– Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi de modificare a Directivei (UE) 2012/27, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 158 din 14 iunie 2019, CELEX: 02019L0944, în varianta adaptată şi aprobată prin deciziile Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2021/13/MC-EnC şi nr.2022/03/MC-EnC, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/1711;

– Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piaţa internă de energie electrică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 158 din 14 iunie 2019, CELEX: 02019R0943, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2022/03/MC-EnC, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1747;

– Regulamentul (UE) nr.1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 326 din 8 decembrie 2011, CELEX: 02011R1227, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2018/10/MC-EnC;

– Regulamentul (UE) 2015/1222 al Comisiei din 24 iulie 2015 de stabilire a unor linii directoare privind alocarea capacităţilor şi gestionarea congestiilor (art.2 pct.23, art.4, 5, 6 şi 9, precum şi art.32 şi 33), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 197 din 25 iulie 2015, CELEX: 02015R1222, în varianta adaptată şi aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2022/03/MC-EnC, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/280.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Scopul legii şi sfera de aplicare

(1) Scopul prezentei legi este instituirea unui cadru normativ general privind organizarea, reglementarea, asigurarea funcţionării eficiente şi monitorizării sectorului electroenergetic destinat să aprovizioneze consumatorii cu energie electrică în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă, să furnizeze stimulente investiţionale adecvate pentru producerea energiei electrice şi dezvoltarea reţelelor electrice, în special să încurajeze investiţiile pe termen lung într-un sistem electroenergetic decarbonizat şi durabil, precum şi să contribuie la realizarea altor obiective ale politicii de stat în domeniul energiei.

(2) Prezenta lege are ca obiectiv crearea unei pieţe integrate de energie electrică, care este competitivă, axată pe consumator, flexibilă, echitabilă şi transparentă. Legea stabileşte principiile fundamentale pentru funcţionarea eficientă a unei pieţe integrate de energie electrică, care asigură accesul nediscriminatoriu la piaţă al tuturor furnizorilor de resurse şi al consumatorilor, abilitează consumatorii, asigură competitivitatea şi consumul dispecerizabil, stocarea energiei şi eficienţa energetică, facilitează agregarea cererii şi a ofertei distribuite de energie electrică şi care permite integrarea sectorială şi integrarea pe piaţa de energie electrică a energiei electrice produse din surse regenerabile, precum şi remunerarea acesteia pe baza mecanismelor de piaţă.

(3) Legea urmăreşte să asigure preţuri şi costuri ale energiei electrice accesibile şi transparente pentru consumatori, un grad ridicat de securitate a aprovizionării cu energie electrică şi o tranziţie lină către un sistem energetic durabil, cu emisii reduse de dioxid de carbon. Aceasta stabileşte norme esenţiale privind protecţia şi abilitarea consumatorilor, noi forme de participare a consumatorilor, inclusiv prin intermediul consumului dispecerizabil, privind accesul deschis la piaţa integrată de energie electrică, accesul terţilor la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, cerinţele în materie de separare, maximizarea şi utilizarea eficientă a capacităţii transfrontaliere, echilibrarea eficientă, instrumentele de acoperire pe termen lung a riscurilor bazate pe mecanisme de piaţă, sarcinile şi obligaţiile operatorilor de sistem, ale operatorilor pieţei energiei electrice, ale operatorilor delegaţi şi ale participanţilor la piaţă, securitatea aprovizionării cu energie electrică, competenţa şi domeniul de activitate al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (în continuare – Agenţie), precum şi privind cooperarea regională şi paneuropeană a părţilor interesate.

(4) Sub incidenţa prezentei legi intră:

a) producerea energiei electrice;

b) transportul energiei electrice, inclusiv fluxurile transfrontaliere de energie electrică;

c) distribuţia energiei electrice;

d) tradingul cu energie electrică;

e) furnizarea energiei electrice;

f) stocarea energiei;

g) agregarea;

h) determinarea şi stabilirea preţurilor pentru energia electrică, precum şi determinarea şi aprobarea tarifelor reglementate în conformitate cu prezenta lege;

i) licenţierea genurilor de activitate din sectorul electroenergetic;

j) dezvoltarea instituţională necesară pentru buna funcţionare a sectorului electroenergetic şi a pieţei integrate de energie electrică;

k) accesul reglementat al părţilor terţe la reţelele electrice;

l) organizarea, funcţionarea şi monitorizarea pieţelor de energie electrică, accesul la pieţele de energie electrică, obligaţiile participanţilor la piaţă, precum şi asigurarea transparenţei şi integrităţii pieţelor de energie electrică;

m) protecţia şi abilitarea consumatorilor;

n) securitatea, în special securitatea aprovizionării cu energie electrică;

o) accesul la proprietatea publică sau privată pentru construirea, exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea, inclusiv retehnologizarea, reţelelor electrice;

p) principiile de cooperare şi interacţiune dintre organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, autoritatea învestită cu competenţe de reglementare şi monitorizare a activităţilor din sectorul electroenergetic, alţi actori-cheie din sectorul electroenergetic şi autorităţile de resort din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi principiile cooperării şi interacţiunii cu Secretariatul Comunităţii Energetice, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, precum şi cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (în continuare – ACER) şi cu Reţeaua Europeană a Operatorilor Sistemelor de Transport al Energiei Electrice (în continuare – ENTSO-E).

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

1. acces la reţeaua electrică – drept al utilizatorului de sistem, inclusiv al consumatorului final, de a se conecta la reţeaua electrică şi de a extrage şi/sau livra energia electrică în cantităţile şi pe perioada indicate în contractul pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice şi/sau în contractul pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice, cu respectarea condiţiilor stabilite în prezenta lege;

2. acord de racordare în condiţii flexibile – set de condiţii convenite pentru racordare la reţeaua electrică a centralelor electrice, a instalaţiilor de stocare şi/sau a instalaţiilor de utilizare, care include condiţii privind limitarea şi controlul injecţiei/extragerii de energie electrică în/din reţeaua electrică de transport sau de distribuţie;

3. act de corespundere – act emis de organul supravegherii energetice de stat în conformitate cu prezenta lege în urma examinării unei instalaţii electrice noi sau existente, a părţii electrice a centralei electrice sau a unei surse de energie electrică de rezervă, deţinute de instituţiile de învăţământ, inclusiv de învăţământ preşcolar, de instituţiile medicale, de azilurile de bătrâni sau de orfelinate, sau în urma examinării reţelei de iluminat public, prin care se confirmă corespunderea acestora cu documentaţia de proiect, precum şi conformitatea cu actele normative şi cu documentele normativ-tehnice specifice proceselor de amenajare şi exploatare a instalaţiilor şi centralelor electrice, inclusiv cu cele privind securitatea electrică. Actul de corespundere se emite şi în cazurile prevăzute la art.69 alin.(4) şi art.73 alin.(5);

4. adecvanţă – capacitate a surselor de energie electrică dintr-o zonă de a acoperi consumul de energie electrică din acea zonă;

5. agregare – activitate, desfăşurată de o persoană fizică sau juridică, de combinare a sarcinilor electrice ale mai multor consumatori sau a energiei electrice produse la mai multe centrale electrice în vederea vânzării, a cumpărării sau a licitării pe orice piaţă de energie electrică;

6. agregator independent – participant la piaţă titular de licenţă pentru agregare care desfăşoară activitate de agregare în condiţiile prezentei legi şi care nu este afiliat furnizorului consumatorului său;

7. alocare a capacităţii – atribuire a capacităţii interzonale;

8. avarie – perturbare în funcţionarea instalaţiilor sau a echipamentelor reţelei electrice ori în funcţionarea centralei electrice, care a condus la o abatere periculoasă a parametrilor regimului de funcţionare a reţelei electrice sau a centralei electrice respective de la parametrii stabiliţi în documentele normativ-tehnice în domeniu;

9. capacitate de consum – consum de energie electrică al unui consumator final la utilizarea integrală a capacităţii de producere a consumatorului final respectiv, care include consumul total de energie electrică al consumatorului final respectiv ca entitate economică unică, în măsura în care consumul are loc pe pieţe de energie electrică cu preţuri angro relaţionate între ele. La aplicarea prezentei noţiuni nu se ia în considerare consumul de energie electrică în locurile de consum individuale care aparţin aceluiaşi consumator final şi care au o capacitate de consum mai mică de 600 GWh/an, în măsura în care aceste locuri de consum nu exercită o influenţă comună asupra preţurilor de pe pieţele angro de energie electrică din cauza amplasării lor geografice pe diferite pieţe de energie electrică relevante;

10. capacitate de echilibrare – volum de capacitate pe care un prestator de servicii de echilibrare a convenit să îl păstreze şi în privinţa căruia prestatorul de servicii de echilibrare a convenit să prezinte operatorului sistemului de transport, pe durata contractului încheiat cu acesta, oferte pentru o cantitate corespunzătoare de energie de echilibrare;

11. capacitate netă de transport coordonată – metodă de calculare a capacităţii pe baza principiului evaluării şi definirii ex ante a schimbului maxim de energie electrică între zone de ofertare adiacente;

12. capacitate de rezervă – cantitate a rezervelor pentru stabilizarea frecvenţei, a rezervelor pentru restabilirea frecvenţei sau a rezervelor de înlocuire care trebuie să fie la dispoziţia operatorului sistemului de transport;

13. capacitate interzonală – capacitate a sistemului electroenergetic interconectat de a permite transferul de energie electrică între zone de ofertare;

14. cele mai bune tehnici disponibile – în contextul protecţiei şi securităţii datelor într-un mediu de măsurare inteligentă, tehnicile cele mai eficiente, avansate şi adecvate din punct de vedere practic pentru a asigura, în principiu, temeiul pentru respectarea normelor aplicabile în materie de protecţie şi de securitate a datelor;

15. centrală electrică – ansamblu de instalaţii care convertesc energia primară în energie electrică, compus din unul sau din mai multe module de generare a energiei electrice racordate la reţeaua electrică;

16. centrală electrică de termoficare urbană – centrală electrică de termoficare sau centrală electrică de cogenerare de înaltă eficienţă care produce energie electrică şi termică şi care livrează energie termică în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică;

17. centrală electrică eligibilă care utilizează surse regenerabile de energie – centrală electrică care utilizează surse regenerabile de energie al cărei proprietar beneficiază de schema de sprijin prevăzută în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile;

18. certificare – procedură în cadrul căreia se examinează respectarea de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor privind separarea şi independenţa acestuia, precum şi a altor cerinţe relevante impuse operatorului sistemului de transport prin prezenta lege, şi care constituie o condiţie prealabilă pentru desemnarea prin licenţiere a operatorului sistemului de transport;

19. comercializare în contrapartidă – schimb interzonal de energie electrică, iniţiat de operatorii sistemelor de transport între două zone de ofertare pentru a soluţiona cazurile de congestie fizică;

20. componente de reţea complet integrate – componente de reţea care sunt integrate în reţelele electrice de transport sau de distribuţie, inclusiv instalaţii de stocare a energiei, şi care sunt utilizate exclusiv în scopul de a asigura o funcţionare sigură şi fiabilă a reţelelor electrice de transport sau de distribuţie şi nu pentru echilibrare sau gestionare a congestiilor;

21. comunitate de energie a cetăţenilor – persoană juridică care întruneşte următoarele condiţii cumulative:

a) se bazează pe participarea voluntară şi deschisă şi este controlată efectiv de membri sau asociaţi persoane fizice, autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întâi, societăţi comerciale micro şi mici;

b) are ca scop principal oferirea unor beneficii de mediu, economice sau sociale pentru membrii sau asociaţii săi ori pentru zonele locale în care îşi desfăşoară activitatea, mai degrabă decât obţinerea de profituri financiare;

c) se poate angaja în activităţi de producere, inclusiv din surse regenerabile, de distribuţie, de furnizare, de consum, de agregare, de stocare a energiei, în servicii de eficienţă energetică sau în servicii de vânzare a energiei electrice proprietarilor/deţinătorilor de vehicule electrice prin puncte de reîncărcare special amenajate sau poate furniza alte servicii energetice membrilor sau asociaţilor săi;

22. conducere centralizată a sistemului electroenergetic – planificare şi gestionare operativ-tehnologică unică a sistemului electroenergetic pentru asigurarea echilibrării şi a siguranţei funcţionării acestuia, pentru asigurarea stabilităţii tensiunii şi a continuităţii în aprovizionare cu energie electrică, pentru gestionarea fluxurilor de energie electrică în reţelele electrice de transport şi pentru coordonarea schimburilor transfrontaliere de energie electrică;

23. congestie – situaţie în care nu pot fi satisfăcute toate solicitările participanţilor la piaţă de a tranzacţiona între zone din reţea, întrucât acestea ar afecta semnificativ fluxurile fizice pe elemente de reţea care nu pot face faţă fluxurilor respective;

24. congestie structurală – congestie în reţeaua electrică de transport care poate fi definită fără ambiguitate, este previzibilă, este stabilă geografic de-a lungul timpului şi reapare frecvent în condiţii normale de funcţionare a sistemului electroenergetic;

25. consum dispecerizabil – modificare a sarcinii electrice de către consumatorii finali faţă de configuraţiile obişnuite sau curente de consum al energiei electrice ca răspuns la semnalele pieţei, inclusiv ca răspuns la preţurile energiei electrice care variază în funcţie de ora de consum sau la stimulentele financiare, sau ca răspuns la acceptarea ofertei consumatorului final de a vinde serviciul de reducere sau de creştere a cererii la un anumit preţ pe o piaţă organizată, fie în mod individual sau prin agregare;

26. consumator – consumator angro şi consumator final de energie electrică;

27. consumator activ – consumator final sau grup de consumatori finali care acţionează împreună, care consumă sau stochează energia electrică produsă în spaţiile pe care le deţine situate în zone limitate ori care consumă sau stochează energie electrică autoprodusă sau partajată la alte spaţii, ori care vinde energie electrică autoprodusă sau participă la programe de flexibilitate sau de eficienţă energetică, cu condiţia ca activităţile respective să nu constituie principala sa activitate comercială sau profesională;

28. consumator angro – persoană fizică întreprinzător individual sau persoană juridică care cumpără energie electrică în vederea revânzării acesteia în interiorul sau în exteriorul sistemului electroenergetic în cadrul căruia este stabilită persoana respectivă;

29. consumator casnic – consumator care cumpără energie electrică pentru consumul casnic propriu, cu excepţia consumului aferent activităţilor comerciale sau profesionale;

30. consumator final – consumator care cumpără energie electrică pentru consum propriu;

31. consumator noncasnic – persoană fizică sau juridică care cumpără energie electrică în alte scopuri decât pentru consumul casnic propriu, inclusiv producător, consumator industrial, societate comercială micro, mică sau mijlocie şi consumator angro;

32. contract de furnizare a energiei electrice – contract în baza căruia se furnizează energie electrică, dar care nu include instrumente derivate de energie electrică;

33. contract de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice – contract de furnizare a energiei electrice încheiat între un furnizor şi un consumator final, care reflectă variaţia de preţ pe pieţele de energie electrică pe termen scurt, inclusiv pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică, la intervale cel puţin egale cu intervalele de decontare de pe piaţă;

34. contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix – contract de furnizare a energiei electrice încheiat între un furnizor şi un consumator final, prin care se garantează că clauzele şi condiţiile contractuale, inclusiv preţul, rămân neschimbate pe durata contractului, dar care, pentru un preţ fix, poate include un element flexibil, de exemplu variaţii de preţ în perioadele de vârf şi în afara perioadelor de vârf, şi în legătură cu care singurele modificări din factură pot să rezulte numai din elemente care nu sunt determinate de furnizori, cum ar fi impozitele şi taxele;

35. control asupra unei întreprinderi – drepturi, contracte sau alte mijloace care, ţinând cont de circumstanţele de drept sau de fapt implicate, conferă, separat sau în combinaţie, posibilitatea de a exercita o influenţă decisivă asupra unei întreprinderi, în special prin:

a) dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă integrală sau parţială asupra activelor unei întreprinderi;

b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi;

36. criză de energie electrică – situaţie existentă sau iminentă în care există un deficit semnificativ de energie electrică, astfel cum este definit în planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic, aprobat de Guvern, sau în care este imposibil să se furnizeze energie electrică consumatorilor finali;

37. dezechilibru – volum de energie calculat pentru o parte responsabilă pentru echilibrare şi care reprezintă diferenţa dintre volumul alocat atribuit respectivei părţi responsabile pentru echilibrare şi poziţia finală a respectivei părţi responsabile pentru echilibrare, inclusiv orice ajustare a dezechilibrului aplicată respectivei părţi responsabile pentru echilibrare, într-un anumit interval de decontare a dezechilibrelor;

38. dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie – majorare a capacităţii reţelei electrice de distribuţie existente sau construire a unor noi reţele sau porţiuni de reţele electrice de distribuţie;

39. dezvoltare a reţelei electrice de transport – majorare a capacităţii reţelei electrice de transport existente sau construire a unor noi reţele sau porţiuni de reţele electrice de transport;

40. dispecerizare – activitate tehnică specifică sistemului electroenergetic, desfăşurată de unităţi specializate ale operatorului sistemului de transport după modelul de autodispecerizare, în scopul exploatării coordonate a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale sistemului electroenergetic care necesită o comandă unică;

41. dispecerizare prioritară – dispecerizare a centralelor electrice pe baza unor criterii diferite de ordinea economică a ofertelor, acordându-se prioritate dispecerizării anumitor tehnologii de producţie;

42. distribuţie a energiei electrice – transmitere a energiei electrice prin reţelele electrice de distribuţie în vederea livrării acesteia către consumatori, fără a include furnizarea;

43. echilibrare – totalitate a acţiunilor şi proceselor, în toate intervalele de timp, prin care operatorul sistemului de transport asigură în mod constant atât menţinerea frecvenţei sistemului electroenergetic în limitele de stabilitate predefinite, cât şi conformitatea cu cantitatea rezervelor de capacitate necesare în legătură cu calitatea cerută;

44. echipament de măsurare – dispozitiv sau sistem destinat să măsoare cantitatea de energie electrică livrată şi, după caz, puterea electrică în scopul facturării;

