BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr. 910 din 16.12.2020

cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
16.12.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

HOTĂRÂRE

cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

nr. 910  din  16.12.2020

 (în vigoare 26.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 57-65 art. 56 din 26.02.2021

* * *

În temeiul Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale (se anexează).

2. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1405/2008 cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.1441), cu modificările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr.462/2013 cu privire la aprobarea unor cerinţe faţă de furaje (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.141-144, art.551), cu modificările ulterioare.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

Aprobate

prin Hotărârea Guvernului

nr.910/2020

CERINŢE SANITAR-VETERINARE

faţă de hrana pentru animale

Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale (în continuare – Cerinţe):

- transpun parţial Regulamentul (CE) nr.183/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena hranei pentru animale (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 35 din 8 februarie 2005), aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2019/1243 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019;

- transpun parţial Regulamentul (CE) nr.767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13iulie 2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr.1831/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE şi 96/25/CE ale Consiliului şi a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 229 din 1 septembrie 2009), aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2018/1903 al Comisiei din 5 decembrie 2018;

- transpun Regulamentul (UE) nr.68/2013 al Comisiei din 16 ianuarie 2013 privind Catalogul cu materii prime pentru furaje (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 29 din 30 ianuarie 2013), aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2020/764 al Comisiei din 10 iunie 2020;

- transpun Regulamentul (UE) 2015/786 al Comisiei din 19 mai 2015 de definire a criteriilor de acceptabilitate pentru procedeele de detoxifiere aplicate produselor destinate hranei pentru animale, astfel cum se prevede în Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 125 din 21 mai 2015);

- transpun Regulamentul (UE) 2020/354 al Comisiei din 4 martie 2020 de stabilire a unei liste cu utilizările preconizate ale furajelor destinate unor scopuri nutriţionale speciale şi de abrogare a Directivei 2008/38/CE (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 67 din 5 martie 2020);

- transpun Directiva Comisiei 82/475/CEE din 23 iunie 1982 de stabilire a categoriilor de materii prime pentru furaje care pot fi utilizate pentru etichetarea furajelor combinate pentru animalele de companie (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 213 din 21 iulie 1982), aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 98/67/CE a Comisiei din 7 septembrie 1998;

- transpun Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 mai 2002 privind substanţele nedorite din furaje (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 140 din 30 mai 2002), aşa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (UE) 2019/1869 al Comisiei din 7 noiembrie 2019;

- transpun pct.1.1, par.3-5 şi 8; pct.1.2.1, par.3 din Anexa la Recomandarea 2011/25/UE a Comisiei din 14 ianuarie 2011 de stabilire a orientărilor pentru efectuarea distincţiei între materiile prime furajere, aditivii furajeri, produsele biodistructive şi medicamentele de uz veterinar (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 11 din 15 ianuarie 2011).

I. DOMENIUL DE APLICARE ŞI TERMINOLOGIE

1. Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale stabilesc:

1) normele generale privind igiena hranei pentru animale;

2) condiţiile şi procedurile de asigurare a trasabilităţii hranei pentru animale;

3) normele referitoare la introducerea pe piaţă şi la utilizarea furajelor pentru animalele destinate producţiei de alimente şi pentru animalele nedestinate producţiei de alimente;

4) cerinţele privind etichetarea, ambalarea şi prezentarea furajelor.

2. Prezentele Cerinţe se aplică:

1) activităţilor operatorilor din domeniul hranei pentru animale în toate stadiile, de la producţia primară a furajelor până la introducerea pe piaţă a acestora;

2) nutriţiei animalelor destinate producţiei de alimente;

3) importurilor şi exporturilor de hrană pentru animale;

4) substanţelor nedorite din materiile prime pentru furaje.

3. Prevederile prezentelor Cerinţe în ceea ce priveşte igiena hranei pentru animale nu se aplică:

1) producţiei casnice private de hrană:

a) pentru animalele destinate producţiei de alimente ţinute pentru consumul casnic privat;

b) pentru animalele nedestinate producţiei de alimente;

2) hrănirii animalelor destinate producţiei de alimente ţinute pentru consumul casnic privat sau livrărilor directe de către producător a unor cantităţi mici de producţie primară de hrană pentru animale către consumatorii finali;

3) producţiei primare de hrană pentru animale furnizată în cantităţi mici direct de către producător unor exploataţii locale în scopul utilizării în cadrul acestor exploataţii;

4) hrănirii animalelor nedestinate producţiei de alimente, cu excepţia prevederilor pct.74;

5) vânzării cu amănuntul a hranei pentru animalele de companie.

[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

4. În scopul aplicării prezentelor Cerinţe, se utilizează noţiunile din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, din Legea nr.211/2017 privind protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau în alte scopuri ştiinţifice, din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară şi, suplimentar, se definesc următoarele noţiuni:

amestecarea grăsimilor – producerea de furaje combinate sau a componentelor care sunt derivate din aceleaşi specii vegetale ori animale, de materii prime furajere prin amestecarea uleiurilor brute, a uleiurilor rafinate, a grăsimilor animale, a uleiurilor recuperate de la operatorii din domeniul alimentar sau a produselor derivate din acestea pentru a produce un amestec de uleiuri ori grăsimi, cu excepţia producerii de furaje combinate sau care sunt derivate din aceleaşi specii vegetale ori animale;

animal nedestinat producţiei de aliment – animal care este hrănit, crescut sau ţinut, dar care nu este destinat consumului uman, cum ar fi animalele de blană, animalele de companie şi animalele deţinute în laboratoare, grădini zoologice sau circuri;

animal pentru blană – animal care nu este destinat producţiei de alimente şi consumului uman, dar care este hrănit, crescut sau ţinut pentru producţia de blană;

animal destinat producţiei de alimente – animal care este hrănit, crescut sau ţinut în scopul producerii de alimente pentru consumul uman;

auxiliar tehnologic – substanţă care nu se consumă ca furaj în sine, utilizată la prelucrarea furajelor sau a materiilor prime pentru furaje pentru a se realiza un anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau prelucrării şi care poate avea ca rezultat prezenţa în produsul final, în mod neintenţionat însă inevitabil din punct de vedere tehnic, a reziduurilor din această substanţă sau a derivatelor acesteia, cu condiţia ca aceste reziduuri să nu aibă un efect nociv asupra sănătăţii animale, a sănătăţii oamenilor sau asupra mediului şi să nu aibă efecte tehnologice asupra furajelor în stare finită;

criteriul de igienă a procesului – criteriu care indică gradul de acceptabilitate al funcţionării procesului de producţie. Un astfel de criteriu nu se aplică produselor plasate pe piaţă. Acesta stabileşte o valoare de referinţă a contaminării, pentru a cărei depăşire se impun măsuri corective destinate să menţină igiena procesului în conformitate cu legislaţia din domeniul hranei pentru animale

durata minimă de valabilitate – perioadă în care, în condiţii corespunzătoare de conservare, operatorul din domeniul hranei pentru animale garantează că furajul îşi menţine proprietăţile declarate; se poate indica doar o perioadă de stocare minimă pentru furajul ca întreg, iar aceasta se determină pe baza duratei minime de valabilitate a fiecăreia dintre componentele sale;

etichetare – atribuirea oricăror menţiuni, indicaţii, mărci de comerţ sau de fabrică, imagini sau simboluri unui furaj prin înscrierea acestor informaţii pe orice suport, cum ar fi ambalajul, containerul, nota, eticheta, documentul, inelul, colereta sau internetul, care se referă la un astfel de furaj sau îl însoţesc, inclusiv pentru scopuri publicitare;

etichetă – orice etichetă, marcă, marcaj, imagine sau alt material descriptiv, scris, imprimat, ştanţat, marcat, gofrat, tipărit sau ataşat unui pachet sau unui container cu furaje;

furaje – produse de origine vegetală sau animală în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice sau anorganice, simple sau în amestecuri, care conţin sau nu aditivi şi sunt destinate hrănirii animalelor pe cale orală;

furaje combinate – amestec de cel puţin două materii prime pentru furaje, cu sau fără aditivi pentru hrana animalelor, destinat hrănirii animalelor pe cale orală, sub formă de furaj complet sau complementar;

furaje complementare – amestecuri de furaje cu un conţinut ridicat de substanţe nutritive, suficiente prin propria lor compoziţie, pentru o raţie zilnică doar dacă sunt folosite în combinaţie cu alte furaje;

furaje complete – amestecuri de furaje care, datorită compoziţiei lor, sunt suficiente pentru o raţie zilnică;

furaje destinate unor scopuri nutriţionale speciale – furaje care pot satisface un scop nutriţional special datorită compoziţiei speciale sau metodei de fabricaţie, prin care se distinge în mod clar de furajele obişnuite. Furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale nu includ furajele medicamentoase;

furaje minerale – furaje complementare, care conţin cenuşă brută în proporţie de cel puţin 40%;

hrănirea animalelor pe cale orală – introducerea furajelor pe cale bucală în tractul gastrointestinal al animalului, ce are drept obiectiv satisfacerea necesităţilor nutriţionale ale animalului sau menţinerea productivităţii animalelor sănătoase;

igiena hranei pentru animale – măsuri şi condiţii necesare prevenirii riscurilor şi garantării conţinutului specific al unui tip de furaje, luând în considerare utilizarea prevăzută pentru acest tip de furaj;

înlocuitor de lapte – furaj combinat, administrat în stare uscată sau după dizolvarea într-o cantitate dată de lichid, destinat hrănirii animalelor tinere ca supliment ori înlocuitor al laptelui matern sau pentru hrănirea animalelor tinere precum viţeii, mieii şi iezii destinaţi sacrificării;

lot – cantitate identificabilă de furaje care au caracteristici comune, cum ar fi originea, varietatea, tipul ambalajului, ambalatorul, expeditorul sau etichetarea, şi, în cazul unui proces de producţie, o unitate de producţie provenind de la o singură instalaţie care utilizează parametri de producţie uniformi sau mai multe astfel de unităţi, dacă sunt produse în mod continuu şi depozitate împreună;

materii prime contaminate – furaje care conţin un nivel de substanţe nedorite care depăşeşte limitele permise;

materii prime pentru furaje – diverse produse de origine vegetală sau animală, al căror scop principal este să răspundă nevoilor nutriţionale ale animalelor, în starea lor naturală, proaspete sau conservate, şi produse derivate din prelucrarea lor industrială, precum şi substanţe organice şi anorganice care conţin sau nu aditivi pentru hrana animalelor, destinate hrănirii animalelor pe cale orală, fie direct, fie după prelucrare, sau pentru prepararea furajelor combinate sau ca suport pentru premixuri;

premixuri – amestecuri de aditivi sau amestecuri de unul sau mai mulţi aditivi cu substanţe de legătură;

prezentare – forma, aspectul sau ambalajul şi materialele de ambalaj folosite pentru furaj, modul în care acesta este aranjat şi mediul în care este expus;

producţie primară de hrană pentru animale – producţia de produse agricole, ce include în special cultivarea, recoltarea, mulsul, creşterea animalelor (înainte de sacrificare) sau pescuitul, având ca finalitate exclusivă produse care nu sunt supuse niciunei operaţii de prelucrare după recoltare, colectare sau capturare, cu excepţia tratamentului fizic simplu;

produse derivate din uleiuri şi grăsimi – produs derivat direct sau indirect din uleiuri ori grăsimi brute sau recuperate prin prelucrare ori distilare oleochimică sau pentru biomotorină, prin rafinare chimică sau fizică, cu excepţia uleiului rafinat, a produselor derivate din ulei rafinat şi a aditivilor furajeri;

raţie zilnică – media cantităţii totale de furaje, calculată la un conţinut de umiditate de 12%, necesară în medie pe zi unui animal dintr-o anumită specie, categorie de vârstă şi productivitate, necesară pentru satisfacerea tuturor cerinţelor;

scop nutriţional special – ingerarea de furaje cu scopul satisfacerii nevoilor nutriţionale specifice ale animalelor al căror proces de asimilare, absorbţie sau metabolic este sau poate fi afectat în mod temporar sau ireversibil;

substanţă-suport – substanţă utilizată pentru dizolvarea, diluarea, dispersarea sau modificarea fizică a unui aditiv pentru hrana animalelor, în scopul de a facilita manipularea, aplicarea sau utilizarea acestuia, fără a-i afecta funcţia tehnologică şi fără a avea un efect tehnologic;

substanţe nedorite – substanţe sau produse, cu excepţia agenţilor patogeni, prezente în furaje, care prezintă pericol sau risc pentru sănătatea animală, pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător;

uleiuri sau grăsimi rafinate – uleiuri sau grăsimi care au fost supuse procesului de rafinare.

[Pct.4 completat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

II. CERINŢE PRIVIND SIGURANŢA HRANEI PENTRU ANIMALE

Secţiunea 1

Cerinţe generale

5. Hrana pentru animale poate fi introdusă pe piaţă şi utilizată doar dacă aceasta este sigură şi nu prezintă pericol pentru sănătatea animalelor, sănătatea oamenilor sau pentru mediul înconjurător. În cazurile în care hrana pentru animale, inclusiv hrana pentru animale nedestinate producţiei de alimente, prezintă risc pentru sănătatea animală, umană sau pentru mediu, se aplică prevederile art.26 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

6. Operatorii din domeniul hranei pentru animale asigură respectarea cerinţelor de igienă şi aplicarea bunelor practici la toate etapele de producere, prelucrare şi distribuţie a hranei pentru animale şi se conformează prevederilor art.9, 10 şi 11 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

7. Operatorii din domeniul hranei pentru animale garantează că furajul care este introdus pe piaţă este:

1) inofensiv, original, pur, de calitate şi adaptat utilizării prevăzute;

2) etichetat şi ambalat în conformitate cu prezentele Cerinţe.

8. Furajul trebuie să întrunească următoarele dispoziţii tehnice privind impurităţile şi alţi compuşi chimici stabiliţi, cum ar fi:

1) materiile prime pentru furaje nu conţin impurităţi chimice rezultate din procesul de producţie a acestora şi din auxiliarii tehnologici, cu excepţia cazului în care un anumit conţinut maxim este stabilit în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor, conform anexei nr.8;

2) puritatea botanică a materiilor prime pentru furaje va fi de minimum 95%, cu excepţia cazului în care un nivel diferit a fost stabilit în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor, conform anexei nr.8;

3) nivelul de fier din furajele înlocuitoare de lapte pentru viţeii cu o greutate în viu mai mică sau egală cu 70 kg este de cel puţin 30 mg/kg de furaj complet la un nivel de umiditate de 12%;

4) produsul poate fi considerat ca o materie primă pentru furaje dacă materiile prime pentru furaje sunt utilizate pentru denaturarea sau legarea altor materii prime pentru furaje;

5) pe etichetă sunt indicate denumirea, natura şi cantitatea materiilor prime pentru furaje utilizate la legare sau denaturare;

6) conţinutul de cenuşă insolubilă în acid clorhidric nu trebuie să depăşească 2,2% din substanţa uscată, însă poate fi depăşit în cazul:

a) materiilor prime pentru furaje;

b) furajelor combinate care conţin agenţi minerali;

c) furajelor minerale;

d) furajelor combinate ce conţin mai mult de 50% subproduse din orez sau sfeclă de zahăr;

e) furajelor combinate, pentru peşti, cu un conţinut de făină de peşte de peste 15%, cu condiţia ca nivelul respectiv să fie declarat pe etichetă;

7) în cazul în care un alt nivel este prevăzut în anexa nr.1 sau în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor, conform anexei nr.8, conţinutul de umiditate al furajului trebuie declarat dacă acesta depăşeşte:

a) 5%, în cazul furajelor minerale care conţin substanţe anorganice;

b) 7%, în cazul furajelor înlocuitoare de lapte şi al altor furaje combinate cu un conţinut de produse lactate ce depăşeşte 40%;

c) 10%, în cazul furajelor minerale care conţin substanţe organice;

d) 14%, în cazul altor furaje.

9. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) verifică exactitatea informaţiilor de pe etichetă, incluzând procentele de masă exacte pentru materiile prime pentru furajele utilizate în furajul combinat.

10. În caz de situaţie de urgenţă legată de sănătatea umană sau animală sau de mediu, operatorii din domeniul hranei pentru animale pun la dispoziţia Agenţiei informaţiile privind procesul de fabricare, compoziţie şi proprietăţile furajelor introduse pe piaţă. Dacă este cazul, Agenţia furnizează acest tip de informaţii cumpărătorului cu condiţia semnării de către cumpărător a unei clauze de confidenţialitate.

11. Furajul nu trebuie să conţină materii prime a căror plasare pe piaţă sau utilizare pentru hrana animalelor este interzisă. Lista materiilor prime interzise este prezentată în anexa nr.3. Luând în considerare datele ştiinţifice, progresul tehnologic, Sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje (RASFF) sau rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor, la solicitarea Agenţiei Guvernul aprobă modificările la Lista materiilor prime a căror introducere pe piaţă sau utilizare este interzisă.

12. Fără a aduce atingere condiţiilor de utilizare prevăzute în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020, materiile prime pentru furaje şi furajele complementare nu pot să conţină o cantitate de aditivi pentru hrana animalelor care să depăşească de peste 100 de ori valoarea maximă stabilită pentru furajele complete sau de peste cinci ori această valoare în cazul coccidiostaticelor sau al histomonostaticelor.

13. Nivelul de 100 de ori al valorii maxime stabilite pentru furaje complete menţionat la pct.12 poate fi depăşit doar în cazul în care compoziţia produselor în cauză corespunde scopului nutriţional special legat de utilizarea preconizată în conformitate cu secţiunea a 2-a din prezentul capitol. Condiţiile de utilizare a acestor furaje vor fi specificate în detaliu în lista utilizărilor preconizate.

14. Unităţile care folosesc aditivi din grupele: coccidiostatice şi histomonostatice, factori de creştere, aditivi nutriţionali, alţi aditivi zootehnici care depăşesc nivelul de 100 de ori din valoarea maximă trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

[Pct.14 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

141. Se interzice utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere în hrana pentru animale.

[Pct.141 introdus prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

Secţiunea a 2-a

Cerinţe faţă de furajele destinate

unor scopuri nutriţionale speciale

15. Furajele destinate unor scopuri nutriţionale speciale pot fi comercializate numai dacă utilizarea preconizată a acestora este stabilită în Lista utilizărilor preconizate din anexa nr.4 şi dacă întrunesc caracteristicile nutriţionale de bază corespunzătoare scopului nutriţional special prevăzut în lista respectivă.

16. La cererea Agenţiei, Guvernul actualizează Lista utilizărilor preconizate, prin adăugarea sau eliminarea unei utilizări preconizate, precum şi prin adăugarea, eliminarea sau modificarea condiţiilor asociate unei utilizări preconizate.

17. Procedura de actualizare a listei utilizărilor preconizate poate fi demarată prin transmiterea către o persoană fizică sau juridică a unei cereri, însoţite de un dosar care să demonstreze că elementele din componenţa furajului în cauză corespund scopurilor nutriţionale speciale preconizate şi nu au efecte negative asupra sănătăţii animale, sănătăţii umane, mediului înconjurător şi bunăstării animale.

18. Dacă, în baza informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice disponibile, Agenţia consideră că utilizarea furajului corespunde obiectivului nutriţional specific preconizat şi nu are efecte negative asupra sănătăţii animale, sănătăţii umane, mediului înconjurător sau bunăstării animalelor, Agenţia înaintează propuneri de actualizare a Listei utilizărilor preconizate.

19. În caz contrar prevederilor pct.18, Agenţia informează solicitantul în mod direct, indicând în scrisoarea sa motivele pentru care actualizarea nu este considerată a fi justificată.

20. Agenţia va adopta măsuri de punere în aplicare privind pregătirea şi prezentarea cererii menţionate la pct.17.

III. ETICHETAREA, PREZENTAREA ŞI AMBALAREA FURAJELOR

Secţiunea 1

Cerinţele generale de etichetare a

furajelor şi a materiilor prime pentru furaje

21. Etichetarea şi prezentarea furajului nu trebuie să inducă în eroare utilizatorul, în special:

1) în ceea ce priveşte utilizarea sau caracteristicile furajului, mai ales cu privire la natura, metoda de fabricaţie sau de producţie, proprietăţile, compoziţia, cantitatea sau durabilitatea acestuia, precum şi cu privire la speciile sau categoriile de animale cărora le este destinat;

2) prin atribuirea de efecte sau caracteristici pe care furajul nu le are sau insinuarea că posedă anumite caracteristici speciale;

3) în ceea ce priveşte conformitatea etichetării conform Listei materiilor prime pentru hrana animalelor din anexa nr.8 şi conform Ghidurilor de bune practici de etichetare a furajelor.

22. În cazul în care furajul este pus în vânzare prin mijloace de comunicare la distanţă, specificaţiile de etichetare obligatorii prevăzute de prezentele Cerinţe sunt înscrise pe materialul care sprijină vânzarea la distanţă sau sunt furnizate prin alte mijloace corespunzătoare înainte de încheierea unui contract la distanţă. Specificaţiile menţionate la pct.37 subpct.2), 4) şi 5), la pct.39 subpct.3) sau pct.40, subpct.4) sunt furnizate cel târziu în momentul livrării furajului.

23. Materiile prime pentru furaje, precum şi furajele combinate comercializate în vrac, în ambalaje sau containere nesigilate sunt însoţite de un document tehnic, care conţine toate specificaţiile de etichetare cerute de prezentele Cerinţe.

24. Cerinţele suplimentare de etichetare a furajelor includ:

1) conţinutul sau greutatea furajului;

2) indicarea numerică a datelor urmează ordinea zi, lună şi an, iar pe etichetă se utilizează următorul format: "ZZ/LL/AA".

25. Instrucţiunile privind utilizarea furajelor complementare şi a materiilor prime pentru furaje care conţin aditivi furajeri şi care depăşesc nivelurile maxime trebuie să includă cantitatea maximă, exprimată în:

1) grame, kilograme sau unităţi de volum de furaj complementar şi materii prime pentru furaje pentru un animal pe zi;

2) procentaj din raţia zilnică;

3) kilogram sau procentaj de furaj complet.

26. Fără a aduce atingere metodelor analitice, pentru hrana destinată animalelor de companie expresia "proteină brută" poate fi înlocuită cu "proteină", expresia "uleiuri şi grăsimi brute" poate fi înlocuită cu "conţinut de grăsimi", iar expresia "cenuşă brută" poate fi înlocuită cu "reziduuri incinerate" sau "materie anorganică".

27. Toleranţele permise privind diferenţele între valorile corespunzătoare compoziţiilor menţionate pe etichete pentru o materie primă pentru furaje sau un furaj combinat şi valorile analizate în cadrul controalelor oficiale în conformitate cu prevederile Legii nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor sunt enumerate în anexa nr.5 la prezentele Cerinţe.

28. Persoana responsabilă de etichetare este operatorul din domeniul hranei pentru animale care plasează pentru prima dată furajul pe piaţă sau sub a cărui denumire se comercializează furajul şi garantează prezenţa şi exactitatea specificaţiilor de etichetare.

29. Operatorii din domeniul hranei pentru animale, în întreprinderile pe care le controlează, garantează transmiterea informaţiilor şi specificaţiile de etichetare de-a lungul lanţului alimentar până la utilizatorul final al furajului.

30. Etichetarea şi prezentarea materiilor prime pentru furaje şi a furajului combinat poate atrage în special atenţia asupra prezenţei sau absenţei unei substanţe în furaj, asupra unei caracteristici sau a unui proces nutriţional specific sau asupra unei funcţii, cu condiţia ca următoarele criterii să fie îndeplinite:

1) indicaţia să fie obiectivă, pe înţelesul utilizatorului furajului şi verificată de Agenţie;

2) operatorul din domeniul hranei pentru animale furnizează, la cererea Agenţiei, o justificare ştiinţifică privind indicaţia, fie prin intermediul dovezilor ştiinţifice publice, fie cu ajutorul cercetărilor documentate. Justificarea ştiinţifică este disponibilă la data plasării pe piaţă a furajului. Cumpărătorii au dreptul de a atrage atenţia Agenţiei asupra dubiilor pe care le au cu privire la caracterul veridic al indicaţiei. În cazul în care se determină că indicaţia nu are la bază justificări suficient de argumentate, eticheta care prezintă această indicaţie este considerată că induce utilizatorii în eroare în sensul pct.21. În cazul în care Agenţia are îndoieli în ceea ce priveşte justificarea ştiinţifică a veridicităţii indicaţiei respective, aceasta poate adopta o decizie în privinţa indicaţiei în cauză.

31. Etichetarea sau prezentarea materiilor prime pentru furaje şi a furajului combinat nu trebuie să indice faptul că:

1) va preveni, va trata o boală, cu excepţia coccidiostaticelor şi a histomonostaticelor. Prezentul punct nu se aplică indicaţiilor care privesc prevenirea dezechilibrelor nutriţionale, cu condiţia să nu fi fost stabilită vreo asociere cu simptome patologice;

2) are un scop nutriţional special, cu excepţia cazului în care satisface cerinţele menţionate în pct.15.

32. Indicaţiile referitoare la optimizarea nutriţiei şi la sprijinirea sau protejarea condiţiilor fiziologice sunt permise, cu excepţia cazului în care conţin o indicaţie de tipul celor menţionate la pct.31 subpct. 1).

33. Criteriile stabilite la pct.30 şi indicaţiile prevăzute pct.32 pot fi incluse în Ghidurile de bune practici de etichetare a furajelor.

34. Etichetele sunt prezentate integral într-un loc vizibil de pe ambalaj, container sau pe documentul ce însoţeşte certificatul sanitar-veterinar.

35. Acestea sunt aplicate în mod vizibil, lizibil şi de neşters, în limba de stat, conform art.25 alin.(2) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

36. Etichetele trebuie să fie uşor identificabile şi să nu fie acoperite de nici o altă informaţie. Acestea sunt afişate într-o culoare, cu caractere şi cu dimensiunile fontului pentru care înălţimea literei mici este de 0,9 mm şi care nu acoperă sau nu pun în evidenţă nicio parte a informaţiilor, cu excepţia cazului în care o asemenea variaţie este destinată să atragă atenţia asupra unor fraze de securitate.

37. O materie primă pentru furaje sau un furaj combinat se plasează pe piaţă doar dacă sunt indicate pe etichetă următoarele specificaţii:

1) tipul furajului: "materie primă pentru furaje", "furaj complet" sau "furaj complementar", după caz:

a) în cazul "furajului complet", dacă este cazul, poate fi folosită denumirea "înlocuitor de lapte complet";

b) în cazul "furajului complementar", următoarele denumiri pot fi folosite, dacă este cazul: "furaj mineral" sau "înlocuitor de lapte complementar";

c) în cazul animalelor de companie, altele decât câini şi pisici, "furaj complet" sau "furaj complementar" poate fi înlocuit cu "furaj combinat";

2) numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din domeniul hranei pentru animale;

3) numărul de referinţă al lotului;

4) cantitatea netă, exprimată în unităţi de masă, în cazul produselor solide, şi în unităţi de masă sau volum, în cazul produselor lichide;

5) lista aditivilor pentru hrana animalelor, precedată de titlul "aditivi", în conformitate cu prevederile secţiunii 1 din anexa nr.6, şi fără a aduce atingere dispoziţiilor privind etichetarea, stabilite în Hotărârea Guvernului nr.27/2020 cu privire la aprobarea Cerinţelor sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, care autorizează aditivul pentru hrana animalelor în cauză;

6) conţinutul de apă în conformitate pct.8 subpct.7) al prezentelor Cerinţe;

7) durata minimă de valabilitate.

[Pct.37 completat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

Secţiunea a 2-a

 Cerinţele specifice de etichetare a materiilor prime pentru furaje

38. Etichetarea materiilor prime pentru furaje include, de asemenea:

1) denumirea materiei prime pentru furaje utilizată în conformitate cu prevederile Listei materiilor prime pentru hrana animalelor, prevăzute în anexa nr.8. Denumirea specifică a materiilor prime pentru furaje poate fi înlocuită cu denumirea categoriei din care face parte aceasta, conform anexei nr.10. Doar categoriile prevăzute în anexa nr.10 pot fi indicate pe ambalajul, recipientul sau eticheta furajelor combinate pentru animalele de companie;

2) declaraţia obligatorie stabilită în anexa nr.9 pentru fiecare materie primă pentru furaje din categoria respectivă poate fi înlocuită cu indicaţiile stabilite în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor, conform anexei nr.8.

39. La includerea aditivilor în materiile prime pentru furaje, etichetele materiilor prime respective vor include următoarele informaţii:

1) speciile sau categoriile de animale cărora le este destinată materia primă pentru furaje, în cazul în care aditivii respectivi nu au fost autorizaţi pentru toate speciile de animale sau au fost autorizaţi cu limite maxime pentru anumite specii;

2) instrucţiunile privind utilizarea corectă, în cazul în care este stabilit un conţinut maxim al aditivilor respectivi;

3) durata minimă de valabilitate pentru alţi aditivi decât cei tehnologici.

Secţiunea a 3-a

 Cerinţele specifice de etichetare a furajelor combinate

40. Fără a aduce atingere prevederilor pct.37, etichetele furajelor combinate includ următoarele informaţii:

1) specia sau categoriile de animale cărora le este destinat furajul combinat;

2) instrucţiunile de folosire, cu indicarea destinaţiei furajului;

3) în cazul în care producătorul nu este persoana responsabilă de etichetare, se furnizează următoarele detalii:

a) numele sau denumirea comercială şi adresa producătorului;

b) numărul autorizaţiei sanitar-veterinare a operatorului din domeniul hranei pentru animale, în conformitate cu Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

4) durata minimă de valabilitate se confirmă prin următoarele cerinţe:

a) "a se folosi înainte de…", urmată de precizarea datei (zilei) în cazul furajelor cu un grad crescut de perisabilitate din cauza proceselor de degradare;

b) "a se folosi de preferinţă înainte de…", urmată de precizarea datei (lunii) în cazul celorlalte furaje;

c) în cazul în care data fabricaţiei este afişată pe etichetă – durata minimă de valabilitate poate fi indicată şi sub forma "…(perioada în zile sau luni) de la data fabricaţiei";

5) lista materiilor prime din care este compus furajul, incluzând procentul din masă şi denumirea fiecărei materii prime pentru furaje, în ordinea descrescătoare a greutăţii, calculate pe baza conţinutului de umiditate a furajului combinat, intitulată "compoziţie", incluzând şi denumirea fiecărei materiei prime pentru furaje în conformitate cu prevederile Listei materiilor prime pentru hrana animalelor, prevăzute în anexa nr.8;

6) declaraţiile obligatorii menţionate în secţiunea a 2-a din anexa nr.6.

