1059/29.08.2003 Hotărîre despre aprobarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Programului Naţional de renovare şi descentralizare a

sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova

nr. 1059  din  29.08.2003

 (în vigoare 05.09.2003) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.191-195 art.1105 din 05.09.2003

* * *

Abrogat: 03.10.2008

Hotărîrea Guvernului nr.1103 din 29.09.2008

În scopul renovării şi dezvoltării sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din republică şi în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.360 din 11 aprilie 2000 "Despre aprobarea Strategiei energetice a Republicii Moldova pînă în anul 2010" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.42-44, art.443), precum şi alimentării fiabile şi eficiente a consumatorilor cu căldură, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova (se anexează).

2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale şi agenţilor economici din teritoriu, la construcţia, modernizarea, renovarea şi descentralizarea sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor urbane să ţină cont de cerinţele Programului nominalizat.

3. Ministerul Energeticii:

va asigura monitorizarea îndeplinirii Programului;

va acorda, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, agenţilor economici, servicii consultative şi metodologice privind realizarea Programului;

va acumula şi va generaliza, trimestrial, informaţia privind îndeplinirea Programului, cu prezentarea ei Guvernului.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Energeticii.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1059 din 29 august 2003

PROGRAMUL NAŢIONAL

DE RENOVARE ŞI DESCENTRALIZARE A SISTEMELOR DE ALIMENTARE

CU CĂLDURĂ A LOCALITĂŢILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

I. INTRODUCERE

În Programul Naţional de renovare şi descentralizare a sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor din Republica Moldova (în continuare - Programul) este reflectată starea sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor republicii, efectuată analiza producerii şi a consumului de energie termică, stabilite sarcinile termice, sînt revăzute modelele de formare a sistemelor de alimentare cu căldură, cu aplicarea utilajului modern şi a tehnologiilor noi, sînt examinate variantele posibile ale sistemelor de alimentare cu căldură pentru fiecare din cele 36 de oraşe şi elaborate recomandări pentru alegerea celui mai optim sistem de alimentare cu căldură.

Prezentul Program este elaborat în corespundere cu Strategia energetică a Republicii Moldova pînă în anul 2010, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.360 din 11 aprilie 2000, Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.189 din 20 februarie 2003, Programul Naţional de gazificare al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1643 din 19 decembrie 2002.

Necesitatea elaborării prezentului Program este cauzată de schimbările care au avut loc în ultimii ani în structura şi nivelele sistemelor de alimentare şi de consum a căldurii şi în situaţia economică, formele de proprietate, sistemul administrativ.

Sistemele de alimentare cu căldură construite în anii precedenţi şi care în trecut au funcţionat satisfăcător, din cauza reducerii substanţiale a consumului de energie şi a neachitărilor de către consumatori a serviciilor în multe localităţi au devenit nerentabile şi, din cauza sistării lucrărilor de reparaţie şi întreţinere, în multe cazuri au devenit nevalide. Din cauza tarifelor mari, părăsirea apartamentelor de către o parte a populaţiei, incapacităţii de plată a unei mare părţi din cei rămaşi, a avut loc deconectarea în continuare a obiectelor din sfera socială şi unei părţi a sectorului locativ. Drept rezultat, producerea şi transportul energiei termice a devenit nerentabilă şi întreprinderile complexului termoenergetic au ajuns la limita funcţionării.

Şi mai gravă a devenit situaţia în oraşele în care unica sursă de căldură erau centralele electrice cu termoficare (CET) sau centralele termice (CT) ale întreprinderilor industriale. În urma privatizării şi schimbului proprietarului CET şi CT au devenit proprietate privată. Criza industrială care a urmat a condus la staţionarea multor întreprinderi şi deconectarea CET şi CT industriale de la sistemele de alimentare cu căldură. Astfel, sistemele de alimentare cu căldură din multe oraşe (Cantemir, Briceni, Donduşeni ş.a.) au rămas fără surse de energie termică. În oraşele, în care întreprinderile funcţionează, monopolismul şi interesele corporative au condus la sporirea inacceptabilă a tarifelor, incapacitatea de plată a consumatorilor şi, prin urmare, la deconectarea sursei de la sistem (Cupcini).

În ultimii ani practic nu s-au efectuat lucrări de modernizare a surselor de căldură, de implementare a elaborărilor ştiinţifice, rezultatelor experienţei mondiale şi a progresului tehnic. Elaborările efectuate în baza unor granturi şi programe internaţionale pentru unele oraşe au fost practic inacceptabile, deoarece n-au ţinut cont de specificul oraşelor, particularităţile şi posibilităţile financiare ale consumatorilor, precum şi de alţi factori.

Scopul principal al prezentului Program este asigurarea modernizării sistemelor de alimentare cu căldură a localităţilor şi funcţionarea stabilă a întreprinderilor complexului termoenergetic al Republicii Moldova în condiţii economice noi.

Au fost efectuate un complex de cercetări, calcule, analize şi argumentări privind aplicarea variantelor oportune ale sistemelor de alimentare cu căldură în 36 oraşe ale republicii, enumerate în anexă.

Programul nu examinează sistemele de alimentare cu energie termică a municipiilor Chişinău şi Bălţi, pentru care se vor elabora programe independente de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu căldură.

II. ANALIZA STĂRII ALIMENTĂRII CU CĂLDURĂ

A LOCALITĂŢILOR

În legătură cu schimbarea situaţiei economice în ţară, cu închiderea multor întreprinderi şi schimbul proprietarului la întreprinderile în funcţiune, o mare parte din consumatori s-a deconectat de la sistemul centralizat de alimentare cu căldură. În urma modificării sarcinii termice şi deconectării obiectelor mari s-a produs debalansarea sistemelor. A apărut necesitatea optimizării trasării reţelelor termice şi reutilării utilajului surselor de energie termică. Însă aceasta nu s-a efectuat la timp. Cheltuielile la producerea şi transportarea energiei termice calculate pentru sistemele existente cu un număr mare de abonaţi şi cu un consum mare de căldură, au revenit unui număr redus de abonaţi, rămaşi conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură (în general, spaţiu locativ şi clădiri din sfera bugetară). Mai mult ca atît, deoarece în ultimii ani practic nu s-au alocat investiţii capitale în dezvoltarea surselor şi sistemelor de alimentare cu energie termică a oraşelor, nu s-a executat volumul necesar de lucrări de reparaţie şi reconstrucţie a utilajului de bază şi de rezervă a reţelelor termice, sistemele de alimentare cu energie termică s-au învechit, s-au majorat incomparabil pierderile de căldură în reţele.