45. echipament de măsurare convenţional – echipament de măsurare, analog sau electronic, care nu are capacitatea de a transmite şi de a primi date;

46. electrician autorizat – persoană fizică autorizată de către organul supravegherii energetice de stat cu dreptul de a executa instalaţii electrice, centrale electrice, instalaţii de stocare a energiei şi, respectiv, cu dreptul de a întocmi documentaţia aferentă lucrărilor efectuate;

47. element critic de reţea – element al reţelei electrice, fie în cadrul unei zone de ofertare, fie între zonele de ofertare, luat în considerare în procesul de calculare a capacităţii, care limitează cantitatea de energie electrică ce poate fi schimbată;

48. energie de echilibrare – energie utilizată de operatorul sistemului de transport pentru echilibrare, furnizată de unul sau de mai mulţi furnizori de servicii de echilibrare;

49. externalizare a unui serviciu sau a unei lucrări – transferare de către operatorul de sistem către o parte terţă a unui serviciu sau a unei lucrări pe care acesta trebuie să îl/să o îndeplinească în conformitate cu prezenta lege şi în conformitate cu condiţiile licenţei, fără a include cesiunea licenţei către o parte terţă;

50. flexibilitate – capacitate a unui sistem electroenergetic de a se adapta la variaţia producerii şi a consumului energiei electrice şi la disponibilitatea reţelei electrice, în intervalele de timp relevante ale pieţei energiei electrice;

51. flux transfrontalier – flux fizic de energie electrică în reţelele electrice de transport ale Republicii Moldova, care rezultă din impactul activităţii producătorilor şi/sau consumatorilor din afara Republicii Moldova asupra reţelei sale electrice de transport;

52. furnizare a energiei electrice – vânzare, inclusiv revânzare, a energiei electrice către consumatori;

53. furnizor – întreprindere electroenergetică titulară de licenţă pentru furnizarea energiei electrice care furnizează energie electrică în condiţiile prezentei legi;

54. furnizor al serviciului universal – furnizor care, în contextul obligaţiei de serviciu public, trebuie să asigure serviciul universal consumatorilor casnici şi societăţilor comerciale micro şi mici;

55. furnizor central de energie electrică – entitate desemnată de Guvern pentru a cumpăra energie electrică de la producătorii care generează energie electrică la centralele electrice eligibile care utilizează surse regenerabile de energie şi, pentru o perioadă definită de timp, energia electrică produsă de centralele electrice de termoficare urbane, precum şi pentru a furniza această energie pe piaţa energiei electrice în condiţiile prezentei legi, la preţuri reglementate, aprobate de către Agenţie;

56. furnizor de servicii de echilibrare – participant la piaţă care furnizează operatorului sistemului de transport fie energie de echilibrare, fie capacitate de echilibrare, fie atât energie de echilibrare, cât şi capacitate de echilibrare;

57. furnizor de ultimă opţiune – furnizor care este desemnat să asigure furnizarea energiei electrice către consumatorii finali ai unui furnizor care şi-a încetat activitatea;

58. informaţii cu caracter exact – informaţii care indică un ansamblu de circumstanţe existente sau despre care există motive justificate de a crede că vor exista ori un eveniment care a avut loc sau despre care există motive justificate de a crede că va avea loc şi care sunt suficient de precise pentru a duce la o concluzie în legătură cu efectul posibil al tuturor circumstanţelor sau al evenimentului respectiv asupra preţurilor la produsele energetice angro;

59. informaţii de facturare – informaţii prezentate în factura consumatorului final, cu excepţia unei solicitări de plată;

60. informaţii privilegiate – informaţii cu caracter exact care nu au fost făcute publice, care se referă, direct sau indirect, la unul sau mai multe produse energetice angro şi care, dacă ar fi făcute publice, ar putea influenţa în mod semnificativ preţurile acestor produse energetice angro. În sensul prezentei definiţii, prin informaţii se înţelege:

a) informaţii care trebuie făcute publice în conformitate cu prezenta lege, cu codurile reţelelor electrice, cu liniile directoare, cu Regulile pieţei energiei electrice, precum şi în conformitate cu alte acte normative de reglementare aprobate de către Agenţie;

b) informaţii privind capacitatea şi utilizarea centralelor electrice, a instalaţiilor de stocare a energiei şi a reţelelor electrice de transport, inclusiv informaţii privind indisponibilitatea planificată sau neplanificată a acestora;

c) informaţii care trebuie divulgate în conformitate cu prezenta lege şi cu actele normative de reglementare aprobate de către Agenţie sau în conformitate cu prevederile contractelor de pe piaţa angro a energiei electrice, în măsura în care aceste informaţii ar putea avea un efect semnificativ asupra preţului produselor energetice angro; şi

d) alte informaţii pe care un participant la piaţă rezonabil ar putea să le utilizeze pentru a-şi fundamenta decizia de a încheia o tranzacţie referitoare la un produs energetic angro sau de a emite un ordin de tranzacţionare a acestuia;

61. informaţii sensibile privind protecţia infrastructurii critice – informaţii cu privire la infrastructura critică, în sensul definit în Legea nr.120/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, care, dacă ar fi divulgate, ar putea fi utilizate pentru a planifica şi acţiona în vederea perturbării sau distrugerii obiectivelor infrastructurii critice;

62. instalaţie electrică – instalaţie de racordare şi instalaţie de utilizare;

63. instalaţie de racordare – instalaţie prin care centrala electrică, instalaţia de stocare a energiei sau instalaţia de utilizare se racordează la reţeaua electrică de transport sau la reţeaua electrică de distribuţie, inclusiv la sistemul de distribuţie închis sau la sistemul de curent continuu de înaltă tensiune (sistemul HVDC);

64. instalaţie de stocare a energiei – în sistemul electroenergetic, instalaţie în care are loc stocarea energiei;

65. instalaţie de utilizare – ansamblu de instalaţii şi aparate ale consumatorului final destinate utilizării energiei electrice;

66. instrument derivat de energie electrică – instrument financiar definit în conformitate cu Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital, a cărui valoare se bazează pe un indice sau un grup de indici de pe pieţele de energie electrică, conceput pentru a permite participanţilor la piaţă să tranzacţioneze noi poziţii sau să îşi acopere riscurile, cu condiţia că instrumentul are legătură cu sectorul electroenergetic;

67. interconexiune – linie electrică de transport care traversează sau care trece peste frontiera dintre Republica Moldova şi părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau peste frontiera dintre Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene şi care conectează sistemul electroenergetic al Republicii Moldova cu cele ale părţilor contractante şi/sau cu cele ale statelor membre ale Uniunii Europene;

68. interconexiune nouă – interconexiune care nu era finalizată la 1 iulie 2007;

69. interoperabilitate – în contextul contorizării inteligente, capacitate a două sau a mai multor reţele, sisteme, dispozitive, aplicaţii sau componente energetice sau de comunicaţii de a lucra în corelaţie, de a schimba şi de a utiliza informaţii în vederea îndeplinirii funcţiilor stabilite;

70. interval de decontare a dezechilibrelor – perioadă de timp pentru care se calculează dezechilibrul părţilor responsabile pentru echilibrare;

71. întreprindere electroenergetică – persoană fizică sau juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova în calitate de întreprindere, care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producere, de transport, de distribuţie a energiei electrice, de agregare, de consum dispecerizabil, de stocare a energiei, de trading cu energie electrică, de furnizare sau de cumpărare a energiei electrice şi care îndeplineşte funcţii comerciale, tehnice sau de întreţinere aferente activităţilor respective, fără a include consumatorii finali;

72. întreprindere electroenergetică integrată – întreprindere electroenergetică integrată pe orizontală sau întreprindere electroenergetică integrată pe verticală;

73. întreprindere electroenergetică integrată pe orizontală – întreprindere electroenergetică care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de producere a energiei electrice în vederea vânzării, de transport, de distribuţie sau de furnizare a energiei electrice, precum şi o altă activitate care nu este legată de sectorul electroenergetic;

74. întreprindere electroenergetică integrată pe verticală – întreprindere electroenergetică sau grup de întreprinderi electroenergetice în care aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane au dreptul, direct sau indirect, să exercite controlul, astfel cum este definit în prezenta lege, şi care desfăşoară cel puţin una dintre activităţile de transport sau de distribuţie a energiei electrice şi cel puţin una dintre activităţile de producere sau de furnizare a energiei electrice;

75. întreprindere înrudită – întreprindere afiliată care deţine majoritatea drepturilor de vot în cadrul altei întreprinderi şi/sau care are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de conducere ale unei alte întreprinderi şi care este, în acelaşi timp, acţionar, fondator al întreprinderii respective şi/sau care, în temeiul unui acord încheiat cu alţi acţionari, fondatori ai acestei întreprinderi, deţine controlul asupra drepturilor de vot în cadrul întreprinderii respective; şi/sau întreprindere dependentă în raport cu întreprinderea dominantă; şi/sau întreprindere asociată care exercită o influenţă semnificativă asupra politicii financiare şi de administrare a unei alte întreprinderi; şi/sau întreprindere influenţată de o altă întreprindere; şi/sau întreprinderi care aparţin aceloraşi acţionari, fondatori; şi/sau întreprinderi care, fără a depinde una de cealaltă, sunt reunite sub o conducere unică sau sunt conduse de organe compuse majoritar din aceleaşi persoane; şi/sau alte tipuri de întreprinderi afiliate;

76. întreprindere-mamă – întreprindere care exercită controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi controlate;

77. linie electrică directă – linie electrică care conectează o centrală electrică izolată de sistemul electroenergetic cu instalaţiile electrice ale unui consumator izolat sau linie electrică care conectează o centrală electrică şi un furnizor în vederea livrării energiei electrice direct către spaţiile, sucursalele şi consumatorii proprii;

78. loc de consum – amplasament al instalaţiilor electrice ale consumatorului final unde, printr-o singură instalaţie de utilizare, se consumă energia electrică livrată prin una sau mai multe instalaţii de racordare;

79. mecanism de asigurare a capacităţii – măsură prin care se asigură atingerea nivelului necesar de adecvanţă a resurselor prin remunerarea resurselor pentru disponibilitatea acestora, cu excepţia măsurilor legate de serviciile de sistem sau de gestionare a congestiilor;

80. model de autodispecerizare – model de programare şi de dispecerizare prin care programele de producere şi programele de consum, precum şi dispecerizarea centralelor electrice şi a locurilor de consum sunt determinate de agenţii de programare ai instalaţiilor respective;

81. obligaţie de serviciu public – obligaţie impusă întreprinderii electroenergetice în interes economic general, pentru o perioadă limitată de timp, care se poate referi la securitate, în special la securitatea aprovizionării cu energie electrică, la continuitate, la calitate şi la preţurile furnizărilor, precum şi la protecţia mediului, şi care nu este discriminatorie şi nu denaturează concurenţa în afară de ceea ce este strict necesar pentru a realiza obligaţia de serviciu public în cauză;

82. operator al pieţei energiei electrice – entitate titulară de licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice care furnizează un serviciu prin care ofertele de vânzare a energiei electrice sunt corelate cu ofertele de cumpărare a energiei electrice pe pieţele organizate de energie electrică;

83. operator al pieţei energiei electrice desemnat (OPEED) – operator al pieţei energiei electrice desemnat de către Agenţie, în conformitate cu prezenta lege, pentru a îndeplini sarcini legate de cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice;

84. operator al sistemului de distribuţie – întreprindere electroenergetică care desfăşoară activitatea de distribuţie a energiei electrice şi care răspunde de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie într-o anumită zonă şi, după caz, a interconexiunilor acestora cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii reţelelor electrice de distribuţie de a satisface pe termen lung un nivel rezonabil al cererii de prestare a serviciului de distribuţie a energiei electrice;

85. operator al sistemului de transport – întreprindere electroenergetică care desfăşoară activitatea de transport al energiei electrice şi de gestionare operativ-tehnologică a sistemului electroenergetic şi care răspunde de exploatarea, întreţinerea, modernizarea, inclusiv retehnologizarea, şi, dacă este necesar, de dezvoltarea reţelelor electrice de transport într-o anumită zonă şi, după caz, a interconexiunilor acestora cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii reţelelor electrice de transport de a satisface pe termen lung un nivel rezonabil al cererii de prestare a serviciului de transport al energiei electrice;

86. operator delegat – entitate căreia un operator al sistemului de transport sau un operator al pieţei energiei electrice desemnat i-a delegat obligaţii sau atribuţii specifice încredinţate acelui operator al sistemului de transport sau acelui operator al pieţei energiei electrice desemnat, sau entitate căreia Agenţia i-a atribuit obligaţiile sau atribuţiile respective;

87. operator de sistem – operator al sistemului de transport şi/sau operator al sistemului de distribuţie;

88. parametri de calitate – totalitate a caracteristicilor energiei electrice stabilite în standardele de calitate aprobate de organismul naţional de standardizare şi indicate ca obligatorii în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi în Regulile pieţei energiei electrice;

89. partajare a energiei – autoconsum al consumatorilor activi de energie electrică din surse regenerabile:

a) care este generată sau stocată în afara amplasamentului sau între amplasamente de către o instalaţie pe care o deţin, o concesionează sau o închiriază în întregime sau parţial; sau

b) în raport cu care le-a fost transferat dreptul respectiv de către un alt consumator activ, fie contra cost, fie gratuit;

90. parte contractantă a Comunităţii Energetice – ţară semnatară a Tratatului Comunităţii Energetice;

91. parte responsabilă pentru echilibrare – participant la piaţă sau reprezentantul desemnat al acestuia responsabil pentru dezechilibrele sale pe piaţa energiei electrice;

92. participant la piaţă – persoană fizică sau juridică care cumpără, vinde sau produce energie electrică, care este implicată în agregare sau care este un operator de consum dispecerizabil sau de servicii de stocare a energiei, inclusiv prin plasarea de ordine de tranzacţionare pe una sau pe mai multe pieţe de energie electrică, inclusiv pe pieţele de echilibrare;

93. piaţă a contractelor bilaterale (piaţă extrabursieră) – piaţă în care vânzarea şi cumpărarea energiei electrice au loc în afara unei pieţe organizate, direct între participanţii la piaţă, în baza unor contracte bilaterale pentru vânzarea şi cumpărarea energiei electrice;

94. piaţă angro a energiei electrice – orice piaţă din Republica Moldova pe care se tranzacţionează produse energetice angro;

95. piaţă cu amănuntul a energiei electrice – cadru organizat unde energia electrică este cumpărată de consumatorii finali de la furnizori în vederea satisfacerii consumului propriu de energie electrică;

96. pieţe de energie electrică – pieţe de energie electrică, inclusiv pieţele contractelor bilaterale (pieţele extrabursiere) şi pieţele organizate de energie electrică (burse de energie electrică, platforme de tranzacţionare administrate de operatorul pieţei energiei electrice), pieţele de tranzacţionare a energiei, a capacităţii, a serviciilor de echilibrare şi a serviciilor de sistem în toate intervalele de timp, inclusiv pieţele la termen, pentru ziua următoare şi intrazilnice;

97. piaţă de echilibrare – ansamblu de dispoziţii instituţionale, comerciale şi operaţionale care stabilesc gestionarea echilibrării bazată pe mecanisme de piaţă;

98. piaţă intrazilnică – piaţă angro a energiei electrice, organizată de operatorul pieţei energiei electrice, care asigură participanţilor la piaţă posibilitatea de a-şi acoperi curba reală de sarcină pentru o zi de livrare, prin mecanisme de tranzacţionare conform cărora vânzarea şi cumpărarea energiei electrice se efectuează în baza tranzacţiilor care au loc pentru o zi de livrare, după închiderea pieţei pentru ziua următoare şi înainte, cu o anumită perioadă, de începerea livrărilor;

99. piaţă organizată – bursă de energie electrică, platforme de tranzacţionare administrate de operatorul pieţei energiei electrice, broker pe energie, platformă pentru tranzacţionarea capacităţilor sau orice alt sistem ori mecanism în care interacţionează multiple interese de cumpărare sau de vânzare ale unor părţi terţe pentru produse energetice angro într-un mod care poate duce la o tranzacţie;

100. piaţă pentru ziua următoare – piaţă angro a energiei electrice, organizată de operatorul pieţei energiei electrice, care pune la dispoziţia participanţilor la piaţă mecanisme de tranzacţionare pentru vânzarea şi cumpărarea energiei electrice pentru fiecare interval de dispecerizare din ziua de livrare fizică a energiei electrice care urmează imediat după ziua de tranzacţionare;

101. planificare pe termen lung – planificare pe termen lung a necesarului de investiţii în capacităţile de producere, în reţelele electrice de transport şi de distribuţie în vederea satisfacerii cererii de energie electrică din sistem, a diversificării surselor şi a garantării continuităţii furnizării energiei electrice consumatorilor;

102. plată pentru rezoluţiunea contractului – plată sau penalitate pentru rezoluţiunea unui contract de furnizare a energiei electrice sau a unui contract de agregare, impusă consumatorilor de către furnizori sau de către agregatori;

103. plată pentru schimbarea furnizorului sau a agregatorului – plată sau penalitate pentru schimbarea furnizorului sau a agregatorului, inclusiv plată pentru rezoluţiunea contractului, impusă, direct sau indirect, consumatorilor de către furnizori, de către agregatori sau de către operatorii de sistem;

104. preţ pentru dezechilibru – preţ, care poate fi pozitiv, zero sau negativ, în fiecare interval de decontare a dezechilibrelor pentru un dezechilibru în orice direcţie;

105. proces de precalificare – proces de verificare a respectării de către un furnizor de capacitate de echilibrare a cerinţelor stabilite de operatorul sistemului de transport;

106. producător – persoană fizică sau juridică care produce energie electrică;

107. producere a energiei electrice – activitate de producere a energiei electrice;

108. producere distribuită – producere a energiei electrice în centrale electrice racordate la reţelele electrice de distribuţie;

109. produse energetice angro – contracte şi instrumente derivate de energie electrică astfel cum sunt prezentate în continuare, indiferent de locul şi modul de tranzacţionare:

a) contracte de furnizare a energiei electrice, în cazul în care livrarea se face în Republica Moldova sau în altă parte contractantă a Comunităţii Energetice;

b) contracte de prestare a serviciilor de transport al energiei electrice, în cazul în care livrarea se face în Republica Moldova sau în altă parte contractantă a Comunităţii Energetice;

c) contracte de furnizare şi distribuţie a energiei electrice către consumatorii finali cu o capacitate de consum mai mare de 600 GWh/an, în cazul în care livrarea se face în Republica Moldova sau în altă parte contractantă a Comunităţii Energetice;

