Scrisoarea n.10-22-03/2-1010 din 30.04.98 despre unele chestiuni privind aplicarea legislaţiei fiscale faţă de persoanele juridice şi persoanele fizice, care practică activitate de antreprenoriat în anul 1998

MINISTERUL FINANŢELOR

Despre unele chestiuni privind aplicarea legislaţiei fiscale faţă de

persoanele juridice şi persoanele fizice, care practică activitate

de antreprenoriat în anul 1998

(Scrisoarea Ministerului Finanţelor)

nr. 10-22-03/2-1010  din  30.04.1998

 (în vigoare 30.04.1998) 

"Contabilitate şi audit", 1998, N 6, pag.90

* * *

Notă: Scrisoarea modificată prin Scrisoarea Min.Fin. nr.10-22-03/5-2113 din 15.09.98, în vigoare 15.09.1998 (textul nu conţine modificări deoarece lipseşte varianta româna a modificărilor)

Ministerul Finanţelor Vă comunică spre cunoştinţă şi călăuză că impozitarea persoanelor fizice şi juridice, care practică activitate de antreprenoriat în anul 1998 se efectuează în conformitate cu titlul II al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, Legea bugetului pe anul 1998 nr.1446-XIII din 27 decembrie 1997 (Monitorul Oficial, nr.10-11 din 12 februarie 1998) (în continuare - Lege), Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-ХIII din 24 aprilie 1997, Legea cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 şi Legea privind fondul rutier nr.720-XIII din 2 februarie 1996.

I. Impozitul pe venit

Începînd cu 1 ianuarie 1998, în conformitate cu titlul II al Codului fiscal, persoanele juridice şi fizice, care practică activitate de antreprenoriat, calculează şi varsă la buget impozitul pe venit.

Odată cu intrarea în vigoare a titlurilor I şi II al Codului fiscal sînt abrogate:

1. Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor nr.1214-XIII din 2 decembrie 1992;

2. Legea privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice nr.1218-XII din 3 decembrie 1992;

3. Legea privind impozitarea beneficiului băncilor şi al altor instituţii de credit nr.490-XIII din 8 iunie 1995;

4. Legea privind declararea veniturilor de către persoanele fizice nr.662-XIII din 23 noiembrie 1995;

5. Alte acte normative, elaborate în baza acestor legi, inclusiv Regulamentul de bază cu privire la structura cheltuielilor de fabricare şi desfacere a producţiei (lucrărilor, serviciilor), incluse în preţul de cost, şi modul de formare a rezultatelor financiare ale întreprinderilor, aprobat prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.340 din 2 iunie 1993.

Prevederile actelor legislative indicate sînt aplicabile numai obligaţiilor fiscale apărute pînă la 1 ianuarie 1998. Celelalte acte normative se aplică în măsura în care nu contravin titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

În anul 1998, în conformitate cu prevederile art.15 al Codului fiscal şi precizările art.11(5) din Lege, cotele impozitului pe venit constituie:

1) pentru persoanele fizice, inclusiv pentru cele, ce practică activitate de antreprenoriat şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier):

a) 15 la sută din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 6000 lei;

b) 20 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 6000 lei şi nu depăşeşte suma de 10800 lei;

c) 32 la sută din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 10800 lei.

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se calculează în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată nr.05/1-CF-06/88 din 23 decembrie 1997.

2) pentru întreprinderile agricole, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare:

a) 20% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 10800 lei;

b) 32% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 10800 lei.

Atragem atenţia că aceste cote se folosesc numai pentru activitatea legată de producerea şi vînzarea producţiei agricole.

Totodată conform art.49 al Codului fiscal se prevede că în anul fiscal 1998 întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care obţin venituri impozabile din producerea şi vînzarea produselor agricole proprii, precum şi din vînzarea produselor obţinute din materia primă proprie ca rezultat al prelucrării ei industriale, beneficiază de reduceri ale impozitului cu 80% - în anul fiscal 1998, cu 60% - în 1999, cu 40% - în 2000, cu 20% - în 2001.

Această înlesnire se răsfrînge asupra venitului tuturor întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, obţinut în urma producerii şi prelucrării producţiei agricole.

3) pentru persoanele juridice neincluse în punctul 2) - în mărime de 32 la sută din venitul impozabil.

Declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru anul 1998 se prezintă pînă la 31.03.99, ţinînd cont de prevederile art.83 al Codului fiscal. Pe parcursul anului fiscal contribuabilii impozitului pe venit vor efectua transferarea impozitului pe venit în rate (avans), fără prezentarea calculelor trimestriale. Modul de determinare a plăţilor în rate este expus în scrisoarea Ministerului Finanţelor cu privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat nr.05/1-CF-07/91 din 25.12.97.

Vă atenţionăm că agenţii economici, care conform calculelor fiscale pe anul 1997 au suportat pierderi, vor calcula suma impozitului pe venit achitat în rate, luînd ca bază suma calculată drept impozit, ce urmează a fi achitată în anul 1998, adică agenţii economici, care au obţinut pierderi în perioada fiscală precedentă nu pot apela la metoda, indicată în art.84(1)b) al Codului fiscal pentru determinarea plăţilor în avans.

În conformitate cu articolul 11(1) din Lege, persoana care practică activitate de întreprinzător şi orice instituţie de stat din republică, care plăteşte chiria sau alte tipuri de servicii, al căror cost se deduce în modul stabilit la art.24 din Codul fiscal, reţine şi varsă ca impozit pe venit o sumă egală cu 0,5 la sută din plata respectivă.

Se consideră plată, din care se reţine impozitul pe venit, orice plată efectuată de o persoană, care practică activitate de întreprinzător şi de o instituţie de stat pentru închirieri sau pentru alte tipuri de servicii, incluse în lista tipurilor de servicii din care urmează a fi reţinut impozitul pe venit la sursa de plată, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.315 din 20 martie 1998. Din lista menţionată fac parte următoarele servicii:

1. Servicii de închiriere (arendă) a bunurilor mobiliare şi imobiliare;

2. Servicii de publicitate;

3. Servicii de reparaţie;

4. Servicii de audit: organizarea, restabilirea şi ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoartelor financiare şi a declaraţiilor fiscale, estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economico-financiare organizarea evidenţei computerizate, evaluarea patrimoniului, impozitarea şi gestiunea, precum şi asistenţa juridică în problemele de activitate economico-financiară;

5. Servicii de management şi consulting: consultaţii în domeniul gestiunii şi administrării activităţii agentului economic, consultaţii în domeniul gestiunii comerciale, impozitării, plasării în cîmpul muncii relaţiilor cu publicul, proiectării, purtării negocierilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, precum şi asistenţa juridică nelegată de activitatea economico-financiară sau activitatea de avocat;

6. Servicii de protecţie şi pază a persoanelor şi bunurilor;

7. Servicii ce ţin de instalarea, exploatarea şi reparaţia tehnicii de calcul, utilajului de comunicaţie şi de reţea, mecanismelor periferice; servicii de prelucrare a datelor, creare şi întreţinere a bazelor de date şi alte servicii de informatică.

