Raport nr.02/2-213 din 08.07.97 privind rezultatele controlului efectuat în anul 1996 asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice

CURTEA DE CONTURI R A P O R T U L Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind rezultatele controlului efectuat în anul 1996 asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice Nr.02/2-213 din 08.07.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.51-52 din 07.08.1997 * * * În temeiul Constituţiei Republicii Moldova, în ţară funcţionează Curtea de Conturi, organ suprem de control financiar de stat, care anual prezintă Parlamentului un raport privind rezultatele controlului asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice, care se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În conformitate cu legislaţia în vigoare, sarcina principală a Curţii de Conturi constă în efectuarea controlului de stat nu numai asupra respectării de către factorii de decizie a actelor normative în vigoare, ci şi asupra optimizării acumulării şi raţionalităţii utilizării mijloacelor financiare publice, eficienţei gestionării obiectelor patrimoniului de stat, asupra nivelului de executare a atribuţiilor funcţionale de către organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra activităţii celorlalte organe de control financiar de stat. O sarcină importantă a Curţii de Conturi, de rînd cu stabilirea încălcărilor ordinii şi disciplinei economico-financiare, este prevenirea şi lichidarea încălcărilor depistate, luarea de măsuri concrete şi eficiente pentru recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere a factorilor de decizie ce au comis încălcări şi nu-şi îndeplinesc întocmai atribuţiile funcţionale privind protejarea intereselor economice ale statului. În anul 1996, conform atribuţiilor funcţionale şi programului de activitate, Curtea de Conturi a examinat rezultatele controalelor efectuate la 86 de unităţi economice. Controlului economico-financiar de stat au fost supuse majoritatea ministerelor, departamentelor, instituţiilor de rang republican, unităţile economice ce joacă un rol important în administrarea şi dezvoltarea economiei naţionale. Avînd în vedere că activitatea de control a Curţii de Conturi este destul de vastă atît după diversitatea unităţilor economice supuse controlului, cît şi după tematica controalelor efectuate, în prezentul Raport sînt expuse cele mai tipice şi frecvente încălcări ale ordinii şi disciplinei economico-financiare depistate în perioada nominalizată. Prezentul Raport include două părţi: prima parte - rezultatele controlului asupra acumulării, administrării şi utilizării resurselor financiare publice, precum şi asupra gestionării patrimoniului de stat; partea a doua - măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi pentru prevenirea şi înlăturarea încălcărilor depistate atît în activitatea ministerelor, departamentelor, altor instituţii administrative de rang republican, cît şi în activitatea agenţilor economici supuşi controlului. CAPITOLUL I Rezultatele controlului asupra formării, administrării şi utilizării resurselor financiare publice, precum şi asupra gestionării patrimoniului de stat 1.1. Rezultatele controlului asupra formării şi utilizării resurselor Bugetului de Stat Controlul asupra nivelului de executare a Bugetului de Stat constituie o atribuţie importantă de control a Curţii de Conturi, pentru îndeplinirea căreia în anul 1996 Curtea a efectuat un şir de controale atît la Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan), care este responsabilul principal pentru executarea Bugetului de Stat, cît şi la unii agenţi economici ce trebuiau să achite anumite plăţi în Bugetul de Stat şi Fondul Social, la ministere, departamente, la alte instituţii de stat care utilizează mijloace bugetare. Analiza executării Bugetului de Stat în perioada nominalizată denotă că veniturile au constituit doar 1271,5 mil. lei sau 80,8 la sută faţă de cele prevăzute de Legea Bugetului de Stat, iar cheltuielile - 1719,4 mil. lei, sau 86,2 la sută, depăşind veniturile cu 447,9 mil. lei. Totodată, în urma controalelor efectuate de către colaboratorii Curţii de Conturi la unele unităţi economice, s-a constatat faptul, că mulţi factori de decizie nu respectă prevederile legislaţiei în vigoare, tăinuiesc venituri impozabile considerabile, nu plătesc pe deplin şi la timp accizele, taxa pe valoarea adăugată şi alte plăţi. Astfel, în rezultatul micşorării neîntemeiate a beneficiului impozabil, numai de către 4 întreprinderi monopoliste supuse controlului (Î.S."Moldtelecom" (dl V.Grumeza), A.Ş.P. "Porumbeni" (dl V.Micu), S.A. Combinatul Poligrafic "Tipar-Color" (dl S.Moroglo), Î.S."Moldatsa" (dl V.Vartic)) n-a fost achitat în Bugetul de Stat impozitul pe beneficiu în mărime de 14,2 mil. lei. Întreprinderea de Stat "Moldtelecom" (dl V.Grumeza), nerespectînd Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din2 iunie 1993 privind structura cheltuielilor şi modul de formare a rezultatelor financiare, a efectuat un şir de manipulări în evidenţa contabilă a activităţii economico-financiare pe parcursul anilor 1994-1995, în urma cărui fapt impozitul pe beneficiu a fost diminuat neîntemeiat cu 2,4 mil. lei. Încălcînd prevederile art.27 din Legea Bugetului de Stat pe anul 1995, fără decizia Parlamentului, întreprinderea nominalizată neîntemeiat a micşorat beneficiul impozabil cu 35,5 mil. lei, prin ce respectiv s-a diminuat impozitul pe beneficiu cu 11,4 mil. lei. Pe parcursul controalelor efectuate la agenţii economici în perioada supusă controlului s-au constatat cazuri cînd Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan) neîntemeiat a acordat acestora unele facilităţi fiscale. Aşadar, conducerea A.Ş.P."Porumbeni" (dl V.Micu), avînd consimţămîntul Ministerului Finanţelor de a fi scutiţi de taxa pe valoarea adăugată la carburanţii importaţi în Republica Moldova, n-a efectuat în termenele stabilite achitarea în Bugetul de Stat a plăţii respective în sumă de 14,1 mil. lei. În pofida situaţiei dificile constatate la acumularea resurselor financiare în Bugetul de Stat, conducerea autorităţilor publice, reieşind nu se ştie din ce considerente, a emis un şir de decizii şi indicaţii ce contravin legislaţiei în vigoare, în urma cărui fapt în Bugetul de Stat nu sînt vărsate sau din care sînt cheltuite neraţional sume enorme de mijloace băneşti. În anul 1996 aşa decizii au parvenit din partea Ministerului Finanţelor, Guvernului Republicii Moldova şi altor organe. Ministerul Finanţelor, care este obligat să ducă o politică unică de impozitare a agenţilor economici şi care prin intermediul structurilor subordonate trebuie să asigure încasarea la timp şi incontestabilă a impozitelor, în unele cazuri nu-şi îndeplineşte aceste atribuţii. În cazul cu A.Ş.P. "Porumbeni", cînd Curtea de Conturi a stabilit că în urma indicaţiilor ministrului finanţelor n-au fost încasate la timp în Bugetul de Stat milioane de lei,dl ministru, în loc să asigure îndeplinirea hotărîrii Curţii de Conturi, n-a găsit nimic mai bun decît să atace această hotărîre în organele judiciare. Curtea Supremă de Justiţie, prin hotărîrea sa din 26.02.97, a calificat acţiunile Ministerului Finanţelor ca nelegitime, lăsînd în vigoare hotărîrea Curţii de Conturi, însă Ministerul Finanţelor pînă în prezent tergiversează încasarea în buget a sumei nominalizate. Cu consimţămîntul Guvernului, Ministerului Finanţelor (dl V.Chiţan) şi Ministerului Afacerilor Externe (dl M.Popov) au fost alocate mijloace bugetare pentru întreţinerea Consulatului din Frankfurt-pe-Mein (Germania) (dl S.Wasserstein), care au fost utilizate neraţional. Prin intermediul ministerelor nominalizate şi a Ministerului Sănătăţii, peste suma prevăzută de contract firmei "HELIGE" i-au fost transferate 100 mii dol.SUA. Neîndeplinirea cerinţelor respective ale hotărîrilor Curţii de Conturi privind stabilirea şi tragerea la răspundere a factorilor de decizie vinovaţi de încălcările comise este explicată de către ministrul finanţelor prin aceea că aceştia nu pot fi traşi la răspundere, deoarece d-lor au îndeplinit indicaţiile ministrului, iar d-lui, la rîndul său, a îndeplinit indicaţiile primite de "mai sus". În scopul eschivării de la plăţile obligatorii în Bugetul de Stat, unii agenţi economici nu se înregistrează în organele respective ca agenţi fiscali, deschid în republică şi peste hotarele ei mai multe conturi de decontare, ce le permit de a manipula cu mărimea cheltuielilor de producţie şi a veniturilor de la comercializarea mărfurilor şi serviciilor prestate. Din momentul reînregistrării (23.02.93) Asociaţia "ASCOFLOT" (dl V.Grec) (mun.Chişinău) n-a fost luată la evidenţă în organele respective ca agent fiscal. În perioada 1993-1996 Asociaţia "ASCOFLOT" (mun.Chişinău), deşi a obţinut mari venituri de la efectuarea diverselor tranzacţii economice şi de la prestarea serviciilor maritime, n-a ţinut evidenţa contabilă a acestor venituri, nu le-a declarat în organele fiscale şi, respectiv, n-a achitat în buget impozitele pe beneficiu, taxa pe valoarea adăugată, impozitele pe veniturile persoanelor fizice etc., n-a făcut defalcări în Fondul Social. Totodată, de către această întreprindere n-au fost repatriate mijloace valutare considerabile obţinute în rezultatul activităţii economico-financiare peste hotarele ţării. De la şase nave maritime ale Asociaţiei "ASCOFLOT" (mun.Chişinău), care sînt date în arendă Asociaţiei flotei maritime "ASCOFLOT" (or.Odesa), pînă în prezent nu s-a primit în calitate de plată de arendă nici un bănuţ. Navele date în arendă Asociaţiei "ASCOFLOT" (or.Odesa) în anii 1993-1995 parţial au fost exploatate de ultima şi de întreprinderile din zonele de ofşor ("Ascoflot şiping" Panama, "Ascoflot şiping" Insulele Bagame). Totodată, e necesar de menţionat faptul că la cererea Curţii de Conturi, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat(dl I.Prisacari), în urma unui control suplimentar, a calculat datoria Asociaţiei "ASCOFLOT"(mun.Chişinău) faţă de Bugetul de Stat şi Fondul Social în mărime de peste 30 mil. lei. Conform documentelor obţinute în timpul controlului, de la exploatarea navelor maritime şi de la efectuarea altor tranzacţii prin intermediul Asociaţiei "ASCOFLOT" (or.Odesa) şi al întreprinderilor din zonele de ofşor, Asociaţia "ASCOFLOT" (mun.Chişinău), în perioada 1993 - ianuarie 1995, a acumulat la conturile bancare deschise în ţările de peste hotare mijloace financiare în sumă de 1214,5 mii dol.SUA, dintre care989,4 mii dol.SUA au fost primite în numerar şi depuse pe conturile unor persoane fizice. În rezultatul nereflectării în evidenţa contabilă a sumelor încasate, Calea Ferată (dl G.Mikenberg) n-a plătit în Bugetul de Stat suma de 512,6 mii lei - taxa pe valoarea adăugată. Conducerea Căii Ferate, ignorînd necesitatea achitării la termen a datoriilor faţă de buget, care la data de 10.04.96 constituiau 18,3 mil lei, foloseşte conturile filialelor sale pentru eschivarea de la plata impozitelor în Bugetul de Stat şi efectuarea defalcărilor în Fondul Social. Deşi unor agenţi economici li se acordă diferite facilităţi fiscale la importul bunurilor materiale, inclusiv a carburanţilor, acestea nu sînt utilizate corect şi după destinaţie. De aşa facilităţi, acordate printr-o modificare a Legii Bugetului de Stat pe anul 1995, s-a folosit S.R.L. "Olimpic-club"(dl I.Gangan), iar prin intermediul acesteia - şi diferite structuri comerciale. În total de la acordarea facilităţilor fiscale şi vamale la import S.R.L."Olimpic-Club" şi alte structuri comerciale au obţinut un venit în sumă de 19,5 mil. lei, dintre care 80 la sută au fost prevăzute pentru Centrul Naţional Olimpic, iar Comitetului Naţional Olimpic, pentru participarea la Olimpiada din Atlanta, i-au fost transferate numai 2,5 mil. lei. De facilităţi fiscale, în anul 1996, s-a folosit şi S.A."Fondul Mitropoliei", care a fost scutită de plata taxei pe valoarea adăugată la mărfurile importate, inclusiv la combustibil. În decursul a numai 10 luni ale anului 1996 această societate, prin intermediul căreia obţineau aceste înlesniri şi alte structuri comerciale ("Fidesco", "Rodaj", "Catalan"), n-a plătit în Bugetul de Stat taxa pe valoarea adăugată în mărime de 3340,4 mii lei, inclusiv pentru combustibil - 396,7 mii lei. Din cauza imperfecţiunii legislaţiei în vigoare, de anumite facilităţi au