BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Legi

Lege nr. 1214 din 02.12.1992

privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor

Tipul documentului
Legi
Data adoptării
02.12.1992

L E G E

 privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor

nr. 1214-XII  din  02.12.1992

 (în vigoare 30.01.1993) 

Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.1/1 din 1993

* * *

Abrogat: 18.09.1997

Legea R.Moldova nr.1164-XIII din 24.04.1997

C U P R I N S

Articolul 1. Plătitorii impozitului pe beneficiu

Articolul 2. Calcularea beneficiului impozabil

Articolul 3. Cheltuielile incluse în preţul de cost al producţiei (lucrărilor, serviciilor) pentru calcularea mărimii beneficiului impozabil

Articolul 4. Cotele impozitului

Articolul 5. Trecerea impozitului în buget

Articolul 6. Înlesniri fiscale

Articolul 7. Modul de calculare şi termenele de plată a impozitului

Articolul 8. Evitarea dublei impuneri

Articolul 9. Prevederi speciale

Anexă Cotele impozitului pe beneficiul întreprinderilor

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.

Articolul 1. Plătitorii impozitului pe beneficiu

(1) Impozitului pe beneficiu sînt supuşi toţi agenţii economici – persoane juridice de pe teritoriul Republicii Moldova (denumite în continuare întreprinderi), indiferent de formele de proprietate şi de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu investiţii străine, asociaţiile şi organizaţiile internaţionale care îşi exercită activitatea de antreprenoriat.

(2) Plătitori ai impozitului se consideră de asemenea companiile, firmele şi alte organizaţii cu statut de persoană juridică străină care activează pe teritoriul Republicii Moldova în baza acordului cu statele străine şi îşi desfăşoară activitatea de antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentanţelor permanente şi filialelor.

(3) Întreprinderile agricole, cu excepţia celor de tip industrial, lista cărora se aprobă de Guvern, nu plătesc impozitul pe beneficiul provenit din fabricarea şi desfacerea producţiei lor agricole, precum şi din desfacerea producţiei lor agricole, precum şi din desfacerea producţiei, obţinute prin prelucrarea industrială a materiei prime proprii la subdiviziunile sale ce nu întocmesc de sine stătător balanţa contabilă. Aceste întreprinderi plătesc impozitul funciar conform legislaţiei cu privire la impozitul funciar.

Beneficiul obţinut din activitatea neagricolă şi beneficiul întreprinderilor de tip industrial este impozitat în condiţiile prezentei legi.

(4) Băncile şi alte instituţii de credit achită impozitul pe beneficiu în conformitate cu Legea privind impozitarea beneficiului băncilor şi al altor instituţii de credit.

(5) Agenţii economici – persoane fizice sînt supuşi impozitului conform Legii privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice.

[Art.1 modificat prin Legea nr.653-XIII din 17.11.1995, în vigoare 28.12.1995]

Articolul 2. Calcularea beneficiului impozabil

(1) Beneficiul impozabil se calculează reieşind din datele beneficiului de bilanţ.

(2) Beneficiul de bilanţ al întreprinderii reprezintă suma beneficiului (pierderilor) de pe urma fabricării şi desfacerii producţiei (lucrărilor, serviciilor) şi a veniturilor provenite din operaţiunile care nu ţin de desfacerea producţiei minus suma cheltuielilor legate de aceste operaţiuni.

(3) Beneficiul obţinut din desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) se determină ca diferenţă dintre încasările de la desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) minus impozitul pe valoarea adăugată, accizele şi cheltuielile pentru producerea şi desfacerea lor, incluse în preţul de cost.

(4) În componenţa veniturilor (cheltuielilor) din operaţiunile care nu ţin de desfacerea producţiei se includ: veniturile obţinute din participarea prin cote la activitatea altor întreprinderi, din arendarea bunurilor, precum şi din operaţiunile care nu sînt legate de fabricarea şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor), inclusiv sumele primite şi plătite sub formă de sancţiuni şi de compensare a pierderilor.

Sumele vărsate la buget sub formă de sancţiuni urmează a fi atribuite beneficiului rămas la dispoziţia întreprinderii după achitarea impozitului pe beneficiu.

(5) Veniturile în valută străină sînt supuse impozitului împreună cu suma încasată în valută naţională. Aceste venituri se recalculează în valută naţională, la cursul oficial al acestei valute, stabilit de Banca Naţională a Moldovei în ziua depunerii mijloacelor la contul valutar al întreprinderii.

(6) Instituţiile şi organizaţiile bugetare şi alte instituţii şi organizaţii necomerciale, care au venituri de la activitatea de antreprenoriat, plătesc impozitul pe beneficiul obţinut din această activitate (din suma veniturilor care depăşesc cheltuielile).

Articolul 3. Cheltuielile incluse în preţul de cost al producţiei (lucrărilor, serviciilor) pentru calcularea mărimii beneficiului impozabil

(1) Cheltuielile incluse în preţul de cost al producţiei (lucrărilor, serviciilor) se determină conform Regulamentului cu privire la structura cheltuielilor pentru fabricarea şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) incluse în preţul de cost al producţiei, aprobat de către Guvern.