1. Sursele de energie termică

Conform tipului surselor existente de energie termică toate oraşele incluse în prezentul Program pot fi împărţite în cîteva grupuri:

oraşele în care sursele principale de căldură au fost centralele electrice cu termoficare (CET) (or.Glodeni, Alexăndreni, Cupcini), cu ciclul combinat de producere a energiei electrice şi termice. CET-urile sînt amplasate pe teritoriul fabricilor de zahăr, funcţionează sezonier şi sînt private. În legătură cu reducerea sezonului de producere a zahărului, staţionării unui şir de fabrici de zahăr, precum şi din cauza monopolismului şi prezenţei intereselor corporative ale proprietarilor, care nu doreau să reducă tarifele, a urmat deconectarea CET-urilor fabricilor de zahăr de la sistemele orăşeneşti de alimentare cu căldură;

oraşele cu sistem centralizat unic de alimentare cu căldură, în care sursa de căldură este o centrală termică industrială de putere mare situată, de regulă, pe teritoriul unei întreprinderi industriale, de exemplu, fabricile de conserve (Nisporeni, Cantemir ş.a.). În majoritatea din aceste oraşe CT nu funcţionează din cauza staţionării întreprinderilor de bază. Sarcina CT fiind calculată pentru consumul tehnologic, utilizarea lor numai pentru alimentarea cu căldură a oraşelor nu este raţională, din care cauză după oprirea întreprinderilor ele au fost deconectate de la sistemul de alimentare cu căldură;

oraşele în care alimentarea centralizată cu căldură se efectuează de la cîteva (pînă la 3-4) CT raionale mari (Criuleni, Edineţ ş.a.);

oraşele cu un număr mare de CT de cartier, sau districtuale, nu prea mari, care asigură cu energie termică grupul de clădiri ale unui microraion sau anumite clădiri.

Pentru producerea căldurii în centralele termice sînt instalate, de regulă, cazane de abur şi de apă fierbinte de diferită productivitate. CT aparţin organelor administrative locale, parţial - întreprinderilor şi instituţiilor. Date generale referitor la numărul şi puterile cazanelor instalate sînt prezentate în tabelul nr.1.

Tipul cazanelor de abur şi de apă caldă instalate, tipurile de combustibili utilizaţi, valorile randamentelor şi a consumurilor specifice de combustibil sînt variabile. Principalii combustibili utilizaţi pentru cazanele de abur şi apă fierbinte cu puterea termică mai mare de 10 MW (8,6 Gcal/h) sînt gazele naturale şi păcura, iar pentru cîteva tipuri de cazane de apă caldă cu puterea termică de pînă la 10 MW - gazele naturale, păcura şi cărbunii. Valoarea nominală a randamentului cazanelor se află între 0,62 şi 0,91.

Starea generală a utilajului termotehnic de bază a CET şi CT existente se caracterizează printr-un grad mare de uzură morală şi fizică, necesită efectuarea lucrărilor de reparaţie, modernizare şi renovare.

În ultimul timp, o popularitate tot mai mare capătă cazanele individuale pentru deservirea apartamentelor, cota-parte a cărora în alimentarea cu căldură sporeşte considerabil.

2. Reţele termice

În toate localităţile anterior au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Gradul de centralizare a fost diferit - orăşenesc sau districtual. De regulă, se aplicau scheme bitubulare sau în 4 tuburi, cu amplasarea subterană, fără canale sau în canale necirculabile din beton armat.

Deoarece în ultimii ani practic nu s-au efectuat investiţii în reparaţia şi modernizarea sistemelor de alimentare cu căldură, reţelele termice au degradat considerabil. În majoritatea oraşelor pierderile de căldură în reţele ajung pînă la 40%, depăşind cu mult cele normative. În majoritatea oraşelor este necesară schimbarea pînă la 50% din reţelele termice, iar în unele (Cantemir) sînt distruse complet şi exploatarea lor a devenit imposibilă. Staţiile de pompare şi punctele termice sînt descomplectate.

3. Analiza modificării volumului de producere

şi consumului de energie termică

Analiza bilanţului energiei termice, produse şi consumate în republică, în perioada precedentă, arată următoarele.

Producerea totală de energie termică în Moldova a scăzut de la 22,2 mil.Gcal (în 1990) pînă la 3,057 mil.Gcal (în 2000), adică de 7 ori, şi continue să scadă.

În această perioadă s-a micşorat considerabil livrarea energiei termice de la CET şi de la CT raionale. Cea mai mare reducere a avut loc la CT industriale.

În ultimii ani au fost remarcate schimbări considerabile în structura consumului, care a influenţat nu numai micşorarea consumului de energie termică pînă la 2,67 mil.Gcal (7,8 ori în comparaţie cu anul 1990), dar şi structura cotei-părţi a consumului. Astfel, consumul de energie termică în sectorul comunal a scăzut de 3,6 ori (cota acestuia majorîndu-se pînă la 60% de la volumul total).

Particularităţile specifice consumatorilor la etapa actuală sînt: scăderea solicitărilor termice în oraşe, deconectarea unui şir de consumatori de la sistemul centralizat, tendinţele de construcţie a CT autonome, din cauza nerentabilităţii economice a alimentării de la sistemele existente, în trecut economic accesibile şi rentabile. O pricină serioasă a dezicerii consumatorilor de la serviciile întreprinderilor de alimentare centralizată este calitatea proastă a energiei termice livrate la tarife foarte înalte.

4. Modificarea tarifelor la energia termică

Cele mai esenţiale schimbări ale tarifelor la energia termică au avut loc în ultimii 5 ani. Integral, creşterea lor a fost de cîteva ori mai intensivă în comparaţie cu creşterea tarifelor la combustibil şi energie electrică, ceea ce n-a putut să nu se reflecte asupra nivelului de achitare a căldurii de către consumatori.

La formarea tarifelor la energia termică în fiecare oraş şi localitate se iau în considerare condiţiile concrete de funcţionare a utilajului, tipul şi costul combustibilului, lungimea reţelelor termice, costurile energiei electrice, apei ş.a.

Neachitarea căldurii de către consumatori se explică parţial prin agravarea stării financiare a acestora (pe de o parte) şi tarife excesiv majorate (pe de altă parte). Deosebit de dificile au devenit condiţiile de prestare a serviciilor de alimentare cu căldură pentru consumatorii casnici, sfera socială, alte organizaţii bugetare.

În sezonul de încălzire 2002 - 2003 tariful la energia termică în mun.Chişinău a constituit 233 lei/Gcal, mun.Bălţi - 286 lei/Gcal, de asemenea, a fost variat preţul de cost în restul localităţilor, de exemplu 400-450 lei/Gcal (or. Ceadîr-Lunga, Vulcăneşti, Anenii Noi, Călăraşi), 700-800 lei/Gcal (or.Leova). Costul majorat al energiei termice produse este caracteristic pentru oraşele negazificate, în care CT funcţionează pe păcură (Teleneşti, Donduşeni), şi oraşele, în care, în pofida pricinilor obiective, pe timpuri au fost construite CT gigante puterea instalată a cărora în prezent depăşeşte de mai multe ori solicitările actuale de energie termică (Taraclia, Rezina).