[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

41. Listei materiilor prime pentru furaje de la pct.40 subpct. 5) i se aplică următoarele condiţii de etichetare:

1) se precizează denumirea şi procentul din masă al unei materii prime pentru furaje, dacă prezenţa acesteia este indicată pe etichete prin cuvinte, imagini sau grafice;

2) dacă nu sunt precizate pe etichetă procentele din masă ale materiilor prime pentru furaje din compoziţia furajelor combinate pentru animale destinate producţiei de alimente, operatorul din domeniul hranei pentru animale pune la dispoziţia cumpărătorului informaţii privind compoziţia cantitativă, cu o aproximaţie de +/– 15% faţă de valoarea corespunzătoare producerii furajului;

3) în cazul furajelor combinate pentru animalele neproducătoare, cu excepţia animalelor pentru blană, menţionarea denumirii specifice a materiei prime pentru furaje poate fi înlocuită cu denumirea categoriei din care fac parte materiile prime pentru furaje.

42. În caz de situaţie de urgenţă legată de sănătatea publică sau animală ori de mediu, Agenţia furnizează cumpărătorului informaţiile disponibile privind compoziţia sau proprietăţile furajului numai cu condiţia semnării de către cumpărător a unei clauze de confidenţialitate.

43. În sensul pct.41 subpct.3), Agenţia întocmeşte o listă de categorii de materii prime pentru furaje care pot fi menţionate în locul materiilor prime specifice în cazul etichetării furajelor pentru animalele nedestinate producţiei de alimente, cu excepţia animalelor pentru blană.

Secţiunea a 4-a

Cerinţele specifice de etichetare a hranei destinate unor scopuri

nutriţionale speciale şi a hranei pentru animalele de companie

44. Etichetele furajelor destinate unor scopuri nutriţionale speciale includ:

1) calificativul "dietetic", în cazul furajelor destinate unor scopuri nutriţionale speciale, menţionat lângă denumirea furajului conform pct.38 subpct.1);

2) indicaţiile specifice stabilite pentru destinaţia respectivă în coloanele 1-6 ale Listei utilizărilor preconizate, menţionate în anexa nr.4;

3) indicaţia privind consultarea unui medic veterinar înaintea utilizării furajului ori înaintea prelungirii perioadei de utilizare a acestuia.

[Pct.44 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

45. Pe eticheta hranei pentru animalele de companie se indică informaţii care să îi permită cumpărătorului să obţină, pe lângă specificaţiile obligatorii, date referitoare la:

1) aditivii pentru hrana animalelor care se conţin în această hrană;

2) materiile prime pentru furaje conţinute în acestea, prezentate pe categorii în conformitate cu pct.41 subpct. 3).

Secţiunea a 5-a

Cerinţele specifice de etichetare aplicabile furajelor contaminate

46. Pe lângă condiţiile prevăzute la secţiunile a 3-a şi a 4-a şi datele indicate la pct.45, etichetele furajelor sau ale materiilor prime contaminate includ următoarele specificaţiile de etichetare:

1) materiile prime contaminate se etichetează "hrană pentru animale cu nivel (niveluri) excesiv(e) de [denumirea substanţei (substanţelor) nedorite în conformitate cu Limitele maxime de substanţe nedorite din anexa nr.7], de utilizat ca hrană pentru animale doar după detoxificare în unităţi autorizate";

2) în cazul în care contaminarea trebuie redusă sau eliminată prin curăţare, etichetarea pentru materiile prime contaminate conţine următoarea adăugare: "furaje cu nivel (niveluri) excesiv(e) de [denumirea substanţei (substanţelor) nedorite în conformitate cu Limitele maxime de substanţe nedorite din anexa nr.7], care pot fi utilizate ca furaj numai după curăţare".

47. Fără a se aduce atingere pct.46, fostele alimente care trebuie prelucrate înainte de a fi utilizate ca hrană pentru animale, se etichetează astfel: "foste alimente, de utilizat ca materie primă pentru hrana animalelor după [denumirea procesului adecvat în conformitate cu secţiunea a 2-a din anexa nr.8 ]".

Secţiunea a 6-a

Derogări de la cerinţele generale şi specifice de etichetare

48. Specificaţiile menţionate la pct.37 subpct.3), 4), 5) şi 6) şi la pct.38 subpct.2) nu sunt obligatorii în cazul în care, înainte de fiecare tranzacţie, cumpărătorul declară în scris că nu solicită aceste informaţii. O tranzacţie poate fi compusă din mai multe livrări.

49. În cazul furajelor ambalate, specificaţiile prevăzute la pct.37 subpct.3), 4), 5) şi la pct.39 subpct. 3) sau pct.40 subpct. 3), 4) şi 5) pot fi dispuse la exteriorul ambalajului, în afara spaţiului rezervat pentru etichetă, după cum se menţionează la pct.34 şi 35. În asemenea situaţii, trebuie semnalat locul în care apar aceste specificaţii.

50. Fără a aduce atingere anexei nr.1, specificaţiile menţionate la pct.37 subpct. 3), 4), 5) şi 6) şi la pct.38 subpct. 2) nu sunt obligatorii pentru materiile prime pentru furaje care nu conţin aditivi pentru hrana animalelor, cu excepţia conservanţilor sau aditivilor pentru însilozare şi care sunt produse şi livrate de un operator din domeniul hranei pentru animale în conformitate cu pct.72 pentru un utilizator de furaje în producţia primară pentru a fi folosite în propria exploataţie.

51. Cerinţele de etichetare menţionate la secţiunea a 2-a din anexa nr.6 nu sunt cerute în cazul amestecurilor de boabe vegetale întregi, de seminţe şi de fructe.

52. În cazul furajelor combinate constituite din cel mult trei materii prime pentru furaje, nu sunt cerute specificaţiile menţionate la pct.41 subpct. 1) şi 2) atunci când materiile prime pentru furaje utilizate sunt indicate în mod clar în descriere.

53. Pentru cantităţile care nu depăşesc 20 kg de materii prime pentru furaje sau de furaje combinate destinate utilizatorului final şi vândute în vrac, specificaţiile cuprinse la pct.37-43 pot fi aduse la cunoştinţa cumpărătorului la punctul de vânzare, prin intermediul unei note. În acest caz, specificaţiile cuprinse la pct.3 subpct.1) şi pct.38 sau la pct.40 subpct. 1) şi 2), după caz, sunt furnizate cumpărătorului cel târziu pe factură sau odată cu aceasta.

54. În ceea ce priveşte cantităţile de hrană pentru animale de companie vândută la pachete cu mai multe containere, specificaţiile menţionate la pct.37 subpct.2), 3), 6) şi 7) şi la pct.40 subpct. 2), 3), 5) şi 6) pot fi indicate numai pe ambalajul exterior, fără a fi indicate pe fiecare container, cu condiţia ca masa totală combinată a pachetului să nu depăşească 10 kg.

55. Prin derogare de la dispoziţiile prezentelor Cerinţe, se pot aplica dispoziţiile pentru furajele destinate animalelor crescute în scopuri ştiinţifice sau experimentale, cu condiţia ca pe etichetă să se indice în mod clar acest scop.

Secţiunea a 7-a

Etichetarea voluntară a furajelor sau a materiilor prime pentru furaje

56. Pe lângă cerinţele obligatorii de etichetare, etichetarea materiilor prime pentru furaje sau a furajelor combinate poate include, de asemenea, specificaţii de etichetare voluntare, cu condiţia ca cerinţele prevăzute în pct.21-27 să fie respectate.

57. Atât condiţiile de prezentare a specificaţiilor de etichetare obligatorii menţionate în pct.35, 36 şi 37, cât şi condiţiile suplimentare privind etichetarea voluntară se stabilesc sau pot fi stabilite în Ghidurile de bune practici privind etichetarea furajelor.

Secţiunea a 8-a

Ghidurile de bune practici privind etichetarea furajelor

58. Agenţia distinge utilizarea a două ghiduri de bune practici privind etichetarea, unul privind hrana pentru animale de companie şi unul privind furajele combinate pentru animalele destinate producţiei de alimente, care poate include o secţiune privind furajele combinate pentru animalele pentru blană.

59. Ghidurile vizează îmbunătăţirea şi facilitarea etichetării. Acestea includ dispoziţii privind folosirea indicaţiilor conform pct.34 şi prezentarea specificaţiilor obligatorii de etichetare şi etichetarea voluntară astfel cum a fost specificat în pct.56.

60. Utilizarea Ghidurilor de bune practici de către operatorii din domeniul hranei pentru animale este facultativă. Cu toate acestea folosirea unuia dintre ghiduri poate fi indicată pe etichetă numai în cazul în care sunt respectate toate dispoziţiile aplicabile acestui ghid.

Secţiunea a 9-a

Ambalarea furajelor şi a materiilor prime pentru furaje

61. Materiile prime pentru furaje şi furajele combinate pot fi plasate pe piaţă numai în ambalaje sau în containere sigilate. Ambalajele sau containerele trebuie să fie sigilate astfel încât, atunci când acestea se deschid, sigiliul să fie deteriorat şi să nu poată fi refolosit.

62. Prin derogare de la dispoziţiile pct.61, următoarele furaje pot fi plasate pe piaţă în vrac sau în ambalaje sau în containere nesigilate:

1) materiile prime pentru furaje;

2) furajele combinate obţinute exclusiv prin amestecul de grăunţe sau fructe întregi;

3) livrările între producătorii de furaje combinate;

4) furajele combinate livrate direct utilizatorului de către producător;

5) livrările producătorilor de furaje combinate către unităţile de ambalare;

6) cantităţile de furaje combinate a căror masă nu depăşeşte 50 de kilograme destinate utilizatorului final şi care sunt luate direct dintr-un ambalaj sau dintr-un container sigilate; şi

7) furajele solide pentru lins.

IV. LISTA MATERIILOR PRIME PENTRU HRANA ANIMALELOR

63. Lista materiilor prime pentru hrana animalelor este creată în scopul uniformizării şi standardizării conţinutului etichetelor pentru materiile prime pentru furaje, a hranei pentru animale şi a furajelor combinate. Lista permite schimbul de informaţii privind proprietăţile produsului şi enumeră materiile prime pentru furaje. Lista materiilor prime pentru hrana animalelor, stabilită în anexa nr.8, include pentru fiecare materie primă enumerată, următoarele specificaţii:

1) denumirea;

2) numărul de identificare;

3) o descriere a materiilor prime pentru furaje, inclusiv informaţiile privind procesul de producţie;

4) un dicţionar al noţiunilor şi ale expresiilor tehnice relevante.

64. Operatorul din domeniul hranei pentru animale care plasează pe piaţă pentru prima oară o materie primă pentru furaje care nu se regăseşte în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor anunţă imediat Agenţia despre utilizarea acesteia.

65. La cererea Agenţiei, Guvernul actualizează Lista materiilor prime pentru hrana animalelor.

66. Modificările în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor şi Ghidurile de bune practici sunt elaborate în colaborare cu operatorii din domeniul hranei pentru animale, în următoarele condiţii:

1) prin consultare cu alte părţi interesate, precum utilizatorii de furaje;

2) luând în considerare practicile UE (Uniunii Europene) şi cele internaţionale;

3) luând în considerare experienţele şi dezvoltările în domeniul ştiinţific sau tehnologic.

67. Agenţia elaborează modificări la Lista materiilor prime pentru hrana animalelor pentru stabilirea conţinutului maxim de impurităţi chimice menţionat în pct.8 subpct. 1), a nivelurilor de puritate botanică menţionate în pct.8 subpct.2), a conţinutului de umiditate menţionat în pct.8 subpct.7) sau a specificaţiilor care înlocuiesc declaraţia obligatorie menţionată la pct.38 subpct. 2).

68. Măsurile stabilite conform pct.67 pot fi adoptate doar dacă se întrunesc următoarele condiţii:

1) au fost întocmite în conformitate cu pct.66;

2) conţinutul acestora poate fi aplicat de către toţi operatorii din domeniul hranei pentru animale;

3) contribuie la realizarea obiectivelor prezentelor Cerinţe.

V. CERINŢELE DE IGIENĂ A HRANEI PENTRU ANIMALE

Secţiunea 1

Responsabilităţile operatorilor din domeniul hranei pentru animale

69. Operatorii din domeniul hranei pentru animale, la toate etapele producţiei, prelucrării şi distribuirii, respectă cerinţele aplicabile în domeniul igienei stabilite în prezentele Cerinţe şi în bunele practici.

70. La hrănirea animalelor destinate producţiei de alimente, operatorii din domeniul hranei pentru animale întreprind măsuri pentru a minimaliza şi a exclude riscul de contaminare biologică, chimică şi fizică a hranei pentru animale, a animalelor şi a produselor obţinute de la acestea.

71. Operatorii din domeniul hranei pentru animale se conformează dispoziţiilor din anexa nr.1 la realizarea operaţiilor aferente producţiei primare de hrană pentru animale şi la următoarele operaţii conexe:

1) transportul, depozitarea şi manipularea produselor primare la locul de producţie;

2) operaţiile de transport destinate livrării produselor primare de la locul de producţie către o unitate;

3) amestecul de hrană pentru animale fără utilizarea aditivilor sau preamestecurilor de aditivi, cu excepţia aditivilor utilizaţi la operaţiile de însilozare pentru satisfacerea unor nevoi exclusive în cadrul exploataţiei.

72. Pentru aplicarea operaţiilor menţionate la pct.71, operatorii din domeniul hranei pentru animale se conformează dispoziţiilor incluse în anexa nr.1.

73. Pentru alte operaţii decât cele menţionate la pct.71, inclusiv pentru amestecul de hrană pentru animale prin utilizarea aditivilor sau preamestecurilor de aditivi, cu excepţia aditivilor utilizaţi la operaţiile de însilozare pentru satisfacerea unor nevoi exclusive în cadrul exploataţiei operatorii din domeniul hranei pentru animale, se conformează dispoziţiilor din anexa nr.2.

74. Operatorii din domeniul hranei pentru animale se conformează Criteriilor de igienă a procesului de producere a furajelor, stabilite în anexa nr.11.

[Pct.74 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

75. Producătorii hranei pentru animale, în baza planului de autocontrol, stabilesc frecvenţele adecvate de prelevare a probelor, în funcţie de natura şi mărimea întreprinderilor din domeniul hranei pentru animale, cu condiţia ca siguranţa furajelor să nu fie pusă în pericol.

[Pct.75 în redacţia Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

751. Numărul de unităţi care trebuie prelevate în conformitate cu planurile de prelevare de probe, stabilite în anexa nr.11, poate fi redus în cazul în care producătorul hranei pentru animale poate demonstra, în baza evidenţelor prevăzute la pct.5 şi 6 din anexa nr.1, că dispune de proceduri eficiente bazate pe HACCP.

[Pct.751 introdus prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

752. Producătorii hranei pentru animale aplică procedurile de prelevare de probe şi de testare, conform Hotărârii Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor şi conform Ghidurilor de bune practici de producere şi igienă pentru producerea furajelor.

