Raport din 01.06.2016 de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pe anul 2015

MINISTERUL MUNCII PROTECŢIEI

SOCIALE ŞI FAMILIEI

RAPORT

de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii

pe anul 2015

 (în vigoare 24.06.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.169-183 art.1104 din 24.06.2016

* * *

Introducere

Gradul de realizare reglementată a relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă reprezintă unul din cei mai elocvenţi indicatori ai nivelului calităţii vieţii în orice stat.

Acest indicator se obţine printr-un ansamblu de măsuri şi acţiuni orientate spre asigurarea celor mai juste şi echilibrate condiţii de iniţiere, realizare şi încetare a relaţiei de muncă, capabile să asigure un nivel suficient de securitate şi sănătate în muncă, precum şi un nivel decent de protecţie socio-economică a celor ce muncesc.

Realizarea acestor măsuri şi acţiuni necesită existenţa, cel puţin, a două elemente indispensabile: Cadrul legislativ adecvat în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi Cadrul Instituţional în acest domeniu, capabil să asigure promovarea şi implementarea Cadrului legislativ, precum şi controlul asupra aplicării acestuia.

În contextul locului său în Cadrul Instituţional din domeniul muncii, Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Inspectoratul de Stat al Muncii exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens întreprinde acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii ilegalităţilor din acest domeniu.

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii în anul 2015 a fost orientată spre realizarea obiectivelor ce-i revin din programul său de activitate şi din prevederile actelor legislative şi normative. Conform acestora Inspectoratului de Stat al Muncii îi revine, drept obiectiv principal, asigurarea aplicării dispoziţiilor legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Cadrul legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii

Acesta include Cadrul legislativ de reglementare a activităţii Inspectoratului de Stat al Muncii (organizare, obiective, atribuţii, proceduri, instrumente, mecanisme, funcţionare) şi Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului Inspectoratului de Stat al Muncii. La rîndul lor acestea sînt divizate în cîte două categorii – "Acte internaţionale" şi "Acte naţionale".

Categoria actelor internaţionale este constituită din declaraţii, acorduri, convenţii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, iar categoria actelor naţionale reprezintă legi, hotărîri de guvern, regulamente şi alte reglementări, emise în Republica Moldova.

Structura şi componentele cadrului legislativ aferent Inspectoratului de Stat al Muncii este reprezentat în anexa nr.1 la prezentul Raport.

Structura Inspectoratului de Stat al Muncii

În realizarea activităţilor sale Inspectoratul de Stat al Muncii dispune de un efectiv de personal cu pregătire profesională, conform cerinţelor Legii nr.140 - XV din 10 mai 2001.

Structura organizatorică a Inspectoratului de Stat al Muncii este reflectată în anexa nr.2 la prezentul Raport.

Actualmente, efectivul de personal al Inspectoratului de Stat al Muncii constituie 109 unităţi.

Din acestea:

Aparatul central - 22 unităţi:

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 12;

- femei – 10;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 7;

- jurişti – 6;

- economişti – 3;

- alte specialităţi – 5;

- personal auxiliar – 1.

Inspecţiile teritoriale de muncă – 87 unităţi. La 31 decembrie 2015 au fost ocupate 83 funcţii publice în subdiviziunile desconcentrate în teritoriu.

După apartenenţa de gen:

- bărbaţi – 72;

- femei – 11;

După pregătirea profesională:

- ingineri – 37;

- jurişti – 39;

- economişti – 7.

Repartizarea inspectorilor de muncă pe funcţii publice la nivel teritorial (situaţia la 31 decembrie 2015) este reprezentată în felul următor. În inspecţiile teritoriale de muncă 18 unităţi de personal constituie funcţii publice de conducere şi 65 unităţi de personal – funcţii publice de execuţie.

Repartizarea inspectorilor în inspecţiile teritoriale de muncă pe funcţii publice este reflectată în anexa nr.3 la prezentul Raport.

Mijloacele financiare alocate Inspectoratului de Stat al Muncii

Pentru desfăşurarea activităţii sale, Inspectoratului de Stat al Muncii, pentru anul 2015, i-a fost alocat un buget în mărime de 11172,2 mii lei. Acesta a fost utilizat după destinaţie.

Astfel, cheltuielile pentru retribuirea muncii angajaţilor Inspectoratului de Stat al Muncii au constituit 6841,3 mii lei. Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii din salariul calculat au constituit 1668,5 mii lei. Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală – 285,0 mii lei.

Pentru achiziţionarea mărfurilor şi plata serviciilor au fost utilizate mijloace financiare în mărime de 2031,4 mii lei, din care: pentru rechizite de birou – 127,1 mii lei, abonarea la ediţia periodică "Monitorul Oficial al Republicii Moldova" – 2,6 mii lei, servicii de telecomunicaţii şi poştale – 120,5 mii lei, servicii pentru deservirea şi întreţinerea mijloacelor de transport – 1044,9 mii lei, reparaţii curente ale utilajului şi inventarului tehnic – 74,3 mii lei, arenda încăperilor de serviciu şi plata serviciilor comunale – 403,3 mii lei, lucrări de calcul şi informatică – 258,7 mii lei.