5. Modalitatea gestionării alimentării cu căldură

Structura organizaţională a gestionării în domeniul alimentării cu energie termică în ultimii ani a suferit schimbări esenţiale.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.438 din 10 mai 2000, centralele şi reţelele termice au fost transferate în gestiunea administraţiei publice locale.

CT departamentale au rămas în subordonarea organelor respective de gestionare, iar CET şi CT industriale au rămas în proprietatea întreprinderilor şi au fost privatizate împreună cu acestea. S-a creat situaţia cînd diverse părţi ale unui sistem, cîndva integru, au ajuns în proprietatea mai multor stăpîni, cu interese opuse, ceea ce a condus la pierderea administrării unice a sistemelor de alimentare cu căldură.

Astfel, în urma privatizării nechibzuite, monopolului şi a intereselor corporative ale proprietarilor surselor de energie termică, precum şi a intereselor contradictorii ale proprietarilor, fondul locativ al oraşelor a rămas fără alimentare cu căldură (Cantemir, Cupcini, Donduşeni ş.a.).

6. Problemele şi sarcinile principale în domeniul

alimentării cu căldură

Problemele principale în domeniul alimentării cu energie termică a oraşelor din republică pot fi atribuite la următoarele grupuri:

- probleme tehnice, legate de nivelul înalt de uzură al utilajului, lipsa resurselor pentru modernizare şi renovare;

- probleme de asigurare cu combustibili ieftini, motivate prin faptul că un şir de oraşe rămîn negazificate, iar la utilizarea surselor regenerabile, practic nu se atrage atenţia;

- probleme tarifare, legate de preţul de cost înalt al energiei termice produse cu utilaj învechit moral şi fizic şi capacităţii reduse de plată a populaţiei;

- pierderea administrării strategice în domeniul alimentării cu energie termică, în legătură cu apartenenţa departamentală diferită a elementelor de bază ale sistemelor de alimentare cu energie termică, monopolul de proprietate la sursele de energie termică şi interesele corporative;

- probleme investiţionale, condiţionate de imperfecţia bazei legislative şi a politicii impozitare, ce face economic neatractivă investirea capitalului privat în sectorul termoenergetic şi nu stimulează utilizarea noilor realizări ale ştiinţei.

Sarcinile în domeniul termoenergeticii se pot formula în modul următor:

- aprecierea solicitărilor reale de energie termică, reieşind din situaţia creată în republică şi perspectivele dezvoltării economiei;

- elaborarea măsurilor primordiale de optimizare, reconstrucţie şi dezvoltare a sistemelor de alimentare cu energie termică;

- reducerea pierderilor în reţelele termice prin reconstrucţia cu utilizarea preponderentă a conductelor bitubulare preizolate amplasate fără canale gata asamblate de fabrică, armăturii moderne, contorizării consumului de energie;

- modernizarea surselor de energie termică în scopul producerii combinate a energiei termice şi electrice, cu evidenţa problemelor protecţiei mediului înconjurător;

- reducerea consumurilor specifice de combustibil, creşterea cotei-părţi a combustibililor regenerabili;

- perfecţionarea bazei normative pentru ameliorarea climatului investiţional;

- perfecţionarea politicii impozitare şi tarifare pentru stimularea utilizării de către întreprinderile de alimentare cu energie termică a realizărilor ştiinţifice noi în domeniul tehnologiilor de conservare a energiei şi a resurselor regenerabile de energie în scopul reducerii preţului de cost al energiei termice.

III. DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE LUCRĂRILOR DE RENOVARE

A SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

7. Metodica de elaborare a direcţiilor principale de activitate

privind renovarea sistemelor de alimentare cu căldură

Recomandările, direcţiile de activitate propuse sînt rezultatele analizei, calculelor tehnico-economice şi comparaţiei variantelor posibile ale sistemelor de alimentare cu energie termică pentru fiecare din oraşele examinate. Au fost examinate variantele: modernizarea sistemelor centralizate orăşeneşti unice de alimentare cu energie termică, descentralizarea pînă la nivel raional, descentralizarea totală cu trecerea la sisteme autonome şi individuale, sisteme combinate.

În calitate de surse de energie termică se examinează CET pe baza turbinelor cu gaze, motoarelor cu piston care funcţionează pe gaz natural, grupurilor cu cogenerare în baza instalaţiilor mixte gaz-abur, CT raionale şi centrale cu cazane de apă caldă moderne, CT modulare şi cazane pentru sisteme autonome şi individuale.

Avînd în vedere că un şir de localităţi rămîn negazificate, se examinează variantele sistemelor de alimentare cu energie termică, cu folosirea diferitor tipuri de combustibil: gazul lichefiat, păcura şi alte tipuri de combustibil lichid, cărbune, lemne. Concomitent, s-a ţinut cont de planurile de gazificare a acestor oraşe.

În baza calculelor tehnice şi alegerii variantelor sînt propuse datele inventarierii consumatorilor, cu precizarea sarcinilor termice, aprobate de către organele locale, datele conform sistemelor existente cu considerarea aplicării utilajului şi tehnologiilor noi, precum şi revederea zonelor de cuprindere şi configuraţiei reţelelor termice de la sursele noi sau existente.

Compararea tehnico-economică a variantelor de modernizare s-a efectuat în conformitate cu următorii indici:

- preţul de cost al unităţii de energie termică (cu includerea investiţiilor capitale şi fără);

- valoarea investiţiilor şi cheltuielilor capitale pentru renovarea sistemelor de alimentare cu energie termică;

- durata de recuperare a investiţiilor capitale.

8. Variante elaborate şi recomandate pentru sistemele

de alimentare cu energie termică

În baza rezultatelor examinării sistemelor existente de alimentare cu energie termică, inclusiv calculelor tehnico-economice şi comparării diverselor variante de modernizare se constată următoarele.

Reducerea considerabilă a tarifelor la energia termică este posibilă în cazul utilizării în calitate de sursă de energie termică în sistemele respective a CET sau mini-CET, care produc energie termică şi electrică concomitent, în mod combinat. Astfel tariful la energia termică poate fi redus pînă la 100 lei/Gcal şi mai puţin din contul comercializării energiei electrice. Avînd în vedere acest fapt, pentru majoritatea oraşelor se propune construirea CET sau mini-CET. În calitate de utilaj principal se propun grupuri cogenerative cu motoare cu piston care funcţionează pe gaz natural, instalaţii de turbine cu gaz şi instalaţii mixte gaz-abur de diferite capacităţi. Aşa variante sînt elaborate pentru oraşele Briceni, Cupcini, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Otaci, Rîşcani, Sîngerei şi altele.

