Hotărâre nr. 124 din 12.08.2021
cu privire la aprobarea Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la aprobarea Programului naţional
de securitate în domeniul aviaţiei civile
nr. 124 din 12.08.2021
(în vigoare 10.03.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 212-218 art. 365 din 10.09.2021
* * *
În temeiul art.12 alin.(1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.400-406, art.356), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile (se anexează).
2. Până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, Poliţia de Frontieră, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană şi alte entităţi care fac obiectul Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile vor elabora şi/sau îşi vor aduce programele şi/sau procedurile de securitate în concordanţă cu Programul menţionat.
[Pct.3 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
4. Programul naţional de detectare comportamentală, dispoziţiile şi măsurile suplimentare de securitate cu privire la implementarea standardelor de bază în domeniul securităţii aviaţiei vor fi elaborate de către Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu prevederile şi termenele Acordului privind spaţiul aerian comun dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi statele sale membre, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012.
5. Până la intrarea în vigoare a prevederilor pct.4, Autoritatea Aeronautică Civilă poate elabora dispoziţii şi măsuri suplimentare de securitate provizorii cu privire la implementarea standardelor de bază în domeniul securităţii aviaţiei.
6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.
7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PRIM-MINISTRU | Natalia GAVRILIŢA |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul infrastructurii | |
| şi dezvoltării regionale | Andrei Spînu |
| Nr.124. Chişinău, 12 august 2021. | |
Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.124/2021
PROGRAM NAŢIONAL
de securitate în domeniul aviaţiei civile
Prezentul Program transpune parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei (text cu relevanţă pentru SEE), CELEX: 32015R1998, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 299/1 din 14 noiembrie 2015, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/566 al Comisiei din 10 martie 2023 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 în ceea ce priveşte anumite măsuri detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul securităţii aviaţiei (text cu relevanţă pentru SEE).
[Clauza de armonizare în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Titlul I
SISTEMUL NAŢIONAL DE SECURITATE AL AVIAŢIEI CIVILE
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1
Obiectivul şi scopul Programului naţional
de securitate în domeniul aviaţiei civile
1. Programul naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile (în continuare – Program) are ca obiectiv asigurarea protecţiei operaţiunilor aviaţiei civile în Republica Moldova împotriva actelor de intervenţie ilicită, prin reglementări, practici şi proceduri menite să asigure securitatea, regularitatea şi eficienţa zborurilor.
2. Scopul prezentului Program este de a asigura securitatea activităţilor operatorilor aeronautici naţionali şi străini care furnizează servicii de transport aerian, precum şi a altor entităţi aeronautice ce asigură derularea zborurilor.
Secţiunea a 2-a
Aplicabilitatea
3. Prezentul Program se aplică:
1) autorităţilor publice şi structurilor cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice;
2) aeroporturilor sau părţilor de aeroporturi care deservesc aviaţia civilă, situate pe teritoriul Republicii Moldova şi nu sunt folosite în scopuri exclusiv militare;
3) operatorilor aerieni înregistraţi în Republica Moldova;
4) transportatorilor aerieni care furnizează servicii în aeroporturile specificate la subpct.2);
41) operatorilor aeronautici;
5) furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană;
6) entităţilor care aplică standardele de securitate aeronautică, care funcţionează în spaţiile situate în interiorul sau în exteriorul zonelor ce aparţin aeroporturilor şi furnizează bunuri şi/sau servicii aeroporturilor menţionate la subpct.2) sau prin intermediul acestora.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 3-a
Cadrul normativ în domeniul securităţii
aeronautice şi noţiunile de bază
4. Republica Moldova este parte la următoarele convenţii internaţionale care tratează aspecte privind securitatea aviaţiei civile:
1) Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1994, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.97/1994;
2) Convenţia referitoare la infracţiuni şi la anumite acte săvârşite la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo la 14 septembrie 1963, lа care Republica Moldova а aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.766/1996;
3) Convenţia pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, semnată la Haga la 16 decembrie 1970, 1а care Republica Moldova а aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.766/1996;
4) Convenţia pentru reprimarea actelor de intervenţie ilicită îndreptate contra securităţii aviaţiei civile, semnată la Montreal la 23 septembrie 1971, inclusiv Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite de violenţă comise în aeroporturile ce servesc aviaţia civilă internaţională, 1а care Republica Moldova а aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.766/1996;
5) Convenţia privind marcarea explozibililor plastici în scopul detectărilor, semnată la Montreal la 1 martie 1991, 1а care Republica Moldova а aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.766/1996.
5. Actele normative naţionale aplicabile pentru domeniul securităţii aviaţiei civile:
1) Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017;
2) Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
3) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008;
4) Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002.
6. În sensul prezentului Program se utilizează următoarele noţiuni:
articole transportate de persoane, altele decât pasagerii – bunuri destinate uzului personal al persoanei care le transportă;
bagaj securizat – bagaj de cală care urmează a fi îmbarcat, a fost supus controlului de securitate şi este protejat fizic astfel încât să se prevină introducerea oricărui obiect;
echipamentele tip sistem de detectare a explozibililor lichizi (liquid explosive detection systems – LEDS) – echipamente capabile să detecteze materialele periculoase care conţin explozibili lichizi;
lichide, aerosoli şi geluri (liquids, aerosols and gels – LAGs) – includ pastele, loţiunile, amestecurile de lichide/solide şi conţinutul recipientelor sub presiune, precum pasta de dinţi, gelul de păr, băuturile, supele, siropurile, parfumurile, spuma de ras şi alte articole cu consistenţă similară;
panouri şi trape de deservire a aeronavei – punctele şi compartimentele de acces extern ale aeronavei, care au mânere externe sau panouri rabatabile externe şi care sunt utilizate în mod curent pentru furnizarea serviciilor de handling la sol al aeronavelor;
poştă – trimiterile corespondenţei şi a altor articole, altele decât poşta transportatorului aerian, prezentate spre trimitere şi destinate serviciilor poştale în conformitate cu normele Uniunii Poştale Universale;
principiul necesităţii de a cunoaşte – principiu conform căruia accesul la informaţiile cu caracter restricţionat se acordă în mod individual şi exclusiv numai persoanelor care, conform atribuţiilor de serviciu, au dreptul să lucreze cu astfel de informaţii şi/sau să aibă acces la acestea, în conformitate cu prevederile legale aplicabile acestor categorii de informaţii;
pungă prevăzută cu elemente de probare a integrităţii – pungă conformă cu liniile directoare privind controlul de securitate recomandate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;
procesul comun de evaluare a echipamentelor de securitate al Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile – program de testare de laborator a echipamentelor de securitate în raport cu cerinţele de performanţă existente care au fost instituite la nivelul Uniunii Europene (demonstrarea conformităţii cu cerinţele de performanţă prin aplicarea metodologiei comune de testare), pentru a oferi o referinţă comună autorităţilor naţionale responsabile de certificare/aprobare a echipamentelor de securitate utilizate în aeroporturile aflate în responsabilitatea lor;
bagaj neidentificat – bagaj într-un aeroport, cu sau fără etichetă de bagaj, care nu este preluat sau identificat de către un pasager;
cultură de securitate – un set de norme, valori, atitudini şi angajamente legate de securitatea aviaţiei, care sunt indispensabile pentru funcţionalitatea zilnică a unui agent aeronautic şi sunt reflectate în acţiunile tuturor entităţilor şi în comportamentul personalului din cadrul acestora;
detectare comportamentală (în sensul securităţii aviaţiei civile) – aplicarea unor tehnici pentru depistarea unor devieri comportamentale, inclusiv, dar care nu se limitează la semnale fiziologice sau gestuale ale unui comportament neobişnuit, în scopul identificării persoanelor care pot prezenta ameninţare pentru aviaţia civilă;
imprevizibilitate – implementarea măsurilor de securitate pentru sporirea descurajării şi eficienţei acestora prin aplicarea, la intervale neprevăzute, în diferite locaţii şi/sau prin mijloace diverse, conform unei scheme definite;
mărfuri şi poştă cu risc sporit (HRCM) – mărfuri sau poştă care se consideră că ar putea pune în pericol aviaţia civilă, ca urmare a recepţionării unor informaţii operative; ori care prezintă neregularităţi sau semne de interferenţă şi creează suspiciuni;
radicalizare – fenomen de familiarizare cu extremismul persoanelor care aderă la puncte de vedere, opinii şi idei care ar putea conduce la acte de terorism;
stat de rezidenţă – ţară în care o persoană este rezidentă neîntrerupt timp de cel puţin şase lu
[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 4-a
Protecţia informaţiilor
7. Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC) asigură protecţia necesară a informaţiilor de securitate sensibile, precum şi controlul asupra gestionării acestora de către subiecţii prevăzuţi la pct.3. Totodată, AAC determină modalităţile de procesare a informaţiilor de securitate sensibile din domeniul securităţii aeronautice, pentru a nu admite utilizarea inadecvată sau divulgarea acestor informaţii. Informaţiile de securitate sensibile oferite de alte state sau referitoare la alte state, în special state membre UE, precum rapoartele Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile (în continuare – CEAC), ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (în continuare – OACI), ale Uniunii Europene (în continuare – UE) sau ale autorităţilor din domeniul securităţii aeronautice din statele membre CEAC sau UE, sunt procesate şi protejate în conformitate cu prevederile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat şi ale Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi al altor persoane juridice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1176/2010.
[Pct.7 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
8. Actele subsecvente acestui Program, care constituie informaţii de securitate sensibile, precum şi programele de securitate ale operatorilor aeronautici, ale Poliţiei de Frontieră şi ale altor entităţi definite în prezentul Program vor fi protejate prin măsuri de prevenire a publicării neautorizate a acestora.
[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
9. Pentru a se preveni dezvăluirea sau diseminarea unor informaţii de securitate sensibile conţinute în aceste programe unor persoane neautorizate, la stabilirea măsurilor de protecţie pentru aceste programe se va ţine seama inclusiv de prevederile actelor normative în vigoare cu privire la protecţia informaţiilor restricţionate.
[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
10. Accesul la programele de securitate ale operatorilor aeronautici, ale Poliţiei de Frontieră şi ale altor entităţi care sunt obligate să deţină un astfel de program sau proceduri specifice, precum şi la actele subsecvente prezentului Program şi constituie informaţii de securitate sensibile se va acorda în baza principiului necesităţii de a cunoaşte.
[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
11. La stabilirea măsurilor de protecţie a programelor de securitate aeronautică se va evita supraprotecţia acestora prin acordarea unui nivel de securitate nejustificat de ridicat, care să permită utilizarea acestor documente de către persoanele sau organizaţiile care au nevoie de informaţiile conţinute în aceste documente pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, respectiv pentru realizarea responsabilităţilor ce le revin în cadrul sistemului de securitate aeronautică din care fac parte.
12. În cazul programelor de securitate, informaţiile de securitate sensibile trebuie să fie incluse într-un document separat, căruia i se poate acorda un nivel de securitate ridicat şi care poate fi distribuit sub control strict persoanelor autorizate, iar pentru restul de conţinut al programului se acordă un nivel de securitate mai scăzut, astfel încât documentul să aibă o distribuţie mai largă şi să fie accesibil pentru persoanele care au nevoie de informaţii cu caracter general.
[Pct.12 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
13. Programele de securitate aeronautică, atunci când nu sunt utilizate, sunt păstrate în spaţii sigure cu acces doar pentru persoanele care utilizează documentul în scop de serviciu, iar cheile şi/sau parola de acces sunt păstrate în siguranţă.
14. Vor fi clasificate ca "informaţii de securitate sensibile" (security sensitive information) următoarele informaţii cu privire la/conţinute în:
1) standardele de performanţă şi testele de certificare pentru echipamentele destinate controlului de securitate aeronautică;
2) procedurile detaliate referitoare la aplicarea unor măsuri de securitate aeronautică;
3) criteriile detaliate pe baza cărora se stabilesc excepţiile de la aplicarea măsurilor de securitate aeronautică;
4) specificaţiile referitoare la Programul naţional de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile (în continuare – PNCCSA);
5) rapoartele activităţilor de monitorizare a conformităţii realizate de către AAC, precum şi de către agenţii aeronautici.
Aceste informaţii vor putea fi puse la dispoziţia autorităţilor din domeniul securităţii aeronautice din statele membre CEAC, OACI, statele membre UE sau instituţiile UE cu care Republica Moldova a încheiat acorduri de acces la şi/sau schimb de informaţii sensibile în materie de securitate.
[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
15. Orice informaţii care provin din rapoarte de inspecţii ce privesc sistemele de securitate aeronautică ale altor state, precum şi cele care sunt puse la dispoziţia Republicii Moldova de alte state sau organizaţii internaţionale în cadrul acţiunilor de cooperare interstatală în domeniu vor fi tratate potrivit nivelului de clasificare atribuit de organizaţia/instituţia/statul emitent. Informaţiile de această natură vor putea fi dezvăluite numai cu acordul statului sau organizaţiei/instituţiei emitent(e).
[Pct.15 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Capitolul II
ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI
Secţiunea 1
Autoritatea competentă pentru securitatea aviaţiei civile
16. AAC este autoritatea competentă a Republicii Moldova în domeniul securităţii aeronautice, care exercită următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
1) în comun cu organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, elaborează şi asigură implementarea prezentului Program;
2) defineşte şi repartizează sarcini pentru aplicarea prevederilor acestui Program;
3) în comun cu organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, propune măsuri de coordonare a activităţilor dintre diferite instituţii din Republica Moldova în conformitate cu responsabilităţile ce le revin prin prezentul Program;
4) distribuie în scris părţi relevante din actele normative subordonate prezentului Program operatorilor, entităţilor şi altor părţi implicate la implementarea diverselor aspecte de securitate a aviaţiei, în baza principiului necesităţii de a cunoaşte;
5) în comun cu organul central de specialitate în domeniul aviaţiei civile, revizuieşte în scopul menţinerii eficacităţii prezentului Program, inclusiv asigură reevaluarea măsurilor şi procedurilor de securitate a aviaţiei şi întreprinde acţiuni de remediere a vulnerabilităţilor;
6) examinează şi aprobă programele de securitate ale operatorilor;
7) asigură, prin elaborarea şi aprobarea cerinţelor tehnice în materie de securitate, că serviciile de securitate aeroportuară sunt dotate cu facilităţi necesare îndeplinirii măsurilor de securitate, cu mijloace de comunicare, cu echipamente de securitate, precum şi cu facilităţi de instruire;
8) elaborează şi emite reglementări, cerinţe tehnice, proceduri şi instrucţiuni aeronautice civile în materie de securitate a aviaţiei în conformitate cu Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 şi cu Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
9) asigură secretariatul Comitetului Naţional de Securitate Aeronautică în conformitate cu prevederile art.6 alin.(5) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
10) examinează şi avizează, în scopul asigurării securităţii aeronautice, proiectele de construcţie şi reconstrucţie ale aerodromurilor/aeroporturilor, planurile amplasării unor noi construcţii, instalaţii şi/sau obiecte şi proiectele privind efectuarea altor lucrări în vecinătatea aerodromurilor/aeroporturilor;
11) elaborează şi prezintă organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile spre avizare/aprobare Programul naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile (în continuare – PNICSA) şi PNCCSA;
12) asigură aplicarea PNICSA, coordonează elaborarea şi aprobă programele de instruire în domeniul securităţii aviaţiei a agenţilor aeronautici, entităţilor şi autorităţilor de stat;
13) asigură aplicarea PNCCSA, coordonează elaborarea şi aprobă programele de control intern al calităţii ale agenţilor aeronautici, ale entităţilor şi ale autorităţilor de stat;
14) stabilirea şi asigurarea măsurilor specifice de securitate pentru un zbor/zboruri la solicitarea unui stat, ca urmare a evaluării nivelului de risc, a consultării prealabile şi a acordului bilateral de transport aerian;
15) la solicitarea altor state, schimbul de informaţii referitoare la elaborarea şi conţinutul programelor naţionale ce reglementează securitatea aviaţiei.
[Pct.16 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 2-a
Operatorul aeroportuar
17. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale operatorului aeroportuar în domeniul securităţii aviaţiei civile sunt următoarele:
1) elaborează, aplică şi menţine un program de securitate al aeroportului, aprobat de AAC, care descrie măsurile de securitate de pe aeroport, în conformitate cu prezentul Program şi cu alte reglementări naţionale în domeniul securităţii aeronautice;
2) desemnează un responsabil de securitate aeroportuară care asigură aplicarea măsurilor şi procedurilor prevăzute în programul de securitate al aeroportului;
3) asigură funcţionarea Comisiei aeroportuare de securitate aeronautică în conformitate cu cerinţele Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
4) elaborează planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită pe aeroport;
5) efectuează în comun cu Poliţia de Frontieră controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, şi al bunurilor transportate de către acestea;
6) efectuează în comun cu Poliţia de Frontieră controlul de securitate al vehiculelor care intră în zonele de securitate cu acces restricţionat;
7) efectuează în comun cu Poliţia de Frontieră controlul accesului persoanelor şi/sau vehiculelor în zonele de securitate cu acces restricţionat;
8) efectuează controlul de securitate al proviziilor de aeroport, altele decât cele stabilite la alin.(1), art.32 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
9) realizează activităţi de supraveghere şi de patrulare a zonelor cu acces restricţionat, precum şi a zonelor nonrestricţionate;
10) organizează activităţi periodice de monitorizare şi de inspectare internă, pe principiul impredictibilităţii, în urma evaluării ameninţărilor şi a managementului riscurilor;
11) identifică vulnerabilităţile sistemului de securitate, inclusiv ale echipamentelor de securitate şi ale facilităţilor aeroportuare, revizuieşte cu regularitate măsurile de securitate ale acestora;
12) asigură ca măsurile şi procedurile de securitate existente să fie continuu revizuite, pentru a face faţă noilor ameninţări şi să fie suficiente în cazul situaţiilor de urgenţă;
13) asigură integrarea cerinţelor securităţii aviaţiei în proiectele de autorizare a lucrărilor de construcţie şi verifică respectarea acestora la recepţia lucrărilor de construcţie, a facilităţilor noi sau care urmează să fie modificate în vederea extinderii sau modernizării;
14) stabileşte cerinţele şi procedurile de raportare a evenimentelor de securitate aeronautică în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022 (în continuare – PIAC-RESA).
[Pct.17 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 3-a
Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană
18. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale furnizorului de servicii de navigaţie aeriană (în continuare – FSNA) în domeniul securităţii aviaţiei civile sunt următoarele:
1) elaborează, aplică şi menţine un program de securitate aeronautică propriu, aprobat de către AAC în conformitate cu prezentul Program şi cu alte reglementări naţionale în domeniul securităţii aeronautice;
2) desemnează un responsabil de securitate aeronautică care coordonează şi asigură aplicarea măsurilor şi a procedurilor prevăzute în programul de securitate al FSNA;
3) organizează şi menţine o structură funcţională a serviciului de securitate propriu în funcţie de importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea operaţiunilor;
4) asigură măsuri de control al accesului în facilităţile proprii similare celor prevăzute pentru zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroportului;
5) asigură recrutarea şi instruirea personalului cu atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile în conformitate cu cerinţele prezentului Program şi ale PNICSA;
6) asigură ca măsurile şi procedurile de securitate existente să fie continuu revizuite, pentru a face faţă noilor ameninţări şi să fie suficiente în cazul situaţiilor de urgenţă;
7) asigură aplicarea şi urmăreşte respectarea dispoziţiilor şi normelor emise de către AAC;
8) identifică vulnerabilităţile sistemului de securitate, inclusiv a echipamentelor de securitate şi a facilităţilor proprii pe teritoriul aeroportului şi în afara acestuia, revizuieşte cu regularitate măsurile de securitate ale acestora;
9) asigură evaluarea ameninţărilor şi managementul riscurilor;
10) stabileşte cerinţele şi procedurile de raportare a evenimentelor de securitate aeronautică în conformitate cu prevederile PIAC-RESA.
[Pct.18 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 4-a
Entităţi care desfăşoară activităţi în zona de operaţiuni aeriene
19. Fiecare entitate aeronautică care desfăşoară activităţi în zona de operaţiuni aeriene are obligaţia să elaboreze şi să aplice un program de securitate propriu aprobat de AAC şi să desemneze un responsabil de securitate aeronautică care va asigura aplicarea măsurilor şi procedurilor prevăzute în programul de securitate.
20. Fiecare entitate aeronautică care desfăşoară activităţi în zona de operaţiuni aeriene este responsabilă de controlul accesului prin facilităţile lui în concordanţă cu prevederile şi cerinţele programului de securitate al aeroportului dacă:
1) facilităţile acesteia formează o parte a liniei de demarcaţie dintre zona de operaţiuni aeriene şi zona nonrestricţionată;
2) prin facilităţile acesteia se poate obţine acces din zona nonrestricţionată în zona de operaţiuni aeriene.
21. Fiecare entitate aeronautică care desfăşoară activităţi în zona de operaţiuni aeriene asigură respectarea de către personalul propriu care desfăşoară activităţi în aeroport a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de operatorul aeroportuar.
22. Fiecare entitate aeronautică care desfăşoară activităţi în zona de operaţiuni aeriene informează operatorul aeroportuar asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea normală desfăşurată în aeroport, în conformitate cu prevederile PIAC-RESA.
[Pct.22 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
23. Fiecare entitate aeronautică care desfăşoară activităţi în afara zonelor de operaţiuni aeriene, însă care conform normelor de securitate aeronautică, trebuie să aplice standarde de securitate aeronautică are obligaţia să elaboreze şi să aplice un program de securitate propriu aprobat de AAC şi să desemneze un responsabil de securitatea aeronautică care va asigura aplicarea măsurilor şi procedurilor prevăzute în programul de securitate.
Secţiunea a 5-a
Transportatori aerieni
24. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale unui transportator aerian naţional în domeniul securităţii aviaţiei civile sunt următoarele:
1) elaborează, aplică şi menţine un program de securitate propriu aprobat de către AAC în conformitate cu prezentul Program şi cu alte reglementări în domeniu;
2) desemnează un responsabil al securităţii aeronautice care să coordoneze aplicarea măsurilor şi a procedurilor prevăzute în programul de securitate;
3) organizează şi menţine o structură funcţională a serviciului de securitate propriu în funcţie de importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea operaţiunilor;
4) asigură recrutarea şi instruirea personalului cu atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile în conformitate cu cerinţele prezentului Program şi cu cele ale PNICSA;
5) asigură aplicarea şi urmăreşte respectarea dispoziţiilor şi a normelor emise de către AAC;
6) informează operatorul aeroportului asupra oricărui eveniment care ar putea afecta activitatea normală desfăşurată în aeroport, în conformitate cu prevederile PIAC-RES;
7) asigură respectarea de către personalul propriu care desfăşoară activităţi în aeroport a prevederilor programului de securitate şi a procedurilor de securitate stabilite de către operatorul aeroportului;
8) asigură evaluarea ameninţărilor şi managementul riscurilor.
[Pct.24 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
25. Transportatorii aerieni străini care operează curse comerciale pe/de pe aeroporturile din Republica Moldova trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină în scris proceduri suplimentare de staţie/locale de securitate aeronautică. Procedurile respective se transmit AAC pentru analiza conformităţii cu cerinţele impuse de prezentul Program, în vederea validării acestora.
[Pct.25 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 6-a
Comitetul Naţional de Securitate Aeronautică
26. Comitetul Naţional de Securitate Aeronautică este instituit în scopul asigurării şi monitorizării respectării cadrului normativ privind securitatea aeronautică, inclusiv îndeplinirea şi ajustarea cu regularitate a politicii naţionale de securitate a aviaţiei civile pentru a face faţă ameninţărilor curente.
27. Comitetul Naţional de Securitate Aeronautică are următoarele atribuţii, dar nu se limitează la:
1) monitorizarea respectării cadrului normativ privind securitatea aeronautică şi înaintarea propunerilor de elaborare sau de amendare a politicilor şi a reglementărilor de securitate aeronautică;
2) supravegherea constantă a aplicării măsurilor de securitate, elaborarea recomandărilor de modificare a acestor măsuri pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări;
3) elaborarea recomandărilor pentru utilizarea şi, după caz, dezvoltarea noilor aeroporturi, a infrastructurii de securitate aeronautică, a tehnologiilor şi a tehnicilor de securitate aeronautică;
4) asigurarea coordonării măsurilor de securitate a aviaţiei între ministere, departamente şi alte entităţi responsabile de implementarea prezentului Program, în funcţie de forma şi de impactul ameninţărilor;
5) analizarea periodică a rapoartelor şi a recomandărilor înaintate de către comisiile aeroportuare de securitate aeronautică.
Secţiunea a 7-a
Comisia aeroportuară de securitate aeronautică
28. Pentru a asigura aplicarea, dezvoltarea şi coordonarea procedurilor şi măsurilor de securitate pe aeroport în conformitate cu cerinţele prezentului Program, în toate aeroporturile din Republica Moldova se instituie comisii aeroportuare de securitate aeronautică. Comisiile aeroportuare de securitate aeronautică vor revizui continuu eficienţa măsurilor de securitate de pe aeroport în baza unor analize de risc prezentate de aeroportul vizat, a evenimentelor curente şi a rezultatelor activităţilor de monitorizare a conformităţii la nivel de aeroport.
29. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale comisiei aeroportuare de securitate aeronautică sunt reglementate de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor aeroportuare.
30. Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea comisiilor aeroportuare de securitate aeronautică este parte componentă a prezentului Program, conform anexei nr.1.
31. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea fiecărei comisii aeroportuare de securitate aeronautică se aprobă de către AAC, la propunerea operatorului aeroportuar.
32. Convocarea comisiilor aeroportuare de securitate aeronautică se realizează de către preşedintele acestora de cel puţin patru ori pe an sau de câte ori apare necesitatea.
33. Comisiile aeroportuare de securitate aeronautică prezintă anual, până la data de 30 ianuarie, şi/sau la solicitare, AAC şi Comitetului Naţional de Securitate Aeronautică informaţia privind nivelul securităţii aeronautice în aeroporturi, măsurile şi procedurile de securitate aeronautică implementate şi cele planificate, în vederea ridicării nivelului securităţii aeronautice.
Secţiunea a 8-a
Alte autorităţi şi structuri competente
34. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate în domeniul securităţii aviaţiei civile sunt reglementate de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
35. Principalele atribuţii şi responsabilităţi ale Poliţiei de Frontieră în domeniul securităţii aviaţiei civile sunt reglementate de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
Capitolul III
PROGRAMELE DE SECURITATE
Secţiunea 1
Programul de securitate al operatorului aeroportuar
36. Un aeroport nu poate fi operat fără un program de securitate al operatorului aeroportuar, aprobat de AAC.
37. Un program de securitate al operatorului aeroportuar trebuie cel puţin:
1) să detalieze măsurile şi procedurile de securitate specifice care trebuie puse în aplicare pe aeroport, conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program;
2) să organizeze funcţiile şi responsabilităţile de securitate ale operatorului, inclusiv să desemneze o persoană care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate al operatorului aeroportuar;
3) să prevadă înfiinţarea unei comisii aeroportuare de securitate aeronautică în conformitate cu cerinţele prevăzute de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi de prezentul Program;
4) să includă prevederi pentru respectarea şi aplicarea cerinţelor de securitate aeronautică la proiectarea şi la construcţia infrastructurii/instalaţiilor de aeroport, inclusiv la modificarea infrastructurii/instalaţiilor existente;
5) să asigure măsuri adecvate pentru a nu permite accesul aeronavelor care nu au fost supuse examinării de securitate aeronautică în zona de securitate cu acces restricţionat;
6) să conţină integral sau trimitere la planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, cu anexarea acestuia;
7) să prevadă măsuri pentru protecţia tehnologiilor informaţionale critice şi a sistemelor de comunicaţii utilizate în scopuri de aviaţie civilă;
8) să includă o politică internă adecvată şi măsuri conexe pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul personalului şi pentru promovarea unei culturi a securităţii, precum şi un sistem de management al securităţii;
9) să prevadă modul de raportare a evenimentelor aeronautice şi de păstrare a înregistrărilor în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
10) să conţină orice altă procedură prescrisă de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
11) să fie revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
[Pct.37 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 2-a
Programul de securitate al transportatorului aerian
38. Un transportator aerian nu poate opera o aeronavă fără un program de securitate aprobat de AAC.
39. Un program de securitate al transportatorului aerian conţine cel puţin:
1) măsuri şi proceduri de securitate specifice care trebuie puse în aplicare de către transportatorul aerian, conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program;
2) organizarea funcţiilor şi responsabilităţilor de securitate ale operatorului, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate al transportatorului aerian;
3) măsuri de securitate specifice, inclusiv:
a) examinări de securitate ale aeronavelor în baza analizei de risc şi asigurarea protecţiei aeronavei împotriva intervenţiilor neautorizate din momentul începerii examinării până la plecarea aeronavei;
b) proceduri pentru controlul de securitate a bagajelor de mână şi a bagajelor de cală ale pasagerilor;
c) proceduri pentru a se asigura că orice obiecte rămase la bord după debarcarea pasagerilor, la opririle de tranzit, sunt scoase din aeronavă sau tratate în mod corespunzător înainte de plecarea aeronavei;
d) stabilirea concordanţei între bagajele de cală cu pasagerii care se îmbarcă, inclusiv pasagerii de tranzit şi de transfer;
e) măsuri şi proceduri pentru a asigura securitatea şi siguranţa la bordul aeronavei care transportă pasageri potenţiali perturbatori;
f) proceduri pentru transportul armelor în cabina de pasageri a aeronavei şi în cala aeronavei;
g) proceduri de zbor atunci când un articol interzis este găsit sau sunt suspiciuni că se află la bordul unei aeronave;
h) securitatea şi controlul accesului la aeronavele parcate;
i) protecţia bagajelor de cală, a mărfurilor, a poştei şi a proviziilor de bord;
j) proceduri specifice aplicate de către membrii de echipaj şi de personalul de la sol în cazul unor evenimente aeronautice de securitate;
k) proceduri cu privire la protecţia documentelor care includ, dar nu se limitează la: etichetele de bagaje, stocurile cărţilor de îmbarcare, manifestele de pasageri şi de marfă, inclusiv pungă prevăzută cu elemente de probare a integrităţii (în continuare – pungă STEB);
l) proceduri cu privire la controlul de securitate, protecţia şi controlul proviziilor;
m) proceduri pentru aplicarea măsurilor de securitate pentru COMAIL (poşta companiei) şi COMAT (materialele companiei);
n) proceduri pentru a asigura stabilirea măsurilor de securitate pentru a preveni actele de intervenţie ilicită pentru aeronave atunci când acestea nu se află în zone de securitate cu acces restricţionat;
o) protecţia tehnologiilor informaţionale critice şi a sistemelor de comunicaţii utilizate în scopuri de aviaţie civilă;
p) păstrarea evidenţelor ameninţărilor cu bombă şi metodologia utilizată la evaluarea şi la clasificarea acestora;
4) măsuri pentru a asigura eficacitatea programului, inclusiv instruirea corespunzătoare a personalului şi evaluarea programului de securitate;
5) politică internă adecvată şi măsuri conexe pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul personalului şi promovarea unei culturi a securităţii, precum şi un sistem de management al securităţii;
6) măsuri pentru prevenirea îmbarcării pasagerilor perturbatori;
7) măsuri pentru a se asigura că pasagerii în punctele de îmbarcare deţin documentele necesare pentru intrarea în statul de destinaţie şi/sau tranzit;
8) planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, integral sau trimitere, cu anexarea acestuia.