Pentru deplasările de serviciu efectuate în interiorul ţării au fost cheltuite mijloace financiare în sumă de 129,6 mii lei. Mărimea indemnizaţiilor achitate constituie 40,6 mii lei.

Activităţi de inspecţie

În vederea realizării obiectivelor sale, Inspectoratul de Stat al Muncii întreprinde diverse acţiuni orientate spre asigurarea aplicării legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. Acestea înglobează vizite de control, monitorizarea muncii copilului, examinarea petiţiilor şi sesizărilor despre încălcarea legislaţiei muncii, prevenirea, sancţionarea şi combaterea ilegalităţilor, înregistrarea statelor de personal şi a contractelor colective de muncă, cercetarea accidentelor de muncă, acţiuni de informare, consultare şi sensibilizare, măsuri de consolidare a capacităţilor profesionale ale inspectorilor de muncă.

Acţiuni de control

Inspectoratul de Stat al Muncii cu subdiviziunile sale teritoriale, în anul 2015 a realizat 6933 vizite de control privind respectarea legislaţiei şi altor acte normative în domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă la 6182 unităţi cu un număr de 234,7 mii salariaţi, din care 112,4 mii – femei şi 40 minori. Controalele se repartizează după cum urmează:

- în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost efectuate 3130 controale;

- în domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate 3803 controale.

Din numărul total de controale:

- 4883 – constituie controale de fond;

- 1317 – controale inopinate (în baza petiţiilor şi cu ocazia cercetării accidentelor);

- 616 – controale tematice;

- 117 – controale repetate.

Repartizarea numărului de controale după domeniul de activitate se prezintă după cum urmează:

- 1967 – reprezintă controale la unităţi ce desfăşoară activităţi comerciale;

- 1058 – controale la alte activităţi de servicii;

- 1041 – controale la unităţi din agricultură, silvicultură şi piscicultură;

- 507 – controale la unităţi din ramura industriei prelucrătoare;

- 495 – controale la unităţi din domeniul învăţămîntului;

- 455 – controale la unităţi din ramura de construcţie;

- 330 – controale la unităţi din ramura de transport;

- 321 – controale din domeniul administraţiei publice;

- 211 – controale la unităţi din domeniul hotelier şi restaurante;

- 166 – controale la unităţi din domeniul sănătăţii;

- 102 – controale la unităţi din domeniul distribuţiei apei;

- 90 – controale la unităţi din domeniul energetic;

- 38 – controale la unităţi din domeniul serviciilor administrative;

- 31 – controale la unităţi din domeniul activităţilor culturale şi de agrement;

- 30 – controale la unităţi din domeniul comunicaţiilor;

- 29 – controale la unităţi din domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

- 25 – controale la unităţi din domeniul industriei extractive;

- 18 – controale la unităţi ce prestează activitate financiară;

- 14 – controale la angajatori de personal casnic;

- 3 – controale la organizaţii şi organisme extrateritoriale;

- 2 – controale la unităţi din domeniul tranzacţiilor imobiliare.

Indicatorii referitori la activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii şi la numărul controalelor întreprinse de inspectorii de muncă în anul 2015 sînt reflectaţi în anexele nr.4, nr.5 şi nr.6 la prezentul Raport.

Munca nedeclarată

În vederea combaterii şi prevenirii muncii nedeclarate, de către inspectorii de muncă au fost desfăşurate controale, în cadrul cărora, la 272 agenţi economici şi 87 angajatori persoane fizice au fost depistate 818 persoane (din care 260 femei şi 31 minori), care au fost admise la muncă fără perfectarea relaţiilor de muncă în formă scrisă. Astfel la:

- 127 angajatori din domeniul comerţului activau, fiind admişi la muncă fără forme legale 194 persoane;

- 79 angajatori din domeniul agriculturii şi silviculturii – 186 persoane;

- 49 angajatori din ramura de construcţie – 213 persoane;

- 47 angajatori din alte activităţi de servicii – 80 persoane;

- 29 angajatori din industria prelucrătoare – 64 persoane;

- 10 angajatori din activitatea hotelieră şi restaurante – 24 persoane;

- 9 angajatori din ramura de transport – 38 persoane;

- 4 gospodării private în calitate de angajator de personal casnic – 11 persoane;

- 3 angajatori din domeniul activităţilor culturale şi agrement – 6 persoane;

- 2 angajatori din domeniul distribuţiei apei – 2 persoane.

Controalele întreprinse s-au finalizat cu întocmirea proceselor-verbale de control în care, de către inspectorii de muncă, au fost înaintate prescripţii pentru remedierea cazurilor de încălcare a prevederilor legale şi dispuse măsuri necesare pentru asigurarea respectării normelor de drept din domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Munca persoanelor cu dizabilităţi

În vederea asigurării modului de aplicare a prevederilor art.34 al Legii nr.60-XIX din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, pe parcursul perioadei de referinţă, au fost vizitate 2002 unităţi cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. În vederea plasării în cîmpul muncii al persoanelor cu dizabilităţi, 174 unităţi au rezervat 519 locuri de muncă. În 215 unităţi activau 713 persoane cu dizabilităţi. Un număr de 102 unităţi deţin registre de evidenţă a cererilor de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Administraţia de la 24 unităţi vizitate au informat Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă despre locurile de muncă vacante rezervate. Inspectorii de muncă au prescris, agenţilor economici vizitaţi conformarea la prevederile Legii nominalizate.