Din variantele cu CET analizate, mai rentabilă şi economică este varianta cu utilizarea mini-CET, avînd la bază blocurile energetice cu piston care funcţionează pe gaze naturale. Acestea necesită investiţii de 3 ori mai mici şi se recuperează de 2 ori mai repede. Deoarece blocurile energetice care au la bază motoarele cu piston se produc într-o gamă largă de puteri instalate, iar costul unui bloc este relativ mic, în comparaţie cu instalaţia gaz-abur, utilizarea lor permite trecerea pe etape de la sistemele centralizate cu CT obişnuite la sistemele cu CET. Totodată, volumul cheltuielilor pentru procurarea utilajului fiind destul de mici, în condiţiile economice existente în republică, această variantă de modernizare poate fi destul de reală.

În cazul respectiv, pe lîngă asigurarea abonaţilor cu energie termică la un tarif considerabil redus, se soluţionează problema asigurării populaţiei cu energie electrică, de asemenea, la un tarif convenabil. Luînd în considerare că resursele de combustibil în Moldova se importă în întregime, varianta în cauză de modernizare a sistemelor de alimentare cu energie termică va permite utilizarea mai completă a potenţialului combustibilului.

Variantele sistemelor de producere combinată a energiei termice şi electrice sînt convenabile pentru majoritatea localităţilor din republică, deşi presupun menţinerea sistemelor centralizate cu reţele lungi şi ramificate de conducte. Pentru excluderea pierderilor în reţele se preconizează modernizarea lor, cu utilizarea tehnologiilor şi materialelor moderne.

Varianta de producere combinată a energiei termice şi electrice trebuie examinată ca prioritară, atît în domeniul termoenergeticii, cît şi în cel al electroenergeticii. Deoarece în marea majoritate a oraşelor de acum s-a produs descentralizarea, cu separarea abonaţilor după apartenenţa departamentală sau patrimonială, realizarea directă a variantei respective nu este posibilă. La prima etapă de modernizare se propune realizarea schemelor mixte de alimentare cu căldură, în care, de rînd cu sistemele centralizate raionale cu CET, vor exista grupe de abonaţi cu sisteme autonome.

Varianta schemei mixte de alimentare cu energie termică, cu sisteme centralizate raionale, cu CT moderne şi grupe de sisteme individuale necesită cheltuieli minime pentru modernizare. Deoarece implementarea cogenerării este posibilă numai prin centralizarea cel puţin la nivel raional, varianta respectivă de modernizare poate fi recomandată ca prima etapă de trecere la sistemele de alimentare cu energie termică cu CET.

Varianta de descentralizare totală cu trecerea la sisteme autonome de alimentare cu energie termică este eficientă din punct de vedere economic în microraioanele cu clădiri cu 12-16 apartamente, în blocurile locative în care peste 50% din apartamente deja şi-au instalat sisteme individuale sau pentru clădiri separate, situate la distanţe mari de la sursele de energie termică.

Pentru oraşele, care rămîn negazificate (Cantemir, Căinari, Făleşti, Leova, Nisporeni, Sîngerei, Teleneşti), sarcina principală este gazificarea lor cît mai urgentă. Pînă la construcţia gazoductelor este posibilă alimentarea cu energie termică de la surse, cu folosirea utilajului pe combustibil solid, gaz lichefiat sau combustibil lichid.

Construcţia CT pe gaz lichefiat sau combustibil lichid, în general, nu se consideră convenabilă, deoarece tariful la energia termică produsă în ele depăşeşte 500 lei/Gcal. Însă aceste CT, după gazificarea localităţilor pot fi transferate uşor la gaz natural. În oraşele, în care gazificarea în timpul apropiat nu se aşteaptă, ca soluţie temporară, se propune construirea CT pe cărbune, deoarece ele necesită investiţii capitale relativ mici şi permit producerea energiei termice la un preţ de 180-200 lei/Gcal, de exemplu, în una din variantele pentru or.Cantemir.

Variantele cu CT, în care se prevede utilizarea gazului, asigură posibilitatea stabilirii tarifelor la energia termică livrată consumatorilor la nivel de 160-180 lei/Gcal. Aceasta se referă la următoarele oraşe şi localităţi: Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Gălăraşi, Căuşeni, Ceadîr-Lunga şi altele.

Pentru unele oraşe, de exemplu Criuleni, s-a examinat posibilitatea construcţiei CT, unde în calitate de combustibil se utilizează deşeurile menajere şi agricole. Preţul de cost al energiei termice produse în aceste centrale este mic, dar investiţiile capitale în ele sînt foarte mari. În plus, este necesară organizarea unei infrastructuri pentru colectarea, selectarea, stocarea şi transportul deşeurilor. Aceste proiecte pot fi realizate cu atragerea mijloacelor organizaţiilor ecologice internaţionale şi granturilor.

O altă modificare a sistemelor existente, recomandată pentru toate localităţile analizate, constă în nivelul divers de descentralizare, respectînd principiul de clasificare al consumatorilor (separarea consumatorilor din sfera socială şi sectorul bugetar). Scopul descentralizării constă în reducerea maximală a pierderilor în reţelele termice. Se recomandă diverse variante:

descentralizare parţială a sistemelor pînă la nivel raional, cu construirea mini-CET, a CT raionale noi sau a CT pentru microraioane nu prea mari. Pentru amplasarea acestora este preferabilă utilizarea punctelor termice, deoarece ele, de regulă, se află în centrul de sarcină şi presupun prezenţa tuturor comunicaţiilor tehnice necesare;

descentralizare parţială a sistemelor cu construirea de CT noi, pentru grupe mici de clădiri (de regulă 2-3) din sectorul social sau locativ;

descentralizare totală a sistemului de alimentare cu căldură, cu construirea noilor CT individuale autonome (în containere, modulare, de acoperiş) sau a instalaţiilor individuale.

Deşi la prima vedere descentralizarea totală pare a fi avantajoasă, trebuie de avut în vedere că realizarea acestei variante va necesita reproiectarea şi reconstrucţia cardinală a reţelelor de distribuţie a gazului natural şi, principalul, va face imposibilă trecerea ulterioară la cogenerare şi reducerea considerabilă a tarifului la energia termică. În legătură cu aceasta se recomandă descentralizarea pînă la nivelul raional care permite, pe de o parte, lichidarea reţelelor termice magistrale lungi, iar pe de altă parte permite implementarea noilor realizări ale termoenergeticii - mini-CET automatizate.

În anexă sînt prezentate variantele examinate şi recomandate ale sistemelor de alimentare cu energie termică pentru fiecare oraş inclus în Program.

