1405/10.12.2008 Hotărîre cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind igiena
nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
nr. 1405 din 10.12.2008
(în vigoare 23.06.2009)
Monitorul Oficial nr.230-232 art.1441 din 23.12.2008
* * *
Abrogat: 26.03.2021
Hotărîrea Guvernului nr.910 din 16.12.2020
În conformitate cu prevederile Legii nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.51-54, art.153), Legii zootehniei nr.412-XIV din 27 mai 1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.73-77, art.347), precum şi în scopul stabilirii cerinţelor pentru producerea, transportul şi comercializarea unor nutreţuri sigure ce sînt destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare, care, drept rezultat, pot avea un potenţial impact direct sau indirect asupra siguranţei produselor alimentare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (se anexează).
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.513 din 02.07.2014, în vigoare 04.07.2014]
| PRIM-MINISTRU | Zinaida GRECEANÎI |
Contrasemnează: |
|
| Prim-viceprim-ministru, | |
| ministrul economiei şi comerţului | Igor Dodon |
| Ministrul agriculturii şi industriei alimentare | Anatolie Gorodenco |
| Ministrul sănătăţii | Larisa Catrinici |
Chişinău, 10 decembrie 2008. |
|
| Nr.1405. |
Aprobată
prin Hotărîrea Guvernului
nr.1405 din 10 decembrie 2008
NORMA SANITAR-VETERINARĂ
privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri creează cadrul necesar aplicării Regulamentului (CE) nr.183/2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena furajelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 035/08.02.2005, Regulamentului (CE) nr.178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 031/01.02.2002, Regulamentului (CE) nr.1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 268/18.10.2003, Regulamentului (CE) nr.1292/2005 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr.999/2001 privind hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 205/06.08.2005, Directivei (CE) nr.96/25 privind circulaţia materiilor prime pentru furaje, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 125/23.05.1996, Directivei (CE) nr.2002/32 privind substanţele nedorite din furaje, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.L 115/04.05.1999, cu modificările ulterioare, şi Regulamentului (CE) 2015/1905 al Comisiei din 22 octombrie 2015 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr.183/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte testarea dioxinei în uleiuri, grăsimi şi produse derivate, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 278/5.
[Preambulul completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
[Preambulul completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
I. DOMENIUL DE APLICARE ŞI TERMINOLOGIE
1. Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (în continuare – Normă sanitar-veterinară) se aplică:
1) activităţilor producătorilor din sectorul nutreţurilor în toate stadiile, de la producţia primară a nutreţurilor pînă la introducerea pe piaţă a acestora;
2) nutreţurilor destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare: nutreţuri concentrate, furaje grosiere, furaje verzi, nutreţuri suculente, nutreţuri provenite de la deşeurile din industria prelucrătoare;
3) importurilor de nutreţuri provenite din ţări terţeŞ
4) substanţelor nedorite din materiile prime pentru nutreţuri.
[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
2. Prezenta Normă sanitar-veterinară nu se aplică:
1) nutreţurilor preparate, manipulate sau depozitate în gospodăriile individuale pentru consumul animalelor de la care se obţin produse alimentare destinate consumului casnic privat;
2) nutreţurilor destinate animalelor, care nu sînt deţinute în scopul producerii de produse alimentare pentru consum uman;
3) vînzării cu amănuntul a hranei pentru animalele de companie.
3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, termenii întrebuinţaţi se definesc după cum urmează:
1) autoritatea competentă – organul central de specialitate din domeniul agriculturii este Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor;
2) control oficial – orice formă de control pe care îl exercită autoritatea competentă pentru verificarea conformităţii cu legislaţia în domeniul nutreţurilor şi cu legislaţia în domeniul alimentelor, cu regulile de sănătate şi bunăstare a animalelor;
3) aditivi pentru nutreţuri – toate ingredientele, substanţele, microorganismele sau preparatele ce nu pot fi consumate în mod normal sub formă de alimente pentru animale, dar, adiţional, sînt incluse în valoarea nutritivă a nutreţurilor şi modifică caracteristicile acestora, cu excepţia materiilor prime pentru nutreţuri şi preamestecurilor adăugate în mod expres în nutreţuri sau apă;
4) etape de producere, prelucrare şi distribuţie – oricare etapă, inclusiv importul, începînd şi incluzînd producerea primară şi terminînd cu, şi incluzînd depozitarea, transportul, vînzarea sau furnizarea către consumatorul final;
5) igiena nutreţurilor – măsurile şi condiţiile necesare prevenirii riscurilor şi garantării conţinutului specific al unui tip de nutreţuri, luînd în considerare utilizarea prevăzută pentru acest tip de nutreţ;
6) materii prime pentru nutreţuri – produse de origine vegetală şi animală, în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice şi anorganice, în starea lor naturală sau în urma prelucrării, pentru prepararea nutreţurilor combinate sau ca suport pentru preamestecuri;
7) nutreţuri – produse de origine vegetală sau animală în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice sau anorganice, simple sau în amestecuri, care conţin sau nu aditivi şi sînt destinate hrănirii animalelor pe cale orală;
8) operator cu activitate în domeniul nutreţurilor (în continuare – operator) – persoană fizică sau juridică responsabilă pentru asigurarea respectării cerinţelor legislaţiei veterinare în întreprinderea ce operează în sectorul nutriţiei animalelor, aflată sub controlul său;
9) producător din sectorul nutreţurilor (în continuare producător) – persoană fizică sau juridică responsabilă de respectarea cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare în întreprinderea pe care o controlează;
10) producţie primară de nutreţuri – produse care sînt supuse unui simplu tratament fizic, cum ar fi curăţarea, ambalarea, antrepozitarea, uscarea naturală sau însilozarea;
11) transformare – stările succesive care au loc de sine stătător şi prin care evoluează sistemul fizico-chimic al unui produs fără acţiune mecanică;
12) prelucrare – adaptarea aspectului, conţinutului unui produs pentru un scop determinat;
13) raţie zilnică – media cantităţii totale de nutreţuri, calculată la un conţinut de umiditate de 12%, necesară în medie pe zi unui animal dintr-o anumită specie, categorie de vîrstă şi productivitate, necesară pentru satisfacerea tuturor cerinţelor;
14) substanţe nedorite – contaminanţii şi alte substanţe prezente în nutreţuri şi ingredientele acestora care, prin esenţa lor, afectează securitatea sanitară a alimentelor destinate consumului uman şi, deci, constituie un risc pentru sănătatea consumatorilor;
15) premixuri – amestecuri de aditivi sau amestecuri de unul sau mai mulţi aditivi cu anumite substanţe de legătură, destinate fabricării furajelor;
16) punere în circulaţie – deţinerea anumitor nutreţuri cu scopul de a le vinde, inclusiv oferirea spre vînzare sau prin altă formă de transfer, gratuită sau nu către terţi;
17) produse derivate din uleiuri şi grăsimi – orice produs derivat direct sau indirect din uleiuri ori grăsimi brute sau recuperate prin prelucrare ori distilare oleochimică sau pentru biomotorină, prin rafinare chimică sau fizică, cu excepţia uleiului rafinat, a produselor derivate din ulei rafinat şi a aditivilor furajeri;
18) amestecarea grăsimilor – producerea de furaje combinate sau care sînt derivate din aceleaşi specii vegetale ori animale, de materii prime furajere prin amestecarea uleiurilor brute, a uleiurilor rafinate, a grăsimilor animale, a uleiurilor recuperate de la producători sau a produselor derivate din acestea pentru a produce un amestec de uleiuri ori grăsimi, cu excepţia depozitării exclusive a loturilor consecutive şi amestecării exclusive a uleiurilor rafinate;
19) uleiuri sau grăsimi rafinate – uleiuri sau grăsimi care au fost supuse procesului de rafinare.
[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
II. OBLIGAŢII
4. Producătorii se asigură că toate etapele producţiei, transformării şi distribuirii aflate sub controlul lor sînt puse în aplicare în conformitate cu legislaţia privind domeniul respectiv şi cu bunele practici. Ei se asigură că aceste etape îndeplinesc cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară.
5. Animalele sînt hrănite cu nutreţuri care nu prezintă un pericol pentru sănătatea animalelor şi nu afectează producţia lor..
[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
6. Producătorii trebuie să respecte cerinţele privind substanţele şi produsele nedorite în hrana animalelor stabilite în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară, la producerea şi pe parcursul executării operaţiunilor aferente producţiei primare de nutreţuri şi următoarelor operaţiuni conexe:
1) transportul, depozitarea şi manipularea producţiei primare la locul de producţie;
2) transportarea producţiei primare de la locul de producţie către o unitate;
3) amestecul de nutreţuri fără utilizarea aditivilor sau preamestecurilor de aditivi, cu excepţia aditivilor utilizaţi la operaţiunile de însilozare pentru satisfacerea unor nevoi exclusive în cadrul exploataţiei;
4) produsele pentru furaje care conţin un nivel de substanţe nedorite care depăşeşte nivelul maxim stabilit în anexa nr.1 să nu fie amestecate cu alte produse.
[Pct.6 completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
7. Producătorii din sectorul nutreţurilor:
1) se conformează criteriilor microbiologice stabilite;
2) se conformează dispoziţiilor anexei nr.2 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
3) procură şi utilizează numai nutreţuri provenite de la unităţi înregistrate şi/sau autorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
8. Sistemul de analiză a riscurilor şi punctele critice de control (HACCP):
1) producătorii, care exercită alte activităţi decît cele menţionate la punctul 5, stabilesc, aplică şi menţin una sau mai multe proceduri scrise permanente bazate pe principiile HACCP.
2) principiile care stau la baza dispoziţiilor de la subpunctul 1) al prezentului punct şi care trebuie respectate sînt:
a) identificarea tuturor riscurilor care trebuie să fie prevenite, eliminate sau aduse la un nivel acceptabil;
b) identificarea punctelor critice la nivelul cărora un control este indispensabil pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil;
c) stabilirea, în punctele critice, a limitelor critice care diferenţiază acceptabilitatea de inacceptabilitatea, în scopul prevenirii, eliminării sau reducerii riscurilor identificate;
d) stabilirea şi aplicarea unor proceduri de supraveghere eficientă a punctelor critice;
e) stabilirea acţiunilor de corecţie care trebuie să fie aplicate atunci cînd supravegherea indică faptul că un punct critic nu este controlat;
f) stabilirea procedurilor destinate verificării caracterului complet şi eficient al măsurilor definite la literele a)-e) din prezentul punct. Procedurile de verificare se efectuează periodic;
g) întocmirea unor documente şi dosare, în funcţie de natura şi de mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, pentru dovedirea aplicării eficiente a măsurilor definite la literele a)-f) din prezentul punct.
3) În cazul modificării unui produs, a unui procedeu sau a unei etape de producţie, transformare, depozitare şi distribuţie, producătorii revizuiesc procedura şi operează modificările necesare.
4) În cadrul sistemului de proceduri menţionat la subpunctul 1) al prezentului punct, producătorii pot utiliza, concomitent, şi ghidurile privind aplicarea principiilor HACCP.
5) Conform deciziei autorităţii competente, se pot adopta măsuri de facilitare a punerii în aplicare a prezentului punct, inclusiv pentru întreprinderile mici.
9. Referitor la documentele ce ţin de sistemul HACCP producătorii:
1) furnizează autorităţii competente, în forma cerută de aceasta, dovada respectării punctului 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare;
2) se asigură că toate documentele care descriu procedurile elaborate în conformitate cu punctul 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare sînt actualizate în permanenţă.
10. Autoritatea competentă:
1) ia în considerare natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, atunci cînd stabileşte cerinţele referitoare la forma dovezii menţionate la subpunctul 1) punctul 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
2) poate stabili procedura de punere în aplicare a punctului 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară. Această procedură îi poate ajuta pe unii producători să pună în aplicare principiile HACCP, elaborate conform prevederilor capitolului III în vederea îndeplinirii cerinţelor de la punctul 8 subpunctul 1) al prezentei Norme sanitar-veterinare;
3) pentru anumite substanţe nedorite, autoritatea competentă poate să efectueze investigaţii, prin care se identifică sursele substanţelor nedorite, dacă pragurile stabilite în anexa nr.2 la prezenta Normă sanitar-veterinară sînt depăşite.
[Pct.10 completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
11. Producătorii cooperează cu autoritatea competentă la cererea şi în condiţiile impuse de legislaţie.
12. Producătorii:
1) notifică autorităţii competente, sub forma solicitată de aceasta, în vederea înregistrării tuturor unităţilor subordonate implicate într-o anumită etapă a producerii, transformării, stocării, transportului sau distribuirii nutreţurilor;
2) furnizează autorităţii competente informaţii actualizate privind unităţile subordonate, menţionate la subpunctul 1) al prezentului punct, notificînd, în special, autoritatea competentă despre orice modificare semnificativă a activităţilor şi orice închidere a unei unităţi existente.
III. DISPOZIŢII PRIVIND ACTIVITATEA OPERATORILOR
13. Operatorii iau măsuri, la toate etapele producerii, prelucrării şi distribuirii din unitatea aflată sub controlul lor, prin desfăşurarea unor investigaţii pentru a identifica sursele de substanţe nedorite din furaje, în cazul în care nivelurile maxime depăşesc nivelurile stabilite în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Pentru nivelurile maxime se stabilesc praguri de acţiuni, specificate în anexa nr.4 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
Totodată ei se asigură că produsele pentru nutreţuri care sînt de o calitate bună nu sînt supuse altor restricţii de circulaţie în ceea ce priveşte prezenţa substanţelor nedorite, şi corespund cerinţelor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.967 din 18 octombrie 2010 "Cu privire la unele măsuri de certificare sanitar-veterinară la importul produselor destinate hranei animalelor.
[Pct.13 în redacţia Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
14. Operatorii trebuie să poată identifica şi să pună la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, următoarele informaţii despre:
1) persoanele de la care au fost aprovizionaţi cu nutreţuri;
2) animalele de la care se obţin produsele sau orice substanţă destinată pentru a fi încorporată în nutreţuri;
3) celelalte părţi către care au fost furnizate produsele lor.
15. În cazul în care un operator consideră sau are motive să creadă că un anumit tip de nutreţuri care a fost importat, produs, prelucrat sau distribuit nu corespunde cerinţelor de siguranţă privind nutreţurile, trebuie să iniţieze imediat procedurile pentru retragerea acestora de pe piaţă şi să informeze autorităţile competente. În aceste împrejurări, dacă se dovedeşte că lotul sau transportul respectiv nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă, ele sînt distruse, în afara cazurilor în care autoritatea competentă decide altfel.
16. Operatorii comunică utilizatorilor de nutreţuri motivul retragerii acestora şi, dacă este necesar, retrage de la ei produsele care le-au fost deja furnizate, în cazul în care alte măsuri nu sînt suficiente pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii animalelor.