Acţiuni de monitorizare a muncii copilului

Printre obiectivele activităţilor de control în perioada de referinţă se regăsesc şi aspecte ce ţin de munca persoanelor mai tinere de 18 ani. În anul 2015, în cadrul vizitelor de control, la 15 agenţi economici şi 4 angajatori-persoane fizice au fost monitorizate în procesul de muncă 40 persoane mai tinere de 18 ani. Repartizarea pe domenii de activitate este prezentată astfel: în agricultură – 19 persoane, în industria prelucrătoare – 8 persoane, comerţ – 7 persoane, construcţie – 5 persoane, alte activităţi – 1 persoană.

Munca nedeclarată prestau 31 persoane (la lucrări agricole – 19 persoane, construcţie – 3 persoane, comerţ – 7 persoane, cîte 1 persoană în industria prelucrătoare şi la alte activităţi). Cu 4 minori, care efectuau lucrări în agricultură, au fost legalizate relaţiile de muncă.

La activităţi proscrise minorilor au fost antrenate 8 persoane (comercializarea articolelor de tutungerie şi băuturilor alcoolice – 5 persoane, cîte 1 persoană la spălat automobile, la lucrări de sudare şi la lucrări de zugrăvire). Pentru a asigura aplicarea corectă a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă inspectorii de muncă au emis prescripţii de retragere a celor 8 persoane mai tinere de 18 ani de la muncile exercitate contrar legii.

Faţă de minori au fost comise şi alte încălcări din domeniul muncii şi ca urmare inspectorii de muncă au dispus măsuri de remediere a acestora.

Examinarea petiţiilor şi sesizărilor

În anul raportat, unităţile structurale şi subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au examinat 2884 petiţii de la cetăţeni şi 1101 sesizări din partea autorităţilor publice centrale şi locale, prin care s-au invocat diverse încălcări ale legislaţiei muncii şi normelor de securitate şi sănătate în muncă. Clasificarea problemelor abordate în petiţiile parvenite din partea cetăţenilor este următoarea:

- 45% – constituie probleme legate de neachitarea salariului şi formarea restanţelor la plata salariului;

- 11% – cazuri de concediere şi reducere a personalului;

- 10 % – semnalizează munca nedeclarată;

- cîte 5% – invocă încălcări ce ţin de evidenţa şi completarea carnetelor de muncă, şi neacordarea/neplata concediilor de odihnă şi sociale;

- 3% – neasigurarea de către angajator a unor condiţii de muncă adecvate;

- 2% – abateri de la prevederile legale la încheierea contractelor individuale de muncă;

- cîte 1% – constituie cazuri de accidentare şi încălcarea regimului de muncă;

- 17% – invocă alte probleme.

Din numărul total de petiţii:

- 47,4% – constituie petiţiile parvenite de la bărbaţi,

- 41,4% – de la femei;

- 11,2% – adresări colective.

Informaţia privind indicatorii referitori la problemele abordate în petiţiile examinate este reflectată în anexa nr.7 la prezentul Raport.

Constatări, acţiuni de prevenire, sancţionare şi combatere

Activităţile de control, de monitorizare a muncii copilului, de examinare a petiţiilor şi sesizărilor întreprinse de Inspectoratul de Stat al Muncii scot în evidenţă faptul că, angajatorii comit mai frecvent încălcări referitoare la:

- contractul individual de muncă – iniţierea relaţiilor de muncă şi utilizarea forţei de muncă fără respectarea procedurilor stabilite de legislaţie (Titlul III Contractul individual de muncă, art.47, 49, 55, 58, 68, 74, 86);

- durata timpului de muncă – depăşirea duratei legale a timpului de muncă, caracterizată prin nerespectarea dreptului la durata redusă a timpului de muncă, de repartizarea prejudicioasă şi contrar legislaţiei a timpului de muncă în cadrul săptămînii şi altele (Titlul IV Timpul de muncă şi timpul de odihnă, art.95 – 105, 107,109, 110, 111);

- salarizare – angajarea cu un salariu mai mic decît salariul minim garantat de stat; nerespectarea modalităţilor de salarizare prevăzute de legislaţie; neefectuarea plăţilor compensatorii; încălcarea termenilor legali de plată a salariilor şi altele (Titlul V Salarizarea şi normarea muncii, art.128 alineat (2), 131, 139, 141, 142, 152, 153);

- securitatea şi sănătatea în muncă – neefectuarea evaluării riscurilor profesionale; admiterea la lucru a persoanelor fără pregătire profesională şi fără instruire în materie de securitate şi sănătate în muncă; prestarea muncii în condiţii de risc sporit; aplicarea tehnologiilor depăşite şi periculoase; neasigurarea cu echipament de protecţie; (Capitolul III, art.10, 13 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10.07.2008).

În raport cu persoanele mai tinere de 18 ani cele mai frecvente cazuri de încălcare a legislaţiei muncii au constituit: atragerea la muncă fără acordul scris al părinţilor; admiterea la lucru fără examenul medical preventiv, fără instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la locul de muncă; neasigurarea normelor de durată redusă a timpului de muncă, cu atragerea la muncă în zilele de repaus şi de sărbătoare nelucrătoare; neacordarea concediului suplimentar plătit; lacune în calcularea salariului, atragerea la munci proscrise ş.a.

