Serviciul Grăniceri\rOrdin nr.233 din 13.06.2008 cu privire la aprobarea Codului de etică şi deontologie a grănicerului

SERVICIUL GRĂNICERI

O R D I N

cu privire la aprobarea Codului de etică şi deontologie a grănicerului

nr. 233 din 13.06.2008

 (în vigoare 01.08.2008) 

Monitorul Oficial nr.140-142 art.396 din 01.08.2008

* * *

Abrogat: 13.12.2013

Ordinul Departamentului Poliţiei de Frontieră nr.500 din 21.11.2013

În scopul reglementării conduitei grănicerului în exercitarea responsabilităţilor profesionale, -

ORDON:

Se aprobă Codul de etică şi deontologie a grănicerului (se anexează).

CODUL

de etică şi deontologie a grănicerului

Capitolul I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE

1. Codul de etică şi deontologie a grănicerului (în continuare – Cod) stabileşte regulile de conduită a grănicerului în exercitarea atribuţiilor profesionale care decurg din legislaţia aplicabilă colaboratorilor Serviciului Grăniceri.

2. Scopul prezentului Cod este de a specifica standardele de integritate şi conduită ce trebuie respectate de grăniceri, prin formarea şi promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea şi educarea colaboratorilor în spiritul acesteia, prevenirea abaterilor disciplinare, protecţia persoanelor şi a grănicerilor şi realizarea, pe această cale, a echilibrului între drepturile cetăţenilor, interesele autorităţilor publice, drepturile şi obligaţiile colaboratorilor Serviciului Grăniceri.

3. Grănicerul este colaborator cu statut special, învestit cu împuterniciri de autoritate publică, înarmat, care poartă, de regulă, uniformă şi care îndeplineşte sarcini de supraveghere şi control al frontierei de stat, precum şi alte atribuţii stabilite prin lege în sarcina Serviciului Grăniceri. Profesia de grănicer poate fi efectuată numai de acele persoane care dispun de calităţi moral-psihologice, fizice şi adecvate cerinţelor societăţii.

4. Grănicerul, avînd statut special, este obligat să acţioneze respectînd deontologia profesională, care cuprinde reguli specifice derivate din particularităţile şi exigenţele profesiei sale.

5. Deontologia grănicerului este morala profesiei de grănicer, reflectată prin prisma datoriilor profesionale şi cuprinde totalitatea normelor, regulilor şi principiilor privind atitudinea grănicerului faţă de societate, cetăţeni şi colegi, manifestată în exercitarea atribuţiilor legale.

6. Principiile care guvernează conduita profesională a grănicerului sînt următoarele:

a) legalitatea – în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, grănicerul este obligat să respecte Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului - în exercitarea atribuţiilor sale grănicerul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului; la îndeplinirea atribuţiilor profesionale grănicerul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luînd aceleaşi măsuri pentru situaţii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influenţat de considerente etnice, de naţionalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie, vîrstă, sex, orientare sexuală, avere, origine naţională, socială etc.;

c) confidenţialitatea – grănicerul trebuie să asigure securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor cu caracter intern, obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

d) disponibilitatea – capacitatea grănicerului de a asculta şi de a rezolva problemele celor aflaţi în dificultate ori de a îndruma către alte autorităţi cazurile care se situează în afara competenţei ori atribuţiilor sale;

e) profesionalismul – presupune aplicarea corectă şi responsabilă a cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice de către grănicer, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;

f) respectul – se manifestă prin consideraţia pe care grănicerul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonaţilor, drepturilor şi libertăţilor acestora, instituţiilor, legilor, normelor etice şi deontologice;

g) transparenţa – grănicerul trebuie să asigure accesul populaţiei la informaţiile cu caracter public în conformitate cu legislaţia în vigoare;

h) imparţialitatea – obligativitatea unei atitudini obiective şi neutre a grănicerului faţă de orice interes personal, economic, politic, religios etc;

i) integritatea morală – interdicţia impusă grănicerului de a solicita, de a accepta sau de a transmite, direct sau indirect, un avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei publice sau abuzarea în vreun fel de această funcţie;

j) prioritatea interesului public – datoria grănicerului de a considera interesul public mai presus decît interesul personal în exercitarea funcţiilor de serviciu.

7. Respectarea principiilor şi a regulilor din prezentul cod reprezintă o datorie de onoare a grănicerului.

Capitolul II

EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR

8. Grănicerul este obligat să îndeplinească atribuţiile şi misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă şi obiectivă, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului consfinţite prin Constituţia Republicii Moldova şi prevederile legislaţiei în vigoare, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

9. Grănicerul este obligat să întreprindă măsurile necesare întru combaterea şi prevenirea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, să apere populaţia şi averea lor în zona de competenţă.