17. Operatorii informează autorităţile competente în legătură cu acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor rezultate din utilizarea nutreţurilor şi nu împiedică sau descurajează orice persoană să coopereze cu autorităţile competente, în cazurile în care acesta ar putea preveni, reduce sau elimina un risc rezultat.
18. Operatorii sînt obligaţi:
1) să întreprindă măsurile de supraveghere şi control al oricăror contaminări periculoase provenite din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
2) să întreprindă măsuri privind protecţia mediului înconjurător ce au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programele de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici.
IV. CERINŢE GENERALE
19. Responsabilitatea pentru producerea, transformarea, conservarea, transportarea şi distribuirea nutreţurilor, materiei prime şi ingredientelor de nutreţuri sigure şi adecvate le revine tuturor participanţilor lanţului de alimentaţie a animalelor, inclusiv a fermierilor, a producătorilor de materie primă şi ingrediente pentru nutreţuri, producătorilor de nutreţuri combinate, conducătorilor de camioane etc.
20. Fiecare participant la lanţul de alimentaţie a animalelor poartă răspundere de toate activităţile care se referă la supravegherea şi controlul acestora, inclusiv respectarea tuturor exigenţelor prevăzute de legislaţie.
21. Nutreţurile care sînt plasate pe piaţă sau se preconizează plasarea lor pe piaţă sînt etichetate şi/sau identificate pentru facilitarea trasabilităţii, prin documentaţie sau informaţii adecvate.
22. În cazul în care autoritatea competentă a constatat că nutreţurile nu sînt conforme legislaţiei sau prezintă un nivel depăşit de substanţe nedorite menţionate în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară sau se depistează un nivel de substanţe nedorite cu efect nociv care nu figurează în anexa sus menţionată, ele nu se plasează pe piaţă şi nu se administrează animalelor de la care se obţin produse alimentare. Nutreţurile care nu sînt conforme cerinţelor sanitar-veterinare vor fi retrase de pe piaţă.
[Pct.22 în redacţia Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
23. Se consideră că utilizarea nutreţurilor nu prezintă siguranţă în cazul în care produsele alimentare obţinute de la animale devin un factor de risc pentru consumul uman.
24. Producătorii şi toţi participanţii la lanţul din sectorul nutreţurilor:
1) trebuie să utilizeze autoreglementarea/autocontrolul pentru a se asigura că normele ce ţin de producere, depozitare şi transportare sînt respectate;
2) urmează să stabilească programe de control conform principiilor HACCP, care să fie stipulate în documentele ce dovedesc respectarea prevederilor punctului 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară şi care urmează să fie prezentate la cererea organelor competente, de prevenire a riscurilor în vederea verificării nutreţurilor şi ingredientelor acestora, produse, distribuite şi utilizate în aşa mod încît produsele de origine animală să fie inofensive pentru consumul uman.
25. Producătorii şi operatorii trebuie să elaboreze programe de combatere a organismelor dăunătoare, în scopul menţinerii în condiţii sanitare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor pentru transformarea şi antrepozitarea nutreţurilor şi a spaţiului aferent.
26. Pe parcursul hrănirii animalelor de la care se obţin produse alimentare, trebuie întreprinse măsuri pentru a menţine la un nivel cît mai mic riscul de contaminare biologică, chimică şi fizică a nutreţurilor.
27. Se interzice producerea, prelucrarea şi comercializarea nutreţurilor care pot:
1) înrăutăţi calitatea producţiei obţinute de la animalele agricole;
2) pune în pericol sănătatea umană;
3) înrăutăţi starea de sănătate a animalelor;
4) provoca creşterea nivelului de substanţe şi produse nedorite.
28. Regulamentul tehnologic de producere a nutreţurilor trebuie să conţină date referitoare la riscurile posibile şi metodele de minimizare a lor, la toate etapele de producere şi circulaţie a nutreţurilor, regulile de efectuare a expertizelor (verificarea documentelor, condiţiilor de producere etc.) la etapa de producere pînă la producţia finită.
29. Verificarea calităţii nutreţurilor se efectuează de către producător, în baza unui raport de încercări, eliberat de un laborator acreditat.
30. Producătorul trebuie să dispună de documentaţia tehnică care să conţină:
1) o descriere generală a produsului;
2) standardul sau documentul normativ pentru produsul respectiv;
3) certificatul de conformitate pentru sistemele de management al calităţii;
4) rapoartele de încercări ale produselor.
31. Pentru produsele importate, importatorul trebuie să posede autorizaţia de import, emisă de autoritatea competentă.
32. Pentru a exclude posibilele întrebuinţării incorecte ale nutreţurilor, în instrucţiunile de folosire trebuie incluse:
1) condiţiile, îndeplinirea cărora garantează păstrarea principalelor calităţi ale nutreţurilor, precum şi securitatea lor în perioadele de păstrare şi folosire;
2) lista animalelor cărora le sînt destinate nutreţurile;
3) informaţia preventivă despre eventualele riscuri legate de deosebirile fiziologice ale organismului animal şi recomandările de prevenire a acestor riscuri.
33. Etichetele de pe ambalaje trebuie să conţină informaţii privind:
1) producătorul;
2) adresa producătorului;
3) denumirea produsului;
4) valoarea nutritivă;
5) componenţa produsului (lista ingredienţilor);
6) masa netto;
7) instrucţiunea de utilizare, cu enumerarea speciilor şi categoriilor de animale pentru care sînt destinate nutreţurile;
8) numărul lotului şi data producerii;
9) termenul de valabilitate;
10) condiţiile de păstrare şi transportare a nutreţurilor;
11) indicaţii suplimentare, la decizia producătorului, importatorului.
34. Eticheta aplicată pe nutreţuri trebuie să poarte clar menţiunea la ce tip de animale se referă (nutreţurile care conţin făină de peşte trebuie să poarte clar menţiunea "Conţin făină de peşte – Nu pot fi utilizate în hrana erbivorelor" ori "Conţin produse sangvine – Nu se utilizează în hrana erbivorelor").
35. Importatorii de nutreţuri se asigură că importurile au loc numai în condiţiile în care nutreţurile sînt conforme cu cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară, precum şi cu orice legislaţie care prevede cerinţe pentru nutreţuri sau cu condiţiile recunoscute ca fiind cel puţin echivalente, sau cu condiţiile unui acord, atunci cînd există un acord specific între Republica Moldova şi ţara exportatoare.
V. DISPOZIŢII PRIVIND COMPONENŢA NUTREŢURILOR
36. Nutreţurile se clasifică în:
1) nutreţuri combinate – amestecuri de materii prime pentru nutreţuri, cu sau fără aditivi, care se administrează animalelor pe cale orală sub formă de nutreţuri complete sau complementare;
2) nutreţuri complete – amestecuri de nutreţuri, care, datorită compoziţiei lor, sînt suficiente pentru asigurarea unei raţii zilnice;
3) nutreţuri complementare – amestecuri de nutreţuri ce conţin procente ridicate din anumite substanţe şi care, din cauza compoziţiei lor, nu asigură raţia zilnică, decît în cazul în care sînt asociate altor tipuri de nutreţuri;
4) nutreţuri minerale – nutreţuri complementare compuse, în principal, din minerale şi cu un conţinut de cenuşă brută de cel puţin 40%.
37. Nutreţurile trebuie să corespundă prevederilor din anexele nr.1, nr.2 şi nr.3 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
În cazul în care nu există prevederi speciale pentru furajele complementare se prevede ca ele să nu conţină, avînd în vedere proporţia prescrisă pentru utilizarea lor în raţia zilnică, nivelurile de substanţe nedorite menţionate în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitar-veterinară care să le depăşească pe cele fixate pentru furaje complete.
[Pct.37 completat prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
38. Aditivii nutreţurilor trebuie să fie recepţionaţi, manipulaţi şi depozitaţi în modul în care se conservează conţinutul lor integral şi este limitat riscul utilizării eronate sau a contaminării întîmplătoare. Nutreţurile ce conţin acest tip de produse trebuie să fie utilizate numai conform condiţiilor de utilizare.
39. Antibioticele nu trebuie să fie utilizate în nutreţuri ca stimulator de creştere a animalelor, fără evaluarea securităţii acestora ce ţine de sănătatea publică.
VI. DEPOZITAREA
40. Nutreţurile şi ingredientele lor trebuie să fie depozitate în condiţii sigure, în modul care previne contaminarea acestora de către organismele dăunătoare sau de contaminanţii chimici, fizici sau microbiologici sau de alte substanţe nedorite apărute în timpul producerii, manipulării, depozitării şi transportării.
41. Nutreţurile trebuie să fie depozitate separat de agenţii chimici şi celelalte produse interzise în nutreţuri. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curate şi uscate şi, dacă este necesar, să se aplice măsuri corespunzătoare de combatere a organismelor dăunătoare.
42. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curăţate periodic pentru prevenirea, în măsura posibilităţii, a contaminării încrucişate.
43. Seminţele trebuie să fie depozitate în modul corespunzător şi într-un loc inaccesibil animalelor.
44. Îngrăşămintele chimice, pesticidele şi alte materii, care nu se referă la compoziţia nutreţurilor şi ingredientele lor, trebuie să fie depozitate separat de acestea, pentru a preveni riscul unor greşeli de fabricare şi contaminare a acestora.
45. Toate nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie să fie depozitate şi transportate astfel încît să reducă la minimum riscul degradării şi contaminării lor şi să permită repartizarea nutreţurilor pe grupe de animale.
46. Nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie supravegheate pentru a diminua degradarea şi puritatea produselor la toate etapele de manipulare, de depozitare şi de transportare a lor.
47. Instrucţiunile care stabilesc precauţii trebuie să fie respectate pentru a limita sporirea ciupercilor şi bacteriilor în nutreţurile umede şi semiumede.
48. Condensarea trebuie să fie redusă la minimum în instalaţiile de fabricare şi de transformare a nutreţurilor şi ingredientelor acestora.
49. Nutreţurile uscate şi ingredientele trebuie să fie ţinute la loc uscat pentru a limita accesul ciupercilor şi bacteriilor.
VII. PRODUCŢIA PRIMARĂ
50. Producătorii care desfăşoară activităţi de producţie primară de nutreţuri trebuie să respecte următoarele dispoziţii referitoare la igienă, în special:
1) să se asigure că gestionarea şi efectuarea acestor activităţi au loc în aşa fel încît riscurile la adresa siguranţei furajelor să fie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel minim;
2) să se asigure, maximum posibil, că produsele primare fabricate, preparate, curăţate, ambalate, depozitate şi transportate sub răspunderea lor sînt protejate de orice contaminare şi deteriorare;
3) să îndeplinească obligaţiile menţionate la subpunctele 1) şi 2) ale prezentului punct, conformîndu-se actelor legislative şi normative referitoare la controlul riscurilor, inclusiv:
a) măsurilor destinate să controleze orice contaminare periculoasă, ca de exemplu cea provenită din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
b) măsurilor referitoare la sănătatea plantelor, la sănătatea animalelor şi a mediului care au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programelor de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici;
4) atunci cînd este necesar, să ia măsuri adecvate, în special pentru:
a) menţinerea în stare de curăţenie şi, la nevoie, după curăţare, dezinfectarea corespunzătoare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, antrepozitarea şi transportul nutreţurilor;
b) garantarea condiţiilor de producţie, transport şi depozitare igienică a nutreţurilor, precum şi a curăţeniei acestora;
c) utilizarea apei curate ori de cîte ori este necesar pentru evitarea pericolului de contaminare;
d) prevenirea, pe cît se poate, a pericolului de contaminare din partea animalelor şi a organismelor dăunătoare;
e) depozitarea şi manipularea separată şi sigură a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
f) asigurarea că materialele ambalajelor nu constituie o sursă de contaminare periculoasă pentru nutreţuri;
g) luarea în considerare a rezultatelor oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor¤
h) asigurarea ca hrana pentru animale şi aşternuturile utilizate în unitatea de producţie animală să fie schimbate permanent şi pînă la apariţia mucegaiurilor;
i) garantarea distribuţiei hranei pentru animale trimisă la destinaţia corectă.
[Pct.50 completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
51. Producătorii trebuie să întocmească registre privind măsurile luate pentru controlul corespunzător şi pe o durată adecvată al riscurilor, în funcţie de natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor. Producătorii din acest sector trebuie să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile relevante prevăzute în aceste registre.
52. Producătorii trebuie să întocmească în special registre privind:
1) orice utilizare de produse fitosanitare şi de biocide;
2) orice apariţie de organisme dăunătoare sau de boli susceptibile să afecteze siguranţa produselor primare;
3) rezultatele oricărei analize a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe prelevate în scopul diagnosticării, care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor;
4) sursa şi cantitatea fiecărei intrări de nutreţuri, precum şi destinaţia şi cantitatea fiecărei ieşiri de nutreţuri.
53. Alte persoane, precum sînt medicii veterinari, agronomii şi tehnicienii agricoli, îi pot ajuta pe producători să completeze registre, în funcţie de activităţile pe care le exercită în cadrul exploataţiei.
VIII. CERINŢELE FAŢĂ DE ÎNTREPRINDERILE DIN SECTORUL NUTREŢURILOR
CARE NU DESFĂŞOARĂ ACTIVITĂŢI DE PRODUCŢIE PRIMARĂ DE NUTREŢURI
Instalaţii şi echipamente
54. Instalaţiile, echipamentele, containerele, cutiile şi vehiculele pentru transformarea şi depozitarea nutreţurilor, precum şi spaţiul înconjurător trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie, să fie puse în aplicare programe eficiente de luptă împotriva organismelor dăunătoare.
55. Prin asamblarea, proiectarea, construcţia şi dimensiunile lor instalaţiile şi echipamentele trebuie:
1) să poată fi uşor curăţate şi/sau dezinfectate;
2) să permită reducerea la minimum a riscului de eroare şi prevenirea contaminării, a contaminării încrucişate şi, în general, a oricărui efect nefast asupra siguranţei şi calităţii produselor. Maşinile care intră în contact cu nutreţurile trebuie să fie uscate după fiecare spălare;
3) să fie curăţate atent la intervale periodice pentru prevenirea acumulării riscurilor, iar produsele chimice pentru curăţare şi dezinfectare să fie utilizate în conformitate cu instrucţiunile şi să fie depozitate departe de hrana pentru animale şi spaţiile pentru hrănire;
4) să stabilească un plan de acţiuni împotriva organismelor dăunătoare pentru prevenirea pătrunderii acestora în unitatea de producţie, în scopul reducerii minime a posibilităţii de contaminare a hranei pentru animale şi a aşternuturilor sau a zonelor rezervate animalelor;
5) să se realizeze sisteme de evacuare a gunoiului de grajd şi a deşeurilor, precum şi de eliminare a celorlalte surse posibile de contaminare a hranei pentru animale.