9) proceduri cu privire la raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor n conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
10) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
11) programul de securitate al transportatorului aerian este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
[Pct.39 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 3-a
Programul de securitate al agentului abilitat
şi/sau expeditorului cunoscut
40. O întreprindere sau o organizaţie care solicită aprobarea AAC în calitate de agent abilitat sau expeditor cunoscut nu poate opera fără un program de securitate aprobat de AAC.
41. Programul de securitate al agentului abilitat şi/sau expeditorului cunoscut conţine cel puţin:
1) proceduri de securitate specifice care trebuie puse în aplicare de către agentul abilitat şi/sau expeditorul cunoscut, conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program;
2) detalii despre modul în care agentul abilitat şi/sau expeditorul cunoscut va respecta şi va menţine cerinţele stabilite în programul său de securitate;
3) organizarea funcţiilor şi responsabilităţilor de securitate ale agentului abilitat şi/sau expeditorului cunoscut, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate al operatorului aeroportuar;
4) proceduri specifice pentru:
a) asigurarea faptului că, în cazul în care se efectuează verificarea încărcăturii şi a poştei, contorul de securitate este efectuat utilizând o metodă sau metode corespunzătoare, raportate la natura încărcăturii;
b) asigurarea că încărcătura sau poşta sunt protejate de intervenţii neautorizate şi monitorizate în fiecare etapă a manipulării lor;
c) aplicarea procedurilor specifice atunci când este compromisă integritatea încărcăturii sau a poştei;
d) asigurarea aplicării unor măsuri de securitate sporite pentru încărcăturile şi poşta cu risc sporit pentru a atenua în mod corespunzător ameninţările asociate acesteia;
e) asigurarea securităţii clădirilor, a spaţiilor şi a facilităţilor pentru transport, precum şi a controlului accesului, în vederea asigurării protecţiei încărcăturii sau a poştei;
f) proceduri specifice de recepţionare a încărcăturii sau a poştei, proceduri de depozitare, de transportare şi de livrare, după caz;
g) recrutarea, instruirea, aplicarea verificărilor antecedentelor şi certificarea personalului implicat în implementarea controlului de securitate;
h) protecţia tehnologiilor informaţionale critice şi a sistemelor de comunicaţii utilizate în scopuri de aviaţie civilă;
i) raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor;
5) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
6) programul de securitate al agentului abilitat şi/sau expeditorului este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
Secţiunea a 4-a
Programul de securitate al furnizorului abilitat şi/sau furnizorului recunoscut
42. O întreprindere sau o organizaţie al cărei scop este furnizarea directă de provizii de bord/alimente către operatorii aerieni nu poate opera fără un program de securitate aprobat de AAC.
43. Programul de securitate al furnizorului abilitat şi/sau furnizorului recunoscut conţine cel puţin:
1) proceduri de securitate specifice care trebuie puse în aplicare de către furnizorul abilitat şi/sau furnizorul recunoscut, conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program;
2) detalii cu privire la modul în care furnizorul abilitat şi/sau furnizorul recunoscut va respecta şi va menţine cerinţele prevăzute în programul de securitate;
3) organizarea funcţiilor şi responsabilităţilor de securitate ale furnizorului abilitat şi/sau furnizorului recunoscut, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate al operatorului aeroportuar;
4) proceduri specifice pentru:
a) asigurarea aplicării controlului de securitate corespunzător pentru proviziile de bord/alimente;
b) asigurarea protecţiei aprovizionărilor împotriva intervenţiilor neautorizate şi aplicarea procedurilor specifice atunci când este compromisă integritatea bunurilor;
c) asigurarea securităţii clădirilor, a spaţiilor şi a facilităţilor pentru transport, precum şi a controlului accesului, în vederea asigurării protecţiei proviziilor de bord/alimente;
d) acceptarea, stocarea, prelucrarea, transportul şi livrarea proviziilor de bord/alimente;
e) recrutarea, instruirea şi efectuarea verificărilor antecedentelor personalului implicat în implementarea controalelor de securitate;
f) protecţia tehnologiilor informaţionale critice şi a sistemelor de comunicaţii utilizate în scopuri de aviaţie civilă;
g) raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor;
5) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
6) programul de securitate al furnizorului abilitat şi/sau furnizorului recunoscut este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
Secţiunea a 5-a
Programul de securitate al FSNA
44. O întreprindere sau o organizaţie al cărei scop este furnizarea serviciilor de navigaţie aeriană nu poate opera fără un program de securitate aprobat de AAC.
45. Programul de securitate al FSNA conţine cel puţin:
1) proceduri de securitate specifice care trebuie puse în aplicare de către FSNA conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program;
2) detalii cu privire la modul în care FSNA va respecta şi va menţine cerinţele prevăzute în programul de securitate;
3) organizarea funcţiilor şi a responsabilităţilor de securitate ale FSNA, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate al FSNA;
4) sistemul de management al securităţii;
5) dispoziţii pentru a asigura concordanţa cu programele de securitate aeronautică ale aeroporturilor de operare;
6) să conţină integral sau trimitere la planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, cu anexarea acestuia;
7) proceduri specifice pentru:
a) coordonarea şi comunicarea cu responsabilii din aeroport cu privire la problemele de securitate şi facilitare;
b) măsurile de control al accesului pentru persoane şi vehicule;
c) măsuri de protecţie a personalului, a facilităţilor, a sistemelor şi a infrastructurii serviciilor de navigaţie aeriană;
d) recrutarea, instruirea şi verificarea antecedentelor pentru tot personalul serviciilor de navigaţie aeriană care au acces neînsoţit în zonele de securitate cu acces restricţionat;
e) identificarea şi protecţia tehnologiilor informaţionale critice şi a sistemelor de comunicaţie aeronautică, navigaţie şi supraveghere împotriva atacurilor cibernetice sau a interferenţelor care pot pune în pericol securitatea aviaţiei civile;
f) raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
8) asigurarea securităţii cibernetice pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC);
9) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
10) programul de securitate al FSNA este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
[Pct.45 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 6-a
Programul de securitate al furnizorului
de servicii de deservire la sol
46. O întreprindere sau o organizaţie al cărei scop este furnizarea serviciilor de deservire la sol la un aeroport din Republica Moldova nu poate opera fără un program de securitate aprobat de AAC.
47. Programul de securitate al furnizorului de servicii de deservire la sol conţine cel puţin:
1) proceduri de securitate aplicate de către furnizorul de servicii de deservire la sol conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program, asigurând concordanţa acestora cu programul de securitate al aeroportului de operare şi/sau, după caz, programele de securitate ale companiilor aeriene pe care le deserveşte;
2) detalii cu privire la modul în care furnizorul de servicii de deservire la sol va respecta şi va menţine cerinţele prevăzute în programul de securitate;
3) organizarea funcţiilor şi responsabilităţilor de securitate ale furnizorului de servicii de deservire la sol, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate;
4) proceduri de recrutare, instruire şi verificare a antecedentelor pentru personalul implicat în implementarea controalelor de securitate;
5) planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, integral sau trimitere, cu anexarea acestuia;
6) proceduri specifice cu privire la:
a) asigurarea concordanţei cu programele de securitate ale aeroportului de operare şi/sau, după caz, cu programele de securitate ale companiilor aeriene pe care le deserveşte, pentru deservirea pasagerilor, bagajelor, mărfurilor, poştei sau a aeronavei;
b) asigurarea faptului că doar pasagerii, bagajele, mărfurile sau poşta, proviziile de bord sau COMAT şi COMAIL care au fost supuse controlului de securitate sunt încărcate pe aeronavele angajate în aviaţia civilă;
c) protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate asupra bagajelor, mărfurilor, poştei şi proviziilor de bord care urmează să fie transportate din punctul în care au fost supuse controlului de securitate sau acceptate în grija furnizorului de servicii de deservire la sol sau operatorului aerian deservit, oricare ar avea loc prima, până la plecarea aeronavei pe care urmează să fie transportate;
d) controlul de securitate repetat al bagajelor, încărcăturii, poştei, proviziilor de bord, înainte de a fi încărcate la bordul unei aeronave, dacă există motive pentru a suspecta că integritatea bagajelor, încărcăturii, poştei, proviziilor de bord a fost pusă în pericol.
e) înregistrările bagajelor, încărcăturii, poştei, proviziilor de bord încărcate la bordul aeronavei pe manifestul aeronavei;
f) înregistrarea bagajelor, încărcăturii, poştei, proviziilor de bord în documentaţia validă verificată pentru incoerenţe şi descris complet conţinutul;
g) faptul că toate proviziile de bord, transporturile de marfa şi poşta sunt acoperite de o declaraţie valabilă de securitate a lotului în format electronic sau pe hârtie înainte de acceptare la bordul navei;
h) faptul că toate incidentele apărute în timpul deservirii aeronavelor, bagajelor, proviziilor de bord, încărcăturii sau poştei sunt raportate şi tratate corespunzător;
i) raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
7) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
8) programul de securitate al furnizorului de servicii de deservire la sol este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
[Pct.47 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 7-a
Programele de securitate ale altor entităţi aeronautice
48. Orice altă entitate aeronautică care, conform normelor de securitate aeronautică, trebuie să aplice standarde de securitate aeronautică nu poate opera fără un program de securitate aprobat de AAC. Programul respectiv conţine cel puţin:
1) proceduri de securitate aplicate de către entitatea aeronautică conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program, asigurând concordanţa acestora, după caz, cu programul de securitate al aeroportului în care activează şi/sau cu programele de securitate ale companiilor aeriene pe care le deserveşte şi/sau cu programele de securitate ale altor entităţi aeronautice pentru care prestează servicii şi/sau bunuri;
2) detalii cu privire la modul în care entitatea aeronautică va respecta şi va menţine cerinţele prevăzute în programul de securitate;
3) organizarea funcţiilor şi a responsabilităţilor de securitate ale entităţii aeronautice, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a programului de securitate;
4) proceduri de recrutare, instruire şi verificare a antecedentelor pentru personalul implicat în implementarea măsurilor de securitate;
5) măsuri şi proceduri privind controlul intern al calităţii, inclusiv prevederi prin care entitatea aeronautică urmează să monitorizeze respectarea măsurilor şi a procedurilor respective;
6) proceduri cu privire la raportarea evenimentelor aeronautice şi păstrarea înregistrărilor în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
7) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
[Pct.48 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 8-a
Procedurile de securitate ale Poliţiei de Frontieră
49. Poliţia de Frontieră prin subdiviziunea care asigurară controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajului de mână, bagajului de cală, mărfurilor, poştei, proviziilor de bord şi al proviziilor de aeroport pe un aeroport din Republica Moldova elaborează şi implementează proceduri pentru asigurarea controlului de securitate, aprobate de AAC.
50. Procedurile de securitate pentru Poliţia de Frontieră sunt prezentate pentru coordonare operatorului aeroportuar pe care îşi desfăşoară activitatea, înainte de aprobarea AAC.
51. Procedurile de securitate pentru Poliţia de Frontieră includ cel puţin:
1) proceduri de securitate aplicate de către Poliţia de Frontieră conform cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi cerinţelor prezentului Program, asigurând concordanţa acestora cu programele de securitate ale aeroportului de operare;
2) organizarea funcţiilor şi a responsabilităţilor de securitate ale Poliţiei de Frontieră, inclusiv desemnarea unei persoane care va coordona punerea în aplicare a procedurilor de securitate;
3) prevederi pentru participarea şi realizarea măsurilor prevăzute de planul de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită a aeroportului de operare;
4) proceduri de recrutare, instruire şi verificare a antecedentelor pentru personalul implicat în implementarea controalelor de securitate;
5) proceduri cu privire la raportarea evenimentelor aeronautice şi la păstrarea înregistrărilor în conformitate cu prevederile PIAC-RESA "Raportarea evenimentelor de securitate aeronautică", aprobat prin Ordinul AAC nr.41/GEN din 23 august 2022;
6) orice alte prevederi prescrise de AAC în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
[Pct.51 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
52. Procedurile de securitate ale Poliţiei de Frontieră sunt revizuite şi actualizate periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
Secţiunea a 9-a
Prevederi pentru aprobarea programelor/procedurilor de securitate
53. Înainte ca un program de securitate/nişte proceduri de securitate să fie aprobat(e), reprezentanţii entităţilor prevăzute la pct.3 din prezentul Program (în continuare – solicitanţi) înaintează proiectul programului/procedurilor către AAC pentru examinare şi aprobare.
54. Pentru aprobare, solicitantul depune două exemplare semnate în atenţia AAC, personal sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit conform legii, fie prin scrisoare recomandată, prin intermediul sistemelor informaţionale dedicate, fie prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătura electronică avansată calificată, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare).
55. AAC examinează şi emite decizia cu privire la aprobarea programelor/procedurilor de securitate în termen de 30 de zile lucrătoare de la data recepţionării documentelor.
56. Depistarea de către AAC a unor neconcordanţe cu prevederile legislaţiei naţionale, inclusiv cu prezentul Program serveşte drept temei pentru sistarea termenului de examinare şi aprobare a programului/procedurilor solicitantului. AAC va notifica în termen proxim solicitantul despre sistarea procesului de examinare şi aprobare şi va informa solicitantul despre cerinţele prevăzute de lege care nu sunt îndeplinite, indicând expres ce trebuie să modifice, prezinte şi/sau să efectueze solicitantul pentru continuarea examinării şi aprobării programelor/procedurilor de securitate.
57. Suspendarea nu poate fi aplicată pentru o perioadă mai mare de 30 de zile de la data notificării.
58. În cazul în care nu au fost întrunite condiţiile necesare stabilite de legislaţie, inclusiv de prezentul Program, pentru aprobarea programelor/procedurilor de securitate sau nu au fost îndeplinite cerinţele legale solicitate în perioada suspendării, AAC va refuza aprobarea programelor/procedurilor de securitate.
59. Solicitantul poartă răspundere penală şi/sau, după caz, contravenţională pentru prezentarea datelor false şi/sau neactualizate, declararea informaţiilor false şi/sau depunerea/prezentarea actelor false.
Secţiunea a 10-a
Modificări la programele/procedurile de securitate. Aprobarea
modificărilor programelor/procedurilor de securitate
60. În orice moment, atunci când programul/procedurile sau părţi din program/proceduri de securitate nu corespund situaţiei reale, entitatea:
1) notifică imediat AAC, dar nu mai târziu de 1 zi lucrătoare, despre acest fapt;
2) notifică imediat AAC, dar nu mai târziu de 1 zi lucrătoare de la data depistării neconformităţii, despre măsurile provizorii întreprinse pentru asigurarea unui nivel adecvat de securitate; şi
3) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la notificarea prevăzută la subpct.1) elaborează modificări la programele/procedurile de securitate şi le înaintează spre examinare şi aprobare AAC.
61. În cazul în care AAC constată că programul/procedurile de securitate nu corespund situaţiei reale, va solicita imediat prezentarea măsurilor provizorii întreprinse sau, după caz, va identifica măsuri care urmează a fi întreprinse pentru asigurarea unui nivel adecvat de securitate, fiind aplicate în continuare prevederile pct.60 subpct. 2) şi 3), termenul de referinţă fiind ziua solicitării de către AAC.
62. Nerespectarea prevederilor prezentei secţiuni, inclusiv în cazul în care AAC identifică că programul/procedurile de securitate nu corespund situaţiei reale, iar entitatea responsabilă nu a respectat prevederile pct.60, constituie o neconformitate de nivelul 2, conform prevederilor Codului aerian al Republicii Moldova nr.301/2017.
Titlul II
MĂSURI DE SECURITATE
Capitolul I
SECURITATEA AEROPORTUARĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
63. Autorităţile publice, structurile cu competenţe în domeniul securităţii aeronautice, operatorii aerieni şi operatorii aeroportuari vor asigura realizarea măsurilor de securitate a aviaţiei civile, în conformitate cu prezentul capitol.
64. În sensul prezentului capitol, o aeronavă, un autobuz, un cărucior de bagaje sau orice alt mijloc de transport, precum şi un pasaj sau o pasarelă telescopică se consideră ca fiind o parte a unui aeroport.
65. Măsurile de securitate alternative, specifice pentru aerodromuri (inclusiv aeroporturi şi heliporturi), aplicabile pentru operaţiunile de aviaţie civilă din toate categoriile prevăzute la art.45 alin.(1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
66. Aeronavele staţionate în zonele demarcate ale aeroporturilor cărora li se aplică măsurile alternative de securitate menţionate la art.45 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică sunt separate de aeronavele cărora li se aplică integral standardele de bază, în scopul de a se asigura că standardele de securitate aplicate acestora din urmă, precum şi pasagerilor, bagajelor, mărfurilor şi poştei acestora nu sunt compromise.
Secţiunea a 2-a
Cerinţe privind planificarea aeroportuară
Subsecţiunea 1
Demarcaţii
67. La proiectarea şi/sau construirea infrastructurii aeroportuare sau la modificarea infrastructurii aeroportuare existente, operatorii aeroportuari respectă cerinţele prevăzute în prezentul Program şi în normele sale de aplicare.
68. Operatorul aeroportuar stabileşte demarcaţii dintre zona nonrestricţionată, zona de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat, părţile critice şi, după caz, zonele demarcate care vor fi clar identificabile în fiecare aeroport, pentru a permite luarea măsurilor de securitate corespunzătoare.
69. Demarcaţia dintre zona nonrestricţionată, zona de operaţiuni aeriene şi, după caz, zona demarcată a aeroportului căreia i se aplică măsurile alternative de securitate menţionate la art.45 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică trebuie să fie sub forma unei obstrucţii fizice, clar vizibilă publicului larg, care împiedică accesul neautorizat al persoanelor.
70. Operatorii aeroportuari stabilesc pe aeroport zone demarcate pentru zonele în care traficul este limitat la una sau la mai multe categorii specificate la art.45 alin.(1) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
Subsecţiunea a 2-a
Zona nonrestricţionată
71. Operatorii aeroportuari vor stabili şi vor contura formal zonele nonrestricţionate ale unui aeroport, care pot include zonele adiacente ale aeroportului, diverse facilităţi, terminalul aeroportuar, infrastructura critică şi infrastructura publică, ţinând cont de ameninţările sau riscurile locale şi orice limitări operaţionale. Operatorii aeroportuari în baza unei analize de risc vor stabili şi vor aplica un set de măsuri pentru diminuarea riscurilor şi prevenirea actelor de intervenţie ilicită.
72. Operatorii aeroportuari vor coordona punerea în aplicare a măsurilor de securitate pentru zonele nonrestricţionate cu comisia aeroportuară de securitate aeronautică.
Subsecţiunea a 3-a
Zonele de securitate cu acces restricţionat
73. Zonele de securitate cu acces restricţionat sunt stabilite de către operatorul aeroportuar în baza unei evaluări a riscurilor aprobate de AAC şi includ cel puţin următoarele:
1) o parte a unui aeroport la care au acces pasagerii care pleacă şi care au fost supuşi controlului de securitate;
2) o parte a unui aeroport prin care pot să treacă sau în care pot fi păstrate bagajele de cală care urmează să plece şi care au fost supuse controlului de securitate, cu excepţia cazului în care este vorba despre bagaje securizate;
3) o parte a unui aeroport destinată pentru parcarea unei aeronave în vederea îmbarcării sau încărcării acesteia.
[Pct.73 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
74. O parte a unui aeroport este considerată ca fiind o zonă de securitate cu acces restricţionat cel puţin pe parcursul perioadei în care au loc activităţile menţionate la pct.73.
75. Atunci când se stabileşte o zonă de securitate cu acces restricţionat, o examinare de securitate a părţilor care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată de către operatorul aeroportuar imediat înainte de stabilirea unei astfel de zone, pentru a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conţine articole interzise. Această dispoziţie se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.
751. Persoanele care efectuează o examinare de securitate în alte zone decât cele utilizate la debarcarea pasagerilor care nu au fost supuşi unui control de securitate în conformitate cu prevederile prezentului Program sunt instruite în conformitate cu prevederile PNICSA.
[Pct.751 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
76. Ori de câte ori persoane neautorizate ar fi putut avea acces în zone de securitate cu acces restricţionat, operatorul aeroportuar efectuează, cât mai repede posibil, o examinare de securitate a părţilor care ar fi putut fi contaminate pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conţin articole interzise. Această dispoziţie se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.
Subsecţiunea a 4-a
Părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat
77. În aeroporturile în care mai mult de 60 de persoane deţin legitimaţii de aeroport care permit accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat, operatorii aeroportuari stabilesc părţi critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat.
78. Definirea şi delimitarea părţilor critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat trebuie să fie făcută astfel încât să se asigure că nu are loc o contaminare a pasagerilor care au fost deja supuşi controlului de securitate (care îşi încep călătoria sau sunt în transfer) şi a bagajelor de mână ale acestora, precum şi a bagajelor de cală supuse controlului de securitate la plecare (la începutul călătoriei sau în transfer).
79. Părţile critice ale zonelor de securitate cu acces restricţionat includ cel puţin:
1) toate părţile unui aeroport la care au acces pasagerii care pleacă şi au fost supuşi controlului de securitate;
2) toate părţile unui aeroport prin care pot să treacă sau în care pot fi păstrate bagajele de cală ce urmează să plece şi au fost supuse controlului de securitate, cu excepţia cazului în care este vorba despre bagaje securizate.
O parte a unui aeroport este considerată critică cel puţin pe perioada în care au loc activităţile menţionate la subpct. 1) sau 2).
80. Atunci când se stabileşte o parte critică, o examinare de securitate a părţilor care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată de către operatorul aeroportuar imediat înainte de stabilirea unei astfel de părţi, pentru a se asigura în mod rezonabil că aceasta nu conţine articole interzise. Această dispoziţie se consideră îndeplinită în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate.
81. O examinare de securitate a părţilor critice care ar fi putut fi contaminate trebuie efectuată cât mai repede posibil pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conţin articole interzise, ori de câte ori au avut acces la părţi critice:
1) persoane care nu au fost supuse controlului de securitate;
2) pasageri şi membri ai echipajului care sosesc din alte state decât statele membre ale UE sau pentru care UE şi/sau Republica Moldova a recunoscut că aceste state nu aplică standarde de securitate echivalente cu cele aplicabile în UE şi/sau Republica Moldova;
3) pasageri şi membri ai echipajului care sosesc din aeroporturile UE pentru care s-au aplicat măsuri derogatorii de la standardele de bază comune, în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr.1254/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 de stabilire a criteriilor care să permită statelor membre să deroge de la standardele de bază comune privind securitatea aviaţiei civile şi să adopte măsuri de securitate alternative (publicat în JO L 338, 19.12.2009, p. 17), cu excepţia cazului în care aceştia sunt întâmpinaţi la sosire şi însoţiţi în afara zonelor respective în conformitate cu pct.117;
4) pasageri şi membri ai echipajului care sosesc din aeroporturile naţionale pentru care s-au aplicat derogări de la standardele de bază, conform prevederilor art.45 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, cu excepţia cazului în care aceştia sunt întâmpinaţi la sosire şi însoţiţi în afara zonelor respective în conformitate cu pct.117.
82. Se consideră că dispoziţiile pct.81 sunt respectate în cazul aeronavelor supuse unei examinări de securitate şi nu se aplică în cazul în care persoanele care fac obiectul unor exceptări sau proceduri speciale de control de securitate au avut acces la părţi critice.
83. În ceea ce priveşte cazurile prevăzute la pct.81 subpct. 2)-4), examinarea de securitate se aplică doar părţilor critice care sunt utilizate de bagajele de cală deja supuse controlului de securitate şi/sau de pasagerii care pleacă şi au fost deja supuşi controlului de securitate şi care nu pleacă cu aceeaşi aeronavă ca respectivii pasageri şi membri ai echipajului.
Secţiunea a 3-a
Controlul accesului
Subsecţiunea 1
Accesul în zona de operaţiuni aeriene
84. Accesul în zona de operaţiuni aeriene este autorizat de operatorul aeroportuar în comun cu Poliţia de Frontieră şi numai dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în această zonă. Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat.
85. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zona de operaţiuni aeriene, aceasta va deţine o autorizaţie.
86. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zona de operaţiuni aeriene, pe parbrizul vehiculului va fi afişat un permis de acces pentru vehicule.
87. Persoanele aflate în zona de operaţiuni aeriene vor prezenta, la cerere, autorizaţia pentru control.
Subsecţiunea a 2-a
Accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat
88. Accesul în zona de securitate cu acces restricţionat este permis doar dacă persoanele sau vehiculele au un motiv întemeiat să se afle în această zonă. Tururile de aeroport cu ghid, efectuate sub escorta unor persoane autorizate, sunt considerate a avea un motiv întemeiat. Controlul accesului este efectuat de Poliţia de Frontieră în comun cu operatorii aeroportuari.
89. Pentru ca unei persoane să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat, aceasta va prezenta una dintre următoarele autorizaţii:
1) carte de îmbarcare valabilă; sau
2) legitimaţie de membru de echipaj valabilă; sau
3) legitimaţie de aeroport valabilă; sau
4) legitimaţie valabilă de inspector aeronautic emisă de AAC;
5) orice legitimaţie valabilă emisă sau recunoscută de AAC.
În mod alternativ, se poate acorda accesul după identificarea pozitivă prin intermediul verificării datelor biometrice.
90. Pentru ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat, pe parbrizul vehiculului va fi afişat un permis de acces pentru vehicule.
91. Poliţia de Frontieră înainte de a permite unei persoane accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat verifică cartea de îmbarcare pentru a se asigura în mod rezonabil că respectivul document este valabil.
Operatorul aeroportuar înainte de a permite unei persoane accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat verifică legitimaţia menţionată la pct.89 subpct. 2)-5) pentru a se asigura în mod rezonabil că respectiva legitimaţie este valabilă şi că persoana care o prezintă este titularul.
92. În cazul utilizării identificării biometrice, verificarea trebuie să asigure că persoana care intenţionează să dobândească accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat deţine una dintre autorizaţiile enumerate la pct.89 şi că această autorizaţie este valabilă şi nu a fost invalidată.
93. Pentru a preveni accesul neautorizat în zonele de securitate cu acces restricţionat, punctele de acces trebuie să fie controlate:
1) cu un sistem electronic care limitează accesul la câte o persoană pe rând; sau
2) de către persoane autorizate care efectuează controlul accesului.
Limitarea la o singură persoană pe rând, menţionată la subpct. 1), nu se aplică la punctele de acces utilizate exclusiv de personalul responsabil cu aplicarea legii.
94. Înainte ca unui vehicul să i se permită accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat, operatorul aeroportuar verifică permisul de acces pentru vehicule, pentru a se asigura că documentul este valabil şi că acesta corespunde vehiculului respectiv.
941. Accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat face obiectul dispoziţiilor suplimentare emise de către AAC.
[Pct.941 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 3-a
Cerinţe privind legitimaţiile de membru de echipaj şi legitimaţiile de aeroport
95. Legitimaţia de membru de echipaj a unui angajat de un transportator aerian, emisă de AAC, şi legitimaţia de aeroport emisă de operatorul aeroportuar pot fi emise numai pentru o persoană care are o necesitate operaţională şi care a trecut cu succes printr-o verificare aprofundată a antecedentelor.
96. Legitimaţia de membru de echipaj şi legitimaţia de aeroport se emit pentru o perioadă de maximum cinci ani.
97. Legitimaţia unei persoane care nu trece cu succes verificarea aprofundată a antecedentelor este dezactivată sau retrasă imediat şi restituită autorităţii aeroportuare sau entităţii emitente.
98. Legitimaţia se poartă la vedere cel puţin atunci când titularul se află într-o zonă de securitate cu acces restricţionat. O persoană care nu îşi poartă legitimaţia la vedere în zonele de securitate cu acces restricţionat, altele decât cele în care sunt prezenţi pasageri, este somată de către persoanele responsabile de aplicarea pct.143 subpct. 3) şi, dacă este cazul, este raportată.
99. Legitimaţia de membru de echipaj sau legitimaţia de aeroport este returnată imediat entităţii emitente:
1) la cererea entităţii emitente sau a operatorului aeroportuar, după caz;
2) la încetarea contractului de muncă;
3) la schimbarea angajatorului;
4) la schimbarea necesităţii de a avea acces în zonele pentru care s-a acordat autorizaţie;
5) la expirarea legitimaţiei;
6) la retragerea legitimaţiei.
