Hotărâre nr. 1093 din 27.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

privind modificarea unor acte normative

nr. 1093  din  27.12.2023

 (în vigoare 28.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 505 art.1270 din 28.12.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1093/2023

AVIZ

la proiectul de lege privind modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.473 din 14 decembrie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în corespundere cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea Codului electoral al Republicii Moldova nr.325/2022, precum şi modificarea Legii privind partidele politice nr.294/2007.

Potrivit notei informative, necesitatea proiectului rezidă în vederea îmbunătăţirii şi optimizării procesului electoral, astfel încât să fie asigurată transparenţa şi echitatea în desfăşurarea alegerilor.

Astfel, la Codul electoral sunt propuse norme care prevăd, în principal:

ajustarea noţiunilor de la art.1 referitor la "agitaţia electorală" şi "Registrul funcţionarilor electorali";

reglementarea competenţei Ministerului Justiţiei privind informarea organelor electorale despre existenţa antecedentelor penale la persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie prevăzute la art.16 alin.(2) lit.c);

revizuirea modalităţii de remunerare şi a garanţiilor funcţionarilor publici prevăzute la art.45 şi 158;

extinderea termenului pentru subiecţii care intenţionează să ofere spaţiu publicitar şi alte servicii conexe concurenţilor electorali, participanţilor la referendum sau grupurilor de iniţiativă (art.54 alin.(1));

extinderea termenului pentru realizarea obligaţiei de informare, în perioada electorală, de către băncile licenţiate în care sunt deschise conturile cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă" (art.56 alin.(11));

ajustarea termenilor utilizaţi în vederea stabilirii condiţiilor de raportare financiară de către concurenţii electorali (art.57-59);

extinderea termenelor de prezentare a proceselor-verbale privind rezultatele votării de către organele electorale (art.84 alin.(4 ¹) şi art.85 alin.(1));

reglementări ce ţin de uniformizarea condiţiilor pentru aplicarea procedurilor electorale (art.90, 146, 154, 200 şi 240);

reglementarea termenului în care urmează a fi organizate alegerile prezidenţiale (art.135).

În Legea privind partidele politice se prevede modificarea art.25 alin.(3) referitor la persoana responsabilă de finanţele partidului (trezorierul), în textul căruia se precizează că aceasta trebuie să aibă studii economice sau contabile specializate şi să nu deţină funcţii de demnitate publică.

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domeniul dat ţine de competenţa Parlamentului şi este în concordanţă cu prevederile art.66 din Constituţia Republicii Moldova, privind atribuţiile de bază ale Parlamentului.

În corespundere cu art.72 alin.(3) lit.a) din Constituţia Republica Moldova, Parlamentul, prin lege organică, urmează să reglementeze sistemul electoral.

Constituantul a lăsat în seama legiuitorului ordinar libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie.

La conţinutul propriu-zis al proiectului Codului electoral (art.I), se reţin următoarele observaţii:

La pct.2, cu referire la intervenţiile în cuprinsul art.16 alin.(2), se atestă propunerea de substituire a Autorităţii Naţionale de Integritate cu Ministerul Justiţiei în contextul atribuţiei de informare a organelor electorale cu privire la existenţa antecedentelor penale în cazul persoanelor care doresc să-şi exercite dreptul electoral de a fi ales. În cuprinsul notei informative aferente proiectului, cu referire la această intervenţie au fost identificate următoarele considerente: "Astfel, pentru înlăturarea unei carenţe tehnice, necesită a fi exclusă "Autoritatea Naţională de Integritate" din lista autorităţilor responsabile de prezentarea informaţiilor despre persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie (art.16 alin.(2) lit.c) din cod). Pe aceeaşi filieră, urmează de revăzut şi competenţa Ministerului Justiţiei în cazul prezentării informaţiilor prevăzute la art.16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nr.325/2022 ("persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă")." În acest sens, se atestă faptul că în cuprinsul proiectului de lege transmis spre avizare nu există propuneri de intervenţie în cuprinsul art.16 alin.(2) lit.d) din Cod, care ar corela cu argumentarea cuprinsă în nota informativă.