Pînă la 30 aprilie 1998 (data publicării hotărîrii menţionate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.38-39), reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată se efectuează în conformitate cu punctul 49 din Instrucţiunea nr.05/1-CF-03/88 din 23.12.97 din plata pentru toate serviciile acordate, cu excepţia plăţilor pentru proprietatea materială şi nematerială.

Pînă la publicarea Legii bugetului de stat pe anul 1998 (12.02.98), persoanele, ce practică activitate de întreprinzător, efectuau reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 5% pînă la 12.02.98 (conform prevederilor art.90 al Codului fiscal), iar după 12.02.98 - la cota de 0,5% din plata respectivă.

Subiecţilor economici, cărora le-au fost efectuate pe parcursul anului reţineri ale impozitului pe venit din suma serviciilor prestate, la sursa de plată, inclusiv şi din serviciile ce nu fac parte din lista tipurilor de servicii, care este aprobată de Guvern, se vor trece în cont la calcularea impozitului pe venit obţinut din activitatea de întreprinzător la prezentarea declaraţiei pe anul 1998.

În acelaşi mod se reţine şi se varsă impozitul de la alte plăţi (inclusiv şi de la vînzarea producţiei, mărfurilor) ce reprezintă surse de venit impozabile, efectuate în folosul persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, cu excepţia celor prevăzute la articolele 20, 88 şi 91 din Codul fiscal. Astfel conform prezentului articol se efectuează reţinerea la achitarea cu comitenţii.

Exemplu. Persoana fizică - domnul Ion Cotorobai din satul Mileştii-Mici, a vîndut persoanei juridice - S.R.L. "Mirela" producţie în valoare de 52078 lei. La rîndul său S.R.L. "Mirela" la momentul achitării pentru producţia realizată reţine şi varsă la buget ca impozit o sumă egală cu 0,5% din plata respectivă, adică 260 lei (52078x0,5:100).

Atragem atenţia că reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 0,5% în cazul plăţii în folosul persoanei fizice se efectuează atît de la persoanele fizice rezidente cît şi de la cele nerezidente.

Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată din veniturile nerezidenţilor - persoane juridice, în anul 1998 se efectuează:

- din veniturile şi la cotele indicate în articolul 91 al Codului fiscal;

- din plata pentru tipurile de servicii, incluse în lista aprobată prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.315 din 20.03.98. La calcularea sumelor aferente reţinerii se ia în consideraţie costul serviciilor prestate fără TVA.

Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, atît la plata pentru serviciile prestate, cît şi în folosul persoanelor în mărime de 0,5% se efectuează numai de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat, adică cu excepţia persoanelor fizice - cetăţeni (lucrători salariaţi).

În conformitate cu art.88(5), dacă o persoană fizică care prestează servicii se consideră antreprenor independent, dar posedă două sau mai multe caracteristici care îl definesc ca lucrător salariat, conform Instrucţiunii cu privire la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată nr.05/1-CF-06/88 din 23.12.97 venitul ei este considerat de patron drept salariu din care se reţine impozitul la cotele stabilite.

Conform instrucţiunii menţionate se consideră antreprenor independent orice persoană fizică care este înregistrată ca subiect al activităţii de întreprinzător conform legislaţiei în vigoare şi prestează servicii din numele propriu.

Însă dacă antreprenorul independent va corespunde cu două sau mai multe din următoarele cerinţe, el va fi considerat lucrător salariat:

- este angajat să presteze servicii în baza contractului încheiat între beneficiarul de servicii şi antreprenorul independent;

- este angajat pentru a îndeplini careva servicii prin ordinul emis de beneficiarul de servicii;

- este obligat să activeze, conform unui regim administrativ stabilit de beneficiarul de servicii pentru lucrătorii săi salariaţi;

- prestează servicii specifice obligaţiunilor de muncă ale lucrătorilor salariaţi ai beneficiarului de servicii.

Atragem atenţia că aceste prevederi sînt necesare pentru a aplica corect cota impozitului pe venit de la serviciile acordate de persoanele fizice conform contractelor de muncă încheiate, dacă conform prevederilor menţionate mai sus persoana fizică este considerată:

- ca antreprenor independent - ea calculează impozitul la cota de 0 5% din plata efectuată;

- ca salariat - 15%, 20%, 32%, luînd ca bază venitul obţinut şi perioada pentru care se efectuează remunerarea.

Prevederile art.11(4) au limitat aplicarea în anul 1998 a prevederilor art.24 alin.(6) "Dispoziţii tranzitorii" din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal nr.1164-XIII din 24 aprilie 1997. Astfel numai venitul sub formă de dobîndă de la depozitele bancare şi de la operaţiunile cu hîrtii de valoare de stat nu este impozabil (pentru persoanele fizice şi juridice).

În conformitate cu Instrucţiunile cu privire la plasarea hîrtiilor de valoare de stat în forma de înscrieri în conturi aprobate de Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.08207/8 (proces-verbal nr.2 din 20.01.95 cu modificări), hîrtiile de valoare de stat sînt lansate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sub formă de bonuri de trezorerie, bonuri de administrare a decalajului de casă şi obligaţiuni de stat.

Bonuri de trezorerie sînt considerate hîrtiile de valoare de stat emise cu scont şi răscumpărate la valoarea lor nominală la scadenţă, avînd termenul de circulaţie de 28, 91, 182, 273 sau 364 zile.

Bonuri de administrare a decalajului de casă sînt considerate hîrtiile de valoare de stat emise cu scont şi răscumpărate la scadenţă la valoarea lor nominală, avînd scadenţa nu mai mică de o zi şi nu mai mare de 364 zile, termenul de circulaţie fiind indicat în comunicatul oficial de lansare a hîrtiilor de valoare de stat.

Obligaţiuni de stat sînt considerate hîrtiile de valoare de stat emise pe un termen de 365 zile şi mai mare cu rata dobînzii stabilită, dobînda fiind plătită periodic şi sînt răscumpărate la valoarea lor nominală la scadenţă.

La aceste venituri se atribuie: 1) scontul - diferenţa dintre valoarea de procurare şi răscumpărare a hîrtiilor de valoare; 2) dobînda. Veniturile sub formă de comisioane (diferenţa dintre valoarea de procurare şi cea de realizare) nu se atribuie la aceste tipuri de venit şi respectiv nu se scutesc de impozitul pe venit.