profitat şi organizaţiile de transport auto, care în 9 luni ale anului 1996 au transportat din România 26 mii tone de benzină, în majoritatea cazurilor, chipurile, destinate întreprinderilor şi firmelor din Transnistria. Pentru toată această cantitate de combustibil de asemenea n-au fost plătite accize şi taxa pe valoarea adăugată în mărime de 11,5 mil. lei. Unele întreprinderi s-au eschivat de la achitarea în buget a taxei pe valoarea adăugată la produsele petroliere importate, camuflînd decontările şi enunţările în documentele de transport. Printre acestea este şi Î.M. "LUCoil-Moldova", care n-a plătit în buget taxa pe valoarea adăugată în sumă de 318 mii lei pentru partida de motorină în cantitate de 1854,6 tone ce se transporta, conform documentelor, tranzit în România, mai apoi fiindu-i schimbată destinaţia în Moldova. În afară de aceasta, pentru toate loturile de combustibil livrate în republică de către Î.M. "LUCoil-Moldova" la furnizor lipsesc documentele primare care ar confirma achitarea taxei pe valoarea adăugată în sumă de peste 6 mil. lei. Majoritatea firmelor care importă produse petroliere încalcă art.16 din Legea contabilităţii. Înscrierile în registrele evidenţei contabile se fac fără prezentarea documentelor primare, adică numai în baza contractelor, fapt ce împiedică determinarea rezultatelor financiare reale. Controlul efectuat de către Curtea de Conturi a constatat că organele fiscale de stat nu cer confirmarea înregistrărilor contabile prin documente primare. Conform informaţiei parvenite de la Ministerul Finanţelor, în Bugetul de Stat nu s-au plătit accize în sumă de circa329 mil. lei şi încasările de la timbrele de accize - 78 mil. lei, nivelul de încasare a acestora fiind asigurat respectiv în mărime de 36 şi 5 la sută. Nerespectarea de către factorii de decizie a legislaţiei vamale şi fiscale a contribuit la eschivarea agenţilor economici de la plata taxelor şi achitarea pentru procedurile vamale în sumă de circa 2 mil. lei, la neîncasarea accizelor în sumă de 645,3 mii lei. În total în Bugetul de Stat n-au fost virate 2482,5 mii lei. O sursă de formare a Bugetului de Stat o constituie şi mijloacele băneşti obţinute de la prestarea serviciilor consulare. Nerespectînd prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova din 21.01.93 "Cu privire la stabilirea taxelor consulare", Ministerul Afacerilor Externe în comun cu Ministerul Finanţelor n-au elaborat Regulamentul despre modul de prestare a serviciilor consulare, fapt ce a făcut posibilă utilizarea contrar destinaţiei a surselor obţinute de la prestarea acestor servicii. Conducerea Ministerului Finanţelor n-a luat măsuri suficiente pentru acoperirea treptată a cheltuielilor bugetare legate de comandarea paşapoartelor pentru 35 de ani înainte în mărime de 15,7 mil.lei. Ministerul Afacerilor Interne pe parcursul anilor 1995-1996 a transferat pentru aceasta în buget numai 300 mii lei. Nu se asigură nici veniturile planificate de la darea în arendă a patrimoniului de stat (13,7 la sută). Numai la6 unităţi economice controlate s-au depistat plăţi de arendă restante în sumă de 3,7 mil. lei. Din lipsa unui Regulament privind organizarea şi efectuarea turneelor în străinătate a colectivelor de creaţie, se admite tăinuirea veniturilor obţinute în aceste turnee. Controlul selectiv la Opera Naţională din Chişinău (dl A.Lozovan) a stabilit cazuri de evaziune fiscală pe veniturile persoanelor fizice în sumă de 51,1 mii lei. Veniturile ratate pentru buget în anul 1996, determinate de nerespectarea disciplinei fiscale atît de către agenţii economici, cît şi de Ministerul Finanţelor, au influenţat negativ asupra executării părţii de cheltuieli a Bugetului de Stat. Pe parcursul anului 1996 Curtea de Conturi a depistat la instituţiile bugetare supuse controlului, inclusiv la Ministerul Finanţelor, cazuri de utilizare iraţională şi contrar destinaţiei a mijloacelor Bugetului de Stat. Astfel, Ministerul Finanţelor, întru executarea Bugetului de Stat pe anul 1996, a eliberat instituţiilor bugetare angajamente trezoreriale pentru achitări preventive cu furnizorii de produse alimentare, echipament, materiale şi servicii prestate, astfel ignorînd chiar şi propria sa instrucţiune privind ordinea eliberării angajamentelor trezoreriale. În urma controlului asupra achitărilor prin angajamente trezoreriale, s-au depistat încălcări flagrante şi cheltuieli neeficiente la utilizarea finanţelor publice. Astfel, la 25.03.96, Ministerul Finanţelor a eliberat Ministerului Învăţămîntului (dl P.Gaugaş) 6 angajamente trezoreriale în sumă de 602,7 mii lei pentru stingerea datoriilor a şase instituţii de învăţămînt faţă de S.R.L. "Alianţa". Prin verificările efectuate pe teren s-a constatat, că la data eliberării angajamentelor trezoreriale nici o instituţie bugetară nu avea datorii faţă de firma nominalizată, iar documentele prezentate prin intermediul Ministerului Învăţămîntului s-au dovedit a fi fictive. Ca rezultat, în loc de achitare a datoriilor instituţiilor subordonate Ministerului Învăţămîntului, de fapt s-au format datorii faţă de acestea, care la data de 01.09.96 constituiau 437,2 mii lei. Analogic, Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei(dl V.Gorincioi) i-au fost eliberate angajamente trezoreriale în sumă de 191,6 mii lei pentru serviciul antigrindină; Ministerului Sănătăţii (dl T.Moşneaga) - în sumă de 49,8 mii lei - pentru stingerea datoriilor Institutului oncologic faţă de FCP "Saturn", şi secţiei medicale a Ministerului Afacerilor Interne (dl Antoci) - în sumă de 730,7 mii lei - pentru achitarea datoriilor faţă de S.R.L. "Dana". La 4.05.96 Ministerul Finanţelor a eliberat un angajament trezorerial în sumă de 250,0 mii lei Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" pentru stingerea datoriei faţă de Compania "Moldova-Leasing" de la procurarea a trei autoturisme de import, cheltuieli neprevăzute în devizul aprobat şi, totodată, alocate în baza unor documente false, după cum a constatat controlul efectuat de către Curtea de Conturi. Procurarea bunurilor prin angajamente trezoreriale deseori se înfăptuia de la întreprinderile de stat, dar prin intermediul structurilor comerciale, acestea majorînd considerabil preţurile. La 19.08.96 Ministerul Finanţelor a eliberat trei angajamente trezoreriale cu destinaţia stingerii datoriilor instituţiilor de învăţămînt faţă de S.R.L. "Stilini" pentru vopseaua şi detergenţii procuraţi de către ultima de la Întreprinderea de Stat "Faprochim", ceea ce a dus la majorarea preţurilor şi la obţinerea de către S.R.L. "Stilini" a unui beneficiu în sumă de 50,4 mii lei, acestea constituind pierderile directe ale bugetului. Controlul efectuat de către Curtea de Conturi a depistat că la eliberarea angajamentelor trezoreriale Ministerul Finanţelor nu a examinat nivelul preţurilor stabilite la procurarea bunurilor materiale de către ordonatorii principali de credite. Astfel, prin intermediul angajamentelor trezoreriale, o instituţie penitenciară a Ministerului Justiţiei a procurat de la S.A. "Lapte" cartofi la un preţ de 3 lei kg, iar Departamentul trupelor de carabinieri a cumpărat 9,0 tone de unt la preţul de 17,45 lei kg etc., adică la preţuri evident majorate. Curtea de Conturi a stabilit că Ministerul Finanţelor a transferat nelegitim Căii Ferate mijloace băneşti în sumă de 6,7 mil. lei din Fondul rutier pentru acoperirea parţială a cheltuielilor suportate la acordarea unor înlesniri populaţiei, aceste cheltuieli fiind prevăzute în Legea Bugetului de Stat pe anul 1996 la un compartiment aparte în mărime de 1,2 mil. lei. Controlul exercitat în anul precedent a constatat, că Ministerul Finanţelor a transferat Băncii Naţionale mijloace băneşti în sumă de 9,0 mil. lei ca rambursare a creditului primit în anul 1992 pentru indexarea mijloacelor circulante, însă aceste cheltuieli nu au fost prevăzute în Bugetul de Stat pe anul 1996. Încălcînd articolul 44 din Legea Bugetului de Stat pe anul 1996, Ministerul Finanţelor a finanţat cu 12,8 mil. lei Fondul de rezervă al Guvernului, în lipsa regulamentului respectiv de utilizare, care trebuia să fie aprobat de Parlament. La fel în lipsa regulamentelor respective, Ministerul Finanţelor a finanţat nelegitim Fondul de susţinere a micului business cu mijloace băneşti în sumă de 9,2 mil.lei şi cu 18,3 mil.lei - cercetările ştiinţifice. Rezultatele controalelor efectuate de către Curtea de Conturi demonstrează că condiţiile tensionate de executare a Bugetului de Stat sînt generate şi de încălcări ale legislaţiei în vigoare comise de către ordonatorii principali de credite, conducătorii de întreprinderi şi instituţii, care deseori folosesc iraţional sau contrar destinaţiei mijloacele bugetare, creditele acordate. În rezultatul îndeplinirii nesatisfăcătoare a obligaţiunilor contractuale de către Comisia guvernamentală, Ministerul Finanţelor (dna C.Melnic), Banca Naţională, S.A."Moldovatransgaz", la valorificarea creditelor de 40,0 şi 50,0 mld. rub., acordate Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul Federaţiei Ruse la 28 mai 1993, Bugetului de Stat i-au fost cauzate pierderi în sumă de cca 8,7 mil. dol.SUA. Controlul efectuat la Ministerul Afacerilor Externe a depistat încălcări serioase în activitatea economico-financiară a aparatului central şi a instituţiilor din subordine. La aprobarea devizelor de cheltuieli nu s-a ţinut cont de mijloacele financiare obţinute de misiunile diplomatice aflate peste hotarele ţării, care serveau ca sursă clandestină de finanţare. Ministerul Afacerilor Externe, la aprobarea devizelor de cheltuieli pentru întreţinerea misiunilor diplomatice, a neglijat limita cheltuielilor aprobate de către Guvern pentru fiecare ambasadă în parte. Aceste şi alte încălcări au condus la aceea, că în anii 1994-1995, pentru finanţarea misiunilor diplomatice, au fost utilizate cu 3,7 lei mai mult decît prevedea Bugetul de Stat. Majoritatea resurselor financiare destinate întreţinerii misiunilor diplomatice au fost utilizate în numerar contrar actelor normative în vigoare. O parte din documentele de trecere la cheltuieli a acestor resurse financiare nu pot servi ca documente justificative, deoarece nu sînt confirmate prin chitanţe fiscale, documente de casă ori bancare. Astfel, Ambasada Republicii Moldova în Austria (dl A.Dănilă) a utilizat în numerar 84,5 % din suma finanţată din Bugetul de Stat pentru întreţinere şi funcţionare, inclusiv prin foştii colaboratori ai Ambasadei dl L.Lupaşcu - 134,7 mii dol.SUA şi dl C.Soltan - 97,4 mii dol.SUA. Deschiderea conturilor bancare pentru misiunile diplomatice respective s-a efectuat cu încălcarea ordinii stabilite în ţară, o parte din ele nefiind reflectate în evidenţa contabilă. Contrar ordinii stabilite de finanţare a misiunilor diplomatice, pe unele conturi deschise şi utilizate în mod unilateral de către conducătorii ambasadelor se acumulau diferite donaţii şi sponsorizări. Ambasada Republicii Moldova în Austria pe un astfel de cont a primit de la o firmă austriacă o donaţie în sumă de 10 mii dol.SUA, care a fost folosită în numerar, fără a fi reflectată în evidenţa contabilă. Cazuri analogice au fost stabilite şi în activitatea Ambasadelor Republicii Moldova în România (dl Gh.Eremei), Turcia (dl M.Balan) ş.a. Şi în aparatul central al Ministerului a fost stabilită nereflectarea în evidenţa contabilă a sponsorizărilor în mărime de 131 mii lei. La Ambasadele Republicii Moldova în Austria, România, Turcia au fost constatate cazuri de neluare la evidenţa contabilă a bunurilor materiale şi serviciilor plătite direct de către Ministerul Afacerilor Externe. Practic, în toate misiunile diplomatice au fost scoase la iveală încălcări ale ordinii stabilite de trecere la cheltuieli a bunurilor materiale şi resurselor financiare. Fără consimţămîntul Ministerului Afacerilor Externe a fost realizat automobilul BMW-730, care în prealabil a fost adus pe teritoriul Republicii Moldova ca automobil de serviciu al Ambasadei din Austria. Din lipsa unui control strict din partea Ministerului Afacerilor Externe asupra activităţii economico-financiare a misiunilor diplomatice, precum şi a acţiunilor nu totdeauna bine chibzuite ale Ministerului Finanţelor, unele misiuni diplomatice admit încălcări grave de ordin economico-financiar, ce crează o viziune defavorabilă despre Republica Moldova în faţa autorităţilor