1403/09.12.2008 Hotărîre cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Cerinţelor de calitate

pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar

nr. 1403 din 09.12.2008

 (în vigoare 19.03.2009) 

Monitorul Oficial nr.226-229 art.1422 din 19.12.2008

* * *

Notă: În denumire şi pe tot parcursul textului, textul "Reglementare tehnică "Oţeturi şi acid acetic de uz alimentar"", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Cerinţe de calitate pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar", la forma gramaticală corespunzătoare, iar cuvintele "prezenta Reglementare tehnică", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "prezentele Cerinţe", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025

În temeiul art.3 alin.(16) lit.a) din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.60), cu modificările ulterioare, şi al art.1 alin.(4) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.54), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

1. Se aprobă Cerinţele de calitate pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar (se anexează).

[Pct.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.513 din 02.07.2014, în vigoare 04.07.2014]

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la 3 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.1403 din 9 decembrie 2008

CERINŢELE DE CALITATE

pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar

I. DOMENIUL DE APLICARE

1. Cerinţele de calitate pentru oţeturi şi acid acetic de uz alimentar (în continuare – Cerinţe) stabilesc norme specifice privind definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de uz alimentar prevăzut la poziţia tarifară 2209 00 din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014, provenit atât din producţia autohtonă, cât şi din import.

[Pct.1 în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

2. Prezentele Cerinţe nu se aplică asupra produselor fabricate în gospodării individuale pentru consum propriu şi nici asupra produselor care tranzitează ţara sau care sînt depozitate temporar ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

II. TERMINOLOGIE

3. În sensul prezentelor Cerinţe, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:

1) oţet – produs lichid destinat consumului uman, obţinut exclusiv din materie primă ce conţine amidon şi/sau zahăruri prin proces de dublă fermentare, din care prima fermentare este alcoolică şi cea dea doua – acetică;

2) oţet din vin – produs obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% din volum şi în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;

3) oţet din fructe şi oţet din fructe de pădure (pomuşoare) – sortimente de oţet obţinute din fructe, respectiv fructe de pădure (fructe mici), prin procedeul biologic al fermentaţiei alcoolice şi acetice;

4) oţet din vin de fructe, oţet din vin de fructe de pădure, oţet de cidru – oţeturi obţinute prin fermentare acetică din vin de fructe, respectiv vin de fructe de pădure sau cidru, în care nivelul maxim al acizilor volatili în materie primă poate fi depăşit;

5) oţet din alcool – oţet obţinut din alcool etilic rafinat, de fermentaţie, prin procedeul biologic al fermentaţiei acetice;

6) oţet din cereale – oţet obţinut fără distilare intermediară, prin procedeul definit în subpunctul 1) al prezentului punct, din orice grîne de cereale, din care amidonul a fost zaharificat prin alt procedeu decît cel cu diastazele din malţ;

7) oţet din malţ – oţet obţinut fără distilare intermediară, din malţ, din orz transformat în malţ, cu sau fără adăugarea grînelor de cereale, din care amidonul a fost zaharificat numai prin diastaza orzului transformat în malţ;

8) oţet din malţ distilat – oţet obţinut prin distilarea oţetului din malţ sub presiune redusă. Acest oţet conţine numai constituenţii volatili ai oţetului din care este obţinut;

9) oţet din zer – oţet obţinut din zer fără distilare intermediară prin procesul definit în subpunctul 1) al prezentului punct;

10) oţet din miere – oţet obţinut din miere fără distilare intermediară prin procesul menţionat în subpunctul 1) al prezentului punct;

11) oţet condimentat şi oţet aromatizat – sortimente de oţet obţinute conform subpunctelor 2) – 8) din prezentul punct, cărora li s-au adăugat plante pentru condimentare, arome şi alte ingrediente, conform punctului 6;

12) oţet balsamic – sortiment de oţet obţinut din oţet de mere sau de vin fermentat natural ori din oţet de mere şi vin cu adaos de sucuri concentrate, infuzii în acid acetic de ierburi, fructe, caramel plain (colorant), adaosuri gustative şi acid acetic pînă la 1%;

13) acid acetic de uz alimentar – produs fabricat din materii prime de origine neagricolă;

14) acid acetic diluat de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic de uz alimentar cu apă potabilă sau infuzie de ierburi aromatice, tescovină de mere, concentrate şi extracte, oţeturi fermentate, caramel plain (colorant), aditivi gustativi:

a) acid acetic diluat, de masă, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea acidului acetic concentrat de uz alimentar cu apă potabilă, care are concentraţia de 60g/1000 ml sau 90g/1000 ml;

b) acid acetic diluat, de fructe, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea infuziilor acetate (cu acid acetic concentrat) din sucuri concentrate de fructe şi pomuşoare;

c) acid acetic diluat, condimentat şi aromatizat, de uz alimentar – produs fabricat prin diluarea cu apă potabilă a infuziilor de ierburi aromatice şi arome în acid acetic concentrat.

