Raportul Curţii de Conturi a Republicii Moldova din 03.04.98 privind rezultatele controlului efectuat în anul 1997 asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice

CURTEA DE CONTURI Raportul Curţii de Conturi a Republicii Moldova privind rezultatele controlului efectuat în anul 1997 asupra administrării şi utilizării resurselor materiale şi financiare publice din 03.04.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-83/23 din 03.09.1998 * * * S U M A R Cuvînt introductiv Capitolul I. Încălcările depistate de aparatul de control al Curţii de Conturi la obiectele supuse controlului : Ministerul Finanţelor Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii Ministerul Serviciilor Comunale şi Exploatării Fondului de Locuinţe Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei * Ministerul Culturii Banca Naţională a Moldovei Cancelaria de Stat a Republicii Moldova Întreprinderea de Transport a Cancelariei de Stat Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului R.M. Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor Compania de Stat "Teleradio-Moldova" Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică Departamentul Statisticii Departamentul Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi Departamentul Control Financiar şi Revizie Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău Direcţia executivă a Fondului Social Centrul Naţional de Cinematografie Compania de Stat "Moldenergo" Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare Ajutor umanitar sub formă de cereale Ajutoare financiare acordate de Guvernul Olandei Creditele acordate Guvernului R.M. de către Guvernul Federaţiei Ruse Creditul extern acordat Corporaţiei "Vininvest" S.R.L. Creditul extern acordat Ministerului Sănătăţii S.A. "Basa-Farm" S.A. "Franzeluţa" S.A. "Viorica-Cosmetic" S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" Întreprinderea de Stat "Vibropribor" Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău" Academia de Studii Economice Ziarul "Moldova Suverană" Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor Biroul de Inventariere Tehnică Central Biroul de Inventariere Tehnică al mun.Chişinău Capitolul II. Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate în activitatea unităţilor economice supuse controlului Încheiere ____________________________________________ * Hotărîrea Curţii de Conturi nr.50 din 28.10.97 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei al Republicii Moldova în anii 1995-1996 a fost atacată la Curtea Supremă de Justiţie. Materialele acestui control, incluse în raport, vor fi publicate după luarea deciziei de către Curtea Supremă de Justiţie. CUVÎNT INTRODUCTIV Conform Constituţiei Republicii Moldova, Curtea de Conturi - organ suprem de control financiar de stat, anual prezintă Parlamentului raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice. În conformitate cu legislaţia în vigoare, sarcina Curţii de Conturi constă nu numai în efectuarea controlului de stat asupra respectării de către factorii de decizie a actelor normative în vigoare, ceea ce constituie obiectul de control al organelor şi serviciilor de control financiar ale Ministerului Finanţelor (Serviciul Fiscal de Stat, Garda Financiară), ci şi asupra eficienţei gestionării patrimoniului de stat, eficacităţii formării şi raţionalităţii utilizării mijloacelor financiare publice, asupra nivelului de executare a atribuţiilor funcţionale de către organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi asupra gradului de exercitare a controlului de stat de către celelalte organe şi servicii de control de stat. Conform programului de activitate, Curtea de Conturi a desfăşurat controlul la 70 şi a examinat rezultatele controalelor efectuate la 49 de obiecte, activitatea cărora se află sub supravegherea Curţii de Conturi. Controlului economico-financiar de stat au fost supuse unele ministere, departamente, alte instituţii de rang republican, unităţi economice ce au un rol important în administrarea, gestionarea şi dezvoltarea economiei naţionale. O sarcină importantă a Curţii de Conturi, de rînd cu constatarea încălcărilor ordinii şi disciplinei economico-financiare, este şi prevenirea, lichidarea acestora, luarea de măsuri concrete şi eficiente pentru recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere a factorilor de decizie ce au comis încălcări şi nu-şi îndeplinesc întocmai atribuţiile funcţionale privind protejarea intereselor economice ale statului. Deficienţele, încălcările şi abaterile constatate în activitatea economico-financiară a obiectelor supuse controlului, expuse în Raportul privind activitatea de control a Curţii de Conturi pe a.1996, n-au fost total lichidate, iar unele recomandări ale Curţii de Conturi în vederea înlăturării lor nu şi-au găsit realizare deplină în procesul dezvoltării economiei naţionale a Republicii Moldova pe parcursul anului 1997. De aceea cele mai frecvente şi tipice încălcări financiare depistate pe parcursul controalelor efectuate în anii 1995-1996, ce au cauzat prejudicii esenţiale statului, mai continuă să aibă loc şi în a.1997, fapt ce confirmă iresponsabilitatea factorilor de decizie la îndeplinirea corectă şi deplină, conform legislaţiei, a atribuţiilor funcţionale, ce a obligat Curtea de Conturi să aplice măsuri aspre faţă de persoanele vinovate. În activitatea sa pe parcursul anului 1997 Curtea de Conturi a urmărit scopul asigurării respectării legilor şi aplicării principiilor de raţionalitate şi eficacitate în gestionarea mijloacelor financiare şi materiale ale statului, astfel fiind posibilă luarea măsurilor de corectare, determinarea responsabilităţii părţilor în cauză, încasarea compensărilor sau întreprinderea unor acţiuni de prevenire a unor astfel de încălcări, pentru excluderea sau cel puţin pentru stoparea lor. Reieşind din practica de control deja acumulată pe parcursul a 3 ani, e necesar de evidenţiat că în activitatea unor ministere, departamente, întreprinderi de stat continuă să persiste folosirea neraţională şi contrar destinaţiei a resurselor financiare publice, a creditelor, utilizarea neeficientă a surselor Fondului Social, diminuarea şi subevaluarea patrimoniului de stat etc. Neajunsurile depistate au influenţat negativ şi asupra rezultatelor înfăptuirii reformelor economice, în special în domeniul sistemului fiscal, procesului de deetatizare şi privatizare a sectorului de stat, reducerii volumelor finanţării de stat a ocrotirii sănătăţii, ştiinţei, învăţămîntului, culturii şi economiei naţionale în ansamblu. În prezentul raport sînt relevate cele mai tipice încălcări şi abateri comise în activitatea economico-financiară a obiectelor supuse controlului, precum şi unele măsuri şi recomandări privind înlăturarea lor. CAPITOLUL I Încălcările depistate de aparatul de control al Curţii de Conturi la obiectele supuse controlului Ministerul Finanţelor, ca organ financiar central al Republicii Moldova, promovează o politică unică de stat în domeniul finanţelor, bugetului şi impozitelor. Controlul Curţii de Conturi asupra mersului executării bugetului de stat a constatat că în anul 1997 veniturile au fost asigurate la nivelul de 113 la sută (2119,0 mil.lei), iar cheltuielile - la 110,4 la sută (2726,1 mil.lei), cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor (deficit bugetar) de 607,1 mil.lei faţă de limita admisă de 350 mil.lei. La finanţarea deficitului bugetar, în perioada ianuarie-octombrie, au fost utilizate mijloacele creditare ale băncilor comerciale, neprevăzute de legislaţia în vigoare, în sumă de 96,4 mil.lei, dintre care s-au rambursat doar 80,8 mil.lei. Totodată, pentru deservirea creditelor, au fost nelegitim cheltuiţi 1,3 mil.lei. Neachitarea la timp a impozitelor, vacanţele fiscale, acordarea facilităţilor neprevăzute de legislaţia în vigoare au făcut ca restanţele de plăţi în buget să crească, constituind la 01.11.97 circa 525 mil.lei, sau cu 164 mil.lei mai mult decît la începutul anului. Asupra executării părţii de venituri a bugetului au influenţat negativ facilităţile fiscale, acordate după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 1997, care, conform calculelor efectuate, constituie circa 1031 mil.lei, ori 38,4 la sută din veniturile bugetului consolidat prevăzute pe anul 1997. În acelaşi timp, conform acordurilor-memorandum, au fost reeşalonate datoriile agenţilor economici faţă de bugetul de stat în sumă totală de 237,9 mil.lei. Ministerul Finanţelor, bazîndu-se pe Hotărîrea Guvernului nr.699 din 25.07.97, care contravine art.29(6) din Legea bugetului de stat, a dat indicaţii Departamentului Controlului Vamal privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată şi plata pentru efectuarea procedurilor vamale a Întreprinderii "Taxi-service" la importarea a 50 microbuze procurate de la firma coreeană "Hyndai Corporation". Pierderile bugetului de stat de la acordarea nelegitimă a acestor facilităţi au constituit 683,9 mii lei. Executînd Hotărîrea Guvernului nr.673 din 18.07.97, care contravine art.5 din Legea bugetului de stat pe anul 1997, Ministerul Finanţelor a alocat credite diferitor agenţi economici în sumă de 15 mil.lei, dezafectînd astfel mijloacele bugetare în scopuri neprevăzute de legea nominalizată. Totodată, eludînd art.26 din Legea bugetului de stat şi punctul 1 din Hotărîrea Guvernului RM nr.475 din 22.05.97, ministerul n-a asigurat încasarea trimestrială la buget a veniturilor în sumă de 29,6 mil.lei obţinute de S.A. "Termocom" din diferenţa de tarife la energia termică, conform rezultatelor activităţii pe anul 1996, şi compensarea cheltuielilor A.R.P. "Termocomenergo" neacoperite cu venituri proprii. Ignorînd ordinea stabilită de legislaţie, Ministerul Finanţelor a efectuat achitări reciproce între buget - S.A. "Termocom" - alţi intermediari, contribuind astfel la dezafectarea mijloacelor financiare ale acesteia în folosul unor structuri comerciale care permanent nu-şi onorează obligaţiunile contractuale faţă de S.A. "Termocom". Deşi achitarea trebuia efectuată direct, la 16.06.97, prin intermediul decontărilor reciproce, ministerul, în baza documentelor falsificate prezentate de S.A. "Termocom", a achitat datoria bugetelor locale în mărime de 5,2 mil.lei faţă de S.A. "Termocom" în contul datoriei la accize a Combinatului de tutun din Chişinău - 2,6 mil.lei şi a Fabricii de vinuri şi coniacuri (or.Călăraşi) - 2,6 mil.lei în schimbul ţigărilor şi producţiei vinicole, neţinînd cont de faptul că la moment S.A. "Termocom" avea datorii la buget. S.A. "Termocom", la rîndul său, a livrat Firmei "Korab şi K" ţigările şi producţia vinicolă de 5,2 mil.lei în schimbul materiei prime (cărbune), furnizată de fapt doar în sumă de 0,5 mil.lei, majorînd astfel datoria debitoare faţă de S.R.L. "Korab şi K" (fondul statutar de 1,8 mii lei) pînă la 23,1 mil.lei. La 01.07.97 Ministerul Finanţelor a admis achitarea reciprocă de 2,9 mil.lei pentru ţigările primite de către A.R.P. "Termocomenergo" de la Combinatul de tutun din Chişinău, stingînd datoria acestuia faţă de buget, cu toate că A.R.P. "Termocomenergo" datora la moment bugetului 5,8 mil.lei, contribuind în mod prioritar şi la achitarea datoriilor faţă de S.R.L. "Filip" cu 2,9 mil.lei. Ignorînd art.61 din Legea bugetului de stat pe a.1997, Ministerul Economiei şi Reformelor, în comun cu Ministerul Finanţelor, alte ministere şi departamente cointeresate, n-au reglementat modul de desfăşurare a licitaţiilor, de procurare a bunurilor materiale pentru instituţiile finanţate din buget. Ca rezultat, cheltuielile legate de achiziţionare au fost finanţate fără desfăşurarea licitaţiilor, astfel acordîndu-le acestora posibilitatea să încheie contracte direct cu furnizorii la preţuri mai mari decît pe piaţa internă, pierderile bugetului constituind 241,8 mii lei. Ministerul Finanţelor n-a asigurat restabilirea în buget a mijloacelor creditare alocate agenţilor economici sub garanţia statului. Astfel, contrar art.62 (2,3) din Legea bugetului de stat pe anul 1997, acesta n-a perceput de la S.A. "Fabrica de sticlă" o plată echivalentă cu rata medie a dobînzii duble a băncii deservente pentru perioada de utilizare a creditului rambursat din contul bugetului, ci a reieşit din rata medie a dobînzii Băncii Naţionale, cauzînd în aşa mod statului prejudicii în mărime de 2,4 mil.lei. Deşi S.A. "Fabrica de sticlă" n-a respectat condiţiile acordului privind rambursarea datoriilor faţă de buget, care la 01.12.97 constituiau 22,6 mil.lei, ministerul a remis Judecătoriei Economice materialele privind restituirea a numai 7 mil.lei. Eludînd Legea bugetului de stat pe anul 1997 şi Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, aprobat prin Legea nr.1228-XIII din 27.06.97, în baza dispoziţiilor Guvernului, ministerul a alocat din fondul de rezervă al Guvernului un împrumut de 500 mii lei S.A. "Moldcarton", pentru completarea mijloacelor circulante, iar unor persoane fizice - 225 mii lei, pentru construcţia caselor de locuit şi procurarea apartamentelor. Din contul fondului de rezervă al Guvernului, Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan) a plătit Companiei "Audit-Evcor" 140 mii lei pentru efectuarea controalelor-audit asupra activităţii Companiei de Stat "Moldenergo", Concernului "Moldova-Gaz", A.R.P. "Termocomenergo" şi S.A. "Termocom", cu toate că aceasta n-a îndeplinit programul de control înaintat, n-a argumentat corectitudinea formării preţurilor şi tarifelor la gazul natural, la energia electrică şi termică, neasigurînd nici condiţia 6.4 a contractului încheiat privind asigurarea calităţii controlului şi materialelor prezentate. Lipsa controlului cuvenit din partea ministerului a contribuit la gestionarea neeficientă a mijloacelor statului de către Banca de Economii (BEM). Astfel, din ajutorul financiar de 5300 mil.ruble, acordat BEM la 12.03.93, aceasta a acordat S.A. "Tirex-Petrol" un credit sub garanţia statului în sumă de 5,1 mil.lei (reînregistrat la 01.03.96, tot sub garanţia de stat, ca fiind al C.S. "Moldenergo"), şi un alt împrumut de 200 mii lei Firmei "Independent" (mun.Chişinău) - acţionar al BEM. Firma nominalizată nu şi-a onorat obligaţiunile privind achitarea creditului primit, deşi termenul de rambursare a expirat încă la 30.06.96, iar BEM n-a intentat nici o acţiune în organele de resort. Ca rezultat, pierderile cauzate statului au constituit 404 mii lei. Totodată, BEM n-a inclus la venituri suma penalităţilor de 128,6 mii lei, primite de la S.A. "Tirex-Petrol" pentru utilizarea mijloacelor statului, iar Ministerul Finanţelor n-a asigurat verificarea utilizării conform destinaţiei a veniturilor de 17,7 mil.lei, acumulate de BEM. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, ca organ central al puterii de stat care realizează politica de stat în domeniul deetatizării şi privatizării patrimoniului de stat, a comis în activitatea sa încălcări grave ale legislaţiei în vigoare privind privatizarea patrimoniului de stat contra bonuri patrimoniale (BP), precum şi contra mijloace băneşti. Încălcările depistate sînt o consecinţă a controlului insuficient asupra procesului de privatizare şi a neîntreprinderii măsurilor necesare pentru lichidarea încălcărilor depistate în cadrul controalelor precedente efectuate de Curtea de Conturi. După primul control efectuat asupra activităţii ministerului în anul 1995 situaţia privind legalitatea desfăşurării procesului de privatizare practic nu s-a schimbat, încălcările depistate fiind şi mai grave. Răspunsurile şi lămuririle ministerului referitor la lichidarea lor poartă deseori un caracter formal sau de justificare a încălcărilor comise, în unele cazuri concluziile şi cerinţele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi fiind ignorate. Încălcîndu-se prevederile legislaţiei în vigoare privind privatizarea, o parte din patrimoniul preconizat privatizării contra bonuri patrimoniale a fost comercializat ilicit, fapt ce a acutizat dezechilibrul dintre valoarea estimativă a patrimoniului real propus pentru privatizare contra BP şi volumul de bonuri patrimoniale repartizate populaţiei. Ca urmare a acestui fapt, Ministerul a luat decizii privind modul de determinare a preţului iniţial al obiectelor supuse privatizării, care au pus deţinătorii de bonuri patrimoniale în situaţie inegală. Procurarea fără concurs a patrimoniului de stat supus privatizării contra bonuri patrimoniale de către colectivele de muncă în cadrul limitei de 20% a fost însoţită de încălcări ale legislaţiei în vigoare, printre care diminuarea valorii estimative a întreprinderii, excluderea lucrătorilor concediaţi şi a pensionarilor din procesul privatizării întreprinderilor, incluzînd concomitent persoanele ce n-au activat la unităţile economice în cauză. În procesul de reorganizare a întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat neîntemeiat a confirmat mărimea nejustificată a produsului de arendă. Diverse modalităţi de majorare ilicită a produsului de arendă şi de diminuare neîntemeiată a patrimoniului de stat au fost utilizate de către circa 120 de întreprinderi de arendă reorganizate în societăţi pe acţiuni şi privatizate ulterior. Materialele controalelor efectuate, inclusiv ale celor efectuate de către comisia creată de Guvernul R.M., mărturisesc despre denaturarea calculelor în baza cărora au fost confirmate aceste cuantumuri ale produsului de arendă. Reorganizarea întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni şi privatizarea lor de asemenea s-a efectuat şi cu încălcări ale actelor normative în vigoare. Diminuarea valorii estimative a patrimoniului statului supus privatizării prin diverse falsificări (indicarea incorectă a anului dării în exploatare, neincluderea intenţionată a unei părţi a patrimoniului în actele de estimare, majorarea neîntemeiată a ratelor de amortizare, substituirea coeficienţilor de indexare etc.), în complex cu depunerea contribuţiilor băneşti ale colectivului în fondurile statutare, a dus la obţinerea de către multe colective a pachetului de control asupra unor societăţi pe acţiuni, fapt ce denotă, în fond, micşorarea intenţionată a rezultatelor estimative. Prin controlul selectiv asupra legalităţii estimării patrimoniului, efectuat la 15 societăţi pe acţiuni reorganizate din întreprinderi comerciale şi de alimentaţie publică, s-a constatat ignorarea art.11(a) din Legea cu privire la Programul de Stat de privatizare pentru anii 1995-1996 şi diminuarea ilicită a proprietăţii de stat cu 1,2 mil.lei. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a comis încălcări flagrante în procesul privatizării contra BP a obiectelor din sfera ocrotirii sănătăţii, comerţului, alimentaţiei publice, serviciului de deservire publică şi obiectelor din alte ramuri ale economiei naţionale. La majoritatea obiectelor din ramurile menţionate, privatizate prin concurs, patrimoniul statului a fost diminuat prin majorarea ilicită a ratei amortizării, neincluderea unei părţi a patrimoniului în actele de estimare, înstrăinarea anterioară a patrimonilui la preţuri derizorii etc. Astfel, în preţul estimativ al farmaciei nr.4 "Recipe" n-a fost inclus localul cu două etaje, construit recent. La privatizarea contra BP prin concurs, din 432 farmacii, incluse în lista pentru privatizare, 190 (44%) au fost înstrăinate în componenţa asociaţiilor farmaceutice raionale, fără divizarea anterioară. S.A. "Nufărul", S.A."Chişinău-foto", S.A. "Progresul", S.A. "Igiena-Plus" n-au inclus în preţul de vînzare valoarea estimativă a încăperilor arendate în care ele erau amplasate. Numai la S.A. "Nufărul" n-a fost luată în consideraţie valoarea estimativă a celor 14 încăperi care echivalează cu 177,0 mii lei. La preţuri derizorii, sub pretextul demolării, a fost privatizată cafeneaua "Balaton" cu o suprafaţă de 202 m2, amplasată într-un bloc cu 5 etaje, contra 18684 mii unităţi monetare. În procesul privatizării patrimoniului de stat contra mijloace băneşti de asemenea au fost comise încălcări grave ale legislaţiei în vigoare prin diminuarea valorii estimative a obiectelor supuse înstrăinării. Agenţii economici supuşi controlului de către Curtea de Conturi, în majoritatea cazurilor, au trecut, în mod ilicit, fără indexare, mijloacele fixe la inventar de mică valoare şi uzură rapidă. Astfel, patrimoniul supus privatizării în cadrul magazinului "Haiduc" a fost diminuat, costul unor utilaje fiind apreciat pur simbolic: frigider produs în 1986 - 3,4 lei, maşină de dactilografiat - 1,5 lei, aparat de casă - 10 lei, dulap-frigider - 1,9 lei etc. Încălcări similare au fost depistate şi în cadrul privatizării contra mijloace băneşti a magazinelor "Bujor", "La plăcintă", "Vara" şi altele. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, deşi a fost avertizat, în baza rezultatelor controlului precedent al Curţii de Conturi, despre necesitatea revizuirii relaţiilor cu firmele nestatale, care au admis încălcări flagrante ale legislaţiei în vigoare la pregătirea obiectelor pentru vînzare, nu a întreprins măsurile respective şi, ca urmare, pregătirea majorităţii loturilor pentru privatizare şi desfăşurarea licitaţiilor tradiţionale continuau să fie efectuate de firmele intermediare (S.R.L. "NGG-PRINT", S.A. "Moldprivatinvest", bursele "Lara" şi "Glia"). Eliberarea de către Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a permiselor de depunere în gaj a bunurilor întreprinderilor deseori se efectuează în detrimentul statului, subminînd integritatea patrimoniului acestuia. Astfel, cu permisiunea ministerului, a fost depus în gaj patrimoniul S.A. "Tirex-Petrol", S.A. "Fabrica de vinuri şi coniacuri "Călăraşi", valoarea căruia depăşeşte de două şi mai multe ori sumele creditelor acordate. În unele cazuri patrimoniul depus în gaj este estimat la preţuri diminuate. Astfel, ministerul a admis depunerea în gaj a fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante ale Combinatului de şampanie şi vinuri de marcă "Cricova", valoarea cărora depăşeşte de 1,5 ori cuantumul creditului primit. Fondurile fixe ale Combinatului nominalizat au fost estimate la valoarea iniţială reziduală, fără a fi supuse indexării. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a admis încălcări ale legislaţiei în vigoare la comercializarea patrimoniului de stat neantrenat în procesul tehnologic, inclusiv a mijloacelor de transport, prin diminuarea preţurilor de realizare. Astfel de fapte au avut loc în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, Institutului "Urbanproiect", în procesul de lichidare a Asociaţiei "Moldova-Construcţia" etc. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat nu-şi exercită în deplină măsură funcţiile de administrare a proprietăţii de stat. Practic lipseşte evidenţa tuturor agenţilor economici ce activează în baza patrimoniului de stat sau îl gestionează, precum şi a volumului acestuia, nu funcţionează în mod adecvat institutul reprezentantului statului, nu este asigurată utilizarea eficientă a bunurilor statului, în special a celor arendate. Prin urmare, dividendele transferate în bugetul de stat de către cele circa 3200 societăţi comerciale, ce utilizează patrimoniu de stat în mărime de 13,5 mld.lei, au constituit în a.1996 doar 4,8 mil.lei din 6 mil.lei prevăzute în bugetul de stat. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat nu întreprinde măsuri necesare pentru protejarea intereselor statului în relaţiile de arendă a patrimoniului statului, ceea ce este confirmat de numeroasele încălcări ale actelor normative ce reglementează relaţiile de arendă (de obicei - diminuarea taxelor plăţii de arendă), care au fost depistate în majoritatea contractelor controlate de Curtea de Conturi la instituţiile şi întreprinderile de stat. Astfel, prin aprobarea contractului de arendă, conform căruia Staţia veterinară din mun.Chişinău transmite în arendă unei persoane fizice pe o perioadă de 50 ani, cu dreptul de răscumpărare, încăperi din clădirea de piatră amplasată pe teritoriul ei, ministerul practic a legiferat acţiunile ilicite ale instituţiei nominalizate. Valoarea patrimoniului transmis în arendă a fost subapreciată, estimîndu-se la 300 de lei, plata de arendă fiind stabilită la nivelul de 60 bani pentru un metru pătrat pe an, adică practic a fost diminuată de zeci de ori comparativ cu cuantumul plăţilor stabilite prin actele normative. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a comis încălcări ale legislaţiei în vigoare în cadrul constituirii întreprinderilor mixte cu participarea capitalului străin, care şi-au găsit exprimare în lipsa documentelor ce ar confirma solvabilitatea partenerilor străini şi a studiilor de fezabilitate, diminuarea patrimoniului statului inclus în capitalurile statutare, nerespectarea termenelor de achitare a cotelor fondatorilor în capitalurile statutare, includerea proprietăţii intelectuale în calitate de cotă a investorului străin fără confirmarea dreptului de autor etc. Astfel, conform Hotărîrii Guvernului R.M. nr.302 din 12.05.95 "Cu privire la Societatea pe Acţiuni mixtă moldo-rusă de tip închis "Gazsnabtranzit", patrimoniul aflat la balanţa întreprinderilor "Moldovatransgaz" şi "Tiraspoltransgaz" a fost transmis în calitate de plată pentru achitarea costului gazelor naturale livrate de Rusia, calculat în dolari SUA, şi inclus ca cotă a acesteia în întreprinderea mixtă. Estimarea valorii fondurilor fixe a fost efectuată contrar prevederilor art.9 din Legea privind investiţiile străine ce prevede utilizarea în aceste cazuri a preţurilor mondiale. Evaluarea s-a efectuat, conform situaţiei din 01.10.94, în preţurile de la 01.01.94, neluîndu-se în consideraţie inflaţia pe 10 luni ale a.1994. Drept consecinţă a acestor încălcări automobilul "Moscvici", produs în 1988, a fost estimat la 104 lei, autovehiculul GAZ-2410 (produs în 1988) - la 1244 lei etc. Privatizarea prin negocieri directe de asemenea a fost însoţită de încălcări ale legislaţiei în vigoare, fapt ce a fost confirmat prin rezultatele controlului exercitat de către comisia specială a Parlamentului, controlul Curţii de Conturi şi hotărîrea respectivă a Judecătoriei Economice din 29.06.97 privind anularea privatizării Sanatoriului-profilactoriu "Legcovic". Lacunele şi încălcările comise în activitatea ministerului au influenţat negativ asupra realizării prevederilor Programului de privatizare pentru anii 1995-1996 ce ţin de privatizarea contra mijloace băneşti, fapt care, la rîndul său, a cauzat neîndeplinirea legilor bugetului de stat pe anii 1995 şi 1996 în vederea formării veniturilor bugetare provenite din privatizarea şi comercializarea patrimoniului statului. Astfel, aceste venituri, pe anii nominalizaţi, au fost încasate doar în proporţie de 30 la sută, ceea ce este o consecinţă a faptului că planurile şi programele, în baza cărora au fost adoptate bugetele pentru anii respectivi, s-au executat necalitativ, precum şi a lipsei unei informări ample privind licitaţiile de realizare a obiectelor supuse privatizării. Activitatea economico-financiară a Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat de asemenea a fost însoţită de unele încălcări ale actelor normative în vigoare. Acestea ţin de depăşirea cheltuielilor de casă, încluderea unor date eronate în darea de seamă asupra îndeplinirii devizului de cheltuieli pe a.1995, decontarea neîntemeiată a unor obiecte şi materiale utilizate mai puţin de un an, neachitarea de către unele structuri comerciale a plăţilor pentru arenda încăperilor. Conducerea Ministerului Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului nu asigură îndeplinirea cerinţelor Curţii de Conturi; nu reglementează editarea şi asigurarea cu manuale a instituţiilor subordonate; comite încălcări la exercitarea atribuţiilor privind executarea devizelor de cheltuieli. În permanentă creştere sînt datoriile de debitori şi creditori cu prescripţia acţiunilor expirate. La minister lipseşte controlul cuvenit asupra realizării Programului naţional de dezvoltare a învăţămîntului în Republica Moldova pentru anii 1995-2005, întocmit în baza Legii învăţămîntului nr.547-XII din 21.07.95. Din 101 de măsuri ce ţin de această direcţie au fost îndeplinite doar 63. Nu este reglementată editarea şi asugurarea cu manuale a subdiviziunilor ministerului şi direcţiilor raionale şi orăşeneşti de învăţămînt. Din 110 titluri, prevăzute de planul editorial în anul 1996, a fost organizată editarea a numai 56 de programe, iar 13 titluri de lucrări n-au fost prezentate spre aprobare din vina specialiştilor ministerului. A scăzut şi volumul editării materialelor didactice pentru elevi. Instituţiile ştiinţifice subordonate ministerului şi finanţate din buget nu asigură evidenţa producţiei nefinisate, a comenzilor de stat, care au fost apreciate de controlul Curţii de Conturi la 01.01.96 în sumă de 736,3 mii lei şi la 01.01.97 - 902,1 mii lei, majorîndu-se pe parcursul anului 1996 cu 165,8 mii lei. Se înregistrează teme începute încă în anii 1993-1994, care necesită o precizare a termenelor de finisare şi măsuri practice pentru executarea lucrărilor restante. Pentru asigurarea activităţii ramurale devizul de cheltuieli a fost depăşit în a.1995 cu 4,9 mil.lei, în 1996 - cu 4,4 mil.lei. Nu este organizată la nivelul cuvenit formarea şi executarea devizelor de cheltuieli la instituţiile subordonate. În anul 1996 s-a constatat o depăşire a cheltuielilor reale faţă de cele aprobate în sumă de 3984 mii lei, iar faţă de cele alocate - de 15182 mii lei. N-a fost asigurată nici limita cheltuielilor aprobate pentru întreţinerea aparatului central, de la alte măsuri prevăzute în buget fiind sustrase şi mijloace financiare în sumă de 14,3 mii lei. Nu s-a acordat atenţia cuvenită asigurării integrităţii proprietăţii de stat. Lipsurile de bunuri materiale pe parcursul ultimilor trei ani (1994-1996) s-au mărit cu 338,7 mii lei, ori cu 72 la sută, la 01.07.97 constituind 809,3 mii lei. Pe parcursul anului 1996 de la persoanele vinovate au fost încasate doar 74 mii lei. De menţionat faptul că controale interne asupra integrităţii proprietăţii de stat nu s-au efectuat, iar colegiul ministerului n-a analizat şi n-a examinat starea dificilă în această problemă. Neasigurînd evidenţa strictă a formularelor de diplome,s-a creat situaţia cînd n-au fost înregistrate 280,2 mii exemplare, dintre care 258,7 mii unităţi în sumă de 49,9 mii lei, printr-un act imperfect, s-au trecut la pierderi. Pe teritoriul Institutului de Ştiinţe Pedagogice (str.M.Kogălniceanu 60) s-au depistat cinci garaje, construite ilegal, ele nefiind proiectate, neevidenţiate, neincluse în bilanţul institutului, neînregistrate la Biroul de inventariere tehnică. Totodată, acestea sînt utilizate contrar destinaţiei de persoane particulare, fără plată, pe cînd institutul, dispunînd de aceste încăperi, a închiriat pentru necesităţile proprii din contul mijloacelor bugetare alte încăperi, o parte dintre care mai apoi au fost privatizate de o persoană străină şi doi colaboratori ai institutului. Numai pe parcursul a doi ani cheltuielile de arendă, suportate din mijloacele bugetare, au constituit 64,4 mii lei. Un control nesatisfăcător s-a constatat la utilizarea