ţărilor de reşedinţă. Ca exemplu poate servi Consulatul din Francfurt-pe-Mein (Germania) (dl S.Wasserstein), care în perioada 1994-1995, în baza unor decizii ale Guvernului, s-a bucurat de o finanţare privilegiată din partea Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Finanţelor, totodată utilizînd în măsură deplină şi mijloacele obţinute de la prestarea serviciilor consulare. În perioada nominalizată Consulatul a primit mijloace financiare în sumă de 704 mii DM, inclusiv direct de la Ministerul Finanţelor - 92 mii DM. Primind aceste mijloace valutare, fostul Consul Onorific al Republicii Moldova în Germaniadl S.Wasserştein n-a organizat evidenţa contabilă a operaţiunilor de gospodărire a Consulatului, iar mijloacele băneşti le-a utilizat în mod arbitrar, ignorînd astfel devizele de cheltuieli aprobate. La momentul controlului efectuat de către Curtea de Conturi din mijloacele financiare primite pentru tratarea medicală a unor persoane din Republica Moldova (V.Procopciuc, A.Sangheli) au fost utilizate 68,4 mii DM, pentru salarizarea unor persoane care nu erau încadrate în statele Consulatului - 83 mii DM, iar pentru suma de 202 mii DM în genere lipsesc orice documente justificative ale cheltuielilor. O astfel de situaţie creată la utilizarea resurselor financiare destinate întreţinerii şi funcţionării Consulatului din Francfurt-pe-Mein este consecinţa faptului că conducerea Consulatului s-a încredinţat nu unui cetăţean al Republicii Moldova, ci unui cetăţean străin care nu purta faţă de Ministerul Afacerilor Externe nici o răspundere financiară ori materială pentru sumele primite din bugetul republicii. În cadrul Ministerului Afacerilor Externe nu se respectă ordinea stabilită de evidenţă, păstrare şi eliberare a paşapoartelor diplomatice şi de serviciu. Din 837 de paşapoarte diplomatice eliberate la momentul controlului 68 de paşapoarte au fost eliberate neîntemeiat diferitor persoane, inclusiv colaboratorilor Ministerului Afacerilor Externe, firmelor şi altor structuri comerciale, 54 - persoanelor, funcţiile cărora nu corespund celor enumerate în hotărîrea respectivă a Guvernului Republicii Moldova. Din 182 de paşapoarte, care din diferite cauze (eliberarea din funcţie, expirarea valabilităţii mandatului de deputat etc.) trebuiau să fie restituite, au fost întoarse numai 60. Mai mult decît atît, 34 persoane au cîte 2-3 paşapoarte diplomatice. Bugetul de Stat suportă cheltuieli suplimentare (circa80 mii lei) din cauză că Departamentul Relaţii Naţionale întreţine clădirile de pe str. Mateevici, unde îşi au sediul Asociaţia obştească "Dacia" (dna L.Scalinaia), care ocupă o suprafaţă de circa 330 m2 (60 la sută), şi cooperativa "Femina", acestea nefiind structuri de stat şi neavînd nimic comun cu activitatea Departamentului. Academia de Ştiinţe a Moldovei (dl A.Andrieş), utilizînd considerabile mijloace bugetare (7,4 mil lei în 1994 şi 9,9 mil. lei în 1995), nu dispune de un regulament privind modalitatea calculării eficacităţii lucrărilor ştiinţifice efectuate la comanda de stat. Mai mult decît atît, deseori alocaţiile bugetare sînt utilizate contrar destinaţiei. Controalele efectuate pe teren au depistat cheltuieli contrar destinaţiei în sumă de 234 mii lei. La finanţarea instituţiilor bugetare Ministerul Finanţelor nu întotdeauna ţine cont de prevederile devizelor de cheltuieli. Astfel, Ministerului Învăţămîntului (dl P.Gaugaş) la articolul "Burse" i s-au alocat cu 946,9 mii lei mai mult decît s-a prevăzut, acestea fiind utilizate pentru remunerarea muncii. Fără nici un temei legal, în anul 1995 Ministerul Finanţelor a finanţat suplimentar Asociaţia de Stat "Moldsilva" (dl G.Vdovîi) cu 300 mii lei pentru remunerarea muncii aparatului central. În perioada anilor 1994-1996 Ministerul Justiţiei n-a luat măsurile necesare pentru utilizarea raţională, eficientă şi după destinaţie a mijloacelor bugetare. O bună parte de mijloace alocate din buget au fost folosite contrar destinaţiei, au avut loc cazuri de irosire şi utilizare a lor pe un timp îndelungat de către alţi agenţi economici. Numai în anul 1994 au fost folosite contrar destinaţiei mijloace bugetare în sumă de 556,3 mii lei. Dat fiind că în perioada anilor 1993-1994 Ministerul Sănătăţii n-a întreprins la timp măsurile necesare pentru micşorarea cheltuielilor de achiziţionare, păstrare şi desfacere a medicamentelor prin intermediul Asociaţiei "Moldovafarm" (dl I.Rîbac), instituţiile subordonate se asigurau cu medicamente la preţuri majorate, ceea ce a şi generat creşterea cheltuielilor la acest capitol pînă la suma de circa 3,3 mil. lei. Ministerul în cauză n-a asigurat îndeplinirea dispoziţiei Guvernului Republicii Moldova din 05.06.95, prin care încă în anul 1995 din Bugetul de Stat au fost alocate 100 mii lei pentru utilaj medical, care au fost transferate Concernului "Vias", iar utilajul n-a fost primit. Controlul efectuat de către Curtea de Conturi la Primăria mun. Chişinău (dl S.Urecheanu) a constatat cazuri de utilizare iraţională şi contrar destinaţiei a surselor bugetare, încălcări ale disciplinei şi ordinii financiare, un nivel redus al evidenţei contabile. Astfel, în anul 1994 unor structuri comerciale le-au fost transferate neîntemeiat mijloace băneşti în sumă de35,1 mii lei, care ulterior, fără documente justificative, au fost neargumentat trecute la cheltuieli, fiind apoi (pe parcursul controlului) restabilite în evidenţa contabilă ca datorie debitoare. Unor agenţi economici le-au fost transferate mijloace financiare, ca plată preventivă, acestea fiind utilizate în mod gratuit de către structurile comerciale, care apoi, peste un timp îndelungat, au fost reîntoarse Primăriei. În anii 1994-1995, fără întocmirea şi aprobarea devizelor de cheltuieli, încălcînd actele normative în vigoare, Primăria a efectuat un şir de cheltuieli legate de primirea şi deservirea delegaţiilor, care au constituit suma de 49,6 mii lei. Aşadar, controalele efectuate de către Curtea de Conturi asupra executării Bugetului de Stat denotă faptul că atît Ministerul Finanţelor, cît şi celelalte organe ale administraţiei publice n-au folosit toate pîrghiile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru încasarea deplină şi la timp a tuturor veniturilor datorate Bugetului de Stat, pentru repartizarea mai raţională şi utilizarea mai eficientă a mijloacelor bugetare acumulate, avînd în acest domeniu rezerve considerabile, folosirea cărora ar fi contribuit la executarea mai succesivă a Bugetului de Stat. 1.2. Rezultatele controlului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat Curtea de Conturi, verificînd executarea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (dl V.Vasiloi), a constatat că la partea venituri pe anul 1996 au fost prevăzute mijloace băneşti în sumă de 1,01 mld. lei, însă de facto în Fondul Social au fost acumulate mijloace băneşti numai în sumă de 478,3 mil. lei. Datoriile agenţilor economici faţă de Fondul Social au o tendinţă de creştere. Dacă la 01.01.96 aceste datorii constituiau 574,6 mil. lei, apoi la 01.01.97 - 688,3 mil. lei, la rîndul său datoria Fondului Social faţă de pensionari la plata pensiilor alcătuia 324,2 mil. lei. Totodată, Fondul Social are datorii faţă de pensionari şi la achitarea indemnizaţiilor şi compensărilor nominative încă pe anii 1994, 1995, 1996. În Raportul pe anul 1995 Curtea de Conturi a informat Parlamentul Republicii Moldova despre un şir de încălcări ale legislaţiei în vigoare comise de conducerea Fondului Social la executarea Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat. La fel şi în anul 1996, în urma controlului exercitat de către Curtea de Conturi, s-a constatat că conducerea Fondului Social n-a asigurat efectuarea de măsuri necesare şi eficiente pentru lichidarea deplină şi la timp a încălcărilor depistate. Astfel, Fondul Social, chiar şi după adoptarea Hotărîrii Curţii de Conturi din 11.04.96, a continuat finanţarea neîntemeiată a Revistei "Femeia Moldovei", cheltuind în aceste scopuri mijloace băneşti în sumă de 150 mii lei. Mijloacele băneşti totale utilizate contrar destinaţiei au constituit 1,5 mil. lei. Rezultatele controlului efectuat de Curtea de Conturi denotă faptul, că Fondul Social nu asigură evidenţa analitică a restanţelor pe fiecare agent economic în parte. Datele de care dispune Fondul Social nu sînt veridice şi nu corespund extraselor bancare. Direcţia executivă a Fondului Social n-a luat măsurile cuvenite pentru utilizarea raţională a mijloacelor prevăzute pentru întreţinerea aparatului de conducere. Nus-a efectuat o analiză a cheltuielilor suportate de Fondul Social şi nici nu s-au luat măsuri de optimizare a lor. Conducerea Fondului Social (dl V.Vasiloi) n-a întreprins măsurile necesare pentru încasarea cotelor de asigurare şi amenzilor aplicate faţă de BCA "Basarabia" în sumă de 6641,6 mii lei. Din datoriile agenţilor economici pentru secara livrată prin contract în sumă de 13673,5 mii lei pînă la data de 01.08.96 au fost achitate doar 832,7 mii lei. La data de 24.11.94 Guvernul Republicii Moldova a semnat împreună cu Comunitatea Europeană un memorandum privind acordarea unui ajutor umanitar sub formă de cereale Republicii Moldova. Ţinîndu-se cont de calamităţile naturale din anul 1994, Guvernul a prevăzut ca mijloacele băneşti în sumă de 52,4 mil. lei căpătate de la realizarea cerealelor să se acumuleze pe un cont special, dintre care 41,9 mil. lei (80 la sută) erau destinate Fondului Social. Însă încălcîndu-se condiţiile memorandumului, de facto, de la realizarea cerealelor, au fost acumulate doar 19,7 mil. lei, sau 39,7 %. Fondul Social, în loc să achite pensionarilor pensiile în bani, a recurs la transferarea mijloacelor financiare unor agenţi economici pentru procurarea de mărfuri şi distribuirea lor pensionarilor în contul pensiilor, neavînd nici un temei legal. În baza unui contract încheiat cu S.A."Tirex-Petrol", Fondul Social a procurat 4088 tone de cărbune, pentru ce a transferat 1216 mii lei, totodată formînd o datorie faţă de furnizor în sumă de 298 mii lei. Firmei "Vix" i s-au transferat 1853 mii lei pentru 6 mii tone de cărbune, totodată formînd o datorie faţă de furnizor în mărime de 247 mii lei. Prin intermediul Fondului Social unii agenţi economici au livrat, în contul datoriilor faţă de acesta, producţia lor în reţeaua comercială la preţuri exagerate, aducînd profit furnizorilor şi unităţilor comerciale şi totodată pierderi pensionarilor. Astfel, Fabrica de zahăr din Glodeni, în contul datoriilor faţă de Fondul Social şi prin intermediul acestuia, a furnizat în reţeaua comercială zahăr în cantitate de 1910 tone la preţul de 2,10 lei kg, preţul de cost al unui kilogram constituind doar 1,07 lei kg. La rîndul lor, unităţile comerciale, aplicînd adaosul comercial în mărime de 19,1 la sută, au format un preţ de 2,50 lei kg, la care zahărul a fost distribuit pensionarilor în contul pensiilor. Pierderile pensionarilor de la această acţiune au constituit circa 2,3 mil. lei. Acţiunile neeficiente şi nejustificate privind achitările reciproce dintre agenţii economici şi pensionari prin intermediul Fondului Social au cauzat formarea datoriei faţă de furnizori, care la 01.01.97 constituia suma de 14,4 mil. lei, astfel agravîndu-se şi mai mult starea socială din republică. Totodată, datoriile agenţilor economici faţă de Fondul Social s-au majorat pe parcursul anului 1996 cu 201,7 mil lei. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (dl D.Nidelcu) pe parcursul anilor 1995-1996 n-a întreprins măsuri respective pentru simplificarea structurii instituţiilor subordonate implicate atît la acumularea, cît şi la utilizarea surselor Fondului Social. Totodată, Ministerul Informaticii şi Telecomunicaţiilor (dl I.Casian), care de asemenea este antrenat la distribuirea mijloacelor asigurărilor sociale, n-a luat măsuri urgente pentru lichidarea datoriilor neîntemeiate ale oficiilor poştale faţă de pensionari, mai cu seamă faţă de cei de la sate. Lipsa unui control financiar intern eficient a dus la aceea că unele persoane gestionare de la firma "Veteran" (mun.Chişinău), formată din iniţiativa Fondului Social cu consimţămîntul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun şi cu acordul unor colaboratori responsabili ai Departamentului pentru pensii, şi-au însuşit prin intermediul documentelor falsificate mijloace financiare ale Fondului Social - pensiile bătrînilor în sumă de 162 mii lei. Considerăm că asupra achitărilor cu Bugetul de Stat şi Fondul Social a influenţat negativ şi Legea pentru completarea art.33 din Legea Bugetului de Stat pe anul 1996, care prevede "îngheţarea" penalităţilor, sancţiunilor financiare, în urma cărui fapt agenţilor economici li s-a oferit posibilitatea de a nu se achita cu datoriile faţă de stat. 1.3. Rezultatele controlului asupra folosirii creditelor externe şi interne În perioada 1991-1996 Republica Moldova a primit de la guvernele altor ţări şi organisme financiare internaţionale 32 credite în sumă totală de circa 734 mil. dol.SUA, care au fost valorificate parţial. Actuala datorie de stat constituie suma de circa 661 mil. dol. SUA, inclusiv 431 mil. dol. SUA - creditele guvernamentale, administrate de către Ministerul Finanţelor, şi 230 mil. dol. SUA - creditele acordate de Fondul Monetar Internaţional şi administrate de către Banca Naţională. Termenele de rambursare a creditelor sînt diferite şi cuprind intervalul de la 3 pînă la 30 de ani. De aceea cuantumul datoriei de stat calculat pe ani diferă. La 1 octombrie 1996 datoria de stat internă a constituit suma de 685,9 mil. lei, inclusiv credite acordate de Banca Naţională a Moldovei - 449,5 mil. lei şi împrumuturi de stat interne sub formă de hîrtii de valoare - 236,4 mil. lei. Pentru achitarea datoriei menţionate au fost utilizate 100,4 mil. lei, sau 67 la sută din suma aprobată în Bugetul de Stat. Datoria externă la aceeaşi dată a constituit 454 mil. dol. SUA, ce echivalează cu suma de 2088,4 mil. lei. La achitarea dobînzilor pentru împrumuturile externe în perioada ianuarie-septembrie 1996 au fost cheltuite 61,3 mil. lei. Tot în anul 1996 Bugetul de Stat a fost afectat de acordarea garanţiilor guvernamentale pentru creditarea unor agenţi economici atît din sursele bancare interne, cît şi din sursele bancare externe. În acest scop din buget au fost sustrase mijloace băneşti în sumă de 41,5 mil lei, ori cu 16,5 mil. lei mai mult decît prevedea Bugetul de Stat pentru fondul de risc. În perioada activităţii sale Curtea de Conturi a efectuat controlul asupra valorificării şi rambursării a 22 credite (tranşe) în sumă totală de circa 425 mil. dol. SUA. Au fost supuse controlului toate etapele de acordare şi realizare a acestor credite: negocierea, primirea şi utilizarea creditului, contractarea şi importul mărfurilor, încheierea contractelor de credit cu agenţii economici autohtoni şi realizarea mărfurilor pe piaţa internă, rambursarea creditelor de către beneficiari la contul extrabugetar gestionat de Ministerul Finanţelor, rambursarea propriu-zisă a creditelor. Controlul asupra gestionării creditelor externe efectuat la Ministerul Economiei (dl V.Bobuţac), Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan), Departamentul Comerţului (dl Gh.Oprea) a constatat faptul că factorii de decizie ai acestor organe ale administraţiei publice centrale n-au întreprins la timp măsurile necesare pentru prevenirea pierderilor în urma devalorizării monedei intermediare şi a celei naţionale. Agenţii economici implicaţi în relaţiile de creditare nu ţineau evidenţa contabilă conform cerinţelor acordurilor de împrumut, în urma cărui fapt se forma o diferenţă considerabilă dintre sumele de credit ale părţilor contractante. În majoritatea cazurilor această diferenţă era în defavoarea statului. În anii 1992-1995, din cauza unor încălcări comise de către părţile contractante, statul a suportat pierderi, care şi pînă în prezent urmează să fie restituite din buget. Astfel, în acordurile de primire şi achitare a mărfii din contul creditului, încheiate de către Ministerul Finanţelor, în calitate de creditor, cu Asociaţia "Moldovafarm" (dl I.Rîbac) şi Întreprinderea de Stat "Moldtelecom" (dl V.Grumeza), datoria faţă de minister este fixată în lei româneşti, iar rambursarea urmează să fie efectuată în lei moldoveneşti la cursul de schimb din ziua plăţii. Aceste clauze nu sînt adecvate la momentul rambursării şi, în cele din urmă, vor cauza pierderi directe statului, deoarece ritmurile de devalorizare a valutelor ambelor ţări faţă de dolarul SUA, în care este fixată datoria Republicii Moldova faţă de România, sînt diferite. Dat fiind că achitarea creditelor interne acordate de către Ministerul Finanţelor Asociaţiei "Moldovafarm" şi Î.S. "Moldtelecom" abia a început, corectarea contractelor respective prin fixarea sumei creditului în valută forte va evita, la etapa rambursării creditului extern, pierderile bugetare în sumă de circa 1,4 mil. dol. SUA. Controlul asupra acordării creditelor externe şi valorificării lor de către Banca Naţională a stabilit că din cauza neîncheierii contractului de împrumut dintre Ministerul Finanţelor(dl V.Chiţan) şi Asociaţia "Cereale" (dl Gh.Ciorba), care ar fixa nişte clauze optime pentru ambele părţi, Bugetului de Stat i se vor cauza prejudicii în sumă de cel puţin 51 mil. lei. Ministerul Finanţelor, nerespectînd Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova din 22.07.95 "Privind acordarea de către Guvern a garanţiilor de credit băncilor comerciale", conform căreia garanţiile se acordă în condiţiile şi în mărimea mijloacelor bugetare prevăzute pentru finanţarea cheltuielilor legate de rambursarea creditelor respective, a eliberat scrisori de garanţie pentru credite în sumă de 127,2 mil. lei, dintre care 37 mil. lei - după adoptarea hotărîrii nominalizate. Totodată, Ministerul Finanţelor nu a ţinut cont de ordinea stabilită şi a eliberat scrisori de garanţie fără a achita în fondul de risc plata respectivă în sumă de 4,6 mil. lei. În acelaşi timp numai pe parcursul anului 1995 băncile comerciale au încasat pentru achitarea garanţiilor 59,1 mil. lei (dintre care numai 1,4 mil. lei s-au restituit din fondul de risc), cheltuielile bugetare neprevăzute de legea respectivă constituind suma de 57,7 mil. lei, care de fapt au fost sustrase de la finanţarea altor măsuri. Practic acordarea garanţiilor de credit s-a transformat într-o finanţare indirectă din Bugetul de Stat a agenţilor economici. S.A."Tirex-Petrol" (dl N.Ciornîi), în capitalul statutar al căreia cota-parte a statului constituie 82,2 %, a încheiat cu diverse structuri comerciale un şir de contracte fără nici un fel de garanţii, fapt ce a dus la sustragerea mijloacelor circulante proprii în circuitul altor structuri comerciale şi la efectuarea cheltuielilor neproductive legate de înlocuirea acestor mijloace prin resurse creditare. Pentru procurarea produselor petroliere şi a combustibilului solid, în anii 1994-1995 Ministerul Finanţelor, conform dispoziţiilor şi hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova, a eliberat S.A."Tirex-Petrol" (succesor al ASP pentru Combustibil a Republicii Moldova) credite din Bugetul de Stat în sumă de 205 mil. lei cu destinaţie specială şi însoţite de înlesniri, inclusiv valutare. La încheierea acordului din 22.03.95 cu S.A."Tirex-Petrol" privind garanţia guvernamentală în sumă de 22 mil. lei în favoarea BCA "Petrolbank", Ministerul Finanţelor a făcut trimitere şi a prezentat controlului Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 30.12.94 cu ştampila Cancelariei de Stat, care, conform rezultatelor contracontrolului, în Cancelaria de Stat nu este înregistrată. În cele din urmă, pentru garanţia acordată S.A. "Tirex-Petrol", Ministerul Finanţelor din contul Bugetului de Stat va restitui BCA "Petrolbank" S.A. nu 22 mil.lei - suma acordată sub garanţie, ci 31,2 mil. lei, ţinîndu-se cont de dobînda bancară. Astfel, BCA "Petrolbanc" S.A. va obţine de la această tranzacţie un venit de 4,5 mil. lei, concomitent majorîndu-se datoria S.A."Tirex-Petrol" faţă de Bugetul de Stat. În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi la Cancelaria de Stat a Republicii Moldova s-a constatat, că Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova din 23.12.94 şi din 30.12.94 privind acordarea de garanţii guvernamentale, executate de către Ministerul Finanţelor, n-au fost adoptate la şedinţele Guvernului şi n-au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Deci, conform art.30 din Legea cu privire la Guvern şi art.1 (4) din Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, hotărîrile nominalizate nu au suport juridic şi sînt nule şi neavenite. Conducerea S.A."Tirex-Petrol", în perioada supusă controlului, a comis cazuri de utilizare contrar destinaţiei a creditelor obţinute sub garanţia Guvernului. Conform contractului de creditare nr.13 din 23.12.94, garant din partea Guvernului fiind Ministerul Finanţelor, S.A."Tirex-Petrol" a primit de la BCA "Banca Socială" un credit în sumă de 30 mil. lei pentru achitarea datoriilor sale faţă de Bugetul de Stat, dintre care 15 mil. lei n-au fost utilizate conform destinaţiei. Pentru crearea unei alternative privind aprovizionarea cu produse petroliere, Guvernul a garantat, iar Parlamentul Republicii Moldova a ratificat o garanţie pentru obţinerea unui credit în sumă de 50 mil. dol.SUA de la banca "Drezden Banc A.G." din Germania. Conform documentelor prezentate în Parlament, acest credit trebuia să fie utilizat pentru procurarea a 2 mil. tone de petrol brut de la Compania Naţională de Petrol a Iranului (CNPI), prelucrarea lui în produse petroliere şi comercializarea acestora pe piaţa republicii. Controlul efectuat de Curtea de Conturi a constatat că primele tranşe ale acestui credit în mărime de 4,2 mil. dol. SUA n-au fost folosite la finanţarea contractului încheiat cu CNPI, ci la procurarea produselor petroliere prin intermediul firmei elveţiene "Mabanaft" din Rusia. Deci creditul primit sub garanţia Parlamentului a fost utilizat contrar destinaţiei. Concomitent S.A."Tirex-Petrol" a admis cazuri de investire iraţională a mijloacelor băneşti. Astfel, pe parcursul a mai mult de doi ani au fost blocate mijloace băneşti în sumă de 990 mii lei sub formă de cheltuieli pentru procurarea liniei şi organizarea procesului de îmbuteliere a vinului în pachete. De asemenea au fost blocate şi mijloacele băneşti în sumă de1065 mii lei ca cheltuieli pentru procurarea spirtului şi producerea rachiului. La depozitul ex-ASP pentru Combustibil din Chişinău sînt stocate mari rezerve de băuturi alcoolice în valoare de647 mii lei, care practic nu sînt realizabile din cauza preţurilor înalte (coniacuri "Noroc" şi "Ştefan Vodă", respectiv a cîte 92 şi 116 lei sticla, în sumă totală de 492 mii lei). În pofida situaţiei financiare deplorabile S.A."Tirex-Petrol" devine cofondator la şase întreprinderi, utilizînd în acest scop mijloace financiare în mărime de 2894 mii lei. Controlul efectuat de către Curtea de Conturi constată faptul, că pînă la finele controlului S.A."Tirex-Petrol" n-a primit nici un fel de dividende de la aceste depuneri, creînd, astfel, condiţii economico-financiare favorabile pentru alte structuri comerciale. Ex-ASP pentru Combustibil a Republicii Moldova, în perioada supusă controlului, depăşindu-şi împuternicirile acordate şi avînd o mare datorie de plată, inclusiv cu termen expirat, a devenit garant pentru băncile care acordau credite diverselor firme particulare. Astfel, la 06.07.94, directorul general al ASP pentru Combustibil dl N.T.Ciornîi şi fostul şef al secţiei evidenţă şi control dl C.I.Bădărău au semnat o scrisoare de garanţie firmei "Cristina" S.R.L. pentru primirea de către aceasta a unui credit în mărime de 500 mii lei de la BCA "Banca Socială". Din cauza neachitării în termen (pînă la 30.06.95) de către firmă a împrumutului, banca, printr-o dispoziţie, a încasat suma de 526 mii lei de pe contul garantului - ASP pentru Combustibil, astfel căuzîndu-i pierderi considerabile. În urma gestionării imperfecte a propriilor mijloace financiare, datoriile S.A."Tirex-Petrol", în primul rînd datoriile faţă de stat, se află în permanentă creştere. La finele controlului datoriile pe impozitele şi creditele primite sub garanţia Guvernului ale S.A."Tirex-Petrol" faţă de Bugetul de Stat constituiau suma de 61,5 mil.lei. Pe parcursul anului 1995 Ministerul Finanţelor a acordat unor agenţi economici credite fără garanţia rambursării lor. Astfel, Fabricii de biochimie din Ungheni i-au fost acordate două credite în sumă de 400 mii lei cu termenul rambursării pînă la 01.07.95, care de fapt pînă la finele anului n-au fost rambursate. La acordarea unor credite cu caracter problematic