(2) Dacă pentru unele tipuri de cheltuieli sînt stabilite norme (normative) de includere a lor în suma totală a cheltuielilor la calcularea beneficiului impozabil, la determinarea lui în suma totală a cheltuielilor se includ cheltuielile în cauză în mărimea ce nu depăşeşte aceste norme (normative).

Articolul 4. Cotele impozitului

(1) Beneficiul calculat al întreprinderilor se impozitează în cotă de 32 la sută.

(2) Veniturile cazinourilor, saloanelor video, veniturile provenite din exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri în bani, a atracţiunilor de jocuri cu premii se impozitează în cotă de 70 la sută.

Notă: Începînd cu 01.04.97 se suspendă acţiunea alin.(2) din art.4 cu excepţia înlesnirii legate de cheltuielile reale pentru investiţiile capitale de utilare (reutilare) şi reorganizare a producţiei, cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare prin Legea nr.1127-XII din 21.03.1997

[Art.4 modificat prin Legea nr.653-XIII din 17.11.1995, în vigoare 28.12.1995]

[Art.4 modificat prin Legea nr.323-XIII din 14.12.1994, în vigoare 14.12.1994]

Articolul 5. Trecerea impozitului în buget

Trecerea impozitului pe beneficiu în buget se face conform legislaţiei cu privire la sistemul bugetar.

Articolul 6. Înlesniri fiscale

(1) La calcularea impozitului, beneficiul impozabil se reduce cu sumele:

a) cheltuielilor reale pentru investiţiile capitale, avînd drept scop utilarea (reutilarea) tehnică şi reorganizarea producţiei, construcţia caselor de locuit nefinalizate, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1995, şi ocrotirea naturii cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare şi a altor resurse proprii, dar cel mult 70 la sută din beneficiul impozabil;

b) cheltuielilor pentru întreţinerea obiectivelor de ocrotire a sănătăţii, instituţiilor preşcolare, amenajărilor sportive, a obiectivelor de menire culturală şi ale fondului locativ, toate aflate pe balanţa întreprinderilor în limita normativelor aprobate în modul stabilit;

c) cheltuielilor reale pentru lucrările de cercetări ştiinţifice şi experimentale de construcţie, efectuate şi implementate în procesele tehnologice de producţie pe parcursul primului an după elaborare, cu condiţia folosirii depline a resurselor proprii;

d) reducerea cheltuielilor pentru resursele energetice şi de combustibil consumate la fabricarea producţiei (executarea lucrărilor, prestarea serviciilor);

e) veniturile obţinute de la operaţiunile cu hîrtiile de valoare emise de stat şi difuzate de către organele de stat;

f) cheltuielilor reale pentru crearea locurilor de muncă, suplimentar la cele existente la începutul fiecărui an gestionar, ca urmare a punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, a reconstrucţiei şi a retehnologizării celor existente, luîndu-se ca bază zece salarii minime (în cuantumul stabilit) pe an pentru fiecare loc de muncă.

(2) Nu este supus impozitului:

a) beneficiul fondurilor de binefacere particulare şi obşteşti, înregistrate în modul stabilit şi al întreprinderilor acestora, virat acestor fonduri pentru scopuri legate de activitatea de binefacere conform statutelor;

b) beneficiul întreprinderilor (sectoarelor, brigăzilor) de pe lîngă instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de specialitate, şcolile tehnico-profesionale, şcolile medii de cultură generală, alocat pentru întărirea bazei tehnico-materiale şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de trai ale studenţilor şi elevilor, maiştrilor, lucrătorilor participanţi la procesul de producţie;

c) beneficiul organizaţiilor (comunităţilor) religioase obţinut din activitatea de cult şi din desfacerea obiectelor, necesare pentru oficierea ritualurilor în conformitate cu Legea despre culte;

d) beneficiul întreprinderilor de stat specializate în protezarea ortopedică, obţinut din activitatea de bază;

e) beneficiul întreprinderilor de instruire şi producţie şi al organizaţiilor aparţinînd societăţilor nevăzătorilor, surdomuţilor şi invalizilor cu condiţia că invalizii constituie peste 50 la sută din numărul lucrătorilor;

f) beneficiul întreprinderilor obţinut de la lichidarea deşeurilor toxice.

(3) Întreprinderile şi organizaţiile care au primit mijloace în scopuri de binefacere, după încheierea anului gestionar prezintă la inspectoratul fiscal în raza căruia îşi au sediul dări de seamă despre sumele alocate şi folosirea lor. În cazul cînd mijloacele respective au fost folosite în alte scopuri ele se percep în beneficiul bugetului.

(4) În afară de înlesnirile enumerate la prezentul articol asupra întreprinderilor cu investiţii străine se extind înlesnirile prevăzute de Legea cu privire la investiţiile străine.