9. Utilaj termoenergetic şi tehnologii recomandate

Luînd în considerare rezultatele analizei prezentate mai sus şi variantele de modernizare a sistemelor de alimentare cu energie termică a oraşelor se recomandă următoarele.

În calitate de surse de energie termică mai raţională este construcţia CET şi mini-CET, deoarece numai cogenerarea energiei termice şi electrice permite reducerea considerabilă a tarifului la energia termică din contul comercializării energiei electrice. Totodată, mai eficiente sînt mini-CET cu motoare cu ardere internă cu piston care funcţionează pe gaz natural.

În localităţile cu sisteme centralizate orăşeneşti unice este convenabilă modernizarea CT centrale în CET, cu folosirea instalaţiilor mixte gaz-abur, randamentul cărora la producerea comună a căldurii şi energiei electrice constituie 0,80 - 0,83. Deşi cheltuielile capitale iniţiale sînt destul de mari, durata de recuperare a acestor CET constituie 5-7 ani şi nu depăşeşte jumătate din durata de viaţă a utilajului de bază. După recuperare venitul net anual este mult mai mare, decît în variantele cu CT, ceea ce face această variantă de modernizare mai atractivă pentru investitori.

În calitate de utilaj termoenergetic de bază pentru CT se recomandă instalaţiile cu cazane contemporane performante, care se caracterizează printr-o valoare înaltă a randamentului într-un diapazon mare de sarcină, arderea totală a combustibilului şi un nivel înalt de automatizare a proceselor de ardere cu posibilitatea reglării parametrilor agentului termic. Principalii elaboratori şi producători ai acestui utilaj sînt firmele ţărilor Europei de Est, un şir de întreprinderi din ţările C.S.I., producătorii autohtoni.

La elaborarea variantelor sistemelor de alimentare cu căldură a oraşelor şi localităţilor republicii au fost utilizaţi indicii prezentaţi de producătorii şi distribuitorii firmelor producătoare, menţionate în tabelul 2.

La reconstrucţia reţelelor termice vechi şi construcţia reţelelor noi este necesar de folosit sistemele bitubulare hidraulice din ţevi preizolate amplasate subteran, fără canale gata fabricate sau utilizarea conductelor fabricate, cu aplicarea materialelor polimere. În pofida costului relativ înalt al acestor conducte, ele sînt supuse mai puţin coroziunii, au un termen de exploatare considerabil mai mare, permit reducerea pierderilor de căldură, au o rezistenţă hidraulică mai mică, ceea ce reduce cheltuielile de exploatare pentru transportarea agentului termic.

La reconstruirea sistemelor de încălzire ale blocurilor locative cu multe apartamente se recomandă trecerea, în măsura posibilităţilor, la sisteme orizontale de distribuţie, cu amplasarea coloanelor în încăperea scărilor şi instalarea apometrelor pe racordurile fiecărui apartament. Aceasta va asigura evidenţa energiei termice livrate pe apartamente, precum şi posibilitatea deconectării fiecărui apartament. Prepararea apei calde de consum se va produce în puncte termice individuale în fiecare casă, cu utilizarea încălzitoarelor cu plăci.

10. Asigurarea sectorului termoenergetic cu gaz natural

şi alte tipuri de combustibil

Combustibilii de bază pentru sectorul termoenergetic sînt: gazul natural, cărbunele, păcura şi motorina. Din cele 36 de oraşe incluse în prezentul Program 24 sînt asigurate cu gaz natural. Fapt care permite de a utiliza în aceste oraşe cele mai convenabile din variantele examinate. Efectuarea lucrărilor de dezvoltare a sistemului de gaze a republicii este prevăzută de Programul Naţional de gazificare al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1643 din 19 decembrie 2002, conform căruia celelalte 12 oraşe vor fi gazificate în perspectivă de durată medie.

În oraşele negazificate pînă în prezent este necesară soluţionarea problemei de asigurare cu combustibil solid şi lichid (cărbune, păcură, motorină etc.). Pentru aceasta este necesar de a efectua lucrări corespunzătoare de utilare a depozitelor, rezervoarelor, căilor de acces şi altor obiecte pentru achiziţionarea, păstrarea şi distribuţia diferitor forme de combustibil.

11. Asigurarea financiară a lucrărilor de renovare

a sistemelor de alimentare cu căldură

Selectarea variantelor de renovare a sistemelor de alimentare cu căldură termică prezentate în tabelul anexat a fost precedată de calculele tehnico-economice efectuate conform unei metodici aprobate.

Investiţiile necesare pentru reconstrucţia şi renovarea sistemelor de alimentare cu energie termică a celor 36 oraşe şi localităţi au fost determinate ţinînd cont de costul utilajului termotehnic de bază.

Totalul investiţiilor necesare pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică constituie 15,8 mil.dolari SUA, cu condiţia construcţiei surselor de producere numai a energiei termice, cu capacitatea instalată totală egală cu 415 MW. În cazul aplicării în 22 oraşe (din 36) a variantelor sistemelor de alimentare cu energie termică bazate pe construcţia de mini-CET şi electrică şi în cele 14 oraşe rămase - surse numai de energie termică, vor fi necesare investiţii în valoare de 74,3 mil.dolari SUA. În acest caz, valoarea totală a capacităţii termice instalate va constitui 180 МW, cu păstrarea mărimii anterioare a capacităţii termice instalate. La instalarea surselor de producere combinată a energiei termice şi electrice se soluţionează parţial o problemă importantă pentru complexul energetic din republică - creşterea capacităţii electrice şi reducerea deficitului ei în localităţile de pe malul drept al Nistrului.

Prezentul Program prevede accesul la următoarele instrumente financiare:

împrumuturi sub garanţii municipale,

credite ale Băncii Mondiale,

credite sub garanţii private, bănci comerciale,

capitalul privat, antreprenorii locali şi companiile străine,

Fondul Investiţiilor Sociale din Moldova,

Fondul naţional de conservare a energiei.

În variantele producerii combinate a energiei termice şi electrice, cota-parte a mijloacelor, care se referă la capacităţile electrice, trebuie să fie atrasă din surse diferite de cele alocate pentru dezvoltarea sistemelor de alimentare cu energie termică.

Luînd în considerare situaţia critică în domeniul alimentării cu energie termică din republică, prezentul Program trebuie să fie realizat, în general, pe parcursul a 2-3 ani.