110. produs specific de echilibrare – produs de echilibrare diferit de un produs standard de echilibrare;

111. produs standard de echilibrare – produs de echilibrare armonizat, definit de toţi operatorii sistemelor de transport pentru schimbul de servicii de echilibrare;

112. proiect demonstrativ – proiect care demonstrează că o tehnologie este o premieră de acest gen în Comunitatea Energetică şi reprezintă o inovaţie semnificativă care depăşeşte cu mult stadiul actual al tehnologiei;

113. punct de delimitare – loc în care instalaţiile electrice ale consumatorului final sau ale producătorului de energie electrică, sau ale operatorului instalaţiei de stocare se delimitează, în baza dreptului de proprietate, de instalaţiile electrice ale întreprinderii electroenergetice sau loc în care instalaţiile electrice ale întreprinderilor electroenergetice se delimitează în baza dreptului de proprietate;

114. punct de racordare – punct fizic prin care centrala electrică, instalaţia de stocare a energiei, instalaţia de utilizare, reţelele electrice de distribuţie sau sistemul HVDC se racordează la reţeaua electrică de transport sau la reţeaua electrică de distribuţie, inclusiv la sistemul de distribuţie închis sau la sistemul HVDC;

115. punct de reîncărcare – interfaţă care este capabilă să încarce, pe rând, câte un vehicul electric sau să schimbe, pe rând, câte o baterie a unui vehicul electric;

116. putere a centralei electrice – suma puterilor active nominale ale unităţilor generatoare ale unei centrale electrice;

117. racordare – executare de către operatorul de sistem a instalaţiei de racordare şi/sau punere sub tensiune a unei instalaţii de utilizare, a unei centrale electrice sau a unei instalaţii de stocare a energiei;

118. redispecerizare – măsură, inclusiv de restricţionare, activată de unul sau de mai mulţi operatori ai sistemului de transport sau de distribuţie prin modificarea producerii, a sarcinii electrice de consum sau a ambelor pentru a schimba fluxurile fizice din sistemul electroenergetic şi a soluţiona o congestie fizică sau a asigura siguranţa sistemului electroenergetic;

119. regiune de calcul al capacităţilor – zonă geografică în care se aplică calculul coordonat al capacităţilor;

120. reţea electrică – reţea electrică de transport şi reţea electrică de distribuţie;

121. reţea electrică de distribuţie – sistem format din linii electrice de tensiune înaltă, medie şi joasă, cu echipamente de transformare şi de comutare, precum şi cu instalaţii auxiliare, care serveşte la distribuţia energiei electrice;

122. reţea electrică de transport – sistem format din linii electrice de tensiune înaltă, cu echipamente de transformare şi de comutare, precum şi cu instalaţii auxiliare, aflate în gestiunea operatorului sistemului de transport, care serveşte la transportul energiei electrice;

123. securitate – securitate a aprovizionării cu energie electrică, precum şi securitate tehnică;

124. securitate a aprovizionării cu energie electrică – capacitate a sistemului electroenergetic de a garanta furnizarea energiei electrice consumatorilor cu un nivel de performanţă clar stabilit;

125. securitate tehnică – exploatare continuă, în circumstanţe previzibile, a reţelelor electrice de transport şi, după caz, a reţelelor electrice de distribuţie;

126. servicii auxiliare – servicii adiţionale serviciului de transport al energiei electrice sau serviciului de distribuţie a energiei electrice, prestate utilizatorilor de sistem şi terţilor de către operatorul sistemului de transport sau operatorul sistemului de distribuţie în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind racordarea la reţelele electrice şi prestarea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, aprobat de Agenţie (în continuare – Regulamentul privind racordarea), în baza tarifelor reglementate aprobate de către Agenţie în conformitate cu metodologia de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciile auxiliare (în continuare – metodologia tarifară pentru serviciile auxiliare);

127. servicii de echilibrare – energie electrică de echilibrare sau capacitate de echilibrare, sau ambele;

128. servicii de sistem – servicii necesare exploatării reţelelor electrice de transport sau exploatării reţelelor electrice de distribuţie, inclusiv servicii de echilibrare şi servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei, dar fără a include gestionarea congestiilor;

129. serviciu de sistem care nu are ca scop stabilitatea frecvenţei – serviciu utilizat de un operator al sistemului de transport sau de un operator al sistemului de distribuţie pentru reglajul tensiunii în regim staţionar, pentru injecţii rapide de curent reactiv, pentru inerţie pentru stabilitatea reţelei locale, pentru curentul de scurtcircuit, pentru capacitatea de pornire cu surse proprii şi pentru capacitatea de funcţionare în regim de insulă;

130. serviciu universal – serviciu prestat pentru asigurarea dreptului consumatorilor casnici, al societăţilor comerciale micro şi mici de a li se furniza energie electrică în mod garantat, în condiţii reglementate stabilite prin prezenta lege, cu respectarea parametrilor de calitate prestabiliţi, la preţuri competitive, rezonabile, transparente, nediscriminatorii şi uşor comparabile;

131. sistem de distribuţie închis – sistem autorizat în condiţiile stabilite în prezenta lege, prin care se distribuie energie electrică într-o zonă industrială, comercială sau de servicii comune, limitată din punct de vedere geografic;

132. sistem de măsurare inteligent – sistem electronic care poate să măsoare cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică sau consumul de energie electrică din reţeaua electrică şi care oferă mai multe informaţii decât un echipament de măsurare convenţional şi poate transmite şi primi date în scopuri de informare, monitorizare şi control, utilizând o formă de comunicaţii electronice;

133. sistem electroenergetic – unităţi generatoare şi echipamente necesare managementului operaţional şi tehnologic, instalaţii de stocare a energiei, reţele electrice, precum şi instalaţii electrice ale consumatorilor finali, care, în ansamblu, funcţionează într-un sistem unic;

134. sistem interconectat – ansamblu al reţelelor electrice de transport şi de distribuţie legate între ele prin intermediul uneia sau mai multor interconexiuni;

135. sistem pauşal – metodă de determinare, prin calcul, a consumului de energie electrică în funcţie de puterea receptoarelor electrice şi de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare electrice sau în funcţie de puterea contractată şi de numărul orelor de utilizare a acestei puteri, metodă aplicată în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;

136. societate comercială mică – întreprindere care are un număr de angajaţi de până la 50 de persoane şi o cifră anuală de afaceri sau un bilanţ anual ce nu depăşeşte echivalentul în lei a 10 milioane de euro. Prezenta definiţie se utilizează exclusiv în scopul asigurării implementării mecanismelor stabilite prin prezenta lege;

137. societate comercială micro – întreprindere care are un număr de angajaţi de până la 10 persoane şi o cifră anuală de afaceri sau un bilanţ anual ce nu depăşeşte echivalentul în lei a 2 milioane de euro. Prezenta definiţie se utilizează exclusiv în scopul asigurării implementării mecanismelor stabilite prin prezenta lege;

138. societate comercială mijlocie – întreprindere care are un număr de angajaţi de până la 250 de persoane şi o cifră anuală de afaceri ce nu depăşeşte echivalentul în lei a 50 de milioane de euro sau un bilanţ anual ce nu depăşeşte echivalentul în lei a 43 de milioane de euro. Prezenta definiţie se utilizează exclusiv în scopul asigurării implementării mecanismelor stabilite prin prezenta lege;

139. stocare a energiei – proces tehnologic, în sistemul electroenergetic, care constă în amânarea utilizării finale a energiei electrice pentru un moment ulterior momentului producerii sau în transformarea energiei electrice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective şi reconversia ulterioară a energiei respective în energie electrică sau utilizarea acesteia în alt purtător de energie;

140. subvenţii încrucişate – utilizarea venitului obţinut în cadrul desfăşurării unui gen de activitate sau în legătură cu o anumită categorie de consumatori pentru a acoperi cheltuielile sau pierderile înregistrate în urma desfăşurării altui gen de activitate, sau în legătură cu alte categorii de consumatori de către aceeaşi întreprindere electroenergetică;

141. sursă de energie electrică de rezervă – sursă de energie electrică care este parte a instalaţiei de utilizare a unui consumator final şi care este instalată exclusiv în scopul majorării gradului de fiabilitate a alimentării cu energie electrică a consumatorului final respectiv;

142. tarif binom – tarif pentru energie electrică care este constituit din două componente: una pentru putere electrică de consum şi alta pentru energie electrică;

143. tarif de punere sub tensiune – tarif reglementat, achitat de solicitant operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie pentru acoperirea costurilor aferente conectării la reţeaua electrică şi punerii sub tensiune a instalaţiei de utilizare sau a centralei electrice, stabilit conform metodologiei tarifare pentru serviciile auxiliare;

144. tarif de racordare – tarif reglementat achitat de solicitant operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie pentru acoperirea costurilor aferente realizării instalaţiei de racordare a unui solicitant, potenţial consumator final, potenţial producător sau potenţial operator al instalaţiei de stocare a energiei, şi pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare, a centralei electrice sau a instalaţiei de stocare a energiei, stabilit conform metodologiei tarifare pentru serviciile auxiliare;

145. tentativă de manipulare a pieţei – una dintre următoarele acţiuni:

1) efectuarea oricărei tranzacţii sau emiterea oricărui ordin de tranzacţionare, sau efectuarea oricărei alte acţiuni referitoare la un produs energetic angro cu intenţia:

a) de a oferi semnale false sau înşelătoare cu privire la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro;

b) de a stabili în mod artificial preţul unuia sau mai multor produse energetice angro, cu excepţia cazului în care persoana care a efectuat tranzacţia sau a emis ordinul de tranzacţionare demonstrează că motivele care au determinat-o să procedeze astfel sunt legitime şi că respectiva tranzacţie sau respectivul ordin de tranzacţionare este conform cu practicile de piaţă admise pe respectiva piaţa angro a energiei electrice; sau

c) de a utiliza un instrument fictiv sau orice altă formă de înşelăciune sau abuz de încredere care transmite sau este de natură să transmită semnale ce nu corespund realităţii ori sunt înşelătoare cu privire la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro;

2) diseminarea de informaţii, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv prin internet, sau prin orice alte mijloace, cu intenţia de a oferi semnale false sau înşelătoare cu privire la oferta, cererea sau preţul produselor energetice angro;

146. termeni, condiţii şi/sau metodologii (TCM-uri) – set de reguli, proceduri şi/sau metode elaborate în baza codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare, care reglementează funcţionarea reţelelor electrice interconectate şi care sunt aplicate la nivel paneuropean, regional sau naţional pentru a reglementa aspectele transfrontaliere din sectorul electroenergetic, fiind aplicate sau elaborate de operatorul sistemului de transport, operatorul delegat şi/sau OPEED şi aprobate în conformitate cu principiile stabilite la art.39;

147. timp aproape real – în contextul contorizării inteligente, o perioadă scurtă de timp, de obicei de ordinul secundelor sau până la intervalul de decontare a dezechilibrelor pe piaţa naţională;

148. trader – persoană fizică sau juridică care cumpără şi vinde energie electrică pe pieţele angro de energie electrică exclusiv pentru revânzare;

149. transport al energiei electrice – transmitere a energiei electrice prin reţelele electrice de transport în vederea livrării acesteia către consumatorii finali sau către operatorii sistemelor de distribuţie, fără a include furnizarea;

150. unitate generatoare – un singur generator de energie electrică care aparţine unei unităţi de producere;

151. utilizator de sistem – persoană fizică sau persoană juridică care livrează energie electrică în reţelele electrice sau căreia i se livrează energie electrică din reţelele electrice;

152. valoare a pierderilor datorate întreruperii livrării energiei electrice – estimare în MDL/MWh a preţului maxim al energiei electrice pe care consumatorii finali sunt dispuşi să îl plătească pentru a evita întreruperea livrării energiei electrice;

153. zonă a preţului pentru dezechilibru – zonă geografică în care se calculează un preţ pentru dezechilibru;

154. zonă de control – parte coerentă a sistemului electroenergetic interconectat, exploatată de un singur operator de sistem şi care include sarcini fizice conectate şi/sau unităţi generatoare, dacă există;

155. zona de ofertare – cea mai mare zonă geografică în care participanţii la piaţă pot face schimb de energie electrică fără alocarea de capacităţi;

156. zonă de protecţie a reţelelor electrice – zonă adiacentă reţelelor electrice, cu condiţii deosebite de utilizare, stabilită de-a lungul traseului reţelelor electrice şi în jurul altor obiecte ale reţelei electrice, în limitele căreia, în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice, se introduc interdicţii privind accesul persoanelor, efectuarea lucrărilor stabilite şi regimul construcţiilor în scopul asigurării condiţiilor normale de exploatare şi al excluderii posibilităţii de deteriorare a reţelelor electrice, precum şi de punere în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului.

Articolul 3. Obiectivele de reglementare

(1) În conformitate cu prezenta lege, energia electrică se produce, se transportă, se distribuie, se stochează, se furnizează şi se consumă în cel mai eficient mod.

(2) Obiectivele de reglementare ale prezentei legi sunt următoarele:

a) stabilirea premiselor necesare pentru realizarea eficientă a obiectivelor Republicii Moldova, ale Comunităţii Energetice şi, în special, a cadrului privind clima şi energia pentru 2030, permiţând pieţei să emită semnale pentru creşterea eficienţei, a ponderii mai mari a surselor regenerabile de energie, a securităţii aprovizionării cu energie electrică, a flexibilităţii, a sustenabilităţii, a decarbonizării şi a inovării;

b) asigurarea funcţionării sigure, fiabile şi eficiente a sistemului electroenergetic menit să garanteze livrarea neîntreruptă a energiei electrice şi satisfacerea cererilor de energie electrică ale consumatorilor finali, cu respectarea parametrilor de calitate şi a indicatorilor de calitate stabiliţi, precum şi prestarea serviciilor de sistem şi auxiliare;

c) crearea condiţiilor necesare pentru realizarea unor investiţii adecvate în sistemul electroenergetic, pentru asigurarea de capacităţi suficiente de producere a energiei electrice, de capacităţi suficiente în reţelele electrice de transport şi de distribuţie şi în interconexiuni, luând în considerare obiectivele de interconectare a sistemelor electroenergetice stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, precum şi pentru realizarea unor investiţii în producerea variabilă şi flexibilă a energiei electrice, în stocarea energiei sau în implementarea electromobilităţii, necesare pentru funcţionarea stabilă şi fiabilă a sistemului electroenergetic, precum şi pentru asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică;

d) promovarea unei politici tarifare adecvate, bazate, în special, pe performanţă şi stimulente, care să asigure funcţionarea eficientă şi viabilitatea financiară a întreprinderilor electroenergetice reglementate şi a întregului sector electroenergetic, precum şi a unei politici tarifare orientate spre creşterea eficienţei energetice de-a lungul ciclului de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;

e) stabilirea cadrului juridic necesar pentru reglementarea şi monitorizarea separării efective a operatorului sistemului de transport şi a operatorilor sistemelor de distribuţie, precum şi asigurarea independenţei acestora faţă de întreprinderile electroenergetice care desfăşoară activităţi de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice;

f) asigurarea accesului reglementat şi nediscriminatoriu, pentru toate persoanele fizice şi juridice, la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, precum şi la serviciile de sistem;

g) asigurarea accesului liber şi nediscriminatoriu la piaţa energiei electrice şi a unui cadru de concurenţă echitabil, în care întreprinderile electroenergetice sunt supuse unui tratament, unor norme şi tarife transparente, proporţionale şi nediscriminatorii, în special în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru echilibrare, accesul la piaţa angro a energiei electrice, accesul la date, procesele de schimbare şi regimurile de facturare, precum şi, după caz, în ceea ce priveşte licenţierea;

h) facilitarea realizării unor pieţe angro de energie electrică funcţionale şi transparente, care să contribuie la un nivel ridicat de securitate a aprovizionării cu energie electrică, precum şi stabilirea de mecanisme de armonizare a normelor pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică;

i) asigurarea integrităţii şi transparenţei pieţelor angro de energie electrică, inclusiv prin stabilirea obligaţiilor participanţilor la piaţă privind înregistrarea şi privind publicarea informaţiilor privilegiate în termenele şi condiţiile prevăzute de prezenta lege, prin stabilirea unor norme care interzic practicile abuzive care afectează pieţele angro de energie electrică, legate de manipularea pieţei şi de tranzacţiile bazate pe informaţii privilegiate, precum şi prin stabilirea atribuţiilor specifice ale Agenţiei în legătură cu investigarea potenţialelor abuzuri pe piaţă şi a eventualelor tranzacţii bazate pe informaţii privilegiate;

j) asigurarea cooperării Agenţiei cu alte autorităţi de reglementare din părţile contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, în legătură cu investigarea eventualelor abuzuri pe pieţele angro de energie electrică din Republica Moldova şi a eventualelor tranzacţii bazate pe informaţii privilegiate, cu potenţial efect transfrontalier;

k) asigurarea faptului că preţurile la energia electrică reflectă cererea şi oferta reală;

l) promovarea utilizării tehnologiilor moderne, inteligente şi ecologice, a producerii de energie electrică din surse regenerabile şi a producerii energiei electrice şi termice în regim de cogenerare de înaltă eficienţă;

m) stabilirea de norme echitabile pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică, pentru a îmbunătăţi concurenţa pe pieţele de energie electrică, luând în considerare caracteristicile specifice ale pieţelor naţionale şi regionale, inclusiv instituirea unui mecanism de compensare pentru fluxurile transfrontaliere de energie electrică, stabilirea de principii armonizate privind tarifele pentru transportul transfrontalier şi alocarea capacităţilor de interconexiune disponibile între sistemele naţionale de transport;

n) stabilirea condiţiilor de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu public în sectorul electroenergetic şi asigurarea protecţiei drepturilor legitime ale consumatorilor finali;

o) stabilirea cadrului juridic de bază pentru prevenirea şi gestionarea crizelor de energie electrică, inclusiv pentru adoptarea măsurilor necesare în acest sens;

p) sporirea eficienţei şi reducerea impactului negativ al activităţilor din sectorul electroenergetic asupra mediului, precum şi promovarea dezvoltării sectorului electroenergetic în conformitate cu politicile economice, de mediu şi sociale ale statului;

q) asigurarea cooperării regionale şi internaţionale a operatorului sistemului de transport, a Agenţiei şi a Guvernului în vederea creării pieţei energiei electrice complet integrate, care să sporească integrarea energiei electrice din surse regenerabile, libera concurenţă şi securitatea aprovizionării cu energie electrică;

r) sporirea securităţii aprovizionării cu energie electrică şi asigurarea măsurilor de securitate în vederea prevenirii şi combaterii actelor de terorism şi sabotaj asupra infrastructurii sistemului electroenergetic naţional.