[Pct.55 completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
56. Instalaţiile şi echipamentele care trebuie să servească operaţiunilor de amestec şi/sau de fabricare trebuie să fie supuse periodic unor verificări corespunzătoare, în conformitate cu procedurile scrise, stabilite în prealabil de producătorul produselor:
1) totalitatea balanţelor şi dispozitivelor de măsurat utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume de măsurat, iar precizia acestora trebuie să fie controlată periodic.
2) toate dispozitivele de amestec utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume combinate şi să poată fabrica amestecuri şi diluţii omogene.
57. Instalaţiile trebuie să aibă o iluminare naturală şi/sau artificială suficientă.
58. Sistemele de evacuare a apelor reziduale trebuie să fie adaptate întrebuinţării căreia îi sînt destinate; acestea trebuie să fie astfel proiectate şi construite încît să se prevină orice risc de contaminare a nutreţurilor.
59. Apa utilizată la fabricarea nutreţurilor trebuie să aibă un nivel de calitate adecvat pentru animale; conductele de apă trebuie să fie fabricate din materiale inerte şi să fie curăţate şi întreţinute periodic.
În cazul suspiciunii unei contaminări a animalelor şi a produselor de origine animală prin intermediul apei, se iau măsuri de evaluare a riscurilor şi de reducere a acestora.
[Pct.59 completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
60. Evacuarea apelor de canalizare, a apelor uzate şi apelor pluviale trebuie să fie efectuată în aşa fel încît să se asigure protecţia echipamentelor, precum şi siguranţa sanitară şi calitatea nutreţurilor. Deteriorarea şi praful trebuie evitate pentru a se preveni invadarea de organisme dăunătoare.
61. Ferestrele şi alte deschideri trebuie, la nevoie, să reziste organismelor dăunătoare. Uşile trebuie să fie bine ajustate şi atunci cînd sînt închise să reziste la organismele dăunătoare.
62. Dacă este necesar, plafoanele, plafoanele false şi alte echipamente suspendate trebuie să fie concepute, construite şi finisate în aşa fel încît să prevină îmbîcsirea şi să reducă condensul, apariţia de mucegaiuri nedorite şi deversarea de particule care pot dăuna siguranţei şi calităţii nutreţurilor.
Personalul
63. Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un personal suficient şi care să posede competenţele şi calificările necesare pentru fabricarea produselor respective.
64. Trebuie să se stabilească o organigramă care să precizeze calificările (de exemplu, diplomele, experienţa profesională) şi răspunderile personalului angajat şi care să fie pusă la dispoziţia autorităţilor de control competente. Întregul personal trebuie să fie clar informat în scris cu privire la funcţiile, răspunderile şi competenţele sale, în special cu ocazia fiecărei modificări, astfel încît să se obţină produse de calitatea dorită.
Producţia
65. Producătorul, operatorul sau altă persoană care răspunde de producţie trebuie să fie calificată în domeniul respectiv.
66. Producătorii trebuie să se asigure că toate etapele producţiei sînt realizate în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile scrise stabilite în prealabil pentru verificarea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie.
67. Trebuie să se adopte măsuri cu caracter tehnic sau organizatoric pentru a se preveni sau limita, la nevoie, contaminarea încrucişată şi erorile. Trebuie să se utilizeze mijloace suficiente şi corespunzătoare pentru efectuarea verificărilor în timpul fabricaţiei.
68. Trebuie să se asigure un control care să permită depistarea prezenţei în nutreţuri a unor substanţe interzise şi a altor contaminanţi interzişi din motive care privesc sănătatea umană sau animală şi să se aplice strategii de control corespunzătoare pentru reducerea la minimum a riscurilor.
69. Deşeurile şi materiile prime neadecvate pentru nutreţuri trebuie să fie identificate şi izolate. Toate materiile prime care conţin cantităţi periculoase de medicamente de uz veterinar sau contaminanţi ori care prezintă alte riscuri trebuie să fie eliminate în mod corespunzător şi nu trebuie utilizate ca nutreţuri.
70. Producătorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura trasabilitatea efectivă a produselor, respectînd următoarele cerinţe:
a) etichetarea produselor va indica în mod clar dacă acestea sînt destinate hranei pentru animale sau altor scopuri;
b) în cazul în care un anumit lot de produse este declarat ca nefiind destinat utilizării în hrana animalelor, această declaraţie nu trebuie să fie modificată ulterior de un operator la o nouă etapă a lanţului alimentar.
[Pct.70 completat prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
Controlul calităţii
71. Se desemnează o persoană calificată care să răspundă de controlul calităţii.
72. Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să asigure efectuarea analizelor de către un laborator acreditat.
73. Trebuie să se elaboreze în scris şi să se aplice un plan de control al calităţii; acesta trebuie să cuprindă, în special, verificări ale punctelor critice ale procesului de fabricaţie, proceduri şi frecvenţe de prelevare a probelor, metode de analiză şi frecvenţa acestora, respectarea specificaţiilor, precum şi destinaţia care trebuie dată produselor în cazul neconformităţii, între stadiul materiilor prime transformate şi cel al produselor finale.
74. Documentele referitoare la materiile prime utilizate la fabricarea produsului final se păstrează de către producător pentru asigurarea monitorizării. Aceste documente sînt puse la dispoziţia autorităţii competente pe o perioadă adaptată utilizării pentru care produsele sînt comercializate.
75. Probele de ingrediente şi din fiecare lot de produse fabricate şi comercializate sau din fiecare parte specifică a producţiei (în cazul unei producţii continue) se prelevează în cantitate suficientă, în conformitate cu o procedură stabilită în prealabil de producător şi se păstrează pentru asigurarea urmăririi (aceste prelevări trebuie să fie periodice în cazul unei fabricaţii care răspunde numai nevoilor proprii ale producătorului).
76. Probele se sigilează şi se etichetează pentru a putea fi identificate cu uşurinţă; ele sînt depozitate în condiţii care să împiedice orice modificare anormală a compoziţiei acestora sau orice alterare. Probele sînt păstrate şi puse la dispoziţia autorităţii competente, pe perioada de utilizare a nutreţurilor comercializate.
Depozitare şi transport
77. Nutreţurile transformate se separă de materiile prime netransformate şi de aditivi în scopul prevenirii contaminării încrucişate a nutreţurilor transformate. Trebuie să se utilizeze materiale de ambalaj corespunzătoare.
78. Nutreţurile se depozitează şi se transportă în containere corespunzătoare. Ele trebuie să fie depozitate în locuri concepute, adaptate şi întreţinute în aşa fel încît să asigure condiţii corespunzătoare de depozitare, la care accesul să fie rezervat persoanelor autorizate de producători.
79. Nutreţurile se depozitează şi se transportă în aşa fel încît să poată fi uşor identificate, în scopul prevenirii confuziilor sau contaminării încrucişate şi a deteriorării acestora.
80. Containerele şi echipamentele utilizate pentru transportul, depozitarea, direcţionarea, manipularea şi cîntărirea nutreţurilor se menţin în stare de curăţenie. Trebuie să fie stabilite planuri de curăţare şi să se reducă la minimum urmele de detergenţi şi dezinfectanţi.
81. Murdăria trebuie să fie redusă la minimum şi controlată pentru a se limita apariţia organismelor dăunătoare.
82. Dacă este necesar, temperaturile se menţin la un nivel cît mai coborît pentru prevenirea condensului şi a murdăriei.
Întocmirea registrelor
83. Producătorii, inclusiv cei care operează numai în calitate de comercianţi fără a deţine vreodată produsele în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru datele relevante, inclusiv cele referitoare la achiziţii, producţie şi vînzări, care permit trasabilitatea efectivă între recepţie şi livrare, inclusiv exportul pînă la destinaţia finală.
84. Producătorii, cu excepţia celor care operează numai în calitate de comercianţi fără să deţină vreodată produse în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru:
1) documentele referitoare la procesul de fabricaţie şi la controale, întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un sistem de documentare conceput pentru stabilirea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie, precum şi pentru stabilirea şi punerea în aplicare a unui plan de control al calităţii. Ele trebuie să păstreze rezultatele controalelor efectuate. Acest set de documente se păstrează pentru a permite urmărirea istoricului fabricaţiei fiecărui lot de produse puse în circulaţie şi stabilirea răspunderilor în cazul unei reclamaţii;
2) documente referitoare la trasabilitate, în special:
a) pentru nutreţuri – natura produselor şi cantitatea produsă, datele lor de fabricaţie şi numărul lotului sau al părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue, numele şi adresa unităţilor sau utilizatorilor cărora le-au fost livrate aceste produse, precum şi precizări privind natura şi cantitatea produselor livrate şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;
b) pentru preamestecuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi, natura şi cantitatea aditivilor utilizaţi şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue; data fabricaţiei preamestecului şi numărul lotului, numele şi adresa unităţii căreia îi este livrat preamestecul, data livrării, natura şi cantitatea preamestecului livrat şi numărul lotului;
c) pentru nutreţurile combinate/materiile prime pentru nutreţuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi/de preamestecuri, natura şi cantitatea preamestecului utilizat şi numărul lotului; numele şi adresa furnizorilor de materii prime pentru nutreţuri şi hrană complementară pentru animale şi data livrării; tipul, cantitatea şi formula nutreţurilor combinate, natura şi cantitatea materiilor prime pentru nutreţurile sau nutreţurile combinate fabricate, precum şi data fabricaţiei, numele şi adresa cumpărătorului.
Reclamaţii şi returnarea produselor
85. Producătorii trebuie să pună în aplicare un sistem de înregistrare şi de examinare a reclamaţiilor.
86. Producătorii trebuie să realizeze un sistem care să permită returnarea rapidă a produselor care se află în reţeaua de distribuţie. Aceştia trebuie să stabilească, prin intermediul unor proceduri scrise, destinaţia oricărui produs returnat, astfel încît înainte de reintroducerea lor în circulaţie, acestea să facă obiectul unui nou control al calităţii.
|
Anexa nr.1 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri Limite maxime de substanţe nedorite |
|||
| Nr. d/o | Substanţe, produse | Nutreţuri | Conţinutul maxim mg/kg (ppm) în nutreţuri cu un conţinut de umiditate de 12% |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
A. Contaminanţi anorganici şi compuşi pe bază de azot |
|||
| 1. | Arsenic(1) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 2 |
| - făinurilor de iarbă, de lucernă şi de trifoi uscat, precum şi pulpă uscată de sfeclă de zahăr şi pulpă uscată, melasată de sfeclă de zahăr | 4 | ||
| - turtelor presate din sîmburi de palmier | 4(2) | ||
| - fosfaţilor şi algelor marine calcaroase | 10 | ||
| - carbonatului de calciu,carbonatului de calciu şi de magneziu(10);cochiliilor marine calcaroase | 15 | ||
| - oxidului de magneziu şi carbonatului de magneziu | 20 | ||
| - peştelui, altor animale acvatice şi a produselor derivate din acestea | 25(2) | ||
| - făinii de alge şi materiilor prime furajere derivate din alge | 40(2) | ||
| Particule de fier utilizate ca marcator | 50 | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente, cu excepţia: | 30 | ||
| sulfatului de cupru pentahidrat, carbonatului de cupru, trihidroxiclorurii dicuprice si carbonatul feros | 50 | ||
| - oxidului de zinc, oxidului de mangan şi oxidului de cupru | 100 | ||
| Furaj suplimentar(complementare), cu excepţia: | 4 | ||
| - furajelor minerale | 12 | ||
| - furajelor complementare pentru animale de companie care conţin peşte, alte animale acvatice şi produse derivate şi/sau făină de alge şi materii prime furajere derivate din alge | 10(2) | ||
| - formulelor de nutreţuri destinate unor scopuri nutriţionale specifice şi administrării pe termen lung, cu o concentraţie de oligoelemente de 100 de ori mai mare decît conţinutul maxim stabilit pentru furajele complete | 30 | ||
| Furaje complete, cu excepţia: | 2 | ||
| - furajelor complete pentru peşti şi animale de blană | 10(2) | ||
| - furajelor complete pentru animale de companie care conţin peşte, alte animale acvatice şi produse derivate şi/sau făină de alge şi materii prime furajere derivate din alge | 10(2) | ||
| 2. | Cadmiu | Materii prime pentru nutreţuri de origine vegetală | 1 |
| Materii prime pentru nutreţuri de origine animală | 2 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine minerală, cu excepţia: | 2 | ||
| - fosfaţiilor | 10 | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente, cu excepţia: | 10 | ||
| - oxidului de cupru, oxidului de mangan, oxidului de zinc şi sulfatului de mangan monohidrat | 30 | ||
| Aditivi care aparţin grupelor funcţionale ale lianţilor şi agenţilor antiaglomeranţi | 2 | ||
| Preamestecuri(6) | 15 | ||
| Furaj suplimentar, cu excepţia: | 0,5 | ||
| - furajelor minerale:
conţinînd < 7% fosfor(8) conţinînd ≥ 7 % fosfor (8) |
5 0,75 pentru 1 % fosfor(8) cu un maxim de 7,5 |
||
| - hranei suplimentare pentru animalele de companie | 2 | ||
| formulelor de furaje destinate unor scopuri nutriţionale specifice şi administrării pe termen lung, cu o concentraţie de oligoelemente de 100 de ori mai mare decît conţinutul maxim stabilit pentru furajele complete | 15 | ||
| Furaje complete,cu excepţia: | 0,5 | ||
| - furajelor complete pentru bovine (cu excepţia viţeilor), ovine (cu excepţia mieilor), caprine (cu excepţia iezilor) şi pentru peşti | 1 | ||
| - hranei complete pentru animalele de companie | 2 | ||
| 3. | Fluor (7) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 150 |
| - materiilor prime pentru nutreţuri de origine animală, cu excepţia crustaceelor marine, cum ar fi krillul | 500 | ||
| - crustaceelor marine, cum ar fi krillul | 3000 | ||
| - fosfaţilor | 2000 | ||
| - carbonatului de calciu,carbonatului de calciu si de magneziu | 350 | ||
| - oxidului de magneziu | 600 | ||
| - algelor marine calcaroase | 1000 | ||
| Vermiculită (E 561) | 3000 | ||
| Furaj suplimentar: | |||
| - conţinînd ≤ 4 % fosfor(8) | 500 | ||
| - conţinînd > 4 % fosfor(8) | 125 pentru 1 % fosfor(8) | ||
| Furaje complete,cu excepţia: | 150 | ||
| - furajelor complete pentru porci | 100 | ||