IV. DIRECŢIILE DE PERFECŢIONARE A SISTEMULUI LEGISLATIV

ŞI ORGANIZAŢIONAL DE GESTIONARE A LIVRĂRII

ŞI CONSUMULUI DE CĂLDURĂ

12. Funcţiile organelor locale şi de stat în gestionarea

alimentării cu căldură

Rolul statului constă în elaborarea strategiei şi crearea condiţiilor de dezvoltare a termoenergeticii, adoptarea politicii tehnice şi stimularea implementării realizărilor moderne ale ştiinţei şi tehnicii, în coordonarea totală a lucrărilor şi controlului privind respectarea de către întreprinderile termoenergetice şi consumatori a actelor normative şi legislative, indiferent de forma de proprietate, incluzînd supravegherea de stat în respectarea normelor tehnice, tehnica securităţii şi securitatea ecologică.

Rolul statului constă, de asemenea, în soluţionarea problemei de alimentare cu energie termică a consumatorilor bugetari prin asigurarea financiară, materială şi cu combustibil pentru procurarea energiei termice de la întreprinderile energetice specializate sau pe cale de construcţie individuală şi exploatare a sistemelor individuale de alimentare cu energie termică şi energie electrică în general.

O parte din funcţiile sale organele de stat le pot realiza prin autorităţile administraţiei publice locale sau de comun acord cu ele.

Autorităţile administraţiei publice locale sînt responsabile pentru asigurarea cu căldură a obiectelor, aflate în proprietatea lor sau în subordonare directă, precum şi a fondului locativ al oraşelor şi localităţilor. Autorităţile administraţiei publice locale sînt obligate să participe la realizarea măsurilor tehnice şi organizatorice, întreprinse de către organele de stat şi instituţiile departamentale, de asemenea, trebuie să participe la coordonarea tuturor activităţilor întreprinderilor energetice, aflate pe teritoriul lor, indiferent de forma de proprietate.

Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cele centrale de stat se călăuzesc de următoarele principii de bază: crearea condiţiilor pentru funcţionarea întreprinderilor energetice în interesele consumatorilor, soluţionarea problemelor curente şi armonizarea strategiilor şi politicilor în domeniul termoficării cu strategiile privind dezvoltarea social-economică, urbanismul şi amenajarea teritoriului în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate.

13. Crearea formelor noi de administrare

a consumului de căldură

Necesitatea creării noilor forme de administrare locală pentru soluţionarea problemelor de alimentare cu energie termică şi întregului şir de alte probleme a apărut în legătură cu privatizarea locuinţelor. Locatarii au devenit proprietarii spaţiilor locative, precum şi a tuturor sistemelor inginereşti aflate în locuinţele lor.

În cazul caselor individuale proprietarii de sine stătător rezolvă problema conservării energiei, folosindu-se în condiţii contractuale de serviciile organizaţiilor de alimentare cu energie termică în mod direct, iar, în caz de necesitate, coordonează acţiunile sale cu autorităţile administraţiei publice locale.

Problematice sînt formele deciziilor colective ale locatarilor blocurilor cu apartamente privatizate.

Ţinînd cont de experienţa unui şir de ţări, se recomandă crearea asociaţiilor locative ca cel mai eficient instrument în soluţionarea problemelor de ordin general şi colective în blocurile cu multe apartamente. Asociaţiile locative trebuie să fie create în toate blocurile cu multe apartamente, unde sînt cel puţin doi proprietari diferiţi (condominium), indiferent de cota deţinută, care vor decide instalarea sistemelor efective de alimentare cu energie termică. Fiecare proprietar trebuie să-si aducă aportul atît la cheltuielile comune, proporţional mărimii apartamentului său şi cotei-părţi a consumului de energie de la volumul total cheltuite la alimentarea cu energie a blocului, cît şi la realizarea lucrărilor de încălzire a clădirii, evidenţa energiei şi îndeplinirea altor măsuri comune pentru clădiri în vederea majorării eficacităţii folosirii energiei.

Asociaţiile locative (condominium) trebuie să devină parteneri principali ai Guvernului, municipiilor şi altor unităţi obşteşti şi gospodăreşti pentru fundamentarea dezvoltării sistemului alimentării cu energie termică şi atragerea asistenţei financiare şi tehnice.

14. Baza legislativă în domeniul termoenergeticii

Baza legislativă a republicii în domeniul alimentării cu căldură o constituie Concepţia privind renovarea sistemului republican de alimentare cu căldură, Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24 octombrie 2002, Regulamentul cu privire la furnizarea şi utilizarea energiei termice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.434 din 9 aprilie 1998, Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.191 din 19 februarie 2002 etc.

În baza legislaţiei în vigoare, normelor şi regulilor în construcţii care funcţionează în republică, precum şi a regulilor exploatării tehnice şi tehnicii securităţii se elaborează documente, instrucţiuni şi alte acte departamentale necesare pentru activarea practică la proiectarea, construcţia şi exploatarea instalaţiilor şi sistemelor termoenergetice.

Asupra sectorului energetic şi relaţiilor între furnizorii de energie termică şi consumatori se răsfrînge şi acţiunea altor legi ce ţin de activitatea juridică, de proprietate ş.a.

V. DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE CONSERVĂRII ENERGIEI ÎN SISTEMELE

DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ ŞI REDUCERE A PIERDERILOR

DE ENERGIE TERMICĂ

Modernizarea instalaţiilor de generare a energiei termice, introducerea surselor alternative de energie, recuperarea resurselor energetice renovabile, ori a unor soluţii, care asigură reducerea substanţială a consumurilor energetice se realizează prin eforturi financiare şi necesită asumarea unor responsabilităţi pentru consumul de energie.

Este necesar de a schimba radical atitudinea societăţii privind concepţiile de generare, transportare, distribuţie şi utilizare a energiei termice şi electrice. Fiecare casă cu etaje, grup de case cu curte comună ori instituţie prezintă o comunitate de oameni care, pentru a duce un trai decent şi a avea condiţii de lucru civilizate, trebuie să contribuie prin toate mijloacele accesibile la eficientizarea consumurilor de energie şi apă caldă. Măsurile de reducere a pierderilor de căldură în general sînt cunoscute şi nu prezintă dificultăţi tehnice în realizare, dar în multe cazuri nu se aplică. Enumerăm unele din ele pentru sectorul rezidenţial:

reparaţia la timp şi înlocuirea armaturii şi conductelor sistemelor de alimentare cu căldură; lichidarea scurgerilor reduce consumul de căldură şi apă cu 5÷10%;

restabilirea izolaţiei termice ale conductelor şi armaturii va da o economie de 2÷3% din consumurile de energie termică;

instalarea contoarelor moderne de evidenţă a consumului de căldură şi apă în diapazon larg ale caracteristicilor de consum; economia mijloacelor băneşti va putea constitui 20÷50%, iar în unele cazuri şi pînă la 70% în comparaţie cu spaţiile necontorizate;

de exclus, în mod categoric, orice modificări nereglamentare în sistemele de alimentare cu căldură şi aprovizionare cu apă;

reparaţia la timp şi înlocuirea uşilor şi ferestrelor pe scări şi în subsoluri; economia căldurii va constitui 2-5 la sută;

de exclus, în mod categoric, sustragerea agentului termic din sistemul centralizat de încălzire;

spălarea sistemelor de încălzire la sfîrşitul perioadei de încălzire;