Ministerul Finanţelor nu efectuează calculele necesare, în baza căroras-ar putea aprecia capacitatea şi termenele reale de rambursare a creditelor. Astfel, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova din 05.12.95, Companiei de Stat "Moldenergo"(dl V.Ikonnikov), în baza unei scrisori, fără nici o argumentare economică, i s-a acordat un credit în sumă de 10 mil. dol. SUA pentru achitarea datoriei nespecificate faţă de BCA "Petrolbank" S.A. Totodată, Ministerul Finanţelor, fără a ţine cont de avizul negativ al propriei lui Direcţii analiză a finanţelor economiei naţionale, care a demonstrat incapacitatea de achitare a ARIP "Fertilitate" - i-a acordat acesteia un credit de 45 mil. lei pentru achitarea chimicalelor şi pesticidelor procurate anterior. Reieşind din calculele efectuate de către Curtea de Conturi, se poate constata faptul că din cauza neîncheierii sau încheierii incorecte a contractelor de acordare a creditelor interne (evaluarea contractului în valută instabilă) sub formă de marfă dintre Ministerul Finanţelor, ca creditor, şi beneficiarii autohtoni, la contul extrabugetar n-au fost şi nu vor fi acumulate în viitor mijloace băneşti în sumă de cel puţin 221 mil lei (circa 48 mil dol.SUA). Pierderile suportate de Bugetul de Stat în procesul realizării acestor credite numai la etapa importului constituie suma de 234,8 mii dol.SUA. Totodată, pe parcursul anilor următori din Bugetul de Stat urmează a fi sustrase mijloace băneşti în sumă totală de circa 222 mil. lei pentru rambursarea creditelor externe. Curtea de Conturi a informat Guvernul Republicii Moldova şi a cerut Ministerului Finanţelor să analizeze şi să renegocieze cu agenţii economici din ţară contractele de acordare a creditelor interne din contul creditelor externe, pentru a evita pierderile cauzate Bugetului de Stat la etapa rambursării. Analiza privind acordarea şi valorificarea creditelor, înfăptuită de Curtea de Conturi, denotă următoarele: - acordurile de credit sînt încheiate cu încălcări ale legislaţiei în vigoare, clauzele cărora deseori sînt în defavoarea statului. Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, ministerele de ramură nu efectuează calculele necesare pentru fundamentarea economică privind necesitatea acordării şi eficienţa valorificării creditelor, posibilităţile de rambursare a creditului de către fiecare beneficiar în parte; - majoritatea creditelor administrate prin intermediul Ministerului Economiei şi Ministerului Finanţelor sînt acordate agenţilor economici neîntemeiat şi sînt valorificate neeficient. Ca urmare, la etapa rambursării creditelor Bugetul de Stat suportă pierderi colosale. 1.4. Rezultatele controlului asupra gestionării, deetatizării şi privatizării patrimoniului de stat Privatizarea patrimoniului de stat contra bonuri patrimoniale, în perioada supusă controlului, s-a înfăptuit iraţional şi cu încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare. Aceasta s-a manifestat în devalorizarea bonurilor patrimoniale atît la momentul iniţial al privatizării, cît şi pe parcursul efectuării acesteia, excluderea din procesul de privatizare contra bonuri patrimoniale a sute de obiecte preconizate deetatizării prin această modalitate, lipsa informaţiei despre desfăşurarea licitaţiilor şi a concursurilor de înstrăinare a patrimoniului, diminuarea mărimii proprietăţii de stat la estimarea acesteia etc. Datorită devalorizării excedente a bonurilor patrimoniale, pentru partea bonurilor neutilizate de către populaţie în procesul privatizării în mărime de 111 mld. unităţi monetare, adică 11 % din cele repartizate populaţiei, au rămas neînstrăinate obiecte patrimoniale în sumă de 324 mld. unităţi monetare sau 32 % din valoarea celor prevăzute pentru privatizare contra bonuri patrimoniale. În rezultatul acestor şi altor încălcări majoritatea cetăţenilor participanţi la procesul de privatizare nu dispun de titluri de proprietate, valoarea cărora ar reflecta valoarea iniţială a bonurilor patrimoniale. Mai mult decît atît, lichiditatea certificatelor ce înlocuiesc titlurile de proprietate şi acţiunile întreprinderilor privatizate practic este limitată, în majoritatea cazurilor fiind egală cu zero. În urma controalelor exercitate de Curtea de Conturi asupra activităţii Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (dl C.Ciobanu) şi a altor instituţii şi întreprinderis-au constatat multiple încălcări ale legislaţiei privind privatizarea şi administrarea proprietăţii de stat, şi anume: - cazuri de înstrăinare ilicită a patrimoniului statului, de lichidare şi trecere neîntemeiată a acestuia la pierderi; - transferarea mijloacelor fixe fără indexare la capitolul "inventar de mică valoare şi uzură rapidă"; - transmiterea nelegitimă a proprietăţii de stat de la balanţele întreprinderilor de stat la balanţele structurilor private; - comercializarea ilicită a bunurilor statului; - instituirea structurilor comerciale şi dotarea lor cu mijloace ce constituie proprietate de stat, fără includerea acestora în fondul statutar; - evaluarea diminuată a cotei statului în fondurile statutare ale structurilor comerciale; - diminuarea ilicită a plăţii pentru arenda proprietăţii de stat, transmiterea acesteia în folosinţă cu titlu gratuit; - majorarea neîntemeiată a produsului de arendă ce aparţine colectivului de muncă. La majoritatea întreprinderilor, dosarele cărora au fost supuse controlului, au avut loc încălcări ale actelor normative ce reglementează procedeele de privatizare. Astfel, doar la 35 obiecte controlate patrimoniul statului a fost diminuat la valoarea de 89,1 mil. lei. Contrar prevederilor legislaţiei în vigoare, cazuri de transmitere ilicită a patrimoniului statului la balanţa structurilor private au avut loc în cadrul Ministerului Industriei(dl Gh.Triboi), Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei(dl V.Gorincioi), Departamentului Comerţului (dl Gh.Oprea), Uniunii de Stat "Moldova-Service" (dl Iu.Cana) etc. În activitatea ministerelor şi departamentelor, întreprinderilor de stat supuse controlului au fost depistate numeroase cazuri de comercializare ilicită a patrimoniului statului, deseori la preţuri diminuate (Ministerul Justiţiei, Ministerul Industriei, Asociaţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, subdiviziunile Uniunii de Stat "Moldova-Service", Asociaţia "Moldova-Construcţia", Institutul "Urbanproiect" etc.), cazuri de nereflectare în evidenţa contabilă a bunurilor materiale ale statului în sumă de peste 45 mil.lei (Departamentul Tineretului şi Sportului, S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău", Primăria mun.Chişinău, Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" etc.), ceea ce a subminat considerabil integritatea patrimoniului de stat. Contrar prevederilor actelor normative, conform cărora întreprinderile din sfera socială se privatizează în complex cu încăperile în care sînt amplasate, iar costul lor se include în costul obiectelor supuse privatizării, în valoarea estimativă a patrimoniului de stat n-a fost inclus costul încăperilor arendate de către S.A."Nufărul", S.A."Chişinău-foto", S.A. "Progresul", S.A."Igiena-Plus". Astfel, valoarea estimativă a celor 14 încăperi neincluse în preţul iniţial de vînzare a S.A."Nufărul" echivalează cu 177,0 mii lei. Ministerul Privatizării a ignorat cerinţa Curţii de Conturi de a include în fondul statutar al S.A."Nufărul" costul încăperilor menţionate în calitate de cotă a statului. Nelegal pentru privatizarea a 15 unităţi comerciale şi de alimentaţie publică din mun.Chişinău şi a 43 de întreprinderi din diverse sfere amplasate în alte localităţi a fost folosită modalitatea prevăzută pentru privatizarea obiectelor din sfera ocrotirii sănătăţii, deseori la preţuri simbolice. Astfel, cafeneaua "Boloton" (mun.Chişinău) a fost supusă privatizării prin concurs, cu participarea doar a unui singur cumpărător, la un preţ de 17 mil. unităţi monetare. Drept bază pentru privatizarea acestui obiect contra bonuri patrimoniale a servit informaţia eronată despre demolarea edificiului cu 5 etaje, în care este amplasată această cafenea. Pe parcursul anilor 1989-1993 circa 250 de întreprinderi de stat au fost reorganizate în întreprinderi de arendă. Ministerele de ramură care au semnat contractele de arendă din numele proprietarului au transmis în arendă patrimoniul de stat la o plată simbolică, care constituia 0,5-5 % din valoarea reziduală a fondurilor fixe. Potrivit informaţiei Serviciului Fiscal de Stat pe anii 1994-1996, încasările din veniturile de la arendarea averii de stat au constituit 5176 mii lei, sau 0,63 % din valoarea patrimoniului de stat arendat. Contractele de arendă, în majoritatea lor, au fost încheiate conform Legii cu privire la arendă a fostei URSS, deseori cu dreptul de a răscumpăra proprietatea arendată, care n-au fost modificate şi aduse în concordanţă cu cerinţele Legii cu privire la arendă din 14.01.92 şi ale Hotărîrii Guvernului din 21.05.93. Ministerele şi departamentele respective, încălcînd actele normative nominalizate, n-au iniţiat reexaminarea contractelor de arendă semnate anterior. În unele cazuri mijloacele materiale circulante şi activele financiare au fost transmise în folosinţă cu titlu gratuit. Produsul de arendă, în fond, a fost obţinut prin calcule dubioase ce contravin legislaţiei în vigoare. În procesul de constituire şi privatizare a 123 de societăţi pe acţiuni Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a confirmat produsul de arendă, incluzîndu-l în fondurile statutare ale societăţilor, prin ce s-au încălcat prevederile art.18 din Legea "Cu privire la Programul de Stat de privatizare pentru anii 1995-1996" din 15.03.95, conform căruia la eliberarea permiselor de înregistrare a societăţilor pe acţiuni şi la expunerea acţiunilor acestora privatizării Ministerul urma să verifice legalitatea contractelor de arendă şi a modalităţilor de calculare a produsului de arendă. Mărimea produsului de arendă declarat de întreprinderi şi neîntemeiat confirmat de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a constituit în total circa 170 mil. lei. O situaţie alarmantă s-a creat în administrarea proprietăţii de stat, ce constituie una din atribuţiile principale ale Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi ale altor organe ale administraţiei de stat, atribuţie ce se realizează la un nivel insuficient şi practic în mod formal. La Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat nu se ţine evidenţa tuturor agenţilor economici care administrează proprietatea de stat, nu sînt înregistrate toate contractele de arendă a bunurilor statului. Pînă în prezent nu a fost elaborată modalitatea de calcul a cuantumului plăţii de arendă, care ar da posibilitate de a restabili valoarea reziduală a fondurilor fixe date în arendă şi ar garanta statului obţinerea unor venituri stabile de la utilizarea proprietăţii de stat. Nu se întreprind măsurile necesare pentru protejarea intereselor statului în relaţiile de arendă a patrimoniului de stat. S-au încălcat prevederile p.5 din Hotărîrea Guvernului din 13.10.94 "Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la asanarea, reorganizarea şi lichidarea întreprinderilor insolvabile", conform cărora pînă la 1 aprilie 1995 toate contractele de arendare a proprietăţii de stat, indiferent de data semnării lor, urmau a fi înregistrate de către Ministerul Privatizării. Pînă în prezent au fost înregistrate doar 738 contracte, inclusiv 463 din mun.Chişinău. Cazuri de utilizare neeficientă a patrimoniului de stat au fost depistate în cadrul controlului efectuat la Primăria mun.Chişinău. Unele localuri timp îndelungat se află în folosinţa gratuită a unor agenţi economici, achitarea plăţii de arendă uneori se efectuează cu întîrziere de peste 8 luni, în evidenţa contabilă nu sînt reflectate datoriile debitoare ale arendaşilor. Din cele 272 de contracte de arendă supuse unui control selectiv în 43 de cazuri au fost depistate încălcări la achitarea plăţii de arendă, fapt ce a cauzat statului prejudicii în sumă de 5,4 mil. lei. La încheierea contractelor de arendă şi utilizarea încăperilor nu întotdeauna se ţine cont de condiţiile fixate în deciziile Primăriei privind transmiterea în arendă a localurilor. Astfel, firmei "Acord" i s-au dat în arendă pe un termen de 5 ani încăperile cu suprafaţa de 2384,3 m2 pentru amplasarea