serviciilor acordate de S.A. "Moldtelecom". Numai în ultimii 2 ani convorbirile telefonice şi cheltuielile pe abonament au alcătuit 123,4 mii lei. Legăturile telefonice interurbane şi internaţionale au adus lunar cheltuieli de peste 5,8 mii lei. Neîntemeiat s-au plătit 2,8 mii lei pentru telefoane neexistente. Cu consimţămîntul conducerii ministerului, în octombrie 1996, la un preţ de 960 lei, a fost realizat microbuzul RAF-2203, deşi, conform normelor stabilite, el a fost reevaluat şi reflectat în evidenţa contabilă la costul de 102,4 mii lei. Ministerul n-a acordat atenţia cuvenită formării şi utilizării mijloacelor speciale în ramură. La 01.01.97 soldul mijloacelor speciale, provenite de la acordarea serviciilor prestate, au constituit 3683 mii lei - depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor care n-au fost virate în bugetul de stat conform ordinii stabilite. La Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, în perioada supusă controlului, au fost admise cazuri cînd cheltuielile legate de întreţinerea aparatului central neîntemeiat erau suportate de întreprinderile subordonate. Din contul Î.S. "Moldtelecom" în anul 1996 au fost cheltuiţi 282 mii lei la procurarea a trei automobile (1 - Opel Omega; 2 - Opel Vectra), pentru deservirea conducerii Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii (ministrului şi viceminiştrilor). Încălcînd prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi Legii cu privire la întreprinderea de stat, conducerea ministerului, lezînd drepturile întreprinderilor subordonate de a dispune de sine stătător de mijloacele financiare proprii, a instituit Centrul de Decontări Internaţionale (CDI), la conturile bancare ale căruia, în baza hotărîrii ministerului, se acumulează şi se păstrează valuta străină obţinută de întreprinderile subordonate în calitate de plată pentru serviciile prestate. Constituirea de către conducerea ministerului a Centrului de Decontări Internaţionale dă posibilitate întreprinderilor subordonate să se eschiveze de la plăţile curente în bugetul de stat şi Fondul Social. Cea mai mare parte a mijloacelor financiare acumulate de Centrul de Decontări Internaţionale îi revine Î.S. "Moldtelecom" (77%), care constant avea datorii faţă de buget şi Fondul Social. La 01.04.96 aceste datorii alcătuiau 13,4 milioane lei. Totodată, în această perioadă de la serviciile prestate de Î.S. "Moldtelecom" pe conturile bancare ale Centrului de Decontări Internaţionale au fost acumulaţi 4,2 milioane lei care au fost utilizaţi nu pentru achitările datoriilor faţă de buget şi Fondul Social, ci în alte scopuri, inclusiv 3,1 milioane lei - pentru diferite plăţi structurilor comerciale. Personalul scriptic relativ mic şi prestarea serviciilor cu un nivel de rentabilitate de 107-112% dă posibilitate colectivului de muncă al Centrului de Decontări Internaţionale să obţină mijloace financiare însemnate, care sînt folosite pentru acordarea diferitor premii şi adaosuri, ajutoare materiale, restituirea diferitor cheltuieli colaboratorilor centrului şi pentru asigurarea benevolă a lor. Contrar prevederilor Codului funciar al Republicii Moldova şi ale Regulamentului cu privire la modul de transferare a întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor, clădirilor şi construcţiilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, transmiţînd în decembrie 1995 de la bilanţul Centrului Republican de Televiziune şi Radiodifuziune la bilanţul Detaşamentului de Pază Paramilitară (preşedintele comisiei de transmitere dl I.Straşnic) proprietatea aflată (din anul 1988) în posesia obiectului cu regim închis de pe strada Colina Puşkin 30, n-a transmis şi documentele care confirmă dreptul de posesie şi folosinţă a terenului pe care această proprietate era amplasată. Ministerul Telecomunicaţiilor şi Informaticii, profitînd de lipsa de control din partea organelor de resort, din ianuarie 1988 şi pînă în ianuarie 1996 neîntemeiat a menţinut acest obiect sub parafă secretă. Drept rezultat al ascunderii acestui obiect sub parafă secretă şi netransmiterii lotului de pămînt ocupat de el, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii a tăinuit informaţia despre fondul funciar disponibil. Conducerea ministerului cu consimţămîntul Primăriei mun.Chişinău, încălcînd prevederile tuturor actelor normative ce reglementează utilizarea fondului funciar, regulile de planificare şi construire a oraşului, modul de repartizare a loturilor pentru construcţiile individuale, a folosit nelegitim fondul funciar disponibil pentru construcţia de case individuale, inclusiv pentru ea însăşi. La 18.01.96, cînd obiectul de pe strada Colina Puşkin 30 se mai afla sub parafă secretă, Primăria mun.Chişinău a emis, cu titlu de excepţie, hotărîrea privind repartizarea unui lot de pămînt pentru construcţia unei case de locuit particulare dlui I.Casian pe terenul ocupat de obiectul cu regim închis. Dacă primul lot de construcţie pe acest teren a fost repartizat de Primăria mun.Chişinău cu titlu de excepţie, următoarele, contrar actelor normative enumerate, au fost repartizate fără acest titlu. În aşa mod, nelegitim, pe acest teren au fost repartizate loturi de pămînt pentru fiica dlui I.Straşnic, feciorii preşedintelui S.A. "Telecom" dl I.Muşuc şi directorului Detaşamentului de Pază Paramilitară dl E.Jechiu. Toţi aceşti beneficiari nu figurau în ordinea de succesiune la primirea loturilor pentru construcţia caselor individuale de pe lîngă preturile mun.Chişinău, deoarece, reieşind din actele normative în vigoare, nu aveau aşa drept. Scrisorile semnate de pretorul sectorului Centru dl V.Guriţenco, adresate Primăriei mun.Chişinău, privind repartizarea loturilor de pămînt dnei A.Straşnic şi dlui A.Muşuc nu sînt înregistrate în documentaţia preturii, n-au fost perfectate de colaboratorii respectivi şi nici nu au un suport juridic. Primăria mun.Chişinău, în pofida controlului efectuat de Curtea de Conturi, care a depistat multiple încălcări la repartizarea loturilor pentru construcţia caselor particulare pe terenul de pe str.Colina Puşkin 30, la 27.02.97, prin decizia nr.6/20-15, a repartizat, pe acest teren, cu încălcări flagrante, 9 loturi pentru construcţia caselor particulare firmei "Extremum" S.R.L. a Centrului comercial "Calea Basarabiei", fără indicarea beneficiarilor concreţi şi fără a controla necesitatea acestei repartizări. Pentru îngrădirea terenului de pe str.Colina Puşkin 30, pe teritoriul căruia au fost repartizate 11 loturi pentru construcţia caselor individuale, din contul Detaşamentului de Pază Paramilitară (DPP) au fost cheltuiţi 30,1 mii lei. Întreg terenul, inclusiv loturile pentru construcţia caselor individuale, este păzit din contul Detaşamentului de Pază Paramilitară. Risipirea de terenuri care aparţin municipiului Chişinău, prin intermediul ministerului, a avut loc şi în alte cazuri. La demersul ministerului, prin hotărîrea Primăriei mun.Chişinău din 03.03.92, a fost repartizat un lot de 0,2 ha pe strada Vlaicu Pîrcălab, pentru construirea unei staţii telefonice cu 20 mii numere de telefon. Ulterior, după demolarea clădirilor, pregătirea acestui lot pentru construcţie şi îngrădirea lui, pentru ce Î.S. "Moldtelecom" a suportat cheltuieli în sumă de 65,0 mii lei, Primăria mun.Chişinău, cu consimţămîntul Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii, a anulat deciziile luate anterior şi a transmis acest lot de pămînt în arendă structurii comerciale "Moldavian Mobile Telephone" ("MMT", preşedinte -dl I.Muşuc). În aşa mod, Î.S. "Moldtelecom" a suportat, fără a fi restituite sau incluse în fondul statutar al S.R.L. "MMT", cheltuieli neîntemeiate în mărime de 65,0 mii lei. Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, încălcînd Legea cu privire la întreprinderea de stat, admite cazuri de amestec în activitatea economico-financiară a întreprinderilor subordonate. În baza hotărîrilor colegiului ministerului din 13.08.93 şi 16.09.93 a fost formată Întreprinderea mixtă moldo-americană "SUN-TV", cu participarea întreprinderii subordonate ministerului - Centrul Republican de Televiziune şi Radiodifuziune (CRTvR). Contractul de constituire a acestei întreprinderi (art.10), elaborat de grupul de specialisti ai ministerului în frunte cu prim-viceministrul dl C.Secrieru şi prezentat colegiului, prevede că cota părţii moldave în fondul statutar va fi supusă privatizării, iar membrii cîrmuirii şi directorul general, ca persoane care au participat direct la crearea întreprinderii mixte, vor privilegia de dreptul la procurarea cotei acestei întreprinderi înaintate pentru privatizare. Conform procesului-verbal al fondatorilor nr.5 din 03.04.95, ca membri ai cîrmuirii Î.M. "SUN-TV" din partea moldavă au fost aleşi dnii I.Casian, V.Bădulescu, C.Secrieru. Astfel, contractul de constituire prevede un mod de ocolire a privatizării legale a proprietăţii de stat incluse în fondul statutar al Î.M. "SUN-TV", nu cel stabilit în republică. Mai mult decît atît, încălcînd prevederile hotărîrii colegiului din 16.09.93, ulterior Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii a permis micşorarea cotei-părţi a Centrului Republican de Televiziune şi Radiodifuziune de la 50% la 45% în folosul celui de al treilea fondator - S.R.L. "Neocom". Ultima firmă, constituită din trei persoane fizice, inclusiv de fostul prim-viceministru dl C.Secrieru, introducînd în fondul statutar 5% de resurse, a obţinut dreptul să primească 20% din beneficiul repartizat fondatorilor (din contul beneficiului destinat CRTvR). S.R.L. "Neocom" a primit în calitate de credit de la firma americană "International Telcel INC" (fondatorul american al firmei "SUN-TV") 40 mii dolari SUA, pe care i-a şi introdus în fondul statutar al Î.M. "SUN-TV" Acordul de creditare prevede eliberarea de rambursare a creditului şi dobînzii bancare a S.R.L. "Neocom" cu condiţia că ultima va efectua reorganizarea în conformitate cu clauzele convenite, şi anume: Creditorul şi Debitorul vor constitui o întreprindere mixtă de comunicaţii tip "paging", reieşind din condiţiile propuse de Creditor; această întreprindere mixtă va fi asigurată de S.R.L. "Neocom" cu licenţele necesare pentru activitate. Îndeplinind aceste condiţii, Debitorul, adică S.R.L. "Neocom", l-a ales în calitate de preşedinte pe unul din fondatorii săi - dl A.Sîrbu, care este, totodată, directorul direcţiei executive a Î.M. "SUN-TV", anterior - şef de direcţie la Ministerul Comunicaţiilor. În aşa mod, trei persoane (dnii A.Sîrbu, C.Secrieru, L.Caisîn) au primit dreptul de a beneficia de 20% din veniturile întreprinderii mixte, neintroducînd în fondul statutar al Î.M. "SUN-TV" nici un bănuţ din banii proprii. Încălcînd hotărîrea colegiului, care prevedea acordarea frecvenţelor pentru 24 canale de televiziune Centrului Republican de Televiziune şi Radiodifuziune, în scopul creării sistemului eter-cablu, pentru a fi introduse ca cotă-parte a lui în fondul statutar al întreprinderii mixte, ministrul dl I.Casian, ca preşedinte al comisiei de repartizare a frecvenţelor, a repartizat aceste canale nu Centrului, ci direct Î.M. "SUN-TV". Î.M. "SUN-TV" a încălcat termenele de formare a fondului statutar. S-au comis încălcări la oglindirea în evidenţa contabilă a creării fondului statutar şi determinării beneficiului impozabil. În perioada supusă controlului au fost admise şi alte cazuri de finanţare a activităţii structurilor nestatale de către întreprinderile de stat subordonate ministerului. S.R.L. "Garas şi C", înregistrată cu fondul statutar în mărime de 1800 lei, în lipsa oricăror garanţii, drept plată prealabilă de la întreprinderile de stat - Detaşamentul de Pază Paramilitară, "Poşta Moldovei", "Moldtelecom", i-au fost transferate 291 mii lei, inclusiv neîntemeiat, prin angajament trezorerial, 170 mii lei. Această firmă a fost amplasată în încăperea aflată la balanţa altei întreprinderi subordonate ministerului - Centrul Comunicaţiilor Poştale Speciale. S.R.L. "Garas şi C", fiind situată în acest sediu, încălcînd actele normative ce reglementează activitatea obiectelor cu regim special, toată perioada n-a plătit nici un bănuţ pentru arendă, serviciile comunale şi de transport prestate. În aşa mod, din contul mijloacelor întreprinderilor de stat şi bugetului a fost finanţată activitatea firmei sus-numite. Pînă în prezent soldul neachitat Detaşamentului de Pază Paramilitară alcătuieşte 128,2 mii lei, iar datoria faţă de "Poşta Moldovei" în mărime de 57 mii lei a fost stinsă prin livrarea şi montarea unor staţii de radio din anii 1980-1982 care, din cauză că erau uzate din punct de vedere moral şi fizic, în timpul efectuării controlului erau demontate şi se păstrau la depozitul întreprinderii. La momentul montării acestor staţii S.R.L. "Garas şi C" nu dispunea de licenţa respectivă pentru efectuarea acestor lucrări. Directorul Centrului Comunicaţiilor Poştale Speciale (CCPS) dl A.Guriev, depăşindu-şi împuternicirile de serviciu, a încheiat un contract, în baza căruia unei structuri nestatale i-au fost realizate în februarie 1996, cu diminuarea preţului de cost în sumă totală de 165,8 mii lei, 7 automate "ACMS", 50 pistoale "Makarov", 7 mii cartuşe. Fondatori ai acestei structuri nestatale sînt conducătorul Firmei "Garas şi C" S.R.L.dl M.Garbuz, fost inginer superior al Centrului Comunicaţiilor Poştale Speciale, şi dl A.Guriev, care era concomitent şi conducătorul întreprinderii de stat, şi al structurii nestatale. Cu toate că Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii a transmis în mod operativ organelor de drept materialele de sustragere nelegitimă a armelor de foc din proprietatea statului, Comisariatul de poliţie al sect.Rîşcani, mun.Chişinău (dnii V.Beleţchii, I.Bublic) neîntemeiat a refuzat intentarea dosarului penal privind acest caz (conform materialelor controlului efectuat de Procuratura Generală la rugămintea Curţii de Conturi). În acelaşi mod, dl A.Guriev, folosindu-se de asemănarea denumirii filialei întreprinderii de stat condusă de d-lui şi a structurii nestatale condusă de asemenea de d-lui, a obţinut transferarea a 99,8 mii lei de la Banca Naţională pe contul structurii nestatale pentru serviciile prestate de întreprinderea de stat. Încălcînd prevederile Legii cu privire la arendă, filiala Î.S."Poşta Moldovei" - Centrul Poştal Chişinău (conducător dna R.Stolearova), la insistenţa prim-viceministruluidl I.Straşnic, a dat în subarendă casei de schimb valutar S.R.L. "Favorit" încăperea de pe strada Ştefan cel Mare 134, pe care Centrul o arendează pentru necesitaţile proprii de la Î.S. "Moldtelecom". Contabilitatea Centrului Poştal Chisinău, la calcularea plăţilor de subarendă, nemotivat n-a inclus în calculele perfectate tarifele de arendă, ceea ce a dus la diminuarea beneficiului impozabil cu 6,1 mii lei şi la neachitarea în buget a impozitului pe beneficiu în mărime de 1,9 mii lei. Directorul general al Î.S. "Poşta Moldovei" dl I.Castraveţ a decis necesitatea procurării în mun.Chişinău a unui apartament de serviciu, alocînd pentru achitărea lui 125 mii lei, ori aproximativ cu 50% mai mult decît costau apartamentele similare în acea perioadă. Ca urmare, pentru acest apartament a fost plătită suma de 30 mii USD, costul real al acestui apartament alcătuind în medie 17 mii USD. Încălcînd prevederile p.14 al Statutului-model al întreprinderii de stat, aprobat prin hotărîrea Guvernului, acest apartament, fără consimţămîntul fondatorului, a fost dat în arendă (pînă în a.2006) directorului Centrului Poştal Chişinău dl N.Botnaru (asigurat cu spaţiu locativ în or.Sîngerei), care, prin intermediul Comisariatului de poliţie al Preturii Buiucani, mun.Chişinău, neîntemeiatşi-a perfectat viza de reşedinţă permanentă în acest apartament pentru el şi 2 membri ai familiei sale. Arenda, începînd din aprilie 1996, n-a fost calculată şi achitată. Contrar documentelor respective, acestui apartament nui-a fost acordat statutul de locuinţă de serviciu, iar dl N.Botnaru nu face parte din categoriile de lucrători cărora le pot fi acordate locuinţe de serviciu; lipseşte consimţămîntul colectivului de muncă pentru repartizarea fără rînd a acestui apartament dlui Botnaru în legătură cu transferarea d-lui din orăşelul Sîngerei în or.Chişinău, precum şi hotărîrea comună a colegiului ministerului şi a Comitetului Republican al Sindicatelor. Din cauza nivelului redus al disciplinei de executare n-a îndeplinit nici prevederile p.2,4 ale Hotărîrii Guvernului nr.581 din 17.08.95, care stipulau reînnoirea licenţelor de activitate pentru agenţii economici care prestează servicii în domeniul telecomunicaţiilor, n-a fost coordonat cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei Regulamentul cu privire la eliberarea licenţelor pentru unele genuri de activitate, nu s-a respectat termenul de examinare şi eliberare a licenţelor. Încălcînd prevederile Hotărîrii Guvernului nr.547 din 04.08.95, ministerul, de sine stătător, fără împuternicirile necesare din partea Guvernului, neîntemeiat şi-a asumat dreptul de reglementare a preţurilor la serviciile prestate în domeniul comunicaţiilor. MCI, împreună cu Ministerul Economiei, n-a asigurat îndeplinirea de către intreprinderile subordonate a prevederilor Legii privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei nr.906-XII din 29.02.92. Deşi majoritatea serviciilor prestate de MCI poartă un caracter monopolist pe piaţa republicii, întreprinderile care prestează aceste servicii (Î.S. "Poşta Moldovei", Centrul Republican de Televiziune şi Radiodifuziune, CDI ş.a.) nu sînt incluse în lista întreprinderilor monopoliste, în organele împuternicite nu sînt declarate preţurile şi tarifele la serviciile prestate de acestea. O parte din întreprinderile nestatale, care prestează servicii în domeniul activităţii reglementate de Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, sînt nelegitim amplasate în incinta întreprinderilor de telecomunicaţii de stat cu regim special şi au acces la informaţia secretă de stat. Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, fiind organul administraţiei publice centrale de specialitate care trebuie să realizeze politica Guvernului în domeniul telecomunicaţiilor şi să coordoneze activitatea desfăşurată de persoanele fizice şi juridice în acest domeniu, nu-şi îndeplineşte pe deplin funcţiile privind reglementarea de stat a telecomunicaţiilor. Pînă la încheierea controlului, în legătură cu neîndeplinirea prevederilor art. 36 din Legea telecomunicaţiilor, nu sînt aprobate Regulamentul cu privire la tarife al Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii şi Regulamentul Comisiei de stat pentru frecvenţe radio. Din această cauză actualmente nu sînt reglementate tarifele pentru serviciile de telecomunicaţii prestate de operatori, prevăzute în art.16 din Legea telecomunicaţiilor. Încălcînd prevederile art.25 din aceeaşi lege, ministerul nu asigură publicitatea privind licenţele eliberate. Cu unele excepţii, eliberarea licenţelor nu se efectuează prin concursuri şi licitaţii, nu se asigură încasarea şi vărsarea în bugetul de stat a plăţilor pentru licenţele eliberate, cum este prevăzut în art.19. Primind, prin Legea telecomunicaţiilior, împuternicirea de a reglementa activitatea agenţilor economici în domeniul telecomunicaţiilor, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, contrar prevederilor Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Legii cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei, crează condiţii neuniforme de activitate pentru ei. O parte din întreprinderile fondate cu participarea foştilor şi actualilor colaboratori din sistemul telecomunicaţiilor, precum şi cu participarea întreprinderilor subordonate, dispun de un şir de facilităţi, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii, în desfăşurarea activităţii lor. Dacă Întreprinderii mixte moldo-române "Moldpac" (cofondatori - Î.S. "Moldtelecom" şi Centrul de Informatică al Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii) licenţa i-a fost eliberată în decurs de cinci zile, apoi S.R.L. "Relsoft-Ţîrclevici", care prestează servicii analogice, deşi au fost perfectate toate documentele necesare, licenţa nu i-a fost eliberată pînă la terminarea controlului, cu toate că de la data depunerii cererii au trecut peste 600 de zile. Î.M. "Moldpac", în afară de plata oficială pentru licenţă, a evaluat primirea licenţei prin intermediul Centrului de Informatică al ministerului în mărime de 112 mii lei, considerînd-o drept cotă-parte a Centrului în fondul statutar al întreprinderii mixte. Ca urmare, întreprinderile subordonate ministerului, profitînd de posibilitatea primirii operative a licenţelor prin intermediul conducerii ministerului, beneficiază nelegitim de sume mari de bani. În cazul cu Î.M."Moldpac" statul a beneficiat de suma de 900 lei, ca plată pentru emiterea licenţei, iar Centrul de Informatică al ministerului - de 112 mii lei, care nici nu şi-au găsit reflectare în evidenţa contabilă a Centrului. Analogic a primit o licenţă de 40 mii dolari SUA şi S.R.L. "Neocom". Iar S.R.L. "Moldavian Mobile Telephone", care a obţinut licenţă de activitate în afara concursului, în anul 1996 a utilizatreţeaua Î.S."Moldtelecom" fără semnarea contractului respectiv şi fără achitarea plăţii. Numai pe 9 luni ale anului 1996 n-au fost achitate plăţile pentru utilizarea reţelelor de stat în sumă totală de 149 mii lei. La eliberarea licenţelor s-au încălcat în mod flagrant prevederile Hotărîrii Guvernului nr.581 din 17.08.95 "Cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în Republica Moldova" şi ale hotărîrilor anterioare în acest domeniu, emise de Guvern, în privinţa evidenţei cererilor şi licenţelor eliberate, condiţiilor de eliberare a licenţelor, termenelor de examinare şi eliberare a licenţelor. În anii 1994-1995 au fost examinate cererile de eliberare a licenţelor la 111 agenţi economici. Au fost înregistrate şi eliberate 53 de licenţe, iar în 58 cazuri, deşi au fost luate decizii de eliberare, sub diferite pretexte neîntemeiate, licenţele n-au fost eliberate. O parte din licenţele eliberate nu sînt înregistrate; sînt admise cazuri de eliberare a licenţelor fără plata respectivă, din care cauză în bugetul statului, din vina Direcţiei de reglementări (dl I.Coşuleanu) şi direcţiilor de specialitate (dnii D.Dragudanov, L.Chiriac, V.Coţofană), nu s-au vărsat 52,2 mii lei. Cererile de eliberare a licenţelor sînt examinate în termen de 0,5-2 ani, în loc de cincisprezece zile de la momentul prezentării documentelor. Firmei "Andromeda", care a depus cererea la 22.10.92, licenţa de activitate i-a fost eliberată la 07.02.95, adică peste 800 de zile. O parte din firme, activitatea cărora este reglementată (din partea statului) de către Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii, lucrează fără a avea licenţele respective şi fără a plăti taxa necesară. Astfel, Asociaţia "Catalan", fără a achita taxa pentru licenţă, în anii 1995-1996 a activat în domeniul prestarii serviciilor de televiziune. Unor agenţi economici licenţele le sînt eliberate fără studierea existenţei bazei tehnico-materiale de prestare a serviciilor. În lipsa unui control din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii, Inspectoratul de Stat pentru Frecvenţe Radio a încălcat Regulamentul ministerului cu privire la modul de eliberare a licenţelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.581 din 17.08.95, şi propriul statut, care prevedeau eliberarea permiselor de procurare a echipamentului cu indicaţia parametrilor tehnici pentru agenţii economici cărora le-au fost eliberate licenţe de activitate. S.R.L. "Moldavian Mobile Telephone" (director I.Muşuc) a importat în republică utilajul pentru sistemul mobil de telecomunicaţii, fără a prezenta setul de documente necesare şi fără a avea permisul de procurare. Încălcîndu-se prevederile propriilor acte normative, la eliberarea autorizaţiei pentru frecvenţe S.R.L. "Moldavian Mobile Telephone", condiţiile licenţei prevăd ca în primii patru ani de activitate plata pentru utilizarea frecvenţelor radio să se efectueze nu conform tarifelor stabilite, ci cu un rabat tarifar de 90-30 procente. Conform calculărilor depline, costul anual de utilizare a frecvenţelor radio este mai mic decît tarifele stabilite cu 96,5 mii lei (265,7 mii lei-169,2 mii lei). Deşi, conform art.26 din Legea telecomunicaţiilor, spectrul de frecvenţe radio este patrimoniu naţional, plata pentru utilizarea frecvenţelor radio nelegitim, în contradicţie cu art.19(4), 20(2) ale legii nominalizate, nu este vărsată în bugetul de stat, ci folosită pentru necesităţile întreprinderilor subordonate ministerului. Mărimea tarifelor pentru folosirea frecvenţelor radio este aprobată nu în conformitate cu art.30 din lege, ci prin ordinele Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii. Comisia de stat pentru frecvenţe radio în frunte cu ministrul comunicaţiilor şi informaticii dl I.Casian, profitînd de lipsa de control din partea Guvernului Republicii Moldova, s-a autoeschivat de la îndeplinirea sarcinilor puse în faţa sa. După adoptarea Legii telecomunicaţiilor, reieşind din prevederile acesteia, n-a fost elaborat şi, respectiv, n-a fost aprobat Regulamentul de activitate al acestei comisii. Neîndeplinind prevederile Hotărîrii Guvernului nr.704 din 11.11.93, Comisia de stat pentru frecvenţe radio n-a elaborat şi, respectiv, n-a aprobat Tabelul naţional al benzilor frecvenţelor radio pentru necesităţile civile, de apărare şi de securitate, precum şi modul de repartizare a frecvenţelor în benzi de utilizare comună. Cu toate că Regulamentul aprobat de Guvern prin hotărîrea indicată prevedea că hotărîrile comisiei sînt valabile dacă pentru ele au votat pro toţi membrii comisiei, iar în caz de neajungere la consens chestiunile sînt înaintate Guvernului spre examinare, Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii în multe cazuri ia decizii şi adoptă hotărîri privind utilizarea frecvenţelor radio în mod unilateral, iar în unele cazuri au fost luate spre executare decizii ale comisiei, adoptate fără participarea tuturor membrilor. Aceasta dă posibilitate Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii să comercializeze de sine stătător benzile de frecvenţe radio, să stabilească tarifele şi să determine folosirea plăţilor obţinute de la această activitate. Prin procesul-verbal din 09.10.96, aprobat de dl I.Casian în calitate de preşedinte al Comisiei de stat pentru frecvenţe radio, fără participarea a 5 membri ai comisiei din 6, a fost adoptată decizia de repartizare a unor benzi de frecvenţe care anterior aparţineau Ministerului Apărării şi Ministerului Securităţii Naţionale. Reprezentantul Ministerului Apărării, şeful Direcţiei de transmisiuni dl I.Budigai, care anterior a semnat scrisoarea de refuz din partea ministerului pentru cedarea acestor frecvenţe, fără împuternicirile necesare, în schimbul a 120 de aparate terminale în calitate de recompensă, semnează acest proces-verbal. În contradicţie cu prevederile Legii contabilităţiinr.426-XIII din 04.04.95, operaţiunile privind veniturile şi cheltuielile de organizare a licitaţiei în vederea selectării partenerului pentru înfiinţarea unei întreprinderi mixte de telecomunicaţii celulare mobile au fost reflectate în evidenţa contabilă nu a aparatului central al Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii, ci în evidenţa contabilă a unei întreprinderi subordonate. La momentul efectuării controlului, din 103,6 mii lei obţinuţi de la realizarea caietelor de sarcini au fost cheltuiţi 72,7 mii lei. Bunurile materiale procurate din contul acestor mijloace n-au fost luate la intrări şi în evidenţa contabilă. Serviciul economico-financiar al ministerului comite şi alte greşeli. Aşa, la evidenţă contabilă n-au fost luate 5 aparate de telefonie celulară de tip "Nokia" în sumă de 9,0 mii dolari SUA, procurate de întreprinderea subordonată "Moldtelecom" şi transmise pentru folosinţă aparatului central al Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii. Surplusul acestor aparate a fost obţinut prin intermediul Cancelariei de Stat care, primind de facto 15 aparate, a plătit costul a 20 de aparate, adică cu 24,5 mii lei mai mult decît bunurile materiale primite. Fostul Minister al Serviciilor Comunale şi Exploatării Fondului de Locuinţe al Republicii Moldova, ca organ central al puterii executive, care promova politica de stat în domeniul gospodăriei de locuinţe şi de servire comunală în R.M. şi purta răspundere de starea şi dezvoltarea acesteia, a îndeplinit incomplet sarcinile principale prevăzute în Regulamentul ministerului. În ultimii doi ani situaţia în ramură continuă să se înrăutăţească. În anul 1995 au activat nerentabil 24 de instituţii subordonate ministerului, iar în a.1996 - 32, suportînd pierderi în mărime de, respectiv, 15,9 mil.lei şi 43,1 mil.lei. Lacunele şi neajunsurile comise în procesul de producţie au dus la micşorarea volumului alimentării cu apă potabilă, transportării deşeurilor, a numărului de pasageri etc. Reducerea volumelor de producţie şi neachitările au avut drept consecinţă şi înrăutăţirea situaţiei financiare a întreprinderilor subordonate ministerului. Datoriile întreprinderilor subordonate ministerului au crescut cu 116,7 milioane lei şi la 01.07.97 au alcătuit 414,7 milioane lei, inclusiv: faţă de buget - 16,7 milioane lei, faţă de Fondul Social - 10,2 milioane lei, faţă de complexul energetic - 249,4 milioane lei. Totodată, datoriile întreprinderilor bugetare faţă de întreprinderile ministerului la această dată constituiau 286,3 milioane lei. În scopul creării unei surse suplimentare de finanţare, Direcţia administrare din componenţa aparatului central al ministerului a fost reorganizată în persoană juridică de sine stătătoare pe bază de autogestiune. Această întreprindere a fost autorizată de a încheia contractele de arendă din clădirea administrativă care se află la balanţa ministerului. Veniturile obţinute nu erau luate în evidenţă ca mijloace speciale şi nu erau îndreptate la micşorarea cheltuielilor bugetare pentru întreţinerea aparatului central al ministerului. Mijloacele obţinute erau utilizate de către conducerea ministerului ca o sursă suplimentară la mijloacele bugetare de finanţare a aparatului central al ministerului, pentru acoperirea cheltuielilor de activitate a Direcţiei administrare, formarea fondurilor de stimulare. În total în anii 1995-1996 în acest mod au fost obţinute mijloace financiare în sumă de 315,7 mii lei. Din contul acestor mijloace anual sînt întreţinute, pentru necesităţile aparatului central al ministerului, 3-4 automobile de serviciu. Direcţia nominalizată, în perioada supusă controlului, cu consimţămîntul ministerului, a prestat unor firme nestatale servicii de arendă fără plată, adică aceste firme neîntemeiat au beneficiat în mod indirect în această perioadă de o finanţare bugetară. Numai Firma de producţie şi comerţ "Codrenii" S.A., cu consimţămîntul fostului viceministru dl A.Burbulea, a fost eliberată de plata de arendă în sumă de 32,2 mii lei. Datoria totală a diferitor firme nestatale, faţă de care nu sînt aplicate