[Pct.752 introdus prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

753. În cazul unor rezultate nesatisfăcătoare cu privire la criteriile de igienă a procesului de producere a furajelor, se întreprind măsurile prevăzute în anexa nr.11.

[Pct.753 introdus prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

76. În vederea respectării prezentelor Cerinţe, operatorii din domeniul hranei pentru animale pot utiliza, în mod facultativ, Ghidurile naţionale de bune practici de igienă prevăzute la secţiunea a 4-a a prezentului capitol.

77. Operatorii din domeniul hranei pentru animale se conformează prevederilor capitolului VII în ceea ce priveşte hrănirea animalelor destinate producţiei de alimente.

78. Operatorii din domeniul hranei pentru animale procură şi utilizează numai furaje provenite de la unităţi autorizate în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

Secţiunea a 2-a

Aplicarea Sistemului de analiză a riscurilor

şi a punctelor critice de control (HACCP)

79. Operatorii din domeniul hranei pentru animale, care exercită alte activităţi decât cele menţionate la pct.71, instituie, aplică şi menţin una sau mai multe dintre următoarele proceduri permanente bazate pe principiile HACCP:

1) identificarea tuturor riscurilor care trebuie să fie prevenite, eliminate sau aduse la un nivel acceptabil;

2) identificarea punctelor critice de control la nivelul cărora un control este esenţial pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil;

3) stabilirea, în punctele critice de control, a limitelor critice care diferenţiază acceptabilitatea de inacceptabilitate, în scopul prevenirii, eliminării sau reducerii riscurilor identificate;

4) stabilirea şi aplicarea unor proceduri de monitorizare eficientă a punctelor critice de control;

5) stabilirea acţiunilor de corecţie care trebuie să fie aplicate atunci când monitorizarea indică faptul că un punct critic nu se află sub control;

6) stabilirea procedurilor destinate verificării caracterului complet şi eficient al măsurilor descrise la subpct. 1)-5). Procedurile de verificare se efectuează periodic;

7) întocmirea unor documente şi evidenţe, în funcţie de natura şi de mărimea întreprinderii din domeniul hranei pentru animale pentru dovedirea aplicării eficiente a măsurilor definite la subpct.1)-6).

80. În cazul modificării unui produs, a unui proces sau a unei etape din cadrul producţiei, prelucrării, depozitării şi distribuţiei, operatorii din domeniul hranei pentru animale revizuiesc procedura şi operează modificările necesare.

81. În cadrul sistemului de proceduri menţionat la pct.79, operatorii din domeniul hranei pentru animale pot utiliza, concomitent, ghidurile privind aplicarea principiilor HACCP, ghidurile de bune practici elaborate în conformitate cu pct.92 şi 93.

82. Operatorii din domeniul hranei pentru animale furnizează Agenţiei, în forma cerută de aceasta, dovada respectării prevederilor pct.79, 80 şi 81, care descriu procedurile elaborate şi asigură ca toate documentele să fie actualizate în permanenţă.

83. Agenţia ia în considerare natura şi mărimea întreprinderii din domeniul hranei pentru animale atunci când stabileşte cerinţele referitoare la forma dovezii menţionate la pct.82.

Secţiunea a 3-a

Înregistrarea şi autorizarea sanitară veterinară

a operatorilor din domeniul hranei pentru animale

84. Operatorii din domeniul hranei pentru animale cooperează cu Agenţia la cererea acesteia şi în condiţiile impuse de legislaţie prin:

1) notificarea Agenţiei, sub forma solicitată de aceasta, pentru înregistrarea tuturor unităţilor subordonate implicate într-o anumită etapă a producerii, prelucrării, stocării, transportului sau distribuirii hranei pentru animale;

2) furnizarea informaţiilor actualizate privind unităţile subordonate, menţionate la subpct. 1), notificând, în special, despre orice modificare semnificativă a activităţilor ori închidere a unei unităţi existente.

85. Agenţia întocmeşte şi actualizează lista operatorilor din domeniul hranei pentru animale implicaţi într-o anumită etapă a producerii, prelucrării, stocării, transportului sau distribuirii hranei pentru animale. Lista operatorilor din domeniul hranei pentru animale autorizaţi sanitar-veterinar/înregistraţi se publică pe site-ul oficial al Agenţiei.

86. Operatorii din domeniul hranei pentru animale sunt autorizaţi în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

87. Unităţile sunt autorizate doar dacă respectă toate cerinţele sanitar-veterinare în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

88. Autorizaţia unităţii este suspendată în conformitate cu prevederile art.182 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

89. Autorizaţia unităţii este retrasă în conformitate cu prevederile art.11 din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Secţiunea a 4-a

Utilizarea Ghidului naţional de bune practici de igienă

90. Unităţile funcţionează respectând în mod facultativ prevederile Ghidului naţional de bună practică, conform art.4 din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

91. După stabilirea conţinutului, Ghidul naţional de bună practică se elaborează şi se distribuie operatorilor din domeniul hranei pentru animale în următoarele condiţii:

1) după consultarea cu operatorii din domeniul hranei pentru animale şi cu grupurile de utilizatori;

2) pe baza unor trimiteri la codurile de utilizare din Codex Alimentarius;

3) în cazul în care se referă la producţia primară de hrană pentru animale, luând în considerare cerinţele stabilite în anexa nr.1.

92. Agenţia evaluează Ghidul naţional pentru a se asigura că acesta:

1) este întocmit în conformitate cu pct.91;

2) poate fi pus în practică în domeniul la care se referă;

3) respectă şi corespunde prevederilor pct.69-81.

VI. IMPORTUL ŞI EXPORTUL

93. Operatorii din domeniul hranei pentru animale care importă hrană pentru animale provenită din alte ţări asigură respectarea prevederilor capitolului VIII din Legea nr.50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate şi de bunăstare a animalelor.

94. Importatorii de furaje sau de hrană pentru animale se asigură că importurile au loc numai în condiţiile în care sunt conforme cu:

1) cerinţele stabilite în prezentele Cerinţe, cu art.21 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, precum şi cu art.36 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

2) cu condiţiile recunoscute de UE ca fiind cel puţin echivalente sau cu condiţiile unui acord, atunci când există un acord specific între Republica Moldova şi ţara exportatoare.

95. Operatorii din domeniul hranei pentru animale care exportă hrană pentru animale în alte ţări se asigură că exporturile au loc doar cu respectarea prevederilor art.22 din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

VII. BUNELE PRACTICI ÎN HRĂNIREA ANIMALELOR

96. Păşunatul trebuie gestionat în aşa fel încât să se reducă la minimum contaminarea produselor alimentare de origine animală cu agenţi fizici, biologici sau chimici periculoşi.

97. Trebuie să se păstreze o perioadă de repaus suficientă înainte de a lăsa animalele să pască pe păşuni, culturi şi reziduuri de cultură şi între rotaţiile de păşunat, în scopul reducerii la minimum a contaminării încrucişate biologice prin gunoi de grajd, atunci când acest risc este prezent, şi al garantării respectării termenelor de siguranţă stabilite pentru împrăştierea unor produse chimice destinate agriculturii.

98. Exploataţiile de animale trebuie să fie concepute în aşa fel încât să poată fi curăţată corespunzător. Echipamentul şi exploataţia de animale trebuie să facă obiectul unei curăţări atente la intervale periodice pentru prevenirea acumulării riscurilor. Produsele chimice pentru curăţare şi dezinfectare trebuie utilizate în conformitate cu instrucţiunile şi depozitate departe de hrana pentru animale şi spaţiile pentru hrănire.

99. Trebuie să se stabilească un plan de luptă împotriva organismelor dăunătoare pentru prevenirea pătrunderii acestor organisme în exploataţiile de animale, în scopul reducerii la minimum a posibilităţii de contaminare a hranei pentru animale şi a aşternuturilor sau a zonelor rezervate animalelor.

100. Clădirile şi echipamentele destinate hrănirii animalelor trebuie să fie curate. Trebuie să se realizeze sisteme de evacuare periodică a gunoiului de grajd şi a deşeurilor şi de eliminare a celorlalte surse posibile de contaminare a hranei pentru animale.

101. Hrana pentru animale şi aşternuturile utilizate în exploataţiile de animale trebuie să fie schimbate frecvent şi înainte de apariţia mucegaiurilor.

102. Hrana pentru animale trebuie să fie depozitată separat de agenţii chimici şi celelalte produse interzise în hrana pentru animale. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie menţinute curate şi uscate şi, dacă este necesar, trebuie să se aplice măsuri corespunzătoare de combatere a organismelor dăunătoare. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curăţate periodic pentru prevenirea contaminării încrucişate nedorite.

103. Seminţele trebuie să fie depozitate în mod corespunzător şi într-un loc inaccesibil animalelor. Furajele medicamentate şi cele fără adaos de medicamente, destinate unor categorii sau specii de animale diferite, se depozitează în aşa fel încât să se reducă riscul hrănirii animalelor nevizate.

104. Sistemul de distribuire a hranei pentru animale din cadrul exploataţiei trebuie să garanteze că hrana pentru animale este trimisă la destinaţia corectă. În timpul distribuirii şi hrănirii, hrana pentru animale trebuie să fie manipulată astfel încât să se prevină contaminarea provocată de zonele de depozitare sau de echipamentele contaminate. Furajele medicamentate se manipulează separat de cele fără adaos de medicamente, în scopul prevenirii contaminării.

105. În cadrul exploataţiei, vehiculele pentru transportul hranei pentru animale, precum şi echipamentele destinate hrănirii animalelor trebuie să fie curăţate periodic, în special atunci când sunt utilizate la livrarea şi distribuirea furajelor medicamentate.

106. Apa destinată adăpării sau acvaculturii trebuie să fie de un nivel calitativ corespunzător pentru animalele destinate producţiei de alimente. Atunci când există suspiciunea unei contaminări a animalelor şi a produselor de origine animală prin intermediul apei, se iau măsuri de evaluare a riscurilor şi de reducere la minimum a acestora.

107. Instalaţiile de hrănire şi adăpare trebuie să fie astfel proiectate, construite şi amplasate astfel încât să reducă la minimum riscurile de contaminare a hranei pentru animale şi a apei. Instalaţiile de adăpare trebuie să fie curăţate şi întreţinute periodic, în măsura posibilului.

108. Persoana responsabilă de hrănirea şi manipularea animalelor trebuie să aibă aptitudinile, cunoştinţele şi competenţa necesară în acest scop.

Anexa nr.1

la Cerinţele sanitar-veterinare faţă

de hrana pentru animale

CERINŢE

care se aplică întreprinderilor din domeniul hranei pentru animale

care desfăşoară activităţi de producţie primară de hrană pentru animale

Secţiunea 1

Cerinţe generale de igienă pentru activităţile

de producţie primară de hrană pentru animale

1. Operatorii din domeniul hranei pentru animale, care desfăşoară activităţi de producţie primară de hrană pentru animale, asigură gestionarea şi efectuarea acestor activităţi prevenind, eliminând dau diminuând riscurile privind siguranţei hranei pentru animale.

2. Operatorii din domeniul hranei pentru animale asigură ca produsele primare produse, preparate, curăţate, ambalate, depozitate şi transportate sub răspunderea lor să fie protejate de orice contaminare şi deteriorare.

3. Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să îndeplinească obligaţiile menţionate la pct.1 şi 2, respectând reglementările normative naţionale, inclusiv cele referitoare la controlul următoarelor riscuri:

1) măsurilor destinate să controleze orice contaminare periculoasă, ca cea provenită din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitosanitare, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;

2) măsurilor referitoare la sănătatea plantelor, la sănătatea animalelor şi a mediului, care au efecte asupra siguranţei hranei pentru animale, inclusiv ale programelor de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici.

4. Operatorii din domeniul hranei pentru animale iau măsuri, în special pentru:

1) a menţine în stare de curăţenie şi, după necesitate, a dezinfecta în mod corespunzător instalaţiile, echipamentele, containerele, cutiile şi vehiculele utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, depozitarea şi transportul hranei pentru animale;

2) a garanta condiţiile de producţie, transport şi depozitare igienică a hranei pentru animale, precum şi curăţenia acesteia;

3) a utiliza apă curată în scopul evitării riscurilor de contaminare;

4) a preveni, pe cât posibil, riscurile de contaminare din partea animalelor şi a organismelor dăunătoare;

5) a depozita şi a manipula individual şi în condiţii de siguranţă deşeurile şi substanţele periculoase, pentru a evita riscurile de contaminare;

6) a asigura faptul că materialele ambalajelor nu constituie o sursă de contaminare periculoasă a hranei pentru animale;

7) a lua în considerare rezultatele oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe care prezintă importanţă pentru siguranţa hranei pentru animale;

8) a asigura condiţiile necesare pentru respectarea cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă.

Secţiunea a 2-a

Păstrarea evidenţelor

5. Operatorii din domeniul hranei pentru animale păstrează evidenţele privind măsurile luate pentru controlul procedurilor bazate pe principiile HACCP şi cele menţionate la pct.6 pe o perioadă de 5 ani. Operatorii din acest domeniu trebuie să pună la dispoziţia Agenţiei informaţiile relevante prevăzute în aceste evidenţe.

6. Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să păstreze evidenţele, în special privind:

1) orice utilizare de medicamente de uz veterinar, produse de uz fitosanitar şi de biocide;

2) utilizarea de seminţe modificate genetic;

3) orice apariţie de organisme dăunătoare sau de boli susceptibile să afecteze siguranţa produselor primare;

4) rezultatele oricărei analize a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe prelevate în scopul diagnosticării, care prezintă importanţă pentru siguranţa hranei pentru animale;

5) sursa şi cantitatea fiecărei intrări de hrană pentru animale, precum şi destinaţia şi cantitatea fiecărei ieşiri de hrană pentru animale.

7. La întocmirea şi păstrarea evidenţelor, operatorii din domeniul hranei pentru animale pot fi asistaţi de alte persoane, precum medici veterinari, agronomi şi tehnicieni agricoli, în funcţie de activităţile pe care le exercită în cadrul exploataţiei.

Secţiunea a 3-a

Ghidul naţional de bune practici de control

8. Ghidul naţional trebuie să cuprindă orientări privind bunele practici de control al riscurilor în stadiul producţiei primare a furajelor.

9. Ghidul de bune practici conţine informaţii privind riscurile care apar în stadiul producţiei primare a furajelor şi măsurile de control al acestor riscuri, inclusiv:

1) controlul contaminării cu micotoxine, metale grele şi substanţe radioactive;

2) utilizarea apei, a deşeurilor organice şi a îngrăşămintelor;

3) utilizarea corectă şi corespunzătoare a produselor fitosanitare şi a biocidelor, precum şi trasabilitatea acestora;

4) utilizarea corectă şi corespunzătoare a medicamentelor de uz veterinar şi a aditivilor destinaţi hranei pentru animale, precum şi trasabilitatea acestora;

5) prepararea, depozitarea şi trasabilitatea materiilor prime pentru furaje;

6) eliminarea corectă a animalelor moarte, a deşeurilor şi a gunoiului;

7) măsuri de protecţie destinate prevenirii introducerii unor boli contagioase transmisibile la animale prin intermediul hranei pentru animale, precum şi orice obligaţie de notificare a acestor măsuri Agenţiei;

8) proceduri, practici şi metode care garantează că hrana pentru animale este produsă, preparată, ambalată, depozitată şi transportată în condiţii de igienă corespunzătoare, inclusiv curăţenia şi controlul dăunătorilor;

9) detalii privind păstrarea evidenţelor.