Concomitent se mai constată şi anumite dificultăţi în aplicarea legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă. O dificultate semnificativă în derularea relaţiei de muncă o constituie insuficienţa sau lipsa de cunoştinţe necesare angajatorilor pentru a asigura respectarea legislaţiei ce reglementează raporturile de muncă. Această dificultate caracterizează unităţile noi fondate şi cu un efectiv de personal mic.

Nesoluţionarea problemelor ce ţin de prevenirea accidentelor de muncă este frecventă la unităţile, care nu dispun de serviciul de prevenire şi protecţie sau de un lucrător desemnat pentru desfăşurarea activităţii de protecţie a salariaţilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale.

Un obstacol deosebit în prevenirea accidentelor îl reprezintă încălcările legislaţiei ce se comit cu acordul tacit al salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora. Astfel de încălcări poartă un caracter latent şi sînt dificil de remediat.

Încălcările comise de angajatori reprezintă componente ale utilizării nelegale a muncii şi prejudiciază esenţial drepturile salariaţilor ce decurg din raporturile de muncă. Aceste încălcări impun aplicarea diferitor mecanisme ce contribuie la asigurarea respectării cadrului legal.

În acest sens, de către inspectorii de muncă au fost emise prescripţii care conţin 65336 măsuri şi acţiuni de remediere a deficienţelor, abaterilor şi încălcărilor depistate, inclusiv şi prescripţii de retragere din muncă a minorilor antrenaţi în condiţii proscrise. Astfel, la unităţile din domeniul comerţului în procesele-verbale de control au fost consemnate 18080 încălcări – ce constituie 27,7 % din numărul total de prescripţii, în agricultură – 11412 încălcări sau 17,4%, alte activităţi şi servicii – 8527, sau 13% din numărul total de prescripţii.

Ca rezultat al neconformării angajatorilor şi persoanelor cu funcţie de răspundere a acestora la prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă pe parcursul anului de către inspectorii de muncă, au fost încheiate şi înaintate instanţei de judecată spre examinare 657 procese-verbale cu privire la contravenţie. Din numărul total de procese-verbale cu privire la contravenţie în 14 procese-verbale s-au constatat încălcări care au fost comise în raport cu minori (în baza art.55 al.1 şi al.2, art.55¹ Cod contravenţional (CC)), în 334 procese-verbale se constată admiterea persoanelor la muncă fără perfectarea formelor legale, în 45 procese-verbale cu privire la contravenţie se constată încălcarea termenilor de plată a salariilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi cu caracter permanent. În celelalte procese-verbale cu privire la contravenţie se constată şi alte încălcări în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru împiedicarea activităţii legitime a inspectorilor de muncă, în baza art.349 al.1 al Codului contravenţional au fost încheiate 96 procese-verbale de constatare a contravenţiei şi înaintate spre examinare organelor de poliţie.

Desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă

În temeiul Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale în cadrul unităţii se realizează de către conducător, lucrătorii desemnaţi prin decizia angajatorului, serviciului intern de protecţie şi prevenire şi serviciului extern de protecţie şi prevenire. Activitatea de protecţie şi prevenire la unităţile economice monitorizate în anul 2015 a fost realizată de: conducător – la 3969 unităţii, lucrător desemnat de angajator – 1516, serviciu intern – 131, serviciu extern – 46.

Informaţia privind desfăşurarea activităţii de securitate şi sănătate în muncă la unităţile monitorizate de inspectorii de muncă este reflectată în anexa nr.8 la prezentul Raport.

Evidenţa statelor de personal

Pe parcursul perioadei raportate, la inspecţiile teritoriale de muncă în baza articolului 10 alineatul (2) litera c) din Codul muncii, au fost prezentate spre înregistrare statele de personal de la 19576 unităţi din sectorul real al economiei, cu un efectiv de 306357,126 unităţi de personal.

Indicatori referitori la numărul statelor de personal înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.9 la prezentul Raport.

Evidenţa contractelor colective de muncă

În anul 2015, în temeiul articolului 33 alineatul 1 din Codul muncii, subdiviziunile teritoriale ale Inspectoratului de Stat al Muncii au înregistrat 837 contracte colective de muncă şi acorduri adiţionale la ele.

Indicatori referitori la numărul contractelor colective de muncă şi acordurile adiţionale la ele înregistrate sînt reflectaţi în anexa nr.10 la prezentul Raport.

Date statistice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, referitoare la accidentele de muncă şi cercetarea accidentelor de muncă

Potrivit datelor oferite de Biroul Naţional de Statistică, în anul 2015 au depus rapoarte statistice ce vizează aspecte de securitate şi sănătate în muncă 6623 unităţi cu un efectiv de peste 20 lucrători. În aceste unităţi au fost angajaţi 580148 salariaţi, din care 322669 femei, 368 persoane sub vîrsta de 18 ani şi 4822 persoane cu capacităţi funcţionale limitate.

Numărul unităţilor care au depus rapoarte statistice şi numărul salariaţilor existenţi în scriptele acestora, structurat prin prisma activităţilor, sînt reflectate în anexa nr.11 la prezentul Raport.