măsurile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru neachitarea arendei şi plăţii pentru serviciile comunale, la 01.01.97 a alcătuit 127,2 mii lei. În afară de mijloacele financiare obţinute de la darea în arendă a suprafeţelor din clădirea administrativă prin intermediul Direcţiei administrare conducerea ministerului, neîntemeiat, pentru finanţarea aparatului central, a utilizat şi alte surse financiare. Din contul Întreprinderii subordonate "Termocomenergo", pentru necesităţile ministerului, a fost procurat automobilul GAZ-310200 cu costul de 123,8 mii lei; din contul mijloacelor financiare prevăzute pentru finanţarea obiectelor de construcţie planificate pentru a.1995 a fost procurat pentru minister automobilul VAZ-2121 "Niva" la preţul de 47,1 mii lei. O parte din automobilele vechi, care deserveau ministerul, au fost transmise întreprinderilor subordonate în schimbul automobilelor noi procurate de aceste întreprinderi. Cu toate că în perioada supusă controlului suplimentar la resursele financiare alocate din buget la întreţinerea aparatului central au fost utilizate şi alte mijloace financiare, conducerea ministerului n-a asigurat respectarea devizului de cheltuieli aprobat, efectuînd pe unele articole de finanţare supracheltuieli. Ministerul Culturii şi instituţiile subordonate (ex-ministrudl M.Cibotaru) au organizat insuficient executarea funcţiilor atribuite şi a hotărîrilor Curţii de Conturi, continuînd să comită încălcări ale legislaţiei în vigoare privind gestionarea patrimoniului de stat şi utilizarea mijloacelor bugetare. Astfel, ignorînd hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi privind rezultatele controlului tematic asupra activităţii economico-financiare a Operei Naţionale, conducerea ministerului n-a asigurat recuperarea prejudiciului cauzat dedl A.Lozovan (director general) în sumă de 11,1 mii lei. Neîndeplinind cerinţele Curţii de Conturi privind perfectarea tuturor contractelor de arendă a încăperilor, conducerea ministerului a prezentat informaţia incorectă, comunicînd că contractele de arendă au fost definitivate şi înregistrate la Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat. Astfel, fostul viceministru V.Dolgan a aprobat contractul de arendă nr.10 din 27.12.94, încheiat între Teatrul Dramatic Rus de Stat "A.P.Cehov" şi firma "Ştefănel S.R.L.", el fiind nefavorabil, însă măsuri pentru perfectarea lui în corespundere cu hotărîrea Ministerului Economiei şi pentru înregistrare la Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Statn-au fost întreprinse, cu toate că firma n-a achitat nici o sumă în contul arendei, care constituia circa 518 mii lei. Reînnoirea la 20.12.96 a contractului de arendă din 01.10.94 cu firma "Dacia" S.R.L. de către fostul viceministru al culturii a cauzat pierderi ministerului de peste 71,0 mii lei, ele constituind datoria faţă de minister pentru închiriere la data indicată. În rezultatul lipsei de control din partea ministerului, 12,5 mii lei din mijloacele bugetare alocate din fondul de rezervă al Guvernului s-au utilizat contrar destinaţiei, pentru desfăşurarea Concursului internaţional al tinerilor înterpreţi "Eugen Coca". Atitudinea neglijentă a specialiştilor Direcţiei construcţii capitale şi aprovizionare a contribuit la achitarea cu mijloace bugetare a costului nelegitim exagerat în sumă de 59,5 mii lei al lucrărilor de reconstrucţie şi reparaţie efectuate la obiectele ministerului. Contrar destinaţiei a fost utilizată suma de 10,0 mii lei, menită pentru procurarea utilajului, cumpărîndu-se de fapt pentru Filarmonica de Stat o ghitară electrică de 7,4 mii lei, iar 2,6 mii lei fiind folosiţi pentru necesităţile curente ale Filarmonicii. Ministerul Culturii n-a respectat Legea bugetului de stat pe anul 1996 (art.31) şi n-a transferat integral în buget venitul obţinut de la realizarea patrimoniului de stat în sumă de 23 mii lei. În acelaşi timp, profitînd de postul pe care îl deţinea, viceministrul culturii dl V.Dolgan a permis eliberarea gratuită a 3 tone de metal de construcţie pentru firma "Dacia" S.R.L., primit din fondul umanitar pentru reconstrucţia monumentelor de menire culturală, pricinuind astfel prejudicii statului. Banca Naţională a Moldovei, ca organ central al stabilizării şi promovării în Republica Moldova a politicii monetare, valutare şi de credit, a comis în activitatea sa unele încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare. Ignorînd Legea cu privire la bănci şi activitatea bancară, BNM n-a stabilit la momentul oportun modalitatea creării de către băncile comerciale a fondurilor de asigurare a depunerilor populaţiei şi, ca urmare, depunerile în băncile falimentare "Întreprinzbancă" şi "Basarabia" n-au fost asigurate. Pe parcursul anului 1996 de către BNM au fost comercializate în afara licitaţiilor, cu concursul Parlamentului şi Guvernului, pentru necesităţile vitale ale statului, credite în mărime de 96,0 mil.lei, dintre care 16,0 mil.lei au fost acordaţi băncilor comerciale în baza demersurilor unor persoane din conducerea Guvernului. BNM nu efectuează în deplină măsură controlul asupra activităţii băncilor comerciale în aspectul deschiderii conturilor valutare şi, ca urmare, unor agenţi economici le-au fost deschise conturi valutare în mai multe bănci, pentru expedierea mărfurilor peste hotarele republicii. Astfel, Întreprinderea de Stat "Combustibil" dispunea de conturi valutare în "Banca Socială", "Petrolbank" şi "Eximbanc"; sumele nerepatriate constituiau, respectiv, 73,1 mil. ruble ruseşti, 74,9 mii USD, 78,7 mii USD. Fără consimţămîntul Parlamentului, BNM efectuează cheltuieli neprevăzute în deviz pentru întreţinerea Directoratului Liniei de Credit a Băncii Mondiale. Aceste cheltuieli sînt reflectate în bilanţul BNM ca datorii debitoare care la 01.05.97 constituiau 230,9 mii lei. În anul 1996 BNM a suportat cheltuieli neprevăzute în deviz în sumă de 110,0 mii lei, pentru deplasările persoanelor din organele de stat care n-au activat în sistemul bancar. Tot în anul 1996, conform hotărîrilor Parlamentului, BNM a transferat direct Aparatului Parlamentului 2925,0 mii lei din venitul obţinut. Cancelaria de Stat a R.M., prin intermediul căreiea în perioada supusă controlului (anii 1995-1996) a fost finanţată activitatea Guvernului, aparatul lui şi aparatul de lucru al Preşedintelui R.M., a comis, în contradicţie cu legislaţia în vigoare, un şir de încălcări şi lacune care au dus la utilizarea neraţională şi contrar destinaţiei a alocaţiilor bugetare, la formarea supracheltuielilor faţă de limitele de finanţare aprobate de Parlamentul R.M. în legile bugetare anuale şi faţă de devizele de cheltueli aprobate. O sursă de finanţare a supracheltuielilor admise a servit fondul de rezervă al Guvernului. Astfel, la compartimentul "Alte cheltueli" pe anul 1995 au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 690 mii lei. Suplimentar, prin deciziile Guvernului, la acest compartiment a fost alocată finanţarea din fondul de rezervă a încă 1425,6 mii lei. Însă şi în acest caz cheltuielile reale au fost mai mari decît mijloacele financiare alocate, în legătură cu ce pe acest compartiment în a.1995 s-au format supracheltueli în sumă de 224,7 mii lei. Fără a fi prevăzute în bugetul de stat, prin intermediul Cancelariei de Stat au fost finanţate cu 2,3 mil. lei rutele aeriene speciale, pentru deservirea delegaţiilor oficiale ale Republicii Moldova (ex-Prim-ministru dl A.Sangheli). Pentru a diminua cheltuielile reale de întreţinere a Cancelariei de Stat şi a aparatului de lucru, o parte din cheltuielile efectuate în această direcţie au fost finanţate parţial din fondul de rezervă al Guvernului şi prin intermediul altor instituţii şi întreprinderi. Astfel, pentru procurarea a 2 apartamente (cu 2 şi 3 odăi) în mun.Chişinău pentru colaboratorul Cancelariei de Stat dl D.Cereş, fost preşedinte al Comitetului executiv raional Taraclia, Primăriei mun.Chişinău, prin două dispoziţii ale Guvernului, în anul 1995 i-au fost transferaţi 80 mii lei. Tot dlui D.Cereş, din contul surselor bugetare, i-a fost acordat un ajutor material în sumă de 3,8 mii lei şi neîntemeiat achitată cazarea în hotelul "Codru" pe perioada 19.08.96 - 01.01.97 în sumă de 5,4 mii lei. Pentru cazarea în acelaşi hotel a dlui D.Puntea au fost achitaţi 18,3 mii lei. Prin intermediul firmei "Moldova-Exim", din fondul de rezervă şi prin achitările reciproce cu bugetul, au fost finanţate cheltuieli, care trebuiau finanţate prin Cancelaria de Stat - în mărime de 201,1 mii lei, prin intermediul Direcţiei de stat "Moldpres" - 48,9 mii lei. O parte de cheltuieli sînt efectuate de Cancelaria de Stat cu încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare ori în lipsa unor asemenea documente. Încălcîndu-se actele normative în vigoare, pentru deservirea delegaţiilor oficiale ale R.M. şi deplasărilor în interes de serviciu ale membrilor Guvernului şi colaboratorilor Cancelariei, au fost efectuate cheltuieli care pe anii 1995-1996 au alcătuit 630 mii lei. În luna noiembrie 1996, înainte de alegerile prezidenţiale, numărul deplasărilor de serviciu, fără nici o necesitate de stat, a depăşit de peste 10 ori nivelul mediu lunar. În mod analogic au fost efectuate şi cheltuielile pentru deservirea delegaţiilor străine, care în această perioadă au alcătuit 482,5 mii lei. Devizele de cheltuieli pentru deservirea delegaţiilor străine sînt aprobate nu pînă, ci după primirea lor, cînd de fapt sînt legiferate cheltuielile efectuate în mod real, care depăşesc de cîteva ori normele stabilite prin actele normative respective. Numărul persoanelor din partea moldovenească care deservesc delegaţiile străine, în unele cazuri, este mai mare decît însăşi componenţa numerică a acestor delegaţii (de pînă la 3 ori). În lipsa actelor normative şi a finanţării sînt efectuate cheltuieli pentru asigurarea cu produse alimentare şi băuturi spirtoase a membrilor delegaţiilor R.M. care pleacă peste hotare. Mai mult decît atît, această asigurare nu întotdeauna se înfăptuieşte prin structurile de stat subordonate Cancelariei de Stat, ci prin intermediul unor structuri private, ceea ce duce la majorarea considerabilă a cheltuielilor din cauza aplicării de către acestea a unor adaosuri comerciale exagerat de mari. Parţial, prin intermediul structurilor private, sînt deservite şi delegaţiile străine. O sticlă de coniac la preţul producătorului de 144 lei, procurată prin intermediul structurilor private, ajunge la preţul de 744-900 lei. Au fost stabilite cazuri cînd din contul Cancelariei de Stat sînt suportate cheltuieli fără nici o argumentare documentară. În aşa mod, prin dispoziţiile Guvernului, a fost finanţată tranzacţia dubioasă pentru editarea în Bulgaria a imprimatelor publicitare care în Cancelaria de Stat n-au fost luate la intrări, iar banii cheltuiţi au fost trecuţi la cheltuieli în baza unor documente falsificate întocmite şi semnate de consilierii fostului Prim-ministru dnii V.Cutîrchin, P.Tîltu, S.Corneţchi şi şeful secţiei administrativ-locale dl T.Nirean. Pentru a nu da publicităţii un şir de cheltuieli efectuate din fondul de rezervă al Guvernului, documentele respective neîntemeiat erau perfectate contrar Legii cu privire la secretul de stat, cu parafa "Secret". Astfel, prin Dispoziţia nr.523 din 13.12.96, Ambasadei R.M. în Federaţia Rusă i s-au alocat 135 mii lei, pentru procurarea unui mijloc de transport, iar dlor I.Ustian şi V.Procopciuc, prin Dispoziţia nr.525-ds din 17.12.96, li s-au acordat ajutoare materiale respectiv de 100,0 şi 77,0 mii lei. În perioada supusă controlului Cancelaria de Stat n-a asigurat gestionarea eficientă şi raţională nici a patrimoniului de stat aflat în posesie, a admis cazuri de risipire a acestui patrimoniu. Astfel, sub presiunea conducerii Guvernului R.M., valoarea proprietăţii de stat aflate în posesia fostei cafenele "Codru", prin perfectarea cu încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare a unui şir de documente, a fost diminuată şi introdusă în fondul statutar al Întreprinderii mixte moldo-germane "Cotour". Fondator al acesteia din partea germană este firma "W.S.Touristic iW Import-Export", proprietarul căreia este fostul Consul Onorific al Republicii Moldova în Francfurt-pe-Main dl S.Wasserştein. Estimarea patrimoniului de stat introdus în fondul statutar al ÎM "Cotour", în contradicţie cu prevederile Legii despre investiţiile străine nr.998-XII din 01.04.92 cu modificările ulterioare, nu s-a efectuat reieşind din preţurile mondiale. Valoarea indexată a patrimoniului de stat în sumă de 1989 mii lei a fost diminuată pînă la 200,0 mii lei, adică cu 1789 mii lei, ori cota statului a fost redusă de la 91% pînă la 50%; cota părţii germane - majorată de la 9% pînă la 50%. În pofida încălcărilor comise, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în persoana viceministrului dl A.Cucu, a permis în decembrie 1994 înregistrarea întreprinderii mixte cu participarea capitalului de stat. La momentul efectuării controlului erau pregătite proiectele de modificări în documentele de constituire a ÎM "Cotour", conform cărora cota statului trebuia să fie micşorată pînă la 28,1%, iar cota firmei germane trebuia să crească şi să treacă în proprietatea privată a dlor S.Wasserştein şi V.Ţopa (cîte 35,95%). În aşa mod a încetat să existe întreprinderea de stat subordonată Cancelariei de Stat - cafeneaua "Codru". Pentru necesităţile proprii dlui S.Wasserştein, printr-o dispoziţie a Guvernului, de la baza auto a Guvernului, prin intermediul hotelului "Codru", i-a fost realizat la un preţ diminuat de 27,3 mii lei autoturismul GAZ-31029, care era exploatat de dumnealui sub un număr de înmatriculare din seria guvernamentală. Tot dlui S.Wasserştein i s-a permis ocuparea în hotelul guvernamental "Codru" a două odăi pe o perioadă de 5 ani. În contradicţie cu prevederile contractului încheiat, dl S.Wasserştein, la 01.06.97, n-a achitat plata pentru utilizarea celor două odăi (701 mii lei) şi costul convorbirilor telefonice internaţionale avute din hotel. Într-un mod ilicit, cu participarea Cancelariei de Stat, Primăriei şi Biroului de Inventariere Tehnică al mun.Chişinău, a fost efectuată privatizarea, în folosul firmei "Farmacom" S.R.L., a pavilionului cantinei Cancelariei de Stat, amplasat pe str. 31 August 78, mun.Chişinău. Pentru a înfăptui această operaţie, a fost suspendat contractul de colaborare cu firma "Ural-Moldova" care a suportat cheltuielile pentru restabilirea pavilionului. Fosta conducere a Cancelariei de Stat a făcut o încercare de privatizare ilicită şi a cantinei Cancelariei de Stat cu S.A. "Basarabia", prin constituirea Întreprinderii cu capital mixt de stat şi privat S.R.L. "Capcom", care a fost stopată în noiembrie 1996. Prin intermediul întreprinderii subordonate Cancelariei de Stat, editurii "Universul", a fost construită o casă de locuit cu 71 de apartamente pentru un grup de persoane fizice unite în cooperativa de construcţie nr.239 mun.Chişinău. Membrii cooperativei au introdus pentru această construcţie 1,7 mii lei, celelalte cheltuieli fiind suportate de editură - 273,1 mii lei şi efectuate din contul creditelor garantate de editură şi Primăria mun.Chişinău în sumă de 1213,8 mii lei. Deşi membrii cooperativei locuiesc în această casă din a.1995, cooperativa n-a achitat cheltuielile de construcţie a acesteia în sumă de 5544,4 mii lei care sînt reflectate pînă în prezent în evidenţa contabilă a editurii "Universul" ca construcţie nefinisată. Un şir de încălcări şi lacune au fost depistate şi în activitatea altor întreprinderi subordonate Cancelariei de Stat. Astfel, Întreprinderea de Transport a Cancelariei de Stat în anul 1995 a fost suprafinanţată cu 1,4 mil.lei, pentru procurarea automobilelor noi şi a pieselor de schimb. Tot în acest an întreprinderea nominalizată a admis cheltuieli neîntemeiate ale mijloacelor speciale obţinute de la prestarea serviciilor cu plată în sumă de 708,7 mii lei, netransferînd în bugetul statului 918,7 mii lei, iar în anul 1996, respectiv, 329,9 şi 340,8 mii lei. Dl V.Miculeţ, fiind conducătorul Întreprinderii de Transport a Cancelariei de Stat şi paralel al S.A. "Moldgazavtoservis", precum şi al Întreprinderii mixte moldo-germane "Autospace", pentru structura nestatală asigură desfacerea autoturismelor şi pieselor de schimb la preţuri convenabile, iar pe întreprinderea "Autospace" o asigură cu suprafeţe de producţie cu arenda diminuată. Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului R.M. în anii 1995-1996 a comis un şir de încălcări la darea în arendă a suprafeţelor din clădirile aflate la balanţa sa. La 01.04.97 datoriile debitoare la arendă alcătuiau 2,4 mil. lei. O parte din mijloacele financiare obţinute de la arendă în loc să fie îndreptate la micşorarea alocaţiilor bugetare, neîntemeiat sînt utilizate la acoperirea cheltuielilor pentru întreţinerea fondului locativ, inclusiv a celui privatizat care se află la balanţa direcţiei (7 case de locuit, 393 apartamente, inclusiv privatizate - 230 (58,5%)). Direcţia a admis cazuri neîntemeiate de micşorare a arendei prin trecerea în cont a lucrărilor de reparaţie în sumă de 353,9 mii lei (anul 1996), efectuate de întreprinderile arendaşe în interese proprii, inclusiv în relaţiile cu liceul privat "Prometeu" - 118,7 mii lei, firma "Trio Line" S.R.L. - 220,6 mii lei. Fostul Departament al Arhitecturii şi Construcţiilor în anii 1995-1996 n-a respectat Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95, precum şi devizul de cheltuieli aprobat. Astfel, în anul 1995 la fondul de salarii au fost admise supracheltuieli de 12,3 mii lei din contul altor articole, inclusiv 10,1 mii lei - din contul contribuţiilor asupra salariului, care n-au fost transferaţi la timp în Fondul Social. Suma alocată pentru salarizare în anul 1996 a fost depăşită cu 33,2 mii lei. Conducerea departamentului (dnii V.Cebotari, I.Raileanu) n-a executat Hotărîrea Guvernului nr.662 şi n-a întreprins măsuri de a trece la balanţa departamentului clădirea şi garajele de pe strada Cosmonauţilor 9, care pînă în prezent se află la balanţa Direcţiei economice la autogestiune din subordonarea departamentului. Totodată, folosindu-se de patrimoniul statului (clădirea şi garajele de pe strada Cosmonauţilor 9), Direcţia economică presta servicii de arendă agenţilor economici, pe cînd veniturile obţinute de la utilizarea patrimoniului statului n-au fost incluse în mijloacele speciale ale departamentului care trebuiau confirmate de Ministerul Finanţelor. Numai în perioada 1995-1996 direcţia menţionată a obţinut nelegitim un beneficiu net de la darea în arendă a birourilor în sumă de 526,2 mii lei, ea fiind repartizată la fondurile proprii de stimulare. Conducerea departamentului a acumulat şi a utilizat incorect mijloacele speciale obţinute de la licenţierea persoanelor juridice şi fizice din ramura de construcţie, nerespectînd Hotărîrea Guvernului nr.581, a folosit o parte din aceste surse contrar destinaţiei. Astfel, în anul 1995, la contul departamentului au fost acumulate mijloace speciale de la eliberarea licenţelor în sumă de 105,4 mii lei, dintre care, pentru întreţinerea Direcţiei licenţe, nelegitim au fost cheltuiţi 45,0 mii lei. Datorită lipsei de control asupra transmiterii şi primirii actelor de control privind volumele şi costul lucrărilor în construcţie, s-au fixat cazuri de dispariţie a acestora, precum şi de neexaminare a lor de către Direcţia investiţii capitale a Ministerului Finanţelor. Numai pe parcursul a doi ani (1995-1996) din cele 88 de acte expediate de inspecţia respectivă Direcţiei investiţii capitale a Ministerului Finanţelor au lipsit 25 de acte cu suma încălcărilor depistate de 303,2 mii lei. Datorită atitudinii neglijente a Inspectoratului de stat pentru supravegherea calităţii construcţiilor şi Direcţiei investiţii capitale a Ministerului Finanţelor faţă de funcţiile sale de serviciu, în bugetul statului n-au fost încasate sumele majorărilor neîntemeiate ale volumelor şi costului lucrărilor efectuate în mărime de 998,3 mii lei. Iar Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, nerespectînd Instrucţiunea Ministerului Finanţelor nr.08-09/101, n-a asigurat aplicarea sancţiunilor respective, în urma cărui fapt în buget n-au fost încasaţi 131,6 mii lei. În perioada supusă controlului Compania de Stat "Teleradio-Moldova" (în continuare - compania), încălcînd modul stabilit de actele normative în vigoare, a prestat servicii de publicitate fără aprobarea de către Ministerul Finanţelor a devizului de cheltuieli, iar mijloacele încasate de la această activitate practic se utilizau la discreţia conducerii companiei. Această situaţie a dat posibilitate ca în volumul serviciilor de publicitate să nu fie incluşi 125000 USD - în a.1996 şi 92500 USD - în a.1997. Aceste sume au fost transferate direct Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) din Londra, pentru rambursarea unui credit. De asemenea a fost diminuat volumul serviciilor de publicitate acordate firmei "Procter & Gamble" contra seriale (în perioada anilor 1994-1997). Sumă de 1,3 mil. USD n-a fost inclusă nici în veniturile, nici în cheltuielile companiei. Este imposibil de stabilit preţul real al acestor seriale, primite spre difuzare potrivit contractelor de schimb barter. Tot pe barter, contra casete video, se difuzează programul duminical pe teme religioase al Centrului internaţional de misionari "Covceg". Contractele, prin împuternicirile date de fostul preşedinte al companiei dl A.Usatîi, au fost semnate de directorul departamentului publicitate dl Gh.Corman. În aceste contracte nu este stabilit termenul de livrare a casetelor şi preţul lor. În anul 1996 compania, fără documente de însoţire şi declaraţii vamale, a luat la intrări de materiale 600 de casete contra 60 de emisiuni a cîte 30 de minute. În a.1997 casetele nu au fost reflectate la intrări de materiale. Din lipsa de responsabilitate a contabilului-şef dna N.Baltean şi din lipsa de control din partea Ministerului Finanţelor, volumul serviciilor de publicitate prestate în perioada supusă controlului în total a fost diminuat cu 1.517,5 mii USD, sau 6891,8 mii lei, ceea ce a dus şi la denaturarea raportului privind executarea devizului mijloacelor speciale pe perioadele respective, prezentat Ministerului Finanţelor. La reflectarea intrărilor de fonduri fixe compania în multe cazuri nu anexează facturile furnizorilor cu ştampila respectivă a vămilor prin care a fost importată marfa. Persoanele de răspundere, profitînd de lipsa controlului, falsifică aceste documente. Astfel, marfa importată din Franţa în baza contractului încheiat cu "Procter & Gamble" a fost apreciată de firma franceză în sumă de 67,2 mii USD, însă persoanele de răspundere ale companiei au întocmit o altă factură, în care au falsificat preţurile de livrare: un generator de efecte speciale a fost ieftinit cu 42 mii lei, majorînd preţul la alte poziţii din factură. Persoana de răspundere care a întocmit această factură falsă nu a putut fi identificată. Compania, fiind o instituţie bugetară, în a.1993, fără aprobarea Guvernului, fără deviz de cheltuieli, a contractat procurarea unui sistem "Satelit" în sumă de 1 milion USD. Creditul acordat de BERD s-a rambursat parţial - 391,7 mii USD, inclusiv 50 mii USD au fost transferaţi din contul mijloacelor bugetare. Sistemul "Satelit" nu a fost şi nu este reflectat în evidenţa contabilă a companiei, contabilitatea nu ţine evidenţa achitărilor cu BERD privind rambursarea creditului şi evidenţa datoriei creditoare faţă de furnizorul sistemului "Satelit". Înscrierile contabile privind prestarea serviciilor de publicitate se efectuează nu la momentul prestării lor, potrivit Legii contabilităţii, ci la momentul transferului de bani BERD de către unele organizaţii, iar documentele anexate sînt contradictorii (lipseşte originalul, în unele cazuri se anexează o parte a documentului). Procurarea acestui sistem s-a efectuat fără nici o argumentare tehnico-economică privind necesitatea procurării şi eficacitatea utilizării acestui sistem. În a.1996, din contul mijloacelor bugetare, prin angajament trezorerial, fără aprobarea preţurilor de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, de la Compania "Moldova-Leasing" s-au procurat 4 autoturisme în sumă de 250 mii lei, costul lor, conform evidenţei contabile la furnizor, fiind doar de 69,2 mii lei. Astfel, firma "Moldova-Leasing", prin intermediul companiei, a obţinut din surse bugetare un profit de 180,8 mii lei. (Contractul a fost semnat de vicepreşedintele companieidl I.Verbeniuc). De asemenea contra angajamente trezoreriale, în a.1996, în baza unui contract semnat de dl A.Usatîi, de la S.R.L. "Secol-Plus" a fost procurat un aparat de ultrasonografie în sumă de 312 mii lei. Verificarea provenienţei şi preţului acestui aparat a fost imposibilă din motiv că la Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a dispărut dosarul acestei firme. Contra angajamente trezoreriale au fost procurate bunuri materiale şi de la firma "DAAC-HERMES", în unele cazuri fiind prezentate Ministerului Finanţelor acte false despre existenţa datoriei Companiei "Teleradio-Moldova" faţă de firma "DAAC-HERMES". În aşa mod, de la această firmă în a.1996 au fost procurate bunuri materiale în sumă de 360 mii lei. Fără a fi prevăzute la întocmirea devizului de cheltuieli, în a.1996, din mijloace bugetare, s-au procurat 15 telefoane mobile în sumă de 44,8 mii lei. Cheltuielile anuale pentru utilizarea acestor telefoane constituie 64 mii lei. În a.1995, de asemenea prin angajamente trezoreriale, prin intermediul Asociaţiei "Apolon", de la 2 persoane fizice (conform documentelor) s-au procurat 3 autoturisme ("GAZ-31", "Volvo-760" şi microbuzul "Citroen). În documentele de realizare a acestor autoturisme prin intermediul S.R.L. "Consignaţie auto ABCD" s-a indicat preţul de realizare în sumă totală de numai 2,3 mii lei, în loc de 289 mii lei plătiţi de companie. (Contractul a fost semnat de vicepreşedintele companieidl I.Verbeniuc). Cheltuielile persoanelor fizice pentru achiziţionarea automobilelor, potrivit documentelor de înregistrare la Centrul Republican de Înmatriculare a Transportului, au constituit 55 mii lei, compania achitînd suma de 289 mii lei. Contabilitatea companiei a admis şi cazuri de micşorare a valorii mărfurilor primite în formă de donaţii. Astfel, antena "Satelit" - donaţia de la Radio "Canada International", a fost reflectată în evidenţa contabilă în sumă de numai 500 lei, cu toate că în declaraţia vamală valoarea acestei antene alcătuia 13680 lei. În aşa mod, de către companie (dna N.Baltean) a fost încălcată Legea contabilităţii, neasigurîndu-se plenitudinea înregistrării în evidenţa contabilă a operaţiilor economice efectuate. În unele cazuri mijloacele de transport sînt casate de la bilanţ fără a fi scoase de la evidenţă la Centrul Republican de Înmatriculare a Transportului. Actele de casare a 2 autobuze de model "PAZ" s-au întocmit în ianuarie 1995, dar s-au reflectat în evidenţa contabilă în ianuarie 1996, iar de la evidenţa Centrului Republican de Înmatriculare a Transportului s-au scos abia în august 1997, prin ce s-a încălcat modalitatea stabilită de casare a clădirilor, construcţiilor, maşinilor, utilajului, mijloacelor de transport şi altor bunuri ce se referă la mijloacele fixe. În ianuarie 1996, în urma lichidării a 2 staţii mobile de model "SMTV Magnolia-80", preţul părţilor componente ale lor (4 autobuze) nu a fost stabilit de comisia permanentă a companiei care întocmeşte, studiază şi semnează actele de lichidare a fondurilor fixe, dar de serviciul contabilităţii. Contrar actelor normative în vigoare, contabilul-şefdna N.Baltean a primit spre executare contracte care n-au fost avizate de serviciile respective ale companiei, inclusiv de serviciile contabil şi juridic. În aşa mod au fost executate: contractul nr.188 MDROM din 15.12.94, încheiat cu firma "Centron" Austria, semnat de dl A.Usatîi; contractul nr.2.4 din 16.06.95, încheiat cu "T.O.M. Vettriebs" din Germania, semnat de dl A.Usatîi; contractul fără număr din 02.07.93, încheiat cu firma "Şcientific Atlanta One tehnologie Park Way USA" (procurarea satelitului), semnat de dl A.Usatîi; contractul nr.1 din 08.10.93, încheiat cu BERD, privind acordarea creditului de 1 mil. USD, semnat de dl A.Usatîi; contractul fără număr din iulie 1994, încheiat cu "Procter & Gamble" Gmbh, semnat de dl D.Ţurcanu, directorul general al Televiziunii; 2 contracte încheiate cu Centrul internaţional de misionari "Covceg", semnate de dl Gh.Corman etc. Într-un şir de contracte nu s-au stipulat indicii obligatorii, cum sînt cantitatea, preţul şi valoarea mărfii. Compania împreună cu S.A. "Telecom" şi Centrul Republican de Televiziune şi Radiodifuziune (CRTvR) au fondat (cu cotele respective de 49%, 49% şi 2% în fondul statutar) S.R.L. "TV-Telecom", în scopul finanţării programului "ORT" (Rusia) pe teritoriul Republicii Moldova din contul prestărilor serviciilor de reclamă pe acest canal. Conducerea companiei n-a asigurat repartizarea profitului acestei societăţi cu răspundere limitată conform cotelor de participare. Astfel, în a.1996 compania n-a încasat la contul propriu (conform cotei sale de 49%) suma de 51 mii lei. Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, după adoptarea Legilor Cu privire la standardizare din 22 septembrie 1995 şi Cu privire la metrologie din 17 noiembrie 1995, n-a revăzut şi n-a înaintat spre aprobare Guvernului propriul Regulament, după cum prevăd cerinţele acestor legi. Totodată, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică n-au îndeplinit Hotărîrea Guvernului nr.363 în vederea elaborării şi aprobării de către Guvern a modului de finanţare a lucrărilor de la bugetul de stat şi acumulării mijloacelor proprii ale departamentului conform articolelor 20 şi 32 din Legile cu privire la standardizare şi metrologie. Prin urmare, nu se asigură îndeplinirea Programului de stat de standardizare. Din 220 standarde naţionale, prevăzute în program pentru 1996-1997, pe parcursul anului 1996 au fost înregistrate numai 47 de standarde. Între timp, Inspecţiile pentru protecţia drepturilor consumatorilor şi controlul calităţii producţiei (serviciilor prestate), Inspectoratul metrologic, stabilind încălcări, n-au luat măsuri de tragere la răspundere a vinovaţilor, nu se întocmeau procese-verbale privind răspunderea administrativă, iar unele controale, mai ales în domeniul serviciilor prestate, poartă un caracter formal. Din cele 340 de amenzi în sumă de 430,7 mii lei, aplicate în anul 1996 de către agenţii economici, benevol au fost achitate doar 186 în mărime de 146,5 mii lei, 105 amenzi - de 215,6 mii lei au fost remise Judecătoriei Economice, iar 49 de prescripţii cu amenzile aplicate de 168,6 mii lei n-au fost remise instanţei judecătoreşti pentru examinare şi perceperea forţată. Departamentul, de comun acord cu Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, în octombrie 1995, a aprobat mărimile plăţii pentru eliberarea licenţelor esenţial diminuate faţă de cele stabilite de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor prin hotărîrea comună nr.41p, adoptată în baza Hotărîrii Guvernului nr.581 din 17.08.95. Prin urmare, aplicarea tarifelor micşorate a dus la diminuarea părţii de venituri a bugetului de stat pe anul 1996 cu 462 mii lei. Departamentul a încălcat prevederile Legii bugetului de stat pe anul 1996 privind încasarea în buget a veniturilor obţinute din prestarea serviciilor şi din alte încasări. Din contul mijloacelor speciale, care urmau să fie încasate în buget, nelegitim s-au cheltuit contrar destinaţiei 126,9 mii lei. Conducerea departamentului (dnii D.Cimpoieş, I.Maxian şi N. Suprovici), încălcînd cerinţele art.11 din Legea serviciului public nr. 403-XII din 4 mai 1995, ocupă concomitent şi funcţii de conducători ai întreprinderilor subordonate, adică ei se controlează pe sine înşişi. Conducerea Departamentului Statisticii nu îndeplineşte cerinţele Legii nr.412-XII din 18.12.90 "Cu privire la statistică" şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.613 din 15 august 1994. Pe parcursul anilor 1996-1997 colaboratorii aparatului central al departamentului n-au efectuat nici un control la ministere şi departamente asupra respectării legislaţiei cu privire la statistică, iar la întreprinderile de producţie s-au exercitat numai 3 controale. La rîndul lor secţiile de statistică teritoriale nu iau măsurile de rigoare faţă de agenţii economici care încalcă legislaţia. Astfel, la Direcţia statistică a municipiului Chişinău, pe primul trimestru al anului 1997, din 10088 de agenţi economici care trebuiau să prezinte formularul 5-C "Cheltuieli de producţie şi realizare a bunurilor", de facto au prezentat doar 5330, sau 52,8 la sută, iar procese-verbale privind aplicarea sancţiunilor pentru nerespectarea cerinţelor Legii cu privire la statistică au fost întocmite numai în 2 cazuri. La secţiile raionale de statistică Străşeni şi Călăraşi nici unui agent economic nui-au fost aplicate sancţiuni conform legislaţiei. Conducerea departamentului a comis un şir de încălcări ce au dus la supracheltuieli şi la utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor băneşti. În anul 1996 cheltuielile reale au depăşit cu 930,7 mii lei sumele alocate din bugetul statului. Departamentul Statisticii, în pofida faptului că diferite organizaţii şi firme comerciale care nu au nimic comun cu titularul ocupă mari suprafeţe ale clădirilor sale din centrele raionale, nu aplică măsurile necesare, prevăzute în contracte şi în Legea cu privire la arendă, faţă de chiriaşi, pentru încasarea plăţilor respective. Datoriile pentru arenda încăperilor şi serviciile comunale alcătuiau la 01.04.97 circa 109 mii lei. Conducerea Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi, în perioada supusă controlului, nu şi-a realizat în deplină măsură sarcinile şi funcţiile de bază, prevăzute în regulamentul departamentului, fapt ce a denaturat esenţial politica de stat în domeniul editării operelor de artă, asigurării economiei naţionale şi populaţiei cu producţie editorial-poligrafică. Departamentul n-a elaborat şi, respectiv, nu s-a aprobat concepţia editării cărţii naţionale, n-a coordonat programele de dezvoltare şi de producţie ale subdiviziunilor sale şi nus-a implicat în formarea comenzii de stat în domeniul editurii şi poligrafiei. În urma acestor neajunsuri, în activitatea de editare şi poligrafie a structurilor respective s-a creat o situaţie dificilă. Astfel, dacă de către editurile din subordinea departamentului în anul 1991 au fost editate 83 de titluri cu un tiraj de 3088,5 mii exemplare, apoi în anii 1995, 1996 au fost editate doar, respectiv, 9 titluri cu un tiraj de 54,1 mii exemplare şi 3 titluri cu un tiraj de 9 mii exemplare. Factorii de decizie din cadrul departamentului nu şi-au adus aportul cuvenit la atragerea mijloacelor financiare, prevăzute în anii 1995-1996 de Legea bugetului de stat. Finanţarea editării literaturii didactice în anul 1995 a fost efectuată doar în mărime de 4,3 mil. lei, sau 15,7 la sută din suma prevăzută în bugetul de stat de 27,3 mil. lei şi, respectiv, în anul 1996 în mărime de 6,5 mil. lei, sau 50,4 la sută din suma prevăzută de 12,9 mil. lei. Din lipsa de conlucrare a departamentului cu Ministerul Învăţămîntului, 57 la sută din mijloacele prevăzute în bugetul de stat pentru editarea literaturii didactice (unicul domeniu în care există comanda de stat), n-au fost utilizate prin întreprinderile subordonate departamentului. Departamentul nu exercită controlul asupra respectării de către agenţii economici din Republica Moldova, indiferent de forma de proprietate, a actelor normative în vigoare ce reglementează activitatea de editare, poligrafie şi difuzare a cărţii. Se efectuează insuficient controlul asupra activităţii economico-financiare a structurilor din cadrul departamentului. Conducerea Departamentului (dl Gh.Mazilu) n-a întreprins măsurile necesare pentru reorganizarea în anul 1996 a editurilor subordonate. Bunurile materiale ale editurii lichidate "Universitas" n-au fost transmise editurii "Lumina". La 01.04.96 n-au fost transmise fonduri fixe în valoare iniţială de 91,9 mii lei, datorii debitoare - de 390,1 mii lei şi creditoare - în sumă de 466,8 mii lei, dintre care 89,4 mii - datorii faţă de bugetul de stat şi Fondul Social. Mai mult decît atît, n-au fost închise conturile bancare, iar ştampilele fostei edituri "Universitas" la momentul controlului se aflau la fostul ei conducător dl Ţurcan. Factorii de decizie ai Departamentului n-au contribuit la gestionarea eficientă a bunurilor materiale, ce constituiau proprietatea de stat şi se aflau la dispoziţia structurilor din subordine. Astfel, conducerea Combinatului Poligrafic din Chişinău (proprietatea statului - 100%), fără consimţămîntul Departamentului, al Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi în contradicţie cu prevederile hotărîrilor respective ale Guvernului, a efectuat înstrăinarea şi lichidarea fondurilor fixe în anul 1995 în mărime de 497,9 mii lei, în 1996 - respectiv de 976,4 mii lei. Încălcări flagrante au fost depistate şi la S.A. "Cartea". În perioada supusă controlului au fost date în arendă pe termen îndelungat, la o plată derizorie, fonduri fixe pentru care plata nu se achită la timp şi în deplină măsură. Conducerea S.A. "Cartea" n-a efectuat reevaluarea fondurilor fixe. Astfel, valoarea fondurilor fixe ale unor obiecte ale S.A. "Cartea", cum ar fi încăperile magazinelor "Bibliofil", "Hipocrat" şi "Ciocîrlia", rămînea a fi diminuată şi constituia respectiv 896, 1204 şi 1680 lei. Conducerea Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi n-a ţinut sub un control strict desfăşurarea proceselor de deetatizare a obiectelor patrmoniului de stat ce se aflau la dispoziţia structurilor din subordine. Conducerea S.A. "Cartea" (dna Ghindă), neintroducînd modificările respective în actele de constituire (contractul de constituire, statutul etc.) a înregistrat la Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare la 26.10.95 acţiunile S.A. "Cartea" ca acţiuni de circulaţie liberă. Încălcînd prevederile contractului de constituire, acţiunuile S.A. "Cartea" au fost realizate persoanelor fizice şi juridice, care nu erau în relaţii de muncă cu fosta Asociaţie Republicană de Arendă "Cartea". Astfel, la preţul iniţial de 8,3 mii lei, de către fosta şefă a librăriei nr.26 dna Ostaşina au fost realizate FPC "Liusi" S.R.L. 1664 de acţiuni în sumă de 20 mii lei. Dacă contractul de constituire şi statutul S.A. "Cartea" iniţial prevedeau limitarea numărului de acţiuni pentru un membru al colectivului pînă la 500 de acţiuni, după introducerea modificărilor în documentele de constituire această reglementare a fost omisă. Aceasta le-a dat posibilitate unor persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii să-şi mărească de zeci de ori din contul celorlalţi acţionari numărul de acţiuni. Preşedintele cîrmuirii S.A. "Cartea" dna E.Ghindă numai în anul 1995, suplimentar la acţiunile anterior deţinute, din contul mijlocelor băneşti personale obţinute în calitate de credite, sub garanţia S.A. "Cartea", a procurat 10325 de acţiuni în sumă totală de 51625 lei, sau de 21 ori mai mult. La fel au procurat acţiuni şi şeful parcului auto dl Vlasov - pînă la 8320 acţiuni (de 17 ori mai mult), şefele magazinelor nr.1 şi 10 dnele Rusu şi Sunireva - cîte 5605 (de 11 ori), contabilul-şef dna Doroş - 3304 (de 6 ori) ş.a. Cu toate că S.A. "Cartea" este bazată pe proprietate mixtă (de stat şi privată), Biroul de Inventariere Tehnică din Chişinău nelegitim a emis certificatele precum că librăriile S.A. "Cartea" sînt înregistrate în drept privat. În aşa mod au fost eliberate 21 de certificate în sumă totală de 454,5 mii lei. La S.A. "Cartea" valoarea iniţială a fondurilor fixe a fost diminuată neîntemeiat cu 629 mii lei. În procesul de trecere a mijloacelor fixe de la balanţa librăriilor la balanţa S.A. "Cartea", valoarea lor s-a diminuat cu 182,5 mii lei. Totodată, a fost indicată nu valoarea iniţială, ci cea reziduală. Astfel, micşorarea neîntemeiată a valorii iniţiale a fondurilor fixe în ambele cazuri cu o sumă de 732,5 mii lei a contribuit la diminuarea impozitului pe bunurile imobiliare şi la pierderea valorii iniţiale a fondurilor fixe. S.A. "Cartea", contrar prevederilor actelor normative în vigoare, beneficiul sau pierderile obţinute în urma reevaluării mărfurilor nu le raporta la rezultatele financiare cu impozitarea ulterioară, ci neîntemeiat le reflecta la veniturile anticipate. Raportarea adaosului comercial la veniturile anticipate neîntemeiat a fost permisă societăţii de către Ministerul Finanţelor prin scrisoarea nr.04-31145-01 din 18.04.94, semnată de viceministrul dl A.Cemîrtan care a permis societăţii să manevreze nemotivat cu nivelul preţurilor din contul veniturilor anticipate. Din cauza că conducerea Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi coordonează insuficient activitatea S.A. "Cartea", iar, la rîndul său, conducerea acesteia gestionează neeficient resursele materiale şi financiare, starea economico-financiară a S.A. "Cartea" a fost şi este destul de dificilă. Stocurile de marfă nerealizată în anul 1996, comparativ cu anul 1995, au crescut de la 2768,9 mii lei pînă la 3670,0 mii lei, adică s-au mărit cu 32,6 la sută. Datoriile creditoare ale S.A. "Cartea" la 01.01.97 au constituit 3547 mii lei, inclusiv faţă de fostele edituri de stat reorganizate: "Universitas" - 174 mii lei, "Hyperion" - 70,6 mii lei, "Gh.Asachi" - 91 mii lei şi "Lumina" - 264 mii lei. Neţinînd cont de mărimea stocurilor de mărfuri nerealizate, S.A. "Cartea" încheie noi contracte cu furnizori de mărfuri, conform cărora plata pentru marfă se efectuează indiferent de realizarea sau nerealizarea acesteia, fapt ce contribuie la imobilizarea mijloacelor băneşti din circuitul întreprinderii. Finanţarea cheltuielilor pentru întreţinerea departamentului a fost inclusă în bugetul de stat pe a.1995 fără a fi aprobate regulamentul, structura şi schema de încadrare. Mijloacele băneşti ale fondului special extrabugetar pentru conversiune şi finanţarea acţiunilor în domeniul ştiinţei şi culturii au fost utilizate contrar destinaţiei. Practic ele au fost folosite pentru acordarea ajutorului financiar structurilor din subordonare. În contradicţie cu ordinea stabilită, departamentul nu prezenta Ministerului Finanţelor devizul de cheltuieli al mijloacelor speciale şi nu introducea în buget depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor. Contul bancar al mijloacelor speciale a fost deschis de către "Banca Socială", încălcîndu-se prevederile actelor normative în vigoare. Departamentul Control Financiar şi Revizie a fost instituit în contradicţie cu legislaţia în vigoare. Crearea Departamentului Control Financiar şi Revizie pe lîngă Ministerul Finanţelor a contribuit la concentrarea şi monopolizarea integrală a activităţii de dirijare şi de control a finanţelor publice în cadrul acestui minister, lipsind atît Guvernul republicii, cît şi ministerele, departamentele de posibilitatea de a efectua controlul şi de a dispune de informaţia operativă şi obiectivă privind nivelul de administrare şi gestionare a resurselor financiare de către instituţiile şi întreprinderile din economia naţională. Acest fapt a denaturat considerabil esenţa controlului intern financiar de stat şi a diminuat simţitor rolul controlului financiar guvernamental la perfecţionarea activităţii de dirijare şi administrare a mijloacelor financiare publice aflate la dispoziţia instituţiilor şi unităţilor economice. Pînă în prezent nu este creat un cadru normativ bine determinat care ar reglementa, pe deplin şi corect, activitatea de control a departamentului, inclusiv a subdiviziunilor lui, procedura de examinare şi realizare a rezultatelor controalelor exercitate, măsurile preventive şi de lichidare a încălcărilor depistate, modalitatea de recuperare a prejudiciului cauzat statului; lipsesc regulamentele şi normativele ce ar stabili modul şi cerinţele privind desfăşurarea controalelor şi reviziilor, întocmirea şi perfectarea actelor de control, proceselor-verbale, actelor de sechestrare a bunurilor materiale, a documentelor respective privind ţinerea evidenţei contabile a mărfurilor sechestrate, ceea ce contravine pct.8 din Regulamentul provizoriu. Garda Financiară, ca subdiviziune specializată a Departamentului Control Financiar şi Revizie, în perioada activităţii supuse controlului, şi-a exercitat atribuţiile funcţionale insuficient. În activitatea de conducere a Departamentului Control Financiar şi Revizie (dnii N.Bivol, C.Cotorcea) au avut loc cazuri de abrogare şi suspendare neîntemeiată a hotărîrilor de sancţionare a contravenienţilor, adoptate de către şefii subdiviziunilor teritoriale ale Gărzii Financiare. În anul 1996 neîntemeiat au fost abrogate şi suspendate 4 hotărîri ale şefului Gărzii Financiare pe mun.Chişinău, în urma cărui fapt a fost ridicat sechestrul bunurilor materiale, iar bugetul a fost lipsit de mijloace băneşti de la sancţiuni financiare în mărime de peste 2 milioane lei. De rînd cu anularea sau abrogarea integrală de către conducerea departamentului a hotărîrilor subdiviziunilor teritoriale ale Gărzii Financiare privind sancţionarea contravenienţilor, s-a constatat că în anul 1996 la S.A. "Caragasani-Vin" n-a fost aplicată pe deplin sancţiunea financiară asupra contravenientului. Ca rezultat, în bugetul de stat n-a fost vărsată amenda în sumă de 500,0 mii lei. În urma acestui fapt, randamentul activităţii de încasare la buget a sancţiunilor aplicate de către Garda Financiară, pe parcursul activităţii perioadei supuse controlului, e la un nivel redus. Din cele 8460 de controale exercitate de întregul efectiv de control al Gărzii Financiare în anul 1996, în 6270 cazuri (74 la sută) au fost stabilite încălcări şi respectiv adoptate decizii de sancţionare a contravenienţilor cu amenzi în sumă de 16144,6 mii lei, dintre care la buget au fost încasate numai 5157,8 mii lei, sau 32 la sută. Aparatul central al Gărzii Financiare a aplicat sancţiuni în mărime de 5425,5 mii lei, iar la buget au fost încasaţi numai 1098,8 mii lei, sau 20 la sută. În contradicţie cu art.15 din Legea contabilităţii, la data de 01.01.96 sub sechestru se afla marfă în suma totală de 239,4 mii lei, care nu a fost reflectată în evidenţa contabilă, iar în anul 1996 pe marfa sechestrată în sumă de 1747,9 mii lei evidenţa se efectua cu încălcări grave. În urma înfăptuirii inventarierii la depozitul Gărzii Financiare s-a stabilit că din 106 de loturi de diferite mărfuri sechestrate 29 se păstrau în lipsa documentelor respective, iar în 26 de cazuri nu sînt indicate preţurile la mărfuri; costul lor total nu-i determinat şi evidenţa contabilă a acestor mărfuri nu se efectuează nici de contabilitatea departamentului, nici de către înşişi şefii direcţiilor de control. În cadrul Gărzii Financiare, în perioada activităţii supuse controlului, s-a efectuat insuficient evidenţa materialelor înaintate organelor de drept şi anchetă. Ca rezultat, mulţi contravenienţi n-au achitat plata amenzilor la buget. Direcţia Generală Control Financiar şi Revizie, ca subdiviziune a departamentului, în perioada supusă controlului, de asemenea nu pe deplin şi-a exercitat atribuţiile funcţionale. În anul 1996, în urma controalelor şi reviziilor efectuate de către Direcţia Generală Control şi Revizie, au fost stabilite pagube (surplusuri de bunuri materiale, utilizarea mijloacelor bugetare contrar destinaţiei) în sumă totală de 34187,5 mii lei, iar de facto au fost restituiţi numai 1178,5 mii lei, sau 3,4 la sută. În acelaşi timp, de către direcţia nominalizată au fost calculate diverse plăţi la buget privind delapidarea veniturilor, aplicarea incorectă a preţurilor şi, respectiv, aplicate sancţiuni financiare în mărime de 20571,6 mii lei, însă în realitate s-a asigurat încasarea la buget a numai 6174,9 mii lei, ceea ce constituie doar 30 la sută. În activitatea de control şi revizie a departamentului din perioada supusă verificării de către colaboratorii Curţii de Conturi s-au stabilit cazuri de executare necalitativă a controalelor. Astfel, în anul 1996 numai pe mun.Chişinău au fost constatate 3 cazuri de control necalitativ şi formal: două - la Circul de Stat şi unul - la S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei". Negativ asupra calităţii efectuării controalelor şi reviziilor a influenţat angajarea la serviciu a persoanelor necompetente. În contradicţie cu Legea bugetului de stat pe anul 1996 şi cu alte acte normative în vigoare, conducerea departamentului a folosit contrar destinaţiei mijloacele fondului centralizat în sumă de 11,4 mii lei. Contrar Legii bugetului de stat pe anul 1996 şi Hotărîrii Guvernului nr.641 din 25.11.96, mijloacele băneşti în sumă de 138,0 mii lei, parvenite din amenzi şi sancţiuni şi prevăzute numai pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, departamentul le-a folosit în anul 1996 la premiere şi plata salariului colaboratorilor săi. În perioada supusă controlului Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) n-a asigurat în măsură deplină îndeplinirea funcţiilor prevăzute de legislaţia fiscală privind controlul asupra calculării corecte şi vărsării complete şi la termen a impozitelor şi altor plăţi obligatorii în buget, organizarea eficientă a activităţii inspectoratelor fiscale teritoriale, efectuarea măsurilor de lămurire a legislaţiei în vigoare privind impozitele şi alte plăţi. Încasarea impozitelor calculate pe a.1996 s-a înfăptuit doar la nivel de 77,5 la sută. Restanţele neachitate în buget de către agenţii economici au alcătuit la 01.01.97 suma totală de 665,8 mil.lei, inclusiv 461,7 mil.lei - pe a.1996 şi 204,1 mil.lei - pe anii 1993-1995. Drept rezultat al activităţii nesatisfăcătoare a inspectoratelor fiscale teritoriale, în unele raioane impozitele şi plăţile obligatorii în buget au fost încasate doar la nivel de 17-30% (Camenca, Donduşeni, Dubăsari, Căinari). Ca urmare a luării de către factorii de decizie ai Serviciului Fiscal de Stat a unor măsuri neadecvate, pe parcursul perioadei supuse controlului în bugetul statului au fost încasate doar 19 la sută din sancţiunile stabilite pentru încasare în urma controalelor efectuate. Acest fapt duce la o scădere bruscă a eficienţei activităţii Serviciului Fiscal de Stat, la o neglijare de către agenţii economici a legislaţiei fiscale în vigoare, la dezorganizarea activităţii colaboratorilor operativi ai Serviciului Fiscal de Stat. Din cauza conlucrării insuficiente a Serviciului Fiscal de Stat cu Camera Înregistrării de Stat, a Ministerului Finanţelor cu Ministerul Justiţiei, în perioada controlată n-a existat un sistem bine determinat de evidenţă a contribuabililor. O parte din agenţii economici, înregistrîndu-se la Camera Înregistrării de Stat şi primind dreptul la activitatea de antreprenoriat, nu se înregistrau la Serviciul Fiscal de Stat şi nu plăteau impozitele. Prin controalele efectuate de inspectoratele fiscale în anii 1995-1996 au fost stabiliţi 421 de agenţi economici care nu erau luaţi la evidenţă în calitate de contribuabili, dispuneau de obiecte impozabile şi nu-şi onorau obligaţiunile faţă de buget. Cadrul legislativ existent de reglementare a activităţilor de antreprenoriat permite unor persoane să creeze mai multe structuri de antreprenoriat, care sînt înregistrate paralel. Aceste structuri, avînd unii şi aceiaşi fondatori şi conducători, efectuînd între ele diferite manipulări de ordin economico-financiar, eludează legislaţia fiscală. Din lipsa de conlucrare între Camera Înregistrării de Stat, Serviciul Fiscal de Stat şi Departamentul Controlului Vamal sînt admise cazuri cînd unii agenţi economici îşi continuă activitatea de antreprenoriat după lichidarea lor oficială. Astfel, S.A. "Moldagrosnab" (Comrat), conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, a fost oficial lichidată la 27.09.95, însă, cu toate acestea, a continuat să desfăşoare activitatea de antreprenoriat pînă în decembrie 1995, exportînd peste hotarele ţării mărfuri în valoare de 2,4 mil.lei şi, în acelaşi timp, neasigurînd repatrierea valutei şi plata amenzilor în sumă de 1,8 mil.lei. Contul bancar a fost închis abia la 09.01.96. Din acelaşi motiv, precum şi din lipsa de responsabilitate a colaboratorilor Inspectoratului fiscal al sect.Botanica, mun.Chişinău (dnele Istrati, Anoşkin, Sokolov, Revenco), firma îîSudexpo" (dl Calev) s-a eschivat de la achitarea în buget a accizelor pe carburanţii importaţi în republică, termenul de plată al cărora a fost amînat de către Departamentul Controlului Vamal. Profitînd de necoordonarea activităţii Serviciului Fiscal de Stat şi a departamentului nominalizat, conducerea firmei a transformat în dolari plăţile disponibile mari, transferîndu-le la o bancă de tranzit din New-York, totodată lichidînd întreprinderea, fără onorarea obligaţiunilor faţă de bugetul de stat în sumă de 0,8 mil.lei, şi neasigurînd repatrierea valutei pentru mărfurile exportate în mărime de 0,7 mil.lei. Implicarea MAI şi a Procuraturii Generale în rezolvarea cazului menţionat pînă în prezent n-a făcut posibilă restabilirea surselor neachitate în buget şi tragerea la răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare a persoanelor vinovate. În baza unor documente falsificate, perfectate pe formularul cu antetul IFPS şi ştampilate cu ştampila Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, din numele unor colaboratori neexistenţi, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat lichidarea S.R.L. "HB", care nu şi-a onorat obligaţiunile făţă de buget în sumă de 1,1 mil.lei. Inspectoratul fiscal Călăraşi a eliberat certificate privind lipsa restanţelor faţă de buget şi Fondul Social la 25 de agenţi economici, care urmau să fie lichidaţi, efectuînd controale respective numai la 3 din ei. La rîndul său, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat lichidarea a 3 agenţi economici, fără a avea certificatele respective eliberate de inspectoratul fiscal. La Inspectoratul fiscal Briceni lipsesc actele de control la momentul lichidării a 2 agenţi economici. La efectuarea controalelor asupra încasării în buget a plăţilor, Serviciul Fiscal de Stat nu întotdeauna pătrunde în esenţa problemelor apărute, nu se fac sesizările şi propunerile necesare Guvernului şi Parlamentului R.M. privind reglementarea acestor chestiuni. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat, de rînd cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe n-au înaintat Guvernului şi Parlamentului R.M. propunerile necesare pentru introducerea modificărilor adecvate în legislaţia în vigoare. Drept rezultat, în afară de formarea unui bilanţ negativ de plăţi pentru Moldova în relaţiile cu Ucraina, bugetul de stat a suportat pierderi în sumă de 338 mil.lei, cauzate de neimpozitarea mărfurilor provenite din Ucraina. Datorită lipsei unui control efectiv din partea Serviciului Fiscal de Stat, în perioada supusă controlului, Departamentul Controlului Vamal, încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, neîntemeiat nu impozita cu TVA mărfurile, inclusiv carburanţii importaţi în republică conform contractelor încheiate cu firmele înregistrate în C.S.I. şi achitaţi firmelor înregistrate în ţările din afara C.S.I. (Marea Britanie, Germania, Elveţia, Austria etc). Din această cauză n-au fost impozitaţi cu TVA carburanţii achitaţi de pe conturile bancare deschise în Moldova pe conturile bancare deschise peste hotarele C.S.I. de către întreprinderile importatoare de carburanţi din Moldova - "LUKoil-Moldova" (6 mil.lei), "Ierusalem" (2,2 mil.lei), "Zimbru-Exim" (1 mil.lei), "Transconstrucţia" (3 mil.lei), "Calbor-Corporation" (3 mil. lei). Aplicarea de către Departamentul Controlului Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat faţă de agenţii economici a actelor normative privind impozitarea importului de carburanţi în perioada supusă controlului a fost neuniformă. Dacă în această perioadă Întreprinderea de stat - Asociaţia de Stat de Producere pentru Combustibil (ulterior S.A. "Tirex-Petrol"), în toate cazurile cînd achitările se efectuau cu firmele înregistrate peste hotarele C.S.I., era impozitată cu TVA la carburanţii importaţi, atunci în cazurile cu structurile nestatale acest impozit n-a fost aplicat. Ţinînd cont că cheltuielile S.A. "Tirex-Petrol", care includeau şi TVA, serveau ca bază pentru stabilirea preţurilor de realizare pe piaţa republicii a carburanţilor, structurile nestatale, utilizînd la realizare aceste preţuri, au obţinut suplimentar venituri (beneficiu) în mărimea TVA neachitată. Din cauza lipsei controlului din partea Serviciului Fiscal de Stat asupra activităţii Departamentului Controlului Vamal privind exportul de mărfuri din republică, precum şi a analizei desfacerii mărfurilor pe piaţa internă, sînt admise cazuri de perfectare a documentelor de export al mărfurilor atunci cînd ele, de fapt, rămîn şi se comercializează pe piaţa republicii. Conform documentelor perfectate, S.A. "Tutun", din toată cantitatea de ţigări produsă, a exportat în SUA, Anglia, Germania, Austria, Australia etc.: în anul 1995 - 61%, în anul 1996 - 78%, pe cînd majoritatea acestor ţigări, fără plata în buget a accizelor şi TVA, prevăzute de legislaţia în vigoare, practic erau realizate pe teritoriul republicii şi ţărilor-membre ale C.S.I. Suma înlesnirilor la accize şi TVA la exportul ţigărilor numai pe 9 luni ale a.1996 a alcătuit 43 mil.lei. Pentru evitarea plăţii impozitelor, în unele cazuri sînt folosite şi depozitele vamale libere, deschise în baza licenţelor de către agenţii economici pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Controlul efectuat la firma "Global-Group", activitatea căreia este finanţată de Compania din Malta "Neftegasgroup" LTD, a depistat un caz cînd o partidă de 1070 cutii de ţigări "Camel" şi "Apollo-Soyuz", în valoare de 589,2 mii lei, a fost declarată la depozitul vamal liber al acestei firme de către firma din Letonia "Litt", ca fiind adusă din Letonia. În aceeaşi zi, conform documentelor perfectate, marfa este expediată înapoi în Letonia. Conform certificatului vamal, întocmit la 24.08.96, marfa a fost primită sub controlul vamal de Vama Chişinău, însă datele despre ieşirea mărfii de pe teritoriul vamal al republicii prin vamele de frontieră lipsesc. Certificatul vamal, conform datelor indicate în el, a fost perfectat la 24.08.96, dar ştampilat de Vama Chişinău la 23.08.96, adică cu o zi înainte de întocmirea lui. De asemenea şi firma "Ibo-Com-91" LTD, care dispune de un depozit vamal liber în or. Chişinău, a efectuat o operaţie analogică cu o partidă de ţigări primită din Turcia la 30.05.96, care a doua zi, conform documentelor întocmite, a fost reexportată în alte ţări. În rezultatul unui astfel de control asupra impozitării exportului şi importului de ţigări, pieţele din Chişinău sînt inundate de ţigări mult mai ieftine decît cele produse în republică sau importate în mod legal. Unele inspectorate fiscale, în anumite cazuri, emit agenţilor economici certificate de acordare a dreptului de a fi scutiţi de TVA la import, fără o analiză concretă a activităţii lor. Conform certificatului nr. 01-21-02/70 din 22.01.96, emis de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, S.A. "Neptun-Nord" a fost scutită de plata impozitelor pe importul peştelui şi produselor din peşte, sub pretextul că aceste mărfuri sînt utilizate ca materie primă. Însă contracontrolul efectuat a constatat că o parte din aceste mărfuri nu sînt utilizate ca materie primă, ci sînt direct comercializate pe piaţa republicii şi, deci, neîntemeiat nu sînt supuse impozitării la momentul importării lor. În multe cazuri, datorită nivelului redus de pregătire a colaboratorilor inspectoratelor fiscale, actele de control nu reflectă perceperea în complex a tuturor impozitelor şi taxelor ce constituie sistemul fiscal, precum şi calculele în baza cărora este determinată mărimea lor. Contracontroalele efectuate la S.A. "Neptun-Nord" şi S.A. "Nistru-Lada" au constatat că, încălcîndu-se ordinea stabilită de reflectare în evidenţa contabilă a cheltuielilor de circulaţie, au fost admise cazuri de diminuare a beneficiului impozabil respectiv cu 269 mii lei şi 153 mii lei, acestea nefiind stabilite de controalele exercitate de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău. Datorită activităţii insuficiente de selectare şi promovare a cadrelor, în unele cazuri pregătirea colaboratorilor IFPS nu corespunde cerinţelor de calificare a personalului Serviciului Fiscal de Stat. În calitate de inspectori fiscali de stat activează tehnicieni, manageri, merceologi, filologi, matematicieni, surori medicale etc. În urma unei asemenea selectări a cadrelor, o parte din controalele efectuate sînt necalitative. Controalele de inspectare depistează multe neajunsuri ce ţin de executarea atribuţiilor prevăzute de Legea cu privire la Serviciul Fiscal de Stat, îndeplinirea prevederilor actelor legislative şi normative privind bazele sistemului fiscal, asigurarea evidenţei contribuabililor, popularizarea legislaţiei fiscale, organizarea evidenţei şi efectuarea controlului asupra calculării corecte şi vărsării depline şi la termen în buget a impozitelor şi altor plăţi. Deşi Parlamentul R.M., prin adoptarea Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi în buget şi în fondurile extrabugetare nevărsate în termen nr.633-XIII din 10.11.95, a pus la dispoziţia Serviciului Fiscal de Stat pîrghii suplimentare pentru intensificarea activităţii de acumulare a plăţilor în buget, în perioada supusă controlului inspectoratele fiscale teritoriale, cu excepţia Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, n-au aplicat în practică prevederile acestei legi. O parte din mijloacele financiare destinate formării bugetului de stat, dar acordate ca înlesniri fiscale agenţilor economici pentru stimularea finanţării diferitor cheltuieli de ordin social, sînt risipite din cauza lipsei unui control efectiv din partea IFPS asupra folosirii lor conform destinaţiei indicate în hotărîrile de acordare a acestor înlesniri (S.R.L. "Olimpic-Club", S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei") şi utilizate de structurile nestatale neîntemeiat. Asupra formării părţii de venituri a bugetului de stat influenţează negativ lipsa de consecutivitate în adoptarea hotărîrilor privind încasarea impozitelor şi cadrul normativ imperfect de organizare a acestei activităţi. După aprobarea bugetului de stat, de către organele puterii de stat sînt adoptate diferite hotărîri privind suspendarea plăţilor în buget şi acordarea diferitor înlesniri, fără legătura necesară dintre partea de venituri şi cea de cheltuieli a bugetului de stat. Prin Hotărîrile Guvernului nr.7 din 09.01.95, nr.306 din 15.05.95 şi Dispoziţia nr.1412-439 din 11.04.95, emise în contradicţie cu art.7 din Legea privind bazele sistemului fiscal, unui şir de întreprinderi industriale le-au fost acordate vacanţe şi diferite înlesniri fiscale. În anul 1996 Consiliul Creditorilor de Stat a încheiat acorduri-memorandum cu 98 de întreprinderi, prin care au fost suspendate diferite plăţi în buget în mărime de 532,3 mil.lei, ceea ce constituie 34 la sută din bugetul pe anul 1996. Pe de o parte, întreprinderile cu care au fost încheiate acorduri-memorandum în majoritatea cazurilor nu îndeplinesc condiţiile acestor acorduri privind mărirea volumului producţiei, micşorarea datoriilor debitoare şi a stocurilor de producţie finită, reducerea cotei-părţi a operaţiilor barter şi, pe această bază, ameliorarea situaţiei economico-financiare, iar pe de altă parte, Consiliul Creditorilor de Stat nu asigură luarea faţă de aceste întreprinderi a măsurilor stipulate în acorduri şi prevăzute de legislaţia în vigoare, şi anume: schimbarea conducerii întreprinderilor, anularea înlesnirilor fiscale, aplicarea prevederilor Legii cu privire la faliment. Drept rezultat, cu o aşa poziţie a Consiliului Creditorilor de Stat, condiţiile acordurilor sînt îndeplinite numai din partea statului, prin acordarea de înlesniri fiscale, dar nu şi din partea întreprinderilor, care nu poartă nici o responsabilitate pentru neîndeplinirea obligaţiunilor asumate. Situaţia financiară a majorităţii acestor întreprinderi nu s-a ameliorat, ci, dimpotrivă, s-a agravat. Nici una din cele 98 de întreprinderi menţionate n-a achitat pe deplin datoriile curente faţă de creditorii de stat (condiţia obligatorie a acordării vacanţelor şi înlesnirilor fiscale), avînd la 01.01.97 datorii curente pe anul 1996 în sumă totală de 232,5 mil.lei, inclusiv faţă de buget - 56,7 mil.lei. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi inspectoratele subordonate lui nu în toate cazurile iau măsurile necesare pentru lichidarea încălcărilor fiscale depistate de Curtea de Conturi. Pînă în prezent, din cauza unor tărăgănări nemotivate din partea factorilor de decizie, nu este îndeplinită Hotărîrea Curţii de Conturi privind încasarea în buget a sumelor de 93,8 mii lei de la Compania "Neftegasgroup" (nr.8 din 16.01.96). Asupra eficacităţii activităţii Serviciului Fiscal de Stat a influenţat defavorabil şi structura nedesăvîrşită a inspectoratelor, îndeosebi a celor din mun.Chişinău. Concentrarea efectuării controalelor în mun.Chişinău într-o singură secţie duce atît la lipsa unui control oportun şi efectiv, cît şi la folosirea insuficientă a cadrelor. Asupra activităţii Serviciului Fiscal de Stat influenţează negativ multiplele scrisori şi adresări din partea diferitor organe de stat şi persoane cu funcţii de răspundere, prin care se exercită presiune asupra acestuia pentru acordarea neîntemeiată a diferitor înlesniri fiscale şi scutirea de diverse plăţi obligatorii în bugetul statului a persoanelor juridice şi fizice. Conducerea Serviciului Fiscal de Stat, deşi în majoritatea cazurilor se opune îndeplinirii cerinţelor acestor scrisori şi adresări, în unele cazuri, neîntemeiat le îndeplineşte. Astfel au fost scutite de plata impozitelor pe importul autoturismelor 98 de persoane fizice, iar S.A. "Bucuria" (8,1 mil. lei), firma agroindustrială "Moldova" (429,1 mii lei), Ministerul Apărării (600 mii lei), diferite organizaţii bugetare (469,5 mii lei) ş.a. Inspectoratele Serviciului Fiscal de Stat pe parcursul a.1996 au întocmit 11992 procese-verbale privind contravenţiile administrative pentru încălcarea legislaţiei fiscale. Organelor judiciare le-au fost transmise 4771 de procese-verbale. Conform situaţiei din 01.01.97, au fost examinate 2525, sau 52,2 la sută, respinse - 493 procese-verbale. O cauză a respingerii proceselor-verbale privind contravenţiile administrative pentru încălcările legislaţiei fiscale este prezentarea de către inspectoratele fiscale a unor materiale necalitative. Însă, de rînd cu aceasta, există şi alte cauze care reduc eficacitatea activităţii pentru menţinerea ordinii şi respectarea legislaţiei fiscale în vigoare. O bună parte a materialelor prezentate de inspectoratele fiscale sînt întocmite în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere. Însă organele de drept, inclusiv cele judiciare, încalcă termenele de examinare a materialelor. Din materialele remise organelor judiciare, pe mun.Chişinău au fost examinate doar 10 la sută, pe r-nele Teleneşti - 4,7 la sută, Cantemir - 8,3 la sută. Din 12 materiale pe r-nul Leova, înaintate organelor de drept, nu s-a examinat nici unul. Inspectoratul fiscal Edineţ a remis organelor judiciare în luna octombrie 1996 trei materiale, care pînă în prezent n-au fost examinate, iar la interpelările repetate din partea inspectoratului, Judecătoria raională Edineţ nici măcar nu reacţionează. Cu toate argumentările întemeiate ale organelor vamale şi fiscale privind cazurile de evaziune fiscală a S.A. "Sudexpo", S.R.L. "Meşterul Manole" şi S.R.L. "BHB", remise MAI, persoanele vinovate de încălcările comise pînă în prezent nu sînt trase la răspunderea stabilită de lege. Regulamentul cu privire la modul formării şi folosirii mijloacelor fondului dezvoltării sociale nu reglementează modul de utilizare a mijloacelor destinate pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale. Modul de aplicare a acestui regulament a înlăturat colectivele inspectoratelor fiscale de la participarea în gestionarea mijloacelor fondului special. Deşi regulamentul nominalizat prevedea participarea în comisia de repartizare a mijloacelor speciale şi a reprezentanţilor inspectoratelor fiscale teritoriale, în perioada supusă controlului aceşti reprezentanţi practic n-au participat la distribuirea acestor mijloace. În această perioadă fondul mijloacelor speciale a fost utilizat fără deviz de cheltuieli, la discreţia conducerii Ministerului Finanţelor şi a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (dnii V.Chiţan şi I.Prisacari). În perioada supusă controlului din fondul special, contrar destinaţiei, neîntemeiat, pentru necesităţile Ministerului Finanţelor, suplimentar la mijloacele bugetare alocate pentru întreţinerea acestui minister au fost utilizaţi 182,3 mii lei, inclusiv 174,3 mii lei - pentru procurarea autoturismului model "Opel-Vectra" şi a 3 autoturisme model VAZ. Cu finanţarea din contul fondului special au fost încheiate unele contracte, care au avut o executare problematică. În august 1995, în baza unui contract pentru procurarea unui copiator "Xerox-5352", S.A. "Cep" i-au fost transferaţi 101,6 mii lei. Pînă în prezent, cu toate că termenul executării contractului a expirat în septembrie 1995, IFPS n-a primit nici copiatorul, nici banii, iar S.A. "Cep", nefiind lichidată oficial, şi-a suspendat activitatea. În urma controlului selectiv s-au stabilit cazuri cînd unele rechizite de birou sînt procurate prin intermediul cîtorva structuri comerciale. Imprimantele MT-691 (3 unităţi), la preţul final de 209,3 mii lei, au fost procurate prin intermediul firmelor "ITS-Moldova GMBH", S.R.L. "NAX", ÎI "RINA", ceea ce a dus la majorarea cheltuielilor de achiziţionare a lor. O parte din mijloacele fondului special au fost utilizate la efectuarea unor reparaţii luxoase în birourile conducerii IFPS, în timp ce încăperile unor inspectorate fiscale se află într-o stare deplorabilă. Inspectoratului fiscal al sect.Centru i-au fost transferaţi, fără a fi efectuate lucrările de reparaţie, 150 mii lei, care, ulterior, neîntemeiat au fost trecuţi la cheltuieli. Conducerea Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (Gh.Trocin), nerespectînd legislaţia fiscală, încălcînd cerinţele Legii cu privire la serviciul fiscal de stat şi ignorînd art.25 din Legea privind Curtea de Conturi, n-a îndeplinit hotărîrea Curţii de Conturi, n-a examinat actul de control la Societatea cu Responsabilitate Limitată "Olimpic-Club" şi n-a luat decizia respectivă. Prin urmare, în buget n-au fost încasaţi 1275,6 mii lei - mijloace acumulate peste devizul de cheltuieli pentru pregătirea către Jocurile Olimpice, după cum prevede Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.552-XIII din 21.07.95, şi înlesnirile fiscale şi vamale obţinute neîntemeiat de către firma "Rimtex" - 61,7 mii lei şi ÎM "Interforum-M" - 325,7 mii lei. Inspectoratul n-a asigurat nici îndeplinirea propriei decizii "Despre aplicarea sancţiunilor financiare, pentru încălcarea legislaţiei fiscale, către S.R.L. "Olimpic-Club". Astfel, dispoziţiile de incaso pentru 6,7 mil.lei, prezentate la bancă de două ori pentru sustragerea forţată a sancţiunilor financiare aplicate, au fost retrase nelegitim şi neargumentat prin două scrisori semnate de dl Gh.Trocin şi dna L.Istrati (şef-adjunct) de la contul de decontări al firmei "Olimpic-Club" S.R.L. în BCA "Victoriabank". Între timp la contul acestei firme au avut loc intrări de mijloace băneşti în sumă de 6438,4 mii lei, care imediat au fost decontate la contul valutar pentru convertire în dolari SUA. Inspectoratul a indus în eroare Curtea de Conturi informînd-o incorect despre executarea cerinţelor ei, comunicînd că la bancă au fost prezentate dispoziţiile de incaso pentru suma totală de 6768,7 mii lei, şi pînă la 5 martie 1997 au fost încasaţi 172,3 mii lei, ceea ce nu corespunde realităţii. În rezultatul iresponsabilităţii factorilor de decizie ai inspectoratului în buget n-au fost sustraşi 8260,4 mii lei. Direcţia executivă a Fondului Social (dl V.Vasiloi, fost director executiv), instituită pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, a admis o creştere a datoriilor agenţilor economici faţă de Fondul Social, care la 01.01.97 a atins suma de 687,2 mil. lei, nivelul achitărilor constituind doar 48,7%, situaţie menţinută şi pe parcursul semestrului întîi al anului 1997. Pe parcursul anului 1996 din fond au fost alocate mijloace neprevăzute în Legea bugetului Fondului Social. Conform Dispoziţiei Guvernului R.M. nr. 35-a (semnatar dl I.Guţu), Societăţii Orbilor din Moldova i s-a alocat ajutor financiar unic în sumă de 300 mii lei. Au fost sponsorizaţi nelegitim revista "Femeia Moldovei" - cu 150 mii lei şi Consiliul republican al veteranilor - cu 10 mii lei. În legătură cu activitatea nesatisfăcătoare a Direcţiei executive a fondului, n-au fost achitate în termenul stabilit datoriile agenţilor economici pentru ajutorul umanitar în sumă de 44,4 mil.lei acordat republicii de către Comunitatea Europeană. În baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.275 din 15.05.96 a fost înfăptuită achitarea agenţilor economici cu Fondul Social prin distribuirea de mărfuri pensionarilor în sumă totală de 109,1 mil. lei, inclusiv prin Uniunea Asociaţiilor de Consum - de 58 mil. lei, însă, la efectuarea acestor achitări faţă de fond, au fost admise încălcări ale prevederilor Regulamentului provizoriu aprobat. Astfel, conducerea Fondului Social a încheiat la 15.11.96 un contract triplu între Fond, firma "MGC" şi Areocop (or.Căinari), prin care a împuternicit Areocop să comercializeze producţie firmei "MGC" în contul datoriei faţă de fond. Ca rezultat, Fondul Social, printr-un act de achitări reciproce, a achitat datoriile firmei faţă de Combinatul de şampanie şi vinuri de marcă "Cricova" în sumă de 38,8 mii lei, primind în fond pentru achitările cu pensionarii cartofi din Belarus la preţul de 1,05 lei. Un asemenea caz a avut loc şi la achitarea unei părţi a datoriei fondului faţă de baza "Angrocoop" din Cupcini unde, conform actului de achitări reciproce în sumă de 55 mii lei a fost stinsă datoria fondului faţă de baza indicată, a bazei faţă de S.A. "Moldovagazavtoservis" pentru un autoturism de marca GAZ-31029, iar a S.A. "Moldovagazavtoservis" - faţă de fond în mărime de 18 mii lei, fondul rămînînd dator, în ultimă instanţă, faţă de S.A. "Moldovagazavtoservis" cu 37 mii lei. S-au admis achitări reciproce cu INIP "Energoreparaţia" în sumă de 165,9 mii lei - pentru realizarea mărfurilor fabricate peste hotarele ţării şi care nu avea datorii faţă de Fondul Social. Achitări reciproce care depăşeau datoriile faţă de fond s-au efectuat cu Combinatul de panificare (mun.Bălţi) - 307,5 mii lei, cu S.A. "Floarea-soarelui" (mun.Bălţi) - 260 mii lei, cu baza "Angrocoop" (mun.Bălţi) - 200,3 mii lei, cu Combinatul de produse cerealiere (mun.Chişinău) - 407 mii lei, cu firma "Ponti" (mun.Chişinău) - 17 mii lei. Conducerea Fondului Social neîntemeiat a micşorat datoriile unor agenţi economici faţă de fond. Astfel, nelegitim s-a acceptat micşorarea datoriilor S.A. "Tutun" cu 1 mil. lei prin eliberarea Întreprinderii individuale "Bruc-Andronatii" din mun.Chişinău a unui lot de ţigări în valoarea respectivă. Întreprinderea nominalizată s-a obligat, conform contractului încheiat, să se achite cu Fondul Social pînă la 01.04.97, în realitate, însă, la această dată a fost achitată doar suma de 200 mii lei (20 la sută). Firmei "Vitfild" S.R.L. din mun.Chişinău, formată din 2 persoane fizice, cu suma totală introdusă în fondul statutar de 720 lei (40%), fără nici o garanţie, i s-a eliberat un lot de ţigări de 500 mii lei cu termenul de achitare pînă la 01.04.97, însă achitări la data indicată n-au fost efectuate. Fără nici o argumentare şi fără consimţămîntul Guvernului şi Parlamentului, printr-o scrisoare de garanţie nr.001-SELC/CMIP din 25.10.96, neînregistrată la Fondul Social,dl D.Nidelcu şi dl V.Vasiloi au garantat cu sursele Fondului Social obţinerea creditelor în sumă de 300 mil. DM la o instituţie neînregistrată în Republica Moldova - Cabinetul Miniştrilor IPSP (preşedinte dl N.Nidelcu). Fondului Social nu i-a fost cauzat prejudiciu numai datorită faptului că Banca Ungară a verificat legalitatea acestei garanţii în Banca Naţională a Moldovei. Încălcările depistate au fost o consecinţă şi a faptului că Guvernul, ignorînd Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.60 din 16.01.91, n-a aprobat în termenul stabilit Statutul Fondului Social al Republicii Moldova. De asemenea n-a fost aprobat Regulamentul comisiei de revizie, n-a fost înaintată şi aprobată candidatura preşedintelui acestei comisii. Conducerea Centrului Naţional de Cinematografie (dl Eugen Sobor) n-a asigurat controlul cuvenit asupra utilizării raţionale şi eficiente a mijloacelor bugetare alocate pentru producţia cinematografică, a comis încălcări ale disciplinei financiare la executarea devizelor de cheltuieli aprobate. În anul 1995 s-au utilizat contrar destinaţiei 495,4 mii lei, ori 29 la sută din mijloacele alocate din buget pentru producţia cinematografică. Astfel, conducerea Studioului "Moldova-film" în relaţiile cu S.A. "Termocom" şi S.A. "Moldtelecom" a efectuat creditări cu 427,7 mii lei, formînd datorii neîntemeiate faţă de studiou în mărime de 135,7 mii lei. În felul acesta, conducerea studioului a indus în eroare CNC şi Guvernul Republicii Moldova în ce priveşte modul de utilizare a mijloacelor alocate din bugetul de stat (conform Dispoziţiei Guvernului nr.527-D) pentru reparaţia acoperişurilor şi a sistemului de încălzire. Alţi 67,7 mii lei au fost utilizaţi de Studioul "Flux-film" la procurarea unui transfocator de marca "COOKE-ZOOM 25-250m", neprevăzut în devizul de cheltuieli, şi în lipsa documentelor respective de confirmare a importării acestuia. Din creditele alocate pentru 1996 s-au admis cheltuieli de 689,5 mii lei pentru procurarea de la firma "Intrade Management Limited" a unui studiou-video "Betacam-SP". Eludînd art.39 din Legea bugetului de stat, procurarea a fost efectuată la un preţ dezavantajos, cauzînd pierderi financiare în sumă de 197 mii lei (42,8 mii dolari SUA). Cu toate acestea, ulterior (august 1996), fără nici un temei, Studioul "Moldova-film" din sursele proprii a mai transferat pe acelaşi cont al firmei nominalizate încă 5,7 mii dolari SUA (26,5 mii lei), formînd o datorie debitoare în suma respectivă. Deşi procurarea a fost contractată cu firma "Intrade Management Limited", căreia i s-au transferat mijloacele financiare, livrarea echipamentului a fost efectuată de firma germană "PIK Fernşen-U Tonstudio Tehnic", prin documente neperfectate de vămile respective. Băzîndu-se pe aceste documente neidentice, ignorînd Legea bugetului de stat pe anul 1996, Vama Chişinău neîntemeiat a scutit echipamentul procurat de taxa vamală în sumă de 211,6 mii lei. Prin Hotărîrea nr.343, Guvernul a recomandat Băncii Naţionale să acorde CNC un credit în scopul ameliorării situaţiei financiare, reducerii cheltuielilor pentru achiziţionarea filmelor şi creării condiţiilor pentru asigurarea localităţilor săteşti cu filme. Însă, din vina directorului Î.S. "Cinemavideo-Chişinău" dl N.Dragan, creditul garantat de Guvern în sumă de 500 mii lei, eliberat de BCA "Banca Socială", n-a fost utilizat conform destinaţiei, dar pentru acordarea ajutorului financiar gratuit întreprinderii particulare S.R.L. "Sel şi C" (director Gr.Gurdîş), care timp de 4 luni a folosit în circuit propriu resursele financiare ale statului în mărime de 452 mii lei, iar cheltuielile legate de eliberarea creditului au fost suportate de Î.S. "Cinemavideo-Chişinău". Astfel, S.R.L. "Sel şi C" a obţinut o economie de cheltuieli de la utilizarea fără plată a resurselor financiare publice în sumă de 75,2 mii lei, iar Î.S. "Cinemavideo-Chişinău" - pierderi de 102,2 mii lei pentru deservirea creditului. Conducerea CNC a admis realizarea din patrimoniul statului a 38 de automobile la preţul de 450-2500 lei şi a 17 motociclete de marca MT-10 - la preţul de 55-250 lei, în sumă totală de 109,5 mii lei. Fiind împuternicită de conducere, comisia în frunte cu dl V.Grozav (vicedirector general al CNC) a stabilit preţuri derizorii de realizare, în rezultatul cărui fapt suma totală a diferenţei dintre preţurile elaborate de Ministerul Economiei şi cele evaluate de comisie a constituit 523 mii lei. Totodată, suma de 78,9 mii lei, obţinută de la vînzarea autovehiculelor, contrar regulamentului în vigoare, a fost utilizată pentru plata salariilor şi cheltuielilor de gospodărie, în loc să fie virată în buget. În baza contractului, încheiat între administraţia firmei "Autoservice" (dl S.Gorbaciov) şi şeful echipei de autogestiune (dl P.Panaiot), care practica activitate de antreprenoriat, dar în lipsa documentelor respective de instituire şi utiliza încăperile firmei "Autoservice", acesteia nu i-a fost stabilită şi încasată arenda în sumă de 35,1 mii lei, inclusiv pentru energia electrică - 12,6 mii lei. Pe parcursul anilor 1995-1997, conform actelor de lichidare, prezentate de preşedintele comisiei respective dl O.Grajdan şi aprobate de directorul firmei "Autoservice" dl S.Gorbaciov, au fost lichidate 18 unităţi de transport, acestea fiind realizate ca metal uzat, fără acordul CNC şi fără aplicarea adaosului comercial. Neasigurînd îndeplinirea prevederilor Hotărîrii Ministerului Economiei nr.7 din 10.03.95, au fost încheiate contracte de arendă cu micşorarea neîntemeiată a coeficienţilor respectivi, apreciindu-se incorect şi spaţiul închiriat, în urma cărui fapt datoriile faţă de CNC s-au format în mărime de 119,9 mii lei, inclusiv 35,4 mii lei - serviciile comunale achitate din contul surselor bugetare prevăzute pentru îndeplinirea comenzii de stat. La Compania de Stat "Moldenergo" în perioada anilor 1994-1996 au fost admise pierderi supranormative în sumă de 37,3 mil.lei, 49,3 mil. lei şi 67,3 mil.lei, din care, în rezultatul controalelor efectuate, au fost restituiţi, respectiv, 4,9 mil.lei, 5,3 mil.lei, 8,8 mil.lei. Procurînd surse energetice la preţuri mărite, Companian-a întreprins măsuri de reducere a cheltuielilor. Ca urmare, C.S. "Moldenergo", pe parcursul perioadei de control, a suportat pierderi în sumă de 404,9 mil.lei. Datoriile Companiei faţă de buget la 01.01.97 au constituit 11,54 mil.lei, inclusiv faţă de bugetul de stat - 11,2 mil.lei şi faţă de Fondul Social - 0,34 mil.lei. Pe parcursul anilor 1994-1996 C.S. "Moldenergo" i-au fost acordate sub garanţia Guvernului credite în sumă de 339,1 mil.lei (76,3 mil.dol.SUA). La 01.01.97 suma creditelor nerambursate constituia 101,7 mil.lei (21,7 mil.dol.SUA). C.S. "Moldenergo" n-a asigurat rambursarea în termenele stabilite a împrumutului de 3 mil.dolari SUA, primit de la Ministerul Apărării al R.M. în conformitate cu Dispoziţia Guvernului nr.202 din 27.06.94. Pentru încălcarea termenelor de rambursare a acestui împrumut, Compania a plătit (conform hotărîrii Arbitrajului) o penalitate de 673,2 mii lei. La 01.12.94 C.S. "Moldenergo", din partea Guvernului R.M., a încheiat cu Compania "Neftegasgroup" LTD din Malta Convenţia de primire a unui credit de 50 mil. USD pentru procurarea a 100 mii tone de păcură şi 1,7 mil. tone de cărbune. În pofida nerealizării acestei Convenţii, Guvernul R.M., prin Hotărîrea nr.906 din 14.12.94, semnată de fostul Prim-ministru dl A.Sangheli, vizată de Prim-viceprim-ministruldl I.Guţu şi ministrul finanţelor dl V.Chiţan (neînregistrată la Cancelaria de Stat a R.M. şi emisă nu pe formularul Guvernului; nepublicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova), obligă Ministerul Finanţelor să ramburseze Companiei "NGG LTD" creditul neprimit, iar Banca Naţională a fost autorizată cu dreptul de a asigura transferul de 50 mil. USD din contul sumelor pe care Guvernul le va primi de la diverse organizaţii în primul rînd. Ministerul Finanţelor, executînd hotărîrile indicate ale Guvernului şi neverificînd primirea creditului de la Compania "NGG LTD", prin ordinele de plată din 22.12.94 şi 10.02.95, a transferat acestei companii 26,9 mil. USD, adică a achitat o datorie neexistentă a Guvernului R.M. Realizînd contractul (fără data întocmirii) de procurare a păcurii şi cărbunelui, C.S. "Moldenergo" a primit în perioada anului 1995 mărfuri în valoare de 16,9 mil. USD. Adică Compania "NGG LTD" a rămas datoare Guvernului R.M. cu 10 mil. USD. Aceşti bani pînă în prezent sînt folosiţi gratis de către Compania "NGG LTD". Fără permisiunea Guvernului şi Ministerului Finanţelor, în contradicţie cu Regulamentul provizoriu privind decontările prin virament, prin acordul comun nr. A-NGG-MD-MG din 03.07.96, datoria Companiei "NGG LTD" a fost trecută de la Compania "Moldenergo" la Concernul "Moldova-Gaz". Doar în timpul controlului efectuat în februarie 1997, în baza demersului Ministerului Finanţelor din 03.10.96, a fost anulat acordul de transmitere a datoriilor şi au fost restabilite datoriile reale, care constituie 10 mil. USD. Dobînda plătită Ministerului Finanţelor de către C.S. "Moldenergo" pentru mijloacele financiare de 10 mil. USD, folosite de Compania "NGG LTD", a constituit la 01.01.97, fără penalităţile prevăzute, 2,8 mil. USD. Nevalorificînd sumele primite sub garanţia Guvernului (în decembrie 1994 şi februarie 1995), C.S. "Moldenergo" a mai luat în iulie 1995 un credit comercial (de la BCA "Petrolbank") de 64,1 mil. lei pentru procurarea carburanţilor şi energiei electrice. Pentru valorificarea acestui credit, compania a încheiat cu firma "Transworld-Tehnologic" (întreprindere afiliată Companiei "NGG LTD") un contract pentru cumpărarea a 600 mii tone de cărbune la preţul de 34 USD tona. Achitarea pentru cărbunele furnizat trebuia să aibă loc în prealabil ori în decurs de 10 zile de la primirea lui. Îndeplinind acest contract, C.S. "Moldenergo" a transferat partenerului său de contract în lunile august-decembrie 1995 costul a 425,9 mii tone de cărbune, adică 64,1 mil. lei. Firma "Transworld-Tehnologic", primind banii la cont, nu şi-a onorat obligaţiunile privind termenele furnizării cărbunelui. Mai mult decît atît, firma, rămînînd la 01.01.96 datoare cu 50,8 mii tone de cărbune, nemotivat, cu consimţămîntul C.S. "Moldenergo", a mărit preţul unei tone de cărbune de la 34 USD la 42 USD. În acest mod Compania "Moldenergo", în loc să primească (după 01.01.96) în contul banilor transferaţi 50,8 mii tone de cărbune, a primit doar 44,9 mii tone, rămînînd ea însăşi datoare firmei "Transworld-Tehnologic" cu 2,3 mil.lei. O parte însemnată a creditului indicat mai sus a fost achitată din contul creditului primit sub garanţia Guvernului în decembrie 1995 de C.S. "Moldenergo", prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la banca germană "Commerzbanc". Conform Hotărîrii Guvernului nr.796 din 05.12.95, creditul de 10 mil. USD, primit de la banca "Commerzbanc", trebuia să fie utilizat de către C.S. "Moldenergo" pentru procurarea resurselor energetice. Ministerul Finanţelor, încălcînd prevederile hotărîrii menţionate a Guvernului, a admis utilizarea contrar destinaţiei a acestui credit, transferîndu-l integral BCA "Petrolbank" în contul stingerii datoriilor C.S. "Moldenergo" faţă de această bancă, inclusiv a datoriei de 2,6 mil. USD, termenul de rambursare a căruia era lunile octombrie-decembrie 1996, adică în prealabil. În toate cazurile efectuării tranzacţiilor cu Compania "NGG LTD" şi firma "Transworld-Tehnologic", Compania "Moldenergo", conform clauzelor contractelor încheiate, era obligată să asigure partenerii săi, adică firmele nominalizate, cu cota de livrare aprobată prin contractele încheiate între Guvernul R.M. şi guvernele altor state. Nerespectînd Hotărîrea Guvernului R.M. nr.798 din 27.12.93 "Despre Contractul-model de vînzare a mărfurilor" şi Regulamentul "Cu privire la Contractul-model de vînzare a mărfurilor", în contractele încheiate cu furnizorii de cărbune nu este prevăzută responsabilitatea concretă pentru neîndeplinirea clauzelor contractului. În majoritatea cazurilor conducerea companiei nu încheie contracte direct cu foştii furnizori permanenţi, ci cu diferiţi intermediari din rîndul structurilor comerciale nestatale, fapt ce duce la scumpirea energiei electrice. Majoritatea creditelor au fost acordate fără documentele necesare pentru fiecare credit, cum ar fi: pronosticul activităţii financiare, studiul de fezabilitate şi financiar supus expertizei, existenţa gajului, înregistrarea lui. Nerespectînd prevederile Regulamentului de bază cu privire la structura cheltuielilor de fabricare şi desfacere a producţiei incluse în preţul de cost şi modul de formare a rezultatelor financiare ale întreprinderilor, compania, în perioada de control, a efectuat unele cheltuieli neîntemeiate, care au fost incluse în preţul de cost al energiei. Astfel, neîndeplinînd condiţiile contractului nr.1 din 05.01.95 de livrare-procurare a gazului natural, încheiat între C.S. "Moldenergo" şi Concernul "Moldova-gaz", neîntemeiat au fost incluse în cheltuielile de producţie ale C.S. "Moldenergo" pierderile de gaz natural suportate de Concernul "Moldova-Gaz" în mărime de 12802,7 mii lei (36979,6 mii m3), astfel micşorînd cu această sumă beneficiul de bilanţ pe a.1995, fapt care a cauzat diminuarea impozitului pe beneficiu cu 4096,6 mii lei. Fără a fi prevăzute în devizul de cheltuieli, la 20 iunie 1996 şi la 29 august 1996 Asociaţiei "Moldauditing" i-au fost transferate, respectiv, sumele de 42,9 mii lei şi 30 mii lei pentru efectuarea controlului asupra veridicităţii evidenţei contabile şi a operaţiilor economico-financiare. La cererile legitime ale controlorilor, documentele justificative n-au fost prezentate. Neîntemeiat, în componenţa cheltuielilor au mai fost incluşi încă 151,1 mii lei, ce ţin de comanda curselor aeriene speciale, finanţarea studiilor persoanelor fizice şi a cheltuielilor pentru deplasările de serviciu în străinătate. Încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, compania a încasat de la consumatori pentru energia livrată mijloace băneşti în numerar în sumă de 316,4 mii lei, din care în bancă au fost depuşi doar 154,7 mii lei. Compania, la rîndul său, a eliberat din casă în numerar 42,1 mii lei întreprinderilor din Transnistria în contul achitărilor reciproce. Fără dobîndă şi fără a fi prevăzută responsabilitatea de rambursare, pe parcursul anilor 1994-1996 colaboratorilor Companiei le-au fost acordate împrumuturi băneşti în numerar în sumă de 197 mii lei, pe un termen de la 2 pînă la 36 luni (nu mai mult de 25 mii lei pentru o persoană), fapt ce a dus la sustragerea mijloacelor circulante ale companiei, ea fiind, totodată, nevoită să recurgă la credite bancare pentru a-şi finanţa activitatea de bază. Datoriile debitoare pe împrumuturile băneşti acordate la 01.01.97 alcătuiesc 75,2 mii lei. C.S. "Moldenergo", fără a dispune de surse în fondurile cu destinaţie specială, din cauza lipsei beneficiului, a efectuat diferite cheltuieli din contul mijloacelor circulante, astfel formînd o datorie pe fondul destinat manifestărilor social-culturale (conform situaţiei din 01.01.97) în mărime de 5163,6 mii lei, inclusiv taxa de şcolarizare pentru studenţi în diferite instituţii de învăţămînt - 427,8 mii lei, acordarea împrumuturilor băneşti - 197 mii lei, întreţinerea clinicii de serviciu, punctului medical, ospătăriei, taberei pentru copii - 3081 mii lei, procurarea a 5 apartamente - 317,9 mii lei, sponsorizarea diferitor instituţii de învăţămînt - 24,6 mii lei, cota de participare la constituirea diferitor organizaţii - 32,0 mii lei etc. Din contul fondului de stimulare materială au fost admise supracheltuieli în sumă de 685,5 mii lei. În lipsa controlului asupra activităţii lor, fostul contabil-şef al companiei dl F.Eder împreună cu directorul Centrului de Calcul dl Şapovalov au efectuat o tranzacţie dubioasă cu firma privată "Hyperion". Acestei firme i-a fost transferată (în septembrie 1994) suma de 167,4 mii lei, care neîntemeiat a fost casată de la balanţă la momentul transferării. La momentul efectuării controlului (I trimestru al a.1997) în contul transferului de bani de la firma "Hyperion" n-a fost primită producţie în sumă de 103 mii lei. Analogic în a.1993 firmei nominalizate i-au fost transferaţi şi casaţi de la balanţa C.S. "Moldenergo" 29,7 mii lei, iar 16 computere, 20 calculatoare şi diferite piese, primite dedl Şapovalov în baza a 6 procuri neînregistrate pînă la încheierea controlului, n-au fost luate la evidenţă. Prejudiciul total pricinuit C.S. "Moldenergo", în urma tranzacţiilor nominalizate cu firma "Hyperion", alcătuieşte 133,2 mii lei. În acelaşi mod Companiei de Stat "Moldenergo", cu participarea dlui F.Eder, i-au fost pricinuite prejudicii în urma tranzacţiilor cu firmele private S.R.L. "Beau allonde Poligrafic" - 19,8 mii lei, S.R.L. "Rubicon" - 5 mii lei, "Oratex", "Soti", "Arioso" (prin falsificarea documentelor bancare) - 100 mii lei. Contrar prevederilor actelor normative în vigoare, CERS din Moldova (Cuciurgan), fără plată şi fără oglindirea în evidenţa contabilă, i-a fost lăsată economia de carburanţi în sumă de 10,5 mil.lei, obţinută de la producerea energiei electrice în anul 1994. De la S.A. "Tirex-Petrol" n-a fost încasat, şi nici nu este reflectat în evidenţa contabilă, costul cărbunelui în sumă de 365,4 mii dolari SUA, utilizat la producerea energiei electrice exportate de această societate în România prin intermediul firmei "NGG LTD". Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare, fiind autorizată de Guvernul RM să reglementeze activitatea pieţei hîrtiilor de valoare, în activitatea sa a comis unele încălcări ale legislaţiei în vigoare. Astfel, Comisia de Stat pentru Piaţa Hîrtiilor de Valoare n-a prezentat Guvernului RM dările de seamă asupra lucrului efectuat în vederea formării şi reglementării pieţei hîrtiilor de valoare pe anii 1994, 1995. Au fost stabilite cazuri de tărăgănare neîntemeiată din partea CSPHV a înregistrării acţiunilor emise de către societăţile pe acţiuni la fondarea lor, fapt ce dă posibilitate ultimelor să nu plătească la timp în buget impozitul pentru emisia de acţiuni. Astfel, peste 2000 de societăţi pe acţiuni privatizate, la situaţia din 01.01.97, încă nu au înregistrat emisiile hîrtiilor de valoare la CSPHV. Printre aceste întreprinderi se numără "Moldcarton" cu capitalul statutar de 119 mil.lei, "MFC" (or.Străşeni) - 30,5 mil.lei etc. La înregistrarea emisiilor hîrtiilor de valoare, CSPHV în unele cazuri nu respectă cerinţele propriilor instrucţiuni: dosarele juridice nu conţin informaţii depline despre emitenţi, lipsesc bilanţurile contabile şi dările de seamă cu privire la rezultatele subscrierii la acţiuni etc. Unele încălcări au avut loc la înregistrarea emisiilor acţiunilor S.A. "Triada", S.A. "M-Credit", S.A. "Transworld-Invest", S.A. "Bucuria" etc. În activitatea economico-financiară a CSPHV de asemenea au fost stabilite unele încălcări ale actelor normative în vigoare ce ţin de utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare, executarea devizului mijloacelor speciale, evidenţa fondurilor fixe, folosirea banilor în numerar la efectuarea operaţiunilor economice etc. Conform Memorandumului încheiat la 24.11.94 între Guvernul Republicii Moldova şi Comunitatea Europeană şi adendumului la acest memorandum, Republica Moldova a primit în martie - mai 1995, în calitate de ajutor umanitar, 74633 tone de grîu destinat pentru alimentarea populaţiei şi 98924 tone de secară alimentară, care au fost distribuite de către Departamentul Produselor Cerealiere pentru păstrare la 14 Combinate de Produse Cerealiere (CPC). Conform condiţiilor Memorandumului, cerealele urmau să fie realizate şi utilizate în republică, iar mijloacele obţinute - să fie acumulate pe un cont special al Guvernului, de unde trebuiau să fie folosite pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi acordarea de ajutoare grupurilor socialmente vulnerabile. Preţul rambursabil de realizare s-a stabilit de 322-340 lei pentru o tonă de grîu şi 200 lei - pentru o tonă de secară, pe cînd întreprinderile subordonate Departamentului Produselor Cerealiere (DPC), ignorînd prevederile Memorandumului, hotărîrile Guvernului şi comisiei respective, au utilizat preţul grîului de 320 lei. În urma acestui fapt, bugetul Fondului Social a fost lipsit neîntemeiat de circa 302 mii lei. Totodată, prin hotărîrea Guvernului, din ajutorul acordat a fost creată o rezervă de 10000 tone destinată pentru acordarea de împrumuturi gospodăriilor agricole în scopul procurării seminţelor prin intermediul DPC, care n-a îndeplinit prevederile acestei hotărîri, limitîndu-se doar la eliberarea ordinelor de livrare a cerealelor. Acest formalism al DPC a dus la aceea că gospodăriile agricole, încheind cu CPC acorduri de împrumut în grîu, şi-au rezolvat de fapt cu totul alte probleme. O parte din grîul împrumutat a fost în mod organizat colectat de firme particulare şi exportat ca "grîu furager", încălcîndu-se flagrant condiţiile Memorandumului care prevăd că "mărfurile livrate nu vor fi reexportate". Aşa au procedat gospodăriile agricole din raionul Căinari, care au vîndut 1100 tone de grîu firmei "MGC" la preţul de 420 lei, grîul fiind încărcat la CPC din Floreşti şi exportat în Republica Belarus la preţul de 450 lei. Analogic, firma "Acord" a exportat în Republica Belarus grîu în cantitate de 10069 tone. DPC, CPC, diverse firme particulare, folosindu-se de toleranţa Comisiei guvernamentale pentru reglementarea comerţului exterior, investiţiilor străine, asistenţei tehnice şi ajutorului umanitar, a Ministerului Agriculturii, a Departamentului Relaţii Economice Externe din cadrul Ministerului Economiei şi a Camerei de Comerţ şi Industrie, au încălcat obligaţiunile internaţionale luate de Guvernul R.M. prin Memorandumul semnat cu Comunitatea Europeană şi prin Acordurile încheiate cu Guvernul SUA privind livrarea cerealelor conform programului PL-480, care a garantat să nu exporte şi să nu reexporte acest ajutor umanitar, precum şi alte cereale importate şi de producţie autohtonă. Neavînd nici o bază legală, CPC din Floreşti (directordl V.Procopiuc) şi elevatorul din Căuşeni (director dl V.Ianaev) au încheiat cu firma comercială de producere "Real-D" S.R.L din Chişinău contracte pentru livrarea respectivă a 9200 tone de grîu cu 483 lei/t, şi a 6000 t de grîu - cu 460 lei/t; CPC din Rediul-Mare a contractat 1800 t, iar elevatorul din Iargara - 3700 tone. În baza acestor contracte, întreprinderile sus-menţionate au livrat firmei "Real-D" 20080 tone de grîu umanitar, el fiind exportat în Rusia la preţul de 450 lei (mai redus decît a fost procurat pe piaţa internă), doar numai o parte (4026 tone) - la un preţ favorabil de 539,36 lei/t. Mai mult decît atît, firma "Real-D", inducînd în eroare comisia, a anunţat că va efectua exportul a 20000 tone de grîu furager, achiziţionat de la gospodăriile agricole din republică, încălcînd totodată şi condiţiile comisiei privind exportul grîului prin Concernul de Stat "Moldresurse". Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Departamentul Produselor Cerealiere al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, fiind însărcinaţi să încheie cu agenţii economici autohtoni contracte de livrare a secarei umanitare la preţul de 200 lei/t cu condiţia rambursării sumei respective la contul Fondului Social, n-au asigurat îndeplinirea hotărîrii respective a Comisiei guvernamentale pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale. Agenţii economici au încheiat contracte directe cu Fondul Social pentru 75894 t de secară în sumă de 15,2 mil.lei, însă la contul Fondului Social au fost achitaţi doar 3,0 mil.lei. La crearea situaţiei a contribuit şi activitatea insuficientă a aparatului Fondului Social, care practic s-a redus numai la încheierea contractelor-tip cu gospodăriile agricole beneficiare. Profitînd de aceasta, unele gospodării, în cazul vînzării secarei contra bani, au preferat să achite alte datorii (colhozul "Caşcalia", Căinari, vînzînd secara, nu s-a achitat cu Fondul Social, dar a achitat creditul acordat de către "Agroindbank"). O bună parte din secara primită a fost transportată de către agenţii economici la CPC din Bender. Cu toate că această zonă nu a suferit de pe urma secetei şi nu are relaţii economice cu Republica Moldova, Comisia guvernamentală, la insistenţa Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi DPC, a inclus acest combinat în lista sinistraţilor pentru acordarea ajutoarelor care, contractînd cu Fondul Social, a primit 7947 tone de secară în sumă de 1,6 mil. lei, achitînd doar 393 mii lei. CPC din Bender, fără consimţămîntul Fondului Social, i s-au livrat 8962 tone de grîu umanitar, neindicîndu-se în contract preţul, suma şi termenul de achitare cu Fondul Social. CPC din Bender n-a asigurat nici o achitare. Guvernul Republicii Moldova în anii 1994-1996 a beneficiat de trei ajutoare financiare (granduri), acordate de Guvernul Olandei, în sumă de 20 mil. guldeni olandezi, însă Ministerul Finanţelor nu a prezentat nici un document oficial, adoptat de către organele responsabile privind valorificarea grandului olandez. Nu au fost prezentate nici dările de seamă despre achitările şi plăţile efectuate din aceste granduri. Între timp Agenţia pentru Restructurarea Întreprinderilor şi Asistenţă (ARIA) a utilizat contrar destinaţiei pentru plata muncii, achitările cu Fondul Social, remunerarea consultanţilor străini, procurarea echipamentului, arenda încăperilor, reparaţie, organizarea seminarelor, conferinţelor, procurarea rechizitelor de birou, cheltuieli de deplasări, achitarea serviciilor de telecomunicaţie 1092,8 mii lei, ori 46 la sută din suma transferată. Conducerea Agenţiei pentru Restructurarea Agriculturii, primind suma de 250 mii dolari SUA (1188,7 mii lei), a utilizat pentru remunerarea muncii, procurarea autovehiculului "Toyota-Ruver", reparaţia oficiilor, procurarea mobilei şi a tehnicii de calcul etc. 618,1 mii lei, sau 52% din suma transferată, neasigurînd, totodată, executarea cheltuielilor prevăzute în devizul aprobat de către preşedintele Consiliului de observatori, viceprim-ministrul dl V.Bulgari. Fiind prevăzuţi pentru reparaţia oficiului 92 mii lei, real s-au cheltuit 184,5 mii lei, supracheltuindu-se 92,5 mii lei. Din 200 mii dolari SUA (900 mii lei), primiţi de Secretariatul Consiliului Creditorilor de Stat, pentru remunerarea muncii, deplasări de serviciu, procurări şi achiziţii, cheltuieli de gospodărie au fost utilizaţi 398,9 mii lei, ori 43% din suma transferată (inclusiv remunerarea muncii - 38%). Valorificarea neeficientă şi incorectă a grandului de 20 mil. guldeni olandezi a fost posibilă în rezultatul lipsei de control la Ministerul Finanţelor a datelor referitor la primirea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor financiare. Creditele acordate Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul Federaţiei Ruse la 28 mai 1993 în mărime de 50 miliarde rub. şi 40 miliarde rub. au fost utilizate neeficient, aducînd prejudicii statului. Astfel, creditul în sumă de 50 miliarde rub. a fost acordat Guvernului Republicii Moldova de către Guvernul Federaţiei Ruse în urma semnării de către ambele guverne a "Acordului privind creditul de stat destinat procurării în anul 1993 a mărfurilor". Proiectul acestui Acord a fost elaborat de Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor fără o analiză economico-financiară a condiţiilor de rambursare a creditului, fapt ce a condus la pierderi neîntemeiate. Deşi în Acord era prevăzută achitarea trimestrială a dobînzii aferente, plata trebuia să fie efectuată la nivelul LIBOR plus 1 la sută anual pentru depozitul de şase luni în loc de trei. Ca rezultat, bugetului de stat i s-au cauzat pierderi de 60,6 mii dolari SUA la achitarea dobînzii. Un credit de 40,0 miliarde RUR a fost format în rezultatul activităţii comercial-economice dintre agenţii economici din Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe parcursul anilor 1992-1993, ca urmare a evaluării soldurilor conturilor corespondente reciproce ale băncilor ambelor ţări. Însă Comisia guvernamentală pentru reglementarea operativă a chestiunilor legate de achitări reciproce între ţările din zona rublei(dl V.Cunev) a activat nesatisfăcător, purtînd şi un caracter formal. Doar la prima etapă au avut loc şase şedinţe ale acestei comisii, hotărîndu-se efectuarea transferurilor în Rusia în sumă de circa 36 miliarde ruble; paralel, Banca Naţională trebuia să înfăptuiască transferuri de circa 22 miliarde ruble. Cu toate acestea, fără decizia comisiei, Banca Naţională a înfăptuit transferuri de cel puţin 4,0 miliarde rub., contribuind astfel la creşterea datoriei statului. În rezultatul îndeplinirii nesatisfăcătoare a obligaţiunilor, prevăzute de Acordurile încheiate, de către Comisia guvernamentală (dl V.Cunev), Ministerul Finanţelor(dna C.Melnic, dl O.Crasnojon), Banca Naţională (dl L.Talmaci), S.A. "Moldovatransgaz" (dl V.Coţiubinskii), pe parcursul valorificării creditelor de 40,0 şi 50,0 miliarde rub., bugetului de stat i-au fost cauzate pierderi în sumă de peste 8,7 mil.dolari SUA. Încălcări analogice pe diferite aspecte ale legislaţiei au fost depistate în urma efectuării controlului şi asupra valorificării creditului în sumă de 30 mil. dolari SUA, acordat Corporaţiei "Vininvest" S.R.L. de către BERD, şi creditului extern de 9,4 mil. DEM, acordat Ministerului Sănătăţii pentru procurarea utilajului medical. S.A. "Basa-Farm", anterior Asociaţia "Moldova-Farm"(dl I.Rîbac) in perioada anilor 1992-1997, beneficiind de trei credite externe si de un credit intern, acordate în baza garanţiei de stat, nu a asigurat valorificarea eficientă şi fără pierderi a acestora. Astfel, împrumutul de 6,35 mil. ECU, acordat din contul Comunităţii Economice Europene (CEE), a fost valorificat iraţional, societatea admiţînd pierderi în sumă de 211,7 mii lei (medicamente cu termenul expirat). Cu consimţămîntul Ministerului Finanţelor, rambursarea completă a împrumutului şi a dobînzii a fost efectuată de societate în mărime de numai 10,0 mil. lei, adica doar 21% din suma de 48,3 mil. lei (6,35 mil. ECU cu dobînda respectivă), achitată de Ministerul Finanţelor către CEE, cauzele principale fiind devalorizarea rapidă a monedei naţionale, realizarea medicamentelor la preţuri mai reduse decît cele de import. Pentru procurarea medicamentelor din împrumutul în mărime de 5,1 mil. dolari SUA, acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), a fost organizat un tender internaţional şi încheiate contracte privind procurarea medicamentelor. Însă condiţiile impuse de Ministerul Finanţelor au fost dezavantajoase comparativ cu cele acordate de BIRD, fapt ce a dus la majorarea preţurilor de realizare a medicamentelor, influenţînd negativ şi asupra stării financiare a asociaţiei. Astfel, datoria societăţii pentru acest împrumut a fost apreciată la 28,24 milioane lei, însă odată cu creşterea cursului dolarului s-a majorat şi această sumă. Achitînd în anul 1996 suma de 3,6 mil. lei (912,5 mii dolari SUA) din principalul creditului, apreciat iniţial la 19,4 mil. lei (5,1 mil. dolari SUA), societatea de fapt a rămas datoare Ministerului Finanţelor cu 19,36 mil. lei (4174,6 mii dolari SUA), achitînd practic doar creşterea datoriei provenite în urma schimbului de curs valutar. Totodată, plătind în anii 1995-1997 dobînda în mărime de 7,2 mil. lei (1586,8 mii dolari SUA), depăşind cu mult suma prevăzută iniţial, la 01.11.97 societatea mai datora încă 2,12 mil. lei (474,5 mii dolari SUA), iar penalităţile calculate de Ministerul Finanţelor au alcătuit 2,8 milioane dolari SUA. În total, după achitările efectuate, datoria societăţii faţă de minister constituia 7,42 mil. dolari SUA. Ca rezultat, Parlamentul Republicii Moldova a elaborat Hotărîreanr.1328-XIII din 26.09.97, conform căreia Ministerul Finanţelor trebuie să reducă suma penalităţilor, precum şi a diferenţei de curs pentru datoriile neachitate de instituţiile medicale finanţate din buget. Însă din vina fostei conduceri a societăţii (dl I.Rîbac), care n-a întreprins măsuri eficiente pentru realizarea medicamentelor, la 01.11.97 au rămas în stoc preparate farmaceutice în sumă de 3,1 milioane lei (10%), dintre care cu termenul expirat - 1,9 miloane lei (6%), care urmează a fi lichidate si trecute la pierderi. Din medicamentele în sumă de 4,8 miliarde lei româneşti, procurate din contul creditului acordat de Guvernul României, au rămas nerealizate (la 01.11.97) - 565,4 mii lei moldoveneşti, inclusiv cu termenele expirate - 555,5 mii lei (pierderi directe cauzate statului). Pînă în prezent rambursarea acestui credit practic n-a inceput, cu toate că termenul de achitare a expirat încă în anul 1996. Soldul nerambursat alcatuieşte 12,3 milioane lei moldoveneşti, care urmează să fie achitat prin decontări reciproce între bugetul de stat şi bugetele locale. Neefectiv a fost utilizat şi creditul intern în sumă de4 milioane lei, acordat societăţii pentru procurarea medicamentelor de către BC "Moldova-Agroindbankîî în baza garanţiei Guvernului din 22.05.95, eliberată de Ministerul Finanţelor. Circa 50 la sută din acest împrumut a fost utilizat nelegitim pentru creditarea fără dobîndă a firmei particulare "Farmacomîî S.R.L., iar cheltuielile pentru deservirea acestei părţi a creditului (convertirea banilor şi plata dobînzii) în sumă de 239 mii lei au fost suportate de Societatea "Basa-Farm". De menţionat că rambursarea creditului în sumă de 4478 mii lei a fost asigurată de către Ministerul Finanţelor prin decontări reciproce cu BC "Moldova-Agroindbankîî din contul impozitelor pe venit ale băncii. Creditele externe şi interne, acordate societăţii în baza garanţiilor de stat, au fost valorificate si rambursate cu încălcări flagrante, în lipsa unui control eficient din partea Ministerului Finanţelor (responsabil de garanţiile eliberate), fapt ce a dus la achitarea datoriilor de 41,9 mil. lei din contul statului (prejudicii), dintre care 2,66 mil. lei - pierderi directe în urma expirării termenelor de valabilitate a medicamentelor, iar 239 mii lei - dobînda achitată din contul bugetului pentru utilizarea unei părţi a creditului de către firma particulară "Farmacomîî S.R.L. În procesul deetatizării, privatizării şi acţionării Combinatului de pîine din Chişinău au fost comise un şir de încălcări flagrante ale legislaţiei ce reglementează aceste procese. Întreprinderea de Stat Combinatul de pîine Chişinău a trecut la relaţiile de arendă în anul 1991. În anul 1993, în legătură cu adoptarea Legii cu privire la arendă, contractul de arendă a fost reînnoit. În urma reorganizării întreprinderii de arendă în societate pe acţiuni în anul 1995s-a format S.A. "Franzeluţa" cu proprietate mixtă(56% - proprietate de stat, 44% - proprietate privată, inclusiv 30% - produsul de arendă). Astfel, într-o perioadă de activitate de 3,5 ani în condiţii de arendă (în timpul scăderii volumului de producţie şi a măririi preţului de cost) a fost obţinut produsul de arendă în mărime de 30% din capitalul statutar al societăţii pe acţiuni. Prin controlul corectitudinii respectării legislaţiei în vigoare în procesul de pregătire şi privatizare a S.A. "Franzeluţa"s-au depistat încălcări ale legislaţiei care reglementează procesul de privatizare. Ca rezultat, cota-parte a statului a fost neîntemeiat diminuată, iar cea a colectivului de arendă neîntemeiat majorată. Astfel cota colectivului de arendă (produsul de arendă), introdusă în capitalul statutar al S.A. în sumă de 10,5 mil.lei, nu este argumentată. Estimarea patrimoniului a fost efectuată fără inventarierea lui, evaluarea bunurilor s-a înfăptuit contrar intereselor statului, nerespectîndu-se art.10 din Legea cu privire la privatizarenr. 627 din 4 iulie 1991. În procesul de reorganizare a întreprinderii de arendă în societate pe acţiuni nu a fost respectat art.19 din Legea cu privire la arendă nr.861 din 14.01.92. Astfel, patrimoniul de stat transmis în arendă nu a fost întors în mărimea iniţială. Arenda stabilită nu a permis restabilirea valorii restante a fondurilor fixe arendate. S-a stabilit că valoarea estimativă a bunurilor de stat introduse în capitalul statutar al societăţii pe acţiuni, exprimate prin fonduri fixe, a fost dimunuată cu suma de 932,3 mii lei. Concomitent cu diminuarea cotei statului cota colectivului de arendă la compartimentul fonduri fixe a fost neîntemeiat majorată cu 317,1 mii lei. Diminuarea cotei statului la compartimentul "construcţii nefinisate" constituie suma de 214 mii lei, respectiv valoarea estimativă a produsului de arendă, exprimat prin compartimentul "construcţii nefinisate", a fost neîntemeiat majorat cu 2631,7 mii lei. Reorganizarea întreprinderii de arendă în societate pe acţiuni s-a efectuat în contradicţie cu prevederile art.15 p.2 din Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.847 din 31.01.92. În perioada supusă controlului conducerea S.A."Viorica-Cosmetic" nu a asigurat dirijarea efectivă şi raţională a patrimoniului statului aflat în gestiunea întreprinderii (cota statului în fondul statutar - 96,19 %). În anul 1996 comparativ cu a.1995 volumul de producţie în expresie naturală s-a micşorat cu 45,6%, în expresie valorică - cu 40,1%, volumul de realizare - cu 11,8%, beneficiul de bilanţ a scăzut de la 2287 mii lei pînă la 617 mii lei (cu 73%); a crescut considerabil preţul de cost al producţiei fabricate, iar rentabilitatea medie a producţiei s-a redus de la 31,7% pînă la 8%, nivelul utilizării capacităţilor de producţie s-a micşorat de la 37,8% pînă la 20%. Activitatea de producţie a societăţii în prima jumătate a anului 1997 a continuat să se înrăutăţească, întreprinderea încheind această perioadă cu pierderi de bilanţ în mărime de 256,5 mii lei. La 01.07.97 datoriile faţă de buget au alcătuit 4,0 milioane lei, faţă de Fondul Social - 1,5 milioane lei, datoriile debitoare au atins nivelul de 1,6 milioane lei, inclusiv pentru producţia finită - 1,1 milioane lei, volumul valutei nerepatriate constituind 0,9 milioane lei. Conducerea societăţii (dl M.Bolohan, dnele V.Şevciuc, V.Rasneanskaia) în perioada supusă controlului intenţionat au neglijat obligaţiunile societăţii faţă de buget şi Fondul Social. Nivelul operaţiilor barter se află în creştere continuă şi a atins 84%. În cazul livrării producţiei contra bani, decontările se efectuează în numerar, prin casa întreprinderii, fără introducerea lor în bancă. În perioada supusă controlului în casa societăţii au fost încasaţi 2 milioane lei, care, fără a fi depuşi pe contul bancar, au fost utilizaţi pentru necesităţile curente de activitate a întreprinderii (remunerarea muncii, procurarea materialelor de producţie şi a combustibilului, finanţarea deplasărilor etc.). În anii 1995-1996 o parte însemnată din venitul de realizare a filialelor societăţii, amplasate în C.S.I., a fost încasată pe loc, în numerar, de către diferiţi reprezentanţi ai societăţii şi utilizată pentru diferite plăţi în ţările de reşedinţă a filialelor, parţial introdusă în casa societăţii. Numai de la filialele amplasate pe teritoriul Rusiei în această perioadă au fost încasate în numerar 102 milioane ruble ruseşti. În anul 1995, prin excluderea contului bancar, au fost efectuate decontări reciproce în sumă de 11,7 milioane lei, cu partenerii economici. Asupra activităţii S.A. "Viorica-Cosmetic" a influenţat negativ ruperea relaţiilor economice directe cu furnizorii tradiţionali de materie primă şi trecerea la aprovizionarea prin intermediul diverselor firme private, care are ca rezultat mărirea considerabilă a preţului de achiziţionare a materiei prime. La 09.11.95 societatea a primit două partide de spirt de la Combinatul de zahăr şi spirt din or.Rîbniţa (furnizor tradiţional al acestei materii prime). Costul 1 dal de spirt primit direct de la combinat a fost de 23,35 lei, iar costul 1 dal de spirt primit de la acelaşi combinat, dar prin intermediul firmei "Inessa" a fost de 43,32 lei, adică practic s-a dublat. Efectuarea unei tranzacţii de procurare a spirtului de la Uzina biochimică din Bender cu participarea structurilor private "Industrialino-Tehnologhiceskii Ţentr" (Moscova), "Nivel" (Chişinău) a dus la majorarea costului de achiziţionare de la 59,1 mii lei pînă la 144 mii lei, adică cu 84,8 mii lei (cu 143,5%). Achiziţionarea materiei prime, mai ales a spirtului, care este unul din cei mai scumpi componenţi de producţie, se făcea în baza contractelor semnate din partea societăţii în majoritatea cazurilor de directorul general dl M.Bolohan şi prim-vicedirectorul, inginerul-şef dl V.Romaniuc, fără efectuarea unui studiu al preţurilor, în condiţii dezavantajoase pentru societate. Semnificative în acest plan sînt tranzacţiile efectuate de societate în baza contractelor semnate de dnii M.Bolohan şi V.Romaniuc cu firma "Inessa", care în anii 1995-1996 a fost unul din intermediarii principali de furnizare a spirtului de la Combinatul de zahăr şi spirt din Rîbniţa. Preţul 1 dal de spirt furnizat societăţii în anul 1995 (5150 dal) şi în 1996 (7021 dal) a fost majorat comparativ cu preţurile de pe piaţa republicii cu 30-40%, iar societatea a suportat cheltuieli suplimentare la achiziţionarea spirtului în sumă de 190 mii lei. În contul achitării spirtului societatea furniza firmei "Inessa" producţie finită de parfumerie şi cosmetică. La determinarea costului acestei producţii nu erau utilizate preţurile în vigoare, ci nişte preţuri calculate cu încălcărea prevederilor actelor normative în vigoare, care erau aproximativ de 2 ori mai mici, iar în unele cazuri şi mai joase decît cheltuielile de producţie. În total, în anii 1995-1996, venitul ratat de la realizarea producţiei finite firmei "Inessa" la preţuri neîntemeiat diminuate a alcătuit 436,8 mii lei, inclusiv pierderile directe de la utilizarea preţurilor de realizare mai mici decît preţul de cost - 209,9 mii lei. La indicaţiile dlor M.Bolohan şi V.Romaniuc de la firma "Inessa" a fost procurată o partidă de apă de colonie "Aluşta" şi "Junior-Turbo" la preţul de 41,7 mii lei, care anterior i-a fost realizată firmei cu 26,8 mii lei, adică societaţii i-au fost cauzate pierderi în sumă de 14,9 mii lei. Cu toate că după procurarea producţiei de la S.A. "Viorica-Cosmetic" proprietar al mărfii era firma "Inessa", în cazurile cînd această producţie era exportată din Moldova, perfectarea documentelor vamale era efectuată de societate, deoarece firma "Inessa" n-a fost şi nu este amplasată pe adresa juridică indicată în contracte, nu era înregistrată în organele fiscale şi la Camera Înregistrării de Stat, nu dispunea de cod fiscal. Începînd cu luna mai 1995, de cînd a început conlucrarea cu S.A. "Viorica-Cosmetic", pe conturile bancare ale firmei "Inessa", deschise în or.Chişinău, n-au fost înfăptuite nici un fel de operaţii bancare. Cazuri de diminuare a preţurilor de realizare a articolelor de parfumerie şi cosmetică faţă de preţurile în vigoare la societate au mai avut loc şi la efectuarea tranzacţiilor în baza contractelor semnate de dnii M.Bolohan şi V.Romaniuc cu firmele "Elga" (Chişinău), "Vels" (Chişinău), "Afet" (Sankt-Petersburg), "Acord-Invest" (Chişinău) ş.a. Suma totală a venitului ratat de la diminuarea preţurilor pe anii 1995-1996 a alcătuit 1111,4 mii lei, inclusiv pierderile de la realizarea producţiei la preţuri mai joase decît preţurile de cost ale ei - 453,6 mii lei. La determinarea preţurilor pentru agenţii economici sus-numiţi nu s-a respectat Regulamentul cu privire la modul de reglementare a preţurilor (tarifelor) la producţia şi serviciile agenţilor economici monopolişti, care prevedea aplicarea uniformă a preţurilor faţă de toţi cumpărătorii producţiei finite (p.2.12). Suportînd pierderi considerabile de la diminuarea preţurilor la producţia realizată prin structurile intermediare peste hotarele republicii, totodată S.A. "Viorica-Cosmetic", încălcînd modalitatea de elaborare şi aprobare a preţurilor la mărfurile monopoliste realizate pe piaţa republicii, a majorat aceste preţuri şi a obţinut un venit nelegal, conform actului de control al Departamentului Control Financiar şi Revizie din 21.03.97, în sumă de 369,7 mii lei. Din vina conducerii acestui Departament, actul n-a fost examinat şi suma respectivă n-a fost încasată în buget pînă în prezent. S.A. "Viorica-Cosmetic" suportă pierderi şi de la executarea altor contracte necalitative. În iunie 1996 dl M.Bolohan a încheiat un contract cu firma franceză "Aroma-France", care, printre altele, prevedea furnizarea de către S.A. "Viorica-Cosmetic" acestei firme şi a uleiului de mentă în sumă de 58,6 mii USD. În legătură cu faptul că contractul încheiat nu stipula toate condiţiile de apreciere a calităţii materiei prime furnizate din Moldova şi modul de rezolvare a divergenţelor apărute, firma franceză, după primirea uleiului de mentă, în mod unilateral, a micşorat conţinutul mentolului în ulei de la 40%, apreciat de laboratorul societăţii, pînă la 35%, iar preţul de furnizare - de la 12 USD pentru 1 kg pînă la 5 USD, respectiv suma totală a contractului - de la 67,5 mii USD pînă la 34,4 mii USD. Venitul ratat de la efectuarea acestei tranzacţii pentru S.A. "Viorica-Cosmetic" a alcătuit 34,1 mii USD. Prin intermediul firmei "Parfumex" (Moscova) sînt acumulate o parte din datoriile debitoare formate pe teritoriul Rusiei, care apoi parţial sînt utilizate de această firmă la procurarea materiei prime pentru S.A. "Viorica-Cosmetic". Lipsa de contracte directe cu firmele străine de aprovizionare cu materie primă generează majorarea cheltuielilor de achiziţionare, deoarece firma "Parfumex", pentru serviciile de intermediar, încasează 12% din suma tranzacţiilor efectuate. Din cauza încheierii unor contracte de livrare a producţiei finite cu un şir de agenţi economici, fără studierea situaţiei financiare a acestora, fără existenţa unor garanţii financiare pentru eliberarea în prealabil a producţiei, au fost admise cazuri de sustragere pe o perioadă îndelungată a mijloacelor circulante în datorii debitoare. În aşa mod, prim-vicedirectorul general, inginerul-şef dl V.Romaniuc a încheiat un contract cu Întreprinderea individuală "Gusakov şi K" (or.Kerci) în baza căruia acestei întreprinderi i-au fost livrate fără plată, în prealabil, articole de parfumerie şi cosmetică în sumă de 33,1 mii lei. În prezent întreprinderea nominalizată, neachitîndu-se cu societatea, este recunoscută falită. Din anul 1995 şi pînă în prezent pentru producţia primită nu s-au achitat firmele "GIS" (Galiţîno-2) - 10 mii lei, S.R.L. "Ciaika" (Iaroslavli) - 23,3 mii lei, S.A. "Djulia" (Moscova) - 59,9 mii lei. Ultima firmă, după primirea producţiei, se eschivează de la achitare, iar conducerea ei se ascunde. Măsurile întreprinse de conducerea S.A. "Viorica-Cosmetic" prin intermediul organelor de drept ale Rusiei pînă la încheierea controlului nu au rezolvat problemele achitării pentru producţia furnizată. Datoriile debitoare ale agenţilor economici de peste hotarele republicii fată de S.A. "Viorica-Cosmetic", formate în anii 1994-1995, alcătuiesc 495 mii lei. Din vina fostului contabil-şef dna V.Şevciuc şi a şefului secţiei de desfacere dl Iu.Volcov (executor T.Grebeniuk), care nu au controlat intrarea banilor pe conturile bancare respective, a fost permisă livrarea producţiei de parfumerie şi cosmetică în sumă de 80,0 mii lei prin intermediul S.A.T.Î. "Parfum" (Murmansk) unei firme din Sankt-Petersburg. În rezultatul măsurilor întreprinse de conducerea S.A. "Viorica-Cosmetic" reprezentantul S.A.T.