[Pct.99 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
100. Entitatea emitentă este notificată imediat în cazul pierderii, furtului sau nereturnării unei legitimaţii.
101. O legitimaţie electronică este dezactivată imediat în urma returnării, a expirării, a retragerii sau a notificării pierderii, a furtului sau a nereturnării acesteia.
Subsecţiunea a 4-a
Cerinţe suplimentare privind legitimaţiile de membru de echipaj
102. Legitimaţia de membru de echipaj a unui angajat de către un transportator aerian din Republica Moldova trebuie să conţină cel puţin:
1) numele şi fotografia titularului;
2) numele transportatorului aerian;
3) cuvântul "crew" în limba engleză;
4) data expirării.
Subsecţiunea a 5-a
Cerinţe suplimentare privind legitimaţiile de aeroport
103. Legitimaţia de aeroport trebuie să conţină:
1) numele şi fotografia titularului;
2) numele angajatorului titularului, cu excepţia cazurilor în care este programat electronic;
3) numele entităţii emitente sau numele aeroportului;
4) zonele pentru care titularul este autorizat să aibă acces;
5) data expirării, cu excepţia cazurilor în care este programată electronic.
Numele şi zonele de acces pot fi înlocuite de o identificare echivalentă.
104. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a legitimaţiilor de aeroport, operatorul aeroportuar implementează un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a legitimaţiilor pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. Operatorul aeroportuar implementează un sistem de actualizare periodică a elementelor de securitate şi/sau a designului legitimaţiilor de aeroport. Totodată, atât la constatarea unui număr critic de legitimaţii de aeroport pierdute, sustrase sau nereturnate, cât şi la detectarea tentativelor de utilizare frauduloasă a legitimaţiilor de aeroport, operatorul aeroportuar ia măsuri corespunzătoare.
[Pct.104 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 6-a
Cerinţe privind permisele de acces pentru vehicule
105. Operatorul aeroportuar poate emite un permis de acces pentru vehicule numai în cazul în care s-a constatat o necesitate operaţională.
106. Un permis de acces pentru vehicule este propriu vehiculului în cauză şi prezintă:
1) zonele pentru care vehiculul este autorizat să aibă acces; şi
2) data expirării.
107. Un permis electronic de acces pentru vehicule este:
1) fixat pe vehicul într-un mod care să garanteze că nu poate fi transferat; sau
2) legat de utilizatorul înregistrat al vehiculului, persoană fizică sau juridică cu ajutorul unei baze de date securizate de înregistrare a vehiculelor.
Nu este necesar ca permisele electronice de acces pentru vehicule să indice zonele în care vehiculul este autorizat să aibă acces sau data expirării, cu condiţia ca aceste informaţii să poată fi citite electronic şi verificate înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat. Permisele electronice de acces pentru vehicule trebuie să poată fi citite electronic în zona de operaţiuni aeriene.
108. Permisul de acces pentru vehicule este afişat permanent pe parbrizul din faţă al vehiculului ori de câte ori vehiculul se află în zona de operaţiuni aeriene.
[Pct.108 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
109. Permisul de acces pentru vehicule este returnat imediat entităţii emitente:
1) la cererea entităţii emitente;
2) atunci când vehiculul urmează să nu mai fie utilizat pentru acces în zona de operaţiuni aeriene;
3) la expirarea permisului de acces, cu excepţia cazului în care acesta este invalidat în mod automat.
110. Entitatea emitentă este notificată imediat în cazul pierderii, al furtului sau al nereturnării unui permis de acces pentru vehicule.
111. Un permis electronic de acces pentru vehicule este dezactivat imediat în urma returnării, a expirării sau a notificării pierderii, a furtului sau a nereturnării.
112. Pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a permiselor de acces pentru vehicule, operatorul aeroportuar stabileşte un sistem care să ofere o asigurare rezonabilă că tentativele de utilizare a permiselor de acces pentru vehicule pierdute, furate sau nereturnate sunt detectate. Operatorul aeroportuar implementează un sistem de actualizare periodică a permiselor de acces pentru vehicule. Totodată, atât la constatarea unui număr critic de permise de acces pentru vehicule pierdute, sustrase sau nereturnate, cât şi la detectarea tentativelor de utilizare frauduloasă a acestora, operatorul aeroportuar ia măsuri corespunzătoare.
[Pct.112 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
113. Vehiculele care sunt utilizate numai în zona de operaţiuni aeriene şi care nu au permisiunea de a circula pe drumurile publice pot fi exceptate de la aplicarea pct.106-112, cu condiţia să aibă un marcaj exterior clar care să indice faptul că sunt vehicule operaţionale folosite în aeroportul respectiv.
114. Operatorul aeroportuar stabileşte în programul său de securitate criterii şi limitări pentru exceptări acordate vehiculelor care sunt utilizate numai în zona de operaţiuni aeriene şi care nu au permisiunea de a circula pe drumurile publice.
Subsecţiunea a 7-a
Accesul cu însoţire
115. Membrii de echipaj, alţii decât cei care deţin o legitimaţie de aeroport valabilă, sunt însoţiţi în permanenţă atunci când se află în zone de securitate cu acces restricţionat, altele decât:
1) zonele în care pot fi prezenţi pasageri;
2) zonele aflate în imediata apropiere a aeronavei cu care au sosit sau cu care urmează să plece;
3) zonele destinate pentru echipaje;
4) distanţele dintre terminal sau punctul de acces şi aeronava cu care au sosit sau cu care vor pleca membrii echipajului.
116. Operatorul aeroportuar poate stabili în programul său de securitate proceduri aplicabile în mod excepţional cu privire la exceptările de la respectarea cerinţelor de la pct.103 şi a obligaţiilor privind verificarea antecedentelor aplicabile unor persoane, cu condiţia ca acestea să fie însoţite în permanenţă atunci când se află în zone de securitate cu acces restricţionat. O persoană poate fi exceptată de la cerinţa de a fi însoţită dacă deţine o autorizaţie şi este titulară a unei legitimaţii de aeroport valabile.
[Pct.116 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
117. Operatorul aeroportuar se asigură că însoţitorul:
1) deţine o legitimaţie valabilă conform dispoziţiilor de la pct.89 subpct. 3)-5);
2) este autorizat de către operatorul aeroportuar şi însoţeşte persoane în zonele de securitate cu acces restricţionat;
3) are în permanenţă persoana/persoanele însoţită/însoţite în raza sa vizuală directă;
4) se asigură în mod rezonabil că persoana/persoanele însoţită/însoţite nu încalcă normele de securitate.
118. Un vehicul poate fi exceptat de la respectarea cerinţelor de la pct.105-114 cu condiţia că este însoţit în permanenţă atunci când se află în zona de operaţiuni aeriene.
119. În cazul în care un pasager nu călătoreşte în cadrul unui contract de transport aerian care are drept rezultat emiterea unei cărţi de îmbarcare sau a unui permis echivalent, un membru al echipajului care însoţeşte acest pasager poate fi exceptat de la cerinţele menţionate la pct.117 subpct. 1).
120. Criteriile de respingere a cererii de emitere a unei legitimaţii de aeroport sunt cele menţionate la pct.4241.
[Pct.120 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
121. Orice alte exceptări fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 4-a
Controlul de securitate al persoanelor, altele
decât pasagerii, şi al articolelor transportate
122. Poliţia de Frontieră în comun cu operatorii aeroportuari sunt responsabili de controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, şi al articolelor transportate.
123. Poliţia de Frontieră, în baza informaţiilor operative sau a suspiciunilor întemeiate, supune persoana unui control de securitate manual repetat, autorizând sau refuzând accesul în zona de securitate cu acces restricţionat.
[Pct.123 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
124. Persoanele, altele decât pasagerii, sunt supuse controlului de securitate de către operatorul aeroportuar prin unul dintre următoarele mijloace:
1) control manual;
2) poartă detectoare de metale (WTMD);
3) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
4) scanere de securitate care nu utilizează radiaţii ionizante;
5) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinaţie cu detectoare portabile de metale (HHMD);
6) echipamente de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD);
7) echipamente de detectare a explozibililor din încălţăminte (SED).
Echipamentele SMD şi SED pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.
125. În ceea ce priveşte controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, se aplică prevederile de la pct.183, 187-189 şi 192-197.
126. Operatorii aeroportuari şi Poliţia de Frontieră utilizează echipamentele ETD şi ETD în combinaţie cu echipamentele SED numai ca mijloace suplimentare de control de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, sau într-o alternanţă imprevizibilă cu controalele manuale, controalele manuale în combinaţie cu echipamentele SMD, poarta detectoare de metale sau scanerele de securitate.
127. Articolele transportate de persoane, altele decât pasagerii, sunt supuse controlului de securitate de către Poliţia de Frontieră în comun cu operatorul aeroportuar, prin unul dintre următoarele mijloace:
1) control manual;
2) echipamente cu raze X;
3) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
4) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
5) software de detectare automată a articolelor interzise (în continuare –APID) în combinaţie cu subpct. (3).
[Pct.127 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1271. În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă articolele transportate conţin sau nu articole interzise, acesta trebuie să fie respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
[Pct.1271 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
128. În ceea ce priveşte controlul de securitate al articolelor transportate de alte persoane decât pasagerii, se aplică prevederile punctelor 200 – 202, 206 – 207, 212 – 215, 217 – 218.
[Pct.128 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
129. Operatorii aeroportuari pot utiliza echipamentele de detectare a urmelor de explozibili numai ca mijloace suplimentare de control de securitate al articolelor transportate de persoane, altele decât pasagerii, sau într-o alternanţă imprevizibilă cu controalele manuale, echipamentele cu raze X sau sistemele de detectare a explozibililor.
130. Atunci când persoanele, altele decât pasagerii, şi articolele transportate sunt supuse controlului de securitate în mod continuu şi aleatoriu, frecvenţa trebuie stabilită de operatorul aeroportuar pe baza unei evaluări a riscurilor.
131. Animalele utilizate pentru a răspunde unor nevoi operaţionale şi conduse de o persoană deţinătoare a unei legitimaţii de aeroport valabilă trebuie supuse unui control vizual înainte de acordarea accesului în zonele de securitate cu acces restricţionat.
132. Exceptările şi procedurile speciale aplicabile prezentei secţiuni sunt obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 5-a
Examinarea vehiculelor
133. Poliţia de Frontieră în comun cu operatorii aeroportuari sunt responsabili de implementarea controlului de securitate al vehiculelor.
134. Poliţia de Frontieră, în baza informaţiilor operative sau a suspiciunilor întemeiate, supune vehiculul unui control de securitate manual repetat, autorizând sau refuzând accesul în zona de securitate cu acces restricţionat.
[Pct.134 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea 1
Vehicule care intră în părţi critice
135. Toate vehiculele sunt examinate de către operatorul aeroportuar înainte de a intra în părţi critice. După examinare şi până la intrarea în părţile critice, acestea sunt protejate de orice intervenţie ilicită.
136. Şoferul şi orice alţi pasageri ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul în timpul efectuării examinării. Acestora li se cere să îşi scoată bunurile personale din vehicul şi să le ia cu ei pentru controlul de securitate.
137. Operatorul aeroportuar elaborează metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al selectării zonelor vehiculelor ce urmează să fie examinate.
138. Exceptările şi procedurile speciale aplicabile prezentei subsecţiuni sunt obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Vehicule care intră în zone de securitate cu acces
restricţionat, altele decât părţi critice
139. Şoferul şi orice alţi pasageri ai vehiculului nu trebuie să se afle în vehicul în timpul efectuării examinării. Acestora li se cere să îşi scoată bunurile personale din vehicul şi să le ia cu ei pentru controlul de securitate.
140. Poliţia de Frontieră în comun cu operatorii aeroportuari elaborează metodologii clare care să asigure caracterul aleatoriu al zonelor vehiculelor care urmează să fie examinate.
Subsecţiunea a 3-a
Metode de examinare
141. Un control manual constă în verificarea manuală completă a zonelor selectate, inclusiv a conţinutului acestora, pentru a se asigura în mod rezonabil că acestea nu conţin articole interzise.
142. Echipamentele de detectare a urmelor de explozibili sunt utilizate numai ca mijloace suplimentare de examinare a vehiculelor.
Secţiunea a 6-a
Supravegherea, patrularea şi alte controale fizice
143. Operatorul aeroportuar este responsabil de efectuarea activităţilor de supraveghere şi de patrulare pentru a monitoriza:
1) demarcaţiile dintre zona nonrestricţionată, zona de operaţiuni aeriene, zonele de securitate cu acces restricţionat, părţile critice şi, dacă este cazul, zonele demarcate;
2) zonele din terminal şi zonele din vecinătatea acestuia care sunt accesibile publicului, inclusiv parcările şi drumurile;
3) purtarea la vedere a legitimaţiilor de către persoanele aflate în zonele de securitate cu acces restricţionat, altele decât cele în care sunt prezenţi pasageri, precum şi valabilitatea acestor legitimaţii;
4) afişarea şi valabilitatea permiselor de acces pentru vehiculele aflate în zona de operaţiuni aeriene;
5) bagajele de cală, mărfurile şi poşta, proviziile de bord, precum şi poşta şi mărfurile operatorilor aerieni aflate în părţi critice, care aşteaptă să fie încărcate.
144. Frecvenţa şi mijloacele cu care se efectuează activităţile de supraveghere şi de patrulare se bazează pe o evaluare a riscurilor, aprobată de AAC şi realizată de către operatorul aeroportuar.
145. La evaluarea riscurilor prevăzută la pct.144, operatorul aeroportuar va ţine cont de:
1) mărimea aeroportului, inclusiv numărul şi natura operaţiunilor;
2) configuraţia aeroportului, în special interconexiunile dintre zonele stabilite în aeroport;
3) posibilităţile şi limitările pe care le prezintă mijloacele utilizate în activităţile de supraveghere şi de patrulare.
146. La cerere, părţile din evaluarea riscurilor prevăzută la pct.144, care se referă la frecvenţa şi la mijloacele de supraveghere şi de patrulare, sunt puse la dispoziţia AAC.
147. Operatorul aeroportuar realizează activităţi de supraveghere şi de patrulare în mod impredictibil şi verifică valabilitatea legitimaţiilor în mod aleatoriu.
148. Operatorul aeroportuar stabileşte în programul său de securitate măsuri menite atât să descurajeze trecerea ilicită a persoanelor prin punctele de control de securitate, cât şi, dacă o astfel de încălcare s-a produs, să asigure că încălcarea şi repercusiunile acesteia sunt soluţionate şi rectificate prompt.
1481. Operatorul aeroportuar stabileşte în programul său de securitate proceduri pentru tratarea bagajelor neidentificate şi a obiectelor suspecte în conformitate cu o evaluare a riscurilor de securitate, aprobată de AAC.
[Pct.1481 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
149. Platformele şi zonele de parcare sunt adecvat iluminate şi, în special, iluminatul furnizat acoperă zonele vulnerabile ale aeroportului.
Secţiunea a 7-a
Articole interzise
150. Persoanelor, altele decât pasagerii, li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricţionat a articolelor enumerate la pct.156.
151. Operatorul aeroportuar poate acorda o exceptare de la pct.156, cu condiţia ca persoana să fie autorizată să transporte articole interzise în zonele de securitate cu acces restricţionat, în vederea îndeplinirii unor sarcini esenţiale pentru exploatarea instalaţiilor aeroportuare sau a aeronavelor ori pentru îndeplinirea atribuţiilor în timpul zborului.
152. În fiecare aeroport, pentru a stabili legătura dintre persoana autorizată să transporte unul sau mai multe articole enumerate la pct.156 şi articolul transportat, operatorul aeroportuar se asigură că:
1) persoana deţine o autorizaţie din partea operatorului aeroportuar şi o are asupra sa. Autorizaţia este indicată pe legitimaţia care oferă acces în zonele de securitate cu acces restricţionat sau pe o declaraţie scrisă separat. Autorizaţia indică articolul sau articolele care pot fi transportate, fie menţionând categoria, fie articolul specific. În cazul în care este indicată pe legitimaţie, autorizaţia este recunoscută pe baza principiului necesităţii de a cunoaşte; sau
2) la punctul de control de securitate există un sistem ce indică persoanele care sunt autorizate să transporte, inclusiv articolele permise, menţionându-se fie categoria, fie articolul specific.
153. Stabilirea legăturii prevăzute la pct.152 are loc înainte de a se permite introducerea articolului (articolelor) în cauză în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la solicitarea persoanelor care efectuează activităţi de supraveghere sau de patrulare în temeiul pct.143 subpct. 3).
154. Articolele enumerate la pct.156 pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricţionat dacă sunt păstrate în următoarele condiţii de siguranţă:
1) încăperile de depozitare sunt adecvate păstrării acestor articole (mereu încuiate, fără geam);
2) articolele sunt păstrate şi protejate în mod corespunzător, în containere separate, cu încuietori sau în safeuri separate, cu cifru, asigurând separarea fiecărui articol în parte;
3) toate articolele sunt înregistrate într-un registru special, pe compartimente speciale în funcţie de tipul articolului păstrat;
4) încăperile de depozitare sunt dotate cu sisteme de monitorizare şi supraveghere video continuă;
5) cheile de acces sunt păstrate doar de personalul autorizat în acest sens;
[Subpct.6) abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
155. Articolele enumerate la pct.227 subpct. 3)-5) pot fi depozitate în zonele de securitate cu acces restricţionat, cu condiţia să nu fie accesibile pasagerilor.
156. Următoarele categorii de articole sunt interzise de a fi introduse în zonele de securitate cu acces restricţionat de către persoane, altele decât pasagerii:
1) pistoale, arme de foc şi alte dispozitive care lansează proiectile – dispozitive care pot fi sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave prin lansarea de proiectile, inclusiv:
a) toate tipurile de arme de foc, cum ar fi pistoale, revolvere, carabine, puşti;
b) pistoale de jucărie, copii şi imitaţii ale armelor de foc care pot fi confundate cu arme adevărate;
c) părţi componente ale armelor de foc, cu excepţia lunetelor telescopice;
d) arme cu aer comprimat şi cu CO2, cum ar fi pistoale, puşti cu alice, carabine, precum şi puşti şi pistoale cu bile;
e) pistoale lansatoare de rachete de semnalizare şi pistoale starter;
f) arcuri, arbalete şi săgeţi;
g) harpoane şi lansatoare de harpoane;
h) praştii şi catapulte;
2) dispozitive paralizante – dispozitive concepute special pentru a paraliza sau a imobiliza, inclusiv:
a) dispozitive cu electroşocuri, cum ar fi pistoale cu electroşocuri, pistoale paralizante ("taser") şi bastoane cu electroşocuri;
b) dispozitive de asomare şi dispozitive de ucidere a animalelor;
c) substanţe chimice, gaze şi spray-uri neutralizante şi incapacitante, cum ar fi spray-uri cu substanţe iritant-lacrimogene, spray-uri cu piper, spray-uri cu ardei iute, gaze lacrimogene, spray-uri cu acid şi spray-uri cu substanţe repulsive pentru animale;
3) substanţe şi dispozitive explozive şi incendiare – substanţe şi dispozitive explozive şi incendiare care pot sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau a pune în pericol siguranţa aeronavei, inclusiv:
a) muniţie;
b) capse detonante;
c) detonatoare şi fitiluri;
d) copii sau imitaţii ale dispozitivelor explozibile;
e) mine, grenade şi alte dispozitive explozibile militare;
f) artificii şi alte articole pirotehnice;
g) bombe fumigene şi cartuşe fumigene;
h) dinamită, praf de puşcă şi explozibili plastici;
4) orice alt articol care poate fi utilizat pentru a cauza vătămări grave şi care nu este utilizat în mod obişnuit în zonele de securitate cu acces restricţionat, cum ar fi echipamentele specifice artelor marţiale, săbiile, spadele etc.
Capitolul II
SECURITATEA AERONAVELOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
157. La examinarea de securitate a interiorului unei aeronave, categoriile de articole interzise sunt prevăzute la pct.156.
158. Dispozitivele explozibile şi incendiare asamblate sunt considerate articole interzise pentru examinarea de securitate a exteriorului unei aeronave.
159. Un operator aerian asigură aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol în ceea ce priveşte aeronavele sale.
160. Nu este necesar ca o aeronavă să fie supusă unui control de securitate. Aceasta trebuie să fie supusă unei examinări de securitate în conformitate cu pct.163-165.
161. Un operator aerian este, la cerere, notificat de operatorul aeroportului dacă o aeronavă care îi aparţine se află sau nu într-o parte critică. Atunci când acest lucru nu este clar, se va presupune că aeronava se află într-o parte, alta decât una critică.
162. Atunci când o zonă nu mai este considerată parte critică din cauza unei modificări a statutului de securitate, operatorul aeroportuar informează în acest sens transportatorii care sunt afectaţi.
Secţiunea a 2-a
Examinarea de securitate a aeronavelor
Subsecţiunea 1
Cazurile în care se realizează o examinare
de securitate a unei aeronave
163. O aeronavă este supusă unei examinări de securitate în următoarele cazuri:
1) ori de câte ori există motive să se creadă că persoane neautorizate ar fi putut avea acces la o aeronavă;
2) în orice moment înainte de plecare;
3) dacă soseşte în zona de securitate cu acces restricţionat dinspre o ţară unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, trebuie supusă unei examinări de securitate după debarcarea pasagerilor din zona ce urmează a fi examinată şi/sau după descărcarea calei. Examinarea nu poate începe decât după ce aeronava a ajuns în poziţia finală de parcare;
4) dacă soseşte dintr-un stat unde măsurile de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, în care a fost în tranzit după ce a venit dintr-o ţară unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, se consideră a fi o aeronavă care soseşte dintr-o ţară unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor detaliate din prezentul Program.
[Pct.163 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
164. O examinare de securitate a unei aeronave constă în examinarea zonelor definite ale unei aeronave care fac obiectul dispoziţiilor suplimentare emise de AAC.
[Pct.164 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
165. Modalităţile de efectuare a examinării de securitate a aeronavelor fac obiectul dispoziţiilor suplimentare emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Informaţii privind examinarea de securitate a unei aeronave
166. Informaţiile privind examinarea de securitate a unei aeronave alocate unui zbor de plecare sunt înregistrate şi păstrate într-un loc aflat în afara aeronavei timp de 24 de ore sau pe durata zborului, dacă este de lungă durată, şi conţin:
1) numărul zborului; şi
2) originea zborului precedent.
167. În cazul în care a fost efectuată o examinare de securitate a aeronavei, informaţiile cuprind şi:
1) data şi ora la care a fost efectuată examinarea de securitate a aeronavei;
2) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea examinării de securitate a aeronavei.
168. Înregistrarea informaţiilor prevăzute la pct.166 şi 167 poate fi păstrată în format electronic.
Subsecţiunea a 3-a
Protecţia aeronavelor
169. Indiferent de locul în care o aeronavă este parcată într-un aeroport, fiecare dintre uşile sale exterioare trebuie protejate de către operatorul aerian împotriva accesului neautorizat prin una dintre următoarele măsuri:
1) se asigură că persoanele care încearcă să obţină acces neautorizat sunt somate prompt;
2) închid uşa/uşile exterioare. Atunci când aeronava se află într-o parte critică, uşile exterioare care nu sunt accesibile persoanelor de la sol sunt considerate închise dacă mijloacele de acces au fost îndepărtate şi plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât accesul persoanelor să fie împiedicat în mod rezonabil;
3) deţin mijloace electronice care pot detecta imediat accesul neautorizat;
4) deţin un sistem electronic de acces pe bază de legitimaţie de aeroport la toate uşile care conduc direct la puntea de îmbarcare pentru pasageri, adiacente unei uşi deschise a aeronavei, care permite doar accesul persoanelor instruite în conformitate cu PNICSA. Aceste persoane trebuie să se asigure că accesul neautorizat nu este posibil în intervalul de timp în care utilizează uşa;
5) să fie parcată, ori de câte ori este posibil, cât mai departe de îngrădirea perimetrului aeroportuar sau alte bariere uşor accesibile şi în zone bine iluminate.
170. Pct.169 nu se aplică în cazul unei aeronave care este parcată într-un hangar încuiat sau protejat în orice alt mod împotriva accesului neautorizat.
171. În cazul în care uşile externe sunt închise, iar aeronava se află într-o parte, alta decât o parte critică, fiecare uşă externă trebuie:
1) să aibă mijloacele de acces îndepărtate; sau
2) să fie sigilată; sau
3) să fie încuiată; sau
4) să fie monitorizată.
[Pct.171 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
172. Pct.171 subpct. 1) nu se aplică în cazul unei uşi accesibile persoanelor de la sol.
173. În cazul în care mijloacele de acces se îndepărtează de la uşile care nu sunt accesibile persoanelor de la sol, acestea trebuie plasate suficient de departe de aeronavă, astfel încât să se prevină în mod rezonabil accesul.
174. În cazul în care uşile externe sunt încuiate, numai persoanele care au o necesitate operaţională trebuie să fie în măsură să descuie aceste uşi.
175. În cazul în care uşile externe sunt monitorizate, monitorizarea trebuie să asigure că accesul neautorizat la aeronavă este imediat detectat.
176. În cazul în care serviciile de securitate menţionate la pct.171 sunt total sau parţial subcontractate prestatorilor de servicii, programul de securitate al operatorului va conţine prevederi de delegare a responsabilităţilor şi de control de îndeplinire a acestora.
Secţiunea a 21-a
Pasagerii nedisciplinaţi
[Secţiunea 21-a (pct.1761-1765) introdusă prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1761. Transportatorii aerieni vor elabora şi vor implementa o politică şi proceduri specifice pentru pasagerii care prezintă comportament agresiv la sol (în sala de plecare şi în timpul îmbarcării), la bordul aeronavei (uşa aeronavei deschisă), în timpul parcării sau rulării (uşa aeronavei închisă), după decolarea aeronavei şi în zbor. Sistemul de tratare a pasagerilor nedisciplinaţi va conţine nivele de ameninţare, avertizări scrise emise pasagerului nedisciplinat şi proceduri de raportare a incidentului.
[Pct.1761 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1762. Pasagerii nedisciplinaţi sunt persoanele care comit unul dintre următoarele acte:
1) agresiune, intimidare, ameninţare sau imprudenţă voită, care pune în pericol ordinea sau siguranţa persoanelor sau a bunurilor;
2) agresiune, intimidare, ameninţare sau amestec în îndeplinirea atribuţiilor unui membru al echipajului sau care împiedică îndeplinirea normală a atribuţiilor acestuia;
3) imprudenţă voită sau pagube produse aeronavei, echipamentelor de bord sau structurilor şi echipamentelor conexe, care pun în pericol ordinea şi siguranţa aeronavei sau a ocupanţilor acesteia;
4) comunicarea informaţiilor cunoscute ca false care pot pune în pericol siguranţa unei aeronave aflate în aer;
5) nerespectarea unor comenzi sau instrucţiuni legale pentru asigurarea unor operaţiuni sigure, ordonate şi eficiente.
[Pct.1762 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1763. Pentru redresarea problemei pasagerilor nedisciplinaţi, transportatorii aerieni vor elabora o politică de zero toleranţă la astfel de acţiuni şi vor asigura instruirea iniţială şi periodică a membrilor de echipaj cu această politică.
[Pct.1763 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1764. Transportatorii aerieni elaborează şi aplică o politică şi proceduri specifice pentru pasagerii care prezintă comportament agresiv. Politica şi procedurile specifice vor cuprinde, dar nu se limitează la:
1) informarea pasagerilor cu privire la modul în care compania aeriană va reacţiona la încălcarea ordinii general acceptate şi includerea refuzului la îmbarcare a pasagerului nedisciplinat în condiţiile generale de transportare;
2) elaborarea procedurilor detaliate şi definirea responsabilităţilor clare pentru membrii de echipaj;
3) dispunerea unui sistem de avertizare şi de notificare scrisă a pasagerilor nedisciplinaţi (documentele trebuie să se afle la bordul aeronavei);
4) dispunerea la bordul aeronavei de mijloace necesare pentru limitarea libertăţii de acţiune;
5) dispunerea unui sistem de comunicare între personalul de la sol şi echipaj;
6) evaluarea cauzelor care au generat incidentul.
[Pct.1764 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1765. Măsurile de securitate suplimentare aplicate pasagerilor nedisciplinaţi fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate elaborate de Poliţia de Frontieră şi aprobate de AAC.
[Pct.1765 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 22-a
Transportarea pasagerilor potenţial perturbatori
[Secţiunea 22-a (pct.1766-17617) introdusă prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1766. Transportarea pasagerilor potenţial perturbatori se va efectua în conformitate cu prevederile art.43 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică. La categoria pasagerilor potenţial perturbatori se atribuie persoanele aflate în stare de arest, persoanele deportate escortate şi neescortate, persoanele inadmisibile şi persoanele suferinde de tulburări psihice.
[Pct.1766 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1767. În cazul transportării persoanelor aflate în stare de arest, a persoanelor deportate escortate/neescortate şi a persoanelor suferinde de tulburări psihice, transportatorul aerian este notificat în prealabil, în scris, de către organul competent cu privire la intenţia de a îmbarca un pasager potenţial perturbator la bordul unei aeronave care aparţine companiei. În cazul transportării persoanelor inadmisibile, transportatorul aerian este notificat neîntârziat, în aceeaşi zi cu sosirea pasagerului, cu privire la necesitatea de transportare a acestuia.
[Pct.1767 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1768. Transportatorul aerian se asigură că notificarea scrisă este pusă la dispoziţia pilotului comandant înainte de îmbarcarea pasagerilor în aeronavă şi conţine următoarele informaţii:
1) identitatea şi sexul persoanei;
2) motivul transportării;
3) numele şi funcţia persoanelor de escortă, dacă este cazul;
4) evaluarea riscurilor efectuată de organul competent, inclusiv motivele prezenţei sau absenţei escortei;
5) locul sau locurile din aeronavă alocate în avans, dacă este necesar;
6) natura documentelor de călătorie disponibile.