Potrivit statisticilor, în anul raportat au fost ocupaţi în condiţii de muncă necorespunzătoare normelor igienico-sanitare peste 58,6 mii salariaţi. Aceasta constituie 10 la sută din numărul total al salariaţilor angajaţi în unităţile vizate de statistici. Din numărul total al salariaţilor ocupaţi în condiţii de muncă ce nu corespund normelor igienico-sanitare 34,6 mii sînt femei.

Situaţia condiţiilor de muncă, inclusiv a condiţiilor de muncă a femeilor, sînt reflectate în anexele nr.12 şi nr.13 la prezentul Raport.

Pentru realizarea măsurilor de protecţie şi prevenire, pe parcursul anului 2015 unităţile vizate în statistici au cheltuit în ansamblu peste 252,7 mil. lei.

Date referitoare la cheltuielile pentru securitatea şi sănătatea în muncă se conţin în anexa nr.14 la prezentul Raport.

Din cauza deficienţilor de securitate, anual, potrivit statisticilor, se înregistrează un număr impunător de accidentaţi proveniţi din accidente de muncă. În perioada de referinţă, la unităţile cuprinse în statistici, s-a înregistrat un număr total de 441 accidentaţi, proveniţi din accidente de muncă, ce determină un indice de frecvenţă de 0,7602 (numărul de accidentaţi care revine la o mie de salariaţi).

Numărul total de zile-om de incapacitate temporară de muncă a accidentaţilor a fost de 10854, determinînd un indice de durată medie al incapacităţii temporare de muncă cauzată de accidente de muncă de 26,6 (număr de zile-om de incapacitate temporară de muncă ce-i revin unui accidentat).

Numărul de accidentaţi şi pierderile materiale aferente accidentelor de muncă, produse la unităţile acoperite de sondajul statistic, precum şi repartizarea accidentaţilor în muncă pe activităţi, împrejurări şi cauze se reprezintă în anexele nr.15 şi nr.16 la prezentul Raport.

Conform art.222 din Codul muncii, una din direcţiile principale ale politicii de stat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

Potrivit art.13 lit.p) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, angajatorul este obligat să asigure comunicarea, cercetarea, evidenţa şi raportarea corectă şi în termene stabilite a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse în unitate, elaborarea şi realizarea măsurilor de prevenire a acestora.

Cercetarea accidentelor de muncă se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005.

Regulamentul în cauză obligă angajatorul să comunice imediat Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea accidentelor de muncă şi să asigure cercetarea acestora. Regulamentul stabileşte că accidentele cu incapacitate temporară de muncă pot fi cercetate de angajator, iar accidentele de muncă grave şi mortale se cercetează de inspectorii de muncă. În temeiul Regulamentului angajatorului îi revine obligaţia să raporteze anual organelor de statistică despre accidentele de muncă produse la unitate.

Anual inspectorii de muncă cercetează mai mult de 150 accidente de muncă.

Astfel pe parcursul anului 2015, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 411 accidente (inclusiv 4 accidente produse în anii precedenţi).

Prin dispoziţia Directorului Inspectoratului de Stat al Muncii au fost dispuse spre cercetare inspectorilor de muncă 130 de accidente. De către comisiile de cercetare a întreprinderilor au fost cercetate 282 accidente cu incapacitate temporară de muncă.

Din numărul total de accidente cercetate de inspectorii de muncă, 84 au fost clasificate ca accidente de muncă, din care 32 mortale – în urma cărora au avut de suferit mortal 33 persoane (inclusiv 2 femei), 52 grave – în care au suferit 54 persoane (inclusiv 16 femei).

Pe parcursul anului inspectorii de muncă au mai cercetat:

- accidente în afara muncii (AÎAM): mortale –25, grave – 1;

- accidente, care nu se încadrează în prevederile Regulamentului de cercetare a accidentelor de muncă (NÎR): mortale – 7, grave – 1;

- accidente cu incapacitate temporară de muncă (ITM) – 11 (15 persoane);

- accidente grave de muncă din anii precedenţi – 4 (inclusiv a fost accidentată 1 femeie).

Repartizarea accidentelor de muncă după genul de activitate denotă că ponderea cea mai mare revine industriei prelucrătoare (17 accidente grave şi 5 mortale), în domeniul construcţiilor (6 accidente grave şi 7 mortale) şi în domeniul agriculturii şi silviculturii (3 accidente grave şi 7 mortale). Printre cele mai frecvente cauze de accidentare a salariaţilor la locurile de muncă rămîn a fi căderea executantului de la înălţime; prinderea, lovirea sau strivirea de maşini şi utilaje în funcţiune. De asemenea, ca rezultat al cercetării accidentelor s-a stabilit că acestea s-au produs cel mai frecvent din cauza încălcării de către executanţi a normelor de securitate şi sănătate în muncă, cît şi din cauza sarcinii de muncă inadecvate.

Dosarele de cercetare a accidentelor de muncă grave şi mortale, întocmite de inspectorii de muncă, au fost remise organelor de poliţie pentru examinare sub aspect penal.

Din informaţiile parvenite, Organele de urmărire penală au intentat proceduri penale pe marginea a 12 dosare. Au fost înaintate spre examinare instanţelor de judecată 12 dosare penale. În proces de examinare se află 8 dosare penale.