Anexa nr.2

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

CERINŢE

ce se aplică întreprinderilor din domeniul

hranei pentru animale care nu desfăşoară activităţi

de producţie primară de hrană pentru animale

Secţiunea 1

Cerinţe cu privire la instalaţii, echipamente şi utilaje

1. Instalaţiile, echipamentele, containerele, cutiile şi vehiculele pentru prelucrarea şi depozitarea hranei pentru animale, precum şi spaţiul înconjurător trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie, să fie puse în aplicare programe eficiente de luptă împotriva organismelor dăunătoare.

2. Prin asamblarea, proiectarea, construcţia şi dimensiunile lor, instalaţiile şi echipamentele trebuie:

1) să poată fi uşor curăţate şi/sau dezinfectate;

2) să permită reducerea la minimum a riscului de eroare şi prevenirea contaminării, a contaminării încrucişate şi a oricărui efect nefast asupra siguranţei şi calităţii produselor;

3) utilajele care intră în contact cu hrana pentru animale trebuie să fie uscate după fiecare proces de curăţare umedă.

3. Instalaţiile şi echipamentele care trebuie să servească operaţiilor de amestec şi/sau de fabricare trebuie să fie supuse periodic unor verificări corespunzătoare, în conformitate cu procedurile scrise, stabilite în prealabil de producătorul produselor:

1) totalitatea balanţelor şi dispozitivelor de măsurat utilizate la fabricarea hranei pentru animale trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume de măsurat, iar precizia acestora trebuie să fie controlată periodic;

2) toate dispozitivele de amestec utilizate la fabricarea hranei pentru animale trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume combinate şi să poată fabrica amestecuri şi diluţii omogene.

4. Instalaţiile trebuie să aibă o iluminare naturală şi/sau artificială suficientă.

5. Sistemele de evacuare a apelor reziduale trebuie să fie adaptate întrebuinţării căreia îi sunt destinate; acestea trebuie să fie astfel proiectate şi construite încât să se prevină orice risc de contaminare a hranei pentru animale.

6. Apa utilizată la fabricarea hranei pentru animale trebuie să fie sanogenă şi curată, îndeplinind condiţiile prevăzute la pct.4 din anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.934/2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate; conductele de apă trebuie să fie fabricate din materiale inerte şi să fie curăţate şi întreţinute periodic.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

7. Evacuarea apelor de canalizare, a apelor uzate şi a apelor pluviale trebuie să fie efectuată în aşa fel încât să se asigure protecţia echipamentelor, precum şi siguranţa sanitară şi calitatea hranei pentru animale. Deteriorarea sistemului de canalizare trebuie evitat pentru a preveni pătrunderea organismelor dăunătoare.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

8. Ferestrele şi alte deschideri trebuie, la nevoie, să reziste organismelor dăunătoare. Uşile trebuie să fie bine ajustate şi atunci când sunt închise să reziste la organismele dăunătoare.

9. Dacă este necesar, plafoanele, plafoanele false şi alte echipamente suspendate trebuie să fie concepute, construite şi finisate în aşa fel încât să prevină îmbâcsirea şi să reducă condensul, apariţia de mucegaiuri nedorite şi deversarea de particule care pot dăuna siguranţei şi calităţii hranei pentru animale.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe cu privire la personal

10. Întreprinderile din domeniul hranei pentru animale trebuie să dispună de personal suficient şi care să posede competenţele şi calificările necesare pentru fabricarea produselor respective.

11. Trebuie să fie stabilite responsabilităţile personalului angajat. Întregul personal trebuie să fie informat în scris cu privire la funcţiile, responsabilităţile şi competenţele sale, în special în cazul unor modificări.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe cu privire la procesul de producţie

12. Operatorul din domeniul hranei pentru animale sau o altă persoană care răspunde de procesul de producţie trebuie să fie calificată în domeniul respectiv.

13. Operatorul din domeniul hranei pentru animale trebuie să se asigure că toate etapele producţiei sunt realizate în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile scrise stabilite în prealabil pentru verificarea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie.

14. Trebuie să se adopte măsuri cu caracter tehnic sau organizatoric pentru a se preveni sau a se limita contaminarea încrucişată şi erorile. Trebuie să se utilizeze mijloace suficiente şi corespunzătoare pentru efectuarea verificărilor în timpul fabricaţiei.

15. Trebuie să se asigure un control care să permită depistarea prezenţei în hrana pentru animale a unor substanţe nedorite/interzise, a unor microorganisme patogene şi a altor contaminanţi interzişi care pot afecta sănătatea umană sau animală şi să aplice măsurile corespunzătoare pentru reducerea la minimum a riscurilor.

[Pct.15 completat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

16. Deşeurile şi materiile prime neadecvate pentru hrana animalelor trebuie să fie identificate şi izolate. Toate materiile prime care conţin cantităţi periculoase de medicamente de uz veterinar sau contaminanţi sau care prezintă oricare alte riscuri pentru sănătatea umană sau animală trebuie să fie eliminate în mod corespunzător şi nu trebuie utilizate ca hrană pentru animale.

17. Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura trasabilitatea efectivă a produselor, respectând următoarele cerinţe:

1) unităţile care desfăşoară activităţi de amestecare a grăsimilor şi care introduc pe piaţă produse pentru utilizare în hrana pentru animale trebuie să respecte separaţia fizică a tuturor produselor destinate hranei pentru animale de produsele destinate altor scopuri, cu excepţia cazului în care acestea din urmă sunt conforme prezentelor Cerinţe;

2) etichetarea produselor va indica în mod clar dacă acestea sunt destinate hranei pentru animale sau altor scopuri. În cazul în care un anumit lot al unui produs este declarat ca nefiind destinat utilizării în hrana pentru animale, această menţiune nu este modificată ulterior de către operator în decursul unei etape ulterioare a lanţului;

3) etichetarea materiilor prime pentru furaje se efectuează în conformitate cu prevederile capitolului III.

Secţiunea a 4-a

Controlul calităţii hranei pentru animale

18. Se desemnează o persoană calificată care să răspundă de controlul calităţii.

19. Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să aibă acces, în cadrul unui sistem de control al calităţii, la un laborator dotat cu personal şi echipamente adecvate.

20. Trebuie să se elaboreze în scris şi să se aplice un plan de control al calităţii; acesta trebuie să cuprindă, în special, verificări ale punctelor critice ale procesului de fabricaţie, proceduri şi frecvenţe de prelevare a probelor, metode de analiză şi frecvenţa acestora, respectarea specificaţiilor – precum şi destinaţia care trebuie dată produselor în cazul neconformităţii – între stadiul materiilor prime transformate şi cel al produselor finite.

21. Documentele referitoare la materiile prime utilizate la fabricarea produsului finit se păstrează de către producător pentru asigurarea trasabilităţii. Aceste documente sunt puse la dispoziţia Agenţiei la cererea acesteia.

22. De asemenea, probele de ingrediente din fiecare lot de produse fabricate sau din fiecare parte specifică a producţiei (în cazul unei producţii continue) se prelevă în cantitate suficientă, în conformitate cu o procedură stabilită în prealabil de producător şi se păstrează în scopul asigurării trasabilităţii (aceste prelevări trebuie să fie periodice în cazul unei fabricaţii care răspunde numai nevoilor proprii ale producătorului). Probele se sigilează şi se etichetează pentru a putea fi identificate cu uşurinţă; acestea se depozitează în condiţii care să împiedice orice modificare a compoziţiei acestora sau orice alterare. Probele sunt puse la dispoziţia Agenţiei pe o perioadă adaptată utilizării căreia îi este destinată hrana pentru animale. În cazul hranei pentru animalele nedestinate producţiei de alimente, producătorul nu trebuie să păstreze decât probe din produsul finit.

Secţiunea a 5-a

Monitorizarea dioxinei din uleiuri, grăsimi şi

produse derivate destinate hranei pentru animale

23. Operatorii din domeniul hranei pentru animale care plasează pe piaţă grăsimi, uleiuri sau produse derivate din acestea, destinate utilizării în hrana animalelor, inclusiv în furaje combinate, analizează aceste produse în laboratoarele acreditate pentru a determina nivelul de dioxină şi de PCB-uri de tipul dioxinei în conformitate cu prevederile capitolului II al anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor.

24. Pentru a completa sistemul HACCP al operatorilor din domeniul hranei pentru animale, analizele menţionate la pct.23 trebuie să fie efectuate cu o anumită frecvenţă şi cu un lot de produs care nu depăşeşte 1 000 de tone. Totodată, operatorii din domeniul hranei pentru animale analizează şi documentează sistemul HACCP astfel:

1) producătorii care prelucrează grăsimi şi uleiuri vegetale brute:

a) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi de origine vegetală, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, produselor menţionate la lit.b);

b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, pastele de neutralizare (soap stocks), ajutoarele de filtrare utilizate, pământul decolorant utilizat şi loturile de ulei de cocos brut intrate în procesul de producţie se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP;

2) producătorii care produc grăsimi de animale prezintă o analiză reprezentativă pe an pentru fiecare 5 000 de tone de grăsimi animale şi produse derivate, încadrate în materialul de categoria 3, specificate în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau provenind de la o întreprindere autorizată în conformitate cu Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

3) producătorii care produc ulei de peşte:

a) 100% din loturile de ulei de peşte, în cazul în care uleiul este produs din produse derivate din ulei de peşte, cu excepţia uleiului de peşte rafinat, pescării care nu au fost monitorizate, de origine nespecificată sau din Marea Baltică, subproduse din peşte provenind de la unităţi de prelucrare a peştelui pentru consum uman care nu sunt autorizate, putasu sau hering din specia Brevoorhia;

b) 100% din loturile ieşite din procesul de producţie de produse derivate din ulei de peşte, cu excepţia uleiului de peşte rafinat;

c) o analiză reprezentativă pentru fiecare 2 000 de tone de ulei de peşte care nu este menţionată la subpct. 3) lit.a);

d) uleiul de peşte decontaminat printr-un tratament autorizat, etichetat conform pct.46 şi 47 din prezentele Cerinţe şi supus procesului de detoxifiere conform prevederilor secţiunii a 4-a din anexa nr.7 se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP;

4) industria oleochimică care plasează pe piaţă hrană pentru animale:

a) 100% din loturile de grăsimi de animale care intră în procesul de producţie şi care nu sunt specificate la subpct. 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpct. 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la operatorii din domeniul alimentar şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri;

b) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi plasate pe piaţă ca hrană pentru animale, cu excepţia glicerinei, a acizilor graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor, a produselor menţionate la lit.c) din prezentul subpunct;

c) acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi esterificaţi cu glicerol, mono- şi digliceridele de acizi graşi, sărurile acizilor graşi şi loturile de ulei de cocos brut intrate în procesul de producţie se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP;

5) industria biomotorinei care plasează pe piaţă hrană pentru animale:

a) 100% din loturile de grăsimi de animale care intră în procesul de producţie şi care nu sunt specificate la subpct. 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpct. 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la operatorii din domeniul alimentar şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri;

b) 100% din loturile de produse derivate din uleiuri şi grăsimi plasate pe piaţă ca hrană pentru animale, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, produselor menţionate la lit.c) din prezentul subpunct;

c) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, pastele de neutralizare (soap stocks) şi uleiul de cocos brut se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP;

6) unităţi de amestecare a grăsimilor:

a) 100% din loturile de ulei de cocos brut şi grăsimile de animale intrate în procesul de producţie şi care nu sunt specificate la subpct. 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpct. 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la operatorii din domeniul alimentar şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor menţionate la lit.b);

b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor şi pastele de neutralizare (soap stocks);

c) 100% din loturile de amestecuri de grăsimi şi de uleiuri destinate hranei pentru animale.

Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să declare Agenţiei care este alternativa aleasă, sau lit.b), sau lit.c;

7) producătorii de furaje combinate pentru animalele destinate producţiei de alimente:

a) 100% din loturile de ulei de cocos brut şi grăsimile de animale intrate în procesul de producţie şi care nu sînt menţionate la subpct. 2) sau 8), uleiul de peşte care nu este specificat la subpct. 3) sau 8), uleiurile şi grăsimile recuperate de la operatorii din domeniul alimentar şi amestecurile de grăsimi şi uleiuri, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor menţionate la litera b) din prezentul subpunct;

b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor, ajutoarele de filtrare, pământul decolorant şi pastele de neutralizare (soap stocks) se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP;

c) 1% din loturi de furaje combinate fabricate care conţin produse specificate la lit.a) şi b) din prezentul subpunct;

8) importatorii care plasează pe piaţă hrană pentru animale din următoarele categorii:

a) 100% din loturile de ulei de cocos brut importate, grăsimile de animale, uleiurile de peşte, uleiurile şi grăsimile dobândite de la operatorii din domeniul alimentar, amestecurile de grăsimi şi uleiuri, tocoferolii extraşi din uleiuri vegetale şi acetatul de tocoferil fabricat din aceştia, precum şi produsele derivate din uleiuri şi grăsimi, cu excepţia glicerinei, lecitinei, gumei, a produselor specificate la lit.b);

b) uleiurile acide rezultate din rafinarea chimică, acizii graşi bruţi rezultaţi din hidroliza grăsimilor, acizii graşi distilaţi puri rezultaţi din hidroliza grăsimilor şi pastele de neutralizare (soap stocks) se analizează şi se documentează ca parte a sistemului HACCP.

25. În cazul în care se demonstrează că un lot omogen depăşeşte dimensiunea maximă pentru un lot în conformitate cu prevederile pct.24 şi că a fost eşantionat într-un mod reprezentativ, rezultatele analizei eşantionului prelevat şi sigilat vor fi considerate drept acceptabile.

26. Dacă operatorii din domeniul hranei pentru animale deţin documente care specifică că lotul de hrană pentru animale sau toate componentele lotului de produs care intră în unităţile lor au fost deja analizate într-o etapă anterioară de producţie, prelucrare sau distribuţie, atunci aceştia nu sunt obligaţi să efectueze o nouă analiză a lotului în cauză.

27. Lotul de hrană pentru animale analizat trebuie să fie însoţit de documente care să confirme că această hrană sau toate componentele acesteia au fost analizate sau au fost trimise pentru analiză la un laborator acreditat menţionat la pct.23, cu excepţia loturilor de produse menţionate la pct.24 subpct.1) lit.b), subpct. 2), subpct.3) lit.c) şi d), subpct. 4) lit.c), subpct. 5) lit.c), subpct.6) lit.b), subpct.7) lit.b) şi subpct. 8) lit.b).

28. Analiza trebuie să stabilească o legătură dintre livrare şi lotul sau loturile testate. Această legătură trebuie să fie descrisă în documentele de trasabilitate existente la sediul furnizorului. În cazul în care sunt mai multe loturi, documentele furnizate reprezintă o dovadă pentru fiecare dintre componentele livrării. Dacă testarea produsului se efectuează la ieşirea din procesul de producţie, dovada că produsul a fost analizat este raportul analitic.

29. Orice livrare a loturilor de grăsimi de animale sau ulei de peşte trebuie să fie însoţită de dovada care să ateste că a fost efectuată analiza reprezentativă conform pct.24 subpct. 2) sau subpct. 3) lit.c).