întreţinerea în stare bună a acoperişului casei. La grosimea corespunzătoare a stratului materialului de termoizolare pierderile de încălzire a încăperilor ultimului etaj se vor micşora cu 10÷15%;

acoperirea pereţilor pe partea exterioară cel puţin cu un strat de tencuială simplă, dacă nu există posibilitatea financiară de a aplica un strat suplimentar din materiale termoizolante;

aplicarea unui strat suplimentar din materiale termoizolante pe partea interioară a pereţilor exteriori, cu un strat de 30-50 mm de material termoizolant;

de aplicat, în măsura posibilităţilor, un strat termoizolant la pereţii balcoanelor şi logiilor, de montat două rînduri de sticlă la ferestre. Se va economisi 10÷15 la sută din căldură şi temperatura la balcon se va mări cu 3÷5° C.

Deosebit de important este respectarea măsurilor pentru conservarea energiei şi reducerea cheltuielilor la producerea şi transportul energiei termice. În primul rînd, este necesar un management corespunzător, care prevede calificarea personalului, responsabilitatea şi cointeresarea pentru eficienţa muncii. Prezentăm mai jos unele din soluţiile, care fiind aplicate, vor reduce semnificativ cheltuielile financiare:

utilizarea cazanelor cu randament de cel puţin 0.92, care funcţionează pe gaze, iar în cazurile de utilizare a energiei vaporilor de apă din gazele de ardere randamentul termic trebuie să fie de cel puţin 0.95;

în caz de utilizare a motoarelor cu ardere internă tip diesel, randamentul electric trebuie să fie de cel puţin 0.42;

luînd în considerare că sarcina termică de calcul a clădirilor este de două ori mai mare decît sarcina termică medie în perioada de încălzire, este economic avantajos de a folosi pentru pomparea agentului termic acţionări cu viteze variabile. Economia de energie electrică va constitui cel puţin 40 la sută;

înlocuirea reţelelor termice vechi cu materiale moderne. Pierderile de căldură se vor reduce cu cel puţin 50 la sută;

reglarea automatizată a funcţionării centralelor termice, cu excluderea maximală a factorului uman. Eficienţa utilizării combustibililor va fi menţinută la nivel de cel puţin 0.94.

Măsurile nu sînt limitative şi pot fi completate cu alte soluţii tehnice realizabile şi suportabile din punct de vedere economic, care au o durată acceptabilă de recuperare a investiţiilor.

Costurile anuale pentru încălzire şi apă caldă de consum pot fi considerabil reduse în cazul aplicării soluţiilor de conservare a energiei pe întreg lanţul de alimentare cu căldură - de la sursa de căldură pînă la consumator. Măsurile de conservare a energiei au grade diferite de cost, dar îndeplinirea lor nu numai că va reduce cheltuielile legate de termoficare, dar şi va spori nivelul de confort, va reduce maladiile.

Reuşita realizării măsurilor de conservare a energiei depinde, în mod direct, de eforturile comune ale structurilor de stat, administraţiilor publice locale, asociaţiilor de locatari, oamenilor de afaceri şi populaţiei.

VI. PERFECŢIONAREA POLITICII TARIFARE ÎN DOMENIUL

ALIMENTĂRII CU ENERGIE TERMICĂ

15. Perfecţionarea modalităţii de calcul şi stabilirea

tarifelor la energia termică

Modalitatea de calcul a tarifelor la energia termică în conformitate cu Legea cu privire la energia termică se elaborează de către Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE). În metodologia respectivă se ia în considerare costul energiei termice livrată consumatorilor. Mărimile tarifelor reglementate la energia termică se calculează şi se aprobă de către ANRE, în cazul proprietăţii de stat a sistemelor de alimentare cu energie termică.

Mărimile tarifelor la energia termică, livrată consumatorilor prin sistemele de alimentare cu energie termică proprietate municipală, se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale. Tarifele se calculează în baza metodologiei elaborate de către ANRE.

În sistemul departamental şi alte sisteme de alimentare cu energie termică tarifele se determină în baza contractului cu consumatorii.

16. Măsurile de bază pentru ameliorarea stării financiare

a întreprinderilor din complexul termoenergetic

şi micşorarea tarifelor la energia termică

Ca urmare a situaţiei extrem de dificile create în termoenergetică, urmează de recunoscut că alimentarea cu energie termică a oraşelor incluse în prezentul Program, precum şi activitatea rentabilă a întreprinderilor din complexul termoenergetic nu este posibilă fără investiţii financiare urgente în ramură, îndreptate, în primul rînd, spre modernizarea utilajului de bază. În acest scop este necesar să se utilizeze CET-urile moderne şi mini-CET-urile, deoarece numai cogenerarea energiei termice şi electrice asigură tariful pe care consumatorul este în stare să-l achite. În afară de aceasta cogenerarea asigură întreprinderile cu mijloace financiare suplimentare - de la comercializarea energiei electrice şi soluţionează problemele legate de regimul sezonier al lucrărilor.

În baza celor expuse măsurile de bază privind ameliorarea situaţiei financiare a întreprinderilor complexului termoenergetic şi micşorării tarifelor la energia termică pot include următoarele:

să se găsească, în mod de urgenţă, mijloace financiare şi resurse pentru modernizare, iar în oraşe să se creeze sisteme moderne de alimentare cu energie termică bazate pe cogenerarea energiei termice şi electrice;

să se creeze, în caz de necesitate, întreprinderi de alimentare cu energie termică pe baza utilajului şi tehnologiilor moderne (de regulă în oraşele unde lipsesc sursele de energie termică sau sistemele sînt deteriorate totalmente).

VII. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI SISTEMELOR

DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ ASUPRA

MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

În pofida faptului că în ultimii ani centralele termice ale multor sisteme centralizate de alimentare cu energie termică nu funcţionau sau funcţionau pe o perioadă de timp scurtă în decursul anului, impactul sistemelor de alimentare cu energie termică asupra mediului înconjurător nu s-a redus, dar din contra s-a majorat. În calitate de factori nefavorabili ce sînt prezenţi la etapa actuală putem menţiona:

tăierea arborilor şi arbuştilor pentru utilizarea lemnului în calitate de combustibil;

păstrarea combustibilului, vărsarea zgurei şi cenuşei în locurile neamenajate;

evacuarea fumului şi gazelor în oraşe prin utilizarea în masă de către populaţie a sistemelor individuale de alimentare cu energie termică;

pericolul exploziilor şi a incendiilor.