Î. "Parfum" dl Petrenko, care pentru a primi producţia a prezentat un set de documente bancare falsificate, a fost reţinut de organele de drept ale Republicii Moldova şi, pentru efectuarea cercetărilor necesare, a fost predat Comisariatului de poliţie Buiucani, mun.Chişinău. După achitarea parţială a datoriei (3,0 mii USD) dl Petrenko a evadat, iar partea neachitată a datoriei în mărime de 66,5 mii lei nu poate fi încasată, deoarece firmele pe care le reprezenta dl Petrenko nu există. La efectuarea tranzacţiei cu firma "El-Petrus"(Albania) a fost încălcată ordinea stabilită de perfectare a documentelor privind furnizarea unui lot de articole de parfumerie şi cosmetică. Pentru acest lot de producţie au fost perfectate două seturi diferite de documente, unul din care conţinea costul real al producţiei, al doilea - pentru efectuarea procedurilor vamale de export-import cu costul producţiei diminuat de 6 ori (11,9 mii USD şi 2,0 mii USD). Banii pe acest lot au fost introduşi pe contul societăţii în numerar de către casierul societăţii dna N.Durakova. Cu toate că furnizarea producţiei a avut loc în cantităţile şi la preţurile prevăzute de contract, pe cont au fost introduşi cu 200 USD mai puţin. O parte din persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul aparatului de conducere al S.A. "Viorica-Cosmetic", sînt fondatori şi colaboratori ai diferitor întreprinderi private şi, folosindu-se de posibilităţile care le au ca persoane cu funcţii de răspundere în cadrul societăţii, încheie şi efectuează diferite tranzacţii între aceste firme private şi societate, dezavantajoase pentru S.A. "Viorica-Cosmetic". Cu S.R.L. "Fion", fondator al căreia este juristulS.A. "Viorica-Cosmetic" dl I.Begleţ, iar în calitate de contabil-şef activa paralel fostul contabil-şef al societăţii dna V.Şevciuc, a fost încheiat contractul din februarie 1995, conform căruia S.A. "Viorica-Cosmetic" contra plăţii preventive şi achitărilor reciproce trebuia să furnizeze articole de parfumerie şi cosmetică în sumă de 100,0 mii lei. Neefectuînd în contul acestui contract nici o plată preventivă, S.R.L. "Fion" a primit producţie în sumă de 75,8 mii lei. În contul stingerii acestei datorii S.R.L. "Fion" a livrat S.A. "Viorica-Cosmetic" un lot de tapete la preţuri majorate cu 18,8 mii lei (36,2 - 17,5), iar o parte de datorii - în mărime de 6,1 mii lei a fost stinsă neîntemeiat în rezultatul unor manipulări cu înscrierile contabile efectuate în evidenţa contabilă a S.A. "Viorica-Cosmetic" de către dna V.Şevciuc. Pe parcursul controlului dl I.Begleţ a refuzat să dea lămuriri asupra tranzacţiei nominalizate şi s-a concediat de la S.A. "Viorica-Cosmetic". Fără nici un fel de argumentări documentare, în anul 1995 dna V.Şevciuc a transferat de la contul bancar al S.A. "Viorica-Cosmetic" 15,1 mii lei la contul firmei "Vioplast", proprietari ai căreia în mărime de 87,5% sînt persoane private, inclusiv directorul general şi prim-vicedirectorul general, inginerul-şef al S.A. "Viorica-Cosmetic" dnii M.Bolohan (16,3%) şi V.Romaniuc (16,3%). Dnii M.Bolohan şi V.Romaniuc, folosindu-se de faptul că sînt şi conducătorii S.A. "Viorica-Cosmetic" şi ai firmei "Vioplast" (dl V.Romaniuc - şeful Consiliului directorilor, dl M.Bolohan - membru al acestui consiliu), de unde primesc salarii şi dividende (în perioada 1995 - I jumătate a anului 1997 cîte 31,2 mii lei), în perioda supusă controlului au efectuat între aceste întreprinderi un şir de tranzacţii avantajoase pentru firma "Vioplast" şi dezavantajoase S.A. "Viorica-Cosmetic". Firma "Vioplast" totalmente este amplasată pe teritoriul societăţii, utilizează încăperile şi capacităţile de producţie ale acesteia contra unor tarife simbolice de arendă. Pentru arenda utilajului tehnologic în sumă de 469,5 mii lei (în preţurile anului 1994), firma "Vioplast" a plătit anual arenda în sumă de 2,3 mii lei, pe cînd numai uzura anuală alcătuieşte 36,7 mii lei. În perioada 1995 -I jumătate a anului 1997 diferenţa dintre uzura calculată şi arenda luată la decontări a constutuit 83,8 mii lei. Plata neachitată pentru arendarea încăperilor a alcătuit în această perioadă 20,4 mii lei. La preţuri simbolice sînt achitate şi alte servicii acordate de societate. Conform contractelor încheiate, S.A. "Viorica-Cosmetic" trebuie să asigure firma "Vioplast" cu materie primă necesară, încăperi de producţie, utilaj tehnologic, apă, căldură, aer comprimat, energie electrică, servicii de canalizare, fiind totodată şi unicul cumpărător al producţiei finite. La utilizarea neraţională şi neefectivă a proprietăţii statului aflate în gestuinea S.A "Viorica-Cosmetic" şi la obţinerea de venituri de către structurile private de la exploatarea acestei proprietăţi prin intermediul societăţii nominalizate contribuie şi acel fapt că reprezentantul statului în această societate economică, şeful Direcţiei centrale pentru industria alimentară a MAA dl V.Buligac, în schimbul salarizării d-lui, practics-a autoînlăturat de la participarea în dirijarea patrimoniului de stat. Salarizarea dlui V.Buligac în S.A. "Viorica-Cosmetic" contravine prevederilor legislaţiei în vigoare, şi de aceea banii primiţi de dl V.Buligac de la această societate (la momentul controlului - 6,0 mii lei) trebuie restituiţi în casă ori la contul societăţii. Încălcînd prevederile Legii contabilităţii, conducerea S.A. "Viorica-Cosmetic" (dl M.Bolohan, dnele V.Şevciuc, V.Rasneanskaia) n-au asigurat veridicitatea dărilor de seamă contabile, neincluzînd în balanţa societăţii balanţele filialelor. Din lipsa de control (dl M.Bolohan) filialele societăţii (9), înregistrate ca persoane juridice pe teritoriul Rusiei şi Ucrainei, nu prezintă fondatorului nici un fel de dări de seamă, prevederile regulamentelor filialelor sînt neglijate atît de conducătorii acestora, cît şi de colaboratorii aparatului central al societăţii. În perioada supusă controlului asupra activităţii filialelor n-a fost efectuată nici o revizie financiară. La 01.07.97 datoriile filialelor faţă de fondator (S.A.) pentru producţia de parfumerie şi cosmetică primită alcătuiau 318,6 mii lei, ori 17% din datoriile pentru producţia finită. Sînt admise cazuri de stingere neîntemeiată a datoriilor filialelor faţă de societate. În luna aprilie 1997 filiala din or.Breansk (Rusia), în contul mărfii primite anterior de la societate, furnizează pe lîngă alte mărfuri şi 15 denumiri de articole de parfumerie şi cosmetică produse de societate, inclusiv 3 denumiri anterior livrate de societate unor structuri private. Dacă pe aceste 3 poziţii marfa livrată costa 29,8 mii lei, atunci la returnare această marfă, în baza autorizatiei semnate de dl M.Bolohan, a fost apreciată în sumă de 56,2 mii lei, adică pierderile directe ale societăţii au alcătuit 26,4 mii lei. Din lipsă de control sînt admise multiple cazuri de neachitare cu procurile eliberate. La momentul controlului erau neachitate 170 de procuri, inclusiv din anul 1996 - 113 (ori 24% din procurile eliberate în acest an). Într-un şir de cazuri înscrierile contabile se efectuează în lipsa documentelor justificative. O parte din cheltuieli se înfăptuiesc în lipsa surselor de finanţare, ce generează sustragerea mijloacelor circulante de la finanţarea producţiei. La 01.07.97 cheltuielile fondurilor de consum neacoperite cu sursele financiare respective au alcătuit 640,9 mii lei. O parte din bunurile materiale sînt luate în evidenţa contabilă la nişte preţuri simbolice, ori evidenţa contabilă a acestora lipseşte. Inventarierea efectuată la finele a.1996 a depistat lipsa a 486 kg de uleiuri de parfumerie, costul total al cărora, conform evidenţei contabile era de numai 0,73 lei. La depozitul de compoziţii aromatice se păstrau 105,5 kg de ulei de levănţică cu costul total de 5,28 lei, 147 kg - cu costul total de 32,55 lei; 17 kg de ulei de trandafir natural - cu costul de 20,1 lei, 17 kg - cu costul de 135,5 lei, 1348,7 kg de ulei de salvie - cu costul total de 242,7 lei; 168 kg de ulei eteric de trandafir - cu costul total de 926,7 lei. Fără apreciere în expresie valorică, la acest depozit se păstrau 154 kg de ulei de levănţică şi 98 kg de ulei de salvie. Fără nici un suport juridic, în legătură cu expirarea termenelor de utilizare, de la cumpărători sînt returnate cantităţi însemnate de articole de parfumerie şi cosmetică. Numai în perioada 1996 - I jumătate a anului 1997 au fost returnate 283,9 mii unităţi de asemenea articole. Lipseşte evidenţa valorică a mărfii returnate. Societăţii pe acţiuni de tip închis (S.A.T.Î.) "Fondul Mitropoliei", fondată de Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove şi mănăstirea "Ţigăneşti", la o lună după înregistrare i-au fost acordate de Parlament înlesniri fiscale. Suma acestor înlesniri trebuia să fie utilizată la construcţia, restaurarea şi reparaţia edificiilor de cult şi mănăstirilor ce prezintă valoare culturală şi sînt incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Legea bugetului de stat pe anul 1996 nu prevedea scutirea S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" de plata TVA pentru mărfurile importate. Încălcînd art.26 din această lege şi art.7 din Legea privind bazele sistemului fiscal, Comisia parlamentară pentru buget şi finanţe, prin scrisoarea sa, de comun acord cu ministrul finanţelor dl V.Chiţan, scuteşte S.A.T.Î. de plata în buget a TVA pentru mărfurile importate, în baza căreia şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl I.Prisacari a dat indicaţie I.F.S. pe mun.Chişinău să scutească S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" de plata TVA pentru volumul mărfurilor importate. Astfel, bugetul de stat a suportat pierderi suplimentare în mărime de 3340,4 mii lei. Documentele de constituire a S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" prevăd peste douăzeci de tipuri de activitate, dar nici unul din ele nu se referă la scopurile prevăzute de lege, adică la construcţia, restaurarea şi reparaţia edificiilor de cult. "Fondul Mitropoliei", dispunînd de surse fiscale, n-a luat măsurile necesare pentru acumularea acestor mijloace în scopurile prevăzute, însă a început să se ocupe de un singur tip de activitate - prestarea servicilor de intermediar diverselor firme privind importarea fără taxe vamale şi fără impozite a mărfurilor. Timp de 10 luni ale anului 1996 S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" (mai precis prin intermediul ei) a importat mărfuri (produse alimentare de import, automobile, tehnică de uz casnic, mărfuri-radio, benzină, motorină etc.) în sumă de 20,6 mil.lei. Suma totală a înlesnirilor fiscale pe 10 luni ale a.1996, obţinute de S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei", a constituit 6,6 mil.lei. Ordinea de formare a preţului de livrare a dat posibilitate ca de înlesnirile fiscale acordate să beneficieze nuS.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei", ci aşa structuri private ca S.R.L. "Fidesco", S.R.L. "Rodaj", S.A. "Acorex-Trading", S.R.L. "Elita-5", S.R.L. "Interforum-M", S.R.L. "Texcom", "Catalan" etc. După cum denotă rezultatele contracontroalelor, o serie de cumpărători ai S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" iniţial aveau contracte directe încheiate cu firme din ţările străine pentru livrarea producţiei. După intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 1996, o parte din agenţii economici s-au dezis de contractele directe cu partenerii străini în favoarea S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei", ulterior încheind cu aceasta contracte privind livrarea producţiei nominalizate mai sus. Astfel, S.R.L. "Rodaj" iniţial a încheiat cu firma austriacă "Velis LTD" un contract privind livrarea automobilelor "VAZ" şi în februarie 1996 a primit primul lot de 20 de unităţi de diferite modele, achitînd în buget toate taxele vamale şi TVA pentru import. Din martie 1996 procurarea automobilelor de către firma "Rodaj" s-a înfăptuit prin intermediul S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei". Pînă în octombrie 1996 firma a primit prin intermediul S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" 245 automobile "VAZ" de diferite modele în sumă de 6205,9 mii lei. Întocmirea documentelor de importare a autovehiculelor prin S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" i-a permis firmei să nu plătească taxele vamale şi TVA pentru import în suma totală de 1196,1 mii lei. În urma acestei afaceri firma "Rodaj" dispunea pe piaţa republicii de o situaţie economică mult mai avantajoasă în comparaţie cu alţi importatori de automobile. Pe parcursul anilor 1995-1996 S.R.L. "Fidesco" a importat mărfuri alimentare prin intermediul întreprinderilor cărora Parlamentul R.M. le-a acordat înlesniri fiscale. În anul 1995 "Fidesco" a importat mărfuri prin firma "Olimpic-Club". După intervenţia Curţii de Conturi şi închiderea acestui canal nelegal de înlesniri, firma "Fidesco", din ianuarie 1996, a efectuat importarea produselor alimentare şi altor mărfuri prin intermediul S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei", adică a utilizat un alt canal, pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Preşedintele firmei "Bolid", or.Frankfurt-pe-Main (RFG), care livra marfă S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" şi fondatorul principal al S.R.L. "Fidesco" - L.Zusman (54% din capitalul statutar), care cumpără această marfă de la S.A.T.Î., este una şi aceeaşi persoană. Pînă în octombrie 1996 firma a primit prin intermediul S.A.T.Î. mărfuri în sumă totală de 6898 mii lei. Întocmirea documentaţiei pentru importarea produselor alimentare şi altor mărfuri prin mijlocirea S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" i-a permis S.R.L. "Fidesco" să nu plătească taxele vamale şi TVA pentru import în sumă totală de 2,2 mil.lei, fapt ce i-a creat întreprinderii condiţii mult mai avantajoase în comparaţie cu alte întreprinderi similare. S.A. "Acorex-Trading" este, conform ponderii, al treilea cumpărător al producţiei importate prin S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei". Din iunie pînă în septembrie 1996 S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" a livrat S.A. "Acorex-Trading" mărfuri - produse alimentare, bere, hrană pentru animale domestice, obiecte electrice de uz casnic şi mărfuri-radio în sumă totală de 2397,1 mii lei. Procurarea acestei producţii din ţările străine prin intermediul S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" a dat posibilitate S.A. "Acorex-Trading" neîntemeiat să nu achite în buget taxele vamale în mărime de 554,8 mii lei (inclusiv pentru bere - 238,5 mii lei) şi TVA pentru import - 373,3 mii lei, iar în total - 928,1 mii lei. Pe parcursul anului 1996 S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" a fost supusă controlului atît de Departamentul Control Financiar şi Revizie, cît şi de secţia control nr.3 a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău. Controlul de la Departamentul Control Financiar şi Revizie a fost efectuat de către dl M.Boclaci în mod superfecial, nefiind stabilite nici un fel de încălcări ale legislaţiei în vigoare privind problema corectitudinii şi plenitudinii evidenţei înlesnirilor fiscale. În urma controlului exercitat de inspectorul principal al secţiei control a sectorului nr.3 al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău dl V.Goian s-a constatat ilegalitatea scutirii S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" de plata TVA pentru mărfurile importate şi faptul că în evidenţa contabilă a S.A.T.Î. nu sînt înregistrate înlesnirile acordate, nu se creează un fond aparte şi că aceste mijloace nu sînt acumulate la un cont special. Obţinînd asemenea informaţie, nici Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (dl Gh.Trocin), nici IFPS(dl I.Prisacari), nici Ministerul Finanţelor (dl V.Chiţan) n-au luat măsuri pentru redresarea la timp a situaţiei, asigurarea metodologică a evidenţei contabile, neadmiterea folosirii contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare şi neadmiterea pierderilor pentru bugetul de stat. Încălcările comise la realizarea hotărîrii Parlamentului despre acordarea înlesnirilor fiscale S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" şi utilizarea lor sînt o consecinţă a acordării înlesnirilor fiscale unor subiecţi aparte ai antreprenoriatului în contradicţie cu art.8 din Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi din 01.04.92 care prevede crearea de către stat pentru toţi antreprenorii a condiţiilor egale de drept şi economice de gospodărire şi cu art 5(1) din Legea privind limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei din 29.02.92 ce interzice adoptarea hotărîrilor orientate spre crearea condiţiilor discriminatorii sau, invers, prielnice pentru activitatea unor subiecţi aparte ai antreprenoriatului; depăşirii atribuţiilor şi împuternicirilor de către unii factori de decizie, care a dus la tratarea liberă şi necorectă, fără consimţămîntul Parlamentului, a art.26(8) din Legea bugetului de stat pe a.1996; neglijării legislaţiei în vigoare şi lipsei de principialitate şi responsabilitate a ministrului finanţelor dl V.Chiţan şi şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl I.Prisacari. Societatea pe acţiuni "Vibropribor" în cadrul fondării şi privatizării a comis încălcări ale legislaţiei în vigoare, ce reglementează procesele în cauză. Ca rezultat, cota statului în capitalul statutar al societăţii pe acţiuni formate în baza Întreprinderii de Stat "Vibropribor" constituie doar 30 la sută. E necesar de remarcat faptul că cota statului în capitalul statutar constituie tot imobilul, fondurile fixe şi circulante ale Întreprinderii de Stat "Vibropribor". Restul capitalului statutar s-a repartizat în felul următor: 67 la sută aparţinea cooperativei "Omega" care a introdus proprietatea intelectuală ce consta în elaborarea documentară a aparatului APD-01-2 (NONA-2);3 la sută aparţinea concernului "Vias", care a introdus 20 de aparate pentru dializa peritonială APD-01-2 (NONA-2) în valoare de 2,0 mil.lei. Crearea S.A."Vibropribor" cu capitalul mixt (de stat şi privat) a fost efectuată contrar intereselor statului. Patrimoniul de stat, introdus în capitalul statutar în contradicţie cu legislaţia în vigoare, nu a fost estimat la preţuri reale, diminuîndu-se considerabil cota statului în capitalul statutar al societăţii pe acţiuni. Astfel, valoarea unui metru pătrat de spaţiu în clădirea blocului cu trei etaje cu suprafaţa de 2731,6 m2 constituie 12,2 lei, pe cînd valoarea unui metru pătrat a unei asemenea încăperi în mun.Chişinău alcătuieşte nu mai puţin de 900 lei; 5 automobile GAZ-52 (anul de producere 1989) au fost evaluate la preţuri de 174 lei fiecare etc. Estimarea depunerilor cooperativei "Omega" (proprietatea intelectuală în sumă de 44,3 mil.lei) a fost efectuată prin calcule nejustificate, dubioase şi introduse nelegitim în fondul statutar al S.A. "Vibropribor" de însăşi cooperativă în contradicţie cu Legea cu privire la societăţile pe acţiuni. Concomitent veridicitatea estimării proprietăţii intelectuale a cooperativei "Omega" nu poate fi justificată de Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. Crearea S.A. "Vibropribor" n-a ameliorat starea economico-financiară a întreprinderii în cauză, ci invers, a agravat-o, ceea ce o demonstrează indicii economici ai activităţii societăţii pe acţiuni în perioada după acţionare. În prima jumătate a anului 1997 volumul de producţie în preţuri curente s-a redus de 3 ori faţă de aceeaşi perioadă a a.1996, volumul de realizare (fără TVA) s-a micşorat de 1,7 ori, pierderile de la activitatea de bază la 01.07.97 au alcătuit 225,4 mii lei. Controlul documentar-tematic asupra activităţii economico-financiare a depistat un şir de încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare, pierderi neîntemeiate şi folosirea iraţională a patrimoniului S.A. "Vibropribor". Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber "Expo-Business- Chişinău", fiind organul de administrare a Zonei libere, nu-şi îndeplineşte pe deplin sarcinile şi funcţiile atribuite pentru atingerea scopurilor principale de dezvoltare social-economică a teritoriului zonei, atragerea capitalului şi tehnologiilor străine în Republica Moldova, lărgirea producţiei mărfurilor şi serviciilor de larg consum, precum şi pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova în Zona liberă. Astfel, administraţia zonei şi rezidenţii ei, beneficiind de înlesniri fiscale şi vamale în sumă totală de 35,1 milioane lei, au efectuat investiţii în infrastructura zonei numai de 8,6 milioane lei. Din 8 tipuri de activitate au fost desfăşurate doar 5, majoritatea rezidenţilor ocupîndu-se numai de comerţ, dar nu şi de producţia mărfurilor de larg consum. Nu se îndeplineşte una din sarcinile şi funcţiile principale ale administraţiei prevăzute în Regulamentul zonei - privind eliberarea certificatelor de provenienţă a mărfurilor din zonă. În baza Regulamentului cu privire la impunerea Zonei Antereprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău" şi rezidenţilor ei, aprobat de ministrul finanţelor (dl V.Chiţan), Departamentul Controlului Vamal a eliberat importul mărfurilor în zonă de taxa pe valoarea adăugată şi accize - facilităţi neprevăzute de Legile cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău" şi Privind zonele antreprenoriatului liber. Numai pe parcursul perioadei 1 iunie 1996 - 1 mai 1997 administraţia zonei şi rezidenţii ei au beneficiat de aceste facilităţi nelegitime în sumă de 25,9 milioane lei (taxa pe valoarea adăugată - 14,7 milioane lei, accize - 11,2 milioane lei). Controlul Curţii de Conturi a depistat încălcări şi la unii rezidenţi ai Zonei libere. Astfel, au fost stabilite micşorări neîntemeiate ale beneficiului impozabil cu 96,4 mii lei, în urma cărui fapt în buget nu s-a încasat impozitul pe beneficiu în sumă de 14,8 mii lei. Casa de Comerţ "Expo", din mijloacele bugetare de 200 mii lei, destinate pentru efectuarea lucrărilor de pregătire şi organizare a expoziţiei, a utilizat contrar destinaţiei pentru procurarea unui autoturism - 30,1 mii lei, pentru servicii de recalculare a fondurilor fixe - 1,5 mii lei şi pentru premierea factorilor de decizie - 3,1 mii lei. Contrar Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, Ministerul Economiei şi Reformelor, în calitate de fondator, a declarat constituirea Societăţilor pe Acţiuni "Centrul internaţional de expoziţii "Moldexpo" şi "Casa de Comerţ "Expo", pe cînd unicul împuternicit să exercite funcţiile de fondator al societăţilor pe acţiuni este Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat. Statutele acestor societăţi au fost aprobate cu capitalul statutar respectiv - 1274,6 mii lei şi - 273,6 mii lei, sau cu 705,4 mii lei mai puţin decît activele lor (proprietatea statului), transmise gratuit. Totodată, după reevaluarea efectuată în baza Hotărîrii Guvernului nr.30 din 16 ianuarie 1996, capitalul statutar al acestora constituia 10796,5 mii lei (C.I.E. "Moldexpo" - 7925,4 mii lei, iar C.C."Expo" - l2871,1 mii lei), ori cu 9248,3 mii lei (fără mijloacele circulante) mai mult decît cel iniţial, care nu a fost revăzut de fapt. Totodată, conducerea acestor societăţi este exercitată de directori desemnaţi de Ministerul Economiei (ca fondator) în lipsa adunării generale a acţionarilor şi comisiei de revizie. Conducerea Academiei de Studii Economice (ASEM), la formarea şi utilizarea mijloacelor speciale, provenite în marea majoritate în baza contractelor cu persoanele fizice şi juridice pentru serviciile acordate la pregătirea specialiştilor în cadrul instituţiei, pe parcursul anilor 1994-1996 a comis un şir de încălcări financiare. S-au admis cheltuieli din contul unor măsuri prevăzute în devizul aprobat pentru efectuarea de fapt a altor măsuri nepreconizate. În anul 1995 s-au supracheltuit la art.3 - 416,4 mii lei, la art.12 - 1835,2 mii lei etc., aceste sume nefiind prevăzute în devizul aprobat de Ministerul Învăţămîntului. Dispunînd de considerabile mijloace financiare libere, provenite pe baza contractelor şi alocate din bugetul de stat, conducerea ASEM a admis cheltuieli neeficiente şi nelegitime. Odată cu depunerea la depozit în Banca Socială a mijloacelor speciale provenite în baza contractelor, cu o dobîndă de 30 la sută, conducerea ASEM a negociat creditele indicate de la aceeaşi bancă, însă la un procent de 35-38 la sută. Numai pentru creditele de 2,7 mil.lei, primite pe parcursul anului 1996 din contul mijloacelor speciale, s-a plătit dobînda bancară în sumă de 223,5 mii lei, cu 22,9 mii lei mai mult decît suma procentelor obţinute de la depozitarea în acelaşi an a2,9 mil.lei. Conducerea ASEM a realizat unor colaboratori 3 unităţi de transport şi unei întreprinderi - o unitate la un preţ simbolic, ignorînd ordinea stabilită privind vînzarea patrimoniului de stat prin licitaţie. Suma încasată a constituit numai 18,9 mii lei, pe cînd, conform preţurilor elaborate de Ministerul Economiei, acestea se evaluau la 132,3 mii lei, cu 113,4 mii lei mai mult. Totodată, pentru completarea parcului auto, au fost procurate 4 mijloace de transport, cheltuindu-se 173,8 mii lei. Pentru deservirea comisiei de admitere în anul 1995 s-au admis cheltuieli neprevăzute de 38,8 mii lei, inclusiv: alimentarea - 5,9 mii lei, deservirea cu băuturi răcoritoare - 3,2 mii lei, odihna fără plată a membrilor comisiei - 29,7 mii lei. Cheltuielile suportate de ASEM pentru serviciile acordate unor agenţi economici au constituit pe parcursul a 3 ani (1994-1996) circa 479 mii lei, ele fiind efectuate din contul mijloacelor bugetare, pe cînd o parte din aceste achitări de 31,5 mii lei au fost înregistrate ca venituri la contul mijloacelor speciale, încălcîndu-se astfel ordinea stabilită. Din contul mijloacelor speciale, provenite în baza contractelor, pe parcursul anului 1996 s-au efectuat cheltuieli de 894,5 mii lei pentru finalizarea lucrărilor de construcţie-montaj ale căminului nr.6, însă conducerea ASEM n-a asigurat un control asupra preţurilor şi volumelor de lucrări executate. În baza unui contract (dezavantajos pentru ASEM), încheiat la 15.03.95 cu FCP "Alianţa", de 137 mii lei au fost procurate mijloace antiincendiare într-o cantitate ce depăşea considerabil necesităţile Academiei. Ca rezultat, prin control s-a depistat depozitarea fără folosire mai mult de 2 ani a unei părţi din inventarul procurat de 55,5 mii lei. Conducerea ziarului "Moldova Suverană" (dl A.Hropotinschi) în anul 1996 şi semestrul întîi al a.1997 a admis pierderi în sumă de 405,2 mii lei, parţial ele fiind acoperite de Ministerul Finanţelor cu subvenţii bugetare de 190 mii lei şi 7,2 tone hîrtie de ziar (30,9 mii lei). Realizînd ziarul prin abonare, la preţuri simbolice, redacţia a suportat pierderi în sumă de 527,7 mii lei sau 26 bănuţi pentru un exemplar. Pe parcursul anului 1996 au fost înregistrate cheltuieli în sumă de 105,1 mii lei ce nu ţin de realizarea producţiei poligrafice. În scopul publicităţii campaniei electorale prezidenţiale, în lunile septembrie-decembrie 1996, de către colaboratorii redacţiei au fost editate şi distribuite suplimentar circa 23,5 mii exemplare în sumă de 8,7 mii lei, cheltuielile efectuate fiind incluse în cheltuielile generale ale redacţiei. În rezultatul înregistrării incorecte în evidenţă, contabilitatea ziarului a majorat artificial şi neîntemeiat beneficiul cotidianului cu 61,6 mii lei. N-a fost asigurat un control riguros asupra procurării şi trecerii la cheltuieli a hîrtiei. Pe parcursul anului 1996 s-a practicat procurarea hîrtiei la preţuri neconvenabile, totodată formîndu-se stocuri la depozit care depăşeau necesităţile lunare de peste zece ori şi aducîndu-se pierderi de peste 66 mii lei. Contrar Legii cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.92 şi clauzelor contractuale, redacţia ziarului, fără consimţămîntul proprietarului, a dat în subarendă spaţiu de la care a încasat 56,7 mii lei. În lipsa unui control respectiv, conducerea cotidianului (dl A.Hropotinschi) a acceptat pentru anul 1997 exploatarea de către firma "Eastar" a imobilului închiriat, aceasta neachitînd taxa de arendă pe trimestrul întîi. Numai convorbirile telefonice au constituit la 01.08.97 peste 3,1 mii lei. Un "contract de colaborare", nefavorabil pentru redacţie, a fost încheiat cu o persoană particulară, neînregistrată la Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Ministerul Justiţiei, care a instalat într-un birou două aparate "xerox", prestînd servicii de xerocopie şi care, pe parcursul a 18 luni, n-a achitat nici un bănuţ pentru energia electrică, pază, arendă, toate cheltuielile fiind suportate de redacţie (270 lei lunar). Conducerea Serviciului de Stat pentru supravegherea asigurărilor în perioada supusă controlului (anii 1996-1997) nu şi-a exercitat în deplină măsură funcţiile de bază privind reglementarea, coordonarea şi exercitarea controlului asupra activităţii de asigurare a asigurătorilor, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale asiguraţilor. Din cele 119 organizaţii de asigurare (conform Registrului de Stat) de către colaboratorii Serviciului în anul 1996 şi 10 luni ale a.1997 a fost supusă controlului activitatea de asigurare a numai 20 de asigurători, ceea ce constituie doar 17 la sută din numărul total al organizaţiilor de asigurare. Conducerea serviciului n-a întreprins măsurile respective pentru asigurarea conformităţii documentelor de constituire a societăţilor de asigurare. Serviciul nu prezintă copiile hotărîrii privind crearea, reorganizarea şi lichidarea organizaţiilor de asigurări organelor administraţiei publice locale, organelor fiscale, statistice şi de asigurări sociale, iar pentru organizaţiile care dispun în fondul statutar de cote-părţi ale statului - şi organului respectiv de administrare a patrimoniului statului. Conducerea serviciului a comis în activitatea sa încălcări la ţinerea Registrului Unic de Stat al asigurătorilor şi la acordarea licenţelor pentru activităţi de asigurare. S-au admis cazuri cînd în unul şi acelaşi registru se fixa atît înregistrarea, cît şi acordarea de licenţe. Acordarea licenţelor pentru activitatea în domeniul asigurărilor s-a efectuat fără prezentarea argumentării economice, programului protecţiei privind reasigurarea şi alte garanţii de realizare a obligaţiunilor de asigurare, precum şi a informaţiei despre calităţile conducătorilor lor. În conformitate cu atribuţiile sale, serviciul elaborează actele normative pentru reglementarea unor aspecte ale activităţii de asigurări, executarea cărora n-o urmăreşte. În aşa mod, Companiile "ASITO", "Afes-M", "Moldova-Astrovaz", "Întrepriz-Polis", "Auto", "Mobias", "Garanţie", "Vis", "Medaso" n-au respectat corelaţia normativă de plasare a rezervelor prevăzute de regulament privind plasarea rezervelor de asigurare, precum şi rambursarea în termen a lor, ceea ce a influenţat negativ asupra situaţiei financiare şi solvabilităţii companiilor. Pe parcursul a doi ani de cînd au fost aprobate normativele şi direcţiile de investire a rezervelor unele Companii: "Moldova-Astrovaz", "Garanţie", "Mobias" etc. n-au îndeplinit prescripţiile serviciului. Fiecare a treia companie nu respectă principiul diversificării investirii rezervelor. La sfîrşitul a.1996 de rezerva de asigurare în mărime de 14,5 mil.lei dispuneau 26 de organizaţii, care pe parcursul anului nu au obţinut venituri de la investirea lor, ceea ce a generat scăderea eficienţei activităţii lor de asigurare. Biroul de Inventariere Tehnică Central, neasigurînd în activitatea sa îndeplinirea funcţiilor sale principale, încasa pentru întreţinerea sa defalcări de la profitul birourilor teritoriale. Veniturile obţinute de către BITC din alocaţiile BIT subordonate sînt utilizate în fond nu la înzestrarea BIT, ci pentru plata salariilor