(3) Măsurile întreprinse de autorităţile publice în conformitate cu prezenta lege pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabilă trebuie să fie compatibile cu Tratatul Comunităţii Energetice, în particular cu art.41 din acesta, precum şi cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Măsurile respective trebuie să fie proporţionale, nediscriminatorii şi transparente şi se aplică după notificarea Secretariatului Comunităţii Energetice şi după primirea aprobării corespunzătoare.

(4) Nicio prevedere din prezenta lege nu poate fi interpretată în sensul împiedicării comerţului transfrontalier cu energie electrică, a participării consumatorilor, inclusiv prin consumul dispecerizabil, a investiţiilor în producere, în special în producerea variabilă şi flexibilă a energiei electrice, a stocării energiei sau a implementării electromobilităţii ori în sensul împiedicării dezvoltării de noi interconexiuni între Republica Moldova şi alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice sau între Republica Moldova şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în sensul împiedicării faptului că preţurile pentru energia electrică reflectă cererea şi oferta reală.

Capitolul II

COMPETENŢE ADMINISTRATIVE ŞI DE REGLEMENTARE

Secţiunea 1

Competenţe administrative

Articolul 4. Competenţa Guvernului

(1) Pentru asigurarea funcţionării şi dezvoltării durabile a sectorului electroenergetic, Guvernul:

a) stabileşte politica de stat şi domeniile prioritare în sectorul electroenergetic, stabileşte direcţiile de dezvoltare ale acestuia, ţinând cont, în special, de necesitatea reducerii impactului sectorului electroenergetic asupra mediului şi asupra schimbărilor climatice;

b) asigură crearea premiselor necesare dezvoltării şi funcţionarii durabile a sectorului electroenergetic;

c) aprobă strategia energetică, precum şi alte documente de politici în sectorul electroenergetic;

d) aprobă balanţa energetică pe termen mediu, pentru 5 ani, elaborată de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii;

e) impune întreprinderilor electroenergetice obligaţii de serviciu public în conformitate cu prezenta lege;

f) instituie, la sesizarea Agenţiei, în conformitate cu art.21 alin.(6), întreprinderi care să desfăşoare activitatea de transport al energiei electrice, de distribuţie sau de furnizare a energiei electrice în contextul obligaţiilor de serviciu public privind prestarea serviciului universal, privind furnizarea de ultimă opţiune sau privind realizarea funcţiei de furnizor central de energie electrică, precum şi în alte cazuri în care o astfel de intervenţie este necesară;

g) autorizează, în conformitate cu art.106 şi cu Regulamentul privind construcţia/reconstrucţia centralelor electrice, aprobat de Guvern, construcţia centralelor electrice noi sau a centralelor electrice de termoficare noi cu o putere instalată mai mare de 20 MW, precum şi majorarea capacităţii centralelor electrice existente sau a centralelor electrice de termoficare existente în cazul în care puterea instalată cumulată este mai mare de 20 MW;

h) stabileşte cantitatea minimă obligatorie a rezervelor de combustibil sau obligaţii echivalente, necesare pentru asigurarea funcţionării centralelor electrice de termoficare urbane care utilizează combustibili fosili pentru o perioadă de timp prestabilită;

i) desemnează furnizorul central de energie electrică;

j) desemnează operatorul pieţei energiei electrice;

k) asigură securitatea energetică a statului şi securitatea aprovizionării cu energie electrică, în limitele competenţei stabilite de prezenta lege şi de Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. În acest sens, aprobă, în special, Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic, Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic, componenţa Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (în continuare – Comisia pentru Situaţii Excepţionale) şi stabileşte atribuţiile acesteia în legătură cu gestionarea crizelor de energie electrică, stabileşte atribuţiile organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în legătură cu prevenirea şi gestionarea crizelor de energie electrică;

l) aprobă Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice;

m) adoptă hotărârea de a înainta Parlamentului propunerea privind declararea stării de urgenţă, în conformitate cu Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

n) asigură protecţia consumatorilor vulnerabili prin politica socială, inclusiv prin alocarea de compensaţii, în limitele mijloacelor financiare disponibile.

(2) Guvernul desemnează o întreprindere ca operator al pieţei energiei electrice cu condiţia îndeplinirii de către aceasta a următoarelor criterii:

a) este persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, afiliată unui operator al pieţei energiei electrice desemnat dintr-o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene;

b) are experienţă în organizarea pieţei pentru ziua următoare şi a pieţei intrazilnice, a pieţei contractelor bilaterale, precum şi în implementarea sarcinilor legate de cuplarea unică a pieţelor;

c) demonstrează capacitatea de a asigura cuplarea unică a pieţei pentru ziua următoare şi/sau a pieţei intrazilnice din Republica Moldova cu pieţele similare integrate la nivel european.

(3) Guvernul asigură securitatea energetică a statului şi securitatea aprovizionării cu energie electrică prin aprobarea/adoptarea documentelor de politici şi a actelor normative specificate la alin.(1) lit.k) şi m), precum şi prin realizarea altor acţiuni necesare stabilite în prezenta lege.

(4) Guvernul contribuie la cooperarea instituţiilor publice şi a autorităţilor publice de resort în scopul armonizării practicilor administrative în sectorul electroenergetic şi promovează interesele sectorului electroenergetic la nivel internaţional, precum şi semnează tratate internaţionale, inclusiv în vederea consolidării şi asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică.

(5) Guvernul exercită şi alte funcţii stabilite în prezenta lege şi în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

Articolul 5. Competenţa organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii

(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii are următoarele competenţe:

a) elaborează şi promovează strategia energetică, precum şi alte documente de politici în sectorul electroenergetic;

b) elaborează şi promovează acte normative în sectorul electroenergetic, inclusiv în contextul armonizării legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene;

c) monitorizează implementarea strategiei energetice, a altor documente de politici, precum şi a actelor normative în sectorul electroenergetic;

d) administrează bunurile din domeniul public al statului utilizate în procesul de desfăşurare a activităţii de transport al energiei electrice;

e) promovează, în limitele competenţei sale, cooperarea regională şi internaţională în sectorul electroenergetic.

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii cooperează cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi, în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, furnizează acestuia informaţiile necesare.

(3) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii exercită şi alte atribuţii stabilite în prezenta lege, în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, în regulamentul propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de Guvern, precum şi în alte acte normative în domeniu.

Articolul 6. Competenţa autorităţilor administraţiei publice locale

(1) Autorităţile administraţiei publice locale acordă, la solicitare, autorizaţii de construire pentru obiectele sistemului electroenergetic, inclusiv pentru centralele electrice şi pentru instalaţiile de stocare a energiei, în conformitate cu Codul urbanismului şi construcţiilor.

(2) La eliberarea certificatelor de urbanism pentru proiectare şi a autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să respecte cerinţele faţă de zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice ce aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora, stabilite în Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale nu sunt în drept să elibereze certificate de urbanism pentru proiectare şi autorizaţii de construire pentru construcţia clădirilor rezidenţiale şi a clădirilor nerezidenţiale în zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice ce aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora.

(4) În cazul în care o autorizaţie de construire a fost emisă fără a ţine cont de prevederile alin.(2) şi (3), autoritatea administraţiei publice locale care a emis această autorizaţie suportă costurile aferente strămutării reţelei electrice în a cărei zonă de protecţie s-a efectuat construcţia sau asigură demolarea construcţiei ilegale.

(5) Autorităţile administraţiei publice locale sunt responsabile de proiectarea, construcţia şi exploatarea reţelelor de iluminat public, precum şi de elaborarea proiectelor de construcţie a reţelelor electrice de distribuţie cu destinaţie locală, în baza avizelor de racordare eliberate de operatorii sistemelor de distribuţie şi în conformitate cu planurile urbanistice şi cu planurile de amenajare a teritoriului, de asemenea prezintă proiectele respective operatorilor de sistem.

Secţiunea a 2-a

Competenţe de reglementare

Articolul 7. Autoritatea de reglementare

(1) Autoritatea învestită cu competenţe de reglementare şi monitorizare a activităţilor din sectorul electroenergetic este Agenţia.

(2) Agenţia este organizată, administrată şi finanţată în conformitate cu prevederile Legii nr.174/2017 cu privire la energetică.

(3) În sectorul electroenergetic, Agenţia îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică şi cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, aprobat de Parlament.

(4) Agenţia elaborează, prezintă Parlamentului şi publică pe site-ul său web oficial raportul privind activitatea desfăşurată în anul precedent, în modul şi în termenele stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. Raportul se transmite spre informare Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

Articolul 8. Obiectivele generale ale Agenţiei

(1) În îndeplinirea competenţelor de reglementare, Agenţia ia toate măsurile rezonabile pentru realizarea, în cadrul exercitării funcţiilor şi atribuţiilor sale prevăzute de prezenta lege, a următoarelor obiective generale:

a) promovarea, în strânsă cooperare cu autorităţile de reglementare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, a unei pieţe interne de energie electrică competitive, flexibile, sigure şi durabile din punct de vedere al mediului în cadrul Comunităţii Energetice şi a unei deschideri efective a pieţei pentru toţi consumatorii şi furnizorii din Comunitatea Energetică, precum şi asigurarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi fiabilă a reţelelor electrice, ţinând cont de obiectivele pe termen lung;

b) dezvoltarea pieţelor regionale transfrontaliere competitive şi funcţionale în cadrul Comunităţii Energetice, în vederea realizării obiectivelor menţionate la lit.a);

c) eliminarea restricţiilor privind comerţul cu energie electrică între părţile contractante ale Comunităţii Energetice, inclusiv dezvoltarea capacităţilor de transport transfrontaliere corespunzătoare pentru satisfacerea cererii şi pentru consolidarea integrării pieţelor de energie electrică, ceea ce ar facilita fluxurile de energie electrică în cadrul Comunităţii Energetice;

d) contribuirea, în cel mai eficient mod din punctul de vedere al costurilor, la dezvoltarea unor sisteme electroenergetice nediscriminatorii, sigure, fiabile şi eficiente, orientate către consumatori, susţinerea adecvanţei sistemului electroenergetic şi, în conformitate cu obiectivele generale ale politicii energetice, a eficienţei energetice şi a integrării, atât în reţelele electrice de transport, cât şi în reţelele electrice de distribuţie, a energiei electrice din surse regenerabile, produse de centralele electrice de mică şi de mare capacitate, şi a producerii distribuite, precum şi facilitarea funcţionării acestora în raport cu reţelele de gaze naturale sau cu reţelele termice;

e) facilitarea accesului la reţeaua electrică pentru capacităţile de producere noi şi pentru instalaţiile de stocare a energiei, în special eliminarea barierelor care ar putea împiedica accesul noilor participanţi la piaţă şi accesul energiei electrice din surse regenerabile;

f) asigurarea acordării de stimulente corespunzătoare operatorilor de sistem şi utilizatorilor de sistem, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, în scopul optimizării eficienţei, în special a eficienţei energetice, în ceea ce priveşte performanţa sistemului electroenergetic, precum şi în scopul facilitării integrării pieţei energiei electrice;

g) asigurarea faptului că consumatorii obţin avantaje reale din funcţionarea eficientă a pieţelor de energie electrică, promovarea concurenţei efective şi asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor în strânsă cooperare cu autorităţile pentru protecţia consumatorilor competente;

h) sprijinirea atingerii unor standarde înalte la realizarea serviciului universal şi a altor obligaţii de serviciu public în legătură cu furnizarea energiei electrice, contribuirea la protecţia consumatorilor vulnerabili şi la asigurarea compatibilităţii proceselor de schimb de date necesare pentru schimbarea furnizorului de către consumatori.

(2) În exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, în scopul asigurării executării prezentei legi, Agenţia colaborează cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu alte autorităţi publice, cu societatea civilă şi consultă, după caz, întreprinderile electroenergetice relevante. Prevederile acestui alineat nu pot fi aplicate în sensul diminuării sau denaturării principiului independenţei Agenţiei.

(3) Agenţia colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul finanţelor şi cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare prin stabilirea, de comun acord, a platformei necesare pentru un schimb de informaţii reciproc şi continuu, precum şi pentru iniţierea şi efectuarea controalelor şi a investigaţiilor comune în legătură cu problemele legate de sectorul electroenergetic. Principiul enunţat în acest alineat nu împiedică autorităţile care participă, împreună cu Agenţia, la controale şi investigaţii comune să îşi exercite drepturile şi funcţiile stabilite în legile care reglementează activitatea autorităţilor respective, inclusiv dreptul Consiliului Concurenţei de a efectua investigaţii concurenţiale.

(4) La nivel internaţional şi regional, Agenţia cooperează cu autorităţile de reglementare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, din statele membre ale Uniunii Europene şi din alte state, cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu Secretariatul Comunităţii Energetice. În condiţiile şi în cazurile prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, Agenţia cooperează cu ACER.

Articolul 9. Funcţiile generale ale Agenţiei

(1) Agenţia îndeplineşte următoarele funcţii generale:

a) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage licenţele eliberate, precum şi eliberează duplicate ale acestora în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, de asemenea monitorizează activitatea titularilor licenţelor respective;

b) certifică operatorul sistemului de transport şi monitorizează respectarea continuă de către acesta a cerinţelor privind separarea şi independenţa, precum şi a altor cerinţe prevăzute de lege;

c) monitorizează respectarea continuă de către operatorul sistemului de distribuţie a cerinţelor privind separarea şi independenţa, precum şi a altor cerinţe prevăzute de lege;

d) eliberează, prelungeşte, reperfectează, suspendă, reia valabilitatea sau retrage autorizaţiile pentru liniile electrice directe sau pentru sistemele de distribuţie închise, precum şi eliberează duplicate ale acestora în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu Regulamentul cu privire la modul de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare, reluare a valabilităţii şi retragere a autorizaţiilor, aprobat de Agenţie, de asemenea monitorizează activitatea titularilor autorizaţiilor respective;

e) aprobă, în condiţiile stabilite la art.37, 38 şi 68, planurile de dezvoltare a reţelelor electrice, precum şi planurile anuale de investiţii ale operatorilor de sistem, monitorizează implementarea acestor planuri şi, în ceea ce priveşte reţelele electrice de transport, prezintă în raportul său anual de activitate o evaluare a planurilor anuale de investiţii privind coerenţa acestora cu planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport la nivelul Comunităţii Energetice, precum şi eventuale recomandări de modificare a planurilor de investiţii;

f) monitorizează şi evaluează, pe baza unui set limitat de indicatori, performanţa operatorului sistemului de transport şi a operatorului sistemului de distribuţie în legătură cu dezvoltarea unor reţele inteligente care să promoveze eficienţa energetică şi integrarea energiei electrice din surse regenerabile şi publică, la fiecare doi ani, un raport naţional care include recomandări în acest sens;

g) aprobă Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, care stabileşte inclusiv cerinţele privind calitatea serviciilor de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice;

h) contribuie, împreună cu alte autorităţi competente, la realizarea obiectivelor privind calitatea serviciilor de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice, privind calitatea furnizării energiei electrice, stabilite conform lit.g) din prezentul alineat şi art.10 alin.(3), monitorizează respectarea normelor de securitate şi de fiabilitate a reţelelor electrice, de asemenea revizuieşte performanţa anterioară a întreprinderilor electroenergetice în acest sens;

i) monitorizează respectarea de către operatorii de sistem a termenelor de efectuare a racordării şi a reparaţiilor, stabilite în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

j) aprobă şi monitorizează investiţiile în reţelele electrice, monitorizează investiţiile în capacităţi de producere şi instalaţii de stocare a energiei în raport cu securitatea aprovizionării cu energie electrică;

k) aprobă metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice şi pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, metodologia tarifară pentru serviciile auxiliare prestate de operatorul sistemului de transport şi de către operatorul sistemului de distribuţie, precum şi tarifele reglementate respective, prevăzute la art.129 alin.(2) lit.b), c) şi e), de asemenea monitorizează corectitudinea aplicării de către titularii de licenţe a metodologiilor respective, precum şi a tarifelor reglementate aprobate în conformitate cu acestea;

l) aprobă metodologia de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor reglementate pentru energia electrică şi energia termică produse la centralele electrice de termoficare urbane, alte metodologii de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate, inclusiv metodologia tarifară pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice, precum şi preţurile şi tarifele reglementate prevăzute la art.129 alin.(2) lit.a), d), f)–i), de asemenea monitorizează corectitudinea aplicării de către titularii de licenţe a metodologiilor respective, precum şi a tarifelor şi a preţurilor reglementate aprobate în conformitate cu acestea;

m) aprobă, în scopul calculării tarifelor reglementate, modalitatea de determinare a consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice;

n) stabileşte informaţiile de ordin economic şi tehnic referitoare la funcţionarea sistemului electroenergetic care urmează a fi publicate de titularii de licenţe, precum şi modul de publicare a acestora, ţinând cont de necesitatea asigurării nedivulgării informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată;

o) monitorizează implementarea normelor referitoare la atribuţiile şi responsabilităţile operatorului sistemului de transport, ale operatorului pieţei energiei electrice, ale operatorilor sistemelor de distribuţie, ale furnizorilor, ale consumatorilor şi ale altor participanţi la piaţă, în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice şi cu alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie;

p) promovează, monitorizează şi asigură transparenţa, concurenţa şi integritatea pieţelor de energie electrică, precum şi asigură respectarea obligaţiilor de transparenţă de către întreprinderile electroenergetice;

q) stabileşte sistemul de informaţii în baza căruia titularii de licenţă prezintă rapoarte Agenţiei şi monitorizează respectarea de către titularii de licenţe a obligaţiilor privind prezentarea informaţiilor necesare către participanţii la piaţă, stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

r) asigură excluderea subvenţiilor încrucişate între activităţile de producere, transport, distribuţie, stocare şi furnizare a energiei electrice, între alte activităţi cu sau fără legătură cu sectorul electroenergetic, precum şi între categoriile de consumatori, şi monitorizează respectarea de către întreprinderile electroenergetice a principiului costurilor şi cheltuielilor necesare şi justificate. Costurile şi cheltuielile care nu sunt necesare şi justificate nu se iau în considerare la aprobarea preţurilor şi tarifelor reglementate;

s) monitorizează şi asigură respectarea de către operatorul sistemului de transport, de către operatorul sistemului de distribuţie şi, în conformitate cu prezenta lege, de către proprietarii reţelelor electrice, precum şi de către orice întreprindere electroenergetică şi de către alţi participanţi la piaţă a obligaţiilor ce le revin în conformitate cu prezenta lege, cu codurile reţelelor electrice, cu liniile directoare, cu Regulile pieţei energiei electrice şi cu alte acte normative corespunzătoare, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, precum şi în conformitate cu deciziile Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice;

t) asigură şi promovează protecţia consumatorilor finali, în special prin asigurarea furnizării de servicii de calitate de către titularii de licenţe, prin susţinerea şi asigurarea unui tratament echitabil şi nediscriminatoriu în raport cu consumatorii finali, prin prevenirea măsurilor anticoncurenţiale;

u) informează consumatorii finali cu privire la drepturile lor, inclusiv cu privire la mecanismele de soluţionare a eventualelor neînţelegeri cu întreprinderile electroenergetice, precum şi cu privire la punctul unic de contact;

v) abilitează consumatorii şi asigură, împreună cu alte autorităţi relevante, eficacitatea şi aplicarea măsurilor de protecţie a consumatorilor;

w) participă la forurile şi evenimentele internaţionale în domeniu;

x) îndeplineşte şi alte funcţii stabilite pentru aceasta în prezenta lege şi în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