centrului comercial. Contrar deciziei respective, firma "Acord" transmite ilicit aceste încăperi în subarendă BCA "Phoenix", cu plata de arendă anuală în mărime de88 mii dol.SUA. Prin transmiterea în subarendă a încăperilor fără permisiunea arendatorului, firma "Acord" a încălcat art.11 din Legea cu privire la arendă din 14.01.92. La rîndul său, firma nominalizată nu achită la timp plata pentru arendă, în urma cărui fapt statul a suportat pierderi în sumă de 85031 lei. Amenda pentru nerespectarea condiţiilor contractului de arendă constituie în cazul respectiv 1,5 mil. lei, cu o reziliere ulterioară a acestuia. Contrar actelor normative în vigoare, unilateral, prin dispoziţii ale Primăriei, fără încheierea contractelor de arendă şi, deci, fără încasarea plăţii respective, au fost acordate loturi de pămînt la 14 firme. Neachitarea plăţii de arendă, fixarea în contracte a mărimii diminuate a acesteia sînt încălcarile caracteristice activităţii multor unităţi economice supuse controlului. Astfel, la 06.11.95, datoria arendaşilor pentru închirierea localurilor de la Direcţia pentru întreţinerea clădirilor Guvernului Republicii Moldova constituia suma de 1156,4 mii lei. Neachitări analogice au fost depistate şi la Ministerul Culturii (dl M.Cibotaru), Asociaţia "Moldsilva" (dl Gh.Vdovîi), Uniunea de Stat "Moldova-Service" (dl Iu.Cana), Circul de Stat (dl S.Marinov), iar darea în arendă fără încheierea contractelor corespunzătoare - la Departamentul Tineretului şi Sportului (dl V.Scurtul), Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor (dl V.Cebotari), S.A. "Centrul de Modă" (dl E.Suruceanu). Controlul efectuat la Ministerul Finanţelor a constatat activitatea insuficientă a acestuia la încasarea deplină a dividendelor pentru cota-parte a statului în fondul statutar al societăţilor pe acţiuni fondate cu participarea patrimoniului de stat. Pe parcursul anului 1995 din cele 400 de societăţi pe acţiuni, în fondul statutar al cărora statul dispunea de o cotă-parte, doar 80 din ele au defalcat în Bugetul de Stat 2,2 mil. lei. Exercitarea necorespunzătoare a funcţiilor de către Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a generat cazuri de privatizare repetată. Astfel, în decembrie 1994 patrimoniul S.A. "Elcas" a fost privatizat în întregime, inclusiv încăperea Farmaciei nr.490 "Speranţa". Concomitent, farmacia nominalizată a fost inclusă de către Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat în lista obiectelor supuse privatizării în anii 1995-1996 şi a fost privatizată a doua oară. Ministerul, încălcînd Legea cu privire la proprietate din 22.01.91 şi Legea cu privire la privatizare din 04.07.91, a contribuit la apariţia litigiilor între diferite societăţi pe acţiuni privind apartenenţa încăperii în care este amplasată farmacia. La privatizarea prin concurs a obiectelor reţelei farmaceutice din republică a fost încălcată legislaţia în vigoare ce prevede publicitatea obiectelor supuse privatizării. Din 11 concursuri desfăşurate, doar două (cele din Hînceşti şi Comrat) au fost precedate de comunicate informative, dar şi acestea fiind publicate contrar legislaţiei doar cu două zile înainte de concurs (20 zile - conform legislaţiei). În ambele comunicate informative au fost incluse informaţii eronate privind obiectele supuse privatizării. Privatizarea proprietăţii de stat contra mijloace băneşti se efectuează, în fond, la preţuri diminuate, fără o publicitate amplă. Astfel, fără publicarea în presa republicană a comunicatului informativ, a fost privatizat magazinul nr.4/16 "Bujor" (str.M.Basarab, 6). În urma neincluderii în bilanţ a fondurilor fixe şi majorării neîntemeiate a normelor de amortizare preţul obiectului a fost esenţial diminuat. Numai de la realizarea acestui magazin în buget n-au fost încasate mijloace băneşti în sumă de circa 1 mil.lei. Încălcări analogice s-au depistat şi la celelalte unităţi supuse controlului. Asupra eficienţei reduse a utilizării patrimoniului de stat aflat în gestiunea societăţilor economice influenţează negativ şi faptul că reprezentanţii statului nu dispun (pînă la momentul actual) de un statut bine determinat, care ar proteja interesele economice ale statului. Numirea reprezentanţilor statului în societăţile economice se efectuează formal, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ministerele şi departamentele de ramură nu organizează controlul asupra activităţii lor, fapt ce generează iresponsabilitatea acestor persoane. 1.5. Rezultatele controlului asupra activităţii bancare În perioada de dare de seamă Curtea de Conturi a supus controlului Banca Naţională a Moldovei, precum şi următoarele bănci comerciale: "Moldova-Agroindbank", "Moldinconbank", "Eximbank", Banca de Finanţe şi Comerţ pe Acţiuni, "Întreprinzbancă". Activitatea Băncii Naţionale a Moldovei în această perioadă a fost însoţită şi de unele încălcări ale legislaţiei în vigoare, de neajunsuri ce ţin de nerespectarea întocmai a procedurilor de înregistrare a băncilor comerciale şi de emitere a acţiunilor acestora, depăşirea indicatorilor speciali ai masei monetare în circulaţie, neasigurarea repatrierii la timp şi în deplină măsură a valutei obţinute de la exportul mărfurilor şi serviciilor, controlul insuficient asupra activităţii bancare etc. Astfel, contrar prevederilor art.11(2) din Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară din 12.06.91, ce impun participarea unei bănci străine la fondarea băncilor comerciale în Republica Moldova, s-a efectuat înregistrarea BCA "Petrolbank" S.A. (dl N.Fainberg), creată cu preponderenţa capitalului străin, fondatorii străini nefiind instituţii bancare. În contradicţie cu art.24 din Legea cu privire la societăţile pe acţiuni din 03.01.92 şi art.4 din Legea privind circulaţia hîrtiilor de valoare şi bursele de valori din 18.05.93, înregistrarea primei emisiuni de acţiuni a Băncii de Finanţe şi Comerţ pe Acţiuni (dl V.Hvorostovski) s-a efectuat cu o întîrziere de aproape un an. Prospectele şi dările de seamă asupra încheierii emisiunilor acestei bănci conţin informaţii inexacte privind termenele efectuării emisiunilor. În prospectul emisiunii a treia lipseşte darea de seamă asupra veniturilor şi cheltuielilor băncii, semnătura preşedintelui comisiei de revizie, fapt ce contravine cerinţelor actelor normative în vigoare. În pofida acestor încălcări, Banca Naţională a Moldovei a înregistrat prospectele şi dările de seamă asupra încheierii emisiunilor respective a hîrtiilor de valoare ale băncii nominalizate. Suma totală a mijloacelor valutare nerepatriate numai pe parcursul anului 1995 a constituit circa 233 mil. lei, actualmente acestea depăşesc suma de 1 mlrd lei. În urma controalelor exercitate s-a constatat, că nu întotdeauna sînt eficiente nici amenzile aplicate, care, nefiind pe deplin încasate, îşi găsesc reflectare în majoritatea cazurilor în fişierul bancar nr.2 al clienţilor. Astfel, din 137,4 mil. lei - amenzi aplicate, în anul 1995 s-au încasat doar 42,8 mii lei. Această situaţie s-a creat în rezultatul încălcărilor prevederilor Instrucţiunii nr.1 a Băncii Naţionale a Moldovei din 23.07.92, cînd la deschiderea conturilor bancare nu se întocmesc documentele de confirmare a înregistrării la Inspectoratele Fiscale de Stat. În multe cazuri clienţii au deschis conturi în bănci cu scopul de a primi de la acestea adeverinţe pentru a le prezenta la vamă, iar în baza acestor adeverinţe Departamentul Controlului Vamal (dl Gh.Hioară) a întocmit declaraţiile vamale pentru exportul de mărfuri. La data efectuării contracontrolului la BCA "Eximbank"(dl V.Stratulat) erau înregistrate amenzi neachitate ale firmei "Moldindustria corporaţia" în sumă de 2,5 mii lei, "Continent internaţional" - 9,2 mil. lei etc. De menţionat că pe aceste conturi bancare operaţiuni financiare nu se efectuează. Rezultatele controalelor exercitate de către Curtea de Conturi asupra activităţii băncilor comerciale permit de a caracteriza sistemul bancar din Moldova ca un sistem ce activează în condiţiile unor dificultăţi financiare permanente şi care îşi onorează obligaţiunile financiare tot mai greu şi mai greu. Aceasta este o consecinţă a încălcărilor flagrante comise de administraţia băncilor comerciale la eliberarea creditelor şi utilizarea lor contrar destinaţiei, prolongarea neîntemeiată a termenelor de rambursare a acestora etc. Acordarea de credite persoanelor fizice şi juridice deseori se efectuează fără garanţii reale de asigurare a acestora. Gajarea patrimoniului şi controlul asupra acestuia se desfăşoară, de regulă, în mod formal. Astfel, în cadrul controlului la BCA "Întreprinzbancă" (dl P.Vizer) au fost depistate cazuri de depunere în gaj a aceluiaşi patrimoniu de mai multe ori. Un mare pericol pentru stabilitatea sistemului bancar îl constituie acordarea unor credite preferenţiale şi a diferitor privilegii fondatorilor băncilor comerciale, funcţionarilor acestora, persoanelor afiliate. Asemenea cazuri au fost depistate la BCA "Întreprinzbancă", Banca de Finanţe şi Comerţ pe Acţiuni etc. Prolongarea neîntemeiată a termenelor rambursării creditelor şi utilizarea lor contrar destinaţiei practic sînt caracteristice pentru toate băncile supuse controlului. De menţionat faptul, că şi Banca Naţională în unele cazuri admite asemenea încălcări. Astfel, contrar prevederilor propriului său Regulament "Cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare", conform cărora termenele de rambursare a resurselor obţinute în cadrul licitaţiilor nu se prelungesc, termenul de rambursare a creditului acordat la 08.08.94 BCA "Întreprinzbancă" în sumă de 2 mil. lei, care expirase la 08.01.95, a fost prolongat de 6 ori. La data de 05.05.95 Banca Naţională a Moldovei a acordat BCA "Întreprinzbancă" un alt credit în sumă de 4 mil. lei, termenul de rambursare al căruia a fost prolongat pe perioada lucrărilor agricole de primăvară, iar mai apoi pe perioada de realizare a gajului. Măsuri reale pentru rambursarea acestor mijloacen-au fost întreprinse, suma de 4 mil. lei utilizîndu-se pe parcursul a 17 luni de către structurile comerciale (Î.I. "Secrii" - 877 mii lei, S.R.L. "GEN" - 911 mii lei, S.R.L. "Dana" - 589 mii lei, etc.) în defavoarea statului şi a băncii. Prin contractul nr.1286 din 19.09.95 Banca Naţională a Moldovei a acordat BCA "Întreprinzbancă" surse creditare în sumă de 8 mil. lei. Termenul de rambursare a lor a fost prolongat de 4 ori, rambursîndu-se doar 0,8 mil. lei, iar restul aflîndu-se în circulaţie la structurile comerciale (S.R.L. "Zervan" - 0,4 mil. lei, "Lada-Servis" - 0,5 mil. lei, S.A. "Stina" -1,3 mil. lei etc.). Secţiile creditare ale băncilor comerciale nu efectuează un control efectiv asupra utilizării creditelor acordate conform destinaţiei. În urma controalelor exercitate la Banca Naţională a Moldovei şi la alte bănci comerciale s-au constatat cazuri de încălcăre a principiilor generale de creditare, şi anume: acordarea creditelor fără dobîndă, fără întocmirea contractelor de creditare şi chiar fără decizia comitetului de creditare. Ca consecinţă a acestor şi altor încălcări, două bănci comerciale au devenit insolvabile (BCA "Basarabia", BCA "Întreprinzbancă"). În cadrul controalelor efectuate s-a mai depistat că prin încălcarea prevederilor cap.II al Regulamentului "Privind structura cheltuielilor şi modul de formare a rezultatelor financiare ale băncilor şi ale altor instituţii de credit", adoptat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova din 08.09.95, au fost trecute nelegitim la cheltuieli lucrări ce nu ţin de activitatea bancară. În rezultatul acestor acţiuni beneficiul impozabil numai la BCA "Moldindconbank" (dl A.