(5) Beneficiul obţinut de la fabricarea noilor feluri de producţie competitivă, însuşite de întreprinderile Centrului republican de coordonare a conversiunii întreprinderilor din complexul radioelectronic, nu se impozitează; sumele obţinute se utilizează pentru finanţarea acţiunilor de conversiune, aprobate de Guvern.

[Art.6 completat prin Legea nr.1287-XIII din 22.07.1997, în vigoare 28.08.1997]

Notă: Începînd cu 01.04.97 se suspendă acţiuneaalin.(1) din art.6 cu excepţia înlesnirii legate de cheltuielile reale pentru investiţiile capitale de utilare (reutilare) şi reorganizare a producţiei, cu condiţia folosirii depline a cotelor de amortizare prin Legea nr.1127-XII din 21.03.1997

[Art.6 modificat prin Legea nr.653-XIII din 17.11.1995, în vigoare 28.12.1995]

[Art.6 modificat prin Legea nr.323-XIII din 14.12.1994, în vigoare 14.12.1994]

Articolul 7. Modul de calculare şi termenele de plată a impozitului

(1) Suma impozitului se calculează de întreprindere de sine stătător pe baza dării de seamă contabile, în funcţie de mărimea beneficiului impozabil, ţinîndu-se cont de înlesnirile fiscale şi de cotele impozitului.

(2) În cursul trimestrului întreprinderile, cu excepţia celor enumerate în alineatul (4) şi (6) ale prezentului articol, efectuează vărsăminte în avans de impozit, în funcţie de sumele probabile (prognozate) ale beneficiului şi cotele impozitului. Vărsămintele în avans din impozit se efectuează la 20 a fiecărei luni în părţi egale, constituind o treime din suma trimestrială a impozitului.

Întreprinderile a căror sumă a impozitului pe trimestrul expirat nu depăşeşte 100 mii ruble nu efectuează vărsăminte în avans din impozit.

După încheierea primului trimestru, semestru, după nouă luni şi după un an contribuabilul calculează suma impozitului cu un total, cumulativ de la începutul anului, în funcţie de beneficiul real obţinut, ţinîndu-se cont de înlesnirile şi cotele impozitului.

Suma impozitului, ce urmează a fi vărsată la buget, se calculează, luîndu-se în considerare plăţile anterioare.

(3) Achitarea impozitului trimestrial, semestrial şi pe nouă luni se face într-un termen de 5 zile, iar pe baza calculelor anuale – în termen de 10 zile din ziua fixată pentru prezentarea dării de seamă contabile.

(4) Întreprinderile cu investiţii străine, în cursul anului, operează trimestrial vărsăminte în avans din impozit în proporţie de o pătrime din suma anuală a plăţilor nu mai tîrziu decît la 20 a ultimei luni din fiecare trimestru. Vărsămîntul în avans din impozitul pe anul curent se determină în funcţie de beneficiul probabil (prognozat) şi cotele impozitului.

Impozitul pe beneficiul real obţinut în anul expirat se calculează pe baza dării de seamă contabile şi se varsă în termen de 10 zile din ziua fixată pentru prezentarea dării de seamă.

(5) Sumele excedentare ale impozitului trec în contul următoarelor plăţi sau se restituie contribuabilului în termen de zece zile din momentul primirii de la acesta a sesizării în scris.

(6) Impozitul pe beneficiul persoanei juridice străine se calculează anual de către organul fiscal în raza căruia îşi are sediul reprezentanţa ei permanentă.

Suma impozitului se stabileşte în funcţie de mărimea beneficiului impozabil, ţinîndu-se cont de înlesnirile fiscale şi de cotele impozitului.

Pe suma impozitului calculat contribuabilului i se prezintă un aviz de plată de forma stabilită. Impozitul se achită la termenele indicate în aviz.

(7) Întreprinderile cu investiţii străine şi persoanele juridice străine plătesc impozitul pe beneficiu în valuta Republicii Moldova sau în valută străină, cumpărată de Banca Naţională a Moldovei şi recalculată în valuta Republicii Moldova la cursul oficial stabilit în ziua achitării impozitului.

Articolul 8. Evitarea dublei impuneri

(1) Suma beneficiului obţinut de întreprindere peste hotarele Republicii Moldova se include în suma totală a beneficiului impozabil în Republica Moldova şi se ia în considerare la fixarea sumei impozitului.

(2) Suma impozitului plătit de către întreprindere peste hotare conform legislaţiei altor state se ia în considerare la achitarea impozitului în Republica Moldova.

(3) Suma beneficiului obţinut de întreprindere sub formă de dividende prin cota de participare la activitatea altei întreprinderi se exclude din beneficiul ei impozabil. Beneficiul în cauză se impozitează în componenţa beneficiului întreprinderii care plăteşte dividende.

Articolul 9. Prevederi speciale

(1) Dacă acordurile internaţionale cu participarea Republicii Moldova stabilesc alte reguli decît cele cuprinse în prezenta lege, se aplică prevederile acordurilor internaţionale.

(2) Prevederile prezentei legi nu afectează privilegiile fiscale, stabilite prin normele generale ale dreptului internaţional.