Totodată, rezultatele analizelor care includ lotul sau loturile livrate trebuie să fie expediate destinatarului, în cazul în care operatorul din domeniul hranei pentru animale efectuează analiza la laboratoarele acreditate.

30. Dacă lotul de produse menţionate la pct.24 subpct.7) lit.a) care intră în procesul de producţie a fost analizat în conformitate cu sistemul HACCP şi cu prezentele Cerinţe şi dacă procesul de producere, de manipulare şi depozitare nu sporeşte gradul de contaminare cu dioxină, atunci operatorul din domeniul hranei pentru animale este scutit de obligaţia de a analiza lotul de produse la ieşire din procesul de producţie.

31. Operatorul din domeniul hranei pentru animale comunică Agenţiei rezultatele analizelor de laborator efectuate în conformitate cu pct.23 în cazul în care nivelurile de dioxine stabilite în anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor sunt depăşite.

Secţiunea a 6-a

Depozitarea şi transportul hranei pentru animale

32. Hrana pentru animale transformată se separă de materiile prime netransformate şi de aditivi, în scopul prevenirii contaminării încrucişate a respectivei hrane pentru animale; trebuie să se utilizeze materiale corespunzătoare pentru ambalaje.

33. Hrana pentru animale se depozitează şi se transportă în containere corespunzătoare. Acestea se depozitează în locuri concepute, adaptate şi întreţinute în aşa fel încât să asigure condiţii corespunzătoare de depozitare, la care accesul să fie rezervat persoanelor autorizate de operatorii din domeniul hranei pentru animale.

34. Hrana pentru animale se depozitează şi se transportă în aşa fel încât să poată fi uşor identificată, în scopul prevenirii confuziilor sau contaminării încrucişate şi a deteriorării acesteia.

35. Containerele şi echipamentele utilizate pentru transportul, depozitarea, direcţionarea, manipularea şi cântărirea hranei pentru animale se menţin în stare de curăţenie. Se stabilesc planuri de curăţare şi se reduc la minimum urmele de detergenţi şi dezinfectanţi.

36. Murdăria trebuie să fie redusă la minimum şi controlată pentru a se limita apariţia organismelor dăunătoare.

37. Dacă este necesar, temperaturile se menţin la un nivel cât mai coborât pentru prevenirea condensului şi a murdăriei.

38. Containerele care vor fi folosite pentru depozitarea sau transportul amestecurilor de grăsimi, al uleiurilor de origine vegetală sau al produselor derivate din acestea, destinate utilizării în hrana pentru animale, nu vor fi utilizate pentru transportul sau depozitarea altor produse, cu excepţia cazului în care produsele sunt conforme cu prezentele Cerinţe sau ale capitolului III din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare şi cu cerinţele din anexa nr.7 cu privire la limitele maxime de substanţe nedorite din furaje.

39. Aceste containere vor fi păstrate separat de orice alte încărcături, în cazul în care există un risc de contaminare.

40. În cazul în care această separare nu este posibilă, containerele trebuie să fie curăţate în mod eficient, pentru a se înlătura orice urmă de produs dacă aceste containere au fost utilizate anterior pentru produse care nu îndeplinesc cerinţele din secţiunea a 2-a a anexei nr.7 şi ale capitolul III din Legea nr.296/2017 privind cerinţele generale de igienă a produselor alimentare.

41. Grăsimile animale din categoria 3, după cum se menţionează la art.12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman destinate utilizării în hrana pentru animale trebuie să fie depozitate şi transportate în conformitate cu prezentele Cerinţe.

Secţiunea a 7-a

Păstrarea evidenţelor

42. Toţi operatorii din domeniul hranei pentru animale, inclusiv cei care operează numai în calitate de comercianţi, trebuie să păstreze într-un registru datele referitoare la achiziţii, producţie şi vânzări, pentru asigurarea trasabilităţii efective începând de la recepţie şi livrare, inclusiv exportul până la destinaţia finală.

43. Operatorii din domeniul hranei pentru animale, cu excepţia celor care operează numai în calitate de comercianţi, trebuie să păstreze într-un registru:

1) documente referitoare la procesul de fabricaţie şi la controale, aceasta presupune deţinerea unui sistem de documentare conceput pentru stabilirea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie, precum şi pentru stabilirea şi punerea în aplicare a unui plan de control al calităţii. Documentele trebuie să păstreze rezultatele controalelor efectuate. Acest set de documente se păstrează pentru a permite urmărirea istoricului fabricaţiei fiecărui lot de produse introduse în circulaţie şi stabilirea răspunderilor în cazul unei reclamaţii;

2) documente referitoare la trasabilitate, în special:

a) pentru aditivii destinaţi hranei pentru animale:

- natura şi cantitatea aditivilor produşi, datele de fabricaţie respective şi, dacă este necesar, numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;

- numele şi adresa unităţii căreia îi sunt livraţi aditivii, natura şi cantitatea aditivilor livraţi şi, dacă este necesar, numărul lotului sau al părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;

b) pentru furajele destinate hranei pentru animale:

- natura produselor şi cantitatea produsă, datele de fabricaţie respective şi, dacă este necesar, numărul lotului sau al părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;

- numele şi adresa unităţilor sau utilizatorilor (unităţi sau operatori) cărora le-au fost livrate aceste produse, precum şi precizări privind natura şi cantitatea produselor livrate şi, dacă este necesar, numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;

c) pentru preamestecuri:

- numele şi adresa fabricanţilor sau furnizorilor de aditivi, natura şi cantitatea aditivilor utilizaţi şi, dacă este nevoie, numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;

- data fabricaţiei preamestecului şi, dacă este necesar, numărul lotului;

- numele şi adresa unităţii căreia îi este livrat preamestecul, data livrării, natura şi cantitatea preamestecului livrat şi, dacă este necesar, numărul lotului;

d) pentru furaje combinate/materiile prime pentru furaje:

- numele şi adresa fabricanţilor sau furnizorilor de aditivi/de preamestecuri, natura şi cantitatea preamestecului utilizat şi, dacă este necesar, numărul lotului;

- numele şi adresa furnizorilor de materii prime pentru furaje şi de furaje complementare şi data livrării;

- tipul, cantitatea şi formula furajului combinat;

- natura şi cantitatea materiilor prime pentru furaje sau a furajelor combinate fabricate, precum şi data fabricaţiei, numele şi adresa cumpărătorului (de exemplu, un agricultor sau alţi operatori din domeniul hranei pentru animale).

44. Operatorii din domeniul hranei pentru animale trebuie să pună în aplicare un sistem de înregistrare şi de rezolvare a reclamaţiilor.

45. Operatorii trebuie să realizeze, atunci când este necesar, un sistem care să permită rechemarea rapidă a produselor care se află în reţeaua de distribuţie. Aceştia trebuie să stabilească, prin intermediul unor proceduri scrise, destinaţia oricărui produs rechemat, astfel încât, înainte de repunerea lor în circulaţie, acestea să facă obiectul unui nou control al calităţii.

Anexa nr.3

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

LISTA

de materii prime a căror introducere pe piaţă

sau utilizare este interzisă

1. Materii prime interzise: materiile fecale, urina, precum şi conţinutul izolat al aparatului digestiv care rezultă din golirea sau îndepărtarea aparatului digestiv, indiferent de forma de tratare sau de amestecul realizat.

2. Pieile crude tratate cu substanţe tanante, inclusiv deşeurile acestora.

3. Seminţele sau alte materii de înmulţire a plantelor care, după recoltare, au suferit tratamente specifice cu produse fitosanitare în funcţie de destinaţie (înmulţire), precum şi toate subprodusele derivate din acestea.

4. Lemnul, inclusiv rumeguşul sau alte materii derivate din lemn, care a fost tratat cu produse de conservare a lemnului.

5. Toate deşeurile rezultate din diferite etape ale procesului de tratare a apelor urbane, menajere şi industriale reziduale,

6. Deşeuri urbane solide, cum ar fi deşeurile menajere.

7. Ambalaje provenite din utilizarea produselor din industria agroalimentară şi părţi din aceste ambalaje.

8. Produsele proteice obţinute din drojdii de tip "Candida" cultivate pe n-alcani.

Anexa nr.4

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

Utilizarea furajelor destinate unor scopuri nutriţionale speciale

1. În cazul în care există mai mult de o grupă de caracteristici nutriţionale esenţiale indicate în coloana 2 din tabelul 1 al prezentei anexe, desemnate prin "şi/sau", pentru acelaşi scop nutriţional special, producătorul are opţiunea de a folosi una sau ambele grupe de caracteristici esenţiale pentru a îndeplini scopul nutriţional special definit în coloana 1 din tabelul1 al prezentei anexe. Pentru fiecare opţiune, declaraţiile corespunzătoare din etichetare sunt redate în coloana 4 a tabelului 1.

2. În cazul în care o caracteristică nutriţională esenţială menţionată în coloana 2 a tabelului 1 este indicată cantitativ, se aplică dispoziţiile pct.41 şi toleranţele permise astfel cum sunt stabilite în anexa nr.5 la prezentele Cerinţe. În cazul în care anexa respectivă nu stabileşte o toleranţă pentru respectiva etichetare, este permisă o abatere tehnică de +/– 15%.

3. În cazul în care un aditiv furajer este menţionat în coloana 2 sau în coloana 4 a tabelului 1, sunt aplicabile dispoziţiile privind înregistrarea aditivului sau aditivilor furajeri în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.27/2020, iar utilizarea lor trebuie să respecte caracteristicile nutriţionale esenţiale specificate.

4. În cazul în care declaraţia pentru o substanţă, autorizată inclusiv ca aditiv furajer, este necesară în coloana 4 a tabelului 1 şi este însoţită de cuvântul "total", conţinutul total al substanţei se etichetează la rubrica "Constituenţi analitici".

5. Declaraţiile care trebuie emise în conformitate cu coloana 4 a tabelului 1.

6. Perioada de utilizare recomandată indicată în coloana 5 a tabelului 1 indică un interval în care trebuie atins în mod normal scopul nutriţional. Producătorii pot face trimitere la perioade de utilizare mai precise, în limitele stabilite.

7. În cazul în care un furaj destinat unor scopuri nutriţionale speciale este preconizat să îndeplinească mai multe scopuri nutriţionale speciale, el trebuie să respecte fiecare rubrică a tabelului 1.

8. În cazul furajelor complementare destinate unor scopuri nutriţionale speciale, în instrucţiunile de utilizare corectă trebuie să fie menţionate orientări privind echilibrul raţiei zilnice.

9. Atunci când pentru un furaj destinat unor scopuri nutriţionale speciale se indică un mod de utilizare corectă pentru administrarea orală individuală prin intermediul unui bolus, acest aspect se menţionează în coloana "Alte dispoziţii" pentru furajul respectiv. Aceste furaje conţin exclusiv, posibilul înveliş, materii prime furajere şi aditivi furajeri, cu excepţia cazului în care la rubrica respectivă se specifică altfel. Se recomandă ca furajele destinate administrării orale individuale să fie administrate de un medic veterinar sau de orice altă persoană competentă.

10. În cazul în care un furaj destinat unor scopuri nutriţionale speciale este introdus pe piaţă sub formă de bolus, fiind o materie primă furajeră sau un furaj suplimentar destinat unei administrări orale individuale cu eliberare întârziată a compuşilor, şi anume după mai mult de 24 de ore, etichetarea acestor furaje trebuie să menţioneze, dacă este cazul, pentru fiecare aditiv furajer pentru care este fixat un conţinut maxim în furajul complet, perioada maximă de eliberare continuă a bolusului şi rata de eliberare zilnică. Operatorul din domeniul hranei pentru animale care introduce pe piaţă furaje administrabile ca bolus trebuie să pună la dispoziţie dovada că nivelul aditivului furajer disponibil zilnic în tractul digestiv nu va depăşi, după caz, conţinutul maxim al aditivului stabilit per kg de furaj complet pe parcursul întregii perioade de hrănire (efect de eliberare întârziată). O astfel de dovadă trebuie să se bazeze pe o metodologie evaluată inter pares sau pe o analiză internă.

11. În cazul utilizărilor preconizate pentru care, în coloana 2, pentru furajele suplimentare este permisă o concentraţie a anumitor aditivi furajeri mai mare de cel puţin 100 de ori decât conţinutul maxim relevant stabilit pentru furajele complete, concentraţia respectivilor aditivi furajeri nu trebuie să fie mai mare de 500 de ori faţă de conţinutul maxim relevant stabilit pentru furajele complete, cu excepţia cazului bolusurilor menţionate la pct.10. Încorporarea unor astfel de furaje suplimentare în dieta animalului trebuie să asigure faptul că aportul animalului respectă conţinutul maxim stabilit pentru furajul complet.

Tabelul 1

Lista utilizărilor preconizate

Anexa nr.5

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

Niveluri de toleranţă permise pentru etichetarea privind compoziţia

materiilor prime pentru furaje sau a furajelor combinate

Secţiunea 1

Limitele de toleranţă aplicabile constituenţilor analitici

1. Limitele de toleranţă prevăzute în prezenta parte includ deviaţiile tehnice şi analitice. Toleranţele analitice care cuprind incertitudini de măsurare şi variaţii procedurale, valorile prevăzute la pct.2 sunt adaptate corespunzător pentru a cuprinde doar toleranţele tehnice.

2. În cazul în care se constată existenţa unei deviaţii a compoziţiei unei materii prime pentru hrana animalelor sau a unei hrane combinate pentru animale faţă de valoarea inscripţionată pe etichetă a constituenţilor analitici menţionaţi în pct.8, în anexa nr.6 şi în anexa nr.9, se aplică următoarele toleranţe:

Secţiunea a 2-a

Niveluri de toleranţă aplicabile aditivilor furajeri

menţionaţi în pct.8, anexa nr.6 şi în anexa nr.9

3. Nivelurile de toleranţă prevăzute în prezenta parte includ doar deviaţiile tehnice. Ele se aplică aditivilor furajeri care figurează în lista aditivilor furajeri şi în cea a constituenţilor analitici.

În ceea ce priveşte aditivii furajeri care figurează drept constituenţi analitici, nivelurile de toleranţă sunt aplicabile cantităţii totale introduse pe etichetă, ca fiind cantitatea garantată la sfârşitul duratei minime de depozitare a furajului.

În cazul în care se constată că un aditiv furajer într-o materie primă pentru furaje sau într-un furaj combinat are un conţinut inferior conţinutului declarat, se aplică următoarele toleranţe (11):

1) 10% din conţinutul declarat, în cazul în care conţinutul declarat este de 1 000 de unităţi sau mai mare;

2) 100 de unităţi, în cazul în care conţinutul declarat este mai mic de 1 000 de unităţi, însă nu mai mic de 500 unităţi;

3) 20% din conţinutul declarat, în cazul în care conţinutul declarat este mai mic de 500 de unităţi, însă nu mai mic de 1 unitate;

4) 0,2 unităţi, în cazul în care conţinutul declarat este mai mic de 1 unitate, însă nu mai mic de 0,5 unităţi;

5) 40% din conţinutul declarat, în cazul în care conţinutul declarat este mai mic de 0,5 unităţi.

4. În cazul în care un conţinut minim şi/sau maxim al unui aditiv într-un furaj este stabilit în actul care autorizează aditivul furajer respectiv, toleranţele tehnice stabilite la pct.3 se aplică doar peste un conţinut minim sau sub un conţinut maxim, după caz.