Ţurcan) s-a diminuat cu 125,8 mii lei, la BCA "Banca de Economii a Moldovei"(dl C.Bulgac) - cu 49 mii lei. Din lipsa unor cerinţe stricte din partea Băncii Naţionale a Moldovei, în perioada 1992-1995 la băncile comerciale pe acţiuni a fost admisă o restanţă creditară cu termenele expirate, care la data efectuării controalelor constituia: la BCA "Moldova-Agroindbank" (dl G.Furtună) - 14,1 mil. lei, "Banca de Economii a Moldovei" - 13,4 mil. lei, BCA "Moldindconbank" - 19 mil. lei etc. E necesar de remarcat, că la BCA "Moldova-Agroindbank", în pofida volumului enorm de credite nerambursate de către înşişi acţionarii băncii (4,3 mil. lei - la momentul abonării la acţiunile emisiunii a VII-a şi 8,7 mil. lei - la cea de a VIII-a, ce constituiau 61,7 % din creditele cu termenele de rambursare expirate), acestora le-a fost permisă procurarea acţiunilor emisiunilor indicate ale BCA "Moldova-Agroindbank" S.A. În multe cazuri la BCA "Moldindconbank" acordarea de credite unor agenţi economici se efectua fără a se lua în consideraţie nerambursarea creditelor primite anterior. La unele bănci comerciale au fost încălcate prevederile Instrucţiunii privind conturile de decontare curente şi bugetare deschise în instituţiile bancare ale Republicii Moldova. Conform unei hotărîri a Curţii de Conturi, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat al Ministerului Finanţelor a efectuat un control mai detaliat la BCA "Moldindconbank", în urma căruia au fost depistate 6 cazuri de deschidere nelegitimă a conturilor bancare, 12 - de neîndeplinire şi reţinere a îndeplinirii dispoziţiilor de plată, precum şi micşorarea impozitului pe beneficiu, impozitului rutier, impozitului pe veniturile persoanelor fizice şi pe mijloacele fixe, achitarea în numerar cu agenţii economici etc. Ca rezultat, în Bugetul de Stat s-au virat suplimentar 3262,0 mii lei. Controalele exercitate de către Curtea de Conturi au depistat încălcări ale ordinii de clasificare a creditelor şi de rezervare a mijloacelor în fondurile de risc destinate acoperirii pierderilor cauzate de nerambursarea creditelor. În scopul îmbunătăţirii coeficienţilor ce caracterizează activitatea băncilor, unele dintre acestea, inclusiv BCA "Întreprinzbancă", au recurs la utilizarea unor conturi false, prin ce au încălcat prevederile art.39 din Legea instituţiilor financiare din 21 iulie 1995. Curtea de Conturi consideră că Banca Naţională a Moldovei urmează să intensifice controlul asupra activităţii băncilor comerciale, să perfecţioneze modalităţile de control, să efectueze unele modificări în actele normative ce reglementează activitatea bancară în vederea formării unor fonduri de risc şi de rezerve obligatorii, ce ar asigura integritatea depunerilor persoanelor fizice şi juridice, a sistemului bancar în întregime. 1.6. Controlul asupra activităţii economico- financiare a întreprinderilor monopoliste Rezultatele controalelor efectuate de către Curtea de Conturi asupra activităţii a 12 întreprinderi monopoliste supuse controlului denotă faptul că încălcările disciplinei şi ordinii economico-financiare sînt admise atît de organele administraţiei publice centrale, ce efectuează reglementarea de stat prin diverse acte normative, cît şi de factorii de decizie ai întreprinderilor monopoliste. Astfel, începînd cu anul 1995, Guvernul Republicii Moldova, contrar prevederilor art.12(2) din Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, a încetat să stabilească nivelul rentabilităţii pentru impozitarea supraprofitului întreprinderilor monopoliste. În anii 1995-1996 Ministerul Economiei (dl V.Bobuţac)n-a efectuat în măsură deplină controlul asupra respectării legislaţiei antimonopoliste privind limitarea şi reprimarea activităţii monopoliste, în rezultatul cărui fapt s-au admis cazuri cînd unii agenţi economici ce deţin situaţia dominantă pe piaţa de desfacere limitează concurenţa şi lezează interesele altor agenţi economici, încalcă modul de formare a preţurilor la mărfuri, stabilit prin actele normative respective. Din această cauză, pînă în prezent, un şir de întreprinderi (Asociaţia "Termocom", Concernul de Stat "Moldenergo", Concernul de Stat "Moldova-Gaz"), care domină pe piaţa de desfacere a Republicii Moldova, nu sînt incluse în lista întreprinderilor monopoliste şi activitatea lor nu este supusă reglementării de stat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Organele administraţiei publice centrale deseori adoptă hotărîri privind crearea unor condiţii privilegiate pentru unii agenţi economici în detrimentul altor agenţi economici care activează pe aceeaşi piaţă şi realizează aceeaşi marfă. Prin Hotărîrea Guvernului din 10.03.95, cu încălcarea prevederilor art.5 din Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, unui grup de întreprinderi (Fabrica de lapte din Ungheni, S.A."Rozmair", S.A. "Incomlac", S.A."Basarabia-Nord") le-au fost acordate înlesniri în mărime de 50 la sută pentru achitarea energiei termice. La întreprinderile monopoliste supuse controlului s-au depistat abateri serioase legate de disciplina preţurilor, eschivarea de la achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii în Bugetul de Stat, efectuarea diverselor tranzacţii economice în defavoarea statului. Supraprofitul întreprinderilor monopoliste, obţinut în urma depăşirii de două sau chiar de cîteva ori a nivelului rentabilităţii stabilit de Guvern, nu se impozitează suplimentar. Guvernul Republicii Moldova, fără calcule argumentate, examinate şi vizate de Ministerul Economiei, prin Hotărîrea din 12 aprilie 1995, a mărit neargumentat nivelul normativ de rentabilitate a Î.S."Moldtelecom" (dl V.Grumeza) de la 20 la 40 %, fapt ce a permis respectiv micşorarea mărimii supraprofitului impozabil. Din această cauză, numai în primul semestru al anului 1996 rentabilitatea activităţii Î.S."Moldtelecom" a atins nivelul de 99,3 %, aducîndu-i acesteia un profit în mărime de43,4 mil. lei. Tarifele şi taxele pentru serviciile prestate de către Întreprinderea de Stat "Moldatsa" (dl V.Vartic), care dispune de cota serviciilor de deservire a transportului aerian prestate pe piaţa republicii în mărime de 100 %, au fost aprobate de către Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (dl P.Lişan), fără a fi coordonate cu Ministerul Economiei, fapt ce contravine Legii privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei şi care a permis acestei întreprinderi să obţină o rentabilitate ce depăşeşte 100 %. În afară de aceasta, verificarea calculelor prezentate pentru aprobarea tarifelor, efectuată la Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, confirmă faptul că ele au fost majorate cu mărimea cheltuielilor care în realitate nu s-au făcut (energia termică, electrică, apa şi canalizarea). Dacă cheltuielile pe anul 1995 au alcătuit 2,4 mil. lei, apoi cele prezentate pentru aprobarea tarifelor au fost indicate în mărime de 3,6 mil. lei, sau cu 1,2 mil. lei mai mult. Încălcînd prevederile Legii taxei de stat din 03.12.92, Colegiul Ministerului Justiţiei, în baza unei coordonări cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei, a adoptat Hotărîrea privind prestarea serviciilor cu plată cetăţenilor de către Arhiva Republicană a actelor de stare civilă (dl V.Isac). Preţurile aprobate de Colegiul Ministerului Justiţiei, comparativ cu taxele de stat, au fost majorate nelegitim de 20-25 ori. Cazuri de majorare nelegitimă a preţurilor s-au depistat şi la alţi agenţi economici monopolişti. Din cauza necoordonării volumului şi asortimentului producţiei cu cerinţele pieţei de desfacere, întreprinderile monopoliste se pomenesc într-o stare financiară complicată. Astfel, la S.A."Mioara" (dl L.Stadnic) - Combinatul de blănuri din or.Bălţi, la 01.02.95, în depozit s-a stocat producţie finită în sumă de 2462 mii lei, din care ponderea paltoanelor din blană de nurcă constituie 10,4 la sută, la un preţ de la 9,4 pînă la 12,3 mii lei pentru o unitate. Desigur că o astfel de gestionare a întreprinderii este neadecvată condiţiilor reale şi deloc nu va contribui la dezvoltarea economiei naţionale. Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova", fiind întreprindere monopolistă în prestarea serviciilor de transport feroviar, pe parcursul anilor 1994-1995 a funcţionat în condiţiile reducerii volumului lucrărilor de transport şi, corespunzător, în condiţiile complicării situaţiei financiare. Potrivit totalurilor pe anul 1995, la Calea Ferată(dl Gh.Mikinberg) s-au înregistrat pierderi în mărime de43,1 mil. lei. Creditele primite de Calea Ferată într-un şir de cazuri au fost folosite contrar destinaţiei şi neeficient. Astfel, din creditul în sumă de 7088 mii lei, acordat Căii Ferate în anul 1995, suma de 4550 mii lei, sau 64 %, a fost folosită la creditarea firmei particulare "Propos" pentru procurarea motorinei. Însă firma "Propos", deşi a primit credit fără dobîndă, mai mult de un an n-a livrat motorină Căii Ferate, în timp ce aceasta achita pe deplin dobînda pentru folosirea creditului acordat, suportînd astfel pierderi în sumă de 4 mil. lei. Aflîndu-se într-o situaţie financiară extrem de dificilă, pe parcursul anilor 1993-1994 conducerea Căii Ferate eliberează scrisori de garanţie diferitor întreprinderi particulare, pentru ca acestea să primească credite în bănci. Aceste acţiuni au dus la imobilizarea mijloacelor circulante ale Căii Ferate, la transmiterea lor în proprietatea întreprinderilor particulare şi la crearea sumelor de datorii debitoare de circa 932,2 mii lei, fapt ce a agravat şi mai mult situaţia economico-financiară a Căii Ferate. Fără vreo necesitate de producţie, fostul şef al Căii Ferate dl G.I.Mikinberg şi şeful serviciului financiar - dna A.A.Hruşciova, în luna decembrie 1993, la Moscova, au încheiat cu o firmă canadiană un contract la suma totală de 422,5 mii dol.SUA pentru procurarea medicamentelor. În contul acestui contract au fost transferaţi 301,6 mii dol.SUA. Cu o întîrziere de 5-7 luni farmacia Căii Ferate a primit medicamente, dar nu cele comandate, inclusiv 2 mil. ambalaje de remedii psihotonice, desigur fără autorizarea Ministerului Sănătăţii, care nu-şi găsesc o aplicare practică în Moldova. Datorită efectuării diferitor manipulări în evidenţa contabilă, 218 mii dol. SUA din suma transferată au fost trecuţi nelegitim la pierderile întreprinderii nominalizate. Situaţii similare au avut loc şi la un şir de alte întreprinderi. Rezultatele controalelor efectuate de Curtea de Conturi confirmă faptul că mai continuă pe larg practica folosirii banilor în numerar în relaţiile dintre agenţii economici, deseori depăşindu-se limitele soldurilor stabilite. La 40 la sută din unităţile controlate s-a constatat încălcarea acestei ordini. Astfel, în aceste scopuri au fost folosite mijloace băneşti în numerar de către A.S."Moldsilva" (dl G.Vdovîi) - 464 mii lei, S.A."Mioara" (dl L.Stadnic) - 272 mii lei, S.A."Artima" (dna A.Can) -227 mii lei. Analiza încălcărilor depistate de către Curtea de Conturi în activitatea economico-financiară a întreprinderilor monopoliste demonstrează faptul că, deşi aceste întreprinderi au un statut special de activitate, factorii de decizie ai organelor administraţiei publice centrale încalcă în mod vădit legislaţia în vigoare privind reglementarea de stat a activitătii întreprinderilor monopoliste, dezvoltarea concurenţei, crearea condiţiilor adecvate de gospodărire pentru toţi agenţii economici, inclusiv la plata impozitelor, influenţînd distructiv asupra dezvoltării economiei naţionale a ţării. C A P I T O L U L II Măsurile întreprinse de către Curtea de Conturi pentru înlăturarea încălcărilor depistate în activitatea unităţilor economice supuse controlului Conform legislaţiei în vigoare, o atribuţie importantă a Curţii de Conturi este prevenirea şi înlăturarea încălcărilor, luarea măsurilor respective pentru recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de administrarea iraţională a mijloacelor bugetare şi gestionarea neeficientă a obiectelor patrimoniului de stat. În perioada de dare de seamă Curtea de Conturi a examinat la şedinţele sale rezultatele a 86 de controale efectuate, în baza cărora s-au luat hotărîrile respective. În scopul recuperării prejudiciului cauzat statului, Curtea de Conturi, pe parcursul perioadei de dare de seamă, a adoptat hotărîri privind vărsarea în Bugetul de Stat a veniturilor tăinuite, a plăţilor obligatorii neachitate pe deplin şi la timp (impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accize, taxa vamală, alte plăţi), a sancţiunilor economice, suma totală a cărora a alcătuit 17,2 mil. lei. La data de 01.05.97 în Bugetul de Stat au fost transferate mijloace băneşti în sumă de13,4 mil. lei. Pentru încălcarea legislaţiei sau neasigurarea respectării ei, la cererea Curţii de Conturi, au fost destituite din posturile deţinute 22 şi sancţionate 165 de persoane responsabile. În baza hotărîrilor Curţii de Conturi, organele de resort au luat un şir de măsuri pentru executarea mai deplină a Bugetului de Stat, Bugetului Fondului Social, folosirea raţională şi eficace a creditelor primite