(2) Agenţia îndeplineşte funcţii de supraveghere energetică de stat. În acest sens, Agenţia exercită atribuţiile şi drepturile stabilite la art.14 şi 15 din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi următoarele atribuţii:

a) aprobă Normele de securitate la exploatarea instalaţiilor electrice şi Normele de exploatare a instalaţiilor electrice ale consumatorilor noncasnici, de asemenea monitorizează respectarea acestora;

b) aprobă Normele minime de exploatare a centralelor şi reţelelor electrice şi Normele de amenajare a reţelelor de iluminat public, de asemenea monitorizează respectarea acestora;

c) aprobă Regulamentul cu privire la autorizaţia de electrician autorizat şi Regulamentul cu privire la autorizarea laboratoarelor electrotehnice, de asemenea monitorizează respectarea acestora;

d) eliberează, suspendă sau retrage autorizaţiile de electrician autorizat şi monitorizează activitatea electricienilor autorizaţi în conformitate cu Regulamentul cu privire la autorizaţia de electrician autorizat;

e) eliberează, suspendă sau retrage autorizaţiile cu privire la laboratoarele electrotehnice şi monitorizează activitatea laboratoarelor electrotehnice în conformitate cu Regulamentul cu privire la autorizarea laboratoarelor electrotehnice;

f) verifică, la solicitare, cunoştinţele personalului agenţilor economici, în special al agenţilor economici care prestează servicii de deservire a obiectelor energetice, al întreprinderilor electroenergetice şi al unităţilor termoenergetice, acordând grupa de securitate electrică şi eliberând talonul de autorizare în conformitate cu Normele de securitate la exploatarea instalaţiilor electrice.

(3) Agenţia aprobă reglementări, metodologii, coduri ale reţelelor electrice, linii directoare, precum şi alte acte normative de reglementare privind: racordarea şi accesul la reţelele electrice, inclusiv, dar fără a se limita la aceasta, la infrastructura transfrontalieră; alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor; prestarea serviciilor de echilibrare şi a serviciilor de sistem; dezvoltarea reţelelor electrice şi realizarea investiţiilor, alte activităţi ce ţin de transportul şi distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice, inclusiv în contextul obligaţiilor de serviciu public; organizarea şi funcţionarea pieţelor de energie electrică; operarea pieţelor de energie electrică. Agenţia aprobă şi alte acte normative de reglementare care decurg din cadrul normativ al Comunităţii Energetice şi monitorizează implementarea actelor aprobate.

(4) Actele normative de reglementare care urmează să fie aprobate de către Agenţie se elaborează de aceasta, cu excepţia codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare, precum şi a TCM-urilor prevăzute în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare, care se elaborează şi se propun spre aprobare Agenţiei în conformitate cu art.39 şi 94.

(5) În exercitarea funcţiilor sale, Agenţia:

a) efectuează controale în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat, în măsura în care aceasta din urmă nu contravine primelor două acte normative, şi întreprinde măsurile necesare în limitele competenţelor sale stabilite de lege;

b) efectuează investigaţii privind funcţionarea pieţelor de energie electrică, în conformitate cu art.101 şi 102 şi cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică;

c) solicită întreprinderilor electroenergetice orice informaţii relevante pentru îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv justificarea oricărui refuz de a acorda acces terţilor la reţeaua electrică şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru consolidarea reţelelor electrice;

d) are acces la contabilitatea întreprinderilor electroenergetice şi a altor participanţi la piaţă, solicită şi are acces la informaţiile şi documentele referitoare la activităţile desfăşurate de titularii de licenţe sau de autorizaţii, la informaţiile şi documentele contabile, la informaţiile ce constituie secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată şi la documentele care conţin astfel de informaţii, inclusiv de la organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal şi de la alte autorităţi publice, în legătură cu activitatea participanţilor la piaţă;

e) solicită şi primeşte, în condiţiile legii, de la întreprinderile electroenergetice şi de la alţi participanţi la piaţă copii de pe documentele menţionate la lit.c) şi d) şi extrase din ele;

f) adoptă hotărâri şi emite decizii obligatorii pentru întreprinderile electroenergetice;

g) impune întreprinderilor electroenergetice obligaţii de serviciu public în conformitate cu prezenta lege;

h) înaintează prescripţii pentru nerespectarea şi încălcarea de către participanţii la piaţă a prezentei legi, a Legii nr.174/2017 cu privire la energetică şi a actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, adoptă hotărâri şi emite decizii în scopul lichidării încălcărilor constatate;

i) aplică sancţiuni financiare efective, proporţionale şi cu efect de descurajare, precum şi alte sancţiuni pentru nerespectarea sau încălcarea legislaţiei în sectorul electroenergetic în cazurile prevăzute de prezenta lege;

j) constată contravenţii în sectorul electroenergetic, examinează cauzele contravenţionale şi aplică sancţiuni în conformitate cu procedura şi în cazurile stabilite în prezenta lege şi în Codul contravenţional.

Articolul 10. Funcţiile specifice ale Agenţiei în legătură cu separarea operatorului de sistem, cu schimburile transfrontaliere şi pieţele de energie electrică, cu abilitarea şi protecţia consumatorilor

(1) În ceea ce priveşte separarea operatorului de sistem, Agenţia îndeplineşte următoarele funcţii:

a) aprobă Regulamentul privind modul de monitorizare a programelor de conformitate;

b) monitorizează modul de îndeplinire de către proprietarul reţelelor electrice de transport şi de către operatorul de sistem independent a obligaţiilor care le revin în temeiul prezentei legi şi dispune aplicarea de sancţiuni financiare pentru îndeplinire necorespunzătoare;

c) monitorizează relaţiile şi schimbul de informaţii dintre operatorul de sistem independent şi proprietarul reţelelor electrice de transport pentru a asigura conformitatea operatorului de sistem independent cu obligaţiile sale;

d) aprobă contracte, acorduri dintre operatorul de sistem independent şi proprietarul reţelelor electrice de transport, inclusiv contracte de gestiune;

e) acţionează ca autoritate de soluţionare a litigiilor dintre operatorul de sistem independent şi proprietarul reţelelor electrice de transport cu privire la orice plângere înaintată de oricare dintre părţi şi emite decizii obligatorii pentru soluţionarea oricărei neînţelegeri între părţi;

f) fără a aduce atingere prevederilor art.27 alin.(1) lit.c), pentru primul plan de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, aprobă planul de investiţii şi planul multianual de dezvoltare a reţelelor electrice, prezentate cel puţin o dată la doi ani de către operatorul de sistem independent;

g) asigură că tarifele reglementate pentru serviciile de transport al energiei electrice, colectate de operatorul de sistem independent, includ o redevenţă pentru proprietarul/proprietarii reţelelor electrice de transport, care asigură o compensaţie corespunzătoare pentru activele reţelelor respective şi pentru orice investiţii noi efectuate în acestea, cu condiţia ca investiţiile să fie eficiente şi justificate economic;

h) efectuează controale, inclusiv controale inopinate, la sediul proprietarului/proprietarilor reţelelor electrice de transport şi al operatorului de sistem independent;

i) monitorizează utilizarea plăţilor pentru congestii colectate de operatorul de sistem independent, în conformitate cu prezenta lege.

(2) În domeniul schimburilor transfrontaliere şi al organizării şi funcţionării pieţelor de energie electrică, Agenţia:

a) asigură că operatorul sistemului de transport pune la dispoziţie, în cea mai mare măsură posibilă, capacităţi de interconexiune în conformitate cu prezenta lege;

b) asigură accesul la infrastructura transfrontalieră, inclusiv aprobă procedurile de alocare a capacităţii şi de gestionare a congestiilor;

c) monitorizează disponibilitatea şi calitatea datelor tehnice şi comerciale cu privire la interconexiuni, solicitate de utilizatorii de sistem pentru participare la pieţele de energie electrică în condiţii nediscriminatorii;

d) monitorizează cooperarea dintre operatorul sistemului de transport din Republica Moldova şi operatorii sistemelor de transport din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau din alte state;

e) aprobă regulile privind condiţiile şi procedurile de calcul coordonat al capacităţilor, aprobă metodologiile pentru calculul coordonat al capacităţilor, inclusiv metodologia pentru redispecerizare coordonată şi comercializare în contrapartidă;

f) aprobă, în contextul integrării pieţei regionale, metodologii de partajare a costurilor;

g) aprobă produsele şi procesul de achiziţie pentru serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei;

h) asigură că furnizarea de servicii de sistem va fi efectuată în modul cel mai economic posibil şi oferă stimulente adecvate utilizatorilor de sistem pentru ca aceştia să îşi echilibreze intrările şi ieşirile, serviciile fiind furnizate într-un mod echitabil şi nediscriminatoriu şi bazate pe criterii obiective;

i) stabileşte modalitatea de repartizare între participanţii la piaţă a energiei electrice produse din surse regenerabile şi, după caz, a energiei electrice produse la centralele electrice de termoficare urbane, furnizate de furnizorul central de energie electrică;

j) înregistrează participanţii la piaţă în baza unei abordări consecvente, aşa cum este definită şi coordonată de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice;

k) asigură integritatea şi transparenţa pieţei angro a energiei electrice, inclusiv prin stabilirea obligaţiilor pentru participanţii la piaţă privind înregistrarea şi publicarea informaţiilor privilegiate în condiţiile prevăzute de prezenta lege, prin asigurarea respectării interdicţiilor privind manipularea pieţei energiei electrice şi privind tranzacţiile bazate pe informaţii privilegiate, precum şi investighează potenţialele încălcări şi aplică sancţiuni în cazurile prevăzute de prezenta lege;

l) monitorizează activitatea de tranzacţionare cu produse energetice angro pentru a detecta şi a preveni încheierea tranzacţiilor bazate pe informaţii privilegiate şi manipularea pieţei energiei electrice;

m) monitorizează nivelul şi eficacitatea deschiderii pieţei energiei electrice şi ale concurenţei pe piaţa angro şi pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice, inclusiv în ceea ce priveşte bursele de energie electrică, preţurile pentru consumatorii casnici, inclusiv sistemele de plată anticipată, impactul contractelor de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice şi al utilizării sistemelor de măsurare inteligente, plăţile pentru schimbarea furnizorului sau a agregatorului, tarifele de deconectare, tarifele pentru serviciile de întreţinere, executarea serviciilor de întreţinere, raportul dintre preţurile pentru consumatorii casnici şi cele de pe pieţele angro de energie electrică, evoluţia tarifelor reglementate pentru serviciile de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice şi în ceea ce priveşte plângerile consumatorilor casnici, precum şi monitorizează orice denaturare sau restricţionare a concurenţei, inclusiv prin furnizarea oricăror informaţii pertinente Consiliului Concurenţei şi sesizarea acestuia în legătură cu orice caz relevant;

n) monitorizează activităţile din sectorul electroenergetic pentru a asigura prevenirea apariţiei/excluderea unor practici contractuale restrictive, inclusiv a unor clauze de exclusivitate care pot împiedica consumatorii să încheie contracte cu mai mulţi furnizori simultan sau pot restricţiona opţiunea acestora de a face această alegere, şi, în cazul în care constată existenţa unor astfel de practici, sesizează Consiliul Concurenţei;

o) publică, cel puţin o dată pe an, recomandări cu privire la conformitatea cu prezenta lege a preţurilor pentru furnizarea energiei electrice şi, după caz, transmite respectivele recomandări Consiliului Concurenţei;

p) adoptă decizii şi întreprinde orice măsuri necesare şi proporţionale pentru a promova concurenţa efectivă şi pentru a asigura buna funcţionare a pieţelor de energie electrică;

q) contribuie la compatibilitatea proceselor de schimb de date pentru cele mai importante procese de piaţă la nivel regional;

r) aprobă acordul bilateral şi multilateral privind cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare, a pieţelor intrazilnice, inclusiv TCM-urile naţionale şi TCM-urile regionale care permit implementarea eficientă a cuplării unice a pieţelor respective;

s) desemnează operatorul pieţei energiei electrice (OPEED) şi monitorizează activitatea acestuia în legătură cu cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice;

t) asigură schimbul de date necesare pentru monitorizarea eficientă a OPEED cu autorităţile competente din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene.

(3) În domeniul abilitării şi al protecţiei consumatorilor, Agenţia:

a) aprobă Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului sau agregatorului, care stabileşte termenele şi condiţiile pentru schimbarea furnizorului sau a agregatorului de către consumatorii finali, şi monitorizează respectarea acestuia;

b) aprobă Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, care stabileşte cerinţele privind calitatea furnizării, precum şi clauzele obligatorii pentru contractele de furnizare a energiei electrice către consumatorii finali, stabileşte termenii şi condiţiile pentru furnizarea energiei electrice către consumatorii finali, inclusiv termenii şi condiţiile pentru furnizarea serviciului universal şi pentru furnizarea serviciului de ultimă opţiune, precum şi monitorizează asigurarea respectării acestora de către furnizori;

c) monitorizează disponibilitatea instrumentelor de comparare dezvoltate în conformitate cu art.113 alin.(4);

d) asigură accesul nediscriminatoriu la datele de consum ale consumatorilor, furnizarea, pentru utilizare opţională, a unui format armonizat uşor de înţeles la nivel naţional pentru datele de consum şi accesul prompt pentru toţi consumatorii la aceste date în conformitate cu art.78;

e) monitorizează eliminarea obstacolelor şi a restricţiilor nejustificate care împiedică dezvoltarea consumului de energie electrică autoprodusă, a partajării energiei, a comunităţilor de energie din surse regenerabile şi a comunităţilor de energie ale cetăţenilor, inclusiv a obstacolelor şi restricţiilor care împiedică racordarea producerii distribuite flexibile în termene rezonabile, în conformitate cu art.8 lit.alin. (1) lit.d);

f) acţionează ca autoritate de soluţionare extrajudiciară a reclamaţiilor consumatorilor finali, examinează reclamaţiile consumatorilor finali în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Codului administrativ, emite decizii obligatorii, inclusiv cu privire la racordare la reţeaua electrică, precum şi examinează reclamaţii legate de încheierea şi executarea contractelor de furnizare a energiei electrice cu furnizorii de ultimă opţiune şi furnizorii serviciului universal;

g) emite decizii privind interzicerea deconectării de la reţeaua electrică a instalaţiilor de utilizare ale consumatorilor finali sau privind reconectarea acestora la reţeaua electrică pe parcursul examinării reclamaţiilor consumatorilor finali;

h) prezintă, la solicitare, consumatorilor finali sau organizaţiilor care promovează interesele consumatorilor informaţiile necesare referitoare la activitatea titularilor de licenţe, cu excepţia informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată;

i) colaborează cu organizaţii care promovează interesele consumatorilor.

Articolul 11. Atribuţiile şi competenţele Agenţiei cu privire la centrul de coordonare regional

(1) Agenţia, în strânsă cooperare cu autorităţile de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice în care este stabilit centrul de coordonare regional (în continuare – autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice):

a) aprobă propunerea de înfiinţare a centrului de coordonare regional în conformitate cu cap. IV secţiunea a 5-a;

b) aprobă costurile rezonabile, necesare şi justificate ale operatorului sistemului de transport în legătură cu participarea în cadrul centrului de coordonare regional, care urmează să fie luate în considerare la calcularea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice;

c) aprobă procesul decizional de cooperare în cadrul centrului de coordonare regional;

d) asigură că centrul de coordonare regional este dotat cu toate resursele umane, tehnice, fizice şi financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentei legi şi pentru îndeplinirea sarcinilor sale în mod independent şi imparţial;

e) propune, împreună cu autorităţile de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, eventuale atribuţii şi competenţe suplimentare care să fie conferite centrului de coordonare regional de către părţile contractante ale Comunităţii Energetice sau statele membre ale Uniunii Europene din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice;

f) asigură respectarea de către centrul de coordonare regional a obligaţiilor prevăzute de prezenta lege, în special în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, şi consultă autorităţile de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice pentru a identifica împreună cazurile de nerespectare a obligaţiilor respective;

g) monitorizează performanţa coordonării sistemelor electroenergetice şi raportează anual către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt implicate, către ACER.