| - furajelor complete pentru păsări de curte (cu excepţia puilor) şi pentru peşti | 350 | ||
| - furajelor complete pentru pui | 250 | ||
| - furajelor complete pentru bovine, ovine şi caprine: | |||
| în lactaţie | 30 | ||
| altele | 50 | ||
| 4. | Plumb(11) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 10 |
| - nutreţului(3) | 30 | ||
| - fosfaţilor şi algelor marine calcaroase | 15 | ||
| - carbonatului de calciu,carbonatului de calciu şi de magneziu (10) | 20 | ||
| - drojdiilor | 5 | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente, cu excepţia: | 100 | ||
| - oxidului de zinc | 400 | ||
| - oxidului de mangan, carbonatului de fier, carbonatului de cupru | 200 | ||
| Aditivi care aparţin grupelor funcţionale ale lianţilor şi agenţilor antiaglomeranţi, cu excepţia: | 30 | ||
| - clinoptilolitului de origine vulcanică, natrolit-fonolitului | 60 | ||
| Preamestecuri(6) | 200 | ||
| Furaj suplimentar, cu excepţia: | 10 | ||
| - furajelor minerale | 15 | ||
| - formulelor de furaje destinate unor scopuri nutriţionale specifice şi administrării pe termen lung, cu o concentraţie de oligoelemente de 100 de ori mai mare decît conţinutul maxim stabilit pentru furajele complete | 60 | ||
| Furaje complete | 5 | ||
| 5. | Mercur(4) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 0,1 |
| - peştelui, altor animale acvatice şi a produselor derivate din acestea | 0,5(12) | ||
| - carbonatului de calciu,carbonatului de calciu si de magneziu(10) | 0,3 | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 0,1 | ||
| - furajelor minerale | 0,2 | ||
| - hranei combinate pentru peşti | 0,2 | ||
| - hranei combinate pentru cîini, pisici şi animale de blană | 0,3 | ||
| 6. | Nitriţi (5) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 15 |
| - făinii de peşte | 30 | ||
| - furajelor însilozate | – | ||
| - produselor şi subproduselor din sfecla de zahăr şi trestie de zahăr, producţia de amidon şi produsele alcoolice | – | ||
| Furaje complete, cu excepţia: | 15 | ||
| - hranei complete pentru cîini şi pisici cu un conţinut de umiditate mai mare de 20 % | – | ||
| 7. | Melanină (9) | Furaje,cu excepţia aditivilor: | 2,5 |
| - acid guanidinoacetic (GAA) | – | ||
| - uree | – | ||
| - biuret | – | ||
| - hranei pentru animale de companie ambalată în conserve | 2,5 | ||
|
B.Micotoxine |
|||
| 8. | Aflatoxină B1 | Materii prime pentru nutreţuri. | 0,02 |
| Furaje suplimentare şi complete, cu excepţia: | 0,01 | ||
| - furajelor combinate pentru bovine de lapte şi viţei, ovine de lapte şi miei, caprine de lapte şi iezi, purcei şi păsări de curte tinere | 0,005 | ||
| - furajelor combinate pentru bovine (cu excepţia bovinelor de lapte şi a viţeilor), ovine (cu excepţia ovinelor de lapte şi a mieilor), caprine (cu excepţia caprinelor de lapte şi a iezilor), porcine (cu excepţia purceilor) şi pentru păsări de curte (cu excepţia celor tinere) | 0,02 | ||
| 9. | Cornul secarei (Claviceps purpurea) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate care conţin cereale nemăcinate | 1000 |
| 10. | Ochratoxina A | Materii prime pentru nutreţuri | |
| Cereale şi produse cerealiere | 0,25 | ||
| Furaje complementare şi complete pentru porci | 0,05 | ||
| Furaje complementare şi complete pentru păsări de curte | 0.1 | ||
| 11. | Deoxynivalenol | Materii prime pentru nutreţuri | 8,0 |
| Cereale şi produse cerealiere, cu excepţia: | 8 | ||
| Porumbului | 12 | ||
| Furajelor complementare şi completelor pentru porci | 0,9 | ||
| Furajelor complementare şi completelor pentru viţei, miei | 2 | ||
| 12. | Zearalenonă | Materii prime pentru nutreţuri | |
| Cereale şi produse cerealiere, cu excepţia: | 2 | ||
| Porumbului | 3 | ||
| Furajelor complementare şi completelor pentru purcei şi scrofiţe | 0,1 | ||
| Furaje complementare şi complete pentru scroafe şi purcei pentru îngrăşat | |||
| 13. | Fumonisina | Materii prime pentru nutreţuri | |
| Porumb şi produsele lor | 60 | ||
| Furaje complementare şi complete pentru: | |||
| - porci,cai,iepuri | 5 | ||
| - peşte | 10 | ||
| - păsări de curte, viţei,miei,iezi | 20 | ||
| - rumegătoare adulte | 50 | ||
|
C. Toxinele plantelor |
|||
| 14. | Gosipol liber | Materii prime pentu nutreţuri, cu excepţia: | 20 |
| - seminţelor de bumbac | 5000 | ||
| - turtelor din seminţe de bumbac şi făinii din seminţe de bumbac | 1200 | ||
| Furaje complete, cu excepţia: | 20 | ||
| - furajelor combinate pentru bovine (cu excepţia viţeilor) | 500 | ||
| - furajelor complete pentru ovine (cu excepţia mieilor) şi pentru caprine (cu excepţia iezilor) | 300 | ||
| - furajelor complete pentru păsări (cu excepţia găinilor ouătoare) şi viţei | 100 | ||
| - furajelor complete pentru iepuri, miei, iezi şi porcine (cu excepţia purceilor) | 60 | ||
| 15. | Acidul cianhidric | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 50 |
| - seminţelor de in | 250 | ||
| - turtelor din seminţe de in | 350 | ||
| - produselor din manioc şi turtelor din migdale | 100 | ||
| Furaje complete, cu excepţia: | 50 | ||
| - furajelor complete pentru pui mai mici de 6 săptămîni | 10 | ||
| 16. | Teobromină | Furaje complete, cu excepţia: | 300 |
| - furajelor complete pentru porci | 200 | ||
| - hranei pentru cîini, iepuri, cai şi animale de blană | 50 | ||
| 17. | Viniltioxazolidonă (viniloxazolid tion) | Furaje complete pentru păsări, cu excepţia: | 1000 |
| - furajelor complete pentru găini ouătoare | 500 | ||
| 18. | Esenţa volatilă de muştar(13) | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 100 |
| - seminţelor de camelină şi produselor derivate din aceasta(14), produselor derivate din seminţele de muştar, seminţele de rapiţă şi produse derivate din acestea | 4000 | ||
| Furaje complete, cu excepţia: | 150 | ||
| - furajelor complete pentru bovine (cu excepţia viţeilor), ovine (cu excepţia mieilor) şi pentru caprine (cu excepţia iezilor) | 1000 | ||
| - furajelor complete pentru porci (cu excepţia purceilor) şi pentru păsări | 500 | ||
|
D. Compuşi organocloruraţi ( cu excepţia dioxinelor şi a PCB-urilor) |
|||
| 19. | Aldrin (15) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,01(16) |
| 20. | Dieldrină(15) | - grăsimilor şi uleiurilor | 0,1 (16) |
| - furajelor combinate pentru peşti | 0,02 (16) | ||
| 21. | Camfeclor (toxafen)– suma congenerilor indicatori CHB 26, 50 şi 62 | Peşti, alte animale acvatice şi produsele derivate ale acestora, cu excepţia: | 0,02 |
| - uleiului de peşte | 0,2 | ||
| Furaje complete pentru peşti | 0,05 | ||
| 22. | Clordan (suma izomerilor şi a oxiclordanului, exprimată sub formă de clordan) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,02 |
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,05 | ||
| 23. | DDT [suma izomerilor DDT-, DDD- (sau TDE-) şi DDE- calculată sub formă de DDT] | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,05 |
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,5 | ||
| 24. | Endosulfan (suma izomerilor alfa şi beta a endosulfan sulfatului, calculată sub formă de endosulfan) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,1 |
| - porumbului şi a produselor derivate din prelucrarea acestuia | 0,2 | ||
| - seminţelor oleaginoase şi a produselor derivate din prelucrarea lor, cu excepţia uleiului vegetal brut | 0,5 | ||
| - uleiului vegetal brut | 1,0 | ||
| - furajelor complete pentru peşti, cu excepţia Salmonidelor | 0,005 | ||
| - furajelor complete pentru Salmonide | 0, 05 | ||
| 25. | Endrină (suma endrinei şi a delta-cetoendrinei, calculată sub formă de endrină) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,01 |
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,05 | ||
| 26. | Heptaclor (suma heptaclorului şi a epoxidului de heptaclor, calculată sub formă de heptaclor) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,01 |
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,2 | ||
| 27. | Hexaclorbenzen (HCB) | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,01 |
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,2 | ||
| 28. | Hexaclorciclohexan (HCH)
- izomerii alfa - izomerii beta - izomerii gama |
Toate furajele, cu excepţia: | 0,02 |
| - grăsimilor | 0,2 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: | 0,01 | ||
| - grăsimilor şi uleiurilor | 0,1 | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 0,01 | ||
| - furajelor combinate pentru vaci de lapte | 0,005 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 0,2 | ||
| - grăsimilor şi uleiurilor | 2,0 | ||
|
E. Dioxine şi PBC-uri |
|||
| Nr. d/o | Substanţe, produse | Nutreţuri | Conţinut maxim în ng OMS-PCDD/F-TEQ/kg(17) cu privire la furaje cu un conţinut de umiditate de 12 % |
| 29. | Dioxinele [suma dibenzo-para-dioxinelor policlorurate (PCDD) şi a dibenzofuranilor policloruraţi (PCDF), exprimată în echivalenţi toxici ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) | Materii prime pentru nutreţuri din plante, cu excepţia: | 0,75 |
| - uleiurilor vegetale şi subproduselor acestora | 0,75 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine mineral | 0,75 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine animală: | |||
| - grăsimi de origine animalieră, inclusiv grăsimi din lapte şi ouă | 1,50 | ||
| - alte produse de la animale, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă şi produse din ouă | 0,75 | ||
| - ulei de peşte | 5,0 | ||
| - peşti, alte animale acvatice şi produsele acestora, cu excepţia uleiului de peşte şi a hidrolizaţilor de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi(18) | 1,25 | ||
| - hidrolizaţi de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi, făină de crustacee | 1,75 | ||
| Aditivii furajeri argilă caolinică, sulfat de calciu dihidratat, vermiculită, natrolit-fonolit, aluminaţi sintetici de calciu şi clinoptilolit de origine sedimentară care aparţine grupei funcţionale de lianţi şi agenţi antiaglomeranţi | 0,75 | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente | 1,0 | ||
| Preamestecuri | 1,0 | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 0,75 | ||
| - hranei combinate pentru animale de companie şi peşti | 1,75 | ||
| - furajelor combinate pentru animale de blană | – | ||
| 30. | Suma dioxinelor şi a PCB de tipul dioxinelor [suma dibenzo-para-dioxinelor policlorurate (PCDD), a dibenzofuranilor policloruraţi (PCDF) şi a bifenililor policloruraţi (PCB), exprimată în echivalenţi toxici ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)] | Materii prime pentru nutreţuri din plante, cu excepţia: | 1,25 |
| - uleiurilor vegetale şi a subproduselor acestora | 1,5 | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine minerală: | 1 | ||
| - grăsimi de origine animalieră, inclusiv grăsimi din lapte şi din ouă | 2 | ||
| - alte produse de la animale, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă şi produse din ouă | 1,25 | ||
| - ulei de peşte; | 20,0 | ||
| - peşti, alte animale acvatice şi produsele acestora, cu excepţia uleiului de peşte şi a hidrolizaţilor de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi(18) | 4 | ||
| - hidrolizaţi de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi | 9 | ||
| Aditivii furajeri argilă caolinică, sulfat de calciu dihidratat, vermiculită, natrolit-fonolit, aluminaţi sintetici de calciu şi clinoptilolit de origine sedimentară care aparţine grupei funcţionale de lianţi şi agenţi antiaglomeranţi | 1, 5 | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente | 1,5 | ||
| Preamestecuri | 1,5 | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 1, 5 | ||
| - hranei combinate pentru animale de companie şi peşti | 5,5 | ||
| - furajelor combinate pentru animale de blană | – | ||
| 31. | PCB neasemănători dioxinelor [Suma dintre PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180 (ICES – 6)] | Materii prime de origine vegetală pentru hrana animalelor | 10 |
| Materii prime de origine animală pentru hrana animalelor: | |||
| - grăsimi animale, inclusiv grăsimi din lapte şi din ouă | 10 | ||
| - alte produse de la animale, inclusiv lapte şi produse lactate şi ouă şi produse din ouă | 10 | ||
| - ulei de peşte | 175 | ||
| - peşti, alte animale acvatice şi produse derivate din acestea, cu excepţia uleiului de peşte şi a hidrolizatelor de proteine din peşte, conţinînd grăsimi peste 20 % | 30 | ||
| - hidrolizate de proteine din peşte, conţinînd grăsimi peste 20 % | 50 | ||
| Aditivi pentru hrana animalelor argilă caolinică, vermiculit, natrolit-fonolit, aluminaţi sintetici de calciu şi clinoptilolit de origine sedimentară care aparţin grupelor funcţionale lianţi şi agenţi antiaglomeranţi | 10 | ||
| Aditivi pentru hrana animalelor aparţinînd grupului funcţional compuşi de oligoelemente | 10 | ||
| Preamestecuri | 10 | ||
| Hrana combinată pentru animale, cu excepţia: | 10 | ||
| - hranei combinate pentru animale de companie şi peşti | 40 | ||
| - hranei combinate pentru animale cu blană | - | ||
|
F. Impurităţi botanice dăunătoare |
|||
| Nr. d/o | Substanţe, produse | Nutreţuri | Conţinutul maxim mg/kg (ppm) în nutreţuri cu un conţinut de umiditate de 12% |
| 32. | Seminţe de buruieni şi fructe nemăcinate şi nezdrobite care conţin alcaloizi, glucozide sau alte substanţe toxice separate sau în combinaţii, conţinînd: | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate, cu excepţia: | 3000 |
| - Datura | 1000 | ||
| 33. | Crotalaria | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate | 100 |
| 34. | Seminţe şi coji de Ricinus communis L., Croton tiglium L.şi Abrus precatorius L., precum şi derivatele provenite din prelucrarea acestora(19) separate sau în combinaţii | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate | 10(20) |
| 35. | Fructe de fag nedecorticate – Fagus silvatica | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate | Seminţe şi fructe ale speciilor de plante enumerate în partea stîngă, precum şi produsele derivate din acestea prin prelucrare pot fi prezente în furaje în cantităţi nedeterminate |
| 36. | Purghera – Jatropha curcas | ||
| 37. | Muştar indian – Brassica juncea şi intergrifolia | ||
| 38. | Muştar sareptian – Brassica juncea (L.) Czern. şi Coss. ssp. Juncea | ||
| 39. | Muştar chinezesc –Brassica juncea şi Coss. ssp. juncea var. lutea Batalin | ||
| 40. | Muştar negru - Brassica nigra | ||
| 41. | Muştar etiopian – Brassica carinata | ||
| 42. | Seminţe de Ambrosia spp. | Materii prime pentru nutreţuri cu excepţia: | 50 |
| - meiului (seminţe de Panicum miliaceum L.) şi a sorgului (seminţe de Sorghum bicolor L.) | 200 | ||
| Furaje combinate care conţin grăunţe şi seminţe nemăcinate | 50 | ||
| 43. | Seminţe de: - muştar indian – Brassica juncea | Materii prime pentru nutreţuri şi furaje combinate | Seminţele pot fi prezente în furaje numai în cantităţi nedeterminabile cantitativ |
