BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Documente

Scrisoare nr.04/1-06/22/157 din 15.01.96 privind impozitarea beneficiului băncilor

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
15.01.1996

MINISTERUL FINANŢELOR

Privind impozitarea beneficiului băncilor

nr. 04/1-06/22/157  din  15.01.1996

 (în vigoare 05.12.1996) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.78-79 art.97 din 05.12.1996

* * *

În legătură cu demersurile parvenite, Ministerul Finanţelor explică modul de aplicare a unor prevederi ale Legilor nr.490-XIII din 8.06.95 "Privind impozitarea beneficiului băncilor şi a altor instituţii de credit" şi nr. 342-XIII din 22.12.94 "Privind bugetul de stat pe anul 1995" cu completările şi modificările la ea.

1. Articolul 4 al Legii nr.490-XIII din 08.06.95 prevede, că băncile şi alte instituţii de credit au dreptul să-şi creeze un fond de risc, destinat în exclusivitate pentru acoperirea eventualelor pierderi, suportate în urma creditării.

Fondul de risc se formează din contul beneficiului pînă la impozitare, începînd cu 1 aprilie 1995. Din impozitare se exclude suma defalcărilor efective în fondul de risc, dar nu mai mult de nivelul-limită, stabilit în procente faţă de volumul fondului de risc necesar.

Fondul de risc al băncii se calculează în conformitate cu "Normele de evaluare al portofoliului de credite, rezervarea mijloacelor în fondul de risc şi utilizarea lor de către băncile comerciale ale Republicii Moldova", aprobate de Banca Naţională a Moldovei prin procesul-verbal nr.54 din 23.12.94 cu completările şi modificările ulterioare.

În anexa nr.1 sînt indicate diverse variante ale calculării beneficiului impozabil, ţinînd cont de formarea fondului de risc.

Conform punctului (1) al articolului 11 din Legea "Privind impozitarea beneficiului băncilor şi a altor instituţii de credit", calcularea plăţilor în buget în 1995 se efectuează reieşind din impozitarea venitului băncilor pe semestrul I şi, începînd cu 1 aprilie 1995, reieşind din impozitarea beneficiului băncilor, conform cotelor de 37 procente şi 35 procente pentru bănci şi alte instituţii de credit, care deservesc sistemul bugetar.

Astfel, cota-parte a instituţiilor şi organizaţiilor bugetare deservite de bancă trebuie să constituie nu mai puţin decît 2 procente din numărul total al clienţilor, inclusiv deponenţii.

2. Înlesnirile, acordate băncilor şi altor instituţii de credit, sînt stabilite prin articolul 5 al Legii "Privind impozitarea beneficiului băncilor şi a altor instituţii de credit" şi articolul 29 al Legii bugetului de stat pe anul 1995.

Beneficiul impozabil se diminuează cu suma cheltuielilor efective la reutilarea tehnică, dar cu condiţia utilizării depline în aceste scopuri a defalcărilor amortizaţionale şi ale altor resurse proprii, inclusiv mijloacele fondului de dezvoltare a producţiei.

În acel caz cînd băncile îndreaptă pentru reutilarea tehnică mijloace fără utilizarea deplină a mijloacelor fondului amortizaţional şi a altor resurse proprii, aceste acţiuni sînt ilegale şi urmează a fi sustrase în buget cu o amendă în mărime de 100 procente.

De asemenea, în scopul evitării impunerii duble, beneficiul băncii sau a altor instituţii de credit, preventiv din participarea prin cotă la activităţile altor bănci şi întreprinderi, precum şi dividendele şi dobînda acţiunilor, obligaţiilor şi altor hîrtii de valoare, ce aparţin băncii se exclud din beneficiul impozabil al băncii sau instituţiei de credit şi urmează să fie impozitate în componenţa beneficiului întreprinderii-plătitoare de dividende.

Cît priveşte dobînda şi dividendele obţinute de la hîrtiile de valoare de stat, precum şi veniturile obţinute de la lucrările de plasare a hîrtiilor de valoare de stat, o astfel de înlesnire nu este prevăzută de legea în vigoare şi impozitarea se efectuează în modul stabilit.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, beneficiul băncilor în 1995, obţinut în urma acordării creditelor pe termen lung, în cazul existenţei la debitori a calculului eficacităţii economice de utilizare a lor, se scuteşte de impozitare. Dacă creditul este acordat pe un termen de la 2 pînă la 3 ani cota se reduce, cu 50 procente, pe un termen de peste 3 ani - cu 100 procente, cu condiţia coordonării cotei procentuale cu Ministerul Finanţelor.

Atragem atenţia tuturor băncilor comerciale şi instituţiilor de credit la necesitatea de a prezenta inspectorilor fiscali dările de seamă trimestriale şi descifrarea sumelor excluse din impozitare pe tipurile înlesnirilor.