Totodată, cu referire la prevederea preconizată la art.16 alin.(2) lit.c) din Codul electoral, care atribuie Ministerului Justiţiei competenţa de informare a organelor electorale despre existenţa antecedentelor penale la persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie prevăzute la art.16 alin.(2) lit.c) considerăm că aceasta nu poate fi acceptată, deoarece responsabilitatea respectivă excedează competenţele ministerului în cauză, deoarece acesta nu este deţinător al bazelor de date în care se conţin informaţii privind antecedentele penale, competenţă pe care o are de fapt Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, în proiect se va propune doar excluderea sintagmei "Autoritatea Naţională de Integritate".

La pct.3, referitor la art.45 alin.(5), (8) şi (9), propunem ca textul "aprobat de Guvern" să fie substituit cu textul "prognozat şi aprobat de Guvern".

La pct.14 referitor la art.135:

În norma propusă pentru alin.(3) din acest articol se constată caracterul echivoc al sintagmei "în termen de 60 de zile din ziua în care a intervenit vacanţa".

În conformitate cu art.90 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte. Prin urmare, în cazul în care se doreşte reglementarea prin lege a situaţiei privind organizarea alegerilor Preşedintelui în cazul vacanţei funcţiei survenite în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului, la instituirea termenului în care acestea urmează a fi desfăşurate considerăm că ar fi mai oportun a se merge pe preluarea strictă a textului normei constituţionale, pentru a se evita generarea unor discuţii speculative la subiect de natura celor care au însoţit Decizia Curţii Constituţionale nr.83/2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.102b/2019 privind interpretarea articolului 85 alin.(1) coroborat cu art.63 alin.(2) şi (3), 69 alin.(2) şi 103 din Constituţia Republicii Moldova (data de la care se calculează termenul de trei luni de inactivitate a Parlamentului în vederea dizolvării sale). Astfel, în vederea aplicabilităţii normei constituţionale prevăzute la art.90 alin.(4), conform intenţiei legiuitorului constituant, termenul alegerii Preşedintelui în cazul vacanţei funcţiei survenite în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului, urmează a fi stabilit de "2 luni" prevăzut de Constituţie. În continuare, calculul nemijlocit al termenului dat se va realiza în conformitate cu regulile generale în materie consacrate de Codul civil la art.383-390.

La pct.17, semnalăm că, în formula propusă, norma de modificare a art.158, care prevede o majorare de 5 % a mărimii indemnizaţiei stabilite în condiţiile art.45 alin.(5), (8)-(10) membrilor consiliului electoral pentru îndeplinirea atribuţiilor speciale în cadrul desfăşurării alegerilor locale, va avea un impact asupra bugetului de stat, însă în nota informativă, la compartimentul fundamentarea economico-financiară a proiectului se indică că pentru implementarea proiectului nu va fi necesară alocarea mijloacelor bugetare suplimentare. În contextul dat, Comisia Electorală Centrală urmează să prezinte costuri estimative necesare pentru majorarea indemnizaţiei menţionate în cadrul alegerilor locale.

Sub rezerva celor menţionate mai sus, cu titlu general vom remarca şi faptul că legislaţia electorală necesită a fi aliniată la recomandările incluse în Raportul Comisiei Europene privind extinderea, blocul ce vizează Criteriul politic. În acest sens, cu titlu de informare urmează a fi reţinute cerinţele/recomandările din partea Uniunii Europene: "a se pune accent pe asigurarea transparenţei finanţării partidelor politice şi a responsabilităţii în ceea ce priveşte finanţarea campaniilor electorale. Se vor examina opţiuni suplimentare de reglementare a implicării terţilor în campaniile electorale, ţinând cont de recomandările GRECO şi ODIHR". Dat fiind că raportarea privind implementarea respectivei(lor) recomandări urmează a fi asigurată în anul 2024, acest fapt presupune necesitatea asumării, la această etapă, a măsurilor corespunzătoare.

Având în vedere cele expuse, Guvernul susţine proiectul de lege supus avizării, cu ajustarea acestuia conform observaţiilor şi propunerilor formulate supra.