Articolul 37(1) al Legii stabileşte pentru persoanele juridice (societăţi pe acţiuni) care au în capitalul social cota-parte din patrimoniul statului termenul transferării la bugetul de stat a dividendelor, calculate potrivit rezultatelor activităţii pentru anul 1997. Astfel, pînă la 1 iulie 1998, în baza hotărîrii adunării generale, în conformitate cu structura fondului statutar societăţile pe acţiuni sînt obligate să vireze în buget dividendele, ce corespund cotei-părţi a statului.

Calculul mijloacelor menţionate, necesare vărsării în buget, se întocmeşte o dată pe an şi se prezintă inspectoratului fiscal teritorial pe anul 1998 pînă la 1 iulie 1998. Modelele de calcul şi raport se anexează (anexele nr.1, 2 la prezenta scrisoare).

Pentru societăţile pe acţiuni dividende constituie cota-parte din profitul net al societăţii, care se realizează între acţionari în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin.

În cazul cînd veniturile prevăzute mai sus vor fi calculate, însă nu vor fi vărsate în termen la buget, organele Serviciului Fiscal de Stat vor percepe prin executare silită plăţile respective, aplicînd o penalitate în mărime de 0,1 la sută din suma neachitată în termen pentru fiecare zi de întîrziere.

Totodată, pornind de la faptul că venitul net urmează a fi repartizat conform deciziei adunării generale a acţionarilor - organul suprem al societăţii pe acţiuni, dacă conform hotărîrii adoptate venitul net a fost repartizat în alte fonduri (de renovare, de stimulare economică etc.), iar pentru achitarea dividendelor nu s-au repartizat surse, atunci indiferent de faptul existenţei venitului net, nu se va considera încălcare şi respectiv nu se vor aplica sancţiuni financiare.

În conformitate cu art.24 din Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit şi punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal, persoanele juridice, cărora pînă la intrarea în vigoare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal le-au fost acordate înlesniri şi scutiri temporare de impozite în conformitate cu Legea cu privire la investiţiile străine nr.998-XII din 1 aprilie 1992, Legea cu privire la zonele antreprenoriatului liber nr.1451-XIII din 25 mai 1993, precum şi cu actele normative, adoptate conform legilor menţionate, vor beneficia şi în continuare de aceste înlesniri şi scutiri temporare, în baza garanţiilor acordate de aceste legi.

Adică şi în continuare pe parcursul perioadei, acordate prin garanţia legilor menţionate (întreprinderilor cu investiţii străine - 10 ani, subiecţilor zonei antreprenoriatului liber - 10 ani) vor putea beneficia de înlesnirile privind impozitul pe venit prevăzute în aceste legi.

Conform art.(1) din Legea cu privire la zona antreprenoriatului liber "Expo-Business-Chişinău" nr.625-ХIII din 3 noiembrie 1995 completată şi modificată, impozitul pe venitul rezidenţilor zonei libere se stabileşte în mărime de 45 la sută din cota impozitului respectiv stabilit conform art.15 al Codului fiscal.

Rezidenţii zonei libere sînt scutiţi de plata impozitului pe venit obţinut din producerea în zonă a produselor agricole.

Întreprinderile aflate în proces de restructurare sau care urmează a fi restructurate în conformitate cu Legea restructurării întreprinderilor nr.958-XIII din 19 iunie 1996 vor beneficia, conform prevederilor acestei legi, de înlesniri şi scutiri privind plata impozitului pe venit în decurs de 5 ani de la data intrării în vigoare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal.

Este necesar de menţionat că subiecţii, ce beneficiază de înlesniri, sînt scutiţi numai de plata impozitului pe venit, dar nu şi de prezentarea declaraţiei fiscale. Astfel, declaraţia cu privire la impozitul pe venit urmează a fi prezentată în modul şi termenele stabilite.

În alin.(1) din art.36 al Legii este stabilit că întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, inclusiv cele financiare şi de asigurări, care au pe teritoriul republicii filiale şi subunităţi (secţii şi sectoare) prezintă pentru acestea din urmă dări de seamă fiscale şi plătesc la bugetul local de la reşedinţa acestora impozitele şi taxele lor, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată şi accizelor. Astfel întreprinderile, inclusiv cele financiare şi de asigurări, care au pe teritoriul republicii filiale, inclusiv şi subunităţi transferă la bugetul local de la reşedinţa:

a) filialelor partea respectivă a impozitului pe venit obţinut de filială;

b) subunităţilor partea impozitului pe venit calculată proporţional numărului de salariaţi ai subunităţii.

Exemplu. În anul gestionar o întreprindere (cu reşedinţa în municipiul Chişinău), care dispune de 3 filiale (au subconturi, întocmesc bilanţ propriu), a obţinut un venit în sumă de 13100 mii lei, inclusiv venitul întreprinderii de bază - 7600 mii lei, al filialei nr.1 - 3200 mii lei, al filialei nr.2 - 4300 mii lei, al filialei nr.3 - pierderi - 2000 mii lei. Venitul impozabil constituie 13100 mii lei, iar impozitul pe venit - 4192 lei (13100 x 32 : 100).

Pentru determinarea sumei impozitului pe venit, ce revine fiecărei filiale, din suma impozitului pe venit calculată pe toată întreprinderea se aplică cota respectivă a filialei în venitul obţinut. De exemplu, pentru filiala nr.1 suma de 889 lei a fost calculată din 4192 x 21,2%.

Exemplu. În anul gestionar venitul impozabil al S.A. "Succes" (cu reşedinţa în municipiul Chişinău), care are în componenţa ei două magazine (subunităţi, care nu sînt filiale şi nu întocmesc un bilanţ autonom) a alcătuit 1000 lei, impozitul pe venit - 320 lei. Suma totală a lucrătorilor constituie 130 unităţi, inclusiv în întreprinderea de bază 100 unităţi, în subunitatea nr.1 - 10 unităţi, în subunitatea nr.2 - 20 unităţi.

Pentru determinarea sumei impozitului pe venit, ce revine fiecărei subunităţi din suma impozitului pe venit calculată pe toată întreprinderea se aplică cota respectivă a subunităţii în numărul scriptic al lucrătorilor.

Întreprinderile de bază, indicate în art.36 alin.(2), prezintă inspectoratelor fiscale la locul de reşedinţă declaraţia fiscală în termenele stabilite - pînă la 31 martie a anului următor anului fiscal, cu anexarea calculului detaliat al sumelor impozitului pe venit, ce revine fiecărei filiale şi subunităţi structurale. Inspectoratele fiscale la locul de reşedinţă al întreprinderilor de bază, conform calculelor prezentate, comunică inspectoratelor fiscale la locul de reşedinţă al filialelor şi subunităţilor structurale sumele impozitului pe venit, care urmează a fi vărsate în bugetele locale, ultimele fiind reflectate în conturile personale ale filialelor şi subunităţilor structurale.