(2) Pentru realizarea în mod eficient şi rapid a atribuţiilor prevăzute la alin.(1), Agenţia are următoarele competenţe:

a) să solicite informaţii de la centrul de coordonare regional;

b) să efectueze controale, inclusiv controale inopinate, la sediul centrului de coordonare regional;

c) să emită decizii comune obligatorii adresate centrului de coordonare regional.

(3) În legătură cu realizarea atribuţiei prevăzute la alin.(1) lit.f), în cazul în care, în termen de 4 luni de la începerea consultărilor cu privire la identificarea în comun a neconformităţilor, Agenţia nu ajunge la un acord cu alte autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, aceasta urmează să sesizeze Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt implicate, ACER pentru adoptarea unei decizii.

(4) În cazul în care centrul de coordonare regional este înfiinţat în Republica Moldova, Agenţia asigură îndeplinirea de către centrul de coordonare regional a obligaţiilor care îi revin în conformitate cu prezenta lege, cu deciziile Agenţiei, ale Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt implicate, în conformitate cu deciziile ACER şi impune acestuia, în cazurile prevăzute de prezenta lege, sancţiuni financiare efective, proporţionale şi cu efect de descurajare.

Articolul 12. Cooperarea regională cu alte autorităţi de reglementare pe aspecte transfrontaliere. Cooperarea cu Secretariatul Comunităţii Energetice, cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi cu ACER

(1) Agenţia cooperează îndeaproape şi se consultă cu autorităţile de reglementare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, în special în cadrul Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, furnizându-şi reciproc, precum şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, toate informaţiile necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor prevăzute de prezenta lege. În ceea ce priveşte schimbul de informaţii, Agenţia asigură un nivel de confidenţialitate similar celui impus de către autoritatea care i-a furnizat informaţiile respective.

(2) Agenţia cooperează, cel puţin la nivel regional, în scopul:

a) încurajării creării de mecanisme operaţionale necesare pentru a permite o gestionare optimă a reţelelor electrice, pentru a promova bursele comune de energie electrică şi alocarea capacităţilor transfrontaliere de interconexiune, precum şi pentru a permite un nivel adecvat al capacităţilor de interconexiune, inclusiv prin intermediul a noi interconexiuni, în interiorul regiunii şi între regiuni, permiţând astfel dezvoltarea unei concurenţe efective şi îmbunătăţirea securităţii aprovizionării cu energie electrică, fără a face discriminare între furnizorii din diferite părţi contractante ale Comunităţii Energetice sau state membre ale Uniunii Europene;

b) coordonării activităţilor comune de supraveghere a entităţilor care desfăşoară activităţi la nivel regional;

c) coordonării, în cooperare cu alte autorităţi implicate, a activităţilor comune de supraveghere a evaluărilor adecvanţei resurselor la nivel naţional, regional şi european;

d) coordonării elaborării codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare pentru operatorii sistemelor de transport şi pentru alţi participanţi la piaţă;

e) coordonării elaborării normelor privind gestionarea congestiilor.

(3) Agenţia încheie acorduri de cooperare cu autorităţile de reglementare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene pentru a favoriza cooperarea în domeniul reglementării.

(4) Acţiunile prevăzute la alin.(2) se desfăşoară, după caz, în strânsă cooperare cu alte autorităţi naţionale competente şi fără a aduce atingere competenţelor specifice ale acestora.

(5) Agenţia cooperează cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în cazurile prevăzute de prezenta lege şi de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, furnizează informaţiile necesare şi solicită opiniile acestora cu privire la aspecte specifice. Agenţia ţine cont în cea mai mare măsură de opiniile emise de Secretariatul Comunităţii Energetice.

(6) În cazul în care, în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice sau Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice emite decizii cu privire la aspecte specifice, Agenţia întreprinde măsurile necesare pentru a asigura implementarea deciziilor respective.

(7) Agenţia cooperează cu ACER şi furnizează orice informaţii necesare pentru îndeplinirea de către ACER a atribuţiilor sale în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice. ACER emite recomandări, opinii şi decizii individuale care pot viza operatorii sistemelor de transport, centrele de coordonare regionale, OPEED-uri şi Agenţia. ACER consultă părţile interesate cu privire la subiectele pe marginea cărora intenţionează să emită decizii.

(8) Agenţia poate expedia ACER, separat sau în comun cu altă autoritate de reglementare, o solicitare de emitere a unei decizii individuale privind aspecte legate de reglementare care au efecte asupra comerţului transfrontalier sau asupra securităţii sistemului transfrontalier şi care necesită o decizie comună luată de cel puţin două autorităţi de reglementare, precum şi în alte situaţii prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Agenţia este în drept să formuleze opinii cu privire la subiectele examinate de ACER în cadrul procedurii de consultare organizate de ACER.

(9) În strânsă cooperare cu ACER, Agenţia monitorizează şi analizează performanţa centrului de coordonare regional.

(10) În cazul în care, în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, ACER emite opinii şi recomandări cu privire la aspecte specifice, Agenţia ţine cont în cea mai mare măsură de opiniile şi recomandările respective. În cazul în care, în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, ACER emite decizii, Agenţia ia măsurile necesare pentru a asigura punerea lor în aplicare, inclusiv atunci când deciziile respective sunt adresate părţii interesate relevante din sectorul electroenergetic.

(11) Urmare a notificării din partea ACER, înainte de emiterea de către ACER a unei decizii individuale în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, precum şi în alte cazuri, Agenţia este în drept să îşi formuleze punctele de vedere asupra problemelor la care se referă ACER. În conformitate cu termenele şi procedura stabilite de cadrul normativ al Comunităţii Energetice, Agenţia este în drept să conteste o decizie a ACER care vizează Agenţia sau o decizie care, deşi vizează alte persoane, este de interes direct pentru Agenţie, precum şi este în drept să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru anularea unei decizii emise de ACER sau pentru că ACER nu a întreprins acţiunile necesare în termenele aplicabile.

(12) Dreptul stabilit la alin.(11) nu aduce atingere dreptului operatorului sistemului de transport sau dreptului unei alte părţi interesate din sectorul electroenergetic de a contesta o decizie a ACER care vizează partea respectivă sau de a contesta o decizie a ACER care, deşi vizează altă persoană, este de interes direct pentru partea interesată.

Articolul 13. Transparenţa activităţii Agenţiei. Hotărârile şi deciziile Agenţiei

(1) Transparenţa activităţii Agenţiei este asigurată de Consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie asigură publicarea anunţului despre organizarea şedinţelor şi a agendei aferente pe site-ul web oficial al Agenţiei, în modul şi în termenele stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. La şedinţele ordinare ale Consiliului de administraţie în cadrul cărora se discută informaţii oficiale cu accesibilitate limitată participă numai persoanele vizate. Invitaţia de participare la şedinţele Consiliului de administraţie ordinare se expediază persoanelor vizate cu cel puţin 3 zile înainte de ziua preconizată pentru şedinţă.

(2) În cazul în care Consiliului de administraţie i se propun spre examinare proiectele actelor normative de reglementare în sectorul electroenergetic, proiectele cererilor privind costurile de bază, preţurile şi tarifele reglementate sau proiectele altor hotărâri care pot avea impact asupra pieţei energiei electrice şi asupra obligaţiilor de serviciu public, Agenţia este obligată să publice pe site-ul său web oficial proiectul hotărârii şi/sau proiectul actului ce se supune aprobării prin hotărâre şi informaţiile relevante în termenele stabilite în Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.

(3) Cererile titularilor de licenţe privind costurile de bază, preţurile şi tarifele reglementate, precum şi materialele care justifică nivelul acestora se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererilor respective. Agenţia oferă publicului 15 zile lucrătoare de la publicarea cererilor menţionate şi a materialelor aferente pentru prezentarea recomandărilor şi opiniilor cu privire la acestea. În termenele stabilite în Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, Agenţia publică pe site-ul său web oficial rezultatele examinării cererilor titularilor de licenţe şi propunerile sale privind nivelul costurilor de bază, al preţurilor şi tarifelor reglementate.

(4) Consiliul de administraţie al Agenţiei examinează cererile privind costurile de bază în termen de cel mult 120 de zile, iar cererile privind preţurile şi tarifele reglementate – în termen de cel mult 90 de zile de la data înregistrării cererii corespunzătoare a unui titular de licenţă şi după prezentarea tuturor documentelor şi informaţiilor necesare, solicitate de Agenţie, în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de prezentare şi examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate.

(5) Cu excepţia situaţiilor ce ţin de examinarea şi de soluţionarea neînţelegerilor dintre participanţii la piaţă, pentru asigurarea executării legilor, Consiliul de administraţie adoptă, în numele Agenţiei, hotărâri. În hotărârile Agenţiei privind aprobarea costurilor de bază, a preţurilor reglementate, a tarifelor reglementate, a altor componente ale tarifelor, a planurilor de dezvoltare, a planurilor de investiţii sau a investiţiilor realizate de titularii de licenţe se indică temeiul legal al aprobării acestora. Prin derogare de la art.118 alin.(3) din Codul administrativ nr.116/2018, în cazul neadmiterii în scopuri tarifare a unor cheltuieli, investiţii, consumuri tehnologice şi pierderi de energie electrică, a altor componente nejustificate, motivarea Agenţiei este prezentată titularului de licenţă în scrisoarea de însoţire a hotărârii respective.

(6) Pentru soluţionarea neînţelegerilor individuale sau a neînţelegerilor între persoane juridice şi/sau persoane fizice legate de punerea în aplicare a actelor normative în sectorul electroenergetic, un director al Consiliului de administraţie emite, în numele Agenţiei, decizii, inclusiv decizii care vizează raporturile juridice dintre un utilizator de sistem, un consumator final, un utilizator al sistemului de distribuţie închis şi un titular de licenţă sau de autorizaţie ori care vizează raporturile juridice dintre doi titulari de licenţe sau de autorizaţii.

(7) În cazul crizelor de energie electrică, constatate în modul prevăzut de prezenta lege, sau pe subiecte ce ţin de crize de energie electrică, de securitatea aprovizionării cu energie electrică, de interesul economic general sau de interesul legitim al consumatorilor finali ori al participanţilor la piaţă, inclusiv în cazul modificării semnificative a preţurilor de achiziţionare a energiei electrice de către furnizorii serviciului universal sau de către furnizorii de ultimă opţiune, proiectele de hotărâri şi proiectele de decizii pot fi supuse elaborării şi adoptării/emiterii în regim de urgenţă, fără respectarea prevederilor prezentului articol şi a cerinţelor privind transparenţa în procesul decizional prevăzute în Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi în Codul administrativ. Argumentarea necesităţii de adoptare a hotărârii/emitere a deciziei în regim de urgenţă se aduce la cunoştinţa publicului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptarea/emiterea actului, prin publicare pe site-ul web oficial al Agenţiei, prin afişare la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media.

(8) Hotărârile şi deciziile Agenţiei trebuie să fie pe deplin motivate şi justificate şi să fie accesibile publicului, cu păstrarea confidenţialităţii informaţiilor care constituie secret comercial. Hotărârile Agenţiei privind costurile de bază, tarifele şi preţurile reglementate, precum şi alte hotărâri care au impact asupra pieţei energiei electrice şi asupra obligaţiilor de serviciu public se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(9) Hotărârile şi deciziile Agenţiei în sectorul electroenergetic sunt supuse controlului judecătoresc în modul stabilit de Codul administrativ. Hotărârile şi deciziile Agenţiei sunt executorii de la data adoptării/emiterii sau, după caz, de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova ori de la data indicată în textul actului adoptat/emis şi produc efecte juridice obligatorii până la survenirea uneia dintre situaţiile stabilite în titlul III cap. IV din Codul administrativ nr.116/2018 sau până la o eventuală hotărâre judecătorească irevocabilă contrară, pronunţată ca urmare a utilizării unei căi de atac. Suspendarea hotărârilor şi deciziilor Agenţiei poate avea loc numai prin hotărâre judecătorească şi numai în raport cu solicitantul.

Secţiunea a 3-a

Atribuţii specifice în legătură cu crizele de energie electrică

Articolul 14. Atribuţiile specifice ale Comisiei pentru Situaţii Excepţionale în legătură cu gestionarea crizelor de energie electrică

(1) În legătură cu gestionarea crizelor de energie electrică, Comisia pentru Situaţii Excepţionale îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) examinează sesizările operatorului sistemului de transport privind apariţia unei crize de energie electrică;

b) verifică, în termen de cel mult 12 ore de la sesizare, dacă sunt îndeplinite condiţiile privind existenţa riscurilor de criză de energie electrică şi, dacă acestea se confirmă, constată şi declară apariţia situaţiei excepţionale;

c) preia, în cazul constatării existenţei situaţiei excepţionale, funcţiile privind gestionarea acesteia, în special funcţiile privind coordonarea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse, în conformitate cu Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic, de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, de către Agenţie, de către alte organe sau autorităţi ale administraţiei publice centrale, de către alte autorităţi publice, de către întreprinderile electroenergetice, precum şi de către alţi participanţi la piaţă;

d) emite dispoziţii privind măsurile necesare gestionării crizelor de energie electrică, inclusiv pentru înlăturarea sau minimizarea consecinţelor acestora;

e) în funcţie de gravitatea situaţiei survenite în legătură cu limitarea sau întreruperea furnizării energiei electrice şi de caracterul măsurilor ce urmează a fi adoptate pentru gestionarea unei crize de energie electrică, înaintează Guvernului un raport privind necesitatea declarării stării de urgenţă, în conformitate cu art.17–19 din Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război;

f) analizează natura, cauzele şi consecinţele crizelor de energie electrică, eficacitatea măsurilor luate pentru asigurarea furnizării de energie electrică consumatorilor finali, eficacitatea măsurilor luate pentru înlăturarea consecinţelor crizelor de energie electrică, analizează şi alte informaţii relevante;

g) desemnează, la necesitate, furnizorul care va achiziţiona energie electrică în timpul unei crize de energie electrică în vederea revânzării acesteia furnizorilor de pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice sau, în baza deciziei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, consumatorilor finali;

h) impune, la necesitate, furnizorilor de pe piaţa angro a energiei electrice, furnizorilor de pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice care îşi desfăşoară activitatea de furnizare la preţuri reglementate sau la preţuri nereglementate, precum şi traderilor, obligaţia de a vinde furnizorului desemnat în conformitate cu lit.g) energie electrică în cantităţile şi la preţurile stabilite în contractele pe care le au încheiate la momentul declarării situaţiei excepţionale sau al impunerii obligaţiei ori de a cesiona drepturile pe care aceştia le au conform contractelor de vânzare-cumpărare a energiei electrice;

i) obligă, la necesitate, titularii de licenţe să încheie contracte sau să întreprindă alte acţiuni necesare pentru asigurarea aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor finali şi stabileşte termenele în care acestea urmează să fie executate;

j) alte atribuţii stabilite în prezenta lege, în Legea nr.212/2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, în Regulamentul Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic.

(2) La gestionarea crizelor de energie electrică, deciziile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale pot viza atât întreprinderile electroenergetice, precum şi întreprinderile din alte sectoare, inclusiv din sectorul termoenergetic, din sectorul telecomunicaţiilor.

Articolul 15. Atribuţiile specifice ale Agenţiei în legătură cu gestionarea crizelor de energie electrică

(1) Agenţia contribuie la asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică şi îndeplineşte atribuţiile stabilite în prezenta lege, inclusiv întreprinde acţiunile prevăzute în prezentul articol în legătură cu prevenirea şi gestionarea crizelor de energie electrică. În virtutea atribuţiilor pe care le îndeplineşte, Agenţia contribuie la elaborarea măsurilor destinate asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică şi colaborează cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în legătură cu elaborarea Regulamentului privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi a Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic. În cazul unei crize de energie electrică, Agenţia întreprinde măsurile necesare pentru depăşirea crizei de energie electrică şi intervine, în mod nediscriminatoriu, proporţional şi limitat în timp, în funcţionarea pieţei energiei electrice. În acest scop, Agenţia exercită următoarele atribuţii:

a) impune obligaţii de serviciu public privind vânzarea energiei electrice în cantităţi prestabilite şi la preţuri reglementate;

b) stabileşte obligaţii de serviciu public privind achiziţionarea centralizată, prin licitaţie sau negociere directă, a energiei electrice necesare furnizorilor serviciului universal, furnizorilor de ultimă opţiune şi operatorilor de sistem;

c) stabileşte obligaţii de serviciu public pentru unul sau mai mulţi producători de energie electrică pentru a participa la piaţa de echilibrare şi la piaţa serviciilor de sistem sau pentru a presta servicii de echilibrare şi servicii de sistem în cantităţi limitate de posibilităţi tehnice şi la preţuri reglementate;

d) aprobă tarife reglementate şi preţuri reglementate în condiţiile stabilite la art.13 alin.(7);

e) monitorizează respectarea de către titularii de licenţe a dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, inclusiv executarea contractelor încheiate, realizarea altor acţiuni în conformitate cu dispoziţiile respective şi potrivit funcţiilor stabilite de lege;

f) aplică sancţiunile financiare prevăzute la art.146 alin.(6);

g) suspendă, în condiţiile art.22 alin.(3) lit.e), licenţa titularului de licenţă care nu respectă dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sau, după caz, deciziile ori hotărârile Agenţiei şi numeşte un alt titular de licenţă care să desfăşoare activitatea licenţiată în locul titularului de licenţă a cărui licenţă a fost suspendată.

(2) Agenţia informează fără întârziere Comisia pentru Situaţii Excepţionale cu privire la măsurile întreprinse în conformitate cu prezentul articol.

(3) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere competenţelor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale stabilite la art.14.

Capitolul III

ORGANIZAREA ŞI LICENŢIEREA ACTIVITĂŢILOR

ÎN SECTORUL ELECTROENERGETIC

Articolul 16. Activităţile desfăşurate în sectorul electroenergetic

(1) În sectorul electroenergetic se desfăşoară şi se reglementează următoarele activităţi:

a) producerea energiei electrice;

b) stocarea energiei;

c) operarea pieţei energiei electrice;

d) transportul energiei electrice;

e) conducerea centralizată a sistemului electroenergetic;

f) distribuţia energiei electrice;

g) tradingul cu energie electrică;

h) furnizarea energiei electrice;

i) agregarea.