şi premiilor. Mijloacele obţinute sînt utilizate neeficient şi contrar destinaţiei, din cauza lipsei unui control asupra formării şi utilizării lor. S-au constatat multiple cazuri de executare a comenzilor clienţilor pentru evaluarea proprietăţii, însă îndeplinirea lucrărilor de acest fel nu intră în competenţa biroului central. N-au fost întocmite şi nu au fost aprobate în modul stabilit devizele de cheltuieli pentru întreţinerea BITC peanii 1995, 1996, 1997. Evidenţa contabilă se ţine în mod nesatisfăcător. În timpul controlului Curţii de Conturi s-a constatat că bilanţurile contabile şi dările de seamă asupra rezultatelor financiare au fost falsificate. De asemenea au fost denaturate şi dările de seamă prezentate organelor de statistică. E necesar de menţionat şi faptul că contabilul-şef al BITC dna L.Rurac în perioada supusă controlului a activat în calitate de contabil-şef şi la firma "Ariman" cu care BITC a stabilit relaţii economice. Astfel, din vina fostului contabil-şef dna L.Rurac, BITC a admis utilizarea neefectivă şi contrar destinaţiei a creditului primit în sumă de 60,0 mii lei, transmiţîndu-l firmei particulare "Ariman", acesta fiind folosit timp de jumătate de an fără dobîndă. Conducerea dlui A.Vitanov a admis folosirea neeficientă a încăperilor ocupate de BITC, precum şi utilizarea proprietăţii de stat în interesele firmei particulare SRL "Radial". În decurs de 3,5 ani firma nominalizată utilizează 100 m2 fără achitarea taxei de arendă adecvate suprafeţei ocupate şi a costului serviciilor comunale. Biroul de Inventariere Tehnică al mun.Chişinău nu în deplină măsură îşi îndeplineşte sarcinile principale: examinarea obiectelor de inventariere; înregistrarea modificărilor curente; formarea, păstrarea şi renovarea arhivei documentaţiei tehnice, acumularea şi sistematizarea datelor inventarierii. În activitatea BIT al mun.Chişinău au fost constatate încălcări ale legislaţiei în vigoare în ce priveşte modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, inclusiv clădirilor, construcţiilor şi altor mijloace fixe la inventarierea imobilului întreprinderii, privind privatizarea atelierilor de creaţie şi evidenţa proprietarilor apartamentelor privatizate. Prin controlul selectiv al dosarelor de inventariere tehnică s-a constatat că în majoritatea lor lipsesc documentele necesare pentru înregistrarea juridică a obiectelor; în multe dosare colaboratorii BIT neîntemeiat au introdus schimbări privind construcţiile neautorizate, construcţiile anexe; în unele cazuri au înregistrat transmiterea nelegitimă a proprietăţii de stat. CAPITOLUL II Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate în activitatea unităţilor economice supuse controlului În perioada nominalizată (01.01.97 - 01.01.98) s-au desfăşurat 41 de şedinţe ale Curţii de Conturi, la care s-au examinat rezultatele controalelor exercitate la 49 de unităţi economice. Toate hotărîrile Curţii de Conturi au fost adoptate conform Legii privind Curtea de Conturi şi altor acte normative în vigoare, urmărind scopul de utilizare raţională a alocaţiilor bugetare şi a patrimoniului statului, de recuperare a prejudiciului material cauzat statului, de tragere la răspundere a persoanelor ce au comis încălcări ale legislaţiei în vigoare, de îmbunătăţire a evidenţei contabile şi a activităţii economico-financiare şi bancare. Conform hotărîrilor Curţii de Conturi, a fost compensat prejudiciul cauzat statului, în sumă de 17,3 mil.lei, inclusiv în bugetul de stat s-au încasat 6,2 mil. lei, s-au restituit alocaţii bugetare de 10,2 mil. lei, în Fondul Social au fost viraţi 380,2 mii lei, în fondul extrabugetar - 1,1 mil. lei. Pentru încălcările comise la îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, 101 factori de decizie au fost sancţionaţi pe linie disciplinară, inclusiv 10 persoane responsabile au fost eliberate din funcţie. Controlul strict exercitat de Curtea de Conturi asupra executării de către factorii de decizie a hotărîrilor privind rezultatele controalelor efectuate a dat posibilitate ca în decursul perioadei nominalizate să fie îndeplinite un şir de cerinţe ale acestor hotărîri. Astfel, în scopul îndeplinirii Hotărîrii Curţii de Conturi nr.1 din 10.01.97Privind rezultatele controlului la Ministerul Finanţelor asupra executării bugetului de stat pe 9 luni ale a.1996, Ministerul Finanţelor a precizat calculul deficitului bugetar pe anul 1996 în urma prezentării de către Ministerul Afacerilor Externe a dării de seamă privind utilizarea taxelor consulare încasate în sumă de 4,1 mil. lei, care au fost reflectate la veniturile şi cheltuielile bugetului de stat. Concomitent s-au introdus modificările respective, care urmau a fi apreciate conform cerinţelor Statisticii Financiare Publice a Fondului Monetar privind reflectarea depozitului bancar în sumă de 13,3 mil. lei, specificînd-o ca o operaţiune nouă în procesul executării bugetului de stat pe anul 1996. O atenţie deosebită s-a acordat controlului asupra utilizării angajamentelor trezoreriale, prin care au fost modificate mecanismele folosirii acestor angajamente. Astfel, începînd cu 1 ianuarie 1997, a fost anulată efectuarea achitărilor reciproce prin intermediul angajamentelor trezoreriale. Pentru executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.22 din 06.06.97, Ministerul Finanţelor a prezentat Guvernului Republicii Moldova modificările privind ratificarea Acordului de împrumut dintre banca germană Kreditanstalt fur Wiederaufbau şi Republica Moldova pentru procurarea utilajului medical de la firma "Siemens" A.G. În problema abordată Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova au adoptat hotărîrile respective (nr.1099 din 27.11.97, nr.1423-XIII din 23.12.97). Întru executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.26 din 12.06.97, Guvernul R.M. a adoptat Hotărîrea nr.742 din 7 august 1997 "Privind modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.803 din 5 decembrie 1995 ("Cu privire la lichidarea Asociaţiei de Stat "Cartea Moldovei" şi aprobarea structurii şi Regulamentului Departamentului Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi"), prin care s-au introdus modificări în structura şi Regulamentul Departamentului, aducîndu-le în corespundere cu necesităţile reale de reglementare de stat a ramurii respective. Pentru soluţionarea propunerilor Curţii de Conturi a R.M., expuse în Hotărîrea nr.40 din 02.10.97, Guvernul R.M. a adoptat Hotărîrea nr.1021 din 04.11.97 "Privind rezultatele reviziei financiare efectuate în Cancelaria de Stat şi ale controlului asupra activităţii economico-financiare a unor instituţii subordonate acesteia". Curtea de Conturi a propus Guvernului să examineze oportunitatea funcţionării ulterioare a Uniunii "Moldova-Service" (ţinînd cont de epuizarea sarcinilor acesteia fixate în actele de constituire) în calitate de agent economic de sine stătător, practic izolat pe parcursul ultimilor ani de întreprinderile ce au intrat în componenţa sa. Guvernul a acceptat această propunere şi peste puţin timp a fost elaborată Hotărîrea nr.1196 din 26.12.97 "Privind abrogarea Hotărîrii GuvernuluiR.M. nr.310 din 29.08.90". În baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.12 din 28.03.97, Academia de Studii în Domeniul Administrării Publice pe lîngă Guvernul R.M. a stabilit un sistem strict de control şi măsuri concrete privind neadmiterea cheltuielilor nejustificate; a fost definitivat statutul Academiei, pentru a fi înaintat spre aprobare Guvernului; statele de funcţiuni au fost reduse cu 31 persoane, iar categoriile de salarizare sporite nelegitim au fost aduse în conformitate cu normativele în vigoare; Ministerul Finanţelor a micşorat cu 95,7 mii lei planul de finanţare pe a.1997. În baza Hotărîrii nr.8 din 20.02.97 privind creditele externe acordate de către Federaţia Rusă, Banca Naţională a Moldovei a prezentat Ministerului Finanţelor informaţia privind deschiderea unui cont pentru Guvernul Republicii Moldova în Centrul de Informatizare al Băncii Centrale a Federaţiei Ruse şi altor conturi pentru evidenţa analitică. Pentru executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.58 din 03.10.96 "Privind rezultatele controlului efectuat asupra activităţii economico-financiare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei", Ministerul Economiei şi Reformelor, în comun cu Ministerul Finanţelor şi Academia de Ştiinţe a Moldovei a elaborat un Regulament privind formarea, executarea şi aplicarea în economia naţională a comenzilor de stat în domeniul ştiinţei, care a fost aprobat de către Guvernul R.M. prin hotărîrea nr.631 din 19.11.96 şi prezentat Parlamentului spre examinare. Ministerul Finanţelor a micşorat volumul de finanţare pentru Academia de Ştiinţe privind cheltuielile bugetare neîntemeiat efectuate în sumă de 233,9 mii lei. Academia de Ştiinţe a creat o comisie pentru revizuirea statutului Academiei în deplină corespundere cu actele normative în vigoare, care urma a fi înaintat Guvernului spre aprobare. În scopul executării cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.16 din 13.06.97 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Companiei de Stat "Moldenergo" a Departamentului Energetică, Resurse Energetice şi Combustibil", Guvernul R.M. a aprobat Hotărîrea nr.724 din 30.07.97 "Privind restructurarea datoriilor Companiei "Neftegasgroup" LTD faţă de Compania de Stat "Moldenergo", prin care s-a acceptat transferul în posesia statului a 62,6 procente ale pachetului de acţiuni în BCA "Petrolbank" în contul stingerii datoriei faţă de C.S. "Moldenergo" cu condiţia că pachetul de acţiuni se va realiza contra livrării energiei electrice şi termice în valoare de 10 mil. dolari SUA. C.S. "Moldenergo" a transferat în bugetul statului 4,1 mil. lei, în urma diminuării impozitului pe beneficiu pe a.1995; a format o comisie pentru organizarea achiziţionării combustibilului în bază de concurs; organelor de anchetăle-au fost înaintate materialele privind încălcările modului stabilit de luare la evidenţă a mijloacelor fixe, comise de dl V.Şapovalov, şi care au pricinuit C.S. "Moldenergo" daune în sumă de 133,2 mii lei. Executînd Hotărîrea Curţii de Conturi nr.6 din 06.02.97 "Privind rezultatele controlului tematic asupra unor probleme ale activităţii economico-financiare a Societăţii pe Acţiuni "Tirex-Petrol" în perioada 1994-1996", Ministerul Economiei şi Reformelor a înaintat în Guvernul R.M. propunerea privind modul formării preţurilor la produsele petroliere, la baza cărora Guvernul, prin Hotărîrea sa nr.293 din 26.03.97, a decis că Societatea pe Acţiuni "Tirex-Petrol" stabileşte preţurile la produsele petroliere cu aplicarea rentabilităţii în mărime de 30 la sută în raport cu cheltuielile de circulaţie reale. S.A. "Tirex-Petrol" a revăzut contractele de livrare a produselor petroliere şi a combustibilului în scopul ridicării responsabilităţii părţilor contractante pentru achitarea la timp şi aprovizionarea ritmică. S-au introdus modificări în activitatea de aprovizionare cu produse petroliere şi combustibil solid şi de achiziţionare a acestora la preţuri fixe. Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a executat cerinţele Hotărîrii Curţii de Conturi nr.10 din 10.02.97 "Privind rezultatele controlului tematic asupra activităţii unor structuri de antreprenoriat, unde în calitate de conducător a activat dl V.Grec" privind destituirea din postul de preşedinte al S.A. "Tutun" a dlui V.Grec, ţinînd cont de implicaread-lui în activitatea multiplelor structuri de antreprenoriat, precum şi de încălcările comise de către acestea sub conducerea lui. Însă pînă în prezent n-a fost convocată conferinţa membrilor Asociaţiei "Amacon", pentru determinarea activităţii dlui V.Grec în calitate de conducător al acesteia şi examinarea oportunităţii activităţii ulterioare a acestei asociaţii. De la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat s-a cerut luarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare faţă de Asociaţia "Ascoflot" or.Chişinău, pentru comiterea încălcărilor prevederilor actelor normative ce reglementează activitatea de antreprenoriat, evidenţa contabilă a operaţiilor economice şi impunerea fiscală. Pentru neexecutarea cerinţelor nominalizate, Asociaţiei "Ascoflot" or.Chişinău i-au fost înaintate sancţiuni în sumă de 21,3 mil. lei. În scopul executării Hotărîrii Curţii de Conturi nr.14 din 28.03.97 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii Ministerului Industriei al Republicii Moldova", pentru organizarea activităţii de comercializare a activelor neutilizate şi stoparea irosirii proprietăţii statului, Ministerul Industriei, de comun acord cu Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, a instituit o comisie pentru determinarea activelor ce nu pot fi comercializate. Pentru lichidarea neajunsurilor depistate de Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor a micşorat cu 5 mil. lei cheltuielile prevăzute în proiectul bugetului de stat pe a.1997 pentru întreţinerea Ministerului Apărării (inclusiv a Forţelor de Menţinere a Păcii). Evidenţa cheltuielillor pentru întreţinerea Forţelor de Menţinere a Păcii, conform Hotărîrii Parlamentului nr.969-XIII din 24.07.96 şi ordinului Ministerului Finanţelor nr.05 din 02.06.97, se ţine în mod separat. În vederea soluţionării problemelor de rambursare a creanţelor şi achitării datoriilor faţă de ţările C.S.I. şi Ţările Baltice (Hotărîrea nr.8 din 20.02.97 "Privind rezultatele controlului asupra valorificării creditelor externe acordate Guvernului RM de către Guvernul Federaţiei Ruse la 28 mai 1993 în sumă de 40,0 mlrd.rub. şi 50,0 mlrd.rub. la Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi beneficiari", Banca Naţională a Moldovei a conlucrat cu Ministerul Finanţelor asupra întocmirii Actului de verificare şi stabilire a datoriilor reciproce între Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor, parvenite din reglementarea creanţelor şi a datoriilor Republicii Moldova. S-au definitivat şi reglementat creanţele şi datoriile faţă de următoarele state: Ucraina, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Belarus, Turkmenistan, Armenia, Tadjikistan, Rusia. Faptul reglementării creanţelor Republicii Moldova numai cu Ucraina şi Turkmenistan a permis completarea bugetului Republicii Moldova la partea venituri cu peste 40 milioane dolari SUA. În baza cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.25 din 17.06.97 "Privind rezultatele controlului tematic asupra activităţii Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat", Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea sa nr.692 din 24.07.97, a stabilit mecanismul şi modul de dare în arendă şi de calculare a cuantumului arendei mijloacelor circulante, încăperilor nelocuibile, utilajelor, unităţilor de transport, altor fonduri fixe arendate. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.4 din 30.01.97 "Privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Companiei de Asigurare pe Acţiuni "ASITO", pentru realizarea propunerilor Curţii în vederea extinderii bazei fiscale, Serviciul de Stat pentru supravegherea asigurărilor pe lîngă Ministerul Finanţelor a făcut propuneri privind desăvîrşirea modalităţii de formare a rezervelor de asigurare, a impozitării şi reglementării evidenţei contabile a operaţiilor de intermediere în asigurări şi altele. În contul finanţării Întreprinderii de transport a Cancelariei de Stat pentru a.1997 s-a inclus suma depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor în a.1995 în mărime de 210 mii lei. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a efectuat controlul asupra stabilirii veniturilor impozabile provenite din activitatea de antreprenoriat, determinînd suma TVA, care trebuia să fie virată în buget în mărime de 305,2 mii lei. Au fost remise, pentru informare şi luare de atitudine: Parlamentului - 26 hotărîri, Preşedintelui R.M. - 25 hotărîri, Guvernului R.M. - 40 hotărîri, iar pentru a fi date publicităţii - Direcţiei de stat pentru asigurarea informaţională "Moldpres" - 8 hotărîri. Măsurile întreprinse n-au dus la lichidarea deplină de către organele de resort a restanţelor privind îndeplinirea hotărîrilor Curţii de Conturi. La 1 ianuarie 1998 rămîn neexecutate 142 cerinţe (18 din a.1996) ale hotărîrilor Curţii de Conturi, inclusiv de către: Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat - 21 cerinţe, Ministerul Finanţelor - 12, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat - 26 etc. Guvernul n-a soluţionat 15 propuneri din hotărîrile Curţii de Conturi. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.1 din 10.01.97 "Privind rezultatele controlului la Ministerul Finanţelor asupra executării bugetului de stat pe 9 luni ale a.1996", în termen pînă la 19 februarie 1997, Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, în comun cu Ministerul Finanţelor, lis-a cerut elaborarea unui mecanism de percepere a dividendelor pe cota-parte a statului în capitalul statutar, în cazul cînd societăţile pe acţiuni n-au desfăşurat adunările generale ale acţionarilor în termenele stabilite. S-a solicitat suplimentar executarea acestei cerinţe pînă la 16.06.97, însă pînă în prezent ea rămîne neîndeplinită şi ignorată. E necesar de menţionat că iresponsabilitatea şi eschivarea conştientă a multor factori de decizie de la îndeplinirea nu numai a hotărîrilor Curţii de Conturi, ci şi a atribuţiilor funcţionale, au adus prejudicii considerabile statului. Astfel, în urma controlului la "Olimpic-Club" S.R.L., efectuat în comun cu Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (actul semnat de ambele părţi), depistînd încălcări financiare şi fiscale ale legislaţiei în vigoare, Curtea de Conturi, în baza materialelor acestui control, a adoptat Hotărîrea nr.70 din 26 decembrie 1996 "Despre rezultatele controlului asupra executării Hotărîrii Parlamentului nr.552-XIII din 21.07.95 "Privind unele măsuri de susţinere a mişcării olimpice", prin care a însărcinat inspectoratul nominalizat ca în termen de două luni să întreprindă măsurile prevăzute de legislaţia fiscală în vigoare. S.R.L. "Olimpic-Club" n-a executat în termenul stabilit decizia inspectoratului sus-numit despre micşorarea impozitelor în sumă de 8,4 mii lei şi a sancţiunilor financiare în mărime de 6767,6 mii lei, în urma cărui fapt Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a prezentat la 04.12.96 BC "Victoriabank" dispoziţia de incaso pentru sustragerea forţată a sumelor sancţiunilor fiscale de la contul de decontări al S.R.L. "Olimpic-Club". Peste 7 zile, în baza unei scrisori a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, BC "Victoriabank" a retras de la contul S.R.L. "Olimpic-Club" dispoziţia de incaso a acestor sume. După un termen de două luni Inspectoratul fiscal (sect.Botanica) prezintă la BC "Victoriabank" iarăşi o dispoziţie de incaso, pe care Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău o retrage din nou fără executare, nefiind sustrasă mai mult nici o sumă. Din informaţia primită de la BC "Victoriabank" reiese că în intervalul de două luni, de cînd a fost retrasă dispoziţia de incaso, la contul S.R.L. "Olimpic-Club" s-au efectuat intrări de mijloace băneşti în sumă de 6438,4 mii lei, care au fost decontate imediat la contul valutar pentru convertire în dolari SUA. Însă Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău n-a comunicat Curţii de Conturi despre retragerea în două cazuri a dispoziţiei de incaso. În baza celor expuse Curtea de Conturi a efectuat un control suplimentar, conform rezultatelor căruia a adoptat Hotărîrea nr.21 din 06.06.97 "Privind rezultatele controlului asupra executării Hotărîrii Curţii de Conturi nr.70 din 26.12.96 de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău", în care Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i s-a cerut repetat să întreprindă măsurile respective prevăzute de legislaţia fiscală în vigoare faţă de S.R.L. "Olimpic-Club". Conform prezentei hotărîri, colegiul Ministerului Finanţelor, la şedinţa din 14.07.97, a obligat Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău(dl Gh.Trocin) să execute incontestabil Hotărîrea Curţii de Conturi nr.70 din 26.12.96. La 05.08.97 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a informat că la contul de decontare al S.R.L. "Olimpic-Club" au fost prezentate din nou dispoziţiile de incaso respective, care, pentru aceeaşi sumă, au fost înaintate şi la conturile valutare. În scopul ridicării responsabilităţii pentru executarea hotărîrii nominalizate, prin demersul din 25.09.97, Curtea de Conturi a cerut de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (dl I.Prisacari) să prezinte, pînă la 5 octombrie 1997, informaţia despre sumele deja restituite în buget (conform datelor din 01.10.97) şi copiile dispoziţiilor de plată puse la incaso cu viza băncii respective. În răspunsul din 03.10.97 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a informat că dispoziţia de incaso de la contul valutar a fost returnată de către bancă la 21.08.97, peste 45 zile, nefiind clară cauza, fără copia acestei dispoziţii. La insistenţa Curţii de Conturi dispoziţia de incaso repetată a fost prezentată la contul valutar abia la 03.09.97. În urma neexecutării acestor cerinţe ale hotărîrii nominalizate, în bugetul de stat de asemenea n-au fost vărsate mijloacele financiare acumulate peste devizul de cheltuieli pentru pregătirile către Jocurile Olimpice, prevăzut de Hotărîrea Parlamentului R.M. nr.552-XIII din 21.07.95 "Privind unele măsuri de susţinere a mişcării olimpice" (art.4, alin.2), în sumă totală de 904,8 mii lei, precum şi cele obţinute neîntemeiat în urma acordării înlesnirilor fiscale şi vamale de către firma "Rimtex" or.Chişinău în mărime de 61,7 mii lei şi de către ÎM "Interforum-M" - 325,7 mii lei, termenul executării expirînd la 01.03.97. La 05.08.97 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a informat că S.R.L. "Rimtex" deja e lichidată. Inspectoratul nominalizat, efectuînd controlul (actul de control din 04.02.97), a constatat că mijloacele financiare obţinute în urma acordării înlesnirilor la import în sumă de 464,8 mii lei, din care 80% au fost destinate Comitetului Naţional Olimpic, constituie 371,8 mii lei. Decizia de încasare a sumei de 371,8 mii lei, reflectată în actul de control al secţiei de control nr.5 a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău, pentru îndeplinirea Hotărîrii Parlamentului nr.552-XIII din 21.07.95, de asemenea n-a fost adoptată. La 13 noiembrie 1997 Curtea de Conturi a prezentat Ministerului Finanţelor o informaţie suplimentară despre faptele expuse şi, solicitînd efectuarea unei cercetări din oficiu, a cerut luarea măsurilor conform legislaţiei în vigoare, la care a urmat un răspuns formal. La soluţionarea acestei probleme Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a încălcat nu numai Legea privind bazele sistemului fiscal nr.1198-XIII din 17.10.92, dar şi Legea cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi la buget şi în fondurile extrabugetare nevărsate în termen nr.633-XIII din 10 noiembrie 1995. O astfel de activitate a Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău (dl Gh.Trocin), cu motive neargumentate în decurs de un an, a determinat neîncasarea pînă în prezent în bugetul de stat a sumelor stabilite în actele de control ale Curţii de Conturi şi Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chişinău în mărime de: 6596,4 mii lei - amenda pentru încălcarea disciplinei de casă; 1276,6 mii lei - mijloace financiare acumulate în urma înlesnirilor acordate S.R.L. "Olimpic-Club" peste devizul de cheltuieli pentru pregătirile către Jocurile Olimpice; 387,4 mii lei - înlesniri fiscale şi vamale de care au beneficiat neîntemeiat ÎM "Interforum" şi firma "Rimtex"; în total - 8260,4 mii lei. Analogic Curtea de Conturi a cerut de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (04.08.97) efectuarea controalelor respective pentru încasarea în bugetul de stat de la S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" a mijloacelor financiare obţinute de la acordarea înlesnirilor fiscale nelegitime, inclusiv din contul sumelor datoriilor debitoare ale unor structuri comerciale. Numai în urma controalelor la S.R.L. "Fidesco" şi S.R.L. "Rodaj" S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" i-au fost calculate suplimentar impozite în sumă de 1,2 mil. lei, pentru ce Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău a înaintat dispoziţii de incaso. Însă Banca Comercială "Moldova-Agroindbank", filiala "M.Costin" reţine pe un termen de 10 zile dispoziţia de incaso, ca mai apoi să reîntoarcă dispoziţia în cauză, precum că "Fondul Mitropoliei" a închis contul de decontare în banca sus-numită. S.A.T.Î. "Fondul Mitropoliei" a refuzat să prezinte unele documente pentru efectuarea controlului. Pînă în prezent suma indicată n-a fost încasată în bugetul de stat. Pentru ridicarea responsabilităţii privind executarea unor hotărîri, în adresa Ministerului Finanţelor, Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat au fost remise scrisori de revenire, însă aceste şi alte măsuri n-au dus la lichidarea totală a neajunsurilor depistate pe parcursul controalelor. Reieşind din importanţa problemelor abordate, a fost solicitat aportul Guvernului la lichidarea unor încălcăril de ordin economico-financiar, care nemijlocit depind de activitatea acestuia, la ridicarea responsabilităţii Ministerului Finanţelor şi Ministerului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi. Materialele controalelor, în care s-au constatat infracţiuni financiare, au fost remise Procuraturii Generale a R.M. Astfel, în Procuratura Generală a Republicii Moldova au fost expediate 38 de materiale, inclusiv 16 - în a.1997, pentru a fi examinate în conformitate cu art.93 al CPP al R.M. Din acestea, în 17 cazuri au fost intentate procese penale, în 10 - au fost adoptate ordonanţe de refuz, iar 11 materiale se examinează. E necesar de subliniat şi faptul că, în cazul intentării proceselor penale, ancheta depăşeşte cu mult termenul prevăzut de legislaţie. Astfel, la 07.06.96 Curtea de Conturi a expediat Procuraturii Generale materialele controlului asupra activităţii economico-financiare a S.A."Mioara" or.Bălţi, în cadrul căruia s-a constatat că, în rezultatul încheierii contractelor nefavorabile, statului i-au fost cauzate prejudicii materiale considerabile. În urma examinării acestor materiale, la 12.08.96 a fost intentat un proces penal. Ancheta continuă pînă în prezent. Aceeaşi soartă au avut-o şi materialele controlului la S.A."Ascoflot" şi S.A."Amacon" privind irosirea patrimoniului statului şi tăinuirea obiectelor impozabile, suma prejudiciului constituind 21 mil. lei. Materialele au fost expediate Procuraturii Generale la 17.03.97, iar la 02.04.97 a fost intentat un proces penal (în baza art.184 (al.2) al CP al R.M.). Actualmente anchetarea continuă. Pe cele 17 materiale au fost deschise 23 de dosare penale, dintre care 7 au fost expediate în judecată, persoanele vinovate fiind deferite justiţiei şi condamnate. Pe parcursul anului 1997 în Curtea Supremă de Justiţie de către ordonatorii principali de credite au fost contestate 8 hotărîri ale Curţii de Conturi. În toate cazurile Curtea Supremă de Justiţie a confirmat legalitatea hotărîrilor Curţii de Conturi, refuzînd în satisfacerea cerinţelor reclamanţilor. ÎNCHEIERE În urma analizei materialelor privind activitatea economico- financiară a obiectelor controlate în perioada nominalizatăs-a constatat că cele mai grave şi tipice încălcări sînt cauzate de: - formarea şi folosirea incorectă a bugetului de stat, lipsa unor norme metodologice corecte privind formarea şi utilizarea bugetului de stat, finanţarea structurilor şi măsurilor neprevăzute de legislaţia în vigoare; - folosirea iraţională şi neeficientă de către instituţiile de stat a mijloacelor bugetare, datorită finanţării dezorganizate a structurilor de stat bugetare, fapt ce duce la irosirea unor enorme sume băneşti ale statului, utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor şi subvenţiilor primite, inclusiv a resurselor valutare, precum şi transmiterea lor unor structuri comerciale care le folosesc timp îndelungat gratuit sau la o plată simbolică; - utilizarea iraţională şi neeficientă a investiţiilor şi creditelor, ca urmare a distribuirii neîntemeiate a mijloacelor băneşti ale statului, folosirea contrar destinaţiei a investiţiilor şi creditelor acordate agenţilor economici; - eschivarea de la achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii în bugetul de stat; - încălcarea disciplinei preţurilor, mai cu seamă majorarea neîntemeiată a lor; - risipirea patrimoniului public, drept rezultat al neînregistrării intenţionate în evidenţa contabilă a unor obiecte - proprietatea statului, arendării nelegitime a încăperilor, utilajului, maşinilor, privatizării ilicite sau neîntemeiate a bunurilor statului; - încheierea şi efectuarea unor tranzacţii iraţionale şi neeficiente cu diverşi agenţi economici, mai cu seamă cu structurile nestatale; - starea deplorabilă a evidenţei contabile a operaţiunilor şi proceselor economico-financiare, care permite factorilor de decizie necinstiţi să folosească liber patrimoniul statului, inclusiv mijloacele bugetare, pentru satisfacerea intereselor personale. Conform rezultatelor materialelor de control, Curtea de Conturi consideră că principala cauză a comiterii de către factorii de decizie a încălcărilor legislaţiei şi disciplinei financiare este iresponsabilitatea unor conducători, ca oameni de stat, faţă de îndeplinirea atribuţiilor lor funcţionale, nerespectarea de către aceştia a legislaţiei în vigoare, principiilor raţionalităţii şi eficienţei utilizării şi gestionării averii publice, aflate la dispoziţia lor, subminînd astfel prosperarea şi chiar existenţa statului. În Raportul anual privind controlul efectuat în anul 1996 Curtea de Conturi a considerat necesar ca Guvernul R.M. să propună Parlamentului R.M. restabilirea impozitării sporite a supraprofitului întreprinderilor monopoliste, să acorde agenţilor economici garanţii de stat pentru împrumuturile interne analogic cu modalitatea de acordare a creditelor externe, să suprimeze orice încercare de acordare a facilităţilor fiscale nelegitime, să interzică Departamentului Controlului Vamal întocmirea declaraţiilor vamale fără plata preventivă pentru mărfurile exportate de agenţii economici care au admis cazuri de nerepatriere a valutei, să propună modificări legislative privind restabilirea în cadrul ministerelor, departamentelor şi altor instituţii de rang republican a controlului economico-financiar intern etc. Însă nici una din aceste probleme n-a fost rezolvată. Cele menţionate reliefează necesitatea soluţionării urgente a acestor chestiuni, pentru asigurarea eficacităţii controlului financiar, ridicarea gradului de respectare a legislaţiei ce reglementează activitatea economico-financiară în Republica Moldova şi pentru realizarea mai deplină a sarcinilor Curţii de Conturi. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile COZMA