10. În timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, grănicerul acţionează în cooperare cu populaţia locală, în acest caz fiind obligat să acorde persoanelor protecţie, asistenţă de specialitate şi servicii, pe care aceştia sînt îndreptăţiţi să o primească, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

Capitolul III

UTILIZAREA FORŢEI

11. Grănicerul execută acţiuni în forţă, ca măsură excepţională, în strictă conformitate cu prevederile Legii nr.108-XIII din 17 mai 1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova şi numai în situaţii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim.

12. Grănicerul poate utiliza armamentul şi mijloacele speciale din dotare în timpul acţiunilor în forţă, care vor fi folosite numai în caz de necesitate absolută, cu respectarea strictă a prevederilor legislaţiei în vigoare.

13. La executarea acţiunilor de forţă, grănicerul va avea permanent în vedere respectarea demnităţii umane.

14. În caz de confruntare cu violenţă fizică ori cu ameninţări reale de folosire a forţei fizice sau armei de foc împotriva sa ori împotriva altor persoane, grănicerul este obligat de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru restabilirea ordinii.

Capitolul IV

DEONTOLOGIA MĂSURILOR GRĂNICEREŞTI

15. Măsurile care pot fi luate de grăniceri, în condiţiile legii, şi care presupun reţinerea unei persoane se realizează numai în cazurile în care sînt cel puţin indicii cu privire la existenţa sau iminenţa producerii unei infracţiuni, cu respectarea procedurii prevăzute de legislaţia în vigoare, şi nu trebuie să depăşească perioada de timp strict necesară îndeplinirii scopului acestora.

16. Persoanelor care sînt obiect al măsurilor luate în condiţiile pct.15 li se aduce la cunoştinţă motivele reţinerii la procedura aplicabilă situaţiei respective şi li se asigură posibilitatea exercitării drepturilor corespunzătoare calităţii pe care o au în funcţie de situaţia creată.

17. În contactele realizate cu persoanele asupra cărora s-au dispus măsuri de reţinere, precum şi pe timpul desfăşurării cercetărilor, grănicerul este obligat să respecte cu stricteţe normele procedurale stabilite de legislaţia în vigoare.

18. Grănicerul acordă sprijin, conform competenţelor, victimelor infracţiunilor atunci cînd intră în contact cu acestea, pe timpul şi în afara îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

19. Grănicerul, în timpul îndeplinirii serviciului, acordă atenţie deosebită nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populaţie, cum ar fi copiii, femeile, bătrînii, persoanele cu handicap.

Capitolul V

NORMELE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A GRĂNICERULUI

20. Grănicerul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evită comportamentul care ar putea afecta încrederea populaţiei, este disciplinat şi apără prestigiul Serviciului Grăniceri, exercitînd toate prerogativele şi îndatoririle specifice funcţiei deţinute.

21. Grănicerul este obligat să se comporte civilizat şi să fie amabil, avînd o atitudine politicoasă şi fermă, în activitatea sa de serviciu.

22. Grănicerul este obligat de a avea stăpînire de sine, capacitate de comunicare, abilităţi de gestionare a situaţiilor conflictuale, dezvoltîndu-şi prin sistemul de formare continuă puterea de înţelegere a problemelor sociale, culturale şi educaţionale specifice colectivităţii în care îşi exercită funcţia, precum şi, după caz, capacităţile manageriale.

23. Grănicerul poartă însemnele distinctive şi echipamentul prevăzut de actele normative în vigoare, pentru a fi protejat şi recunoscut cu uşurinţă în timpul îndeplinirii serviciului.

24. Grănicerul are obligaţia de a face cunoscută identitatea sa în legătură cu îndatoririle de serviciu, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea propriei securităţi şi crearea premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru acţiunile sau inacţiunile sale.

25. În temeiul relaţiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunităţii, grănicerul furnizează membrilor acesteia informaţii privind legislaţia în vigoare, în limita competenţelor ce îi revin.

Capitolul VI

CONFLICTUL DE INTERESE

26. Conflictul de interese este situaţia în care un grănicer are un interes personal de natură să influenţeze sau să pară că influenţează asupra exercitării imparţiale şi obiective a funcţiilor de serviciu.

27. Interesul personal al grănicerului include orice avantaj pentru el însuşi, fie în favoarea familiei sale, părinţilor, prietenilor sau persoanelor apropiate, fie persoanelor sau organizaţiilor cu care el are sau a avut relaţii de afaceri. El include de asemenea orice obligaţie financiară sau civilă la care grănicerul este constrîns.

28. În situaţia apariţiei unui conflict de interese, grănicerul este obligat:

a) să fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial;

b) să ia măsuri în vederea evitării unui asemenea conflict;

c) să informeze superiorul său ierarhic despre orice conflict de interese din momentul cînd el sau ea l-a cunoscut;

d) să se conformeze oricărei decizii finale care îi ordonă să se retragă din situaţia în care el sau ea se află sau să renunţe la avantajul de la originea conflictului.

29. În situaţia în care i se cere, grănicerul este obligat să declare dacă el are sau nu are un conflict de interese.