| - muştar sareptian – Brassica juncea | |||
| - muştar chinezesc – Brassica juncea | |||
| - muştar negru – Brassica nigra | |||
| - muştar etiopian – Brassica carinata | |||
|
G. Aditivi furajeri autorizati în furajele nevizate, ca urmare a transferului inevitabil |
|||
| Nr. d/o | Coccidiostatice | Produse destinate furajelor(21) | Conţinut maxim în mg/kg (ppm) cu un conţinut de umiditate de 12 % |
| 44. | Decochinat | Materii prime pentru nutreţuri | 0,4 |
| Furaje combinate pentru: - păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,4 | ||
| - pui pentru îngrăşare pe perioada înaintea sacrificării în care se interzice utilizarea decochinatului (furaje de retragere) | 0,4 | ||
| - alte specii de animale | 1,2 | ||
| Preamestecuri pentru utilizarea în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea decochinatului | (22) | ||
| 45. | Diclazuril | Materii prime pentru nutreţuri | 0,01 |
| Furaje combinate pentru: - păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,01 | ||
| - iepuri pentru îngrăşare şi reproducere pe perioada înaintea sacrificării în care se interzice utilizarea diclazurilului (furaje de retragere) | 0,01 | ||
| - alte specii de animale, altele decît puicuţe pentru ouat (mai mici de 16 săptămîni), pui pentru îngrăşare, bibilici şi curcani pentru îngrăşare (mai mici de 12 săptămîni) | 0,03 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este auto-rizată utilizarea diclazurilului | (22) | ||
| 46. | Bromhidrat de halofuginonă | Materii prime pentru nutreţuri | 0,03 |
| Furaje combinate pentru: - păsări ouătoare, puicuţe pentru ouat şi curcani (mai mari de 12 săptămîni) | 0,03 | ||
| - pui pentru îngrăşare şi curcani (mai mici de 12 săptămîni) pe perioada dinaintea sacrificării, în care se interzice utilizarea bromhidratului de halofuginonă (furaje de retragere) | 0,03 | ||
| alte specii de animale | 0,09 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea bromhi-dratului de halofuginonă | (22) | ||
| 47. | Lasalocid sodiu | Materii prime pentru nutreţuri | 1,25 |
| Furaje combinate pentru: - cîini, viţei, iepuri, ecvine, animale de lapte, păsări ouătoare, curcani (mai mari de 16 săptămîni) şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 1,25 | ||
| - pui pentru îngrăşare, puicuţe pentru ouat (mai mici de 16 săptămîni) şi curcani (mai mici de 16 săptămîni) pentru perioada înainte de sacrificare în care se interzice utilizarea de lasalocid sodiu (furaje de retragere) | 1,25 | ||
| - fazani, bibilici, prepeliţe şi potîrnichi (cu excepţia păsărilor ouătoare) pentru perioada înainte de sacrificare în care se interzice utilizarea de lasalocid sodiu (furaje de retragere); | 1,25 | ||
|
- alte specii de animale. |
3,75 | ||
| Preamestecuri pentru utilizarea în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de lasalocid sodiu | (22) | ||
| 48. | Maduramicin amoniu alfa | Materii prime pentru nutreţuri | 0,05 |
| Furaje combinate pentru: - ecvine, iepuri, curcani (mai mari de 16 săptămîni), păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,05 | ||
| - pui pentru îngrăşare şi curcani (mai mici de 16 săptămîni) pe perioada înaintea sacrificării, în care se interzice utilizarea maduramicin amoniu alfa (furaje de retragere) | 0,05 | ||
| - alte specii de animale | 0,15 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de maduramicin amoniu alfa | (22) | ||
| 49. | Monensin sodiu | Materii prime pentru nutreţuri | 1,25 |
| Furaje combinate pentru: - ecvine, cîini, rumegătoare mari(oi şi capre), raţe, bovine, vaci de lapte, păsări ouătoare, puicuţe pentru ouat (mai mici de 16 săptămîni) şi curcani (mai mari de 16 săptămîni) | 1,25 | ||
| - pui pentru îngrăşare, puicuţe pentru ouat (mai mici de 16 săptămîni) şi curcani (mai mici de 16 săptămîni) pe perioada înaintea sacrificării în care se interzice utilizarea de monensin sodiu (furaje de retragere) | 1,25 | ||
|
- alte specii de animale |
3,75 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de monensin sodium | (22) | ||
| 50. | Narazin | Materii prime pentru nutreţuri | 0,7 |
| Furaje combinate pentru: - curcani, iepuri, ecvine, păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,7 | ||
|
- alte specii de animale |
2,1 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de narazin | (22) | ||
| 51. | Nicarbazin | Materii prime pentru nutreţuri | 1,25 |
| Furaje combinate pentru: - ecvine, păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 1,25 | ||
| - alte specii de animale | 3,75 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de nicarbazin (izolat sau în combinaţie cu nicarbazin) | (22) | ||
| 52. | Clorhidrat de robenidină | Materii prime pentru nutreţuri | 0,7 |
| Furaje combinate pentru: - păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,7 | ||
| - pui pentru îngrăşare, iepuri pentru îngrăşare şi reproducere şi curcani pe perioada înaintea sacrificării, în care se interzice utilizarea clorhidratului de robenidină (furaje de retragere) | 0,7 | ||
| - alte specii de animale | 2,1 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea clorhidratului de robenidină | (22) | ||
| 53. | Salinomicin sodiu | Materii prime pentru nutreţuri | 0,7 |
| Furaje combinate pentru: - ecvine, curcani, păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 12 săptămîni) | 0,7 | ||
| - pui pentru îngrăşare, puicuţe pentru ouat (mai mari de 12 săptămîni) şi iepuri pentru îngrăşare pe perioada înaintea sacrificării în care se interzice utilizarea de salinomicin sodiu (furaje de retragere) | 0,7 | ||
| - alte specii de animale | 2,1 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de salinomicin sodiu | (22) | ||
| 54. | Semduramicin sodiu | Materii prime pentru nutreţuri | 0,25 |
| Furaje combinate pentru: - păsări ouătoare şi puicuţe pentru ouat (mai mari de 16 săptămîni) | 0,25 | ||
| - pui pentru îngrăşare pe perioada înaintea sacrificării în care se interzice utilizarea de semduramicin sodiu (furaje de retragere) | 0,25 | ||
| - alte specii de animale | 0,75 | ||
| Preamestecuri pentru utilizare în furajele pentru care nu este autorizată utilizarea de semduramicin sodium | (22) | ||
|
1) Limitele maxime se referă la arsenul total. 2) La cererea autorităţii competente, persoana responsabilă de investigaţie trebuie să efectueze o analiză care să demonstreze un conţinut de arsen anorganic mai mic de 2 ppm. Această analiză prezintă o importanţă deosebită în cazul speciilor de alge Hizikia fusiforme. 3) Nutreţul include produse pentru consumul animal, precum fînul, furajele însilozate, iarba proaspătă etc. 4) Limita maximă se referă la mercurul total. 5) Limita maximă se exprimă în nitrit de sodiu. 6) Limita maximă stabilită pentru preamestecuri prevede aditivii cu nivelul cel mai ridicat de plumb şi cadmiu, dar nu sensibilitatea specifică la plumb şi cadmiu a fiecărei specii de animale. Astfel după cum se prevede în Hotărîrea Guvernului nr.462 din 2 iulie 2013 "Cu privire la aprobarea unor cerinţe faţă de furaje", pentru a proteja sănătatea animalelor şi cea publică, producătorul preamestecurilor este responsabil de a respecta limitele maxime pentru preamestecuri şi instrucţiunile de utilizare a preamestecurilor cu limitele maxime admise pentru furaje suplimentare şi complete. 7) Conţinuturile maxime conduc la determinarea analitică a fluorului, extracţia efectuîndu-se cu acid clorhidric 1 N, timp de douăzeci de minute, la temperatura camerei. Pot fi utilizate metode de extracţie echivalente, în cazul în care se demonstrează că au o eficienţă egală de extracţie. 8) Procentul de fosfor este aplicabil unui furaj cu un conţinut de umiditate de 12 %. 9) Limitele maxime se referă la melamină. Includerea compuşilor înrudiţi structural acid cianuric, amelină şi amelidă în limita maximă va fi luată în vedere într-o etapă ulterioară. 10) Carbonatul de calciu şi magneziu se referă la amestecul natural de carbonat de calciu şi carbonat de magneziu. 11) Nivelul maxim este aplicat hranei pentru animale de companie ambalate în conserve, în starea în care este vîndută. 12) Nivelul maxim se aplică pe baza greutăţii în stare proaspătă la peşti, la alte animale acvatice şi la produsele derivate din acestea destinate producţiei de furaje combinate pentru cîini, pisici, peşti ornamentali şi animale de blană. (13) Limitele maxime sînt exprimate ca izotiocianat de alil. (14) La cererea autorităţilor competente, operatorul responsabil trebuie să efectueze o analiză care să demonstreze un conţinut total de glucosinolaţi mai mic de 30 mmol/kg. (15) Izolat sau împreună, exprimat în dieldrină. (16) Conţinut maxim pentru aldrină şi dieldrină, luate izolat sau împreună, exprimat în dieldrină. (17) Concentraţiile maxime sînt calculate pe baza ipotezei că toate valorile diferiţilor congeneri care se află sub limita de cuantificare sînt egale cu limita de cuantificare. (18) Peştele proaspăt şi alte animale acvatice, livrate şi utilizate direct, fără prelucrare intermediară, pentru producţia de hrană pentru animale de blană nu sînt supuse respectării limitelor maxime, în timp ce peştele proaspăt utilizat pentru nutriţia directă a animalelor de companie şi a animalelor de la grădinile zoologice şi de la circuri sau ca materie primă furajeră pentru producţia de hrană pentru animalele de companie respectă limitele maxime de 4,0 ng OMS-PCDD/F-TEQ/kg şi de 8,0 ng OMS-PCDD/F-PCB-TEQ/kg, iar ficatul de peşte utilizat în aceleaşi scopuri respectă o limită maximă de 25,0 ng OMS-PCDD/F-PCB-TEQ/kg. Produsele sau proteinele animalelor prelucrate, provenind de la respectivele animale (animale de blană, animale de companie, animale de la grădinile zoologice şi de la circ) nu pot intra în lanţul alimentar, iar utilizarea lor este interzisă în hrana animalelor de fermă care sînt ţinute pentru îngrăşare sau crescute pentru producţia de produse alimentare. (19) În măsura în care acestea se pot determina prin microscopie analitică. (20) Include şi fragmente de coji de seminţe. (21) Fără a menţiona limitele maxime autorizate în cadrul Hotărîrii Guvernului nr.462 din 2 iulie 2013 "Cu privire la aprobarea unor cerinţe faţă de furaje". (22) Limita maximă a substanţei din preamestec este concentraţia care nu determină un nivel de substanţă mai mare de 50 % faţă de limitele maxime stabilite în furaje menţionate în instrucţiunile privind utilizarea premixului. |
|||
[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
|
Anexa nr.2 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri Cerinţe faţă de materiile prime pentru nutreţuri 1. Materiile prime pentru nutreţuri sînt enumerate şi definite în conformitate cu următoarele criterii: a) originea produsului/subprodusului, de exemplu, vegetală, animală, minerală; b) partea utilizată a produsului/subprodusului, de exemplu în totalitate seminţe, tuberculi, oase; c) procedeul prin care a fost obţinut produsul/subprodusul, de exemplu, decorticare, extracţie, încălzire şi/sau produsul/subprodusul obţinut, de exemplu, smocuri, tărîţe, pulpă, materii grase; d) vechimea produsului/subprodusului şi/sau calitatea produsului/subprodusului, de exemplu, "cu un conţinut scăzut în glucozilat", "bogat în materii grase", "cu conţinut scăzut de zahăr". 2. Lista materiilor prime pentru nutreţuri: a) boabe de cereale, produsele şi subprodusele acestora; b) boabe sau fructe oleaginoase, produsele şi subprodusele acestora; c) boabe de leguminoase, produsele şi subprodusele acestora; d) tuberculi şi rădăcini, produsele şi subprodusele acestora; e) alte seminţe şi fructe, produsele şi subprodusele acestora; f) nutreţuri, inclusiv nutreţuri neprelucrate; g) alte plante, produsele şi subprodusele acestora; h) produse lactate; i) produse ale animalelor terestre; j) peşti, alte animale acvatice, produsele şi subprodusele acestora; k) minerale; l) diverse. 3. Dispoziţii privind puritatea botanică: 1) puritatea botanică a produselor şi a subproduselor materiilor prime pentru nutreţuri trebuie să atingă cel puţin 95%, exceptînd cazurile în care se precizează o altă puritate; 2) sînt considerate ca impurităţi botanice: a) impurităţile naturale, dar inofensive (de exemplu, paiele şi resturile de paie, seminţele altor specii cultivate sau buruieni); b) reziduurile inofensive ale altor seminţe sau fructe oleaginoase provenite dintr-un proces de fabricaţie anterior, cu condiţia ca procentajul acestora să nu depăşească 0,5%; 3) conţinutul exprimat se referă la greutatea produsului sau a subprodusului în stare naturală. 4. Dispoziţii privind denumirile nutreţurilor. În cazul în care, numele unei materii prime pentru nutreţuri conţine mai mulţi termeni între paranteze, unii din aceşti termeni pot fi menţionaţi sau omişi, la alegere, de exemplu, uleiul (din seminţe) de soia poate fi declarat ca ulei din seminţe de soia sau ulei de soia. 5. Dispoziţii privind glosarul. Glosarul următor descrie principalele procedee utilizate la producerea materiilor prime pentru nutreţuri. Dacă definirea acestor materii prime implică un nume sau un calificativ, procedeul de fabricare utilizat trebuie să corespundă definiţiei din acest glosar. |
||
| Procedeu | Definiţie | Nume comun/calificativ |
| Concentrare | Creşterea unor conţinuturi prin eliminarea apei sau a altor componente | Concentrat |
| Decorticare | Eliminarea straturilor exterioare ale seminţelor, cerealelor, fructelor, nucilor etc. | Produs decorticat |
| Deshidratare | Deshidratarea artificială sau naturală în vederea conservării produsului | Produs uscat (la soare sau artificial) |
| Extracţie | Extragerea materiilor grase sau a uleiului din diferite substanţe cu ajutorul unui solvent organic sau a zaharurilor, sau a altor componente hidrosolubile cu ajutorul unui solvent apos. În cazul utilizării unui solvent organic, produsul care rezultă trebuie să fie separat tehnic de solvent | Turtă de extracţie (pentru substanţele oleaginoase); melasă, pulpă (pentru produsele care conţin zaharuri sau alţi compuşi hidrosolubili) |
| Extrudare | Compresie sau propulsie sub presiune a unei substanţe prin orificii. A se vedea, de asemenea, pregelatinizarea | Extrudat |
| Aplatizare | Aplatizarea unui produs tratat prin căldură umedă | Scame |
| Măcinare uscată | Tratament fizic al seminţelor în vederea reducerii dimensiunilor particulelor şi a facilitării separării componentelor acestora (respectiv faină, tărîţe) | Făină, tărîţe |
| Tratament termic/încălzire | Termen general ce defineşte diverse tratamente termice efectuate în condiţii specifice în scopul influenţării valorii nutritive sau a structurii substanţei | Felie, prăjeală, sufleu, produs tratat termic |
| Hidrogenare | Tratament aplicat uleiurilor şi grăsimilor în vederea ridicării punctului de fuziune | Hidrogenat |