III. COMPOZIŢIA ESENŢIALĂ ŞI CRITERIILE DE CALITATE

4. Ca materii prime pentru obţinerea oţetului pot fi utilizate:

1) produse de origine agricolă care conţin amidon şi/sau zahăruri, inclusiv, dar nu limitat, fructe, pomuşoare, cereale boabe, orz transformat în malţ, zer, miere;

2) vin din struguri, fructe sau pomuşoare, cidru;

3) alcool distilat de origine agricolă;

4) alcool distilat de origine silvică.

5. La fabricarea oţetului pot fi utilizate următoarele ingrediente:

1) plante, în special ierburi, cu excepţia plantelor medicinale, fructelor şi condimentelor, sau părţi din acestea sau extracte care să confere aromă;

2) zer;

3) sucuri de fructe sau echivalentul sucurilor de fructe concentrate;

4)zahăr;

5) miere;

6) sare de bucătărie;

7) aditivi alimentari;

8) aditivi tehnologici – agenţi de limpezire, purificare şi filtrare care sînt prevăzuţi de reglementările pentru vin.

6. La fabricarea oţetului nu se admite utilizarea următoarelor substanţe:

1) arome artificiale şi arome identic naturale;

2) arome sau uleiuri eterice artificiale ori naturale din struguri;

3) reziduuri de distilare, reziduuri de fermentare şi produsele derivate;

4) extracte din materii prime de diferită origine;

5) acizi de toate tipurile, cu excepţia celor naturali conţinuţi în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror utilizare este admisă;

6) la fabricarea oţetului din vin nu se admite adăugarea colorantului caramel.

7. Compoziţia oţetului trebuie să corespundă prevederilor din tabelele nr.2, nr.3 şi nr.4.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

7¹. Indicatorii microbiologici trebuie să corespundă anexei la Cerinţele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009.

[Pct.7¹ introdus prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

7². Conţinutul de contaminanţi nu trebuie să depăşească nivelurile maxime stabilite în anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024.

[Pct.7² introdus prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

7³. Aditivii alimentari utilizaţi la fabricarea oţetului trebuie să se regăsească în lista aditivilor alimentari admişi pentru utilizare în produsele alimentare, inclusiv în substanţele suport admise în aditivii alimentari, în enzimele alimentare sau în aromele alimentare şi condiţiile de utilizare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.127/2024.

[Pct.7³ introdus prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

8. Conţinutul maxim de cupru (Cu) şi zinc (Zn) trebuie să fie de cel mult 10 mg/kg, conţinutul de fier (Fe) – de cel mult 10 mg/kg, conţinutul de dioxid de sulf şi sulfiţi exprimat în (SO₂) – de cel mult 170 mg/kg.

9. Utilizarea nutrienţilor pentru bacteriile acide (cum sînt extractele de drojdie şi aminoacizii), a sărurilor nutritive, a agenţilor de limpezire şi de filtrare se admite conform limitelor stabilite de Ministerul Sănătăţii.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

10. Acidul acetic glacial (99,8%) luat ca bază la fabricarea produsului acid acetic de uz alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1) masa moleculară relativă: 60,05;

2) concentraţia: cel puţin 99,8%;

3) proprietăţi organoleptice: lichid limpede, incolor, cu miros caracteristic, înţepător;

4) indice de culoare: cu limita maximă de 5 Hazen (unităţi de culoare);

5) punct de fierbere: aproximativ 118°C la presiunea de 760 mm coloană de Hg;

6) greutate specifică: de la 1,048 pînă la 1,05 l;

7) identificarea acetatului se face într-o soluţie 1/3;

8) punct de solidificare: minimum 16,3°C;

9) reziduu nevolatil: maximum 50 mg/kg;

10) acid formic: maximum 500 mg/kg;

11) zinc: maximum 1 mg/kg;

12) cupru: maximum 1 mg/kg;

13) arsen: maximum 1 mg/kg;

14) plumb: maximum 1 mg/kg;

15) mercur: maximum 1 mg/kg;

16) pentru soluţiile apoase valorile trebuie să fie în conformitate cu conţinutul lor în acid acetic.

IV. ETICHETAREA

11. Etichetarea, prezentarea şi publicitatea sortimentelor de oţeturi şi de acid acetic se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, aplicîndu-se următoarele elemente suplimentare pentru:

1) oţeturi:

a) denumirea de "oţet" nu poate fi utilizată decît pentru produsele obţinute din materii prime de origine agricolă, conform punctului 3;

b) denumirea de "oţet" nu poate fi utilizată pentru amestecuri de oţet şi acid acetic de uz alimentar;

2) acidul acetic:

a) denumirea "acid acetic alimentar concentrat" se utilizează pentru produsele de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie în acid de peste 250g/1000ml, respectiv 250g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

b) denumirea "acid acetic alimentar" se dă produselor de acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid cuprinsă între 150g/1l şi 250g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea proporţiei de diluţie;

c) denumirea "acid acetic alimentar diluat" se dă produselor acid acetic de uz alimentar cu o concentraţie de acid sub 150g/1l, menţionîndu-se modul de utilizare prin înscrierea diluţiei;

d) conţinutul total de acid acetic al produselor, exprimat ca aciditate totală, în g/1000 ml trebuie indicat pe etichetă cu menţiunea "grame/litru (g/l)";

e) produsele care au un conţinut de acid acetic mai mare de 11g/1000 ml trebuie marcate cu indicaţia următoare: "Atenţie! A nu se consuma nediluat";

f) produsele cu un conţinut de acid acetic de peste 250 g/l trebuie marcate printr-un simbol de pericol.