Responsabilitatea pentru transferarea integrală şi în termenele stabilite a impozitului pe venit o poartă organizaţiile în componenţa cărora intră subunităţile structurale date.

Sancţiunile financiare, inclusiv şi cele aplicate în urma controlului la aceste organizaţii se varsă în buget de către organizaţiile de bază.

Achitarea plăţilor în avans de către întreprinderile ce dispun de filiale sau subunităţi structurale se efectuează în termenele stabilite în art.84(1) al Codului fiscal şi conform mecanismului prezentat mai sus analogic ca la determinarea obligaţiunilor fiscale, pe filiale (subunităţi) la prezentarea declaraţiei privind impozitul pe venit.

Suma impozitului pe venit, atît sub forma plăţilor în avans, cît şi conform declaraţiei fiscale prezentate, ce revine filialei sau subunităţii structurale, se transferă de către întreprinderea de bază.

Transferarea se efectuează prin întocmirea unei dispoziţii de plată cu indicarea sumei totale a impozitului pe venit (fără divizarea la bugetul de stat şi la bugetul local), ce revine respectiv filialei sau subunităţii structurale din unităţile administrativ-teritoriale.

În dispoziţia de plată se indică beneficiarul - Ministerul Finanţelor, contul unic 33114001 şi contul Trezoreriei de bilanţ, care constă din 1) contul venitului 44; 2) contul unităţii administrativ-teritoriale şi 3) contul clasificării bugetare a venitului; destinaţia plăţii, cu indicarea pentru care filială sau subdiviziune structurală din unitatea administrativ-teritorială se efectuează transferul.

I.1. Înlesniri privind impozitul pe venit

I. Conform punctului 3) al alineatului (1) al art.27 al Legii, de plata la buget a impozitului pe venit sînt scutite următoarele categorii de contribuabili:

a) atelierele curative de producţie (de muncă) de pe lîngă spitalele de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii în care muncesc persoane handicapate;

b) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

c) întreprinderile penitenciarelor, dacă folosesc nu mai puţin de 70 la sută din venit pentru dezvoltarea producţiei;

d) băncile comerciale, în limitele sumei veniturilor ratate în urma recepţionării de la populaţie a plăţilor pentru buget.

Băncile comerciale urmează a beneficia de aceasta înlesnire numai în baza contractului (acordului) încheiat între bancă şi Ministerul Finanţelor privind compensarea pierderilor cauzate de deservirea populaţiei, la colectarea plăţilor în buget.

În contract (acord) se indică cota cheltuielilor (pierderilor), legate de deservirea populaţiei, exprimate în procente, faţă de suma plăţilor, ce urmează a fi recepţionate în buget.

Exemplu. Pentru recepţionarea în buget de la populaţie a plăţilor în sumă de 100 lei sînt necesare cheltuieli în mărime de 2,5 lei (2,5%).

Compensarea pierderilor suportate se va efectua prin diminuarea impozitului pe venit, ce urmează a fi transferat în buget cu suma pierderilor suportate, scăzînd impozitul din venitul pierdut.

Exemplu. În urma recepţionării de la populaţie a plăţilor pentru buget în anul 1998 banca comercială "X" a suportat pierderi în sumă de 2500 lei (100000 x 2,5%). Suma impozitului pe venit, calculată de bancă, constituie 200000 lei. În acest caz suma impozitului pe venit, supusă transferării la buget, va constitui 198300 lei {(200000 - (2500 - (2500 x 32%)} veniturile încasate de întreprinderile din complexul termoenergetic în urma includerii în tarifele la resurse energetice a mijloacelor pentru acoperirea datoriilor în mărimea corespunzătoare cotei lor în suma totală a tarifelor.

II. De impozitul pe venit sînt scutite:

1) sumele compensaţiilor acordate întreprinderilor agricole şi populaţiei pentru livrarea laptelui cîte 50 de bani pentru un kilogram din contul vărsării la buget a impozitului funciar, altor plăţi fiscale (cu excepţia penalităţilor şi sancţiunilor), rambursării creditelor bugetare (restante şi curente) (art.20(5) al Legii);

2) sumele taxei pe valoarea adăugată lăsate la dispoziţia întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pentru producţia din fitotehnie şi zootehnie în formă naturală şi masa vie art.27(2) al Legii);

3) veniturile unităţilor medico-sanitare provenite din prestarea unor servicii medicale contra plată în bază de regulament şi la tarife elaborate şi aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi Reformelor şi de Ministerul Finanţelor, cu condiţia că mijloacele încasate vor fi utilizate la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor medico-sanitare (art.46, (1) al Legii). La cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor medico-sanitare se atribuie cheltuielile pentru procurarea medicamentelor, diferitelor echipamente medicale, pentru efectuarea investigaţiilor medicale şi alte cheltuieli similare, cu excepţia celor folosite pentru acordarea diferitelor premii sau altor recompense lucrătorilor medicali;

4) veniturile persoanelor juridice şi fizice obţinute din procurarea de pînă la 1 ianuarie 1999 a hîrtiilor de valoare de stat, indiferent de termenul răscumpărării lor (art.27, alin.(1), punctul 4), lit.c) din Lege).

III. Conform art.27, alin.(1), punctul 13 al Legii se scutesc de vărsare la buget a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, a taxei pe valoarea adăugată şi a plăţii pentru extragerea materialelor de construcţie inerte - Societatea pe Acţiuni "Mina din Chişinău", dacă utilizează mijloacele respective la realizarea măsurilor de preîntîmpinare a inundării excavaţiilor miniere.

De asemenea punctul 14), alin.(1) al aceluiaşi articol din Lege prevede că de vărsarea la buget a tuturor tipurilor de impozite şi taxe se scutesc întreprinderile Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", dacă utilizează mijloacele respective la regenerarea, paza, protecţia fondului forestier şi a fondului cinegetic.

Mijloacele lăsate la dispoziţia agenţilor economici pentru scopuri concrete, în cazul folosirii lor cu o altă destinaţie decît cea stabilită, conform art.27(1) al Legii, se ridică integral la bugetul respectiv.

I.2. Înlesniri acordate instituţiilor financiare

Conform alin.(1) art.12 din Lege, băncilor comerciale li se prelungeşte compensarea pierderilor suportate în urma creditării cooperativelor de construcţie a locuinţelor, precum şi de la acordarea creditelor preferenţiale şi fără dobîndă anumitor categorii de persoane.

Conform alin.(2) al aceluiaşi articol, la aceste categorii de persoane sînt atribuiţi:

a) participanţii la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova;

b) victimele represiunilor politice din anii 1917-1990;

c) participanţii la acţiunile de luptă din Afganistan;

d) cetăţenii care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale din august 1994;

e) participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl;

f) participanţii la cel de-al doilea război mondial;

j) familiile cu 5 şi mai mulţi copii;

h) invalizii nevăzători de gradul I şi II.