[Pct.1768 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
1769. Pe lângă prevederile art.43 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, escorta este desemnată atunci când urmează să fie îmbarcate la bordul aeronavei mai multe persoane inadmisibile sau o persoană deportată şi/sau o persoană inadmisibilă şi/sau un pasager care:
1) a prezentat un comportament agresiv la un zbor anterior sau în sala de tranzit, a atacat fizic sau verbal personalul aeroportului, al operatorului sau alţi pasageri;
2) a încercat să se automutileze;
3) a adus ameninţări cu violenţă;
4) a simulat probleme de sănătate care nu sunt confirmate de personalul medical;
5) este returnat într-o ţară în care va fi pus sub acuzare;
6) a comis o încălcare şi este deportată din ţară.
[Pct.1769 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17610. Decizia de a asigura escorte de securitate prevăzute la pct.1769 este luată de către conducerea sau personalul responsabil de securitate al transportatorului aerian.
[Pct.17610 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17611. Alocarea locurilor pentru escortele de securitate se include în procedurile de securitate ale transportatorului aerian.
[Pct.17611 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17612. Transportatorul aerian se asigură că nu va fi transportat mai mult de un deţinut considerat periculos pe zbor şi se va asigura că acesta este însoţit de minimum două escorte. Persoanele deţinute vor fi întotdeauna transportate fiind însoţite de escortă.
[Pct.17612 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17613. În cazul transportului de pasageri inadmisibili sau deportaţi, personalul responsabil al transportatorului aerian va solicita informaţii în scris din partea autorităţilor competente ale statului, pentru a identifica riscul transportării unor astfel de pasageri.
[Pct.17613 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17614. La transportul pasagerilor inadmisibili sau deportaţi se iau următoarele măsuri de securitate:
1) se informează în scris pilotul comandant;
2) se efectuează un control de securitate amănunţit al pasagerului şi al bagajului de mână şi de cală al acestuia;
3) pasagerul nu va fi plasat pe locurile de la culoar sau din apropierea uşilor de urgenţă;
4) pasagerul nu va fi servit cu alcool;
5) se va asigura comunicarea dintre echipaj şi escortă;
6) nu vor fi dezvăluite informaţii cu privire la detaliile transportului;
7) se asigură un număr suficient de membri ai escortei, dacă, în urma analizei de risc, se stabileşte că acest lucru este necesar;
8) la bord trebuie să fie disponibile dispozitive de imobilizare corespunzătoare, dacă în urma analizei de risc se stabileşte că acest lucru este necesar;
9) nedivulgarea publică a programului de zbor pentru transportul de pasageri potenţial perturbatori.
[Pct.17614 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17615. Pilotul comandant are dreptul de a refuza transportul unor astfel de pasageri şi al escortelor lor, în cazul în care are îndoieli cu privire la siguranţa şi securitatea zborului.
[Pct.17615 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17616. Persoana deportată va fi întotdeauna îmbarcată înainte de restul pasagerilor şi va fi debarcată ultima.
[Pct.17616 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
17617. Măsurile de securitate suplimentare aplicate pasagerilor potenţial perturbatori fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate elaborate de Poliţia de Frontiera şi aprobate de AAC.
[Pct.17617 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Capitolul III
PASAGERII ŞI BAGAJELE DE MÂNĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
177. Operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, Poliţia de Frontieră, entităţile responsabile de deservirea la sol asigură implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.
[Pct.177 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
178. Pasagerii care se află la plecare, în transfer sau în tranzit, precum şi bagajele de mână ale acestora se supun unui control de securitate pentru a se preveni introducerea articolelor interzise în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavei.
179. Pasagerii şi bagajele lor de mână care sosesc dintr-un stat unde măsurile de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, în care aeronava a fost în tranzit după ce a venit dintr-o ţară unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, se consideră a fi pasageri şi bagaje de mână care sosesc dintr-un stat unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente cu cele stabilite în prezentul Program, cu excepţia cazului în care există confirmarea că aceşti pasageri şi bagajele lor de mână au fost supuse controlului de securitate în conformitate cu prezentul Program.
[Pct.179 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
[Pct.180 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
181. Controlul de securitate al pasagerilor şi al bagajelor de mână se efectuează de către Poliţia de Frontieră în baza unor proceduri operaţionale proprii, care sunt aprobate de AAC.
Secţiunea a 2-a
Controlul de securitate al pasagerilor
Subsecţiunea 1
Aplicabilitate
182. Categoriile de pasageri exceptaţi de la controlul de securitate sunt stabiliţi în art.27 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
183. În cazul în care se permite transportarea unui animal viu în cabina unei aeronave, acesta este supus controlului de securitate fie ca pasager, fie ca bagaj de mână.
184. Înainte de efectuarea controlului de securitate, îmbrăcămintea de exterior este scoasă, aceasta fiind supuse controlului de securitate ca bagaje de mână. Operatorul care efectuează controlul îi poate solicita pasagerului să înlăture şi alte elemente de îmbrăcăminte şi/sau alte obiecte, dacă este cazul.
[Pct.184 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Metode de control de securitate
185. Pasagerii sunt supuşi controlului de securitate prin utilizarea a cel puţin uneia dintre următoarele metode:
1) control manual;
2) poartă detectoare de metale (WTMD);
3) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
4) scanere de securitate care nu utilizează radiaţii ionizante;
5) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinaţie cu detectoare portabile de metale (HHMD);
6) echipamente de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD);
7) echipamente de detectare a explozibililor din încălţăminte (SED).
Echipamentele ETD, echipamentele SMD şi echipamentele SED pot fi utilizate numai ca mijloace suplimentare de control de securitate.
186. În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă pasagerul are asupra sa articole interzise, i se interzice pasagerului în cauză accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat sau acesta este supus din nou controlului de securitate până când operatorul respectiv consideră că rezultatul este satisfăcător.
187. Atunci când se efectuează un control manual, acesta se face astfel încât să se asigure în mod rezonabil că persoana nu are asupra sa articole interzise.
188. Atunci când alarma porţii detectoare de metale se declanşează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.
189. Detectoarele portabile de metale sunt utilizate numai ca mijloc suplimentar de control de securitate. Acestea nu înlocuiesc necesitatea efectuării unui control manual.
190. Atunci când la verificarea cu echipament de detectare de explozibili (ETD) se declanşează alarma, aceasta este rezolvată ca să se asigure în mod rezonabil că pasagerul nu constituie ameninţare la adresa aviaţiei civile.
191. Procedura prevăzuta la pct.190 este inclusă în programul aeroportuar de securitate şi în procedurile Poliţiei de Frontieră, aprobate de către AAC.
192. Sunt utilizate echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinaţie cu detectoare portabile de metale (HHMD) numai în cazurile în care operatorul care efectuează controlul de securitate consideră că un control manual al unei anumite părţi a persoanei este ineficient şi/sau nedorit.
193. În cazul în care pentru controlul de securitate al pasagerilor se foloseşte un scaner de securitate cu examinator uman, aşa cum este definit în pct.498-504, sunt respectate următoarele condiţii minime:
1) nu este permisă stocarea, reţinerea, copierea, imprimarea sau extragerea de imagini cu ajutorul scanerelor de securitate. Cu toate acestea, orice imagine generată pe parcursul controlului de securitate este păstrată pe durata necesară pentru ca examinatorul uman să o analizeze, fiind ştearsă de îndată ce se stabileşte că pasagerul nu are asupra sa articole interzise. Accesul neautorizat şi utilizarea imaginii sunt interzise;
2) examinatorul uman care analizează imaginea se va afla într-un alt loc, astfel încât să nu poată vedea pasagerul supus controlului de securitate;
3) în locul separat unde este analizată imaginea nu sunt acceptate niciun fel de dispozitive tehnice cu capacitatea de a stoca, copia, fotografia sau înregistra imagini în orice alt mod;
4) imaginea nu poate fi legată de niciun fel de date referitoare la persoana supusă controlului de securitate, iar identitatea acestei persoane trebuie să rămână anonimă;
5) pasagerii pot opta pentru analizarea imaginii corpului lor de către un examinator uman de sex masculin sau feminin;
6) imaginea trebuie estompată sau acoperită pentru a împiedica identificarea feţei pasagerului.
194. Pct.193 subpct.1) şi 4) se aplică şi în cazul scanerelor de securitate cu detectare automată a ameninţărilor.
195. Pasagerii au dreptul de a refuza să se supună controlului efectuat cu un scaner de securitate. În acest caz, pasagerul este supus controlului de securitate printr-o metodă alternativă care include cel puţin un control manual, în conformitate cu procedurile specifice care fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
196. Atunci când alarma scanerului de securitate se declanşează, trebuie stabilită cauza care a produs alarma.
197. Înainte de a fi supus controlului cu scanerul de securitate, pasagerul este informat în legătură cu tehnologia utilizată, condiţiile de utilizare a acesteia şi posibilitatea de a refuza controlul efectuat cu un scaner de securitate.
Secţiunea a 3-a
Controlul de securitate al bagajelor de mână
Subsecţiunea 1
Aplicabilitate
198. Înainte de efectuarea controlului de securitate, computerele portabile şi alte aparate electrice de mari dimensiuni sunt scoase din bagajele de mână şi supuse controlului de securitate separat.
199. Excepţie de la prevederile pct.198 constituie cazul în care bagajele de mână urmează să fie supuse controlului de securitate cu sisteme de detectare a explozibililor (EDS) care respectă standardul C2 sau mai ridicat.
Subsecţiunea a 2-a
Lichide, aerosoli şi geluri (LAGs)
200. Este permisă introducerea în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavelor a lichidelor, a aerosolilor şi a gelurilor, cu condiţia că sunt supuse controlului de securitate sau sunt exceptate de la acest tip de control, în conformitate cu prevederile prezentului capitol.
[Pct.200 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
201. Poliţia de Frontieră supune controlului de securitate la intrarea în zona de securitate cu acces restricţionat, cel puţin, lichidele, aerosolii şi gelurile obţinute pe un aeroport sau la bordul unei aeronave, care sunt sigilate într-o pungă STEB, în interiorul căreia se află, poziţionată în mod vizibil, dovada achiziţionării din zona de operaţiuni aeriene a unui aeroport sau la bordul unei aeronave, precum şi lichidele, aerosolii şi gelurile care urmează să fie folosite pe durata călătoriei în scop medical sau care răspund unei necesităţi dietetice speciale, inclusiv alimentele pentru bebeluşi.
202. Obiecte personale, cum ar fi băuturi, parfumuri, produse cosmetice, medicamente, termosuri şi alte articole similare aparţinând personalului aeroportuar care intră în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavelor în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu, trebuie supuse aceloraşi restricţii şi exceptări precum cele pentru pasageri. Proviziile de aeroport sub formă de LAGs, necesare pentru a efectua activităţi în zona de securitate cu acces restricţionat, inclusiv produse de curăţare precum adezive, degresanţi cleiuri, vopsele şi uleiuri, sunt exceptate de la controlul de securitate.
[Pct.202 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
203. Înainte de efectuarea controlului de securitate, lichidele, aerosolii şi gelurile sunt scoase din bagajele de mână şi supuse controlului de securitate separat, cu excepţia cazului în care echipamentul utilizat la efectuarea controlului de securitate al bagajelor de mână are capabilitatea care să-i permită a fi utilizat pentru controlul de securitate al recipientelor multiple, închise, cu lichide, aerosoli şi geluri, aflate în bagaje.
204. Atunci când lichidele, aerosolii şi gelurile au fost scoase din bagajul de mână, pasagerul trebuie să prezinte:
1) toate lichidele, aerosolii şi gelurile în recipiente individuale cu o capacitate de maximum 100 de mililitri sau echivalent puse într-o singură pungă de plastic transparentă, resigilabilă, cu o capacitate de maximum 1 litru, în care articolele conţinute încap confortabil şi care este complet închisă;
2) toate celelalte lichide, aerosoli şi geluri, pungă STEB conţinând lichide, aerosoli şi geluri.
[Pct.204 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
205. Poliţia de Frontieră, transportatorii aerieni şi operatorii aeroportuari furnizează pasagerilor informaţii în ceea ce priveşte controlul de securitate al lichidelor, al aerosolilor şi al gelurilor practicat la aeroporturile de operare.
206. Operatorul aeroportuar în programul de securitate poate stabili ca lichidele, aerosolii şi gelurile transportate de pasageri pot fi exceptate de la controlul de securitate cu echipamente LEDS la intrarea într-o zonă de securitate cu acces restricţionat numai dacă sunt ambalate în recipiente individuale cu capacitatea de maximum 100 de mililitri sau echivalentă şi se află într-o singură pungă de plastic transparentă, resigilabilă, cu capacitatea de maximum 1 litru, în care articolele conţinute încap confortabil şi este complet închisă.
207. Operatorul aeroportuar, în coordonare cu Poliţia de Frontieră, poate stabili în programul de securitate categorii de lichide, aerosoli şi geluri care, din motive obiective, trebuie supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control.
Subsecţiunea a 3-a
Metode de control de securitate
208. Bagajele de mână sunt supuse controlului de securitate prin utilizarea a cel puţin uneia dintre următoarelor metode:
1) control manual;
2) echipamente cu raze X;
3) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
4) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
5) software APID în combinaţie cu subpct.3).
[Pct.208 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
209. În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de mână conţine sau nu articole interzise, acesta este respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
210. AAC poate stabili categorii de bagaje de mână care, din motive obiective, pot fi supuse unor proceduri speciale de control de securitate sau pot fi exceptate de la acest control.
211. Operatorul aeroportuar, în coordonare cu Poliţia de Frontieră, stabileşte în programul de securitate proceduri speciale de control de securitate pentru valizele diplomatice în conformitate cu cerinţele stabilite la art.27 alin.(3) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
[Pct.211 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
212. Controlul manual al bagajului de mână constă în verificarea manuală a bagajului, inclusiv a conţinutului acestuia, astfel încât să se asigure în mod rezonabil că acesta nu conţine articole interzise.
213. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X, fiecare imagine trebuie să fie vizualizată de operatorul care efectuează controlul de securitate.
Atunci când se utilizează sisteme EDS, fiecare imagine trebuie să fie vizualizată de operatorul care efectuează controlul de securitate sau analizată cu ajutorul software-ului APID).
[Pct.213 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
214. Atunci când se utilizează echipamentul APID, toate alarmele menţionate la punctul 5251 trebuie soluţionate într-un mod considerat satisfăcător de operatorul care efectuează controlul de securitate, astfel încât să se asigure în mod rezonabil faptul că nu se transportă articole interzise în zona de securitate cu acces restricţionat sau la bordul unei aeronave.
[Pct.214 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
2141. Atunci când se utilizează sisteme EDS, toate alarmele menţionate la punctul 466 trebuie soluţionate prin efectuarea din nou a controlului de securitate al bagajului utilizând o metodă suplimentară de control de securitate.
Atunci când sistemele EDS au fost instalate înainte de 1 iulie 2023 şi sunt utilizate fără software APID, toate alarmele menţionate la punctul 466 trebuie soluţionate într-un mod considerat satisfăcător de operatorul care efectuează controlul de securitate, astfel încât să se asigure în mod rezonabil faptul că nu se transportă articole interzise în Zona de securitate cu acces restricţionat sau la bordul unei aeronave. În cazul în care identitatea unui articol este neclară, alarmele trebuie soluţionate prin efectuarea din nou a controlului de securitate al bagajului, utilizând o metodă suplimentară de control de securitate.
[Pct.2141 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
215. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, se scoate din bagaj orice articol a cărui densitate împiedică operatorul care efectuează controlul de securitate să analizeze conţinutul bagajului de mână. Bagajul este supus din nou controlului de securitate, iar articolul în cauză este supus controlului de securitate separat ca bagaj de mână.
216. Orice bagaj în care se constată prezenţa unui aparat electric de mari dimensiuni este supus din nou controlului de securitate după îndepărtarea acestuia, iar aparatul electric este supus controlului de securitate separat, cu excepţia cazului în care bagajul de mână a fost supus controlului de securitate cu echipamente EDS care respectă standardul C2 sau mai ridicat.
217. Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioadă, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puţin 10 minute. Această cerinţă se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.
218. Supraveghetorul responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de mână asigură componenţa optimă a echipei, calitatea muncii, instruirea, asistenţa şi evaluarea.
2181. Atunci când software-ul APID este utilizat în combinaţie cu sisteme EDS care îndeplinesc oricare dintre standardele C1, C1+, C2 sau C2+, operatorul sau entitatea care utilizează echipamentele trebuie să se asigure că procedurile sunt în conformitate cu conceptul de operare al acestor standarde în ceea ce priveşte controlul de securitate al articolelor electronice mari şi controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor.
[Pct.2181 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 4-a
Protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână
219. Pasagerii beneficiază de protecţie, iar bagajele de mână ale acestora sunt protejate de orice intervenţii neautorizate, începând cu momentul în care sunt supuşi controlului de securitate şi până la plecarea aeronavei care îi transportă.
220. Protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână este asigurată de către operatorul aeroportuar din punctul în care sunt supuşi controlului de securitate şi până la poarta de îmbarcare şi de transportatorul aerian de la poarta de îmbarcare până la aeronava care îi transportă.
221. Procedurile specifice cu privire la protecţia pasagerilor şi a bagajelor de mână fac obiectul dispoziţiilor suplimentare emise de AAC.
Secţiunea a 5-a
Articole interzise
Subsecţiunea 1
Prevederi generale
222. Pasagerilor li se interzice introducerea în zonele de securitate cu acces restricţionat sau la bordul unei aeronave a articolelor enumerate la pct.227.
223. O exceptare de la pct.222 poate fi acordată în următoarele condiţii:
1) AAC şi-a dat acordul pentru transportul articolului respectiv în conformitate cu procedura stabilită;
2) transportatorul aerian şi Poliţia de Frontieră au fost informate de AAC în legătură cu pasagerul şi articolul pe care acesta îl transportă înainte de îmbarcarea pasagerilor în aeronavă;
3) regulile de siguranţă aplicabile sunt respectate;
4) articolul va fi apoi plasat în condiţii de securitate la bordul aeronavei.
224. Cu excepţia articolelor interzise specificate la pct.255, articolele interzise menţionate la pct.227 pot fi transportate în bagajele de cală, cu condiţia ca pasagerii să nu aibă acces nesupravegheat la aceste bagaje de la punctul de control până la primirea acestuia la sosire.
225. Poliţia de Frontieră şi/sau transportatorul aerian poate refuza accesul în zona de securitate cu acces restricţionat şi în cabina unei aeronave oricărui pasager care deţine un articol ce nu figurează în lista prevăzută la pct.227, dar asupra căruia există suspiciuni rezonabile.
226. Transportatorul aerian se asigură că pasagerii sunt informaţi cu privire la articolele interzise enumerate la pct.227 înainte de încheierea procedurii de înregistrare.
Subsecţiunea a 2-a
Lista articolelor interzise
227. Fără a aduce atingere normelor de siguranţă aplicabile, pasagerilor le este interzis să introducă următoarele articole în zona de securitate cu acces restricţionat şi la bordul unei aeronave:
1) pistoale, arme de foc şi alte dispozitive care lansează proiectile – dispozitive care pot fi sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave prin lansarea de proiectile, inclusiv:
a) toate tipurile de arme de foc, cum ar fi pistoale, revolvere, carabine, puşti;
b) pistoale de jucărie, copii şi imitaţii ale armelor de foc care pot fi confundate cu arme adevărate;
c) părţi componente ale armelor de foc, cu excepţia lunetelor telescopice;
d) arme cu aer comprimat şi cu CO2, cum ar fi pistoale, puşti cu alice, carabine, precum şi puşti şi pistoale cu bile;
e) pistoale lansatoare de rachete de semnalizare şi pistoale starter;
f) arcuri, arbalete şi săgeţi;
g) harpoane şi lansatoare de harpoane;
h) praştii şi catapulte;
2) dispozitive paralizante – dispozitive concepute special pentru a paraliza sau a imobiliza, inclusiv:
a) dispozitive cu electroşocuri, cum ar fi pistoale cu electroşocuri, pistoale paralizante (taser) şi bastoane cu electroşocuri;
b) dispozitive de asomare şi dispozitive de ucidere a animalelor;
c) substanţe chimice, gaze şi spray-uri neutralizante şi incapacitante, cum ar fi spray-uri cu substanţe iritant-lacrimogene, spray-uri cu piper, spray-uri cu ardei iute, gaze lacrimogene, spray-uri cu acid şi spray-uri cu substanţe repulsive pentru animale;
3) obiecte cu vârf ascuţit sau cu muchie ascuţită – obiecte care pot fi utilizate pentru a cauza vătămări grave, inclusiv:
a) obiecte concepute pentru a toca, cum ar fi topoare, securi şi satâre;
b) topoare şi dălţi de spart gheaţa;
c) lame de ras;
d) cuttere;
e) cuţite cu lame cu lungimea mai mare de 6 cm;
f) foarfeci cu lame cu lungimea mai mare de 6 cm, măsurată de la ax;
g) echipamente de arte marţiale, cu vârf ascuţit sau cu lamă ascuţită;
h) săbii şi spade;
4) unelte de lucru – unelte care pot fi utilizate atât pentru a cauza vătămări grave, cât şi pentru a pune în pericol siguranţa aeronavei, inclusiv:
a) răngi;
b) burghie şi vârfuri de burghie, inclusiv maşini de găurit electrice portabile fără fir;
c) unelte cu lamă sau tijă cu o lungime mai mare de 6 cm, care pot fi utilizate ca arme, cum ar fi şurubelniţe şi dălţi;
d) fierăstraie, inclusiv fierăstraie electrice portabile fără fir;
e) arzătoare de sudură;
f) pistoale de împuşcat bolţuri şi pistoale de bătut cuie;
5) instrumente contondente – obiecte care pot fi utilizate pentru a cauza vătămări grave atunci când sunt folosite pentru a lovi, inclusiv:
a) bâte de baseball şi softball;
b) ciomege şi bastoane, cum ar fi bastoanele de poliţie;
c) echipamente specifice artelor marţiale;
6) substanţe şi dispozitive explozive şi incendiare – substanţe care pot sau par a putea fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau a pune în pericol siguranţa aeronavei, inclusiv:
a) muniţie;
b) capse detonante;
c) detonatoare şi fitiluri;
d) copii sau imitaţii ale dispozitivelor explozibile;
e) mine, grenade şi alte dispozitive explozibile militare;
f) artificii şi alte articole pirotehnice;
g) bombe fumigene şi cartuşe fumigene;
h) dinamită, praf de puşcă şi explozibili plastici.
Capitolul IV
BAGAJELE DE CALĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
228. Poliţia de Frontieră, transportatorii aerieni, operatorii aeroportuari şi entităţile responsabile de deservirea la sol vor asigura implementarea măsurilor de securitate prevăzute în prezentul capitol.
[Pct.228 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
229. Toate bagajele de cală sunt supuse unui control de securitate înainte de îmbarcarea în aeronavă, pentru a se preveni introducerea unor articole interzise în zonele de securitate cu acces restricţionat şi la bordul aeronavei.
230. Bagajele de cală care sosesc dintr-un stat unde măsurile de securitate aplicate sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, în care aeronava a fost în tranzit după ce a sosit dintr-o ţară unde măsurile de securitate aplicate nu sunt recunoscute ca fiind echivalente prevederilor prezentului Program, se consideră a fi bagaje de cală care nu au fost supuse controlului de securitate, cu excepţia cazului în care există confirmare că aceste bagaje de cală au fost supuse controlului de securitate în respectivul stat la nivelul standardelor din prezentul Program.
[Pct.230 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
[Pct.231 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
232. Controlul de securitate al bagajelor de cală se efectuează de către Poliţia de Frontieră în baza unor proceduri operaţionale proprii, care sunt aprobate de AAC.
Secţiunea a 2-a
Controlul de securitate al bagajelor de cală
Subsecţiunea 1
Categorii speciale de bagaje şi valizele diplomatice
[Subsecţiunea 1 abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Controlul de securitate
234. Controlul de securitate al bagajelor de cală se efectuează după cum urmează:
1) pentru controlul de securitate al bagajelor de cală se utilizează, separat sau combinate, următoarele metode:
a) controlul manual;
b) echipamente cu raze X;
c) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
d) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (EDT);
2) în cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă bagajul de cală conţine sau nu articole interzise, acesta este respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
235. Categoriile bagajelor de cală care pot fi exceptate de la controlul de securitate sunt stabilite la art.28 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
[Pct.235 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
236. Un control manual constă în verificarea manuală completă a bagajului, inclusiv a conţinutului acestuia, astfel încât să se asigure că acesta nu conţine articole interzise.
237. Atunci când se utilizează echipamente cu raze X sau echipamente EDS, existenţa oricărui obiect a cărui densitate diminuează capacitatea operatorului şi a echipamentului de a analiza conţinutul bagajului va avea drept rezultat supunerea acestuia unei alte metode de control de securitate.
238. Controlul de securitate cu ajutorul unui echipament de detectare a urmelor de explozibili (ETD) constă în analiza unor eşantioane prelevate din interiorul şi exteriorul bagajului, precum şi din conţinutul acestuia. Conţinutul bagajului poate fi, de asemenea, supus unui control manual.
239. Operatorul aeroportuar în comun cu Poliţia de Frontieră stabileşte proceduri detaliate privind realizarea controlului de securitate în condiţii de ieşire din funcţiune a echipamentului de bază.
240. Persoanele care efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioade, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puţin 10 minute. Această cerinţă se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.
241. Un supraveghetor responsabil de operatorii care efectuează controlul de securitate al bagajelor de cală este responsabil pentru a asigura o componenţă optimă a echipei, calitatea muncii, instruirea, asistenţa şi evaluarea.
Secţiunea a 3-a
Protecţia bagajelor de cală
242. Bagajele de cală care urmează să fie încărcate într-o aeronavă sunt protejate de către transportatorul aerian împotriva oricăror intervenţii neautorizate, începând din momentul în care sunt supuse controlului de securitate sau sunt date în grija transportatorului aerian (procesul care are loc mai întâi este luat în considerare) şi până la plecarea aeronavei cu care urmează să fie transportate acestea. Bagajele de cală care nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate trebuie supuse din nou controlului de securitate.
243. Pasagerilor nu li se poate permite accesul la bagajele de cală care au fost supuse controlului de securitate decât dacă respectivele bagaje de cală le aparţin şi dacă sunt supravegheaţi de către Poliţia de Frontieră astfel încât să se asigure că:
1) niciunul dintre articolele interzise incluse la pct.256 nu sunt introduse în bagajele de cală;
2) niciunul dintre articolele interzise incluse la pct.227 nu sunt scoase din bagajele de cală şi introduse în zonele de securitate cu acces restricţionat sau la bordul aeronavei.
Secţiunea a 4-a
Concordanţa dintre bagajele de cală şi pasageri
Subsecţiunea 1
Identificarea bagajelor de cală
244. Fiecare bagaj de cală este identificat de transportatorul aerian ca fiind însoţit sau neînsoţit.
245. În timpul procesului de îmbarcare, transportatorii aerieni trebuie să se asigure că fiecare pasager prezintă o carte de îmbarcare valabilă sau un document echivalent care corespunde bagajului de cală înregistrat.
246. În timpul procesului de îmbarcare, transportatorul aerian trebuie să asigure existenţa unei proceduri de identificare a bagajelor de cală ale pasagerilor care nu s-au îmbarcat sau care au părăsit aeronava înainte de plecare.
247. În cazul în care un pasager nu este prezent la bordul aeronavei, bagajul de cală corespunzător cărţii sale de îmbarcare sau documentului echivalent se consideră a fi neînsoţit.
248. Transportatorii aerieni asigură că fiecare bagaj de cală neînsoţit este clar identificabil ca fiind autorizat pentru transportul aerian, iar Poliţia de Frontieră se asigură că acesta este supus controlului de securitate înainte de a fi îmbarcat la bordul unei aeronave.
2481. Operatorul aeroportuar stabileşte proceduri de identificare şi măsuri de securitate corespunzătoare în privinţa bagajelor neidentificate şi a obiectelor suspecte, ca urmare a unei evaluări a riscurilor.
[Pct.2481 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Factorii independenţi de voinţa pasagerului
249. Transportatorul aerian înregistrează motivul pentru care un bagaj a devenit neînsoţit înainte de încărcarea acestuia în aeronavă, cu excepţia cazului în care se aplică măsurile de securitate menţionate la pct.251-253.
250. Detalii suplimentare cu privire la factorii independenţi de voinţa pasagerilor sunt obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 3-a
Măsuri de securitate adecvate pentru bagajele
de cală neînsoţite
251. Bagajele de cală neînsoţite, care nu fac obiectul pct.249 şi 250, trebuie să fie supuse controlului de securitate efectuat prin utilizarea uneia dintre metodele indicate la pct.234 şi, dacă este cazul, se aplică cerinţele suplimentare prevăzute în dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC.
252. Bagajele de cală care devin bagaje neînsoţite din cauza unor factori diferiţi de cei menţionaţi la pct.250 trebuie scoase din aeronavă şi supuse din nou controlului de securitate înainte de a fi reîncărcate.
253. Dispoziţii detaliate suplimentare cu privire la măsurile de securitate adecvate pentru bagajele de cală neînsoţite sunt prevăzute în dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 5-a
Articole interzise
254. Pasagerilor li se interzice să transporte în bagajul de cală articolele prevăzute la pct.256.
255. O exceptare de la pct.254 poate fi acordată în următoarele condiţii:
1) se respectă procedura aprobată de AAC care permite transportul articolului respectiv şi stabileşte cerinţe specifice pentru transportatorul aerian;
2) regulile de siguranţă aplicabile sunt respectate.