[Pct.11 modificat prin Hot.Guv. nr.956 din 03.10.2018, în vigoare 02.11.2018]

12. Produsul fabricat dintr-o singură materie primă trebuie să fie denumit "oţet de x", unde "x" este denumirea materiei prime utilizate.

Produsul fabricat din mai mult decît un tip de materie primă trebuie să fie denumit "oţet de y", unde "y" este lista în ordine descrescătoare a tuturor materiilor prime utilizate.

13. Conţinutul de acid total trebuie să fie indicat în imediata apropiere a denumirii produsului, prin termenul "x%", unde "x" este conţinutul minim de acizi în 1g/100 ml, calculat în acid acetic către cea mai apropiată cifră.

Concentraţia acetică a oţetului, corespunzătoare acidităţii sale totale, exprimată în grame la 1000 ml, trebuie menţionată pe etichetă cu menţiunea "grame/litru (g/l)".

14. Dacă a fost adăugat un ingredient care conferă oţetului o aromă distinctă, denumirea trebuie să fie însoţită de un termen descriptiv apropiat.

15. În cazul comercializării angro, informaţia trebuie să fie menţionată pe container sau în documentele de însoţire, cu excepţia denumirii produsului. Identificarea lotului cu numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului trebuie să fie realizată pe container. Numele şi denumirea producătorului sau ale ambalatorului pot fi înlocuite cu un cod numeric unic (IDNO), atribuit de organul înregistrării de stat producătorului sau ambalatorului respectiv.

16. Oţeturile şi acidul acetic sînt etichetate conform prevederilor articolului 16 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, în special în cazul în care este adăugat caramelul drept colorant.

[Pct.16 în redacţia Hot.Guv. nr.956 din 03.10.2018, în vigoare 02.11.2018]

V. CERINŢE GENERALE

17. Calitatea oţeturilor şi a acidului acetic este asigurată de către producător sau exportator şi/sau de către autoritatea competentă din domeniul alimentar din ţara de origine/ţara de export, în cazul produselor importate.

[Pct.17 în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

18. La introducerea pe piaţă, produsele autohtone trebuie să fie însoţite de certificatul de calitate, iar cele din import – de documentul ce atestă siguranţa şi calitatea, în conformitate cu prevederile articolului 13¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

[Pct.18 în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.51 din 16.01.2013, în vigoare 22.01.2013]

[Pct.19 abrogat prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

20. Producătorii de oţeturi trebuie să asigure utilizarea bunelor practici de producere.

21. Calitatea şi siguranţa alimentară presupune asigurarea respectării igienei alimentare şi conformării cu cerinţele prescrise pe întreg procesul de producţie, de la materia primă pînă la consumator.

22. Calitatea şi siguranţa alimentară trebuie să fie obţinute şi monitorizate prin implementarea şi certificarea sistemului de management al calităţii producţiei şi prin metode care să asigure prevenirea şi înlăturarea sistematică a pericolelor potenţiale, înregistrarea şi prezentarea informaţiilor care permit trasabilitatea, în scopul identificării întreprinderii, a datei de fabricare, a lotului, a tipului şi a parametrilor de conformitate.

23. Producătorii trebuie să asigure menţinerea înregistrărilor timp de trei ani, ceea ce permite identificarea materiei prime folosite.

24. Originea, calitatea şi siguranţa materiei prime utilizate la fabricarea oţeturilor şi a acidului acetic se confirmă prin certificatul de calitate, emis de către producător, în condiţiile articolului 13¹ din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

[Pct.24 în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

25. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi de transport.

25¹. Echipamentul tehnologic şi recipientele care vin în contact cu materiile prime şi produsele finite trebuie să corespundă prevederilor Regulamentului sanitar privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.278/2013, şi ale Regulamentului sanitar privind materialele şi obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.308/2011.

[Pct.25¹ introdus prin Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

26. Îmbutelierea oţetului în ambalaj de desfacere la temperatura de 20°C trebuie să ocupe minimum 90% din volumul nominal al ambalajului.

27. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună, neinfectate şi fără miros străin.

28. Depozitarea, transportarea şi distribuirea produselor trebuie efectuate în conformitate cu prevederile articolului 12 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

[Pct.28 în redacţia Hot.Guv. nr.199 din 16.04.2025, în vigoare 06.06.2025]

29. Depozitarea produselor se face în încăperi curate, aerisite, ferite de razele solare şi de îngheţ, la temperatura de la 0°C pînă la 25°C şi umiditatea relativă a aerului de maximum 75%.