Un obstacol în cercetarea obiectivă a circumstanţelor şi cauzelor în care se produc accidentele de muncă şi, prin urmare, un obstacol în determinarea măsurilor de prevenire a unor evenimente similare este comunicarea cu întîrziere sau necomunicarea de către angajator Inspectoratului de Stat al Muncii despre producerea acestor evenimente. O dificultate aparte în procesul de cercetare o constituie accidentele produse cu persoanele aflate într-o relaţie de muncă nedeclarată.

Astfel din numărul accidentelor comunicate 3 accidente mortale s-au produs cu persoane, care nu aveau o relaţie de muncă legalizată în modul stabilit de legislaţie. Aceste evenimente s-au produs la angajatori persoane juridice.

În asemenea situaţii cercetarea accidentului devine posibilă numai după dovedirea în instanţa de judecată a existenţei relaţiilor de muncă.

Repartizarea accidentelor de muncă grave şi mortale, cercetate de inspectorii de muncă, pe împrejurări şi cauze se reprezintă în anexa nr.17 la prezentul Raport.

Pierderile materiale în urma accidentelor de muncă suportate de unităţile, vizate în statistici, în anul 2015 se estimează la 3668,3 mii lei, din care 40 la sută constituie plăţile conform certificatelor de concediu medical, 7 la sută reprezintă plăţi pentru repararea prejudiciului cauzat, 44 la sută sînt plăţile indemnizaţiilor unice în cazul reducerii capacităţii de muncă sau decesul angajatului şi 9 la sută constituie valoarea mijloacelor de producţie defectate.

Pentru realizarea anumitor garanţii stabilite de legislaţie, în anul raportat au beneficiat de cel puţin de un fel de înlesniri şi sporuri pentru condiţii nefavorabile de muncă 75492 salariaţi, din care 45227 femei.

Înlesnirile şi sporurile pentru condiţii nefavorabile de muncă sînt reflectate în anexele nr.18 şi nr.19 la prezentul Raport.

Acţiuni de sensibilizare, informare şi consultare

Pentru sensibilizarea, informarea şi consultarea celor interesaţi în aplicarea corectă şi eficientă a legislaţiei, precum şi pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie s-au realizat acţiuni de informare a populaţiei prin diferite mijloace mass-media despre cele mai eficiente metode de aplicare a Codului muncii, Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, şi despre activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii. În această ordine de idei au fost acordate 26 interviuri la posturile de radio locale şi centrale, 49 participări în cadrul emisiunilor televizate şi au fost publicate circa 70 articole în diverse publicaţii periodice centrale şi locale.

Cu prilejul marcării Zilei Internaţionale a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă (28 aprilie), reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat în cadrul întrunirii organizate de Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, consacrată muncii fără pericole de accidentare, cu participarea reprezentanţilor patronatelor şi serviciilor externe de protecţie şi prevenire.

În scopul edificării culturii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, la 29 aprilie 2015 de către Inspectoratul de Stat al Muncii cu suportul Organizaţiei Internaţionale a Muncii a fost organizată şi desfăşurată Conferinţa Naţională "Securitatea şi sănătatea în muncă în Republica Moldova – realitate şi perspective de edificare a unei culturi de prevenire", cu participarea funcţionarilor administraţiei publice centrale, partenerilor sociali şi 6 agenţi economici mari din ţară.

Pe parcursul anului reprezentanţii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat activ la acţiunile prevăzute de Programul de ţară privind munca decentă. În vederea promovării muncii decente inspectorii de muncă au participat în sesiuni, seminare de sensibilizare, mese rotunde, în cadrul cărora au fost desemnate cele mai bune practici de dezvoltare a muncii decente.

Potrivit atribuţiilor ce-i revin, Inspectoratul de Stat al Muncii a acordat ajutor metodologic şi consultativ salariaţilor şi angajatorilor în soluţionarea diverselor probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei muncii. În perioada raportată au beneficiat de ajutorul consultativ al Inspectoratului de Stat al Muncii şi subdiviziunilor sale structurale peste 2000 persoane.

În scopul minimizării practicii de utilizare a muncii copiilor, cît şi pentru familiarizarea cu prevederile legislaţiei referitoare la munca persoanelor cu vîrsta de pînă la 18 ani, pe parcursul anului 2015 de către inspectorii de muncă au fost organizate seminare instructiv-consultative pentru tineretul studios. În cadrul acestor seminare participanţii au fost informaţi despre prevederile legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă şi despre modalităţile de aplicare a acesteia. La seminarele în cauză au participat mai mult de 3900 tineri din 122 instituţii de învăţămînt preuniversitar din localităţi urbane şi rurale.

O altă modalitate de a sensibiliza şi informa tinerii despre legislaţia muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă a fost participarea inspectorilor de muncă la desfăşurarea tîrgurilor locurilor de muncă. În cadrul tîrgurilor inspectorii de muncă au oferit tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă suport consultativ, necesar pentru evitarea unor eventuale ilegalităţi la angajare şi pe parcursul acţiunii contractului individual de muncă.

În perioada de referinţă, Inspectoratul de Stat al Muncii a coordonat activitatea de instruire şi formare a persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca rezultat al coordonării activităţii de instruire şi formare, în instituţiile abilitate cu dreptul de instruire în domeniul dat, au fost instruite mai mult de 5400 persoane, din care 4634 – conducători şi 770 – persoane desemnate care se ocupă de activităţile de protecţie şi prevenire la unitate.