Emisiile în atmosferă, apărute în urma funcţionării noilor CET, mini-CET, CT, trebuie examinate ca emisii apărute de la arderea cărbunelui, lemnelor şi altor lubrifianţi care sînt utilizate de populaţie în sistemele individuale şi locale.

La elaborarea prezentului Program o tendinţă principală pentru dezvoltarea sectorului de alimentare cu energie termică a localităţilor negazificate este gazificarea acestora. Aceasta permite reducerea relativă a impactului ecologic de la arderea în CT a diferitor tipuri de lubrifianţi - cărbune, păcură etc.

La completarea surselor de alimentare cu energie termică cu utilajele respective se propune instalarea cazanelor modernizate cu caracteristici înalţi din punct de vedere ecologic şi al coeficientului de rentabilitate. Majorarea coeficientului de utilizare conduce la scăderea cheltuielilor combustibilului ars, ceea ce influenţează pozitiv eficacitatea din punct de vedere ecologic a cazanelor.

Clasa de cazane conform NOx, în general, a 5-ea, este cea mai mare în Europa. Aceasta înseamnă că de la acest cazan în atmosferă se elimină pînă la 70 мg/кWh NOx. Din moment ce cazanele sînt asigurate cu arzătoare moderne ce se răcesc, în realitate majoritatea acestor cazane elimină pînă la 25 мg/кWh NOx şi multor cazane li se oferă certificate "Produse ecologice". Eliminările СO - 32-60 mg/kWh, pe cînd cazanele învechite elimină pînă 200 мg/кWh. Cazanele propuse pentru instalare corespund standardelor europene şi sînt certificate pe teritoriul republicii.

Calculul eliminărilor substanţelor nocive în atmosferă pentru fiecare CT, concentraţia maximală la sol, precum şi analiza comparativă cu concentraţia maximal admisibilă trebuie să fie îndeplinite de organizaţiile de proiectare la etapa îndeplinirii proiectului de lucru. La elaborarea documentaţiei de proiectare trebuie să fie prevăzute şi lucrări pentru securitatea rezervoarelor de apă de la impurificarea cu ape de scurgere şi protecţiei surselor de apă.

Prin realizarea prezentului Program situaţia ecologică în domeniul securităţii rezervoarelor de apă se va ameliora, în legătură cu utilizarea conductelor izolate cu poliuretan expandat, care permite reducerea considerabilă a pierderilor de apă şi, ca urmare, micşorarea stocurilor de producere, reducînd capacitatea de tratare chimică a apei, numărul de regenerări ş.a.

La elaborarea prezentului Program s-a luat în considerare şi posibilitatea utilizării în calitate de combustibil a deşeurilor menajere solide şi a deşeurilor activităţii gospodăriilor ţărăneşti, ceea ce este o măsură preponderentă şi ecologic fundamentată.

În cazul formării în procesul tehnologic a zgurei şi necesităţii construcţiei depozitelor de zgură, poate fi soluţionată problema utilizării zgurei, de exemplu, la fabricarea vopselelor şi în construcţie ş. a.

Proiectele de lucru ale CT, CET trebuie să fie elaborate conform cerinţelor Inspectoratului Ecologic de Stat şi consultate cu Direcţia Expertiza Ecologica de Stat.

VIII. DIRECŢIILE PRINCIPALE ALE CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE

PENTRU CREAREA SISTEMELOR EFICIENTE

DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ

Direcţiile lucrărilor de cercetări ştiinţifice şi elaborărilor tehnice noi se verifică prin tendinţele finale ale prezentului Program - asigurarea sporirii eficacităţii sectorului termoenergetic, micşorarea maximă a tarifelor la energia termică şi scăderea influenţei ecologice a instalaţiilor şi sistemelor de alimentare cu energie termică asupra mediului ambiant.

Lucrările de cercetări ştiinţifice în domeniul termoenergeticii sînt oportune şi au următoarele direcţii de bază:

cercetările tehnice şi tehnologice privind problemele în ramura de producere, de transportare, distribuţie, de reglare a regimurilor şi măsurare a consumului de energie termică, căutarea deciziilor tehnice eficiente şi pregătirea recomandaţiilor;

cercetările problemelor economice ale termoenergeticii şi elaborarea propunerilor privind scăderea tarifelor la energia termică, livrată consumatorilor;

cercetările în domeniul optimizării managementului în sectorul termoenergetic, perfecţionarea actelor normative şi legislative, formelor relaţiilor reciproce cu consumatorul;

cercetările şi căutarea metodelor reducerii impactului ecologic al sectorului termoenergetic asupra mediului ambiant.

Fiecare din direcţiile de bază propuse presupun efectuarea lucrărilor concrete şi căutarea deciziilor optimale.

IX. CONCLUZII

Concepţia despre asigurarea cu energie termică a Republicii Moldova, Legea despre energia termică şi prezentul Program pun baza realizării complexului de măsuri pentru renovarea sistemelor de alimentare cu energie termică a localităţilor mari din ţară.

Prezentul Program are drept scop elaborarea şi realizarea complexului de măsuri pentru renovarea sistemului de alimentare cu energie termică a localităţilor ţării.

În prezentul Program sînt examinate 36 de oraşe. Pentru fiecare din ele sînt efectuate calcule a mai multor variante ale sistemelor de alimentare cu energie termică în baza folosirii mijloacelor moderne de producere, distribuţie, furnizare, transportare a energiei termice pentru consumatori şi recomandate cele mai eficiente din ele.

Variantele elaborate şi propuse ale sistemelor de alimentare cu energie termică a oraşelor şi localităţilor respective pot servi ca bază pentru lucrările de proiectare ulterioare şi aplicarea lor în practică. În volumul total aceste materiale se află la Ministerul Energeticii şi Institutul "Energoproiect", iar pentru fiecare oraş în parte - la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale.

Variantele recomandate ale sistemelor de alimentare cu energie termică sînt elaborate, în general, pentru casele cu multe apartamente şi blocurile locative, instituţiile social-culturale, clădirile instituţiilor de învăţămînt, de stat etc.

Soluţiile tehnice elaborate pot fi utilizate şi în alte localităţi din republică.

Variantele propuse sînt bazate pe reconstruirea sistemelor existente de centralizare a lor şi crearea, în cazuri aparte a sistemelor autonome de asigurare cu energie termică, construirea surselor, cu eliberarea combinată a energiei termice şi electrice. Alegerea variantelor recomandate se desfăşoară pe baza calculelor tehnico-economice şi compararea variantelor, avînd în vedere varianta finală a tarifului calculat la energia termică, însă alegerea variantei finale de asigurare cu energie termică trebuie să se efectueze de către autorităţile administraţiei publice locale.