Compensarea venitului ratat în urma acordării de credite se efectuează prin diminuarea impozitului pe venit, ce urmează să fie vărsat la buget, cu suma pierderilor suportate în urma creditării, excluzînd impozitul din venitul pierdut (ratat).

Exemplu. Suma pierderilor în urma acordării creditelor preferenţiale constituie 500 lei, în acest caz suma ce se va exclude din impozitul pe venit constituie 340 lei {(500 lei - (500 lei x 32 : 100)}.

Mărimea pierderilor suportate de băncile comerciale în urma acordării creditelor date se determină în conformitate cu:

1) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Cu privire la măsurile de protejare a cooperativelor de construcţie a locuinţelor" nr.349 din 7 iunie 1993;

2) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Privind acordarea de credite cooperativelor de construcţie a locuinţelor" nr.209 din 29 iulie 1994;

3) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Cu privire la cooperativele de construcţie a locuinţelor" nr.834-ХIII din 16 mai 1996;

4) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Despre aprobarea Regulamentului de acordare a împrumuturilor pe termen lung fără dobîndă familiilor celor căzuţi - participanţi la acţiunile de luptă, precum şi cetăţenilor care au avut de suferit în urma conflictului militar" nr.779 din 30 noiembrie 1992.

5) Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova "Privind aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea creditelor bancare preferenţiale participanţilor la lichidarea catastrofei de la Cernobîl, colaboratorilor poliţiei şi militarilor trupelor de carabineri, participanţilor la evenimentele din Afganistan, invalizilor din timpul războiului pentru apărarea Patriei şi familiilor militarilor, care şi-au pierdut viaţa" nr.120 din 5 martie 1993;

6) Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova "Privind măsurile urgente de lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale din august 1994" nr.213-ХIII din 07 septembrie 1994.

Creditele preferenţiale şi fără dobîndă se acordă pentru un anumit scop şi anume pentru:

- construcţia de locuinţe individuale;

- procurarea caselor şi apartamentelor individuale.

De credite preferenţiale sau fără dobîndă categoriile menţionate de cetăţeni pot beneficia numai o singură dată şi ca garant al rambursării acestor credite sînt organele de autoadministrare locală.

Modul de determinare a pierderilor de la acordarea acestor credite, conform hotărîrilor menţionate este analogic modului prevăzut pentru anul 1997 şi este expus în scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.10-22-03/7 din 25 aprilie 1997.

Conform art.27 alin.(3) din Lege, băncile comerciale, care efectuează creditarea pe termen lung a agenţilor economici în vederea finanţării investiţiilor capitale destinate proiectării, elaborării, însuşirii şi implementării tehnicii şi tehnologiilor noi, precum şi reprofilării şi retehnologizării procesului de producţie, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale, achiziţionării şi punerii la maturare a alcoolului pentru divinuri (coniacuri) şi a vinului brut pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de 2-3 ani şi cu sută la sută - de impozitul pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani.

Creditele pot fi acordate atît din contul resurselor Băncii Naţionale, cît şi din contul resurselor proprii ale băncilor comerciale.

La calcularea venitului impozabil, cota preferenţială poate fi aplicată numai faţă de venitul obţinut de la creditarea pe termen lung a agenţilor economici care îndreaptă mijloacele primite pentru finanţarea investiţiilor, destinate reconstrucţiei şi reutilării tehnice a întreprinderilor, sădirii şi înnoirii plantaţiilor multianuale şi punerii la maturare a alcoolului pentru divin şi a vinului brut pentru producerea vinurilor clasice saturate cu dioxid de carbon şi a vinurilor de calitate superioară.

Reconstrucţia întreprinderii înseamnă efectuarea după un proiect a reutilării şi reorganizării totale sau parţiale (fără construcţia unor noi secţii şi extinderea secţiilor existente cu destinaţie de producţie de bază, dar cu construcţia, în caz de necesitate, a obiectelor noi şi extinderea celor auxiliare şi cu destinaţie de deservire) cu înlocuirea utilajului moral învechit şi fizic uzat, mecanizarea şi automatizarea producţiei, înlăturarea disproporţiilor în verigile tehnologice şi serviciile auxiliare, care asigură majorarea volumului de producţie pe baza unei tehnologii noi mai perfecte, extinderea sortimentului sau ridicarea calităţii producţiei, precum şi îmbunătăţirea altor indicatori tehnico-economici.

Reutilarea tehnică înseamnă efectuarea măsurilor (fără extinderea suprafeţelor de producţie existente) privind ridicarea pînă la cerinţele contemporane ale nivelului tehnic al unor sectoare de producţie, agregate, instalaţii prin implementarea tehnicii şi tehnologiilor noi, mecanizarea şi automatizarea proceselor de producţie (cu înzestrarea tehnicii electronice de calcul), îmbunătăţirea organizării şi structurii de producţie, perfecţionarea utilajului uzinei şi a serviciilor auxiliare, precum şi efectuarea altor măsuri tehnico-organizatorice orientate spre asigurarea sporirii producţiei (serviciilor), ridicarea calităţii ei, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, ameliorarea altor indicatori de lucru ai întreprinderii.

Conform art.27 alin.(4) din Lege băncile comerciale care vor acorda credite întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, pe un termen mai mare de un an cu o rată a dobînzii, care depăşeşte cu cel mult 5 puncte rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, sînt scutite cu 50 la sută de impozitul pe venitul obţinut din aceste credite.

În cazul cînd în procesul controlului s-a stabilit că băncile comerciale au acordat credite întreprinderilor agricole, cu încălcarea limitei dobînzii stabilite înlesnirea nu se acordă, iar venitul obţinut de la eliberarea acestor credite urmează a fi impozitat pe principii generale.

Pentru a beneficia de aceste înlesniri băncile sînt obligate să efectueze controlul asupra utilizării cu destinaţie specială a creditelor eliberate pe termen lung şi a creditelor eliberate întreprinderilor agricole.

În caz de lipsă a controlului cuvenit din partea băncii şi depistării returnării creditului dat, impozitarea venitului obţinut din acest credit se efectuează pe baze generale, fără a acorda scutiri.

Venitul obţinut de băncile comerciale de la acordarea agenţilor economici a creditelor pe termen lung se determină ca diferenţa dintre veniturile obţinute de la acordarea creditelor pe termen lung şi cheltuielile aferente.

Cota cheltuielilor, care revin creditelor pe termen lung în suma totală a cheltuielilor pentru perioada gestionară, se determină proporţional ponderii veniturilor fiecărei grupe de credite pe termen lung (de la 2 pînă la 3 ani şi mai mult de 3 ani) în suma totală a veniturilor pentru perioada gestionară.