(2) Întreprinderile electroenergetice îşi desfăşoară activitatea într-un cadru concurenţial echitabil, care prevede aplicarea de reguli, tarife, preţuri şi tratamente nediscriminatorii, transparente şi proporţionale, în special în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru echilibrare, accesul pe pieţele angro de energie electrică, accesul la date, procesul de schimbare a furnizorului şi a agregatorului, regimurile de facturare, precum şi, după caz, procedurile de licenţiere.

(3) Raporturile juridice dintre participanţii la piaţă se stabilesc pe bază de contract, conform condiţiilor prevăzute în licenţe, în prezenta lege, în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, în Regulile pieţei energiei electrice şi în alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie.

Articolul 17. Obligaţii de serviciu public

(1) Întreprinderile electroenergetice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu principiile prezentei legi, în vederea realizării unei pieţe de energie electrică competitive, sigure şi durabile din punct de vedere al mediului, fără a fi supuse discriminării în privinţa drepturilor şi a obligaţiilor ce le revin.

(2) În interesul economic general, în legătură cu securitatea, în special cu securitatea aprovizionării cu energie electrică, cu continuitatea, calitatea şi preţurile pentru furnizarea energiei electrice, precum şi în legătură cu protecţia mediului, inclusiv cu eficienţa energetică, energia din surse regenerabile şi protecţia climei, întreprinderile electroenergetice pot fi impuse să îndeplinească obligaţii de serviciu public. În conformitate cu prevederile prezentei legi, obligaţiile de serviciu public pot fi impuse în special întreprinderilor electroenergetice care desfăşoară una dintre următoarele activităţi:

a) producerea energiei electrice;

b) transportul energiei electrice;

c) distribuţia energiei electrice;

d) tradingul cu energie electrică;

e) furnizarea energiei electrice.

(3) Obligaţiile de serviciu public se impun de Guvern sau de Agenţie ca măsură limitată în timp şi se revizuiesc periodic pentru a determina necesitatea menţinerii obligaţiilor respective. Obligaţiile de serviciu public trebuie să fie clar definite, transparente, nediscriminatorii, uşor de verificat şi, pe bază de reciprocitate, să garanteze accesul egal al întreprinderilor electroenergetice din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice la consumatorii finali din Republica Moldova.

(4) Obligaţiile de serviciu public care privesc stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice trebuie să respecte cerinţele prevăzute la art.109. Orice formă de retribuire financiară sau de alt gen, precum şi drepturile exclusive care pot fi acordate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public se impun şi se realizează în mod transparent şi nediscriminatoriu.

(5) Agenţia poate impune obligaţii de serviciu public ce includ programe conform cărora entităţile sunt obligate să vândă sau să pună la dispoziţie anumite cantităţi de energie electrică pe pieţele de energie electrică sau să ofere acces la o parte din capacităţile lor de producere furnizorilor interesaţi, pentru o perioadă limitată de timp. Aceste obligaţii de serviciu public trebuie să fie necesare şi proporţionale şi se impun după consultarea prealabilă a Secretariatului Comunităţii Energetice.

(6) Guvernul sau, după caz, Agenţia informează Secretariatul Comunităţii Energetice despre toate măsurile adoptate pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor şi protecţia mediului, precum şi despre impactul potenţial al acestora asupra concurenţei pe plan naţional şi internaţional, indiferent dacă a fost obţinută vreo derogare în acest sens în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(7) O dată la doi ani, Agenţia elaborează şi publică pe site-ul său web oficial un raport privind orice modificare adusă măsurilor adoptate pentru realizarea serviciului universal, a furnizării de ultimă opţiune sau pentru îndeplinirea altor obligaţii de serviciu public. Raportul respectiv se prezintă Guvernului şi Secretariatului Comunităţii Energetice, indiferent dacă a fost obţinută vreo derogare în acest sens în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

Articolul 18. Tipuri de licenţe în sectorul electroenergetic. Principii generale de licenţiere

(1) Activităţile prevăzute la art.16 alin.(1) sunt reglementate prin licenţiere. Pentru acestea, Agenţia eliberează următoarelor tipuri de licenţe:

a) licenţă pentru producerea energiei electrice;

b) licenţă pentru stocarea energiei;

c) licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice;

d) licenţă pentru transportul energiei electrice;

e) licenţă pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic;

f) licenţă pentru distribuţia energiei electrice;

g) licenţă pentru tradingul cu energie electrică;

h) licenţă pentru furnizarea energiei electrice;

i) licenţă pentru agregare.

(2) Licenţa pentru producerea energiei electrice se eliberează producătorului care are o centrală electrică cu puterea instalată de 5 MW şi mai mare sau are centrale electrice cu puterea instalată cumulată de 5 MW şi mai mare, sau are o centrală electrică integrată cu o instalaţie de stocare a energiei, care, împreună, au o putere de injecţie de 5 MW şi mai mare.

(3) Licenţa pentru stocarea energiei se eliberează operatorului instalaţiei autonome de stocare a energiei cu o putere de injecţie de 1 MW şi mai mare. Nu se eliberează licenţă pentru stocarea energiei operatorilor de sistem care au dreptul, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege, să deţină, să dezvolte, să administreze sau să exploateze instalaţii de stocare a energiei. Consumatorul final care deţine o instalaţie de stocare a energiei cu o putere de injecţie de 1 MW şi mai mare trebuie să obţină licenţă pentru stocarea energiei.

(4) Licenţa pentru producerea energiei electrice conferă titularului său dreptul de a desfăşura genul respectiv de activitate la centrala electrică indicată în licenţă. Numărul de licenţe pentru producerea energiei electrice nu este limitat, iar intrarea de noi producători pe piaţa energiei electrice nu poate fi restricţionată. Principiile stabilite în prezentul alineat se aplică şi licenţelor pentru stocarea energiei.

(5) Licenţa pentru operarea pieţei energiei electrice este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Se eliberează o singură licenţă pentru operarea pieţei energiei electrice.

(6) Licenţa pentru transportul energiei electrice şi licenţa pentru distribuţia energiei electrice acordă titularilor acestora dreptul să desfăşoare activitatea de transport al energiei electrice şi, respectiv, de distribuţie a energiei electrice. Licenţa pentru transportul energiei electrice şi licenţa pentru distribuţia energiei electrice acordă operatorului sistemului de transport şi, respectiv, operatorului sistemului de distribuţie dreptul exclusiv de a desfăşura genul corespunzător de activitate în limitele teritoriului specificat în licenţă.

(7) Conducerea centralizată a sistemului electroenergetic se efectuează de către un singur operator al sistemului de transport, în baza licenţei pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic.

(8) Licenţa pentru tradingul cu energie electrică acordă titularului acesteia dreptul de a tranzacţiona energie electrică pe pieţele angro de energie electrică. Licenţa pentru furnizarea energiei electrice permite titularului acesteia să îşi desfăşoare activitatea atât pe piaţa angro, cât şi pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice. Licenţa pentru tradingul cu energie electrică şi licenţa pentru furnizarea energiei electrice sunt valabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile specificate în licenţă. Numărul de licenţe pentru tradingul cu energie electrică sau pentru furnizarea energiei electrice nu este limitat, iar intrarea de noi traderi şi de noi furnizori pe pieţele de energie electrică nu poate fi restricţionată.

(9) Vânzarea energiei electrice proprietarilor/deţinătorilor de vehicule electrice prin puncte de reîncărcare special amenajate nu constituie furnizare în sensul prezentei legi şi nu implică necesitatea obţinerii unei licenţe pentru furnizarea energiei electrice. Prevederile prezentului alineat nu scutesc operatorii punctelor de reîncărcare de necesitatea respectării actelor şi a documentelor normativ-tehnice privind exploatarea şi funcţionarea centralelor electrice, a reţelelor electrice şi a instalaţiilor de utilizare, precum şi a actelor normative aplicabile activităţii economice respective, distincte de activitatea de furnizare a energiei electrice, inclusiv a actelor normative în domeniul fiscal.

(10) Licenţele pentru producerea energiei electrice, pentru transportul energiei electrice, pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, pentru distribuţia energiei electrice şi cele pentru stocarea energiei se eliberează pe o perioadă de 25 de ani. Licenţele pentru operarea pieţei energiei electrice, pentru tradingul cu energie electrică, pentru furnizarea energiei electrice, precum şi licenţele pentru agregare se eliberează pe o perioadă de 10 ani. La expirarea perioadei de valabilitate, la cererea titularilor de licenţe, Agenţia prelungeşte licenţele eliberate în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(11) Condiţiile de desfăşurare a activităţii licenţiate, care trebuie să fie conforme cu legea, se anexează la licenţă şi constituie parte integrantă a licenţei.

Articolul 19. Externalizarea serviciilor sau lucrărilor de către operatorul de sistem

(1) Se interzice operatorului de sistem să transfere către alte persoane fizice sau juridice drepturile şi obligaţiile aferente activităţii pentru care i-a fost acordată licenţa, cu excepţiile stabilite în prezenta lege.

(2) Prin derogare de la alin.(1), operatorul de sistem este în drept să externalizeze un serviciu sau o lucrare pe care trebuie să o execute cu condiţia obţinerii acordului prealabil al Agenţiei şi după ce a demonstrat că externalizarea serviciului sau a lucrării respective va duce la o reducere a costurilor şi la eficienţa activităţii aferente serviciului sau lucrării externalizate, fără a afecta calitatea serviciului sau a lucrării respective, cerinţele privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie. Lista serviciilor şi lucrărilor care pot fi externalizate de către operatorii de sistem se aprobă prin hotărârea Agenţiei.

(3) Externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări nu are ca efect transferarea responsabilităţii operatorului de sistem pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit prezentei legi, actelor normative şi licenţei pe care o deţine şi nu lipseşte Agenţia de dreptul de a aplica operatorului de sistem respectiv sancţiunile stabilite în prezenta lege în cazul în care constată încălcarea de către acesta a obligaţiilor care îi revin.

(4) Dacă Agenţia constată că externalizarea de către operatorul de sistem a serviciului sau a lucrării nu a avut ca rezultat reducerea costurilor, iar activitatea aferentă serviciului sau lucrării externalizate nu a fost eficientizată, cheltuielile suplimentare suportate de operatorul de sistem în legătură cu externalizarea serviciului sau a lucrării nu vor fi luate în considerare de către Agenţie la aprobarea tarifelor reglementate.

(5) Dacă, urmare a externalizării unui serviciu sau a unei lucrări de către operatorul de sistem, Agenţia constată înrăutăţirea calităţii serviciului sau a lucrării respective, operatorul de sistem este obligat să întreprindă, în termenele stabilite de Agenţie, toate măsurile necesare pentru a remedia situaţia survenită. În cazul în care operatorul de sistem nu întreprinde astfel de măsuri în termenele stabilite, Agenţia este îndreptăţită să solicite acestuia rezoluţiunea, în termen de cel mult 3 luni de la solicitare, a contractului cu prestatorul serviciului sau al lucrării externalizate şi preluarea prestării serviciului respectiv sau a efectuării lucrării respective. Cheltuielile suplimentare suportate de operatorul de sistem în urma rezoluţiunii contractului conform prezentului alineat nu se iau în considerare de către Agenţie la aprobarea tarifelor reglementate.

(6) În cazul în care Agenţia constată că, în rezultatul externalizării unui serviciu sau a unei lucrări de către operatorul de sistem, există încălcări ale principiilor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie, operatorul de sistem respectiv este obligat să întreprindă, în termenele stabilite de Agenţie, toate măsurile necesare pentru remedierea situaţiei survenite. În cazul în care operatorul de sistem nu întreprinde astfel de măsuri în termenele stabilite, Agenţia solicită acestuia rezoluţiunea, în termen de cel mult 3 luni de la solicitare, a contractului cu prestatorul serviciului sau al lucrării externalizate şi preluarea prestării serviciului respectiv sau a efectuării lucrării respective. Cheltuielile suplimentare suportate de operatorul de sistem în urma rezoluţiunii contractului conform prezentului alineat nu se iau în considerare de către Agenţie la aprobarea tarifelor reglementate.

(7) Se interzice externalizarea unui serviciu sau a unei lucrări de către un operator de sistem în scopul eschivării de la controlul Agenţiei. La solicitarea Agenţiei şi în termenele stabilite de aceasta, operatorul de sistem este obligat să prezinte informaţiile şi documentele aferente serviciului sau lucrării externalizate, inclusiv documentele aferente activităţii prestatorului serviciului sau al lucrării externalizate. În cazul în care operatorul de sistem refuză să prezinte informaţiile sau documentele referitoare la serviciul sau la lucrarea externalizată sau admite prezentarea cu întârziere a informaţiilor sau documentelor solicitate, sau prezintă informaţii incomplete, Agenţia iniţiază un proces contravenţional în scopul sancţionării acestuia conform Codului contravenţional. În cazul refuzului repetat de a prezenta informaţiile sau documentele solicitate, Agenţia aplică sancţiunea financiară prevăzută la art.146 alin.(4) lit.b).

(8) Externalizarea serviciilor sau a lucrărilor în temeiul prezentului articol nu se consideră delegare de sarcini de către operatorul sistemului de transport, astfel cum este prevăzut la art.35 alin.(11).

Articolul 20. Condiţiile şi procedura de obţinere a licenţelor

(1) Licenţele prevăzute la art.18 alin.(1) lit.a), b), g)–i) se acordă persoanelor fizice sau juridice înregistrate în calitate de întreprindere, iar licenţele prevăzute la art.18 alin.(1) lit.c)–f) se acordă în exclusivitate persoanelor juridice.

(2) Pentru a obţine licenţa pentru producerea energiei electrice sau licenţa pentru stocarea energiei, persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie înregistrate în Republica Moldova. Agenţia verifică înregistrarea persoanei în Registrul de stat al persoanelor juridice prin intermediul platformei de interoperabilitate, în conformitate cu Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate, fără a solicita prezentarea unui document confirmativ;

b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul unei întreprinderi noi;

c) să fie echipate tehnic pentru desfăşurarea activităţii, să dispună de centrală electrică/centrale electrice sau de o instalaţie de stocare a energiei autonomă ori de o centrală electrică integrată cu o instalaţie de stocare a energiei, precum şi să prezinte documente care confirmă că centrala electrică/centralele electrice sau instalaţia de stocare a energiei autonomă ori centrală electrică integrată cu o instalaţie de stocare a energiei corespund cerinţelor tehnice stabilite în condiţiile legii;

d) în cazul centralelor electrice noi cu o putere instalată mai mare de 20 MW, să dispună de autorizaţia eliberată de Guvern în conformitate cu art.106;

e) să dispună de personal calificat necesar pentru desfăşurarea activităţii pentru care solicită licenţa sau de un contract de deservire cu o entitate specializată şi să prezinte documente confirmative în acest sens.

(3) Pentru a obţine licenţa pentru transportul energiei electrice sau licenţa pentru distribuţia energiei electrice, persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul unei întreprinderi noi;

c) să dispună de mijloace tehnice pentru desfăşurarea activităţii, să aibă în proprietate sau în folosinţă reţele electrice de transport ori să aibă în proprietate reţele electrice de distribuţie, precum şi să depună documente care confirmă dotarea tehnică şi faptul că reţelele electrice corespund cerinţelor tehnice stabilite în condiţiile legii;

d) să dispună de personal calificat necesar activităţii pentru care se solicită licenţa, de centre de deservire a utilizatorilor de sistem şi să prezinte documentele confirmative în acest sens.

(4) Pentru a obţine licenţa pentru tradingul cu energie electrică sau licenţa pentru agregare, persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul unei întreprinderi noi.

(5) Pentru a obţine licenţa pentru furnizarea energiei electrice, persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul unei întreprinderi noi;

c) să dispună de personal calificat necesar activităţii pentru care solicită licenţă, de centre de deservire a consumatorilor finali şi să prezinte documente confirmative în acest sens.

(6) Pentru a obţine licenţa pentru operarea pieţei energiei electrice, persoana prevăzută la alin.(1) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

b) să prezinte situaţia financiară pe anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul unei întreprinderi noi;

c) să fie desemnată de Guvern ca operator al pieţei energiei electrice.

(7) Pentru a obţine licenţa pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să dispună de centre de dispecerizare şi să prezinte documente confirmative în acest sens;

b) să dispună de personal calificat necesar activităţii pentru care se solicită licenţa şi să prezinte documente confirmative în acest sens.

(8) Administratorul întreprinderii care solicită licenţă pentru activităţile prevăzute la alin.(2)–(7) trebuie să corespundă următoarelor criterii:

a) să aibă studii superioare sau medii de specialitate;

b) să nu aibă antecedente penale nestinse legate de activităţile desfăşurate în sectorul electroenergetic sau antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie prevăzute în Codul penal.

(9) În cazul în care comunitatea de energie a cetăţenilor intenţionează să desfăşoare pe piaţa energiei electrice activitatea de furnizare a energiei electrice sau de agregare şi/sau în cazul în care aceasta deţine şi exploatează o centrală electrică cu puterea instalată de 5 MW şi mai mare, o instalaţie de stocare a energiei cu puterea de injecţie de 1 MW şi mai mare şi/sau o centrală electrică integrată cu o instalaţie de stocare a energiei care, împreună, au o putere de injecţie de 5 MW şi mai mare, aceasta trebuie să obţină licenţa corespunzătoare pentru desfăşurarea activităţii de furnizare a energiei electrice, de agregare, de producere a energiei electrice şi/sau de stocare a energiei. Comunitatea de energie a cetăţenilor care solicită eliberarea licenţei respective trebuie să îndeplinească cerinţele stabilite în prezentul articol pentru activitatea respectivă, cu excepţia condiţiei stabilite la alin.(8) lit.a).

(10) Agenţia refuză eliberarea licenţei numai pentru motive obiective, nediscriminatorii şi justificate, în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător. Agenţia refuză eliberarea licenţei pentru transportul energiei electrice solicitantului care nu este certificat în conformitate cu art.30. Solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului eliberării licenţei.