| Hidroliză | Descompunere în constituenţii chimici simpli prin tratare cu apă şi, eventual, dacă este cazul, cu enzime, acizi, baze | Produs hidrolitic |
| Presare | Extragerea mecanică (presă cu şurub sau altele), eventual sub un tratament termic uşor, a materiilor grase sau a uleiurilor din substanţele oleaginoase sau din sucul de fructe, precum şi din alte produse vegetale | Turtă de presare (în cazul substanţelor oleaginoase); pulpă, drojdie (pentru fructe etc.) |
| Aglomerare- granulare | Comprimare prin trecerea printr-o filieră | Granulat |
| Pregelatinizare | Modificarea amidonului prin creşterea semnificativă a capacităţii sale de umflare în apă rece | Pregelatinizat |
| Rafinare | Eliminarea impurităţilor din zahăr, ulei sau alte substanţe naturale printr-un tratament chimic-fizic | Produs rafinat |
| Măcinare umedă | Separarea mecanică a elementelor constituente din sîmburi/seminţe după înmuierea în apă care poate conţine anhidră sulfuroasă, în vederea extragerii amidonului | Germen, gluten, amidon |
|
6. Dispoziţii referitoare la conţinutul indicat sau declarat. 1) Conţinutul indicat sau declarat se referă la greutatea materiei prime pentru nutreţuri, dacă nu există indicaţii contrare. 2) Conţinutul de apă trebuie să fie declarat în cazul în care depăşeşte 14,5% din greutatea materiei prime. În cazul în care conţinutul de apă al materiei prime nu depăşeşte limita menţionată anterior, acest conţinut trebuie declarat la cererea cumpărătorului. 3) Conţinutul de cenuşă insolubilă în acid clorhidric al materiei prime pentru nutreţuri trebuie declarat în cazul în care depăşeşte 2,2% din materia uscată. 7. Dispoziţii privind toleranţele minime indicate sau care trebuie declarate. Dacă în urma unui control oficial efectuat se depistează în compoziţia materiei prime pentru nutreţuri o diferenţă faţă de compoziţia declarată care poate reduce valoarea materiei prime, toleranţele minime aplicabile sînt următoarele: 1) proteină brută: a) 2 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 20%; b) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 20% (pînă la 10%); c) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mici de 10%; 2) zaharuri totale, zaharuri dezoxidante, zaharoză, lactoză şi glucoza (dextroză): a) 2 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 20%; b) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 20% (pînă la 5%); c) 0,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5%; 3) amidon şi inulină: a) 3 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 30%; b) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 30% (pînă la 10%); c) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mici de 10%; 4) materii grase brute: a) 1,8 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 15%; b) 12% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 15% (pînă la 5%); c) 0,6 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5%; 5) celuloză brută: a) 2,1 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 14%; b) 15% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 14% (pînă la 6%); c) 0,9 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 6%; 6) umiditate şi cenuşă brută: a) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 10%; b) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 10%(pînă la5%); c) 0,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5%; 7) conţinut total de fosfor, sodiu, carbonat de calciu, calciu, magneziu, indice de aciditate în materii insolubile în eter de petrol: a) 1,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 15% (15); b) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile (valorile) declarate mai mici de 15% (15) [pînă la 2% (2)]; c) 0,2 unităţi pentru conţinuturile (valorile) declarate mai mici de 2% (2); 8) cenuşă insolubilă în acid clorhidric şi cloruri exprimate în NaCl: a) 10% din conţinutul declarat pentru conţinuturile mai mari sau egale cu 3%; b) 0,3 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 3%; 9) caroten, vitamina A şi xantofilă: a) 30% din valoarea declarată; 10) metionină, lizină şi baze azotoase volatile: a) 20% din valoarea declarată. |
||
|
Anexa nr.3 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri Lista principalelor materii prime pentru nutreţuri |
|||
| Nr. d/o | Denumirea | Descrierea | Declaraţii obligatorii |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
1. Boabe de cereale, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Ovăz | Seminţe de Avena sativa L. şi alte specii cultivate de ovăz | |
| 2. | Fulgi de ovăz | Produs obţinut prin tratarea cu vapori şi aplatizarea ovăzului decorticat. Poate conţine o proporţie mică de tegumente de ovăz | Amidon |
| 3. | Soluţie de ovăz decorticat | Subprodus obţinut după transformarea ovăzului în prealabil curăţat şi decorticat în arpacaş şi făină. Este constituit în principal din tărîţe de ovăz şi o parte de endospermă | Celuloză brută |
| 4. | Soluţie de ovăz | Subprodus obţinut după transformarea ovăzului în prealabil curăţat în arpacaş şi faină. Este constituit în principal din tărîţe de ovăz şi membrane externe | Celuloză brută |
| 5. | Orz | Seminţe de Hordeum vulgare L. | |
| 6. | Soluţie de orz | Subprodus obţinut prin transformarea orzului, în prealabil curăţat şi decorticat, în orz boabe, griş sau făină | Celuloză brută |
| 7. | Brizură de orez | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului, Oryza sativa L. Este constituit în principal din seminţe mici sparte | Amidon |
| 8. | Tărîţe de orez (faină furajeră brună de orez) | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul exterior, endosperme şi germeni | Celuloză brută |
| 9. | Tărîţe de orez (faină furajeră albă de orez) | Subprodus obţinut din a doua prelucrare a orezului brut. Este constituit din particule din stratul exterior, particule de endosperme şi germeni | Celuloză brută |
| 10. | Tărîţe de orez conţinînd carbonat de calciu | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul de aleuronă, endosperme şi germeni, şi într-o mică măsură din carbonat de calciu provenit din procesul de fabricaţie. (Conţinutul maxim în CaCO3 – 3%) | Celuloză brută |
| 11. | Făină furajeră de orez prefiert | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut prefiert. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul de aleuronă, endosperme şi germeni şi într-o mică măsură din carbonat de calciu provenit din procesul de fabricaţie (Conţinutul maxim în CaCO3: 3%) | Celuloză brută |
| 12. | Turtă de presare din germeni de orez | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presare pornind de la germenii de orez ale căror părţi de endospermă şi de tegumente exterioare mai sînt încă aderente | Proteine brute Grăsimi brute Celuloză brută |
| 13. | Turte de extracţie din germeni de orez | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie pornind de la germenii de orez ale căror părţi de endospermă şi de tegumente exterioare mai sînt încă aderente | Proteine brute |
| 14. | Amidon de orez | Amidon de orez tehnic pur | Amidon |
| 15. | Mei | Seminţe de Panicum miliaceum L. | |
| 16. | Secară | Seminţe de Secale cereale L. | |
| 17. | Tărîţe fine de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din fragmente fine de membrane şi cîteva resturi de seminţe | Celuloză brută |
| 18. | Tărîţă medie de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi, de asemenea, din particule curăţate de endospermă, într-o măsură mai mică decît tărîţele de secară | Celuloză brută |
| 19. | Tărîţe de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi, de asemenea, din particule curăţate în cea mai mare parte de endospermă | Celuloză brută |
| 20. | Sorg | Seminţe de Sorghum bicolor (L.) Moench s.l. | |
| 21. | Grîu | Seminţe de Triticum aestvium L., Triticum durum Desf. şi alte seminţe din specii cultivate de grîu | |
| 22. | Făină pe bază de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din particule fine de membrane şi de cîteva resturi de seminţe | Celuloză brută |
| 23. | Tărîţe fine de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din particule de grîu cu un conţinut mai mic de endosperme decît în tărîţele de grîu | Celuloză brută |
| 24. | Tărîţe de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din fragmente de endospermă şi, de asemenea, din particule de grîu în care conţinutul de endosperme este foarte ridicat | Celuloză brută |
| 25. | Germeni de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii constituit în principal din germeni de grîu, aplatizat sau nu, la care mai pot adera încă fragmente de endospermă şi membrane | Proteină brută Grăsimi brute |
| 26. | Gluten de grîu | Subprodus uscat de la fabricarea amidonului de grîu. Este constituit în principal din glutenul obţinut după separarea amidonului | Proteină brută |
| 27. | Aliment din gluten de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea amidonului de grîu, compus din tărîţe şi gluten; se pot adăuga drept componenţi apa de înmuiere şi o mică cantitate de germeni din care s-a extras uleiul | Proteină brută Amidon |
| 28. | Amidon de grîu | Amidon de grîu tehnic pur | Amidon |
| 29. | Alac | Seminţe de alac Triticum spelta L., Triticum dioccum, Schrank, Triticum monococcum | |
| 30. | Triticale | Seminţe de hibrid Triticum X Secale | |
| 31. | Porumb | Seminţe de Zea mays L. | |
| 32. | Făină furajeră din porumb | Subprodus obţinut după fabricarea făinii şi a grisului din porumb. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi particule de seminţe cu un conţinut mai puţin ridicat de endosperme decît tărîţele de porumb | Celuloză brută |
| 33. | Tărîţe de porumb | Subprodus obţinut după fabricarea făinii şi a grisului din porumb. Este constituit în principal din membrane şi din cîteva fragmente de germeni de porumb şi fragmente de endosperme | Celuloză brută |
| 34. | Turtă de presare din germeni de porumb | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea germenilor de porumb transformaţi pe cale uscată sau umedă la care părţile de endospermă şi de tegument mai pot adera încă | Proteină brută Grăsimi brute |
| 35. | Turtă de extracţie din germeni de porumb | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia germenilor de porumb transformaţi pe cale uscată sau umedă la care părţile de endospermă şi de tegument mai pot adera încă | Proteină brută |
| 36. | Aliment de gluten de porumb | Subprodus obţinut după fabricarea amidonului de porumb, compus din tărîţe şi gluten; se pot adăuga drept componenţi apa de înmuiere şi o mică cantitate de germeni, precum şi extract de ulei | Proteină brută Amidon |
| 37. | Gluten de porumb | Subprodus uscat obţinut la fabricarea amidonului de porumb. Este constituit în principal din glutenul obţinut după separarea amidonului | Proteină brută |
| 38. | Amidon de porumb | Amidon de porumb tehnic pur | |
| 39. | Amidon de porumb pregelatinizat | Amidon de porumb modificat printr-un tratament termic, ce prezintă proprietatea de umflare în contact cu apa rece | Amidon |
| 40. | Radiculă de malţ | Subprodus al fabricilor de bere constituit în principal din radicule uscate de cereale germinate | Proteină brută |
| 41. | Borhot uscat de la fabricarea berii | Subprodus al fabricilor de bere obţinut prin uscarea reziduurilor de cereale supuse sau nu procedeului de malţare şi a altor produse amilacee | Proteină brută |
| 42. | Borhot uscat din distilerii | Subprodus de la distilarea alcoolului obţinut prin uscarea reziduurilor seminţelor fermentate | Proteină brută |
| 43. | Borhot înfundat din distilerii | Subprodus de la distilarea alcoolului obţinut prin uscarea reziduurilor seminţelor fermentate la care se adaugă o parte de sirop sau de reziduuri de la apa de răcire evaporată | Proteină brută |
2. Seminţe sau fructe oleaginoase, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Turtă de presare de arahide parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide parţial decorticate Arachis hypogaea L. şi a altor specii de Arachis (Conţinutul maxim în celuloză brută: 16% pe materie uscată) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 2. | Turtă de extracţie de arahide parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide parţial decorticate (Conţinutul maxim în celuloză brută: 16% pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 3. | Turtă de presare de arahide decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide decorticate | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 4. | Turtă de extracţie de arahide decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia seminţelor de arahide decorticate | Proteină brută Celuloză brută |
| 5. | Seminţe de rapiţă | Seminţe de rapiţă Brassica napus L. ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk., ale speciei indiene Brassica napus L. Var. Glauca (Roxb.) O.E. Schulz şi ale rapiţei Brassica campestris L. ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk. (Puritate botanică minimă: 94%) | |
| 6. | Turtă de presare de rapiţă | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de rapiţă (Conţinutul minim în puritate botanică: 94%) | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 7. | Turtă de extracţie de rapiţă | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia seminţelor de rapiţă (Conţinutul minim în puritate botanică: 94%) | Proteină brută |
| 8. | Pelicule de rapiţă | Subprodus obţinut prin depeliculizarea seminţelor de rapiţă | Celuloză brută |
| 9. | Turte de extracţie din seminţe de cartham, parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de cartham parţial decorticate Carthamus tinctorius | Proteină brută Celuloză brută |
| 10. | Turtă de presare de copra | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea miezului uscat (endosperme) şi a membranelor (tegumentul) nucii de cocotier Cocos nucifera L. | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 11. | Turtă de extracţie de copra | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia miezului uscat (endosperme) şi a membranelor (tegumentul) nucii de cocotier | Proteină brută |
| 12. | Turtă de presare de palmier | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea nucilor de palmier (Elaeis guineensis Jacq.), Corozo oleifera (HBK) L.H.Bailey (Elaeis melanococca auct), eliminîndu-se pe cît posibil învelişul lignotic | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 13. | Turtă de extracţie de palmier | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din nucile de palmier, eliminîndu-se pe cît posibil învelişul lignotic | Proteină brută Celuloză brută |
| 14. | Soia, prăjită | Seminţe de soia Glycine max. L.Merr. care au fost supuse anterior unui tratament termic | |