30. Orice conflict de interese declarat de un candidat la încadrare în serviciu sau la un nou post în funcţia superioară trebuie să fie rezolvat înainte de numire.

Capitolul VII

INTERESE EXTERNE INCOMPATIBILE

31. Pentru grăniceri exercitarea unor drepturi şi libertăţi presupune anumite restricţii, şi anume:

a) condiţiile în care grănicerii pot să dea publicităţii informaţii de serviciu se stabilesc prin ordinul Directorului general al Serviciului Grăniceri;

b) grănicerii se pot deplasa în străinătate în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, cu aprobarea prealabilă a Directorului general al Serviciului Grăniceri.

32. Exercitarea de către grănicer a drepturilor sale nu va aduce atingere intereselor serviciului şi drepturilor altor grăniceri şi cetăţeni.

33. Grănicerului îi este interzis să solicite, să accepte şi să ofere cadouri, să beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje, care îi sînt destinate personal, familiei, rudelor, prietenilor, persoanelor fizice şi juridice cu care a avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care îi pot influenţa corectitudinea în exercitarea funcţiei publice deţinute şi pot fi considerate drept recompensă pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceasta nu include ospitalitatea tradiţională, nici micile cadouri a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim pe ţară.

34. În situaţia cînd grănicerul nu ştie dacă el poate accepta un cadou sau ospitalitate, el va solicita avizul superiorului său.

35. Dacă grănicerului i se propune un avantaj necuvenit, el trebuie să ia măsurile necesare pentru a-şi asigura protecţia:

a) să refuze avantajul necuvenit; acesta nu trebuie acceptat pentru a fi folosit ca probă;

b) să încerce să identifice persoana care i-a făcut propunerea;

c) să-şi asigure martori, de exemplu, colegii de serviciu;

d) să înscrie cît mai detaliat aceste acţiuni într-un registru oficial special;

e) să raporteze imediat această tentativă superiorului său sau direct autorităţilor competente;

f) să-şi continue activitatea în mod normal, în special cea pentru care i s-a oferit avantajul necuvenit.

36. Grănicerul nu trebuie să se lase plasat sau să pară că este plasat într-o situaţie care îl obligă să acorde la rîndul său o favoare unei persoane sau unei entităţi oarecare. De asemenea, comportamentul său nu trebuie să-l facă vulnerabil de o influenţă nedatorată altei persoane.

37. Grănicerului îi este interzis să ofere avantaje ce decurg din situaţia sa ca colaborator cu statut special, învestit cu împuterniciri de autoritate publică.

38. Grănicerului îi este interzis să influenţeze în scopuri private vreo persoană sau entitate oricare ar fi ea, inclusiv alţi grăniceri, folosindu-se de poziţia sa oficială, sau oferindu-le avantaje personale.

39. Grănicerul trebuie să utilizeze patrimoniul instituţiei, timpul de lucru, resursele financiare etc., într-un mod util, eficient şi economic. Nu se admite utilizarea patrimoniului bunurilor, resurselor financiare ale instituţiei, precum şi a timpului de lucru al grănicerului în interese personale.

40. Grănicerul nu trebuie să se folosească abuziv de funcţia sa pentru a obţine o posibilitate de angajare; trebuie să semnaleze superiorului său despre orice oferte de angajare care pot crea conflict de interese; să anunţe superiorul despre acceptarea unei oferte de angajare.

Capitolul VIII

RESPONSABILITATEA GRĂNICERULUI

41. Grănicerul împuternicit să controleze sau să dirijeze alţi grăniceri este obligat să acţioneze în conformitate cu politicile şi obiectivele Serviciului Grăniceri de care el depinde. El va răspunde pentru acţiunile sau omisiunile personalului din subordine contrare acestor politici şi obiective, dacă el n-a luat măsurile cu promptitudinea firească cerută de la o persoană în poziţia sa pentru a împiedica asemenea acţiuni sau omisiuni.

42. Grănicerul împuternicit să controleze sau să dirijeze alţi grăniceri este obligat să întreprindă măsurile necesare pentru a împiedica personalul său de a se implica în acte de corupţie legate de locul său de lucru. Aceste măsuri pot fi: de a atrage atenţia şi a aplica legile şi regulamentele, de a asigura o instruire adecvată împotriva corupţiei, de a fi atent la dificultăţile financiare sau altele pe care le poate întîlni personalul său şi de a demonstra, datorită comportamentului său personal, un exemplu de integritate.

43. Grănicerul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria să se abţină de la executarea ordinelor şi dispoziţiilor vădit ilegale, avînd obligaţia de a-şi informa imediat şefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atît verbal, cît şi prin raport scris.

44. Abţinerea de la executarea ordinelor şi dispoziţiilor în condiţiile punctului 43 nu atrage după sine răspunderea disciplinară a grănicerului.

45. Colaboratorul Serviciului Grăniceri care deţine o funcţie de conducere răspunde pentru dispoziţiile date subalternilor în temeiul autorităţii pe care o exercită.