Exemplu. Suma totală a venitului obţinut de către o bancă comercială constituie 1000 lei, suma cheltuielilor - 800 lei. Suma venitului obţinut de la acordarea creditelor pe termen de 2-3 ani constituie 600 lei. Suma cheltuielilor ce revin de la acordarea acestor credite va constitui 480 lei (800 lei x 600 lei : 1000 lei). Deci, venitul obţinut de la acordarea creditelor agenţilor economici constituie 120 lei (600 lei - 480 lei). Impozitul pe venit constituie:

1) 200 - 120 = 80 lei;

2) 80 x 32% = 25,6 lei;

3) 120 x 32% = 38,4 lei;

4) 38,4 : 2 = 19,2 lei.

Total impozit 44,8 lei (25,6 + 19,2).

Evidenţa veniturilor de la acordarea creditelor pe termen lung se ţine în mod separat.

Începînd cu anul 1998, în conformitate cu art.31 alin.(3) al Codului fiscal, instituţiile financiare au dreptul de a deduce din venit suma defalcărilor în fondul de risc, determinat în conformitate cu Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi rezervarea mijloacelor în fondul de risc nr.17/09-01 din 12 iunie 1996 aprobat de Banca Naţională a Moldovei. Suma deducerii este egală cu diferenţa dintre suma necesară a fondului de risc la data gestionară (sfîrşitul anului) şi soldul fondului de risc (la începutul anului fiscal).

Dacă la sfîrşitul anului fiscal volumul fondului de risc este mai mic decît la începutul anului, diferenţa se include în venitul brut al instituţiei financiare.

Exemplu. Fondul de risc calculat la sfîrşitul anului 1998 constituie 2000 lei, soldul fondului de risc la 01.01.98 (începutul anului) a constituit 1500 lei. Deducerea se va efectua în mărime de 500 lei (2000 - 1500).

II. Impozitul funciar

Impozitul funciar în anul 1998 se calculează de către persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător în conformitate cu Legea nr.1245-ХIII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare, Regulamentul cu privire la modul de calculare şi percepere a impozitului funciar de la persoanele juridice şi fizice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.617 din 5 octombrie 1993, legilor pentru completarea şi modificarea sus-numitei Legi (vezi anexa nr.8), Legii bugetului pe anul 1998.

În anexa nr.7 la Lege sînt stabilite cotele impozitului funciar pe anul curent.

În conformitate cu punctul 20 din Regulamentul cu privire la modul de calculare şi percepere a impozitului funciar de la persoanele juridice şi fizice persoanele juridice, în baza datelor cadastrului funciar, coordonate cu organele administraţiei publice locale (serviciul funciar) în ce priveşte suprafaţa teritoriilor şi fertilitatea lor (grade la un hectar) şi a cotelor impozitului funciar aprobate, prezintă inspectoratelor fiscale de stat calculul impozitului funciar.

Calculul impozitului funciar, efectuat conform prevederilor Legii (alin.(2) al art.20), se prezintă organelor Serviciului Fiscal de Stat de către persoanele juridice şi fizice, care sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător pînă la 1 iunie.

Impozitul funciar se varsă în părţi egale la bugetele locale în următoarele termene:

a) de întreprinderile agricole şi de alte persoane juridice, cu excepţia întovărăşirilor pomicole, pînă la 15 iulie, 15 septembrie şi 15 noiembrie;

b) de întovărăşirile pomicole şi de persoanele fizice pînă la 15 august şi 15 octombrie.

Conform art.20 alin.(4) al Legii, se suspendă acţiunea art.5, 6 si 7 a alin.2 din art.11, a alin.4 din art.12, alin. din art.14, a lit.a) din art.15 şi a anexelor nr.1, 2 şi 3 din Legea nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare.

Înlesnirile la impozitul funciar în anul 1998 se acordă conform:

- art.8 şi 9 din Legea cu privire la impozitul funciar şi modul de impozitare nr.1245-XII din 22 decembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare;

- legilor pentru completarea şi modificarea legii menţionate, care sînt enumerate în anexa nr.8 la prezenta scrisoare;

- alin.(5), (6) şi (7) art.20 din Lege;

- alin.(5) şi (14) din art.27 din Lege.

În alin.(5), (6), (7), (8) şi (9) art.20 al Legii este prevăzut:

(5) Întreprinderilor agricole, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, inclusiv gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) producătoare şi furnizoare de lapte către întreprinderile de prelucrare din ţară, către instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile sau din mijloacele proprii ale întreprinderilor şi către populaţie li se compensează 50 de bani pentru un kilogram de lapte în contul vărsării la buget a impozitului funciar, a altor plăţi (restante şi curente).

(6) Populaţiei care vinde lapte întreprinderilor de prelucrare din republică i se acordă o compensaţie de 50 de bani pentru un kilogram de lapte prin intermediul întreprinderilor prelucrătoare, care includ suma compensării în preţul de achiziţie a laptelui. Întreprinderilor producătoare li se compensează din contul vărsării la buget a plăţilor fiscale şi rambursării creditelor bugetare 50 de bani pentru un kilogram de lapte colectat de la populaţie.

(7) Suma cu care compensarea depăşeşte plăţile la buget şi creditele bugetare se acoperă de la bugetul de stat prin intermediul bugetelor locale, rezultatele reflectîndu-se în executarea de casă a bugetului de stat.

(8) Sumele compensate întreprinderilor agricole şi populaţiei nu sînt supuse impozitului pe venit.

(9) Compensările prevăzute la alin.(5) şi (6) se efectuează conform calculelor trimestriale şi anuale, prezentate organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat şi organelor financiare locale.

În anul 1998 impozitul funciar se va calcula în modul următor.

1. Pentru terenurile cu destinaţie agricolă - conform cotelor impozitului funciar indicate în anexa nr.7 la Lege şi calculului impozitului (anexa nr.4 la prezenta scrisoare).

2. Pentru terenurile din intravilan şi extravilan Impozitul funciar pentru terenurile din intravilan pe care este amplasat fondul de locuinţe, garajele din cooperativele de construcţie, precum şi pentru terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale, precum şi pentru terenurile din extravilan destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu altă destinaţie specială se calculează conform cotelor impozitului funciar indicate în alin.2 şi 4 din anexa nr.3 şi anexa nr.5 la prezenta scrisoare.

Conform alin.(2) lit.a) din anexa nr.3 la prezenta scrisoare cota impozitului funciar pentru 100 mp de teren din intravilan în celelalte oraşe-reşedinţă constituie 2 lei.

În conformitate cu Legea nr.306-XIII din 7 decembrie 1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, la celelalte oraşe-reşedinţe se referă oraşele în care îşi are sediul consiliul raional.