| 15. | Turte de extracţie de soia, prăjite | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de soia care au fost supuse unui tratament termic de prăjire corespunzător (Conţinutul maxim în celuloză brută: 8% pe materie uscată) | Proteină brută |
| 16. | Turte de extracţie de soia depeliculizate, prăjite | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de soia depeliculizate care au avut un tratament termic de prăjire | Proteină brută Celuloză brută |
| 17. | Concentrat proteic de soia | Produs obţinut prin extracţie din seminţe de soia depeliculizate ce au suferit încă o nouă extracţie pentru reducerea procentului de extracte neazotoase | Proteină brută |
| 18. | Ulei (de seminţe) de soia | Produs compus din ulei de seminţe de soia | |
| 19. | Pelicule (de seminţe) de soia | Membrane externe rezultate la depeliculizarea seminţelor de soia | Celuloză brută |
| 20. | Seminţe de bumbac | Seminţe de bumbac Gossypium spp. la care fibrele au fost eliminate | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 21. | Turte de extracţie din seminţe de bumbac parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de bumbac, după eliminarea fibrelor şi parţial decorticate (Conţinutul maxim în celuloză brută 22,5% pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 22. | Turtă de presare din seminţe de bumbac | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de bumbac, după eliminarea fibrelor | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 23. | Turtă de presare din seminţe de Guizotia abyssinica | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de Guizotia abyssinica | Proteină brută Grăsime brută |
| (L.F.) Cass. (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,4%) | Celuloză brută | ||
| 24. | Seminţe de floarea-soarelui | Seminţe de floarea-soarelui Helianthus annuus L. | |
| 25. | Turtă de extracţie din seminţe de floarea-soarelui | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de floarea-soarelui | Proteină brută |
| 26. | Turtă de extracţie din seminţe de floarea-soarelui, parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de floarea-soarelui, parţial decorticate de învelişul lor. (Conţinutul maxim în celuloză brută: 27,5% pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 27. | Seminţe de in | Seminţe de in Linum usitatissimum L. (Conţinutul minim în puritate botanică: 93%) | |
| 28. | Turtă de presare din grăunţe de in | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de in (Conţinutul minim în puritate botanică: 93%) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 29. | Turtă de extracţie din grăunţe de in | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de in (Conţinutul minim în puritate botanică: 93%) | Proteină brută |
| 30. | Turte de extracţie din măsline | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din măsline presate Olea europaea L., eliminîndu-se pe cît posibil resturile de sîmburi | Proteină brută Celuloză brută |
| 31. | Turtă de presare din seminţe de susan | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de susan Sesamum indicum L. (Cenuşi insolubile în HCl: max.5%) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 32. | Turtă de extracţie din boabe cacao parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din boabe uscate şi prăjite de cacao Theobroma cacao L., după înlăturarea parţială a cojilor | Proteină brută |
3. Seminţe de leguminoase, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Năut | Seminţe de Cicer arietinum L. | |
| 2. | Făină de extracţie de Cyamopsis | Subprodus obţinut prin extracţia mucilagiului din seminţe de Cyamopsis tetragonoloba (L.) Taub. | Proteină brută |
| 3. | Ervum ervilia | Seminţe de Ervum ervilia L. | |
| 4. | Linte | Seminţe de Lathyrus sativus L. supuse unui tratament termic potrivit | |
| 5. | Linte | Seminţe de Lens culinaris a.o. Medik | |
| 6. | Lupin dulce | Seminţe de Lupinus spp., cu un conţinut redus în materii amare | |
| 7. | Fasole prăjită | Seminţe de Phaseolus sau Vigna spp., supuse unui tratament termic potrivit destinat distrugerii lectinei toxice | |
| 8. | Mazăre | Seminţe de Pisum spp. | |
| 9. | Soluţie de mazăre (făină furajeră de mazăre) | Subprodus rezultat după fabricarea făinii de mazăre. Este constituit în principal din particule de endosperme şi într-o măsură mai mică din înveliş | Proteină pură Celuloză brută |
| 10. | Tărîţe de mazăre | Subprodus obţinut din măcinarea mazărei. Este constituit în principal din pelicule provenite din depeliculizare şi din curăţarea mazărei | Celuloză brută |
| 11. | Bob | Seminţe de Vicia faba L. ssp. faba var. equina Pers. şi Var. minuta (Alef.) Mansf. | |
| 12. | Vicia monathos | Seminţe de Vicia monathos Desf. | |
| 13. | Măzăriche | Seminţe de Vicia sativa L. Var. sativa şi alte varietăţi | |
4. Tuberculi şi rădăcini, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Pulpă de sfeclă (rafinată) | Subprodus obţinut la fabricarea zahărului constituit din bucăţi extrase şi uscate prin rafinarea sfeclei Beta vulgaris L. spp. vulgaris Var. altissima Doell (Conţinutul maxim în cenuşă insolubilă în HCl: 3,5% în materie uscată) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 2. | Melasă de sfeclă (rafinată) | Subprodus constituit din reziduurile siropoase obţinute la fabricarea sau rafinarea sucului de sfeclă în rafinărie (Conţinutul maxim în umiditate: 25%) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 3. | Pulpă de sfeclă (rafinată) melasată | Subprodus rezultat la fabricarea zahărului constituit din pulpa de sfeclă rafinată şi uscată la care se adaugă melasă | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 4. | Drojdie de sfeclă (rafinată) | Subprodus obţinut după fermentarea melasei de sfeclă folosit la rafinare în scopul producerii alcoolului, drojdiei, acidului citric sau altor substanţe organice | Proteină brută ANP |
| 5. | Zahăr (din sfeclă) | Zahăr extract pornind de la rafinarea sfeclei de zahăr | Zaharoză |
| 6. | Pătate dulci | Tubercule de Ipomoea batatas (L.). În formă de pară | Amidon |
| 7. | Manioc | Rădăcini de Manhiot esculenta Crantz | Amidon |
| 8. | Amidon de manioc pregelatinizat | Amidon obţinut pornind de la rădăcini de manioc, expandate puternic prin aplicarea unui tratament termic | Amidon |
| 9. | Pulpă de cartof | Reziduu solid obţinut după extragerea feculei de cartof Solanum tuberosum L. | |
| 10. | Feculă de cartof | Feculă de cartof tehnic pură | Amidon |
| 11. | Proteină de cartof | Subprodus obţinut la fabricile de amidon constituit în principal din substanţe proteice rezultate de la separarea feculelor | Proteină brută |
5. Alte seminţe şi fructe. Produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Păstăi de roşcove | Produs obţinut prin concasarea fructelor uscate (păstăi) şi desfacerea roşcovelor Ceratonia seliqua L. | Celuloză brută |
| 2. | Pulpă de citrice | Subprodus obţinut prin presarea citricelor Citrus spp. în urma fabricării sucului de citrice | Celuloză brută |
| 3. | Pulpă de măr | Subprodus obţinut prin presarea merelor Malus spp. în urma fabricării sucului de mere | Celuloză brută |
| 4. | Pulpă de roşii | Subprodus obţinut prin presarea roşiilor Solanum lycopersicum Karst. în urma fabricării sucului de roşii | Celuloză brută |
| 5. | Drojdie de strugure | Subprodus obţinut la transformarea strugurelui Vitis vinifera L. după presarea sucului | Celuloză brută |
| 6. | Extract de sîmburi de strugure | Subprodus obţinut la transformarea strugurelui compus din sîmburi de struguri, extract ce practic nu are alţi componenţi | Celuloză brută |
6. Nutreţuri, inclusiv nutreţuri neprelucrate |
|||
| 1. | Făină de lucerna | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere de lucerna Medicago sativa L. şi Medicago var. Martyn (Conţinutul minim în puritate botanică: 80%) (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,4%) | Proteină brută Celuloză brută |
| 2. | Drojdie de lucerna | Subprodus uscat obţinut după separarea sucului de lucerna prin presare | Proteină brută |
| 3. | Concentrat proteic de lucerna | Produs obţinut prin uscarea artificială a fracţiunilor din suc prin presarea lucernei, centrifugare şi tratare termică pentru precipitarea proteinelor | Caroten Proteină brută |
| 4. | Făină de trifoi | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere de trifoi Trifolium spp. (Conţinutul minim în puritate botanică: 80%) (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,4%) | Proteină brută Celuloză brută |
| 5. | Făină de iarbă | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere furajere (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,4%) | Proteină brută Celuloză brută |
| 6. | Paie de grîu | Paie de grîu | |
| 7. | Paie de cereale tratate | Produs obţinut printr-un tratament corespunzător al paielor de cereale | Proteină brută ANP, în cazul tratamentului cu amoniac Sodiu, în cazul tratamentului cu NaOH |
7. Alte plante, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Melasă de trestie de zahăr | Subprodus constituit din reziduurile siropoase recuperate după fabricarea sau rafinarea zahărului provenit din trestia de zahăr Saccharum officinarum L (Conţinutul maxim în umiditate: 25%) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 2. | Drojdie de trestie de zahăr | Subprodus obţinut după fermentarea melasei de trestie de zahăr în urma producerii alcoolului, drojdiilor, acidului citric sau a altor substanţe organice | Proteină brută ANP |
| 3. | Zahăr (de trestie) | Zahăr extras din trestia de zahăr | Zaharoză |
| 4. | Făină de alge marine | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea algelor marine şi, în particular, a algelor brune. Acest produs poate avea şi o spălare destinată reducerii conţinutului de iod | Cenuşă brută |
8. Produse lactate |
|||
| 1. | Lapte praf degresat | Produs obţinut prin uscarea laptelui, în care cea mai mare parte a materiei grase a fost separată | Proteină brută |
| 2. | Zară pudră | Produs obţinut din lichidul separat după extragerea untului | Proteină brută Grăsime brută Lactoză |
| 3. | Zer pudră | Produs obţinut prin uscarea lichidului rezidual după fabricarea brînzei, a cazeinei, sau prin alte procedee similare | Proteină brută Lactoză |
| 4. | Zer pudră parţial delactozat | Produs obţinut prin uscarea zerului, din care o parte din lactoză a fost extrasă | Proteină brută Lactoză |
| 5. | Proteină de zer pudră | Produs obţinut prin uscarea componenţilor proteici extraşi din zer sau din lapte printr-un tratament chimic sau fizic | Proteină brută |
| 6. | Cazeină (din lapte) pudră | Produs obţinut pornind de la laptele degresat sau de la zer prin uscarea cazeinei precipitate cu ajutorul acizilor sau prin presare | Proteină brută |
| 7. | Lactoză pudră | Zahăr separat din lapte sau din zer prin purificare şi uscare | Lactoză |
9. Produse de origine animală |
|||
| 1. | Făină de carne | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau a părţilor de animale terestre cu sînge cald, în anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv (Conţinutul minim în proteine brute: 50% pe materie uscată) (Cenuşi insolubile în HCl: max.2,2%) | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 2. | Făină de carne cu oase | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau a părţilor de animale terestre cu sînge cald, în anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 3. | Făină de oase | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau părţilor de animale terestre cu sînge cald, în anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv | Proteină brută Cenuşă brută |
| 4. | Jumări | Produs rezidual de la fabricarea seului sau a altor grăsimi de origine animală, extrase sau separate fizic | Proteină brută Grăsime brută |
| 5. | Borhot din fermele de păsări de curte | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea borhotului din fermele de păsări de curte. Penele trebuie eliminate (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,3%) | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 6. | Făină de pene hidrolizate | Produs obţinut prin hidroliza, uscarea şi măcinarea penelor păsărilor de curte (Cenuşi insolubile în HCl: max.3,4%) | Proteină brută |
| 7. | Făină de sînge | Produs obţinut prin uscarea sîngelui animalelor cu sînge cald, sacrificate la abator. Produsul trebuie să aibă practic eliminate toate substanţele străine | Proteină brută |
| 8. | Grăsimi animale | Produs constituit din grăsimile animalelor terestre cu sînge cald | |
10. Peşti, alte animale marine, produsele şi subprodusele acestora |
|||
| 1. | Făină de peşte | Produs obţinut prin prelucrarea peştilor întregi sau a părţilor din peşti din care o parte din ulei mai poate fi extrasă, dar care mai poate da soluţia de peşte. (Cenuşi insolubile în HCl: max.2,2%) | Proteine brute Grăsime brută Cenuşă brută |
| 2. | Soluţie concentrată de peşte | Produs stabilizat compus din sucul obţinut după fabricarea făinii de peşte, la care o mare parte din ulei şi o anumită proporţie de apă au fost extrase | Proteină brută |
| 3. | Ulei de peşte | Ulei obţinut din peşte | |
| 4. | Ulei de peşte rafinat şi hidrogenat | Ulei obţinut din peşte rafinat şi supus hidrogenări | |
11. Minerale |
|||
| 1. | Carbonat de calciu | Produs obţinut prin măcinarea surselor de carbonat de calciu, cum ar fi roci calcaroase, cochilii de stridii sau de scoici, sau prin precipitare pornind de la o soluţie acidă. (Cenuşi insolubile în HCl: max.5%) | Calciu Cenuşă insolubilă în HCl |
| 2. | Carbonat de calciu şi de magneziu | Amestec natural de carbonat de calciu şi de magneziu | Calciu Magneziu |
| 3. | Alge marine calcaroase | Produs de origine naturală obţinut din algele marine calcaroase, măcinate sau transformate în granule (Cenuşi insolubile în HCl: max.5%) | Calciu Cenuşă insolubilă în HCl |
| 4. | Oxid de magneziu | Oxid de magneziu tehnic pur (MgO) | Magneziu |
| 5. | Kieserit | Sulfat de magneziu natural (MgSO4 × H2O) | Magneziu |
| 6. | Fosfat bicalcic | Hidrogenfosfat de calciu precipitat, pornind de la oase sau de la materii anorganice (CaHPO4 × H2O) | Calciu Fosfor total |
| 7. | Fosfat monobicalcic | Produs obţinut chimic şi compus în părţi egale din fosfat bicalcic şi monocalcic | Calciu Fosfor total |
| 8. | Fosfat natural defluorizat | Produs obţinut prin măcinarea fosfatului natural, purificat şi defluorizat | Calciu Fosfor total |
| 9. | Făină de oase degelatinizate | Os degresat, degelatinizat, sterilizat şi măcinat | Calciu Fosfor total |
| 10. | Fosfor monocalcic | Bi-(dihidrogenofosfat) de calciu tehnic pur [Ca (H2PO4) 2- × H2O] | Calciu Fosfor total |
| 11. | Fosfat de calciu şi de magneziu | Fosfat de calciu şi de magneziu tehnic pur | Magneziu Fosfor total |
| 12. | Fosfat de amoniu | Fosfat de amoniu tehnic pur (NH4H2PO4) | Azot total Fosfor total |