5. Atât timp cât conţinutul maxim stabilit pentru fiecare aditiv menţionat la pct.4 nu este depăşit, deviaţia către valori superioare faţă de conţinutul declarat poate fi de până la trei ori mai mare decât toleranţa stabilită la pct.3. Cu toate acestea, în cazul în care, pentru aditivii furajeri care aparţin grupului de microorganisme, este stabilit un conţinut maxim în actul de autorizare al aditivului furajer respectiv, acest conţinut maxim constituie limita superioară permisă.

Anexa nr.6

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

Cerinţele detaliate de etichetare a materiilor prime utilizate în hrana

combinată şi în hrana animalelor destinate/nedestinate producţiei de alimente

Secţiunea 1

Etichetarea obligatorie şi voluntară a aditivilor

destinaţi hranei pentru animale

1. Aditivii menţionaţi la subpct.1), 2) şi 3) se includ în listă, împreună cu specificaţiile lor, indicând denumirea, numerele de identificare, cantitatea adăugată şi denumirea grupei funcţionale conform prevederilor pct.3 din Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020:

1) aditivi pentru care a fost stabilit un conţinut maxim pentru cel puţin o categorie de animalele destinate/nedestinate producţiei de alimente;

2) aditivi încadraţi în categoriile "aditivi zootehnici" şi "coccidiostatice şi histomonostatice";

3) aditivi pentru care conţinuturile maxime recomandate, sunt depăşite.

2. Cantitatea adăugată menţionată la pct.1 se exprimă drept cantitatea de aditiv destinat hranei animalelor, cu excepţia cazurilor în care "conţinut minim/maxim" a aditivului respectiv este indicat în condiţiile Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020.

3. Pentru aditivii destinaţi hranei animalelor din grupa funcţională "vitamine, provitamine şi substanţe bine definite din punct de vedere chimic, cu efect similar", eticheta poate preciza cantitatea totală garantată la rubrica "Constituenţi analitici" în loc de a se preciza cantitatea adăugată la rubrica "Aditivi".

4. Denumirea grupei funcţionale a aditivilor menţionată la pct.1, 5 şi
7 poate fi înlocuită cu următoarea abreviere:

5. Aditivii destinaţi hranei animalelor marcaţi pe etichete prin cuvinte, imagini sau mijloace grafice sunt indicaţi conform pct.1, 2 şi 3.

6. Persoana responsabilă de etichetare comunică, la cererea cumpărătorului, denumirea, numărul de identificare şi grupa funcţională a aditivilor destinaţi hranei animalelor care nu sunt menţionaţi la pct.1, 3 şi 5, cu excepţia compuşilor aromatizanţi.

7. Prin derogare de la pct.1 pentru aditivii întrebuinţaţi în hrana pentru animalele nedestinate producţiei de alimente, din grupurile funcţionale "conservanţi", "antioxidanţi", "coloranţi" şi "compuşi aromatizanţi, se indică doar grupa funcţională în cauză. În acest caz, informaţia menţionată la pct.1 şi
3 se comunică, la cererea cumpărătorului, de către operatorul din domeniul hranei pentru animale.

8. Aditivii destinaţi hranei animalelor care nu sunt menţionaţi la pct.1, 3 şi 5 pot fi etichetaţi voluntar cu denumirea lor sau, în cazul compuşilor aromatizanţi, cu grupa lor funcţională.

9. Fără a se aduce atingere dispoziţiilor de la pct.8, în cazul în care un aditiv nutriţional sau senzorial destinat hranei animalelor este menţionat pe etichetă în mod voluntar, cantitatea de aditiv respectiv adăugată se menţionează în conformitate cu pct.1.

10. În cazul în care un aditiv aparţine mai multor grupe funcţionale, se indică grupa funcţională sau categoria corespunzătoare principalei sale funcţii în cazul hranei destinate animalelor.

11. Se etichetează detailat cu privire la utilizarea a materiilor prime destinate hranei animalelor şi hranei combinate pentru animale, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.27/2020.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele de etichetare a constituenţilor analitici utilizaţi în hrana

animalelor destinate/nedestinate producţiei de alimente

12. Constituenţii analitici din hrana pentru animalele destinate/nedestinate producţiei de alimente se indică pe etichetă, precedaţi de rubrica "Constituenţi analitici", conform tabelului 1 şi 2 din prezenta secţiune.

Tabelul 1

Constituenţii analitici utilizaţi în hrana pentru

animalelor destinate producţiei de alimente

Tabelul 2

Constituenţii analitici utilizaţi în hrana pentru animalele

nedestinate producţiei de alimente

13. Substanţele indicate în prezenta secţiune, care sunt şi aditivi nutriţionali sau senzoriali, se declară împreună cu cantităţile lor totale corespunzătoare.

Anexa nr.7

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

SUBSTANŢELE NEDORITE DIN FURAJE

Secţiunea 1

Cerinţe generale privind substanţe nedorite din furaje

1. Produsele pentru furaje sunt considerate neconforme în cazul în care nivelul de substanţe nedorite pe care îl conţin nu respectă nivelurile maxime prevăzute în secţiunea a 2-a din prezenta anexă.

2. Substanţele nedorite pot fi tolerate în produsele pentru furaje numai sub rezerva condiţiilor prevăzute în secţiunea a 2-a din prezenta anexă.

3. Pentru a reduce sau a elimina sursele de substanţe nedorite din produsele pentru furaje, Agenţia, în cooperare cu operatorii din domeniul hranei pentru animale, desfăşoară investigaţii pentru a identifica sursele de substanţe nedorite, în cazurile în care nivelurile maxime sunt depăşite şi în cazurile în care se detectează niveluri sporite ale unor astfel de substanţe, având în vedere nivelurile de bază. În cazul nivelurilor sporite, sunt stabilite praguri de acţiune pentru a declanşa astfel de investigaţii. Pragurile de acţiune sunt prevăzute în secţiunea a 3-a din prezenta anexă.

4. Produsele pentru furaje care conţin substanţe nedorite, ce depăşesc nivelul maxim stabilit în secţiunea a 2-a din prezenta anexă nu pot fi amestecate în vederea diluării cu aceleaşi produse pentru furaje sau cu alte produse asemănătoare.

5. Furajele complementare nu pot conţine, având în vedere proporţia prescrisă pentru utilizarea lor în raţia zilnică, niveluri din substanţele nedorite menţionate în secţiunea a 2-a din prezenta anexă, care să le depăşească pe cele fixate pentru furaje complete.

6. În cazul în care nivelul maxim stabilit în secţiunea a 2-a din prezenta anexă sau o substanţă nedorită care nu figurează în această anexă, periclitează sănătatea animală sau a oamenilor sau afectează mediul înconjurător, Agenţia înaintează Guvernului propuneri de modificare a secţiunii a 2-a pentru a reduce nivelul maxim existent sau interzice prezenţa substanţei nedorite în cauză în produsele pentru furaje.

7. La cererea Agenţiei, Guvernul actualizează prevederile secţiunilor a 2-a şi a 3-a din prezenta anexă prin definirea criteriilor de acceptabilitate pentru procedeele de detoxifiere, care se adaugă criteriilor prevăzute pentru produsele destinate furajelor care au fost supuse acestor procedee.

8. Criteriile de acceptabilitate pentru procedeele de detoxifiere pentru produsele destinate hranei pentru animale, menţionate la pct.8 sunt definite conform prevederilor secţiunii a 4-a din prezenta anexă.

Secţiunea a 2-a

Limite maxime de substanţe nedorite din furaje

Tabelul 1

Contaminanţi anorganici şi compuşi pe bază de azot

Tabelul 2

Micotoxine

Tabelul 3

Toxine inerente plantelor

Tabelul 4

Compuşi organocloruraţi (cu excepţia dioxinelor şi a PCB-urilor)

Tabelul 5

Dioxine şi PCB

(3) Peştele proaspăt şi alte animale acvatice, livrate şi
utilizate direct fără prelucrare intermediară pentru producţia de hrană pentru animale cu blană, nu fac obiectul nivelurilor maxime, în timp ce nivelurile maxime de 3,5 ng OMS-PCDD/F-TEQ/kg de produs şi de 6,5 ng OMS-PCDD/F-PCB-TEQ/kg de produs sunt aplicabile peştelui proaspăt, iar nivelul de 20 ng OMS-PCDD/F-PCB-TEQ/kg de produs este aplicabil ficatului de peşte utilizat pentru hrănirea directă a animalelor de companie, a animalelor din grădinile zoologice şi de circ sau sunt utilizate ca materie primă pentru hrana animalelor de companie. Produsele sau proteinele animale prelucrate obţinute de la aceste animale (animale cu blană, animale de companie, animalele din grădinile zoologice şi de circ) nu pot intra în lanţul alimentar şi nu pot fi oferite ca hrană animalelor de fermă crescute, îngrăşate sau reproduse pentru producţia de produse alimentare.

(4) Peştele proaspăt şi alte animale acvatice, livrate şi
utilizate direct fără prelucrare intermediară pentru producţia de hrană pentru animale cu blană, nu fac obiectul nivelurilor maxime, în timp ce nivelurile maxime de 75 μg/kg de produs sunt aplicabile peştelui proaspăt, iar nivelul de 200 μg/kg de produs este aplicabil ficatului de peşte utilizat pentru hrănirea directă a animalelor de companie, a animalelor din grădinile zoologice şi de circ sau sunt utilizate ca materie primă pentru hrana animalelor de companie. Produsele sau proteinele animale prelucrate obţinute de la aceste animale (animale cu blană, animale de companie, animalele din grădinile zoologice şi de circ) nu pot intra în lanţul alimentar şi nu pot fi oferite ca hrană animalelor de fermă crescute, îngrăşate sau reproduse pentru producţia de produse alimentare

Tabelul 6

Impurităţi botanice dăunătoare

Tabelul 7

Aditivi furajeri autorizaţi în furajele nevizate,

ca urmare a transferului inevitabil

Secţiunea a 3-a

Pragurile de acţiune în baza cărora se declanşează investigaţii

Tabelul 8

Dioxine şi PCB-uri

Secţiunea a 4-a

Definirea criteriilor de acceptabilitate pentru procedeele

de detoxifiere aplicate produselor destinate hranei pentru animale

9. Prevederile prezentei secţiuni se aplică unui procedeu de detoxifiere prin care o substanţă nedorită enumerată în secţiunea a 2-a din prezenta anexă este îndepărtată în mod intenţionat din furajele contaminate neconforme ("procedeu de detoxifiere fizic"), este degradată sau fragmentată în compuşi inofensivi cu ajutorul unei substanţe chimice ("procedeu de detoxifiere chimic") sau este metabolizată, fragmentată sau dezactivată printr-un procedeu (micro)biologic în compuşi inofensivi ["procedeu de detoxificare (micro)biologic"].

10. Prevederile prezentei secţiuni nu se aplică procedeului de detoxifiere simple prin care contaminarea cu o substanţă nedorită este redusă sau eliminată prin rafinare, curăţare, triere sau eliminare mecanică a contaminanţilor sau a anumitor părţi ale furajelor contaminate.

11. Procedeul de detoxifiere se aplică numai în cazul în care:

1) procedeul este destinat exclusiv detoxifierii furajelor a căror neconformitate nu se datorează nerespectării deliberate a cerinţelor stabilite în pct.69-78 din prezentele Cerinţe;

2) Agenţia a efectuat, o evaluare ştiinţifică a procedeului de detoxifiere şi
a concluzionat că procedeul de detoxifiere respectă criteriile de acceptabilitate, astfel cum sunt prevăzute la subsecţiunile 1, 2 şi  3 ale prezentei anexe.

12. Operatorii din domeniul hranei pentru animale se asigură că unităţile aflate sub controlul lor care efectuează un proces de detoxifiere menţionat la pct.9 sunt autorizate în conformitate cu prevederile pct.87 la prezentele Cerinţe.

13. Agenţia conform pct.85 menţionează în Lista unităţilor autorizate sanitar-veterinar procedeele de detoxifiere acceptate pentru unităţile autorizate în acest sens.

Subsecţiunea 1

Criterii de acceptabilitate pentru

procedeul de detoxifiere fizic

14. Agenţia efectuează o evaluare ştiinţifică a procedeului de detoxifiere fizic, examinând îndeplinirea următoarelor criterii:

1) procedeul este eficace;

2)procedeul nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului; şi

3)se garantează distrugerea fără riscuri a părţilor eliminate din furaje.

15. În scopul evaluării procedeului de detoxifiere fizic, operatorul din domeniul hranei pentru animale furnizează Agenţiei, pentru fiecare matrice (materii prime pentru furaje, furaje combinate, orice alt produs destinat hranei pentru animale) următoarele informaţii:

1) date care să demonstreze că procedeul de detoxifiere fizic elimină în mod eficient contaminanţii dintr-un lot de furaje, astfel încât lotul de furaje să respecte cerinţele secţiunilor 1-3 ale prezentei anexe;

2) date care să demonstreze că procedeul de detoxifiere fizic nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului; şi

3) garanţii cu privire la distrugerea fără riscuri a părţilor eliminate din furaje.

Subsecţiunea a 2-a

Criterii de acceptabilitate pentru procedeul

de detoxifiere chimic

16. Agenţia efectuează o evaluare ştiinţifică a procedeului de detoxifiere chimic, examinând îndeplinirea următoarelor criterii:

1) procedeul este efectuat cu ajutorul unei substanţe chimice acceptabile şi
cu o specificaţie completă;

2) procedeul este eficace şi ireversibil;

3) procedeul nu are drept rezultat prezenţa, în furajul detoxificat, a unor reziduuri dăunătoare ale substanţei chimice utilizate în procesul de detoxifiere;

4) procedeul nu generează produse de reacţie ale contaminantului care pun în pericol sănătatea animală, sănătatea publică şi mediul; şi

5) procedeul nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului.

17. În scopul evaluării procedeului de detoxifiere chimic, operatorul din domeniul hranei pentru animale furnizează Agenţiei, pentru fiecare matrice (materii prime pentru furaje, furaje combinate, orice alt produs destinat hranei pentru animale) următoarele informaţii:

1) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere este eficace (în sensul că furajul detoxificat îndeplineşte cerinţele secţiunilor 1-3 ale prezentei anexe) şi ireversibil;

2) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere nu are drept rezultat prezenţa unor reziduuri dăunătoare ale substanţei chimice folosite pentru detoxifiere (sub formă de compus părinte sau produs de reacţie) în produsul detoxificat;

3) informaţii detaliate privind substanţa chimică, modul de acţiune al substanţei chimice în ceea ce priveşte procedeul de detoxifiere şi evoluţia substanţei chimice;

4) date care să dovedească că produsele de reacţie ale contaminantului, rezultate în urma procedeului de detoxifiere, nu pun în pericol sănătatea animală, sănătatea publică şi mediul;

5) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului supus detoxifierii.

Subsecţiunea a 3-a

Criterii de acceptabilitate pentru procedeul

de detoxifiere (micro)biologic

18. Agenţia efectuează o evaluare ştiinţifică a procedeului de detoxifiere (micro)biologic, examinând îndeplinirea următoarelor criterii:

1) procedeul este efectuat cu ajutorul unui agent (micro)biologic acceptabil şi cu o specificaţie completă;

2) procedeul este eficace şi ireversibil;

3) procedeul nu are drept rezultat prezenţa, în furajul detoxificat, a unor reziduuri dăunătoare ale agentului (micro)biologic utilizat în procesul de detoxifiere;

4) procedeul nu generează metaboliţi ai contaminantului care pun în pericol sănătatea animală, sănătatea publică şi mediul; şi

5) procedeul nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului.