2551. Transportatorul aerian trebuie să asigure că transportul armelor de foc în bagaje de cală este permis numai după ce o persoană autorizată şi calificată în mod corespunzător din cadrul Poliţiei de Frontieră a stabilit că acestea nu sunt încărcate. Aceste arme de foc trebuie depozitate într-un loc care să nu fie accesibil niciunei persoane în timpul zborului.
[Pct.2551 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
256. Pasagerilor le este interzis să transporte în bagajele de cală substanţe şi dispozitive explozive şi incendiare care pot fi utilizate pentru a cauza vătămări grave sau care pot pune în pericol siguranţa aeronavei, inclusiv:
1) muniţie;
2) capse detonante;
3) detonatoare şi fitiluri;
4) mine, grenade şi alte dispozitive explozibile militare;
5) artificii şi alte articole pirotehnice;
6) bombe fumigene şi cartuşe fumigene;
7) dinamită, praf de puşcă şi explozibili plastici.
257. Transportatorul aerian se asigură permanent că pasagerii sunt informaţi cu privire la articolele interzise enumerate la pct.256 înainte de încheierea procedurii de înregistrare.
Capitolul V
MĂRFURILE ŞI POŞTA
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
258. Poliţia de Frontieră, transportatorii aerieni, operatorii aeroportuari şi entităţile responsabile de deservirea la sol vor asigura implementarea măsurilor de securitate prevăzute în prezentul capitol.
[Pct.258 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
259. Controlul de securitate al mărfurilor şi al poştei, inclusiv al mărfurilor şi al poştei în transfer, se efectuează de către agenţii abilitaţi, iar în lipsa acestora de către Poliţia de Frontieră. În cazul în care controlul de securitate al mărfurilor şi al poştei se efectuează de către agenţii abilitaţi, acest proces urmează a fi coordonat cu Poliţia de Frontieră în baza unor proceduri operaţionale ale Poliţiei de Frontieră, care sunt aprobate de AAC.
[Pct.259 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
260. Dispozitivele explozibile şi incendiare asamblate, care nu sunt transportate în conformitate cu normele de siguranţă aplicabile, sunt considerate articole interzise în expedierile de mărfuri şi de poştă.
261. Toate mărfurile şi poşta se supun unor măsuri de securitate înainte de a fi îmbarcate într-o aeronavă.
262. Un transportator aerian nu acceptă să transporte mărfuri sau poştă la bordul unei aeronave în cazul în care nu a aplicat el însuşi aceste măsuri sau aplicarea lor nu a fost confirmată şi atestată de un agent abilitat sau acestea/aceasta nu au/a fost supuse controlului de securitate de către Poliţia de Frontieră.
[Pct.262 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
263. Mărfurile şi poşta în tranzit pot fi exceptate de la controlul de securitate dacă rămân la bordul navei.
Subsecţiunea 1
Măsuri de securitate. Prevederi generale
264. Toate mărfurile şi poşta sunt supuse controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de a fi încărcate la bordul unei aeronave, cu excepţia cazului în care:
1) expedierea a fost supusă de către un agent abilitat măsurilor de securitate necesare şi a fost protejată împotriva oricărei intervenţii neautorizate din momentul aplicării respectivelor măsuri de securitate şi până la încărcare;
[Subpct.2) abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
3) expedierea este exceptată de la controlul de securitate şi a fost protejată împotriva oricărei intervenţii neautorizate din momentul în care a devenit marfă destinată transportului aerian identificabilă sau poştă destinată transportului aerian identificabilă şi până la încărcare.
2641. Transportatorul aerian acceptă pentru transportare mărfuri şi/sau poştă livrate de către o entitate autorizată în acest sens sau de către un agent abilitat. În procesul acceptării sunt luate în considerare următoarele:
1) nu există semne de interferenţă asupră integrităţii lotului;
2) loturilor li s-a atribuit statut de securitate, confirmat prin documente de însoţire, ceea ce confirmă că loturile au fost supuse măsurilor de securitate în corespundere cu prevederile programului de securitate al transportatorului aerian;
3) loturile sunt furnizate de către persoana identificată în documentele de însoţire;
4) loturile au fost suspuse controlului de securitate şi statul de securitate este atribuit.
[Pct.2641 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
265. Atunci când există orice motiv să se creadă că o expediere căreia i s-au aplicat măsuri de securitate a făcut obiectul unei violări a integrităţii sau nu a fost protejată împotriva intervenţiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceasta este supusă controlului de securitate de către un agent abilitat înainte de încărcarea la bordul unei aeronave.
266. Expedierile care par să fi făcut obiectul unei violări a integrităţii sau care sunt în alt mod suspecte sunt tratate ca mărfuri sau poştă cu risc ridicat (high risk cargo or mail).
267. Un agent abilitat care respinge o expediere din motive de risc ridicat trebuie să se asigure că expedierea şi documentele însoţitoare sunt marcate ca mărfuri şi poştă cu risc ridicat înainte ca expedierea să fie returnată persoanei reprezentând entitatea care o livrează. O astfel de expediere nu se încarcă pe o aeronavă decât dacă este tratată de un alt agent abilitat drept marfă şi poştă cu risc ridicat.
[Pct.267 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
2671. Accesul mărfurilor şi al poştei în zonele de securitate cu acces restricţionat poate fi acordat numai după ce s-a stabilit entitatea care este autorizată să transporte expedierea dintr-o zonă nerestricţionată.
[Pct.2671 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
2672. Se va pune la dispoziţia agentului abilitat, a transportatorului aerian sau a operatorului aeroportuar care acordă accesul în zonele de securitate cu acces restricţionat o copie a declaraţiei semnate, prevăzute în anexa nr.3, cu excepţia cazului în care transportul se efectuează în numele agentului abilitat sau al transportatorului aerian destinatar din zonele de securitate cu acces restricţionat.
[Pct.2672 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
2673. Se poate permite intrarea în zonele de securitate cu acces restricţionat a expedierilor de mărfuri sau de poştă cărora nu li s-au aplicat anterior măsuri de securitate, cu una dintre următoarele condiţii:
1) să fi fost supuse controlului de securitate înainte de intrare, în conformitate cu pct.269-274, sub responsabilitatea agentului abilitat sau a transportatorului aerian destinatar;
2) să fie însoţite la sediul agentului abilitat sau al transportatorului aerian situat în zonele de securitate cu acces restricţionat, sub responsabilitatea acestora.
La livrare, trebuie asigurată protecţia acestor expedieri faţă de intervenţiile neautorizate până la momentul în care sunt supuse controlului de securitate. Personalul care însoţeşte astfel de expedieri sau care le protejează faţă de intervenţiile neautorizate sunt instruite în conformitate cu prevederile PNICSA.
[Pct.2673 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
268. Procedurile privind mărfurile şi poşta cu risc ridicat fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
2681. Procedurile privind utilizarea echipamentelor pentru controalele de securitate fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
[Pct.2681 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Controlul de securitate
269. La efectuarea controlului de securitate al mărfurilor sau al poştei:
1) se utilizează mijloacele şi metodele cele mai adecvate pentru a detecta articole interzise, ţinând cont de natura expedierii; şi
2) mijloacele sau metodele utilizate corespund unui standard suficient de înalt pentru a asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în interiorul expedierii.
270. Atunci când operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate fi sigur, în mod rezonabil, că expedierea nu conţine articole interzise, expedierea în cauză este respinsă sau este supusă din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
271. Mărfurile şi poşta sunt supuse controlului de securitate efectuat prin cel puţin una dintre următoarele metode în conformitate cu dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC:
1) control manual;
2) echipamente cu raze X;
3) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
4) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
5) control vizual;
6) echipamente de detecţie a metalelor (MDE);
7) echipamente EVD.
[Pct.271 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
272. Persoanele care efectuează controlul de securitate al mărfurilor cu echipamente cu raze X sau echipamente EDS nu trebuie, în mod normal, să petreacă mai mult de 20 de minute examinând continuu imagini. După fiecare astfel de perioadă, operatorul care efectuează controlul de securitate nu trebuie să examineze imagini timp de cel puţin 10 minute. Această cerinţă se aplică numai atunci când există un flux neîntrerupt de imagini de examinat.
273. Pot fi exceptate de controlul de securitate mărfurile şi trimiterile poştale în tranzit doar în cazul în care acestea rămân la bordul aeronavei.
274. Măsurile suplimentare privind exceptarea de la controlul de securitate al mărfurilor şi al poştei fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 2-a
Agenţi abilitaţi
Subsecţiunea 1
Aprobarea agenţilor abilitaţi
275. Agenţii abilitaţi sunt aprobaţi de AAC.
276. Aprobarea ca agent abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.
277. Orice entitate care aplică măsurile de securitate menţionate la pct.286-297 este aprobată ca agent abilitat. Sunt incluşi furnizorii terţi de logistică responsabili de servicii integrate de antrepozitare şi transport, transportatorii aerieni şi agenţii de handling.
278. Un agent abilitat poate subcontracta una sau mai multe dintre următoarele:
1) oricare dintre măsurile de securitate menţionate la pct.286-297 altui agent abilitat;
2) oricare dintre măsurile de securitate menţionate la pct.286-297 altei entităţi, dacă măsurile respective sunt aplicate la punctul de lucru al agentului abilitat sau la un aeroport şi sunt incluse în programul de securitate al agentului abilitat sau al aeroportului;
3) oricare dintre măsurile de securitate menţionate la pct.286-297 altei entităţi, dacă măsurile respective sunt aplicate în alt loc decât la punctul de lucru al agentului abilitat sau la un aeroport şi dacă entitatea a fost certificată sau aprobată de către AAC, pentru furnizarea acestor servicii;
4) protecţia şi transportul expedierilor unui transportator rutier de mărfuri care îndeplineşte cerinţele de la pct.311 şi 316.
279. Pentru aprobarea agenţilor abilitaţi se aplică următoarea procedură:
1) solicitantul trebuie să ceară aprobarea AAC pentru punctele de lucru indicate în cerere;
2) solicitantul prezintă AAC un program de securitate care:
a) descrie metodele şi procedurile urmate de către agent pentru a se conforma cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, cerinţelor prezentului Program, inclusiv altor acte normative subsecvente acestora;
b) descrie modul în care agentul urmează să monitorizeze respectarea acestor metode şi proceduri;
3) solicitantul prezintă "Declaraţia-angajament – agent abilitat" conform anexei nr.2. Declaraţia este semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de către persoana responsabilă de securitate;
4) declaraţia semnată rămâne în păstrarea AAC;
5) AAC examinează programul de securitate şi apoi efectuează o verificare la faţa locului a punctelor de lucru indicate, pentru a evalua dacă solicitantul respectă cerinţele Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, cerinţele prezentului Program, inclusiv cerinţele altor acte normative subsecvente acestora;
6) dacă AAC consideră că informaţiile furnizate în temeiul subpct. 1)-6) sunt satisfăcătoare, aceasta se asigură că detaliile necesare cu privire la agent se introduc în Baza de date a Republicii Moldova privind securitatea lanţului de aprovizionare cel târziu în următoarea zi lucrătoare;
7) la înregistrarea în baza de date, AAC atribuie fiecărui punct de lucru aprobat un cod alfanumeric unic de identificare, într-un format standard;
8) dacă AAC consideră că informaţiile furnizate în temeiul subpct. 1)-6) nu sunt satisfăcătoare, motivele sale trebuie notificate prompt entităţii care solicită aprobarea ca agent abilitat;
9) programul de securitate al unui transportator aerian care descrie metodele şi procedurile de urmat de către respectivul transportator aerian pentru a se conforma cerinţelor Legii nr.192/2019, cerinţelor prezentului Program, inclusiv altor acte normative subsecvente acestora, cu privire la aprobarea agenţilor abilitaţi, se consideră a îndeplini cerinţele privind programul de securitate al unui agent abilitat;
10) un agent abilitat nu este considerat ca fiind aprobat decât atunci când datele sale sunt incluse în Baza de date a Republicii Moldova privind securitatea lanţului de aprovizionare.
280. Un agent abilitat desemnează cel puţin o persoană la fiecare punct de lucru responsabilă de aplicarea programului de securitate transmis. Această persoană trebuie să fi trecut cu succes printr-o verificare aprofundată a antecedentelor.
281. Un agent abilitat este revalidat la intervale regulate care nu pot depăşi cinci ani.
282. Revalidarea include efectuarea unei verificări la faţa locului pentru a evalua dacă agentul abilitat respectă în continuare cerinţele Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, cerinţele prezentului Program, inclusiv ale altor acte normative subsecvente acestora.
283. O inspecţie efectuată în spaţiile de lucru ale agentului abilitat de către AAC în conformitate cu PNCCSA poate fi considerată drept verificare la faţa locului, cu condiţia să acopere toate cerinţele necesare pentru aprobare.
284. În cazul în care AAC consideră că agentul abilitat nu mai respectă cerinţele Legii nr.192/2019, cerinţele prezentului Program, inclusiv cerinţele altor acte normative subsecvente acestora, retrage statutul de agent abilitat pentru punctul sau punctele de lucru indicate.
285. Imediat după retragere şi, în orice caz, în termen de 24 de ore, AAC asigură că modificarea de statut a fostului agent abilitat este înregistrată în Baza de date a Republicii Moldova privind securitatea lanţului de aprovizionare.
Subsecţiunea a 2-a
Măsuri de securitate care trebuie aplicate de un agent abilitat
286. Atunci când un agent abilitat acceptă expedieri, stabileşte dacă entitatea de la care primeşte expedierile este un agent abilitat, un expeditor cunoscut sau nu deţine niciunul dintre aceste statute.
287. Agentul abilitat sau transportatorul aerian solicită persoanei care efectuează livrarea oricăror expedieri să prezinte buletinul de identitate, paşaportul sau permisul de conducere sau un alt document cu fotografia sa, care a fost eliberat sau este recunoscut de autoritatea naţională. Documentul respectiv trebuie utilizat pentru a stabili identitatea persoanei care efectuează livrarea expedierilor.
[Pct.287 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
288. Agentul abilitat se asigură că expedierile cărora nu le-au fost aplicate anterior toate măsurile de securitate necesare sunt:
1) supuse controlului de securitate în conformitate cu pct.269-274; sau
2) acceptate în vederea depozitării sub răspunderea exclusivă a agentului abilitat, neidentificabile ca expedieri destinate transportului aerian înainte de selecţionare şi selecţionate în mod autonom, fără intervenţia expeditorului sau a oricărei persoane sau entităţi, cu excepţia celor desemnate şi pregătite de agentul abilitat în acest scop. Prezentul subpunct se aplică doar dacă expeditorul nu poate prevedea faptul că expedierea va fi efectuată pe cale aeriană.
289. După aplicarea măsurilor de securitate menţionate la pct.286-288 şi la dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC, agentul abilitat asigură protecţia mărfurilor şi a poştei în conformitate cu prevederile secţiunii a 4-a a prezentului capitol.
290. După aplicarea măsurilor de securitate menţionate la pct.286-289, agentul abilitat se asigură că orice expediere încredinţată unui transportator aerian sau unui alt agent abilitat este însoţită de documentaţia corespunzătoare, fie sub forma unei scrisori de transport aerian, fie a unei declaraţii separate, în format electronic sau pe suport de hârtie.
291. Documentaţia menţionată la pct.290 este disponibilă pentru inspecţia de către AAC în orice moment înainte de încărcarea expedierii în aeronavă şi pe toată durata zborului sau timp de 24 de ore, dacă această durată este mai mare şi conţine informaţiile următoare:
1) codul unic alfanumeric de identificare a agentului abilitat, astfel cum a fost primit de la AAC;
2) un cod unic de identificare a expedierii, precum numărul scrisorii de transport aerian (house sau master air waybill);
3) conţinutul expedierii, cu excepţia expedierilor enumerate în cadrul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC ca exceptări de la controlul de securitate;
4) statutul de securitate al expedierii care să menţioneze:
a) "SPX", însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranţă pe aeronave de pasageri, de marfă şi de poştă;
[Lit.b) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
c) "SHR", însemnând că expedierea poate fi transportată în siguranţă pe aeronave de pasageri, de marfă şi de poştă, în conformitate cu cerinţele pentru nivelul ridicat de risc;
5) motivul emiterii statutului de securitate care să menţioneze:
[Lit.a) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
b) "RA", însemnând că a fost selecţionată de către un agent abilitat;
c) mijlocul sau metoda de control de securitate utilizată după cum urmează:
- control manual (PHS);
- echipamente cu raze X (XRY);
- sisteme EDS (EDS);
- echipamente ETD (ETD);
- control vizual (VCK);
- echipamente de detecţie a metalelor (CMD);
- echipamente EVD (EVD);
d) motivele pentru care expedierea a fost exceptată de la controlul de securitate;
6) numele persoanei care a emis statutul de securitate sau o modalitate de identificare echivalentă, inclusiv data şi ora emiterii;
7) codul unic de identificare, obţinut de la AAC, al oricărui agent abilitat care a acceptat statutul de securitate acordat unei expedieri de către un alt agent abilitat, inclusiv în cursul operaţiunilor de transfer.
[Pct.291 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
292. Un agent abilitat care încredinţează expedieri unui alt agent abilitat sau transportator aerian poate decide, de asemenea, să transmită doar informaţiile necesare în conformitate cu pct.291 subpct. 1)-5) şi 7) şi să păstreze informaţiile necesare în conformitate cu pct.291, subpct. 6) pe durata zborului sau a zborurilor ori timp de 24 de ore, dacă această perioadă este mai mare.
2921. Mărfurile sau poşta aflate în transfer pentru care transportatorul aerian sau agentul abilitat care acţionează în numele acestuia nu poate să confirme, prin documentele însoţitoare, informaţiile necesare conform prezentului punct sau punctului 293, după caz, trebuie supuse controlului de securitate înainte de a fi îmbarcate la bordul unei aeronave pentru următorul zbor.
[Pct.2921 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
293. În cazul expedierilor consolidate, cerinţele de la pct.290-292 sunt considerate îndeplinite dacă:
1) agentul abilitat care efectuează consolidarea reţine informaţiile necesare în temeiul pct.291 subpct. 1)-7), pentru fiecare expediere individuală, pe durata zborului sau zborurilor ori timp de 24 de ore, dacă această perioadă este mai mare;
2) documentaţia care însoţeşte expedierea consolidată include codul de identificare alfanumeric al agentului abilitat care a efectuat consolidarea, un cod unic de identificare al expedierii consolidate şi statutul de securitate al acesteia.
294. Pct.293 subpct. 1) nu se aplică expedierilor consolidate care sunt întotdeauna supuse controlului de securitate sau exceptate de la acesta în conformitate cu dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC, dacă agentul abilitat atribuie expedierii consolidate un cod unic de identificare şi indică statutul de securitate şi un singur motiv pentru care a fost emis acest statut de securitate.
295. Atunci când acceptă expedieri cărora nu le-au fost aplicate în prealabil toate măsurile de securitate necesare, agentul abilitat poate alege, de asemenea, să nu aplice măsurile de securitate menţionate la pct.286-297, ci să predea expedierile unui alt agent abilitat care să asigure aplicarea acestor măsuri de securitate.
296. Un agent abilitat se asigură că toţi membrii personalului care aplică măsuri de securitate sunt recrutaţi şi instruiţi în conformitate cu cerinţele PNICSA şi că toţi membrii personalului care au acces la mărfurile/poşta identificabile ca mărfuri/poştă destinate transportului aerian cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare au fost recrutaţi şi au urmat o instruire de conştientizare în materie de securitate în conformitate cu cerinţele PNICSA.
297. Măsuri suplimentare privind securitatea mărfurilor şi a poştei fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 3-a
Expeditorii cunoscuţi
[Secţiunea a 3-a (pct.298-310) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 4-a
Protecţia mărfurilor şi a poştei
Subsecţiunea 1
Protecţia mărfurilor şi a poştei în timpul transportului
311. Operatorul aeroportuar asigură protecţia mărfurilor şi poştei din momentul în care au fost supuse controlului de securitate şi pe durata transportării acestora la aeronavă. Pentru a se asigura că expedierile cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare sunt protejate împotriva intervenţiilor neautorizate în timpul transportului:
1) expedierile trebuie ambalate sau sigilate de către agentul abilitat sau expeditor, astfel încât să se asigure că orice violare a integrităţii ar fi vizibilă; dacă acest lucru nu este posibil, sunt luate măsuri alternative de protecţie care să asigure integritatea expedierii; şi
2) compartimentul de mărfuri al vehiculului în care urmează să fie transportate expedierile este încuiat sau sigilat, iar vehiculele cu prelată sunt securizate cu corzi TIR, astfel încât să se asigure că orice violare a integrităţii acestora ar fi vizibilă, iar suprafaţa de încărcare a vehiculelor cu platformă plată este ţinută sub observaţie; şi
3) declaraţia transportatorului rutier de mărfuri, conform anexei nr.3, trebuie să fie coordonată de transportatorul rutier de mărfuri care a încheiat contractul de servicii de transport cu agentul abilitat, cu expeditorul, cu excepţia cazului în care însuşi transportatorul rutier de mărfuri este aprobat ca agent abilitat.
[Pct.311 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
312. Declaraţia semnată se păstrează la agentul abilitat. La cerere, o copie a declaraţiei semnate trebuie să fie pusă la dispoziţia agentului abilitat sau a transportatorului aerian care primeşte expedierea ori a AAC.
[Pct.312 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
[Pct.313 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
3131. Protecţia mărfurilor şi a poştei în timpul transportului spre aeronavă este asigurată de către operatorul aeroportuar, agenţii abilitaţi, entitatea responsabilă de deservirea la sol pentru a preveni intervenţiile neautorizate.
[Pct.3131 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Protecţia mărfurilor şi a poştei în timpul manipulării,
al depozitării şi al încărcării într-o aeronavă
314. Expedierile de mărfuri şi poştă care se află într-o parte critică a unei zone de securitate cu acces restricţionat sunt protejate împotriva intervenţiilor neautorizate de către operatorul aeroportuar.
[Pct.314 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
315. Expedierile de mărfuri şi poştă care se află în alte părţi decât într-o parte critică a unei zone de securitate cu acces restricţionat sunt protejate împotriva intervenţiilor neautorizate de către operatorul aeroportuar până în momentul predării către un alt agent abilitat sau transportator aerian.
[Pct.315 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
316. Expedierile trebuie plasate în acele părţi ale spaţiului de lucru al agentului abilitat care sunt supuse unui control al accesului sau, dacă sunt plasate în afara unor astfel de părţi, operatorul aeroportuar trebuie să asigure că:
1) sunt protejate fizic, astfel încât să se prevină introducerea unui articol interzis; sau
2) nu sunt lăsate nesupravegheate, iar accesul este limitat la persoanele implicate în protecţia şi încărcarea mărfurilor şi a poştei în aeronave.
[Pct.316 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Capitolul VI
POŞTA ŞI MATERIALELE TRANSPORTATORULUI AERIAN
Secţiunea 1
Prevederi generale
317. Transportatorii aerieni, operatorii aeroportuari şi Poliţia de Frontieră asigură implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.
318. Înainte de a fi încărcate în cala unei aeronave, poşta şi materialele transportatorului aerian sunt supuse controlului de securitate şi protejate în conformitate cu capitolul IV sau sunt supuse unor măsuri de securitate şi protejate în conformitate cu capitolul V.
319. Înainte de a fi încărcate în orice parte a unei aeronave, diferită de cală, poşta şi materialele transportatorului aerian sunt supuse controlului de securitate şi protejate în conformitate cu prevederile privind bagajele de mână de la capitolul III. Măsurile suplimentare de securitate aplicate fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 2-a
Materialele transportatorului aerian utilizate pentru
procesarea pasagerilor şi a bagajelor
320. Materialele transportatorului aerian care sunt utilizate în scopul procesării pasagerilor şi a bagajelor şi care ar putea fi folosite pentru a compromite securitatea aviaţiei sunt protejate sau ţinute sub supraveghere de către transportatorul aerian, în vederea prevenirii accesului neautorizat.
[Pct.321 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
322. Transportatorul aerian se asigură că materialele scoase din uz, care ar putea fi utilizate pentru a facilita accesul neautorizat ori pentru a introduce bagaje în zona de securitate cu acces restricţionat sau într-o aeronavă, sunt distruse sau anulate.
323. Transportatorul aerian se asigură că sistemele de control al plecărilor şi sistemele de înregistrare sunt gestionate astfel încât să se împiedice accesul neautorizat. Serviciile de autoînregistrare a căror utilizare de către pasageri este permisă sunt considerate ca acces autorizat la astfel de sisteme.
Capitolul VII
PROVIZII DE BORD
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
324. Operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, Poliţia de Frontieră, furnizorul abilitat sau furnizorul recunoscut asigură implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.
325. Controlul de securitate al proviziilor de bord se efectuează de către Poliţia de Frontieră în comun cu transportatorii aerieni în baza unor proceduri operaţionale comune, care sunt aprobate de AAC.
326. Proviziile sunt considerate de bord din momentul în care sunt identificabile drept provizii care se iau la bordul unei aeronave pentru utilizarea, consumul sau achiziţionarea de către pasageri sau echipaj în timpul unui zbor.
327. Lista articolelor interzise în proviziile de bord coincide cu lista din pct.156. Articolele interzise trebuie manipulate în conformitate cu pct.150-155.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de securitate
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
328. Proviziile de bord sunt supuse controlului de securitate înainte de a fi introduse într-o zonă de securitate cu acces restricţionat, cu excepţia cazului în care:
1) proviziile au fost supuse măsurilor de securitate necesare de către un transportator aerian care le livrează la propria aeronavă şi au fost protejate de orice intervenţie neautorizată din momentul aplicării acestor măsuri până la livrarea la aeronavă;
2) proviziile au fost supuse măsurilor de securitate necesare de către un furnizor de provizii de bord abilitat (în continuare – furnizor abilitat) şi au fost protejate de orice intervenţie neautorizată din momentul aplicării acestor măsuri până la sosirea în zona de securitate cu acces restricţionat sau, dacă este cazul, până la livrarea la transportatorul aerian sau la alt furnizor abilitat;
3) proviziile au fost supuse măsurilor de securitate necesare de către un furnizor recunoscut şi au fost protejate de orice intervenţie neautorizată din momentul aplicării acestor măsuri până la livrarea la transportatorul aerian sau la furnizorul abilitat.
329. Atunci când există orice motiv să se creadă că proviziile de bord cărora le-au fost aplicate măsuri de securitate au făcut obiectul unei violări a integrităţii sau nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceste proviziile trebuie supuse controlului de securitate înainte de a se permite introducerea lor în zonele de securitate cu acces restricţionat.
330. Măsurile suplimentare de securitate aplicate proviziilor de bord fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Controlul de securitate
331. La efectuarea controlului de securitate al proviziilor de bord, mijloacele sau metodele trebuie să fie utilizate în funcţie de natura proviziilor şi corespund unui standard suficient pentru a asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în interiorul proviziilor.
332. Se utilizează, separat sau în combinaţie, următoarele mijloace sau metode de efectuare a controlului de securitate:
1) controlul vizual;
2) controlul manual;
3) echipamentele cu raze X;
4) sistemele de detectare a explozibililor (EDS);
5) echipamentele de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinaţie cu subpct. 1);
6) echipamente EVD aplicate în conformitate cu dispoziţiile suplimentare emise de AAC şi în combinaţie cu subpct. 1).
[Pct.332 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
333. În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă obiectul conţine sau nu articole interzise, acesta este respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
Subsecţiunea a 3-a
Aprobarea furnizorilor abilitaţi
334. Furnizorii abilitaţi sunt aprobaţi de AAC.
335. Aprobarea ca furnizor abilitat se acordă pentru un anumit punct de lucru.
336. Orice entitate care asigură aplicarea măsurilor de securitate menţionate la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni şi furnizează provizii de bord direct la aeronave trebuie să fie aprobată ca furnizor abilitat. Această prevedere nu se aplică în cazul unui transportator aerian care aplică el însuşi aceste măsuri de securitate şi livrează provizii doar la aeronava proprie.
337. Pentru aprobarea furnizorilor abilitaţi se aplică următoarea procedură:
1) entitatea solicită aprobarea AAC pentru a i se acorda statutul de furnizor abilitat.
2) solicitantul prezintă AAC un program de securitate care:
a) descrie metodele şi procedurile urmate de către furnizor pentru a se conforma cerinţelor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, cerinţelor prezentului Program, inclusiv altor acte normative subsecvente acestora;
b) descrie modul în care agentul urmează să monitorizeze respectarea acestor metode şi proceduri;
3) solicitantul prezintă "Declaraţia-angajament – furnizor abilitat" conform anexei nr.4. Declaraţia este semnată de reprezentantul legal al solicitantului sau de către persoana responsabilă de securitate;
4) declaraţia semnată se păstrează de către AAC;
5) AAC examinează programul de securitate şi apoi efectuează o verificare la faţa locului a punctelor de lucru indicate, pentru a evalua dacă solicitantul se conformează obligaţiilor stabilite la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni;
6) dacă AAC consideră că informaţiile furnizate în temeiul subpct. 2)-5) sunt satisfăcătoare, aceasta poate aproba furnizorul ca furnizor abilitat pentru punctele de lucru indicate;
7) dacă AAC consideră că aceste informaţii nu sunt satisfăcătoare, motivele sale sunt notificate prompt entităţii care solicită aprobarea ca furnizor abilitat.
338. Un furnizor abilitat este revalidat la intervale regulate care nu pot depăşi cinci ani.
339. Revalidarea include efectuarea unei verificări la faţa locului pentru a se evalua dacă furnizorul abilitat respectă în continuare obligaţiile stabilite la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni.
340. O inspecţie efectuată în spaţiile de lucru ale furnizorului abilitat de către AAC în conformitate cu PNCCSA poate fi considerată drept verificare la faţa locului, cu condiţia să acopere toate obligaţiile stabilite la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni.
341. În cazul în care AAC consideră că furnizorul abilitat nu mai respectă obligaţiile stabilite la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni, retrage statutul de furnizor abilitat pentru punctele de lucru indicate.