Totodată, vă aducem la cunoştinţă, că de la 1 ianuarie 1996, băncile comerciale, ce efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici din toate ramurile economiei naţionale şi care repartizează creditele pentru finanţarea investiţiilor capitale cu destinaţie atît de proiectare, elaborare, inventive, de însuşire şi implementare a tehnicii şi tehnologiei noi, cît şi de reprofilare şi retehnologizare, sînt scutiţi de impozitul pe beneficiul obţinut de la creditele eliberate:

- pe un termen de la 2 pînă la 3 ani - 50 procente;

- pe un termen de peste 3 ani - 100 procente.

Totodată, rata dobînzii pentru folosirea creditului primit de la Banca Naţională a Moldovei nu trebuie să depăşească mai mult decît 7 puncte din cota refinanţării Băncii Naţionale a Moldovei la momentul eliberării şi deservirii acestor credite.

Metodica privind determinarea beneficiului de la acordarea creditelor pe termen lung se elaborează şi va fi adusă spre cunoştinţă băncilor în timpul apropiat.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 1996, de asemenea, e stabilit:

1. Băncile, care au sucursale pe teritoriul Republicii Moldova varsă plăţi la bugetule locale, conform normativelor stabilite de legislaţie, cu excepţia impozitului pe beneficiu, taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi încasărilor de la plăţile mărcilor de accize.

2. La calcularea impozitului pe beneficiu, beneficiul impozabil se diminuează:

a) cu suma beneficiului transferată real pentru filantropie şi sponsorizare în cuantum nu mai mare de 10 procente din beneficiul impozabil;

b) cu suma beneficiului transferată real fondurilor pentru susţinerea socială a populaţiei în cuantum de un procent din beneficul impozabil;

c) cu cel mult 50 la sută sin suma reală a cheltuielilor pentru întreţinerea obiectelor de menire social-culturală (instituţiilor preşcolare, căminelor, fondului locativ departamental, instituţiilor sănătăţii şi culturii), care depăşesc cheltuielile calculate conform normativelor aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale;

d) cu suma cheltuielilor legate de crearea noilor locuri de muncă, suplimentar la numărul de lucrători, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, din contul punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, reconstrucţiei şi reînzestrării tehnice a celor existente, pornindu-se de la cuantumul salariului minim în vigoare, calculat pe un an pentru fiecare loc de muncă.

3. Băncilor comerciale, altor instituţii creditare care pînă la 29 iulie 1994 au acordat credite preferenţiale pe termen lung cooperativelor de construcţie a locuinţelor ale căror lucrări au început pînă la 1 ianuarie 1993, li se compensează pierderile de beneficiu, legate de acordarea acestor credite pe condiţiile, prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 349 din 7 iunie 1993 cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor prin diminuarea sumei impozitului pe beneficiul băncilor, ce urmează a fi transferată în bugetul de stat, cu suma pierderilor de beneficiu, excluzînd suma impozitului din beneficiul pierdut.

În acelaşi mod băncilor li se recuperează suma pierderilor aferente creditelor acordate fără dobîndă sau preferenţiale.

a) participanţilor la acţiunile pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

b) victimelor represiunilor politice din anii 1917-1990;

c) participanţilor la evenimentele din Afganistan;

d) cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

e) participanţilor la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl.

În legătură cu demersurile parvenite expediem normele cheltuielilor, care reglementează raportarea lor la cheltuieli la calcularea beneficiului impozabil (Anexa nr. 2).

Totodată, comunicăm, că de la 1 ianuarie 1996 este anulat modul de normare a fondului de salarizare inclus în cheltuieli şi impozitarea mărimii lui ce depăşeşte normativul (Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.418 din 7.12.95).

Anexa nr.2

Normele cheltuielilor, care reglementează mărimea raportării lor

la cheltuieli în cazul calculării beneficiului impozabil al

băncilor şi al altor instituţii de credit

I. Cheltuielile de reprezentare

În cazul volumului anual al veniturilor fără taxa pe valoarea adăugată şi accize pînă la 50 mii lei, mărimea-limită a cheltuielilor de reprezentare alcătuiesc - 1,5 procente din volumul sus-menţionat;

- în cazul volumului veniturilor de la 50 mii lei pînă la 500 mii lei - 750 lei + 0,75 procente din volumul ce depăşeşte 50 mii lei;

- în cazul volumului veniturilor peste 500 mii lei - 4125 lei + 0,5 procente din volumul ce depăşeşte 500 mii lei.

II. Cheltuieli pentru reclamă

În cazul volumului anual al veniturilor fără taxa pe valoarea adăugată - pînă la 50 mii lei mărimea-limită a cheltuielilor pentru reclamă alcătuiesc 25 procente.

- în cazul volumului veniturilor de la 50 mii lei pînă la 500 mii lei - 1250 lei + 1,25 procente din volumul ce depăşeşte 50 mii lei;

- în cazul volumului veniturilor peste 500 mii lei - 6875 lei + 0,65 procente din volumul ce depăşeşte 500 mii lei.

III. Cheltuielile la instruirea şi reciclarea cadrelor

La calcularea beneficiului impozabil mărimea totală a cheltuielilor pentru instruire şi reciclare a cadrelor, raportate la cheltuieli nu trebuie să depăşească 5 procente din totalul cheltuielilor de remunerare a lucrătorilor, care se includ în cheltuieli.