Oraşele pentru care se aplică cota de 1 leu pentru 100 mp sînt: Codru, Cricova, Durleşti, Sîngera, Vadul lui Vodă, Vatra din componenţa municipiului Chişinău, Lipcani din raionul Briceni, Cupcini - raionul Edineţ, Ghindeşti, Mărculeşti - raionul Floreşti, Iargara - raionul Leova, Otaci, Frunze - raionul Ocniţa, Biruinţa - raionul Sîngerei, Bucovăţ - raionul Străşeni, Corneşti - raionul Ungheni.

3. Pentru terenurile distribuite întovărăşirilor pomicole Întovărăşirile pomicole calculează sumele impozitului funciar, ce urmează a fi vărsate la buget, conform alin.3 din anexa nr.3 şi anexei nr.6 la prezenta scrisoare.

În conformitate cu art.7 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25 ianuarie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului terenurile întovărăşirilor pomicole ocupate de drumuri, clădiri şi obiective de deservire a membrilor întovărăşirilor pomicole sînt trecute în categoria terenurilor de uz public. Deci, terenurile menţionate nu se impozitează cu impozitul funciar.

Colectarea şi vărsarea la buget a sumelor impozitului funciar de la membrii întovărăşirilor pomicole ţine de competenţa conducerii acesteia, iar membrii întovărăşirilor pomicole, care au privatizat loturile sale au dreptul să verse impozitul funciar de sine stătător.

Membrii întovărăşirilor pomicole, scutiţi de impozitul funciar pentru terenurile destinate întovărăşirilor pomicole conform lit.c) alin.5) punctul (1) din art.27 al Legii, sînt obligaţi să prezinte conducerii întovărăşirilor pomicole următoarele documente:

a) copia sau extrasul datelor din legitimaţia corespunzătoare a pensionarului, invalidului, participantului la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participantului la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, adeverită de preşedintele întovărăşirii;

b) în afară de aceasta, persoanele care au atins vîrsta de 60 ani - bărbaţii şi de 55 ani - femeile, invalizii de gradul I şi II, alte persoane inapte pentru muncă, invalizii de gradul III - participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobil trebuie să prezinte documentul care confirmă că împreună cu membrul întovărăşirii pomicole nu locuiesc membri ai familiei apţi pentru muncă (copia din cartea de imobil a membrului întovărăşirii pomicole care locuieşte în casa sa proprie sau în apartamentul privatizat sau adeverinţa de la direcţia de exploatare a locuinţelor, dacă membrul întovărăşirii pomicole locuieşte în apartament de stat).

Membri ai familiei sînt soţia (soţul), părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii.

În baza acestor documente conducerea întovărăşirii pomicole întocmeşte lista membrilor, care trebuie eliberaţi de plata impozitului funciar şi o prezintă primăriei pe teritoriul căreia se află întovărăşirea. În această listă se includ datele din documentele fiecărui membru al întovărăşirii pomicole.

4. Pentru terenurile întreprinderilor individuale Suma impozitului funciar pentru terenurile pe care sînt amplasate clădiri şi amenajări, folosite de persoane fizice în scop de antreprenoriat se calculează conform:

a) alin.2 lit.a) din anexa nr.3 la prezenta scrisoare, dacă întreprinderea se ocupă cu comerţul sau prestarea serviciilor utile populaţiei şi construcţia (încăperea) întreprinderii este amplasată pe terenul de pe lîngă casă (în intravilan);

b) alin.2 lit.b) din anexa nr.3, dacă întreprinderea se ocupă cu industria sau transportul şi construcţia întreprinderii este amplasată pe terenul de pe lîngă casă (în intravilan);

c) alin.4 din anexa nr.3, dacă întreprinderea se ocupă cu industria sau transportul şi construcţiile (încăperile) ei sînt amplasate pe terenurile din extravilan.

III. Impozitul pe bunurile imobiliare

În anul 1998 impozitul pe bunurile imobiliare se va calcula în conformitate cu Legea bugetului pe anul 1998 nr.1446-XIII din 27.12.97. În anexa nr.11 la Lege sînt stabilite cotele impozitului, plătitorii şi termenele vărsării la buget a impozitului. Astfel p.2 al anexei prevede că plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare sînt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în proprietate, posesiune sau folosinţă bunuri imobiliare pe teritoriul Republicii Moldova. Conform articolului menţionat cota impozitului pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice (cu excepţia cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi a celor de construcţie a garajelor) este stabilită în mărime de 0,1 la sută din costul rezidual al clădirilor şi construcţiilor înregistrate în bilanţul întreprinderilor.

Costul rezidual al bunurilor imobiliare pentru impozitare se calculează din costul de reconstituire cu scăderea uzurii. Costul mediu anual al bunurilor imobiliare se determină ca costul mediu rezidual cronologic, conform datelor sumelor soldurilor la începutul fiecărei luni din perioada gestionară. Soldurile la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare (I trimestru, I semestru, 9 luni şi anual) se iau în jumătate. Suma obţinută se împarte la numărul de luni din perioada gestionară.

Conform art.24 alin.(2) din Lege în anul 1998 impozitul pe bunurile imobiliare ale întreprinderilor producătoare de producţie agricolă, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, este inclus în cotele impozitului funciar.

Bunurile imobiliare ale cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi de construcţie a garajelor, întovărăşirilor pomicole se impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice. Plătitori ai impozitului sînt consideraţi membrii cooperativei sau întovărăşirii.

Plătitori ai impozitului pe bunurile imobiliare date în arendă sînt arendatorii. Impozitul pe bunurile imobiliare arendate la stat îl achită întreprinderea de arendă - arendaşul.

În conformitate cu punctul 6) art.27 din Lege în anul 1998 sînt scutite de impozit următoarele obiecte:

a) instituţiile şi organizaţiile, finanţate de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Instituţiile şi organizaţiile care se află la autogestiune şi beneficiază de subvenţii din bugetele menţionate (de exemplu, direcţia de exploatare a drumurilor, direcţia de exploatare a spaţiului locativ) nu se scutesc de plata impozitului;

b) întreprinderile penitenciarelor;

c) obiectele de menire social-culturală (instituţiile preşcolare, căminele, fondul locativ, instituţiile sănătăţii şi culturii), înregistrate în bilanţul agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, nefolosite în activitatea de întreprinzător;

d) obiectele de protecţie civilă;

e) bunurile imobiliare puse la dispoziţia misiunilor diplomatice pe bază de reciprocitate, fără plata chiriei;

f) organizaţiile religioase - pentru bunurile imobiliare (bisericile) destinate exercitării ritualurilor de cult. Toate clădirile şi construcţiile auxiliare care se află pe teritoriul anexat bisericii se supun impozitării;

g) Centrul Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie şi Reabilitare al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

h) Calea Ferată din Moldova - cu condiţia folosirii sumelor calculate pentru procurarea materialului rulant. Întreprinderea menţionată calculează mărimea impozitului, însă suma calculată nu se transferă, ci se acumulează pentru a fi folosită la procurarea materialului rulant;

i) întreprinderile şi organizaţiile Societăţii Orbilor.