Subsecţiunea a 4-a
Desemnarea furnizorilor de provizii de bord recunoscuţi
342. Orice entitate ("furnizorul") care asigură aplicarea măsurilor de securitate menţionate la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni şi livrează provizii de bord, dar nu direct la aeronave, este desemnată drept furnizor recunoscut de către operatorul sau entitatea pentru care efectuează livrări ("entitatea de desemnare").
343. În cazul unui furnizor abilitat, pct.342 nu se aplică.
344. Pentru a fi desemnat ca furnizor recunoscut, furnizorul trebuie să prezinte entităţii de desemnare:
1) "Declaraţia-angajament a furnizorului de provizii de bord recunoscut", conform anexei nr.5. Această declaraţie trebuie semnată de reprezentantul legal;
2) programul de securitate care conţine măsurile de securitate menţionate la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni.
345. Toţi furnizorii recunoscuţi trebuie să fie desemnaţi pe baza validării:
1) pertinenţei şi exhaustivităţii programului de securitate în ceea ce priveşte măsurile de securitate prevăzute la subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni;
2) implementării fără deficienţe a programului de securitate.
3451. Dacă AAC sau entitatea de desemnare nu mai are convingerea că furnizorul cunoscut respectă cerinţele de la punctul 354, entitatea de desemnare îi retrage acestuia statutul de furnizor cunoscut fără întârziere.
[Pct.3451 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
346. Validarea programului de securitate şi a implementării acestuia este efectuată de un validator al entităţii de desemnare, numit şi instruit în acest scop, conform prevederilor PNICSA.
347. Validările sunt înregistrate şi efectuate înainte de desemnare şi repetate ulterior la fiecare doi ani.
3471. Dacă validarea nu se face în numele entităţii de desemnare, orice înregistrare a acesteia trebuie pusă la dispoziţia respectivei entităţi.
[Pct.3471 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
348. Validarea implementării programului de securitate care confirmă absenţa deficienţelor se efectuează:
1) printr-o vizită la punctul de lucru al furnizorului la fiecare doi ani; sau
2) prin controale regulate, efectuate la recepţionarea proviziilor livrate de respectivul furnizor recunoscut, începând după desemnare, care includ:
a) verificarea faptului că persoana care livrează proviziile în numele furnizorului recunoscut a fost instruită în mod adecvat;
b) verificarea faptului că proviziile sunt securizate în mod adecvat;
c) controlul de securitate al proviziilor în acelaşi mod în care s-ar controla proviziile provenind de la un furnizor nerecunoscut.
349. Controalele prevăzute la pct.348 subpct. 2) trebuie să fie efectuate în mod imprevizibil şi trebuie fie să aibă loc cel puţin o dată la trei luni, fie să vizeze cel puţin 20 % din livrările furnizorului cunoscut către entitatea de desemnare.
350. Metodele aplicate şi procedurile care trebuie urmate pe parcursul desemnării şi după desemnare trebuie prevăzute în programul de securitate al entităţii de desemnare.
351. Entitatea de desemnare trebuie să păstreze:
1) o listă a tuturor furnizorilor recunoscuţi pe care i-a desemnat, cu precizarea datei de expirare a desemnării lor;
2) declaraţia semnată, o copie a programului de securitate şi orice rapoarte care înregistrează implementarea acestuia pentru fiecare furnizor recunoscut, timp de cel puţin şase luni după data expirării desemnării.
352. În scopul monitorizării conformităţii, entitatea de desemnare, la solicitarea AAC, prezintă documentele prevăzute la pct.351.
353. Dacă AAC sau entitatea de desemnare nu mai are convingerea că furnizorul recunoscut respectă obligaţiile stabilite în subsecţiunea a 5-a a prezentei secţiuni, entitatea de desemnare îi retrage acestuia statutul de furnizor recunoscut fără întârziere.
Subsecţiunea a 5-a
Măsuri de securitate care trebuie aplicate de transportatorii aerieni,
furnizorii abilitaţi şi furnizorii de provizii de bord recunoscuţi
354. Transportatorii aerieni, furnizorii abilitaţi şi furnizorii de provizii de bord recunoscuţi au următoarele obligaţii:
1) să numească o persoană responsabilă de securitate în cadrul întreprinderii;
2) să se asigure că persoanele care au acces la proviziile de bord beneficiază de instruire generală de conştientizare în materie de securitate în conformitate cu PNICSA înainte de a li se acorda acces la aceste provizii. Suplimentar, să se asigure că persoanele care implementează controlul de securitate al proviziilor de bord şi persoanele care implementează alte măsuri de securitate în ceea ce priveşte proviziile de bord sunt instruite în conformitate cu PNICSA;
3) să nu permită accesul neautorizat la propriile spaţii de lucru şi la proviziile de bord;
4) să asigure, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de bord;
5) să aplice sigilii cu elemente de probare a integrităţii tuturor vehiculelor şi/sau containerelor folosite pentru transportul proviziilor de bord sau să le protejeze fizic.
[Pct.354 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
355. Pct.354 subpct. 5) nu se aplică în timpul transportului în zona de operaţiuni aeriene.
356. Dacă un furnizor recunoscut utilizează pentru transportul proviziilor o altă întreprindere care nu este furnizor recunoscut al transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat, furnizorul recunoscut se asigură că se respectă toate măsurile de securitate prevăzute la pct.354.
357. Măsurile suplimentare de securitate care sunt aplicate de transportatorii aerieni şi de furnizori abilitaţi fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 3-a
Măsuri suplimentare de securitate la bordul aeronavei pentru
furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor şi a pungilor cu sigiliu
358. Pungile cu sigiliu destinate uzului la bordul aeronavei sunt livrate într-un ambalaj cu sigiliu, într-o zonă de operaţiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricţionat.
359. După prima recepţie într-o zonă de operaţiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricţionat şi până la momentul vânzării în aeronavă, lichidele, aerosolii, gelurile şi pungile cu sigiliu sunt protejate împotriva oricăror intervenţii neautorizate.
360. Dispoziţii detaliate privind măsurile suplimentare de securitate pentru furnizarea lichidelor, aerosolilor, gelurilor şi a pungilor cu sigiliu fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Capitolul VIII
PROVIZII DE AEROPORT
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
361. Controlul de securitate al proviziilor de aeroport destinate vânzării sau utilizării în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor, inclusiv al proviziilor destinate magazinelor duty-free şi restaurantelor, este efectuat de către Poliţia de Frontieră în baza unor proceduri operaţionale proprii, care sunt aprobate de AAC.
362. Controlul de securitate al proviziilor de aeroport, altele decât cele stabilite la pct.361, este efectuat de către furnizorii de provizii de aeroport recunoscuţi, iar în lipsa acestora de către operatorul aeroportuar.
363. Proviziile sunt considerate provizii de aeroport din momentul în care sunt identificabile drept provizii care urmează să fie vândute, folosite sau puse la dispoziţie în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor.
364. Lista articolelor interzise în proviziile de aeroport coincide cu lista de la pct.156. Articolele interzise trebuie manipulate în conformitate cu pct.150-155.
Secţiunea a 2-a
Măsuri de securitate
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
365. Proviziile de aeroport trebuie supuse controlului de securitate înainte de a se permite introducerea lor în zonele de securitate cu acces restricţionat, cu excepţia cazului în care:
1) proviziile au fost supuse măsurilor de securitate necesare de către operatorul aeroportuar care le livrează la propriul aeroport şi au fost protejate de orice intervenţie neautorizată din momentul aplicării acestor măsuri până la livrarea în zona de securitate cu acces restricţionat; sau
2) proviziile au fost supuse măsurilor de securitate necesare de către un furnizor recunoscut şi au fost protejate de orice intervenţie neautorizată din momentul aplicării acestor măsuri şi până la livrarea în zona de securitate cu acces restricţionat.
366. Proviziile de aeroport care provin din zone de securitate cu acces restricţionat pot fi exceptate de la măsurile de securitate.
367. Atunci când există orice motiv să se creadă că proviziile de aeroport cărora le-au fost aplicate măsuri de securitate au făcut obiectul unei violări a integrităţii sau nu au fost protejate împotriva intervenţiilor neautorizate după momentul aplicării măsurilor de securitate respective, aceste provizii trebuie supuse controlului de securitate înainte de a se permite introducerea lor în zonele de securitate cu acces restricţionat.
368. Masurile de securitate suplimentare aplicate proviziilor de aeroport fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Controlul de securitate
369. La efectuarea controlului de securitate al proviziilor de aeroport, mijloacele sau metodele trebuie să fie utilizate în funcţie de natura respectivelor provizii şi să corespundă unui standard suficient de înalt pentru a asigura, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în provizii.
370. Se utilizează, separat sau în combinaţie, următoarele mijloace sau metode de efectuare a controlului de securitate al proviziilor de aeroport:
1) control vizual;
2) control manual;
3) echipamente cu raze X;
4) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
5) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD) în combinaţie cu subpct.1);
6) echipamente EVD aplicate în conformitate cu dispoziţiile suplimentare emise de AAC şi în combinaţie cu subpct. 1).
[Pct.370 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
371. În cazul în care operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate determina dacă obiectul conţine sau nu articole interzise, acesta este respins sau supus din nou controlului de securitate până când respectivul operator consideră că rezultatul este satisfăcător.
Secţiunea a 3-a
Desemnarea furnizorilor de provizii de aeroport
recunoscuţi (furnizor recunoscut)
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
372. Orice entitate ("furnizorul") care asigură aplicarea măsurilor de securitate menţionate la subsecţiunea a 2-a a prezentei secţiuni şi livrează provizii de aeroport este desemnată drept furnizor recunoscut de către operatorul aeroportuar.
373. Pentru a fi desemnat ca furnizor recunoscut, furnizorul prezintă operatorului aeroportuar:
1) "Declaraţia-angajament – furnizor de provizii de aeroport recunoscut", conform anexei nr.6. Această declaraţie trebuie semnată de reprezentantul legal;
2) Programul de securitate care conţine măsurile de securitate menţionate la subsecţiunea a 2-a a prezentei secţiuni.
374. Toţi furnizorii recunoscuţi sunt desemnaţi pe baza validării:
1) pertinenţei şi exhaustivităţii programului de securitate în ceea ce priveşte punctele din măsurile de securitate prevăzute la subsecţiunea a 2-a a prezentei secţiuni;
2) implementării fără deficienţe a programului de securitate.
375. Validarea programului de securitate şi implementarea acestuia este efectuată de un validator al entităţii de desemnare, numit şi instruit în acest scop conform prevederile PNICSA.
376. Validările sunt înregistrate şi efectuate înainte de desemnare şi repetate ulterior la fiecare doi ani.
3761. Dacă validarea nu se face în numele operatorului aeroportuar, orice înregistrare a acesteia trebuie pusă la dispoziţia operatorului aeroportuar.
[Pct.3761 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
377. Validarea implementării programului de securitate care confirmă absenţa deficienţelor se efectuează fie:
1) printr-o vizită la punctul de lucru al furnizorului la fiecare doi ani; fie
2) prin controale regulate, efectuate cu ocazia accesului în zona de securitate cu acces restricţionat, ale proviziilor livrate de respectivul furnizor recunoscut, începând după desemnare, care includ:
a) verificarea faptului că persoana care livrează proviziile în numele furnizorului recunoscut a fost instruită în mod adecvat;
b) verificarea faptului că proviziile sunt securizate în mod adecvat;
c) controlul de securitate al proviziilor în acelaşi mod în care s-ar controla proviziile provenind de la un furnizor nerecunoscut.
378. Controalele prevăzute la pct.377 subpct. 2) trebuie să fie efectuate în mod imprevizibil şi trebuie fie să aibă loc cel puţin o dată la trei luni, fie să vizeze cel puţin 20 % din livrările furnizorului recunoscut către operatorul aeroportuar.
379. Metodele aplicate şi procedurile care trebuie urmate pe parcursul desemnării şi după desemnare trebuie prevăzute în programul de securitate al operatorului aeroportuar.
380. Operatorul aeroportuar trebuie să păstreze:
1) o listă a tuturor furnizorilor recunoscuţi pe care i-a desemnat, cu precizarea datei de expirare a desemnării lor;
2) declaraţia semnată, o copie a programului de securitate şi orice rapoarte care înregistrează implementarea acestuia pentru fiecare furnizor recunoscut, timp de cel puţin şase luni după data expirării desemnării.
381. În scopul monitorizării conformităţii, operatorul aeroportuar, la solicitarea AAC, prezintă documentele prevăzute la pct.380.
382. Dacă AAC sau operatorul aeroportuar nu mai are convingerea că furnizorul recunoscut respectă obligaţiile stabilite la subsecţiunea a 2-a a prezentei secţiuni, respectivul operator aeroportuar îi retrage acestuia statutul de furnizor recunoscut fără întârziere.
Subsecţiunea a 2-a
Măsuri de securitate care trebuie aplicate de un furnizor
recunoscut sau de un operator aeroportuar
383. Un furnizor recunoscut sau un operator aeroportuar care livrează provizii de aeroport în zona de securitate cu acces restricţionat are următoarele obligaţii:
1) să numească o persoană responsabilă de securitate în cadrul întreprinderii;
2) să se asigure că persoanele care au acces la proviziile de aeroport beneficiază de instruire generală de conştientizare în materie de securitate în conformitate cu PNICSA înainte de a li se permite accesul la aceste provizii. Suplimentar, trebuie să se asigure că persoanele care implementează controlul de securitate al proviziilor de aeroport şi persoanele care implementează alte măsuri de securitate în ceea ce priveşte proviziile de aeroport sunt instruite în conformitate cu prevederile PNICSA;
3) să nu permită accesul neautorizat la propriile spaţii de lucru şi provizii de aeroport;
4) să asigure, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de aeroport;
5) să aplice sigilii cu elemente de probare a integrităţii tuturor vehiculelor şi/sau containerelor folosite pentru transportul proviziilor de aeroport sau le va proteja fizic.
[Pct.383 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
384. În timpul transportului nu se aplică în zona de operaţiuni aeriene pct.383 subpct. 5).
385. Dacă un furnizor recunoscut utilizează pentru transportul proviziilor la aeroport o altă întreprindere care nu este furnizor recunoscut al operatorului aeroportuar, acesta se asigură că se respectă toate măsurile de securitate prevăzute la subsecţiunea a 2-a a prezentei secţiuni.
Subsecţiunea a 3-a
Măsuri suplimentare de securitate pentru furnizarea lichidelor,
aerosolilor, gelurilor şi a pungilor cu sigiliu
386. Pungile cu sigiliu trebuie livrate într-un ambalaj cu sigiliu, într-o zonă de operaţiuni aeriene situată după punctul în care sunt controlate cărţile de îmbarcare sau într-o zonă de securitate cu acces restricţionat.
387. După prima recepţie într-o zonă de operaţiuni aeriene sau într-o zonă de securitate cu acces restricţionat şi până la momentul vânzării de către punctul de vânzare, lichidele, aerosolii, gelurile şi pungile cu sigiliu trebuie protejate împotriva oricăror intervenţii neautorizate.
Capitolul IX
MĂSURI DE SECURITATE ÎN ZBOR
Secţiunea 1
Securitatea cabinei de pilotaj în timpul zborului
şi prevenirea accesului persoanelor neautorizate
[Pct.388 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
3881. Măsurile de securitate aplicate în zbor fac obiectul dispoziţiilor suplimentare de securitate emise de AAC prin Cerinţele Tehnice "Dispoziţii suplimentare de securitate aeronautică" (CT-DSSA).
[Pct.3881 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
[Pct.389-391 abrogate prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 2-a
Pasagerii nedisciplinaţi
[Secţiunea a 2-a (pct.392-396) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 3-a
Transportarea pasagerilor potenţial perturbatori
[Secţiunea a 3-a (pct.397-408) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 4-a
Transportul armelor
409. Transportul autorizat al armelor în cabina de pasageri se permite personalului autorizat în conformitate cu prevederile art.42 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.
410. Pentru cazurile specificate la art.42 alin.(2) din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică armele de foc pot fi transportate de transportatorii aerieni numai ca bagaj de cală sau cargo, în următoarele condiţii:
1) armele de foc şi muniţia vor fi păstrate în compartimentul cargo, unde pasagerii nu au acces pe durata zborului;
2) Poliţia de Frontieră a confirmat faptul că arma de foc nu este încărcată şi că nu reprezintă un pericol pentru siguranţa zborului;
3) muniţia va fi transportată separat, într-un alt bagaj;
4) armele de foc şi muniţia vor fi transportate în bagaje, cutii sau containere încuiate, astfel încât să fie protejate împotriva şocurilor şi a mişcărilor bruşte;
5) comandantul va fi informat despre transportul acestora;
6) toate entităţile competente vor fi informate despre transportul armelor de foc şi al muniţiei.
411. În procesul înregistrării pentru zbor, transportatorul aerian sau reprezentantul acestuia va accepta pentru transportare la bordul aeronavei armele sau muniţia numai după ce va primi confirmarea în scris de la Poliţia de Frontieră precum că pasagerul deţine permisul sau autorizaţia de portarmă necesară şi că, în cazul zborurilor internaţionale, a îndeplinit formalităţile legale privind ieşirea din ţară.
412. La rezervarea şi procurarea biletului, pasagerii sunt obligaţi să-şi declare intenţia de a transporta arme sau muniţie. Pasagerii care nu au declarat despre astfel de intenţie nu vor fi acceptaţi la bordul aeronavei.
413. Personalul Poliţiei de Frontieră responsabil de verificarea armelor de foc şi a muniţiilor este instruit corespunzător şi autorizat în acest sens.
414. Verificarea armelor de foc şi a muniţiilor se realizează în condiţii de siguranţă, într-o încăpere dotată corespunzător de către operatorul aeroportuar.
415. Transportatorul aerian este responsabil pentru protecţia armelor şi a muniţiei, din momentul în care acestea sunt preluate de la pasager până în momentul în care sunt predate acestuia.
416. Măsurile de securitate suplimentare cu privire la transportul armelor fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Capitolul X
RECRUTAREA ŞI INSTRUIREA PERSONALULUI
Secţiunea 1
Verificarea antecedentelor
417. Operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, Poliţia de Frontieră, FSNA şi Serviciul de Informaţii şi Securitate sau entitatea care angajează persoane ce aplică sau sunt responsabile de aplicarea măsurilor de securitate, asigură implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol.
418. Persoanele care vor trece printr-o verificare aprofundată a antecedentelor sunt următoarele:
1) persoanele recrutate sau angajate pentru a aplica sau pentru a fi responsabile de aplicarea controlului de securitate, a controlului accesului sau a altor măsuri de securitate într-o zonă de securitate cu acces restricţionat sau într-o altă parte decât o zonă de securitate cu acces restricţionat, sau
2) cele recrutate sau angajate, care solicită emiterea unei legitimaţii de aeroport şi/sau de membru de echipaj;
3) cele recrutate sau angajate, care au acces la componentele critice ale infrastructurii, ale facilităţilor şi ale sistemelor FSNA;
4) persoanele cu responsabilităţi generale la nivel naţional legate de asigurarea faptului că programele de securitate şi implementarea acestora respectă prevederile legale (manageri de securitate);
5) instructorii de securitate.
[Pct.418 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
4181. Operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, FSNA şi alţi agenţi aeronautici sunt responsabili de recepţionarea, procesarea şi solicitarea avizării informaţiilor prezentate în cadrul procesului de verificare a antecedentelor cu Poliţia de Frontieră şi Serviciul de Informaţii şi Securitate pentru persoanele prevăzute la pct.418, în funcţie de categoriile de personal angajate.
[Pct.4181 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
[Pct.419-422 abrogate prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
423. Operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, FSNA, Poliţia de Frontieră şi Serviciul de Informaţii şi Securitate instituie un mecanism adecvat şi eficace care presupune:
1) coordonarea;
2) recepţionarea; şi
3) schimbul de informaţii atât la nivel interinstituţional, cât şi la nivel extern, în scopul evaluării informaţiilor pertinente pentru verificarea antecedentelor.
[Pct.423 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
424. Verificarea antecedentelor se face prin:
1) verificarea aprofundată a antecedentelor, care trebuie:
a) să stabilească identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare;
b) să acopere cazierul judiciar detaliat din toate statele de rezidenţă din ultimii cinci ani cel puţin;
c) să acopere experienţa de muncă, studiile şi orice lacună din ultimii cinci ani cel puţin;
d) să cuprindă aviz negativ sau pozitiv, de la Poliţia de Frontieră şi de la Serviciul de Informaţii şi Securitate, obţinut ca urmare a procesului de coordonare, realizat în conformitate cu procedurile interne şi care se bazează pe informaţii veridice, concludente şi relevante pentru capacitatea unei persoane de a îndeplini o funcţie, care necesită o verificare aprofundată a antecedentelor. În vederea eficientizării procesului, procedura respectivă nu se va limita la aspectele de verificare menţionate la lit.a), b) şi c) şi trebuie finalizată cu aviz negativ sau pozitiv;
e) pentru personalul serviciilor de securitate, coordonarea eventualei angajări cu Serviciul de Informaţii şi Securitate.
[Pct.424 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
4241. În cazul în care se constată cel puţin un criteriu menţionat la punctele de mai jos, verificarea antecedentelor se consideră nereuşită:
1) dacă nu a fost posibil de stabilit identitatea persoanei pe baza documentelor doveditoare;
2) dacă se constată că au fost prezentate informaţii false, denaturate, incomplete sau eronate în chestionarul cu date personale sau în documentele anexate la dosar;
3) dacă, în conformitate cu înregistrările din cazierul judiciar detaliat din toate statele de rezidenţă din ultimii cinci ani, cel puţin persoana verificată a fost condamnată pentru comiterea următoarelor infracţiuni:
a) participarea la un grup infracţional organizat;
b) traficul de fiinţe umane;
c) exploatarea sexuală a copiilor şi pornografia infantilă;
d) traficul ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope;
e) traficul ilegal de arme, muniţii şi materiale explozibile;
f) corupţia;
g) frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale UE;
h) spălarea produselor infracţiunii şi falsificarea de monedă, inclusiv falsificarea monedei euro;
i) infracţiuni informatice şi criminalitatea cibernetică;
j) infracţiuni împotriva mediului, inclusiv traficul ilicit de specii de animale pe cale de dispariţie şi traficul ilicit de specii şi soiuri de plante pe cale de dispariţie;
k) facilitarea intrării şi şederii neautorizate;
l) omorul şi vătămarea corporală gravă;
m) traficul ilicit de organe şi ţesuturi umane;
n) răpirea, lipsirea de libertate în mod ilegal şi luarea de ostatici;
o) furtul organizat şi tâlhăria prin folosirea unei arme;
p) traficul ilicit de bunuri culturale, inclusiv antichităţi şi opere de artă;
q) contrafacerea şi pirateria produselor;
r) falsificarea de documente administrative şi uzul de fals;
s) traficul ilicit de substanţe hormonale şi alţi factori de creştere;
t) traficul ilicit de materiale nucleare sau radioactive;
u) violul;
v) infracţiunile de competenţa Curţii Penale Internaţionale;
w) sechestrarea ilicită a aeronavelor/navelor;
x) sabotajul;
y) traficul de autovehicule furate;
z) spionajul industrial;
4) dacă în conformitate cu înregistrările din cazierul judiciar detaliat, persoana verificată a fost condamnată pentru comiterea altor infracţiuni decât cele menţionate la subpunctul 3) şi nu a expirat termenul de prescripţie stabilit de legislaţia penală;
5) dacă persoana supusă verificării nu a putut să prezinte motive întemeiate privind lacunele constatate în experienţa de muncă, studiile şi orice lacună din ultimii cinci ani cel puţin;
6) dacă a fost prezentat un aviz negativ ca urmare a procedurii de coordonare efectuate de Poliţia de Frontieră;
7) dacă a fost prezentat un aviz negativ ca urmare a procedurii de coordonare efectuate de Serviciul de Informaţii şi Securitate.
[Pct.4241 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
425. Verificarea standard a antecedentelor sau a informaţiilor prevăzute la pct.424 subpct. 1) lit.a)-c) ale unei verificări aprofundate a antecedentelor trebuie să fie încheiate înainte ca persoana în cauză să participe la un curs iniţial de instruire în domeniul securităţii care presupune accesul la informaţii ce nu sunt disponibile publicului din cauza caracterului lor sensibil din punctul de vedere al securităţii.
426. Atunci când este cazul informaţiilor prevăzute la pct.424 subpct. 1) lit.d) şi e) a unei verificări aprofundate a antecedentelor trebuie să fie încheiată înainte ca o persoană să fie autorizată să aplice sau să fie responsabilă de aplicarea controlului de securitate, a controlului accesului sau a altor măsuri de securitate.
427. Se consideră că verificarea antecedentelor nu a fost încheiată cu succes dacă nu sunt îndeplinite în mod satisfăcător toate elementele menţionate la pct.4241 sau dacă, în orice moment, aceste elemente nu oferă nivelul necesar de asigurare privind fiabilitatea persoanei în cauză.
[Pct.427 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
428. Verificările antecedentelor vor fi repetate la intervale regulate care nu depăşesc 12 luni.
[Pct.428 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
429. Orice angajator va notifica prompt, în scris, operatorul aeroportuar şi AAC, cu privire la orice eveniment care ar putea afecta fiabilitatea persoanei în cauză.
[Pct.429 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
430. Verificările antecedentelor finalizate cu succes înainte de intrarea în vigoare a prezentului Program vor rămâne valabile până la expirarea lor sau cel târziu până la 30 iunie 2024, dacă această dată survine prima.
[Pct.430 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 2-a
Recrutarea şi instruirea
431. Procesul de recrutare pentru toate persoanele selectate pentru a aplica sau pentru a fi responsabile de aplicarea controlului de securitate, a controlului accesului sau a altor măsuri de securitate într-o zonă de securitate cu acces restricţionat sau într-o altă parte decât o zonă de securitate cu acces restricţionat, sau care au acces neînsoţit la mărfurile şi la poşta destinate transportului aerian, la poşta transportatorului aerian şi la materialele transportatorului aerian, la proviziile de bord şi la proviziile de aeroport cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate, trebuie să includă cel puţin depunerea unei cereri scrise şi un interviu care să permită o evaluare iniţială a capacităţilor şi a aptitudinilor.
432. Persoanele recrutate pentru a aplica măsuri de securitate trebuie să aibă capacităţile şi aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru a executa cu eficacitate sarcinile care le sunt atribuite şi trebuie să fie informate cu privire la natura acestor cerinţe de la începutul procesului de recrutare.
433. Capacităţile şi aptitudinile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale vor fi evaluate în timpul procesului de recrutare şi înainte de finalizarea oricărei perioade de probă, în baza cerinţelor PNICSA şi a procedurilor elaborate de angajator.
434. Dosarele de recrutare, inclusiv rezultatele tuturor testelor de evaluare, se păstrează pentru toate persoanele recrutate, cel puţin pe durata contractului acestora.
4341. Pentru a răspunde ameninţării interne şi fără a aduce atingere conţinutului cursurilor de pregătire şi competenţelor personalului enumerate în PNICSA, programul de securitate al operatorilor şi entităţilor trebuie să includă o politică internă adecvată şi măsuri conexe pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul personalului şi promovarea unei culturi a securităţii.
[Pct.4341 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
435. Prevederile detaliate referitoare la instruirea personalului în domeniul securităţii aeronautice sunt prevăzute în PNICSA.
Capitolul XI
ECHIPAMENTELE DE SECURITATE
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Subsecţiunea 1
Responsabilităţi
436. Operatorul aeroportuar este responsabil de implementarea prevederilor prezentului capitol, inclusiv de alocarea de spaţii adecvate, dotarea acestora cu echipamentele necesare bunei desfăşurări a activităţilor, dotarea cu echipamente hardware şi software, precum şi de asigurarea întreţinerii, actualizarea şi modernizarea acestora.
437. Operatorul aeroportuar trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că echipamentele de securitate corespund standardelor prevăzute în prezentul Program.
438. Operatorul aeroportuar trebuie să se asigure că producătorul de echipamente furnizează concepte de operare pentru echipamentele respective.
439. Echipamentele de securitate trebuie să fie evaluate şi folosite în conformitate cu conceptele de operare prevăzute la pct.438.
440. În cazul în care sunt combinate mai multe echipamente de securitate, fiecare dintre acestea trebuie să îndeplinească specificaţiile definite şi să respecte standardele prevăzute în prezentul capitol, atât în cazul în care sunt folosite separat, cât şi în cazul în care sunt folosite în combinaţie ca sistem.
441. Echipamentele trebuie să fie amplasate, instalate şi întreţinute în conformitate cu cerinţele producătorilor de echipamente.
Subsecţiunea a 2-a
Verificări de rutină ale echipamentului
442. Utilizatorul trebuie să efectueze verificări de rutină ale fiecărui echipament de securitate în conformitate cu prevederile programului aeroportuar de securitate.
Secţiunea a 2-a
Porţi detectoare de metale (WTMD)
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
443. WTMD trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme cel puţin obiectele metalice specificate, atât individual, cât şi combinate.
444. Detectarea cu ajutorul WTMD trebuie să fie independentă de poziţia şi orientarea obiectului metalic.
445. WTMD trebuie să fie fixată ferm pe o bază solidă. WTMD trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcţiune.
446. Mijloacele de reglare a setărilor de detecţie ale WTMD trebuie să fie protejate şi accesibile numai persoanelor autorizate.
447. WTMD trebuie să aibă o dublă alarmă, vizuală şi sonoră, care se declanşează în momentul detectării obiectelor metalice, conform pct.443. Ambele tipuri de alarmă trebuie să fie perceptibile pe o rază de 2 metri.