de către stat şi alocate diverşilor agenţi economici. Astfel, Curtea de Conturi, prin Hotărîrea adoptată la 11.01.96, a propus Guvernului Republicii Moldova să examineze şi să soluţioneze chestiunea privind aprovizionarea centralizată a ministerelor de forţă cu echipament şi crearea în acest scop a unei structuri de stat unice de aprovizionare cu echipament şi provizii. În scopul reglementării problemei asigurării consumatorilor speciali cu echipament şi reducerii importului de articole respective, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea din 10 septembrie 1996 "Cu privire la aprovizionarea consumatorilor speciali cu echipament", care prevede confecţionarea la întreprinderile din ţară a echipamentului pentru unităţile armate, coordonînd comenzile cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Industriei. Ministerul Afacerilor Externe, în baza rezultatelor controlului efectuat de către Curtea de Conturi, a elaborat un cadru juridic privind reglementarea activităţii subdiviziunilor ministerului, misiunilor diplomatice şi lucrătorilor acestora. În baza Hotărîrii Curţii de Conturi din 15.01.96 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii Departamentului Controlului Vamal al Republicii Moldova", în perioada 19-22 martie 1996 s-a efectuat expertiza şi transmiterea la instituţiile respective a ordinelor şi medaliilor confiscate de către organele vamale. La 27 martie 1996 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea "Cu privire la transmiterea obiectelor de etnografie şi de cult, a altor valori similare fără stăpîn sau confiscate de către organele vamale ale Republicii Moldova pe parcursul ultimilor ani". La propunerea Curţii de Conturi şi în scopul organizării evidenţei proprietăţii publice, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea din 03.07.96, în care se prevede că începînd cu trimestrul II al anului 1996 pentru toţi agenţii economici din Republica Moldova, care dispun de proprietate publică, indiferent de forma organizatorico-juridică şi genul de activitate, să se introducă formularul nr. 2-PP "Darea de seamă privind mărimea şi circulaţia proprietăţii publice". În baza materialelor de control ale Curţii de Conturi, Direcţia de Stat "Moldpres" a organizat un control intern asupra evidenţei stricte a plăţilor pentru anunţuri, informaţii şi alte servicii, asupra utilizării surselor financiare conform destinaţiei, în urma cărui fapt s-a restabilit veridicitatea evidenţei contabile. Conform propunerii Curţii de Conturi făcute în baza materialelor de control asupra gestionării creditelor externe, Guvernul Republicii Moldova a pregătit, iar Parlamentul a aprobat la 18.07.96 Legea privind datoria de stat şi garanţiile de stat. La Întreprinderea de Stat pentru utilizarea spaţiului aerian şi dirijarea traficului aerian "Moldatsa" au fost reexaminate şi modificate regulamentele de uz intern, care vor contribui la îmbunătăţirea activităţii unităţilor din subordine. În scopul lichidării încălcărilor depistate în activitatea băncilor comerciale, a fost elaborat Regulamentul cu privire la modul de determinare a plăţii pentru folosirea de către bănci a patrimoniului statului pe anii 1992-1995, însă Ministerul Finanţelor, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Banca Naţională n-au întreprins măsuri necesare pentru atragerea în buget a plăţilor respective. Materialele controalelor în care s-au constatat încălcări ale ordinii şi disciplinei financiare, soluţionarea definitivă a cărora nu ţine de competenţa Curţii de Conturi, au fost remise Procuraturii Generale a Republicii Moldova. În vederea stabilirii elementelor constitutive ale infracţiunilor şi aplicării măsurilor respective în conformitate cu legislaţia în vigoare, în anii 1995-1996 Procuraturii Generale i-au fost remise 24 de materiale de control, inclusiv ale Întreprinderii de Stat "Moldatsa", Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", Departamentului Comerţului, Societăţii pe Acţiuni "Mioara", Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova", Asociaţiei "ASCOFLOT" (mun.Chişinău), Asociaţiei "AMACON", Ministerului Apărării, Băncii de Economii, S.A."Artima", Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, S.R.L."Olimpic-club" etc. În baza acestor materiale au fost intentate 13 procese penale, care pînă în prezent nu sînt definitivate, iar pe 3 materiale s-a refuzat intentarea proceselor penale. Totodată, e necesar de menţionat, că o parte din materialele controalelor remise de către Curtea de Conturi Procuraturii Generale au fost întoarse fără a fi examinate, motivînd aceasta prin faptul că Hotărîrea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova din 06.04.93 prevede un mod special de transmitere a materialelor în organele de anchetă. Avînd în vedere că art.90, 91, 93 ale Codului de procedură penală stabilesc temeiurile intentării proceselor penale şi obligativitatea de a examina sesizările şi a adopta o hotărîre, care diferă de cerinţele Hotărîrii sus-menţionate a Prezidiului Parlamentului, Curtea de Conturi a intervenit în Parlament cu iniţiativa privind abrogarea acestei hotărîri. Pentru o conlucrare mai fructuoasă cu organele de drept, s-au organizat 5 întîlniri cu conducerea Procuraturii Generale şi cu specialiştii în domeniul dreptului financiar, la care au fost trasate cele mai stringente probleme privind aplicarea în practică a legislaţiei în vigoare la examinarea hotărîrilor remise de către Curtea de Conturi. Totodată, în afară de măsurile întreprinse şi expuse mai sus, Curtea de Conturi, despre fiecare caz de depistare a încălcărilor grave ale disciplinei şi ordinii financiare de către factorii de decizie ai organelor administraţiei publice centrale şi locale, a informat Parlamentul, Preşedintele Republicii şi Guvernul pentru iniţiere şi luarea de măsuri respective. Î N C H E I E R E Curtea de Conturi, îndeplinind atribuţiile sale de control, în perioada menţionată: - a efectuat controale la majoritatea structurilor de stat ce utilizează mijloace materiale şi financiare publice; - a cerut să fie traşi la răspundere şi au fost traşi la răspundere peste 150 factori de decizie de diferit rang de conducere; - s-au luat măsurile respective pentru repararea prejudiciului cauzat statului. Suma mijloacelor băneşti transferate în Bugetul de Stat, în baza hotărîrilor Curţii de Conturi, este de 7,5 ori mai mare decît suma cheltuielilor alocate din buget pentru întreţinerea şi funcţionarea Curţii de Conturi; - a întreprins un şir de măsuri necesare pentru lichidarea şi preîntîmpinarea încălcărilor disciplinei şi ordinii financiare la unităţile supuse controlului. Cele mai grave şi tipice încălcări depistate pe parcursul perioadei de dare de seamă sînt: 1. Acumularea nedeplină şi utilizarea iraţională a mijloacelor Bugetului de Stat şi Fondului Social: - acordarea neîntemeiată unor agenţi economici de către organele de resorţ, inclusiv de către Ministerul Finanţelor, a diverselor facilităţi la achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii; - evaziunea fiscală a agenţilor economici; - finanţarea neîntemeiată de către Ministerul Finanţelor fără sau în baza devizelor de cheltuieli neargumentate ale structurilor bugetare; - folosirea contrar destinaţiei a alocaţiilor bugetare, în special transmiterea lor unor structuri comerciale care le utilizează timp îndelungat gratuit sau la o plată simbolică; - utilizarea nejustificată a resurselor financiare, îndeosebi pentru delegarea peste hotare a conducătorilor şi colaboratorilor ministerelor şi departamentelor; - folosirea mijloacelor bugetare cu îndeplinirea incompletă a atribuţiilor funcţionale de către instituţiile de stat. 2. Utilizarea iraţională şi neeficientă a creditelor de stat: - acordarea neîntemeiată şi neargumentată a creditelor de stat, a garanţiilor de stat pentru creditarea unor agenţi economici; - folosirea contrar destinaţiei a creditelor acordate agenţilor economici sub garanţia Guvernului. 3. Risipirea patrimoniului public: - neînregistrarea, în unele cazuri intenţionată, în evidenţa contabilă a unor obiecte proprietate de stat; - darea nelegitimă sau neîntemeiată în arendă a încăperilor, utilajului, unităţilor de transport etc.; - privatizarea ilicită sau neîntemeiată a bunurilor statului; - transmiterea mijloacelor circulante ale întreprinderilor de stat diverselor firme comerciale sub pretextul achitării preventive pentru mărfuri, servicii sau al furnizării preventive a mărfurilor, prestării serviciilor, în urma cărui fapt aceste mijloace, mărfuri sînt folosite gratuit timp îndelungat de diferite structuri comerciale. 4. Nerespectarea, în unele cazuri de către Banca Naţională, a legislaţiei în vigoare în activitatea economico-financiară şi la supravegherea activităţii băncilor comerciale. 5. Încălcarea de către întreprinderile monopoliste a disciplinei preţurilor. 6. Denaturarea datelor contabile sau lipsa evidenţei contabile la unele unităţi supuse controlului. Multitudinea de încălcări ale legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea economico-financiară a unităţilor supuse controlului influenţează negativ asupra situaţiei economico-sociale din ţară. Analiza rezultatelor controalelor exercitate de către Curtea de Conturi denotă faptul că încălcările de ordin economico-financiar sînt cauzate, în general, de: - îndeplinirea insuficientă a atribuţiilor funcţionale de către factorii de decizie ai organelor de resort şi, în primul rînd, ai Ministerului Finanţelor, inclusiv ai Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei şi Reformei, Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Departamentului Controlului Vamal, privind reglementarea de stat a relaţiilor economico-financiare conform legislaţiei în vigoare şi principiilor de economicitate, eficacitate şi raţionalitate; - lipsa la ministere, departamente, alte întreprinderi şi instituţii de stat a controlului economico-financiar intern, ce nu permite conducătorilor şi factorilor de decizie ai acestora să-şi verifice acţiunile sale în administrarea bunurilor materiale şi financiare; - imperfecţiunea legislaţiei economico-financiare adecvate perioadei de tranziţie la economia de piaţă, inclusiv a legislaţiei fiscale şi bugetare; - iresponsabilitatea conducătorilor şi a factorilor de decizie pentru administrarea neraţională a mijloacelor financiare publice şi gestionarea neeficientă a patrimoniului statului. În legislaţia bugetară nu e prevăzută necesitatea respectării de către conducătorii instituţiilor bugetare a devizului de cheltuieli şi nici modul de executare a Bugetului de Stat în cazul neîndeplinirii părţii de venituri, ceea ce dă posibilitate Ministerului Finanţelor de a efectua finanţarea bugetară reieşind din considerentele proprii. Ţinînd cont de rezultatele controalelor şi de concluziile expuse, Curtea de Conturi consideră necesar ca Guvernul Republicii Moldova: - să propună Parlamentului Republicii Moldova restabilirea impozitării sporite a supraprofitului întreprinderilor monopoliste; - să acorde agenţilor economici garanţii de stat pentru împrumuturile interne analogic cu modalitatea de acordare a creditelor externe, adică acestea să fie aprobate de Parlament; - să întreprindă măsuri de suprimare a oricăror încercări de acordare a facilităţilor fiscale nelegitime; - să interzică Întreprinderii de Stat "Calea Ferată din Moldova" şi organizaţiilor de transport auto eliberarea mărfurilor de import fără autorizaţia respectivă a structurilor Departamentului Controlului Vamal al Republicii Moldova; - să elaboreze un mecanism unic de stabilire a nivelului minimal de plată pentru arenda localurilor proprietate de stat; - să asigure respectarea actelor normative ce reglementează activitatea reprezentantului statului în societăţile pe acţiuni; - în scopul repatrierii mijloacelor valutare în urma exportului de mărfuri şi servicii, să interzică Departamentului Controlului Vamal întocmirea declaraţiilor vamale fără plata preventivă pentru mărfurile exportate de agenţii economici care au admis cazuri de nerepatriere a valutei; - să propună modificări legislative privind restabilirea în cadrul ministerelor, departamentelor şi altor instituţii de rang republican a controlului economico-financiar intern. VICEPREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile Cozma Chişinău, 8 iulie 1997. Nr. 02/2-213.