| 13. | Clorură de sodiu | Clorură de sodiu tehnic pură sau produs obţinut prin măcinarea surselor naturale de clorură de sodiu, cum ar fi sarea gemă sau sedimentele marine | Sodiu |
| 14. | Propionat de magneziu | Propionat de magneziu tehnic pur | Magneziu |
12. Diverse |
|||
| 1. | Reziduuri de la brutării sau de la fabricarea pateurilor | Subproduse obţinute după fabricarea biscuiţilor, a prăjiturilor, a pîinii sau a pateurilor | Amidon Zaharuri totale exprimată în zaharoză |
| 2. | Reziduuri de cofetărie | Subproduse obţinute după fabricarea ciocolatei, a dulciurilor şi a altor produse de cofetărie | Amidon Zaharuri totale exprimată în zaharoză |
| 3. | Acizi graşi | Subprodus obţinut în urma dezacidifierii, cu ajutorul leşiei sau prin distilare, a uleiurilor şi grăsimilor de origine vegetală sau animală nespecificate | Grăsime brută |
| 4. | Săruri de acizi graşi | Produs obţinut prin saponificarea acizilor graşi cu ajutorul hidroxidului de calciu, sodiu sau potasiu | Grăsime brută Ca (sau Na, sau K în funcţie de caz) |
|
Anexa nr.4 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri Praguri de acţiune pentru a identifica sursele de substanţe nedorite |
||||
| Nr. d/o | Substanţe nedorite | Produse destinate furajelor | Prag de acţiune în ng OMS-PCDD/F-TEQ/kg (ppt) (1), (2) cu privire la furaje cu un conţinut de umiditate de 12 % | Observaţii şi informaţii complementare (de exemplu, natura anchetelor care trebuie efectuate) |
| 1. | Dioxine [suma dibenzo-para dioxinelor policlorurate (PCDD) şi a dibenzofuranilor policloruraţi (PCDF), exprimată în echivalenţi toxici ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)] | Materii prime pentru nutreţuri din plante, cu excepţia: | 0,5 | (3) |
| - uleiurilor vegetale şi a subproduselor acestora Materii prime pentru nutreţuri de origine minerală | 0,5 0,5 | (3) (3) | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine animală:
- grăsimi animale, inclusiv grăsimi din lapte şi din ouă |
0,75 | (3) | ||
| - alte produse de la animale, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă şi produse din ouă | 0,5 | (3) | ||
| - ulei de peşte | 4,0 | (4) | ||
| - peşti, alte animale acvatice şi produsele derivate din acestea, cu excepţia uleiului de peşte şi a hidrolizaţilor de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi (4) | 0,75 | (4) | ||
| - hidrolizaţi de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi(4) | 1,25 | (4) | ||
| Aditivi care aparţin grupelor funcţionale ale lianţilor şi agenţilor antiaglomeranţi | 0,5 | (4) | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente | 0,5 | (3) | ||
| Preamestecuri | 0,5 | (3) | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 0,5 | (3) | ||
| - hranei combinate pentru animale de companie şi peşti | 1,25 | (4) | ||
| -furajelor combinate pentru animale de blană | – | |||
| 2. | PCB de tipul dioxinelor [suma bifenililor policloruraţi (PCB), exprimată în echivalenţi toxici ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)] | Materii prime pentru nutreţuri din plante, cu excepţia: | 0,35 | (3) |
| - uleiurilor vegetale şi a subproduselor acestora | 0,5 | (3) | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine mineral | 0,35 | (3) | ||
| Materii prime pentru nutreţuri de origine animală: - grăsimi animale, inclusiv grăsimi din lapte şi din ouă | 0,75 | (3) | ||
| - alte produse de la animale, inclusiv lapte şi produse lactate, ouă şi produse din ouă | 0,35 | (3) | ||
| - ulei de peşte | 11,0 | (4) | ||
| - peşti, alte animale acvatice şi produsele derivate din acestea, cu excepţia uleiului de peşte şi a hidrolizaţilor de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi(4) | 2 | (4) | ||
| - hidrolizaţi de proteine din peşte, conţinînd mai mult de 20 % grăsimi | 5 | (4) | ||
| Aditivi care aparţin grupelor funcţionale ale lianţilor şi agenţilor antiaglomeranţi | 0,5 | (3) | ||
| Aditivi aparţinînd grupelor funcţionale de compuşi de oligoelemente | 0,35 | (3) | ||
| Preamestecuri | 0,35 | (3) | ||
| Furaj combinat, cu excepţia: | 0,5 | (3) | ||
| - hranei combinate pentru animale de companie şi peşti | 2, 5 | (4) | ||
| - furajelor combinate pentru animale de blană | - | |||
|
(1)Concentraţiile maxime sînt calculate pe baza ipotezei că toate valorile diferiţilor congeneri care se află sub pragul de cuantificare sînt egale cu pragul de cuantificare. (2) Paralel, se va reexamina respectivele praguri de acţiuni şi conţinuturile maxime pentru suma dioxinelor şi a PCB-urilor de tipul dioxinelor. (3) După identificarea sursei, se adoptă măsuri, în cazul în care este posibil, pentru reducerea sau eliminarea acesteia. (4) Uneori, nu este necesară efectuarea unei anchete pentru a determina sursa de contaminare, deoarece nivelul de bază, în unele zone, este apropiat de pragul de acţiune sau superior acestuia. Cu toate acestea, în cazul în care se depăşeşte pragul de acţiune, trebuie determinate toate informaţiile, cum ar fi perioada de prelevare a probei, originea geografică, specia de peşte etc., ţinînd cont de viitoarele măsuri privind controlul prezenţei dioxinelor şi a compuşilor de tipul dioxinelor în respectivele materii prime pentru hrana animalelor. |
||||
[Anexa nr.4 introdusă prin Hot.Guv. nr.870 din 21.12.2015, în vigoare 31.12.2015]
Anexa nr.5
la Norma sanitar-veterinară
privind igiena nutreţurilor şi conţinutul
substanţelor nedorite în nutreţuri
[Anexa nr.5 introdusă prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]
Monitorizarea dioxinei din uleiuri, grăsimi şi produse derivate
1. Producătorii din sectorul nutreţurilor care plasează pe piaţă grăsimi, uleiuri sau produse derivate din acestea, destinate utilizării în hrana animalelor, inclusiv în furaje combinate, analizează aceste produse în laboratoarele acreditate pentru a determina nivelul de dioxină şi de PCB-uri de tipul dioxinei în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.686 din 13 septembrie 2012 "Cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor".
2. Pentru a completa sistemul HACCP al producătorilor din sectorul nutreţurilor, analizele menţionate la punctul 1 din prezenta anexă trebuie să fie efectuate cu o anumită frecvenţă şi cu un lot de produs care nu depăşeşte 1000 de tone. Totodată producătorii din sectorul nutreţurilor analizează şi documentează sistemul HACCP astfel:
1) producătorii care prelucrează grăsimi şi uleiuri vegetale brute:
a) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi de origine vegetală, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, produselor menţionate la litera b) din prezentul subpunct;
b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, pastele de neutralizare (soap stocks), ajutoarele de filtrare utilizate, pămîntul decolorant utilizat şi loturile de ulei de cocos brut intrate în procesul de producţie;
2) producătorii care produc grăsimi de animale prezintă o analiză reprezentativă pe an pentru fiecare 5 000 de tone de grăsimi animale
şi produse derivate, încadrate în materialul de categoria 3, specificate în Hotărîrea Guvernului nr.315 din 26 aprilie 2010 "Pentru aprobarea Regulilor sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman", sau provenind de la o întreprindere autorizată în conformitate cu Legea nr.221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară;
3) producătorii care produc ulei de peşte:
a) 100% din loturile de ulei de peşte în cazul în care uleiul este produs din produse derivate din ulei de peşte, cu excepţia uleiului de peşte rafinat, pescării care nu au fost monitorizate, de origine nespecificată sau din Marea Baltică, subproduse din peşte provenind de la unităţi de prelucrare a peştelui pentru consum uman care nu sînt autorizate, putasu sau hering din specia Brevoorhia;
b) 100% din loturile ieşite din procesul de producţie de produse derivate din ulei de peşte, cu excepţia uleiului de peşte rafinat;
c) o analiză reprezentativă pentru fiecare 2 000 de tone de ulei de peşte care nu este menţionată la subpunctul 3) litera a);
d) uleiul de peşte decontaminat printr-un tratament autorizat, astfel cum este specificat în Hotărîrea Guvernului nr.462 din 2 iulie 2013 "Cu privire la aprobarea unor cerinţe faţă de furaje";
4) industria oleochimică care plasează pe piaţă hrană pentru animale:
a) 100% din loturile de grăsimi de animale care intră în procesul de producţie şi care nu sînt specificate la subpunctele 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpunctele 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la producătorii din sectorul nutreţurilor şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri;
b) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi plasate pe piaţă ca hrană pentru animale, cu excepţia glicerinei, a acizilor graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor, a produselor menţionate la litera c) din prezentul subpunct;
c) acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi esterificaţi cu glicerol, mono- şi digliceridele de acizi graşi, sărurile acizilor graşi şi loturile de ulei de cocos brut intrate în procesul de producţie;
5) industria biomotorinei care plasează pe piaţă hrană pentru animale:
a) 100% din loturile de grăsimi de animale care intră în procesul de producţie şi care nu sînt specificate la subpunctele 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpunctele 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la producătorii din sectorul nutreţurilor şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri;
b) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi plasate pe piaţă ca hrană pentru animale, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, produselor menţionate la litera c) din prezentul subpunct;
c) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, pastele de neutralizare (soap stocks) şi uleiul de cocos brut;
6) unităţi de amestecare a grăsimilor:
a) 100% din loturile de ulei de cocos brut şi grăsimile de animale intrate în procesul de producţie şi care nu sînt specificate la subpunctele 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpunctele 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la producătorii din sectorul nutreţurilor şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor menţionate la litera b) din prezentul subpunct;
b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor şi pastele de neutralizare (soap stocks);
c) 100% din loturile de amestecuri de grăsimi şi de uleiuri destinate hranei pentru animale.
Producătorii din sectorul nutreţurilor trebuie să declare autorităţii competente care este alternativa aleasă, sau litera b) sau litera c) din prezentul subpunct.
7) producătorii de furaje combinate pentru animalele de la care se obţin alimente:
a) 100% din loturile de ulei de cocos brut şi grăsimile de animale intrate în procesul de producţie şi care nu sînt menţionate la subpunctele 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpunctele 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la producătorii din sectorul nutreţurilor specificate şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor menţionate la litera b) din prezentul subpunct;
b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor, ajutoarele de filtrare, pămîntul decolorant şi pastele de neutralizare (soap stocks);
c) 1% din loturi de furaje combinate fabricate care conţin produse specificate la literele a) şi b) din prezentul subpunct;
8) importatorii care plasează pe piaţă hrană pentru animale din următoarele categorii:
a) 100% din loturile de ulei de cocos brut importate, grăsimile de animale, uleiurile de peşte, uleiurile şi grăsimile produse producătorii de nutreţuri, amestecurile de grăsimi şi uleiuri, tocoferolii extraşi din uleiuri vegetale şi acetatul de tocoferil fabricat din aceştia, precum şi produsele derivate din uleiuri şi grăsimi, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor specificate la litera b);
b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor şi pastele de neutralizare (soap stocks).
3. În cazul în care se demonstrează că un lot omogen depăşeşte dimensiunea maximă pentru un lot în conformitate cu prevederile punctului 2 şi că a fost eşantionat într-un mod reprezentativ, rezultatele analizei eşantionului prelevat şi sigilat vor fi considerate drept acceptabile.
4. Dacă producătorii de nutreţuri pentru animale deţin documente care specifică că lotul de nutreţ sau toate componentele lotului de nutreţ care intră în unităţile lor au fost deja analizate într-o etapă anterioară de producţie, prelucrare sau distribuţie, atunci aceştia nu sînt obligaţi să efectueze o nouă analiză a lotului în cauză.
5. Lotul de nutreţ analizat trebuie să fie însoţit de documente care să confirme că aceste nutreţuri sau toate componentele acestora au fost analizate sau au fost trimise pentru analiză la un laborator acreditat menţionat la punctul 1, cu excepţia loturilor de produse menţionate la punctul 2 subpunctul 1) litera b), subpunctul 2) litera a), subpunctul 3) literele c) şi d), subpunctul 4) litera c), subpunctul 5) litera a), subpunctul 6) litera b), subpunctul 7) litera b) şi subpunctul 8) litera c).
6. Analiza trebuie să stabilească o legătură dintre livrare şi lotul sau loturile testate. Această legătură trebuie să fie descrisă în documentele de trasabilitate existente la sediul furnizorului. În cazul în care sînt mai multe loturi, documentele furnizate reprezintă o dovadă pentru fiecare dintre componentele livrării. Dacă testarea produsului se efectuează la ieşirea din procesul de producţie, dovada că produsul a fost analizat este raportul analitic.
7. Orice lot de nutreţ livrat conform punctului 2 subpunctul 2) litera a) sau subpunctul 3) litera c) trebuie să fie însoţit de o confirmare care să ateste că acest nutreţ este în conformitate cu cerinţele prevăzute la punctul 2 subpunctul 2 litera a) sau subpunctul 3) litera c).
Totodată rezultatele analizelor care includ lotul sau loturile livrate trebuie să fie expediate destinatarului, în cazul în care producătorul efectuează analiza la laboratoarele acreditate.
8. Producătorul de nutreţuri pentru animale este obligat să analizeze lotul de nutreţ în conformitate cu sistemul HACCP la ieşire, dacă toate loturile de nutreţ specificate la punctul 2 subpunctul 7 litera a) au fost analizate conform cerinţelor prezentei anexe şi dacă procesul de producţie, de manipulare şi de depozitare nu sporeşte gradul de contaminare cu dioxină.
9. Analizele de laborator efectuate în conformitate cu punctul 1 se comunică Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor în cazul în care nivelurile de dioxine stabilite în Hotărîrea Guvernului nr.686 din 13 septembrie 2012 "Cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor" sînt depăşite.
[Anexa nr.5 introdusă prin Hot.Guv. nr.669 din 11.07.2018, în vigoare 13.07.2018]