448. Alarma vizuală trebuie să dea o indicaţie despre intensitatea semnalului detectat de WTMD.
449. WTMD trebuie să fie poziţionate astfel încât să se asigure că nu sunt afectate de nicio sursă de interferenţă.
450. Cerinţele detaliate de performanţă pentru WTMD fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Standarde aplicabile WTMD
451. WTMD le sunt aplicabile două standarde.
452. Cerinţele detaliate cu privire la standardele prevăzute la pct.451 fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
453. Toate WTMD utilizate exclusiv pentru controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, trebuie să corespundă cel puţin standardului 1, în conformitate cu procesul comun de evaluare a echipamentelor de securitate al Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile (în continuare - PCE-CEAC).
454. Toate WTMD utilizate pentru controlul de securitate al pasagerilor trebuie să corespundă standardului 2, în conformitate cu PCE-CEAC.
4541. Toate WTMD instalate începând cu 1 iulie 2023 trebuie să corespundă standardului 1.1 sau 2.1.
[Pct.4541 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 3-a
Cerinţe suplimentare aplicabile WTMD
455. WTMD trebuie să fie capabile:
1) să genereze un semnal sonor şi/sau vizual la un anumit procentaj al persoanelor care trec prin WTMD şi care nu au declanşat alarma astfel cum se menţionează la pct.443. Trebuie să fie posibilă reglarea procentajului;
2) să calculeze numărul de persoane care au făcut obiectul controlului de securitate, excluzând orice persoană care trece prin WTMD în direcţia opusă;
3) să calculeze numărul de alarme;
4) să calculeze numărul de alarme ca procentaj din numărul persoanelor care au făcut obiectul controlului de securitate.
Subsecţiunea a 4-a
Cerinţe suplimentare aplicabile WTMD utilizate în combinaţie
cu echipamente de detectare a metalelor din încălţăminte
(shoe metal detection)
456. Toate echipamentele WTMD utilizate în combinaţie cu echipamente de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica printr-un semnal vizual cel puţin obiectele metalice specificate, atât individual, cât şi combinate, iar acest semnal trebuie să corespundă înălţimii la care obiectul sau obiectele se situează pe persoana care trece prin echipamentele respective. Acest lucru trebuie să se întâmple indiferent de tipul şi numărul obiectelor şi orientarea acestora.
457. Toate echipamentele WTMD utilizate în combinaţie cu echipamente SMD trebuie să fie capabile să detecteze şi să indice toate alarmele generate de obiectele metalice aflate asupra unei persoane în cel puţin două zone. Prima zonă trebuie să corespundă zonei inferioare a picioarelor unei persoane şi trebuie să se afle între podea şi o distanţă de maximum 35 cm deasupra podelei. Toate celelalte zone trebuie să se situeze mai sus de prima zonă.
Secţiunea a 3-a
Detectoare portabile de metale (HHMD)
458. HHMD trebuie să fie capabile de a detecta obiectele din metale feroase şi neferoase. Detectarea şi identificarea poziţiei metalului detectat trebuie să fie indicate prin declanşarea unei alarme.
459. Mijloacele de reglare a setărilor de sensibilitate ale HHMD trebuie să fie protejate şi accesibile numai persoanelor autorizate.
460. HHMD trebuie să declanşeze o alarmă sonoră în momentul detectării obiectelor metalice. Alarma trebuie să fie perceptibilă pe o rază de 1 metru.
[Pct.461 abrogat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
462. HHMD trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcţiune.
Secţiunea a 4-a
Echipamente cu raze X
463. Cerinţele cu privire la echipamentele cu raze X şi caracteristicile standard ale pieselor de testare a acestora sunt cuprinse în dispoziţiile suplimentare de securitate emise de AAC.
4631. Toate echipamentele instalate cel târziu începând cu 1 ianuarie 2023, care urmează să fie utilizate pentru controlul de securitate al mărfurilor şi al poştei, precum şi al poştei transportatorului aerian şi al materialelor transportatorului aerian care fac obiectul măsurilor de securitate în conformitate cu capitolul V trebuie să ofere vizualizare din unghiuri multiple.
Se permite utilizarea echipamentelor cu raze X cu un singur unghi de vizualizare instalate înainte de 1 ianuarie 2023 până la următoarele date:
1) echipamentele cu raze X cu un singur unghi de vizualizare instalate înainte de 1 ianuarie 2016, cel târziu până la 31 decembrie 2025;
2) echipamentele cu raze X cu un singur unghi de vizualizare instalate începând cu 1 ianuarie 2016, pe o perioadă maximă de zece ani de la data instalării lor sau cel târziu până la 31 decembrie 2027, luându-se în considerare data care survine prima.
[Pct.4631 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 5-a
Sisteme de detectare a explozibililor (EDS)
Subsecţiunea 1
Dispoziţii generale
464. EDS trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme prezenţa unor cantităţi individuale specificate sau mai mari de material exploziv sau chimic în bagaje sau în alte expedieri.
[Pct.464 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
465. Detecţia trebuie să fie independentă de forma, poziţia sau orientarea materialului exploziv sau chimic.
[Pct.465 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
466. EDS trebuie să declanşeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situaţii:
1) atunci când detectează materiale explozive sau chimice;
2) atunci când detectează prezenţa unui articol care împiedică detectarea materialelor explozive sau chimice;
3) atunci când conţinutul unui bagaj sau al unei expedieri este prea dens pentru a fi analizat.
[Pct.466 completat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
467. Cerinţele detaliate de performanţă pentru EDS fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Standarde aplicabile EDS
468. Toate echipamentele EDS trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) echipamentele instalate înainte de 1 septembrie 2014 trebuie să corespundă cel puţin standardului 2;
2) echipamentele instalate în perioada 1 septembrie 2014-31 august 2022 trebuie să corespundă cel puţin standardului 3;
3) echipamentele instalate în perioada 1 septembrie 2022-31 august 2026 trebuie să corespundă cel puţin standardului 3.1;
4) echipamentele instalate începând cu 1 septembrie 2026 trebuie să corespundă cel puţin standardului 3.2.
[Pct.468 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
469. Toate echipamentele EDS concepute pentru controlul de securitate al bagajelor de mână trebuie să respecte cel puţin standardul C1, în conformitate cu PCE-CEAC.
470. Toate echipamentele EDS concepute pentru controlul de securitate al bagajelor de mână care conţin computere portabile şi alte aparate electrice de mari dimensiuni trebuie să respecte cel puţin standardul C2, în conformitate cu PCE-CEAC.
471. Toate echipamentele EDS concepute pentru controlul de securitate al bagajelor de mână care conţin computere portabile şi alte aparate electrice de mari dimensiuni, precum şi lichide, aerosoli şi geluri trebuie să respecte cel puţin standardul C3, în conformitate cu PCE-CEAC.
4711. Toate echipamentele EDS care corespund standardului C3 se consideră a fi echivalente cu echipamentele LEDS care corespund standardului 2 pentru controlul de securitate al LAGS.
[Pct.4711 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 6-a
Proiectarea de imagini virtuale de articole periculoase
(Threat Image Projection)
Subsecţiunea 1
Principii generale
472. Sistemul de proiectare de imagini virtuale de articole periculoase (în continuare – TIP) trebuie să fie capabil de a proiecta imagini combinate de articole periculoase (combined threat images, în continuare – CTI) sau imagini fictive de articole periculoase (fictional threat images, în continuare – FTI).
473. CTI sunt imagini radioscopice ale bagajelor sau ale altor expedieri care conţin articole periculoase.
474. FTI sunt imagini radioscopice ale articolelor periculoase care sunt proiectate în cadrul imaginilor radioscopice ale bagajelor sau ale altor expedieri supuse controlului de securitate.
475. Articolele periculoase trebuie să fie distribuite uniform în cadrul imaginii radioscopice a bagajelor şi a altor expedieri supuse controlului de securitate, şi nu într-o poziţie fixă. Procentul de CTI şi FTI care urmează să fie proiectate trebuie să poată fi fixat.
476. Atunci când sunt utilizate CTI:
1) conceptul de operare trebuie să asigure că operatorul care efectuează controlul de securitate nu poate vedea bagajele şi alte expedieri care sunt introduse în echipamentele cu raze X sau în echipamentele EDS şi nu poate stabili că o imagine CTI este sau ar putea fi proiectată;
2) sistemul şi dimensiunea bibliotecii TIP trebuie să asigure, în mod rezonabil, că un operator nu este expus din nou la aceeaşi imagine CTI în decursul a 12 luni.
477. Sistemul TIP nu trebuie să afecteze performanţele şi funcţionarea normală a echipamentelor cu raze X sau a echipamentelor EDS.
478. Operatorul nu trebuie să primească niciun indiciu potrivit căruia o imagine CTI sau FTI urmează să fie proiectată sau a fost proiectată până la afişarea unui mesaj conform pct.483 şi 484.
479. Mijloacele de gestionare a sistemului TIP trebuie să fie protejate şi accesibile numai persoanelor autorizate.
480. Operatorul aeroportuar desemnează un administrator TIP responsabil de managementul configuraţiei sistemului TIP.
481. Operatorul aeroportuar monitorizează cu regularitate implementarea corectă a sistemelor TIP şi se asigură că acestea sunt configurate corect, inclusiv în ceea ce priveşte proiectarea realistă şi relevantă de imagini CTI şi FTI, dacă sunt utilizate, că sunt în conformitate cu cerinţele şi că dispun de biblioteci de imagini actualizate.
Subsecţiunea a 2-a
Compoziţia sistemului TIP
482. Sistemul TIP conţine cel puţin următoarele elemente:
1) bibliotecă de CTI sau FTI;
2) un mijloc de afişare a mesajelor şi de ştergere a lor;
3) un mijloc de înregistrare şi de prezentare a rezultatelor privind reacţiile fiecărui operator în parte.
483. Sistemul TIP afişează un mesaj destinat operatorului în fiecare dintre următoarele situaţii:
1) atunci când operatorul a reacţionat la proiectarea unei imagini CTI sau FTI;
2) atunci când operatorul nu a reacţionat la proiectarea unei imagini CTI sau FTI;
3) atunci când operatorul a reacţionat, însă nu a fost proiectată o imagine CTI sau FTI;
4) atunci când o tentativă de proiectare a unei imagini CTI sau FTI a eşuat şi a fost vizibilă pentru operator.
484. Mesajul prevăzut la pct.483 este afişat astfel încât să nu mascheze imaginea bagajului sau a expedierii la care se referă. Mesajul rămâne afişat până în momentul în care operatorul îl şterge. În cazurile indicate la pct.483 subpct. 1) şi 2), mesajul este afişat în acelaşi timp cu imaginea CTI sau FTI.
485. Accesul la echipamentul dotat cu un sistem TIP instalat şi activat trebuie să necesite utilizarea unui cod unic de identificare a operatorului.
486. Sistemul TIP trebuie să fie capabil de a stoca rezultatele privind reacţiile fiecărui operator în parte timp de cel puţin 12 luni, într-un format care să permită întocmirea de rapoarte.
487. Detaliile suplimentare cu privire la compoziţia sistemului TIP fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 7-a
Echipamente pentru detectarea urmelor de explozibili (ETD)
488. Echipamentele de detectare a urmelor de explozibili (ETD) trebuie să fie capabile să colecteze şi să analizeze urme de particule de pe suprafeţele contaminate/conţinutul bagajelor sau al expedierilor şi să indice, prin declanşarea unei alarme, prezenţa explozibililor sau a materialelor chimice.
[Pct.488 modificat prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
489. În scopul controlului de securitate, ETD trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
1) consumabilele nu trebuie să fie utilizate după data menţionată în recomandările producătorului consumabilelor sau în cazul în care performanţele consumabilelor par a se fi deteriorat prin utilizare;
2) echipamentele ETD sunt utilizate numai într-un mediu pentru care echipamentul a fost autorizat pentru utilizare.
490. Cerinţele detaliate cu privire la standardele aplicabile ETD care utilizează mostre de particule şi de vapori fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
491. Cerinţele detaliate de performanţă pentru ETD fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 8-a
Echipamente utilizate pentru controlul de securitate
al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor
Subsecţiunea 1
Principii generale
492. Echipamentele utilizate pentru controlul de securitate al lichidelor, aerosolilor şi gelurilor (în continuare – LEDS) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme prezenţa unor cantităţi individuale specificate sau mai mari de materii periculoase în lichide, aerosoli şi geluri.
493. Detectarea trebuie să fie independentă de forma sau materialul recipientului cu lichide, aerosoli şi geluri.
494. Echipamentele LEDS trebuie să fie utilizate în aşa fel încât să se garanteze că recipientul este poziţionat şi orientat într-o manieră care să permită valorificarea în întregime a capacităţilor de detecţie.
495. Echipamentele LEDS trebuie să declanşeze o alarmă în fiecare dintre următoarele situaţii:
1) atunci când detectează materiale periculoase;
2) atunci când detectează prezenţa unui articol care împiedică detectarea materialelor periculoase;
3) atunci când nu poate determina dacă respectivele lichide, aerosoli sau geluri sunt inofensive sau nu;
4) atunci când conţinutul bagajului supus controlului de securitate este prea dens pentru a fi analizat.
Subsecţiunea a 2-a
Standarde pentru echipamentele LEDS
496. Cerinţele detaliate cu privire la standardele aplicabile şi cerinţele de funcţionare pentru echipamentele LEDS fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
497. Toate echipamentele LEDS trebuie să respecte standardul 2, în conformitate cu PCE-CEAC.
Secţiunea a 9-a
Scanere de securitate
Subsecţiunea 1
Principii generale
498. Un scaner de securitate este un sistem de examinare a persoanelor care are capacitatea de a detecta obiecte metalice şi nemetalice distincte de pielea umană, purtate asupra corpului sau în haine.
499. Un scaner de securitate cu examinator uman poate consta într-un sistem de detectare care redă imaginea corpului unei persoane pentru ca examinatorul uman să o analizeze şi să stabilească faptul că persoana supusă controlului de securitate nu poartă pe corp niciun obiect metalic sau nemetalic distinct de pielea umană.
500. În cazul în care examinatorul uman identifică un obiect metalic sau nemetalic distinct de pielea umană, acesta îi comunică operatorului care efectuează controlul de securitate locul unde se află obiectul, pentru ca acesta din urmă să efectueze un control detaliat. În acest caz, se consideră că examinatorul uman face parte integrantă din sistemul de detectare.
501. Un scaner de securitate cu detectare automată a ameninţărilor constă într-un sistem de detectare care recunoaşte automat obiectele metalice şi nemetalice distincte de pielea umană care sunt purtate pe corp de persoana supusă controlului de securitate. Atunci când sistemul identifică un astfel de obiect, locul unde se află acesta îi este indicat operatorului care efectuează controlul de securitate pe o figură schematică.
502. În scopul controlului de securitate al pasagerilor, un scaner de securitate trebuie să îndeplinească toate standardele următoare:
1) scanerele de securitate detectează şi indică prin intermediul unei alarme cel puţin obiectele metalice şi nemetalice specificate, inclusiv explozibili, atât individual, cât şi în combinaţie;
2) obiectul trebuie să poată fi detectat indiferent de poziţia şi orientarea sa;
3) sistemul trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcţiune;
4) scanerele de securitate trebuie să fie poziţionate astfel încât funcţionarea lor să nu fie afectată de nicio sursă de interferenţă;
5) funcţionarea corectă a scanerelor de securitate trebuie să fie testată zilnic;
6) scanerul de securitate trebuie să fie folosit în conformitate cu conceptul de operare furnizat de producător.
503. Scanerele de securitate pentru controlul de securitate al pasagerilor trebuie să fie utilizate în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile din domeniul ocrotirii sănătăţii şi siguranţei privind limitarea expunerii publicului larg la câmpurile electromagnetice, precum şi cu cerinţele minime privind expunerea operatorilor la riscurile care pot fi provocate de câmpuri electromagnetice.
504. Cerinţele detaliate de performanţă pentru scanerele de securitate fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Standarde pentru scanerele de securitate
505. Toate scanerele de securitate trebuie să îndeplinească cel puţin standardul 2, în conformitate cu PCE-CEAC.
506. Pentru scanerele de securitate instalate începând cu 1 ianuarie 2021 se va aplica standardul 2.1, în conformitate cu PCE-CEAC.
507. Cerinţele de performanţă pentru scanerele de securitate fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 3-a
Conceptul de operare
508. Fiecare tip de scaner de securitate trebuie să dispună de un document de concept operaţional, care este considerat parte a sistemului.
509. Cerinţele cu privire la conceptul de operare pentru scanerele de securitate fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 4-a
Testul de rutină
510. Procedura de testare zilnică trebuie să fie efectuată conform specificaţiilor din conceptul de operare, pentru a asigura funcţionarea corectă a scanerului de securitate.
Secţiunea a 10-a
Scanere pentru încălţăminte
Subsecţiunea 1
Principii generale
511. Echipamentele de detectare a metalelor din încălţăminte (SMD) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme cel puţin obiectele metalice specificate, atât individual, cât şi combinate.
512. Echipamentele de detectare a explozibililor din încălţăminte (SED) trebuie să fie capabile de a detecta şi a indica prin declanşarea unei alarme cel puţin explozibilii specificaţi.
513. Detectarea cu ajutorul SMD şi SED trebuie să fie independentă de poziţia şi orientarea obiectului metalic.
514. SMD şi SED trebuie să fie fixate pe o bază solidă.
515. SMD şi SED trebuie să dispună de un indicator vizual care să arate că echipamentul este în funcţiune.
516. Mijloacele de reglare a setărilor de detecţie ale SMD şi SED trebuie să fie protejate şi accesibile numai persoanelor autorizate.
517. SMD trebuie să aibă o dublă alarmă, vizuală şi sonoră, care se declanşează în momentul detectării obiectelor metalice, conform pct.511. Ambele tipuri de alarmă trebuie să fie perceptibile pe o rază de 1 metru.
518. SED trebuie să aibă cel puţin o alarmă vizuală şi sonoră care se declanşează în momentul detectării explozibililor, conform pct.512. Ambele tipuri de alarmă trebuie să fie perceptibile pe o rază de 1 metru.
519. SMD trebuie să fie poziţionate astfel încât să se asigure că nu sunt afectate de nicio sursă de interferenţă.
520. Cerinţele detaliate de performanţă pentru SMD şi SED fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Subsecţiunea a 2-a
Standarde aplicabile SMD
521. Cerinţele detaliate cu privire la standardele aplicabile SMD fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
522. Toate SMD utilizate exclusiv pentru controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, trebuie să corespundă cel puţin standardului 1, în conformitate cu PCE-CEAC.
523. Toate SMD utilizate pentru controlul de securitate al pasagerilor trebuie să corespundă standardului 2, în conformitate cu PCE-CEAC.
524. Toate SMD trebuie să fie în măsură să stabilească cauza alarmelor generate de o WTMD, în zona cuprinsă între suprafaţa de sprijin a articolului de încălţăminte şi cel puţin 35 cm deasupra acesteia.
Subsecţiunea a 3-a
Standarde aplicabile SED
525. Cerinţele detaliate cu privire la standardele aplicabile SED fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 101-a
Echipamente de detectare automată a articolelor interzise
[Secţiunea a 101-a (pct.5251-5252) introdusă prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea 1
Principii generale
5251. Echipamentul APID trebuie să poată detecta şi indica prin declanşarea unei alarme, articolele interzise conţinute în bagaje sau în alte expedieri.
[Pct.5251 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Standarde pentru echipamentul APID
5252. Cerinţele detaliate cu privire la standardele echipamentului APID fac obiectul dispoziţiilor suplimentare emise de AAC.
[Pct.5252 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 11-a
Programe informatice care permit îndepărtarea automată a bagajelor
care nu conţin articole interzise (Auto Clear Software)
[Secţiunea a 11-a (pct.526-533) abrogată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 12-a
Echipamente pentru detectarea vaporilor de explozibili
[Secţiunea a 12-a (pct.5331-537) în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea 1
Principii generale
5331. Echipamentele de detectare a vaporilor de explozibili (în continuare – EVD) trebuie să fie capabile să colecteze eşantioane de aer şi să analizeze eşantioanele colectate pentru a detecta vaporii, aerosolii şi/sau particulele prezente în aer care indică prezenţa explozibililor şi a materialelor conexe explozibile.
[Pct.5331 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
5332. În cazul în care într-un eşantion se identifică prezenţa unor urme de explozibili sau materiale conexe explozibile, echipamentul EVD trebuie să declanşeze o alarmă.
[Pct.5332 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
5333. În scopul controlului de securitate cu echipamente EVD, se aplică următoarele cerinţe:
1) echipamentele EVD se utilizează numai într-un mediu şi în scopul pentru care au fost aprobate, şi anume controlul de securitate:
a) al pasagerilor şi al persoanelor, altele decât pasagerii (EVD-PX);
b) al bagajelor de mână (EVD-CB);
c) al bagajelor de cală (EVD-HB);
d) al mărfurilor şi poştei destinate transportului aerian, al poştei transportatorului aerian şi al materialelor transportatorului aerian, al proviziilor de bord şi al proviziilor de aeroport (EVD-CS);
2) consumabilele nu trebuie să fie utilizate dincolo de recomandările producătorului acestora sau dacă performanţele consumabilelor par a se fi deteriorat prin utilizare.
[Pct.5333 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Subsecţiunea a 2-a
Standarde pentru EVD
534. Toate echipamentele pentru detectarea vaporilor de explozibili utilizate pentru controlul de securitate al bagajelor de cală, al mărfurilor şi al poştei destinate transportului aerian, al poştei transportatorului aerian şi al materialelor transportatorului aerian încărcate în cala aeronavei, al proviziilor de bord, precum şi al proviziilor de aeroport trebuie să corespundă cel puţin standardului 1, în conformitate cu PCE-CEAC.
[Pct.534 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
535. Toate echipamentele EVD utilizate pentru controlul de securitate al pasagerilor şi al persoanelor, altele decât pasagerii, precum şi al bagajelor de mână trebuie să corespundă cel puţin standardul 3, în conformitate cu PCE-CEAC.
[Pct.535 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
536. Cerinţele detaliate cu privire la standardele prevăzute la pct.534 şi 535 fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
[Pct.536 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
537. Cerinţele detaliate de performanţă pentru EVD fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
[Pct.537 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 13-a
Echipamente de detectare a metalelor (MDE)
538. Cerinţele detaliate privind utilizarea MDE fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
539. Cerinţele detaliate de performanţă pentru MDE fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
Secţiunea a 14-a
Validarea echipamentelor
540. Utilizatorul de echipamente care achiziţionează şi pune în exploatare echipamente pentru aplicarea măsurilor de securitate se asigură că respectivele echipamente respectă standardele prevăzute în prezentul capitol.
541. Următoarele echipamente de securitate pot fi utilizate doar după ce au fost supuse validării în corespundere cu cerinţele stabilite de AAC:
1) porţi detectoare de metale (WTMD);
2) echipamente cu raze X (X-RAY);
3) sisteme de detectare a explozibililor (EDS);
4) echipamente de detectare a urmelor de explozibili (ETD);
5) echipamente dotate cu sisteme de detectare a explozibililor lichizi (LEDS);
6) echipamente de detecţie a metalelor (MDE);
7) scanere de securitate
8) scanere pentru încălţăminte;
9) echipamente pentru detectarea vaporilor de explozibili (EVD).
[Pct.541 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
542. AAC va supune validării echipamentelor de securitate care se regăsesc pe lista PCE-CEAC şi/sau OACI.
[Pct.542 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
543. La solicitarea entităţii responsabile de dotare cu echipamente de securitate AAC va acorda suport în vederea selectării tipului de echipament, pentru a se convinge că acestea se regăsesc pe lista PCE-CEAC şi/sau OACI.
[Pct.543 în redacţia Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
544. AAC emite un raport de validare în baza verificării şi constatării corespunderii cerinţelor şi parametrilor echipamentelor de securitate stabilite în prezentul capitol.
Capitolul XII
SECURITATEA MANAGEMENTULUI DE TRAFIC AERIAN
ŞI SERVICIILE DE NAVIGAŢIE AERIANĂ
545. FSNA va institui un sistem de management al securităţii pentru a asigura:
1) securitatea infrastructurii, facilităţilor, sistemelor şi a personalului lor, în vederea prevenirii actelor de intervenţie ilicită în furnizarea serviciilor;
2) securitatea datelor operaţionale pe care le primesc, le produc sau le utilizează în alt mod, astfel încât accesul la acestea să fie rezervat exclusiv persoanelor autorizate;
3) securitatea informaţiei operaţionale şi a tehnologiei comunicaţiilor, inclusiv protecţia infrastructurii informaţionale.
546. Sistemul de management al securităţii va defini:
1) procedurile referitoare la evaluarea şi reducerea riscurilor de securitate, monitorizarea şi îmbunătăţirea securităţii, examinările de securitate şi diseminarea rezultatelor;
2) mijloacele destinate să detecteze breşele de securitate şi să alerteze personalul prin semnale de avertizare adecvate cu privire la securitate;
3) mijloacele de control al efectelor cauzate de breşele de securitate şi de identificare a măsurilor de remediere şi a procedurilor de reducere a riscurilor pentru prevenirea repetării acestora.
547. FSNA asigură autorizarea de securitate a personalului propriu, dacă este cazul, şi coordonează cu Poliţia de Frontieră şi/sau Serviciul de Informaţii şi Securitate şi/sau AAC şi/sau Ministerul Apărării pentru a asigura securitatea infrastructurii, a facilităţilor, a sistemelor, a personalului şi a datelor lor.
548. FSNA întreprinde măsurile necesare pentru a preveni compromiterea reţelei şi pentru a-şi proteja sistemele, componentele utilizate şi datele împotriva ameninţărilor informatice şi a ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice care pot duce la un act de intervenţie ilicită în furnizarea serviciilor acestora.
549. FSNA stabileşte măsuri de securizare a sistemelor şi reţelelor informaţionale utilizate în procesul managementului traficului aerian, precum şi a informaţiei procesate prin intermediul acestor sisteme şi reţele astfel încât, pe de o parte, să se asigure protecţia informaţiei contra accesului neautorizat, divulgării, falsificării şi manipulării, iar pe de altă parte, să nu fie afectată calitatea operaţională a informaţiei protejate în ceea ce priveşte timpul şi efortul necesar accesării informaţiei protejate.
550. Pentru a asigura comunicarea şi coordonarea informaţiilor şi sarcinilor relevante de securitate şi pentru a aborda probleme sau deficienţe sistemice, FSNA organizează întâlniri periodice sau ad-hoc cu părţile interesate, inclusiv prin participarea la şedinţele Comitetului naţional de securitate aeronautică şi la şedinţele comisiilor aeroportuare de securitate aeronautică, la invitaţie.
551. Măsurile de securitate pentru componentele infrastructurii situate în zonele de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor vor fi stabilite şi implementate de către FSNA în conformitate cu prevederile programului de securitate al operatorului aeroportuar.
552. Pentru a asigura flexibilitatea, integritatea şi disponibilitatea continuă a infrastructurii şi a serviciilor de navigaţie aeriană, FSNA implementează măsuri de protecţie a componentelor infrastructurii localizate în interiorul şi în afara zonelor de securitate cu acces restricţionat ale aeroporturilor. Nivelul de protecţie al acestor servicii şi instalaţii va fi cel puţin echivalent nivelului de protecţie a serviciilor şi instalaţiilor aflate în zonele de securitate cu acces restricţionat al aeroporturilor.
Capitolul XIII
AMENINŢĂRI CIBERNETICE
Secţiunea 1
Programele de securitate cibernetică
553. AAC se asigură că operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, Poliţia de Frontieră, FSNA, alte entităţi definite în prezentul Program identifică şi îşi protejează datele, sistemele informaţionale şi reţelele de comunicaţii electronice de importanţă critică împotriva atacurilor cibernetice care ar putea afecta securitatea aeronautică prin crearea unui sistem de management al securităţii cibernetice, raportat la sistemul de management al securităţii.
554. Operatorii aeroportuari, transportorii aerieni, Poliţia de Frontieră, FSNA şi entităţile definite în prezentul Program elaborează un program de securitate cibernetică, care se aprobă de AAC.
555. Programul de securitate cibernetică este revizuit şi actualizat periodic, la necesitate, sau cel puţin o dată pe an.
556. Programul de securitate identifică datele, sistemele informaţionale şi reţelele de comunicaţii electronice de importanţă critică şi detaliază măsurile menite să asigure protecţia împotriva atacurilor cibernetice, acţiuni de răspuns la astfel de atacuri, precum şi acţiunile de recuperare în urma acestora.
5561. Administratorii de aeroporturi, transportatori aerieni şi entităţile respective identifică în programul lor de securitate sau în orice document relevant la care se face trimitere în respectivul program de securitate datele şi sistemele de tehnologie a informaţiei şi comunicaţiilor critice descrise la punctul 553.
[Pct.5561 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Secţiunea a 2-a
Măsuri de securitate
557. Măsurile detaliate de protecţie sunt identificate, elaborate şi puse în aplicare în conformitate cu o evaluare a riscurilor efectuată de către operatorul aeroportuar, transportatorul aerian, Poliţia de Frontieră, FSNA sau entitatea respectivă, după caz.
5571. Agenţia pentru Securitate Cibernetică este autoritatea desemnată ca fiind competentă pentru coordonarea şi/sau monitorizarea dispoziţiilor legate de securitatea cibernetică.
[Pct.5571 modificat prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]
[Pct.5571 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
5572. Atunci când administratorii de aeroporturi, transportatorii aerieni şi entităţile definite în programul naţional de securitate a aviaţiei civile fac obiectul unor cerinţe de securitate cibernetică naţională, Agenţia pentru Securitate Cibernetică poate înlocui respectarea cerinţelor din prezentul Program cu respectarea prevederilor actelor normative naţionale.
[Pct.5572 modificat prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]
[Pct.5572 introdus prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
558. Măsurile de securitate sunt luate în considerare în timpul proiectării, implementării, funcţionării şi dispunerii noilor sisteme de protecţie informaţională cu utilizarea elementelor critice. La modificarea sistemelor de protecţie informaţională existente se va ţine cont de măsurile de securitate în măsura în care este posibil.
559. Operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, Poliţia de Frontieră, FSNA şi alte entităţi definite în prezentul Program asigură implementarea lanţului securizat de aprovizionare la achiziţionarea produselor hardware şi software, care urmează a fi utilizate în cadrul sistemului de protecţie informaţională cu utilizarea elementelor critice.
560. Cerinţele suplimentare cu privire la măsurile securitate în domeniul ameninţărilor cibernetice, inclusiv activităţi subsecvente acestor măsuri, fac obiectul unor dispoziţii suplimentare de securitate emise de AAC.
5601. Operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, FSNA şi alte entităţi definite în prezentul Program trebuie să asigure securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice utilizate la prestarea serviciilor şi, dacă sunt incluşi în Lista furnizorilor de servicii în sectoarele şi subsectoarele critice conform Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, să îndeplinească obligaţiile privind asigurarea securităţii cibernetice stabilite de legea respectivă.
[Pct.5601 introdus prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]
5602. Agenţia pentru Securitate Cibernetică exercită funcţia de supraveghere şi control de stat asupra respectării de către operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, FSNA şi alte entităţi definite în prezentul Program incluşi în Lista furnizorilor de servicii a obligaţiilor de asigurare a securităţii cibernetice stabilite de Legea nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat. Aceştia sunt obligaţi să asigure accesul Agenţiei pentru Securitate Cibernetică la informaţiile, bunurile şi încăperile deţinute, necesare pentru realizarea obiectivelor controlului.
[Pct.5602 introdus prin Hot.Guv. nr.105 din 05.03.2025, în vigoare 06.03.2025]
Secţiunea a 3-a
Instruirea persoanelor cu roluri şi responsabilităţi
în materie de ameninţări cibernetice
561. Persoanele care pun în aplicare măsurile prevăzute la pct.554 trebuie să aibă competenţele şi aptitudinile necesare pentru îndeplinirea cu eficacitate a sarcinilor desemnate, în conformitate cu prevederile PNICSA. Persoanele respective trebuie să fie informate cu privire la riscurile cibernetice relevante pe baza principiului necesităţii de a cunoaşte.
562. Persoanele care au acces la date sau sisteme trebuie să primească o instruire corespunzătoare şi specifică funcţiei ocupate, în conformitate cu prevederile PNICSA.
Capitolul XIV
DETECTAREA COMPORTAMENTALĂ
563. AAC elaborează un Program naţional de detectare comportamentală, care conţine ansamblul de măsuri menite să contribuie la instituirea unor proceduri şi realizarea unor acţiuni în vederea implementării detectării comportamentale, inclusiv prevederile referitoare la competenţele specifice de recrutare, instruirea şi certificarea personalului.
564. Operatorii aeroportuari şi Poliţia de Frontieră asigură implementarea măsurilor prevăzute în Programul naţional de detectare comportamentală.
565. Detectarea comportamentală este supusă unor activităţi de monitorizare a conformităţii periodice de către AAC, pentru a asigura ajustările necesare în implementarea prevederilor Programului naţional de detectare comportamentală.
Capitolul XV
MANAGEMENTUL ACŢIUNILOR DE RĂSPUNS
LA ACTELE DE INTERVENŢIE ILICITĂ
566. Serviciul de Informaţii şi Securitate elaborează şi menţine Planul naţional de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, care cuprinde elemente de prevenire, măsurile şi acţiunile detaliate de răspuns şi recuperare în urma evenimentelor cauzate de acte de intervenţie ilicită, precum şi interacţiunea cu părţile implicate şi responsabilităţile pentru luarea deciziilor la nivel naţional.
567. Operatorii aeroportuari, transportatorii aerieni, Poliţia de Frontieră, FSNA şi alţi agenţi aeronautici care aplică standarde de securitate aeronautică şi care funcţionează în spaţiile situate în interiorul sau în exteriorul zonelor de aeroport elaborează şi menţin planuri proprii de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită.
568. Planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită prevăzute la pct.567 asigură implementarea prevederilor prezentului capitol, prevederilor Planului naţional de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită, altor prevederi din legislaţia naţională referitoare la modul de acţiune, instrucţiuni şi proceduri consecvente pentru personalul implicat în acţiunile de răspuns la actele de intervenţie ilicită, a prevederilor legate de instruirea teoretică şi antrenamentul practic, mijloacele şi sistemele de comunicaţie ce urmează a fi utilizate pe timpul acţiunilor de răspuns.
569. Complementar prevederilor pct.568, planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită ale operatorilor aeroportuari vor conţine prevederi cu privire la crearea, activarea şi funcţionarea centrelor de operare de urgenţă a aeroportului.
570. Planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită prevăzute la pct.567 vor conţine în mod obligatoriu prevederi cu privire la desfăşurarea periodică a exerciţiilor de răspuns la actele de intervenţie ilicită la scară largă şi exerciţii după domenii specifice (segmentate).
571. În cadrul desfăşurării exerciţiilor prevăzute la pct.570 este implicat inclusiv personalul cu atribuţii de luare a deciziilor şi/sau personalul cu atribuţii delegate pentru luarea deciziilor în situaţiile excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită.
572. Exerciţiile de răspuns la actele de intervenţie ilicită la scară largă se desfăşoară cel puţin o dată la doi ani, cu participarea comună a tuturor entităţilor prevăzute la pct.567. Serviciul de Informaţii şi Securitate asigură coordonarea şi, după caz, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor prevăzute în prezentul punct.
573. Exerciţiile de răspuns la actele de intervenţie ilicită după domenii specifice se desfăşoară cel puţin o dată pe an.
574. Entităţile prevăzute la pct.567 asigură organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor de răspuns la actele de intervenţie ilicită după domenii specifice (segmentate).
575. Planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită prevăzute la pct.567 se avizează de către AAC şi Serviciul de Informaţii şi Securitate.
576. Planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită trebuie să fie revăzute şi testate periodic în scopul identificării posibilelor vulnerabilităţi şi al stabilirii măsurilor necesare pentru eliminarea acestora.
577. Comandamentul Operaţional Antiterorist este responsabil de aplicarea imediată a măsurilor de răspuns în cazul situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie ilicită.
578. Comandamentul Operaţional Antiterorist este responsabil de organizarea şi asigurarea procesului de negocieri.
579. La primirea unei notificări referitoare la un act de intervenţie ilicită, care a avut loc într-un aeroport situat pe teritoriul Republicii Moldova sau care afectează o aeronavă în zbor pe teritoriul Republicii Moldova, operatorii aeroportuari sunt responsabili de activarea centrelor de operare de urgenţă a aeroportului şi întreprinderea măsurilor ce se impun în conformitate cu planurile de reglementare a situaţiilor excepţionale legate de actele de intervenţie.
Anexa nr.1
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
REGULAMENT-CADRU
cu privire la organizarea şi funcţionarea comisiilor
aeroportuare de securitate aeronautică
1. Prezentul Regulament-cadru stabileşte modul de organizare şi funcţionare a comisiilor aeroportuare de securitate aeronautică (în continuare – comisii).
2. Comisiile sunt organizate/constituite şi activează în conformitate cu legislaţia naţională, cu prevederile prezentului Regulament şi cu propriile regulamente de organizare şi funcţionare.
3. Proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei se elaborează de către departamentul responsabil de securitate aeronautică al aeroportului, în baza prezentului Regulament-cadru.
4. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei şi modificările ulterioare ale acestuia se aprobă de către Autoritatea Aeronautică Civilă (în continuare – AAC).
5. După aprobare, regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei se aduce la cunoştinţa membrilor acesteia. Membrii comisiei vor confirma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei.
6. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei poate fi amendat periodic în conformitate cu prevederile pct.4. Propunerile pentru revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiei se înaintează în scris şi se înregistrează la secretariatul operatorului aeroportuar de către membrii comisiei şi sunt supuse dezbaterii în cadrul şedinţelor comisiei.
7. Componenţa comisiei se aprobă de către AAC şi este alcătuită din:
1) conducătorul general al operatorului aeroportuar;
2) reprezentanţi ai organului central de specialitate în domeniul aviaţiei civile;
3) reprezentanţi ai autorităţii administrative de implementare şi realizare a politicilor în domeniul aviaţiei civile;
4) angajaţi ai Poliţiei de Frontieră care îşi desfăşoară activitatea în aeroport;
5) după caz, angajaţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate care îşi desfăşoară activitatea în aeroport;
6) după caz, angajaţi ai Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat care îşi desfăşoară activitatea în aeroport;
7) angajaţi ai Serviciului Vamal care îşi desfăşoară activitatea în aeroport;
8) după caz, comandantul unităţii militare de aviaţie (în cazul aeroporturilor mixte de staţionare);
9) şefii serviciilor de securitate al operatorului aeroportuar şi ale transportatorilor aerieni care activează în cadrul aeroportului.
Cu aprobarea AAC, în activitatea comisiei pot fi antrenate, în scop consultativ, şi alte persoane cu funcţie de răspundere, precum şi specialişti din domeniul aviaţiei civile.
8. Comisia are următoarele funcţii:
1) să coordoneze implementarea şi menţinerea măsurilor şi a procedurilor de securitate astfel cum este specificat în programul de securitate al operatorului aeroportului;
2) să supravegheze punerea în aplicare a deciziilor şi a dispoziţiilor Comitetului naţional de securitate aeronautică;
3) să supravegheze şi să monitorizeze programul de securitate al aeroportului, inclusiv măsurile speciale introduse de administraţia aeroportului, operatorii şi chiriaşii aeroportului;
4) să întocmească, să menţină şi să revizuiască periodic lista punctelor vulnerabile şi a echipamentelor şi instalaţiilor esenţiale;
5) să se asigure că:
a) măsurile şi procedurile de bază privind securitatea aeroportuară sunt adecvate pentru a face faţă ameninţărilor şi sunt în continuă monitorizare şi, după caz, revizuire, asigurând aplicarea măsurilor corespunzătoare pe timp de situaţii normale şi în perioade de tensiune intensificată, precum şi în situaţii de urgenţă;
b) recomandările cu privire la măsurile şi procedurile de securitate sunt puse în aplicare;
c) măsurile de securitate sunt prevăzute în programele de extindere sau modificare a aeroportului;
6) să elaboreze proceduri specifice conform prevederilor Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;
7) să prezinte AAC şi Comitetului naţional de securitate aeronautică anual şi/sau la solicitare rapoarte privind starea securităţii aeronautice în aeroport, inclusiv măsurile şi procedurile de securitate aeronautică implementate şi cele planificate în vederea sporirii nivelului securităţii aeronautice;
8) să informeze membrii comisiei cel puţin o dată la trei luni, în cadrul şedinţelor regulate, despre aplicabilitatea şi menţinerea la etapa actuală a măsurilor şi procedurilor de securitate;
9) să prezinte AAC pentru promovare şi/sau aprobare propuneri de amendare şi/sau aprobare a proiectelor de acte normative din domeniul securităţii aeronautice aeroportuare;
10) să informeze AAC cu privire la eficacitatea măsurilor şi a procedurilor de securitate de pe aeroport şi să raporteze problemele conexe care nu pot fi soluţionate la nivel local;
11) să se asigure că orice schimbare în proiectarea şi construirea de noi facilităţi şi oricare modificări ale instalaţiilor aeroportului se integrează în aspectele de securitate aeronautică.
9. Preşedintele comisiei este conducătorul general al operatorului aeroportuar. În cazul absenţei preşedintelui comisiei, atribuţiile acestuia sunt exercitate de către secretarul comisiei.
10. Secretar al comisiei este conducătorul departamentului responsabil de securitate al operatorului aeroportuar.
11. Preşedintele comisiei convoacă şedinţele şi aprobă agenda.
12. Membrii comisiei au dreptul să înainteze propuneri pentru agenda şedinţelor, dar nu mai târziu de trei zile lucrătoare până la desfăşurarea şedinţei planificate.
13. Secretarul comisiei întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor comisiei şi le prezintă spre aprobare preşedintelui comisiei.
14. Şedinţele comisiei au loc cel puţin o dată în trimestru. Comisia îşi exercită activitatea în conformitate cu agenda aprobată. Agenda şedinţei şi, după caz, materialele propuse spre examinare se transmit membrilor comisiei cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei.
15. Agenda şedinţei poate fi modificată, fiind incluse şi/sau excluse subiecte, cu argumentările adecvate şi doar cu susţinerea majorităţii membrilor prezenţi.
16. Deciziile comisiei se aprobă cu majoritatea simplă de voturi (50% + 1) din numărul total al membrilor comisiei. Copiile procesului-verbal al fiecărei reuniuni a comisiei sunt puse la dispoziţia membrilor comisiei.
17. Operatorul aeroportuar este responsabil de partea organizatorică, materială şi tehnică necesară pentru buna desfăşurare a şedinţelor comisiei.
18. Deciziile comisiei sunt executorii pentru persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitate pe aeroportul respectiv.
19. Deciziile referitor la fiecare subiect în parte sunt adoptate prin vot deschis de către membrii comisiei şi se semnează de către preşedinte şi secretar. În cazul parităţii de voturi, hotărârea nu se adoptă, iar examinarea cauzei se amână pentru şedinţa imediat următoare. Membrii comisiei care nu sunt de acord cu hotărârile adoptate au dreptul să-şi exprime în scris opinia, care se anexează la procesul-verbal al şedinţei.
20. La sfârşitul fiecărei şedinţe se întocmeşte un proces-verbal, care este contrasemnat de către toţi membrii prezenţi. Membrii comisiei primesc câte o copie a procesului-verbal al şedinţei.
21. Procesele-verbale se înscriu în registrul de procese-verbale. Registrul de procese-verbale se numerotează pe fiecare pagină şi se înregistrează. Pe ultima pagină, preşedintele comisiei semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi aplică ştampila operatorului aeroportuar.
22. Registrul de procese-verbale este însoţit de un dosar, care va conţine, după caz, anexele proceselor-verbale şi alte documente ataşate (rapoarte, programe, informări, tabele, liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat.
23. După caz, comisia se poate convoca în şedinţe extraordinare. Şedinţele extraordinare ale comisiei pot fi convocate fără expedierea prealabilă a înştiinţărilor şi a agendei aprobate a şedinţei. În funcţie de subiectele abordate, prin decizia preşedintelui comisiei, pentru participare la şedinţele extraordinare ale comisiei poate fi convocat un număr restrâns de membri ai comisiei, cu coordonarea prealabilă şi participarea obligatorie a AAC.
24. În cadrul activităţii comisiei participă grupuri permanente de lucru, şi anume:
1) grupul de lucru pentru reglementare şi proceduri;
2) grupul de lucru privind echipamentul şi sistemele de control de securitate;
3) grupul de lucru privind situaţiile de criză şi ameninţările securităţii.
25. Fiecare grup de lucru activează în baza unui regulament şi este condus de un membru al grupului de lucru, ales cu votul majorităţii simple.
26. Componenţa şi regulamentul fiecărui grup de lucru se aprobă prin decizia comisiei. Grupurile de lucru se subordonează comisiei.
27. Grupul de lucru are următoarele atribuţii:
1) elaborează proiectele de proceduri noi, ajustează procedurile existente şi coordonează procesul de actualizare a acestora, necesare implementării cadrului normativ şi a programului de securitate a aeroportului;
2) participă la şedinţele privind dezbaterea modificărilor şi completărilor procedurilor necesare pentru implementarea cadrului normativ şi a programului de securitate a aeroportului;
3) efectuează testarea şi evaluarea impactului soluţiilor existente şi al soluţiilor noi propuse privind modernizarea, modificarea, actualizarea proceselor, sistemelor, echipamentelor de securitate; propune soluţii şi tehnologii noi pentru aplicare;
4) elaborează rapoarte periodice trimestriale cu date statistice şi tehnice referitoare la starea sistemului de securitate al aeroportului;
5) analizează şi elaborează rapoarte periodice trimestriale privind managementul situaţiilor de criză;
6) elaborează periodic (trimestrial) lista de vulnerabilităţi şi ameninţări la adresa securităţii aeronautice, precum şi identifică soluţii şi/sau măsuri de remediere.
28. La necesitate, comisia poate forma grupuri de lucru temporare.
29. Comisia informează în termene proxime Comitetul naţional de securitate aeronautică despre orice problemă legată de securitatea aviaţiei civile care nu poate fi remediată la nivelul aeroportului sau care necesită a fi raportată în mod obligatoriu în conformitate cu prevederile legale.
30. Lucrările şedinţelor comisei se desfăşoară în limba română. Actele elaborate de către aceasta se redactează în mod obligatoriu în limba română.
Anexa nr.2
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
DECLARAŢIE-ANGAJAMENT
a agentului abilitat
În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi cu actele subsecvente de punere în aplicare a acestora, declar că:
1) informaţiile cuprinse în programul de securitate al întreprinderii sunt adevărate şi corecte;
2) practicile şi procedurile prevăzute în acest program de securitate vor fi implementate şi menţinute la toate punctele de lucru incluse în program;
3) programul de securitate va fi actualizat şi adaptat pentru a ţine seama de toate modificările relevante aduse ulterior legislaţiei naţionale, cu excepţia cazului în care [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] informează Autoritatea Aeronautică Civilă că nu mai doreşte să funcţioneze ca agent abilitat;
4) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă în scris cu privire la:
a) modificările minore aduse programului propriu de securitate, cum ar fi numele întreprinderii, numele sau datele de contact ale persoanei responsabile de securitate, cu promptitudine, dar nu mai târziu de10 zile lucrătoare; şi
b) modificările majore planificate, cum ar fi proceduri noi de control de securitate, lucrări de construcţie majore care ar putea afecta conformitatea sa cu legislaţia naţională sau modificarea punctului de lucru/adresei, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data modificării planificate;
5) pentru a asigura conformitatea cu legislaţia naţională, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecţiilor/auditurilor, după cum va fi necesar, şi va acorda acces la toate documentele solicitate de inspectori/auditori;
6) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă despre orice încălcare gravă a normelor de securitate şi despre orice circumstanţă care ridică suspiciuni cu privire la securitatea mărfurilor/poştei destinate transportului aerian, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în interiorul expedierilor;
7) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se va asigura că toţi membrii personalului cu atribuţii în domeniu beneficiază de o instruire în conformitate cu Programul naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile şi cunosc atribuţiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al întreprinderii; şi
8) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă în cazul în care:
a) îşi încetează activitatea;
b) nu se mai ocupă de mărfurile/poşta destinate transportului aerian; sau
c) nu mai poate îndeplini cerinţele legislaţiei naţionale.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru prezenta declaraţie.
Numele:
Funcţia în cadrul întreprinderii:
Data:
Semnătura:
Anexa nr.3
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
DECLARAŢIA
transportatorului rutier de mărfuri
În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi cu actele subsecvente de punere în aplicare a acestora, declar că la colectarea, transportul, depozitarea şi livrarea mărfurilor/poştei destinate transportului aerian cărora le-au fost aplicate măsuri de securitate [ÎN NUMELE AGENTULUI ABILITAT/TRANSPORTATORULUI AERIAN CARE APLICĂ MĂSURI DE SECURITATE PENTRU MĂRFURI SAU POŞTĂ/EXPEDITORULUI CUNOSCUT], sunt respectate următoarele proceduri de securitate:
1) toţi membrii personalului care transportă mărfurile/poşta destinate transportului aerian au beneficiat de instruire generală de conştientizare în materie de securitate. Suplimentar, dacă acestor membri ai personalului li se acordă acces nesupravegheat la mărfurile şi poşta cărora le-au fost aplicate măsurile de securitate necesare, aceştia vor fi beneficiat de instruire în domeniul securităţii în conformitate cu prevederile PNICSA;
2) este verificată integritatea tuturor membrilor personalului care sunt recrutaţi şi au acces la mărfurile/poşta destinate transportului aerian. Această verificare include cel puţin o verificare a identităţii (cu ajutorul unui buletin de identitate, al unui permis de conducere sau al unui paşaport cu fotografie) şi o verificare a CV-ului şi/sau a recomandărilor furnizate;
3) compartimentele de mărfuri ale vehiculelor sunt sigilate sau încuiate. Vehiculele cu prelată sunt securizate cu corzi TIR. Zonele de încărcare ale camioanelor cu platformă plată sunt ţinute sub observaţie atunci când se transportă mărfuri destinate transportului aerian;
4) nemijlocit înainte de încărcare, compartimentul de mărfuri este examinat, iar integritatea acestei examinări se păstrează până la finalizarea operaţiunii de încărcare;
5) fiecare şofer are asupra sa cartea de identitate, paşaportul sau permisul de conducere sau un alt document ce conţine fotografia persoanei, eliberat sau recunoscut de autorităţile naţionale;
6) şoferii nu fac opriri neprevăzute între punctul de colectare şi cel de livrare. În cazul în care acest lucru este inevitabil, şoferul verifică, la întoarcere, securitatea încărcăturii şi integritatea încuietorilor şi/sau a sigiliilor. Dacă descoperă vreo urmă de intervenţie, şoferul notifică acest fapt superiorului său, iar mărfurile/poşta destinate transportului aerian nu sunt livrate fără notificare la livrare;
7) transportul nu este subcontractat unui terţ, cu excepţia cazului în care terţul:
a) are un contract de transportator rutier de mărfuri cu un agent abilitat sau un expeditor cunoscut responsabil de transport [ACELAŞI NUME CA MAI SUS]; sau
b) este aprobat sau certificat de către Autoritatea Aeronautică Civilă; sau
c) are un contract de transportator rutier de mărfuri cu transportatorul rutier semnatar care impune ca terţul să nu subcontracteze ulterior şi să pună în aplicare procedurile de securitate prevăzute în prezenta declaraţie. Transportatorul rutier semnatar poartă responsabilitate deplină pentru întregul transport în numele agentului abilitat sau al expeditorului cunoscut; şi
8) nu subcontractez alte servicii (de exemplu, depozitarea) către o altă parte în afara unui agent abilitat sau a unei entităţi certificate ori aprobate şi incluse în baza de date a Republicii Moldova privind securitatea lanţului de aprovizionare de către Autoritatea Aeronautică Civilă în vederea furnizării respectivelor servicii.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru prezenta declaraţie.
Numele:
Funcţia în cadrul întreprinderii:
Numele şi adresa întreprinderii:
Data:
Semnătura:
[Anexa nr.3 completată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Anexa nr.4
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
DECLARAŢIE-ANGAJAMENT
a furnizorului abilitat
În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi cu actele subsecvente de punere în aplicare a acestora, declar că:
1) informaţiile cuprinse în programul de securitate al întreprinderii sunt adevărate şi corecte;
2) practicile şi procedurile prevăzute în acest program de securitate sunt implementate şi menţinute la toate punctele de lucru incluse în program;
3) programul de securitate va fi actualizat şi adaptat pentru a ţine seama de toate modificările relevante aduse ulterior legislaţiei naţionale, cu excepţia cazului în care [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] informează Autoritatea Aeronautică Civilă că nu mai doreşte să furnizeze provizii de bord direct la aeronave (şi, prin urmare, nu mai doreşte să funcţioneze ca furnizor abilitat);
4) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă în scris cu privire la:
a) modificările minore aduse programului propriu de securitate, cum ar fi numele întreprinderii, numele sau datele de contact ale persoanei responsabile de securitate, cu promptitudine, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare; şi
b) modificările majore planificate, cum ar fi proceduri noi de control de securitate, lucrări de construcţie majore care ar putea afecta conformitatea sa cu legislaţia naţională sau modificarea punctului de lucru/adresei, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data modificării planificate;
5) pentru a asigura conformitatea cu legislaţia naţională, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecţiilor/auditurilor, după cum va fi necesar, şi va acorda acces la toate documentele solicitate de inspectori/auditori;
6) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă despre orice încălcare gravă a normelor de securitate şi despre orice circumstanţă care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de bord, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;
7) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se va asigura că toţi membrii personalului cu atribuţii în domeniu beneficiază de o instruire în conformitate cu Programul naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile şi cunosc atribuţiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al întreprinderii; şi
8) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa Autoritatea Aeronautică Civilă în cazul în care:
a) îşi încetează activitatea;
b) nu mai furnizează provizii de bord direct la aeronave; sau
c) nu mai poate îndeplini cerinţele legislaţiei naţionale.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru prezenta declaraţie.
Numele:
Funcţia în cadrul întreprinderii:
Data:
Semnătura:
Anexa nr.5
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
DECLARAŢIE-ANGAJAMENT
a furnizorului de provizii de bord recunoscut
În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi cu actele subsecvente de punere în aplicare a acestora, declar că [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII]:
1) numeşte o persoană responsabilă de securitate în cadrul întreprinderii;
2) se asigură că persoanele care au acces la proviziile de bord beneficiază de instruire generală de conştientizare în materie de securitate înainte de a li se permite accesul la aceste provizii;
3) se asigură că persoanele care aplică măsuri de securitate, altele decât controlul de securitate al proviziilor de bord, sunt instruite în conformitate cu prevederile PNICSA; şi;
4) se asigură că persoanele care aplică măsuri de securitate în ceea ce priveşte proviziile de bord au beneficiat de instruire în conformitate cu prevederile Programului naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile;
5) nu permite accesul neautorizat la propriile spaţii de lucru şi provizii de bord; şi
6) se asigură, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de bord;
7) aplică sigilii cu elemente de probare a integrităţii tuturor vehiculelor şi/sau containerelor folosite pentru transportul proviziilor de bord sau le protejează fizic (această măsură nu se aplică în timpul transportului în zona de operaţiuni aeriene).
Dacă se utilizează la transportul proviziilor o altă societate care nu este furnizor recunoscut al transportatorului aerian sau al furnizorului abilitat, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se asigură că se respectă toate măsurile de securitate menţionate anterior;
8) pentru a asigura conformitatea cu legislaţia naţională, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecţiilor/auditurilor, după cum va fi necesar, şi va acorda acces la toate documentele solicitate de inspectori/auditori;
9) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa [DENUMIREA TRANSPORTATORULUI AERIAN SAU AL FURNIZORULUI ABILITAT CĂRUIA ÎI FURNIZEAZĂ PROVIZII DE BORD] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate şi despre orice circumstanţă care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de bord, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;
10) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se va asigura că toţi membrii personalului cu atribuţii în domeniu beneficiază de o instruire în conformitate cu Programul naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile şi cunosc atribuţiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al întreprinderii; şi
11) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa [DENUMIREA TRANSPORTATORULUI AERIAN SAU AL FURNIZORULUI ABILITAT CĂRUIA ÎI FURNIZEAZĂ PROVIZII DE BORD] în cazul în care:
a) îşi încetează activitatea;
b) nu mai poate îndeplini cerinţele legislaţiei naţionale.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru prezenta declaraţie.
Numele:
Funcţia în cadrul întreprinderii:
Data:
Semnătura:
[Anexa nr.5 modificată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]
Anexa nr.6
la Programul naţional de securitate
în domeniul aviaţiei civile
DECLARAŢIE-ANGAJAMENT
a furnizorului de provizii de aeroport recunoscut
În conformitate cu prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, prevederile Programului naţional de securitate în domeniul aviaţiei civile şi cu actele subsecvente de punere în aplicare a acestora, declar că [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII]:
1) numeşte o persoană responsabilă de securitate în cadrul întreprinderii;
2) se asigură că persoanele care au acces la proviziile de aeroport beneficiază de instruire generală de conştientizare în materie de securitate înainte de a li se permite accesul la aceste provizii. Suplimentar, va asigura că persoanele care implementează măsuri de securitate, altele decât controlul de securitate, în ceea ce priveşte proviziile de aeroport sunt instruite în conformitate cu prevederile PNICSA; şi;
3) se asigură că persoanele care efectuează controlul de securitate al proviziilor de aeroport au beneficiat de instruire în conformitate cu prevederile Programului naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile;
4) se asigură că persoanele care aplică măsuri de securitate în ceea ce priveşte proviziile de aeroport au beneficiat de instruire în conformitate cu prevederile Programului naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile;
5) nu permite accesul neautorizat la propriile spaţii de lucru şi provizii de aeroport;
6) se asigură, în mod rezonabil, că niciun articol interzis nu este disimulat în proviziile de aeroport;
7) aplică sigilii cu elemente de probare a integrităţii tuturor vehiculelor şi/sau containerelor folosite pentru transportul proviziilor de aeroport sau le protejează fizic (această măsură nu se aplică în timpul transportului în zona de operaţiuni aeriene).
Dacă se utilizează la transportul proviziilor o altă societate care nu este furnizor recunoscut al operatorului aeroportuar, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se asigură că se respectă toate măsurile de securitate menţionate anterior;
8) pentru a asigura conformitatea cu legislaţia naţională, [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va coopera în totalitate în cadrul tuturor inspecţiilor/auditurilor, după cum va fi necesar, şi va acorda acces la toate documentele solicitate de inspectori/auditori;
9) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa [DENUMIREA OPERATORULUI AEROPORTUAR] despre orice încălcare gravă a normelor de securitate şi despre orice circumstanţă care ridică suspiciuni cu privire la proviziile de aeroport, în special despre orice tentativă de disimulare a unor articole interzise în provizii;
10) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] se va asigura că toţi membrii personalului cu atribuţii în domeniu beneficiază de o instruire în conformitate cu Programul naţional de instruire şi certificare a personalului în domeniul securităţii aviaţiei civile şi cunosc atribuţiile în materie de securitate care le revin în cadrul programului de securitate al întreprinderii; şi
11) [DENUMIREA ÎNTREPRINDERII] va informa [DENUMIREA OPERATORULUI AEROPORTUAR] în cazul în care:
a) îşi încetează activitatea;
b) nu mai poate îndeplini cerinţele legislaţiei naţionale.
Îmi asum întreaga responsabilitate pentru prezenta declaraţie.
Reprezentant legal
Numele:
Data:
Semnătura:
[Anexa nr.6 completată prin Hot.Guv. nr.942 din 29.11.2023, în vigoare 21.03.2024]