19. În scopul evaluării procedeului de detoxifiere (micro)biologic, operatorul din domeniul hranei pentru animale furnizează Agenţiei, pentru fiecare matrice (materii prime pentru furaje, furaje combinate, orice alt produs destinat hranei pentru animale) următoarele informaţii:

1) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere este eficace (în sensul că furajul detoxificat îndeplineşte cerinţele secţiunilor 1-3 ale prezentei anexe) şi ireversibil;

2) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere nu generează reziduuri dăunătoare ale agentului (micro)biologic folosit pentru detoxificare (sub formă de compus părinte sau produs de reacţie) în produsul detoxificat;

3) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere nu permite supravieţuirea unor microorganisme cu sensibilitate redusă la procedeul de detoxifiere;

4) informaţii detaliate privind modul de acţiune al agentului (micro)biologic în ceea ce priveşte procedeul de detoxifiere şi evoluţia agentului (micro)biologic;

5) date care să dovedească că metaboliţii contaminantului, rezultaţi în urma procedeului de detoxifiere, nu pun în pericol sănătatea animală, sănătatea publică şi mediul;

6) date care să dovedească că procedeul de detoxifiere nu afectează în mod negativ caracteristicile şi natura furajului supus detoxifierii.

Anexa nr.8

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

LISTA

materiilor prime pentru hrana animalelor

Secţiunea 1

Cerinţe generale

1. Utilizarea prezentei Liste de către operatorii din domeniul hranei pentru animale este voluntară. Cu toate acestea, denumirea unei materii prime destinate hranei pentru animale inclusă în secţiunea a 3-a poate fi utilizată numai pentru o materie primă destinată hranei pentru animale care respectă cerinţele rubricii în cauză.

2. Toate rubricile din secţiunea a 3-a a Listei materiilor prime pentru hrana animalelor respectă restricţiile privind utilizarea materiilor prime destinate hranei pentru animale în conformitate cu prezentele Cerinţe şi
în conformitate cu prevederile Regulamentului privind autorizarea activităţilor legate de obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1153/2003 în cazul materiilor prime destinate hranei pentru animale care sunt, sau sunt produse din, organisme modificate genetic sau care sunt rezultatul unui proces de fermentaţie a unor microorganisme modificate genetic. Materiile prime destinate hranei pentru animale care constau din sau care conţin subproduse de origine animală îndeplinesc cerinţele Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, iar utilizarea lor poate face obiectul unor restricţii în temeiul Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016. Operatorii din domeniul hranei pentru animale care utilizează o materie primă destinată hranei animalelor inclusă în prezenta Listă se asigură că ea este în conformitate cu prevederile capitolului II secţiunea 1 din prezentele Cerinţe.

3. "Foste produse alimentare" înseamnă produse alimentare, altele decât deşeurile de catering, care au fost fabricate în vederea consumului uman, dar care nu mai sunt destinate consumului uman din motive practice sau logistice sau din cauza unor probleme de fabricaţie sau a unor defecte de ambalare sau a altor defecte şi care nu prezintă niciun risc pentru sănătate atunci când sunt utilizate ca hrană pentru animale. Stabilirea conţinuturilor maxime de impurităţi sau alţi compuşi chimici menţionate la pct.8 subpct.1) din prezentele Cerinţe nu se aplică fostelor produse alimentare şi deşeurilor de catering. Stabilirea se aplică atunci când acestea sunt prelucrate ulterior pentru a se obţine hrană pentru animale.

[Pct.3 completat prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]

4. Conform pct.69 şi  70 din prezentele Cerinţe, materiile prime destinate hranei pentru animale nu trebuie să conţină impurităţi chimice rezultate din procesul de fabricaţie a lor şi nici adjuvanţi tehnologici, cu excepţia cazului în care în Registru este stabilit un conţinut maxim specific. În hrana pentru animale nu sunt prezente substanţe a căror utilizare este interzisă, iar pentru substanţele respective nu se stabilesc astfel de conţinuturi maxime. Din motive de transparenţă, materiile prime destinate hranei pentru animale cu reziduuri tolerate sunt completate cu informaţii relevante furnizate de operatorii din domeniul hranei pentru animale în contextul tranzacţiilor comerciale obişnuite.

5. În conformitate cu bunele practici menţionate la pct.69 şi 70 din prezentele Cerinţe, cu aplicarea principiului (cel mai mic nivel care se poate obţine în mod rezonabil) şi fără a aduce atingere aplicării prevederilor anexei nr.7 la prezentele Cerinţe, a prevederilor Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1191/2010, a prevederilor capitolelor I, II şi III din Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020 este adecvat să se precizeze în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor conţinuturile maxime pentru impurităţile chimice rezultate din procesul de fabricaţie sau din adjuvanţi tehnologici care sunt prezente la niveluri de cel puţin 0,1%. Conţinuturile maxime pot fi, de asemenea, stabilite în Lista pentru impurităţi chimice şi
adjuvanţi tehnologici conform prevederilor anexei nr.7 a prezentelor Cerinţe prezenţi la niveluri mai mici de 0,1% dacă se consideră că acest lucru este adecvat pentru bunele practici comerciale. Cu excepţia cazului în care se specifică altfel în secţiunile a 2-a sau a 3-a din prezenta anexă, orice conţinut maxim este exprimat sub forma unui raport greutate/greutate (dispoziţiile referitoare la impurităţi chimice şi adjuvanţi tehnologici stabilite în prezentul punct nu se aplică materiilor prime destinate hranei pentru animale menţionate în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor).

6. Conţinuturile maxime specifice pentru impurităţi chimice şi
adjuvanţi tehnologici sunt stabilite în descrierea procesului din secţiunea a 2-a, în descrierea materiei prime destinate hranei pentru animale din secţiunea a 3-a sau la sfârşitul unei categorii din secţiunea a 3-a. În cazul în care în secţiunea a 3-a este stabilit un conţinut maxim specific, orice conţinut maxim stabilit în secţiunea a 2-a pentru un anumit proces este aplicabil oricărei materii prime destinate hranei pentru animale menţionate în secţiunea a 3-a, cu condiţia că descrierea materiei prime destinate hranei pentru animale să facă trimitere la respectivul proces şi în măsura în care procesul în cauză corespunde descrierii din secţiunea a 2-a.

7. Materiile prime destinate hranei pentru animale care nu sunt menţionate în tabelul 12 din secţiunea a 3-a şi care au fost fabricate prin fermentare şi/sau în care sunt prezente în mod natural microorganisme pot fi introduse pe piaţă cu microorganisme vii atât timp cât utilizarea preconizată a materiilor prime destinate hranei pentru animale şi a hranei combinate pentru animale care conţin astfel de substanţe:

1) nu este reprezentată de multiplicarea microorganismelor; şi

2) nu este legată de o funcţie exercitată de microorganism(e) în conformitate cu aditivii specificaţi în Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020.

8. Prezenţa microorganismelor, precum şi a oricărei funcţii aferente acesteia, nu se menţionează pe materiile prime destinate hranei pentru animale şi pe hrana combinată pentru animale care le conţin.

9. Puritatea botanică a unei materii prime destinate hranei pentru animale nu este mai mică de 95%. Cu toate acestea, impurităţile botanice, cum ar fi reziduurile altor seminţe sau fructe oleaginoase derivate dintr-un proces de fabricaţie anterior, nu depăşesc 0,5% pentru fiecare tip de seminţe sau de fructe oleaginoase. Prin derogare de la aceste reguli generale, în Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a se stabileşte un nivel specific.

10. Denumirea comună/calificativul unuia sau mai multor procese menţionate în ultima coloană a glosarului de procese din secţiunea a 2-a se adaugă (prin derogare de la această obligaţie, pentru procesul "uscare" se poate adăuga denumirea comună/calificativul) la denumirea materiei prime destinate hranei pentru animale pentru a indica faptul că a fost supusă procesului (proceselor) respectiv(e). O materie primă destinată hranei pentru animale a cărei denumire este o combinaţie între o denumire menţionată în secţiunea a 3-a şi denumirea comună sau calificativul unuia sau al mai multor procese enumerate în secţiunea a 2-a este considerată ca fiind inclusă în Listă, iar eticheta sa conţine declaraţiile obligatorii aplicabile acestei materii prime destinate hranei pentru animale, astfel cum se menţionează în ultimele coloane din secţiunile a 2-a şi a 3-a, după caz. Ori de câte ori este menţionată în ultima coloană din secţiunea a 2-a, metoda specifică utilizată pentru proces este specificată în denumirea materiei prime destinate hranei pentru animale.

11. Dacă procesul de fabricaţie al unei materii prime destinate hranei pentru animale este diferit faţă de descrierea procesului vizat, astfel cum se menţionează în glosarul proceselor din secţiunea a 2-a, procesul de fabricaţie se menţionează în descrierea materiei prime destinate hranei pentru animale în cauză.

12. Pentru o serie de materii prime destinate hranei pentru animale se pot utiliza sinonime. Astfel de sinonime sunt incluse între paranteze drepte în coloana "denumire" a rubricii pentru materia primă destinată hranei pentru animale în cauză din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a.

13. În descrierea materiilor prime destinate hranei pentru animale din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a, cuvântul "produs" este utilizat în locul cuvântului "subprodus", pentru a reflecta situaţia pieţei şi terminologia utilizată în practică de operatorii din domeniul hranei pentru animale, pentru a evidenţia valoarea comercială a materiilor prime destinate hranei pentru animale.

14. Denumirea botanică a unei plante este consemnată numai în descrierea primei rubrici din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a referitoare la planta respectivă.

15. Principiul de bază pentru etichetarea obligatorie a constituenţilor analitici ai unei anumite materii prime destinate hranei pentru animale din Listă este menţionarea faptului că un anumit produs conţine concentraţii mari dintr-un constituent specific sau că procesul de fabricaţie a schimbat caracteristicile nutriţionale ale produsului.

16. Prevederile pct.8 subpct.7) din prezentele Cerinţe, stabilesc reglementări de etichetare privind conţinutul de umiditate. Prevederile pct.39 subpct. 2) din prezentele Cerinţe stabilesc reglementări de etichetare privind alţi constituenţi analitici. În plus, pct.8 subpct.6) solicită declararea nivelului de cenuşă insolubilă în acid clorhidric dacă el depăşeşte 2,2% în general sau, pentru o anumită materie primă destinată hranei pentru animale, dacă depăşeşte nivelul stabilit în anexa nr.9 la prezentele Cerinţe. Totuşi, anumite rubrici din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a fac excepţie de la aceste reguli, după cum urmează:

1) declaraţiile obligatorii privind constituenţii analitici din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a înlocuiesc declaraţiile obligatorii astfel cum se menţionează în secţiunea relevantă din în anexa nr.9 la prezentele Cerinţe;

2) dacă coloana referitoare la declaraţiile obligatorii din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a nu menţionează niciunul dintre constituenţii analitici care ar trebui declaraţi în conformitate cu secţiunea relevantă din în anexa nr.9 la prezentele Cerinţe, niciunul dintre constituenţii respectivi nu trebuie să fie menţionaţi pe etichetă. Totuşi, pentru cenuşa insolubilă în acid clorhidric, atunci când nu este stabilit niciun nivel în Lista materiilor prime pentru hrana  animalelor din secţiunea a 3-a, nivelul se declară dacă depăşeşte 2,2%;

3) când se menţionează unul sau mai multe niveluri specifice de umiditate în coloana "declaraţii obligatorii" din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor din secţiunea a 3-a, nivelurile respective se aplică în locul nivelurilor de la pct.8 subpct.7) din prezentele Cerinţe. Cu toate acestea, dacă conţinutul de umiditate este mai mic de 14%, nu este obligatoriu să fie declarat. În cazul în care în coloana respectivă nu este menţionat niciun nivel specific de umiditate, se aplică pct.8 subpct.7) din prezentele Cerinţe.

17. Un operator din domeniul hranei pentru animale care pretinde că o materie primă destinată hranei pentru animale are mai multe proprietăţi decât cele specificate în coloana "descriere" din Lista materiilor prime pentru hrana animalelor pentru animale din secţiunea a 3-a sau se referă la un proces menţionat în secţiunea a 2-a care poate fi asimilat unei menţiuni (de exemplu, protecţie faţă de degradabilitatea ruminală) respectă pct.31 din prezentele Cerinţe. În plus, materiile prime destinate hranei pentru animale pot viza un anumit scop nutriţional în conformitate cu prevederile capitolului II secţiunea a 2-a din prezentele Cerinţe.

Secţiunea a 2-a

Lista proceselor

Secţiunea a 3-a

Lista materiilor prime pentru hrana animalelor

Tabelul 1

Boabe de cereale şi produse derivate

Tabelul 2

Seminţe oleaginoase, fructe oleaginoase şi produse derivate

Tabelul 3

Seminţe de leguminoase şi produse derivate

Tabelul 4

Tuberculi, rădăcini şi produse derivate

Tabelul 5

Alte seminţe şi fructe şi produse derivate

Tabelul 6

Furaje şi furaje neprelucrate, precum şi produse derivate

Tabelul 7

Alte plante, alge şi produse derivate

Tabelul 8

Produse lactate şi produse derivate

Materiile prime destinate hranei pentru animale din prezentul tabel îndeplinesc cerinţele prevăzute în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi
pot face obiectul unor restricţii de utilizare în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016.

Tabelul 9

Produse provenite de la animale terestre şi produse derivate

Materiile prime destinate hranei pentru animale din prezentul tabel îndeplinesc cerinţele prevăzute în Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi
pot face obiectul unor restricţii de utilizare în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016.

Tabelul 10

Peşte, alte animale acvatice şi produse derivate

Materiile prime destinate hranei pentru animale din prezentul tabel îndeplinesc cerinţele din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi pot face obiectul unor restricţii de utilizare în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016.

Tabelul 11

Minerale şi produse derivate

Materiile prime destinate hranei pentru animale din prezentul tabel îndeplinesc cerinţele din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi pot face obiectul unor restricţii de utilizare în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016.

Tabelul 12

Produse şi subproduse obţinute prin fermentare utilizând

microorganisme, inactivate, rezultând absenţa microorganismelor vii

Materiile prime destinate hranei pentru animale menţionate în prezentul tabel care sunt sau care sunt produse din organisme modificate genetic sau care rezultă dintr-un proces de fermentaţie implicând microorganisme modificate genetic sunt conforme cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1153/2003 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea activităţilor legate de obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic.

Tabelul 13

Produse şi subproduse rezultate din procesele industriei alimentare

Materiile prime destinate hranei pentru animale din prezentul tabel îndeplinesc cerinţele din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi pot face obiectul unor restricţii de utilizare în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.404/2016.

Anexa nr.9

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

Declaraţie obligatorie privind materiile prime pentru furaje

Anexa nr.10

la Cerinţele sanitar-veterinare

faţă de hrana pentru animale

Categoriile de materii prime pentru furaje utilizate la etichetarea

furajelor combinate pentru animalele de companie

[Anexa nr.11 introdusă prin Hot.Guv. nr.110 din 23.02.2022, în vigoare 18.03.2022]