Pe parcursul anului 2015 Inspectoratul de Stat al Muncii a informat Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei despre deficienţele în desfăşurarea activităţilor de inspecţie, precum şi în aplicarea legislaţiei muncii şi normelor de protecţie a muncii. Şi-a adus contribuţia la coordonarea şi promovarea unor acte care conţin cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la modificarea unor norme din legislaţia muncii. În vederea conformării cadrului legislativ de reglementare a activităţilor de inspecţie la prevederile actelor internaţionale Inspectoratul de Stat al Muncii a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Resurse de timp consumate în activităţile de inspecţie

Succesul activităţilor de inspecţie este determinat de eficienţa planificării şi utilizării fondului timpului de muncă. În anul 2015 utilizarea fondului timpului de muncă de către inspectorii de muncă se reprezintă după cum urmează.

Pentru efectuarea controalelor au fost consumate 10457 zile-om, ce constituie 64,7 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru examinarea petiţiilor total au fost consumate 2335 zile-om sau 14,5 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. La cercetarea accidentelor comunicate s-au consumat 567 zile-om, ceea ce constituie 3,5 la sută din fondul timpului utilizat pe teren. Pentru efectuarea unui control inspectorii de muncă utilizează 1,5 zile.

Consolidarea capacităţilor profesionale şi logistice ale inspectorilor de muncă

În cadrul programului de instruire continuă a inspectorilor de muncă şi în conformitate cu Programul de activitate al Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2015 au fost desfăşurate diferite măsuri instructive. Astfel, în luna februarie în colaborare cu Centrul Naţional Anticorupţie a fost organizat şi desfăşurat seminarul cu tematica "Prevenirea şi combaterea acţiunilor de corupţie prin aplicarea Legii nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale", pentru colaboratorii Inspectoratului de Stat al Muncii.

În colaborare cu Centrul pentru combaterea traficului de persoane în luna martie 2015 a fost organizat şi desfăşurat seminarul de sensibilizare asupra fenomenelor traficului de fiinţe umane în scop de exploatare prin muncă şi munca forţată, cu participarea colaboratorilor Inspectoratului de Stat al Muncii.

Inspectorii de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în luna mai 2015, au participat la Seminarul de informare şi schimb de experienţă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, organizat de Punctul Focal al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă Romînia, cu tematica "Evaluarea riscului şi legislaţia de stabilire a obiectivului".

Prin intermediul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii în luna iunie 2015 au fost instruiţi inspectorii de muncă în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului discriminării în societate.

Cu suportul oficiului subregional al OIM de la Budapesta, prin contribuţia experţilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii din Romînia a fost organizat şi desfăşurat pe parcursul lunii septembrie 2015 training-ul privind Consolidarea capacităţilor instituţionale cu tematica "Colectarea contribuţiilor de securitate socială în contextul economiei informale în RM", cu participarea colaboratorilor Inspectoratului de Stat al Muncii.

În aceeaşi perioadă trei reprezentanţi ai Inspectoratului de Stat al Muncii au participat la Conferinţa "Securitatea şi Sănătatea Muncii – practici europene". Acest eveniment s-a desfăşurat în cadrul acţiunilor de bună vecinătate, susţinute de Agenţia europeană pentru securitate şi sănătatea în muncă. Evenimentul a derulat în oraşul Bilbao Spania.

În perioada octombrie-noiembrie 2015 au fost desfăşurate seminare regionale de instruire continuă a inspectorilor de muncă cu tematica "Prevenirea ilegalităţilor din domeniul muncii, studierea celor mai bune practici de respectare a prevederilor legislaţiei muncii în cadrul unităţii. Evaluarea riscurilor profesionale în construcţii, transporturi şi agricultură".

În luna decembrie colaboratorii Inspectoratului de Stat al Muncii au participat în cadrul atelierului tripartit, organizat de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), cu tematica ajustării Legii nr.140 din 10.05.2001 cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii în conformitate cu prevederile Convenţiei OIM nr.81 privind Inspecţia Muncii în Industrie şi Comerţ.

În anul de referinţă, cinci inspectori de muncă au fost instruiţi conform unui curs de "Securitate şi sănătate în muncă". Cursul a fost organizat şi realizat cu susţinerea Întreprinderii de Stat "Centrul de instruire în domeniul relaţiilor de muncă".

Un colaborator al Inspectoratului de Stat al Muncii a luat parte la lucrările Academiei privind formalizarea economiei informale: Concepte, Politici şi Strategii, organizată de Organizaţia Internaţională a Muncii şi Centrul Internaţional de Instruire , cu oferirea celui mai recent mod de abordare şi participare, care s-au dovedit efective în promovarea tranziţiei de la economia informală la cea formală pentru muncitori şi unităţile economice din lume.

Reprezentantul Inspectoratului de Stat al Muncii a participat la Conferinţa din Muntenegru. Evenimentul a derulat sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii, în cadrul căruia au fost examinate oportunităţile de formalizare a economiei informale.