În conformitate cu punctul 14 din articolul sus-numit întreprinderile Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" sînt scutite de impozitul pe bunurile imobiliare cu condiţia utilizării sumelor calculate a impozitului pentru regenerarea, paza, protecţia fondului forestier şi a fondului cinegetic.

Toţi agenţii economici care beneficiază în anul 1998 de înlesniri sînt obligaţi să prezinte organelor Serviciului fiscal calculele impozitului pentru calcularea de către inspectoratele fiscale a sumei totale a înlesnirilor acordate în anul curent.

În anul 1998 impozitul se calculează conform calculului impozitului din bunurile imobiliare supuse impozitării şi transferării în bugetul local din valoarea reziduală a clădirilor şi construcţiilor diminuată cu suma înlesnirilor acordate la impozit, aplicînd cota de 0,1 la sută. Exemplul calculului se anexează (anexa nr.9 la prezenta scrisoare).

Toate persoanele juridice calculează în mod individual suma anuală a impozitului şi o pătrime din suma anuală o varsă la buget trimestrial cel tîrziu la data de 20 a lunii ce urmează după trimestrul gestionar. În aceleaşi termene va fi prezentat la inspectoratul fiscal teritorial şi calculul impozitului (anexa nr.17).

Bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător se impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice, însă evaluarea lor se efectuează în modul stabilit pentru persoanele juridice.

IV. Fondul rutier

În anul 1998 la calcularea taxelor în fondul rutier urmează a se călăuzi de Legea privind fondul rutier nr.720-ХIII din 2 februarie 1996, Regulamentul privind modul de formare şi utilizare a fondului rutier, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.893-ХIII din 26 iunie 1996 şi Legea bugetului pe anul 1998 nr.1446-XIII din 27 decembrie 1997.

În conformitate cu art.32 alin.(1) al Legii din suma totală a accizelor colectate pentru benzină şi motorină 45%, dar nu mai mult de 100 milioane lei, se virează în fondul rutier, 3,5% şi 1,5% - respectiv primăriilor Chişinău şi Bălţi.

În conformitate cu art.26(3) din Lege mijloacele obţinute prin eliberarea de autorizaţii (licenţe) pentru activităţi în transportul auto, pentru lucrări de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor auto, precum şi de autorizaţii pentru transporturi rutiere internaţionale, se virează în contul Trezoreriei Ministerului Finanţelor spre a fi transferate în fondul rutier, cu excepţia mijloacelor (pînă la 40 la sută din aceste încasări) repartizate pentru întreţinerea organelor care efectuează aceste încasări, conform devizelor aprobate de Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi coordonate cu Ministerul Finanţelor.

La calcularea plăţilor în fondul rutier urmează a se călăuzi de metodica expusă în scrisoarea Ministerului Finanţelor nr.10-22-03/10-800 din 17.05.97 privind modul de calculare şi vărsare în buget a taxelor în fondul rutier, conform Legii nr.720-XIII privind fondul rutier.

Totodată cotele taxelor pe anul 1998 urmează a fi aplicate în conformitate cu anexele nr.12-15 din Lege, începînd cu 12 februarie 1998 adică din ziua în care a fost publicată Legea.

Pentru mijloacele de transport, care au trecut revizia tehnică şi au achitat taxa pînă la publicarea Legii sus-numite, recalcularea şi plata suplimentară nu se efectuează.

Începînd cu anul 1998, se introduc suplimentar trei calcule:

- calculul taxei pentru circulaţia pe autostrăzile Republicii Moldova a autovehiculelor neînmatriculate în republică (anexa nr.10), care se întocmeşte de întreprinderea de stat Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional (AMTAI) cu total cumulativ de la începutul anului;

- calculul taxei pentru amplasarea reclamei şi a obiectelor de deservire rutieră în zona de pază a drumurilor auto (anexa nr.11), care se întocmeşte de către agentul economic o dată pe an şi se prezintă la inspectoratul fiscal pe perioada unui an la data de 1 martie a anului gestionar;

- calculul pentru eliberarea licenţelor în vederea efectuării lucrărilor rutiere şi de construcţie, reparaţie şi întreţinere a drumurilor şi a autorizaţiilor de efectuare a transporturilor internaţionale (anexa nr.12), care se întocmeşte cu total cumulativ de la începutul anului şi se prezintă inspectoratelor fiscale de către organele împuternicite de acumularea acestor mijloace, şi anume:

- Inspectoratul de transport al Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor - pentru eliberarea licenţelor de efectuare a lucrărilor de autotransport;

- Departamentul Gospodăriei Drumurilor al Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor - pentru eliberarea licenţei de efectuare a lucrărilor de construcţie, reparaţie şi întreţinerea drumurilor;

- Întreprinderile de stat "Agenţia Moldovei Trafic Auto Internaţional" - pentru eliberarea autorizaţiilor de efectuare a autotransporturilor internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova şi al ţărilor străine.

Mijloacele taxelor, preconizate pentru întreţinerea serviciilor menţionate, conform devizului de cheltuieli, coordonat cu Ministerul Finanţelor se include în rîndul 2 al anexelor nr.10,12 la prezenta scrisoare, cu scopul controlului cheltuielilor conform devizului.

În calculul taxei pentru folosirea autostrăzilor de la proprietarii mijloacelor de transport înregistraţi în Republica Moldova (anexa nr.13 la prezenta scrisoare), intrate în vigoare în anul 1997 din cauza că anual în mod legislativ se modifică tariful taxei menţionate şi nu este posibilă efectuarea controlului cameral pentru obţinerea calculelor date se include încă o coloană - nr.9 "Data achitării", iar coloanele 9 şi 10 devin respectiv 10 şi 11.

Modul de completare a calculelor este expus în anexele nr.10-12 la prezenta scrisoare.

Concomitent, subiecţii economici prezintă organelor teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat la locul de reşedinţă dările de seamă privind sumele taxelor nominalizate calculate şi vărsate în buget.

Dările de seamă menţionate se prezintă după formă şi se întocmesc conform exemplelor, expuse în anexele nr.14-17 la prezenta scrisoare.

Termenele de prezentare sînt indicate în notele fiecărui raport.

În conformitate cu Legea sunt scutiţi de plată în buget a tuturor tipurilor de impozite şi taxe, inclusiv şi de taxa în fondul rutier întreprinderile Asociaţiei de Stat a Gospodăriei Silvice "Moldsilva", cu condiţia utilizării mijloacelor respective pentru regenerarea, paza şi protecţia fondului forestier şi cinegetic.