Asigurarea logistică a inspectorilor de muncă reprezintă una din priorităţile de dezvoltare strategică al Inspectoratului de Stat al Muncii. În acest context, Sistemul Informaţional Automatizat al Inspectoratului de Stat al Muncii urmează să fie integrat cu Registrul de Stat al Controalelor.

Pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii activităţilor de inspecţie şi sporirii nivelului de operativitate a inspectorilor de muncă au fost alocate mijloace financiare şi se află la etapa finală procurarea şi dotarea inspectorilor de muncă cu echipamente de prelucrare automată a datelor.

Încheiere

Rezultatele obţinute confirmă că activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii reprezintă un proces complex în derulare, care necesită eforturi şi coerenţă în acţiuni. Eforturile depuse de Inspectoratul de Stat al Muncii contribuie la o aplicare mai sigură şi mai adecvată a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă, fapt care conduce la sporirea gradului de implementare a legislaţiei muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Pentru a asigura realizarea continuă a obiectivelor Inspectoratului de Stat al Muncii, stabilite de Lege, este oportun şi necesar ca Inspectoratul de Stat al Muncii:

- să elaboreze şi să formuleze propuneri în vederea conformării cadrului naţional de reglementare a activităţilor de inspecţie cu normele internaţionale respective la care Republica Moldova este parte;

- să-şi menţină şi în continuare orientarea spre dezvoltarea şi promovarea celor mai eficiente măsuri complexe pentru:

- monitorizarea riscurilor de accidentare în muncă;

- monitorizarea muncii femeilor şi persoanelor mai tinere de 18 ani;

- monitorizarea modului de încadrare în muncă, perfectare a contractelor individuale de muncă şi diminuare a fenomenului "muncii nedeclarate";

- monitorizarea nediscriminării în muncă.

Aceasta va conduce la realizarea mai profundă şi mai integră a drepturilor angajaţilor ce decurg din raporturile de muncă, la o protecţie mai sigură a salariaţilor în exercitarea funcţiilor lor.

Anexa nr.1

la Raportul de activitate

al Inspectoratului de Stat

al Muncii pe anul 2015

Cadrul legislativ aferent

Inspectoratului de Stat al Muncii

Cadrul legislativ de reglementare a activităţii

Inspectoratului de Stat al Muncii

Acte internaţionale

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ;

Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.129 privind inspecţia muncii în agricultură;

Carta socială europeană revizuită.

Acte naţionale

Codul Muncii, aprobat prin legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;

Legea nr.140-XV din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii;

Legea nr.131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;

Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, republicată în 2003;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.788 din 07 octombrie 2013;

Regulamentul privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005;

Programul de activitate a Inspectoratului de Stat al Muncii pentru anul 2015.

Cadrul legislativ aflat în incidenţa controlului

Inspectoratului de Stat al Muncii

Acte internaţionale:

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale din 16 decembrie 1966;

Carta socială europeană revizuită;

Convenţii ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de Republica Moldova;

Directive ale Uniunii Europene.

Acte naţionale:

Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003;

Legea nr.1432-XIV din 28.12.2000 privind modul de stabilire şi reexaminare a salariului minim;

Legea salarizării, nr.847-IV din 12.02.2002;

Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;

Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici;

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr.186-XVI din 10 iulie 2008;

Legea nr.756-XIV din 24.12.1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale;

Hotărîrea Guvernului nr.95 din 5 februarie 2009 pentru aprobarea unor acte normative privind implementarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă:

a) Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locurile de muncă şi prevenirea riscurilor profesionale;

b) Regulamentul cadru de organizare şi funcţionare a comitetului pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.353 din 5 mai 2010 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.603 din 11 august 2011 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.80 din 9 februarie 2012 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;

Hotărîrea Guvernului nr.244 din 08.04.2013 privind aprobarea Cerinţelor minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.324 din 30 mai 2013 cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind cerinţele de sănătate şi securitate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.918 din 18 noiembrie 2013 privind Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.362 din 27 mai 2014 cu privire la aprobarea Cerinţelor minime privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special împotriva riscurilor pentru auz;

Hotărîrea Guvernului nr.375 din 27 mai 2014 cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei criteriilor de risc pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii;

Hotarirea Guvernului nr.541 din 7 iulie 2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vîrstă de pînă la 18 ani şi a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vîrstă de pînă la 18 ani la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărîrea Guvernului nr.624 din 6 octombrie 1993 privind aprobarea Nomenclatorului industriilor, profesiilor şi lucrărilor cu condiţii de muncă grele şi nocive, proscrise femeilor, Normelor de solicitare maximă, admise pentru femei la ridicarea şi transportarea manuală a greutăţilor;

Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11 iunie 2002 cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară;

Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare în baza Reţelei tarifare unice;

Hotărîrea Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007 privind carnetul de muncă;

Hotărîrea Guvernului nr.165 din 9 martie 2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real;

Hotarirea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 privind salarizarea funcţionarilor publici;

Hotarirea Guvernului nr.98 din 4 februarie 2013 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale;

Hotarirea Guvernului nr.550 din 9 iulie 2014 privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară.

Convenţii colective de toate nivelurile.

Contracte colective de muncă.

Alte acte normative din domeniul muncii şi securităţii şi sănătăţii în muncă.

Anexa nr.2

la Raportul de activitate

al Inspectoratului de Stat

al Muncii pe anul 2015