(11) Solicitantul căruia i-a fost respinsă cererea (declaraţia) privind eliberarea licenţei este în drept să conteste refuzul în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(12) Eliberarea, prelungirea, reperfectarea, suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţelor, retragerea licenţelor prevăzute la art.18 alin.(1), precum şi eliberarea duplicatelor acestora se efectuează în condiţiile prezentei legi şi conform procedurilor stabilite în Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(13) Termenul de examinare a cererilor (declaraţiilor) privind eliberarea licenţelor în sectorul electroenergetic sau privind prelungirea valabilităţii acestora este de cel mult 15 zile de la data depunerii la Agenţie a cererii (declaraţiei), precum şi a documentelor stabilite în prezenta lege.

[Art.20 alin.(2)-(6) modificate prin Legea nr.317 din 29.12.2025, în vigoare 31.12.2025]

Articolul 21. Obligaţiile şi drepturile titularului de licenţă

(1) Titularul de licenţă este obligat:

a) să îndeplinească condiţiile prevăzute în licenţă, precum şi să îndeplinească, pe toată perioada desfăşurării activităţii licenţiate, condiţiile stabilite pentru eliberarea licenţei;

b) să nu admită discriminarea utilizatorilor de sistem, a participanţilor la piaţă şi a consumatorilor finali;

c) să nu întrerupă prestarea serviciilor şi furnizarea energiei electrice, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.79 şi a altor cazuri prevăzute în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

d) să ţină contabilitatea în modul şi în condiţiile prevăzute de actele normative şi să asigure separarea contabilităţii conform prevederilor prezentei legi;

e) să publice informaţii despre sursele de energie electrică utilizate pentru acoperirea cererii în anul precedent, despre cantităţile de combustibil utilizate la centrala electrică pentru producerea energiei electrice, despre cantităţile de dioxid de carbon emise de centrala electrică sau informaţii privind disponibilitatea reţelelor electrice;

f) să prezinte Agenţiei, în termenele şi în condiţiile stabilite de aceasta, rapoarte, inclusiv raportul privind activitatea desfăşurată pe piaţa energiei electrice, precum şi alte informaţii solicitate de Agenţie, necesare exercitării atribuţiilor sale conform legii;

g) să efectueze trimestrial, în termen de cel mult 10 zile de la începutul trimestrului următor, plăţile regulatorii stabilite în conformitate cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

(2) În scopul asigurării livrării neîntrerupte a energiei electrice către consumatorii finali, titularul de licenţă pentru transportul energiei electrice şi titularul de licenţă pentru distribuţia energiei electrice sunt obligaţi să pună la dispoziţia Agenţiei, la solicitare, în modul şi în termenele stabilite de aceasta, în format electronic, bazele de date ale consumatorilor finali ale căror instalaţii de utilizare sunt racordate la reţelele lor electrice.

(3) Agenţia prezintă informaţiile din bazele de date menţionate la alin.(2), la necesitate, doar operatorului de sistem sau furnizorului serviciului universal şi furnizorului de ultimă opţiune.

(4) La desfăşurarea activităţii licenţiate, titularul de licenţă trebuie să îndeplinească obligaţiile referitoare la securitatea, calitatea, eficienţa şi continuitatea aprovizionării cu energie electrică, să respecte normele de protecţie a mediului, precum şi prevederile contractelor încheiate cu consumatorii.

(5) Operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, furnizorul central de energie electrică, operatorul pieţei energiei electrice şi furnizorul care îndeplineşte obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal şi/sau privind furnizarea de ultimă opţiune sunt obligaţi să se conducă, în activitatea licenţiată, de principiul eficienţei maxime la cheltuieli minime şi să prezinte Agenţiei calcule argumentate ale cheltuielilor suportate.

(6) Operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, furnizorul central de energie electrică, operatorul pieţei energiei electrice şi furnizorul care îndeplineşte obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal şi/sau privind furnizarea de ultimă opţiune sunt obligaţi să notifice Agenţia cu cel puţin 3 luni înainte despre intenţia lor de a solicita suspendarea ori retragerea licenţei sau cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea valabilităţii licenţei despre intenţia de a nu prelungi licenţa. Dacă titularii de licenţe menţionaţi anunţă despre intenţia de a solicita suspendarea sau retragerea licenţei într-un termen mai mic de 3 luni, Agenţia dă curs cererii respective la expirarea perioadei de 3 luni de la data înregistrării acesteia. Întreprinderea electroenergetică a cărei licenţă a expirat şi care nu a respectat prevederile privind notificarea Agenţiei este obligată să desfăşoare activitatea pentru care i s-a acordat licenţa pe perioada de timp stabilită în hotărârea Agenţiei, dar care nu poate depăşi 3 luni de la data înregistrării cererii privind suspendarea ori retragerea licenţei sau de la data expirării licenţei. În cazul în care Agenţia stabileşte, prin hotărâre, că nu există un alt titular de licenţă care să poată desfăşura activitatea licenţiată în locul titularului a cărui licenţă a fost suspendată, retrasă sau a cărui licenţă a expirat, aceasta notifică Guvernul în vederea adoptării măsurilor necesare pentru crearea unei noi întreprinderi şi ia măsuri pentru a asigura continuitatea prestării serviciului respectiv.

(7) Furnizorii, alţii decât cei prevăzuţi la alin.(6), sunt obligaţi să informeze consumatorii şi Agenţia cu cel puţin 3 luni înainte despre intenţia de a solicita suspendarea sau retragerea licenţei ori cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea valabilităţii licenţei despre intenţia de a nu prelungi licenţa.

(8) Pe durata crizelor de energie electrică, titularii de licenţe care desfăşoară activităţi în sectorul electroenergetic au cel puţin următoarele obligaţii:

a) în cazul producătorului, să mobilizeze, la cererea operatorului sistemului de transport, întreaga capacitate de producere disponibilă;

b) în cazul operatorului sistemului de transport, să preia cantităţile suplimentare de energie electrică puse la dispoziţie de către producători şi să asigure serviciul de transport al energiei electrice în condiţiile prevăzute în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic;

c) în cazul operatorului sistemului de distribuţie, să întreprindă măsuri de limitare şi/sau întrerupere a livrării energiei electrice, conform Planului de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic.

Articolul 22. Reperfectarea, suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţei

(1) Licenţa se reperfectează în conformitate cu prevederile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(2) Licenţa se suspendă, în condiţiile legii, prin hotărârea Agenţiei, cu adresarea ulterioară a acesteia în instanţa de judecată în conformitate cu cap. XXII³ din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

(3) Licenţa se suspendă pentru unul dintre următoarele temeiuri:

a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea licenţei;

b) nerespectarea de către titularul de licenţă a prescripţiei de înlăturare în termenul stabilit de Agenţie a circumstanţelor care constituie încălcarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate;

c) constatarea neîndeplinirii de către titularul de licenţă a obligaţiilor sale, inclusiv a celor prescrise de Agenţie, ceea ce a condus la întreruperea furnizării energiei electrice către consumatori pe o perioadă mai mare decât perioada stabilită pentru înlăturarea cauzelor justificate, punând în pericol securitatea naţională, viaţa şi sănătatea umană, sau a faptului că acţiunile sau inacţiunile titularului de licenţă conduc la încălcarea ordinii publice şi necesită remedierea imediată a consecinţelor;

d) neîndeplinirea de către titularul de licenţă a obligaţiei de a se înregistra în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie în termenul stabilit de Agenţie în conformitate cu art.86;

e) nerespectarea de către titularul de licenţă a dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, a deciziilor ori a hotărârilor Agenţiei emise pe perioada crizelor de energie electrică;

f) incapacitatea provizorie a titularului de licenţă de a-şi desfăşura activitatea care face obiectul licenţei respective;

g) neefectuarea plăţilor regulatorii în termenele stabilite la art.21 alin.(1) lit.g);

h) lipsa activităţii pentru care a fost acordată licenţa pe o perioadă de 3 ani consecutivi.

(4) În cazul prevăzut la alin.(3) lit.a), Agenţia adoptă o hotărâre privind suspendarea licenţei în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii respective sau în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului stabilit conform art.21 alin.(6) şi stabileşte termenul de suspendare indicat în cerere, dar care nu poate depăşi termenul stabilit la alin.(5) din prezentul articol. În cazurile prevăzute la alin.(3) lit.b)–h), Agenţia dispune, prin hotărâre, suspendarea licenţei şi sesizează instanţa de judecată în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii respective pentru validarea acesteia.

(5) Hotărârea Agenţiei privind suspendarea licenţei stabileşte termenul de suspendare, care nu poate depăşi 3 luni de la data adoptării hotărârii. Termenul de valabilitate al unei licenţe nu se prelungeşte cu perioada suspendării acesteia.

(6) Hotărârea Agenţiei privind suspendarea licenţei produce efecte juridice de la data adoptării şi se aplică până la adoptarea hotărârii privind reluarea activităţii licenţiate în conformitate cu alin.(9) sau până la adoptarea hotărârii privind constatarea înlăturării circumstanţelor care au servit drept temei pentru suspendarea licenţei, în cazurile prevăzute la alin.(3) lit.b)–h), sau până la o eventuală hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de anulare a hotărârii Agenţiei privind suspendarea licenţei. Controlul legalităţii hotărârilor Agenţiei privind suspendarea licenţei se realizează în conformitate cu cap. XXII³ din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

(7) Pe perioada suspendării licenţei pentru transportul energiei electrice, pentru distribuţia energiei electrice sau pentru operarea pieţei energiei electrice, precum şi pe perioada suspendării licenţei furnizorului serviciului universal, a furnizorului de ultimă opţiune şi a furnizorului central de energie electrică, Agenţia desemnează un nou titular de licenţă, în cadrul obligaţiilor de serviciu public, care să desfăşoare unul dintre genurile de activitate menţionate în locul titularului a cărui licenţă a fost suspendată. Titularul a cărui licenţă a fost suspendată nu va împiedica în niciun mod activitatea titularului de licenţă desemnat, oferindu-i acces necondiţionat la reţelele electrice şi toate informaţiile şi documentele necesare desfăşurării activităţii respective.

(8) Titularul de licenţă este obligat să informeze în scris Agenţia despre înlăturarea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei, dar nu mai târziu de ultima zi a termenului de suspendare. În caz contrar, Agenţia iniţiază procedura de retragere a licenţei în temeiul art.23 alin.(2) lit.e) în privinţa titularului a cărui licenţă a fost suspendată pentru unul dintre temeiurile stabilite la alin.(3) lit.b)–h) din prezentul articol.

(9) Dacă licenţa a fost suspendată pentru temeiul prevăzut la alin.(3) lit.a), iar titularul de licenţă nu a depus o cerere privind reluarea valabilităţii licenţei, Agenţia adoptă hotărârea privind reluarea valabilităţii licenţei cel târziu în ziua în care expiră termenul suspendării acesteia.

(10) Reluarea valabilităţii licenţei se efectuează în condiţiile Legii nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Articolul 23. Retragerea licenţei

(1) Licenţa se retrage prin hotărâre judecătorească, emisă în condiţiile legii, la cererea Agenţiei, cu excepţia retragerii licenţei în baza unuia dintre temeiurile prevăzute la alin.(2) lit.a), b), e) şi h), când Agenţia retrage licenţa în mod direct. În cazul retragerii licenţei în temeiul alin.(2) lit.e) şi h), Agenţia urmează să se adreseze în instanţa de judecată în termenul prevăzut la alin.(4), cu respectarea prevederilor cap. XXII³ din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

(2) Licenţa se retrage pentru unul dintre următoarele temeiuri:

a) cererea de retragere a licenţei depusă de titularul de licenţă;

b) decizia privind radierea titularului de licenţă din Registrul de stat al unităţilor de drept;

c) depistarea datelor neautentice în documentele prezentate Agenţiei în legătură cu eliberarea, prelungirea sau reperfectarea licenţei;

d) constatarea neîndeplinirii de către titularul de licenţă a condiţiilor stabilite pentru eliberarea sau prelungirea licenţei;

e) neînlăturarea la timp a circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei;

f) neexecutarea repetată a prescripţiilor de înlăturare, în termenul stabilit de Agenţie, a circumstanţelor care constituie încălcare a condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate;

g) incapacitatea titularului de licenţă de a desfăşura activitatea pentru care a fost eliberată licenţa respectivă;

h) nerespectarea de către titularul de licenţă a cerinţelor privind separarea şi independenţa, şi/sau privind certificarea operatorului sistemului de transport.

(3) Agenţia adoptă hotărârea privind retragerea licenţei la solicitarea titularului licenţei în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii sau în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului stabilit conform art.21 alin.(6). Hotărârea privind retragerea licenţei în temeiul stabilit la alin.(2) lit.b) se adoptă de către Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii copiei deciziei de anulare a înregistrării de stat a titularului de licenţă, cu condiţia confirmării faptului respectiv de către organul înregistrării de stat. Hotărârea privind retragerea licenţei în temeiul stabilit la alin.(2) lit.e) se adoptă de către Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de suspendare stabilit în hotărârea Agenţiei privind suspendarea licenţei, conform art.22 alin.(5), cu condiţia că titularul de licenţă nu a notificat Agenţia despre înlăturarea circumstanţelor care au condus la suspendarea licenţei.

(4) În cazul în care Agenţia dispune, prin hotărâre, retragerea licenţei pentru temeiul stabilit la alin.(2) lit.e) şi h), aceasta trebuie să se adreseze în instanţa de judecată în cel mult 3 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii privind retragerea licenţei.

(5) În cazurile prevăzute la alin.(2) lit.c), d), f) şi g), hotărârea privind retragerea licenţei se adoptă de către Agenţie în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a hotărârii judecătoreşti.

(6) Hotărârea privind retragerea licenţei se aduce la cunoştinţa titularului de licenţă, cu indicarea motivelor retragerii, în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării. Hotărârea Agenţiei privind retragerea licenţei produce efecte juridice de la data adoptării şi se aplică până la o eventuală hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă de anulare a acesteia. Controlul legalităţii hotărârilor Agenţiei privind retragerea licenţei se realizează în conformitate cu cap. XXII³ din Codul de procedură civilă nr.225/2003.

(7) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.

(8) În cazul retragerii licenţei pentru transportul energiei electrice, pentru distribuţia energiei electrice sau pentru operarea pieţei energiei electrice, precum şi în cazul retragerii licenţei furnizorului serviciului universal, a furnizorului de ultimă opţiune şi a furnizorului central de energie electrică, Agenţia desemnează un nou titular de licenţă, în cadrul obligaţiilor de serviciu public, care să desfăşoare unul dintre genurile de activitate menţionate în locul întreprinderii a cărei licenţă a fost retrasă. Întreprinderea electroenergetică a cărei licenţă a fost retrasă nu va împiedica în niciun mod activitatea titularului de licenţă desemnat, oferindu-i acces necondiţionat la reţelele electrice şi toate informaţiile şi documentele necesare desfăşurării activităţii respective.

(9) Întreprinderea electroenergetică a cărei licenţă a fost retrasă este obligată, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării hotărârii privind retragerea licenţei, să depună la Agenţie licenţa retrasă.

(10) Întreprinderea electroenergetică a cărei licenţă a fost retrasă anterior poate să depună cererea (declaraţia) privind eliberarea unei noi licenţe pentru o activitate prevăzută la art.16 alin.(1) numai după expirarea termenului de 6 luni de la data retragerii licenţei anterioare.

Articolul 24. Reorganizarea întreprinderilor electroenergetice

(1) Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie au obligaţia de a notifica în prealabil Agenţia cu privire la iniţierea reorganizării lor sau cu privire la modificările operate la nivelul organelor de conducere şi/sau de control ale acestora, precum şi de a prezenta informaţiile solicitate de Agenţie în acest sens. Efectele reorganizării care au ca rezultat o majorare nejustificată a tarifelor reglementate nu se iau în considerare la aprobarea acestora.

(2) În cazul în care, în urma examinării informaţiilor primite, Agenţia constată încălcări ale cerinţelor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport sau privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de distribuţie, aceasta notifică operatorul de sistem în acest sens. Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie sunt obligaţi să înlăture încălcările constatate în termenele prevăzute în hotărârea de constatare a încălcării cerinţelor privind separarea şi independenţa, adoptată de Agenţie. Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei toate documentele, datele şi informaţiile care atestă înlăturarea încălcărilor constatate de către Agenţie.

(3) În cazul în care operatorul sistemului de transport sau operatorul sistemului de distribuţie nu înlătură încălcările constatate de Agenţie în termenele stabilite de aceasta, Agenţia iniţiază procedura de retragere a licenţei pentru activitatea respectivă, în conformitate cu prezenta lege, şi aplică sancţiunea financiară prevăzută la art.146 alin.(4) lit.e) sau f).

Capitolul IV

TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE

Secţiunea 1

Separarea operatorului sistemului de transport

Articolul 25. Operatorul sistemului de transport

(1) Transportul energiei electrice se realizează de către operatorul sistemului de transport în baza licenţei pentru transportul energiei electrice, eliberată de Agenţie în condiţiile legii.

(2) Operatorul sistemului de transport este organizat în calitate de întreprindere electroenergetică specializată şi independentă, cu statut de persoană juridică, certificată conform art.30.

(3) Operatorul sistemului de transport îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu condiţiile prevăzute în licenţa pentru transportul energiei electrice şi cu respectarea actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(4) La îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor sale, operatorul sistemului de transport este independent de orice întreprindere care desfăşoară activitatea de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice şi nu poate deţine licenţă pentru producerea energiei electrice, pentru tradingul cu energie electrică sau pentru furnizarea energiei electrice.

(5) Independenţa operatorului sistemului de transport se asigură prin implementarea unuia dintre următoarele modele:

a) modelul separării proprietăţii operatorului sistemului de transport, conform art.26 alin.(1) şi (2);

b) modelul operatorului de sistem independent, conform art.27, în cazul în care la data de 6 octombrie 2011 reţelele electrice de transport erau deţinute cu titlu de proprietate de o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală.

Articolul 26. Separarea proprietăţii asupra reţelelor electrice de transport şi a operatorului sistemului de transport

(1) Conform modelului separării proprietăţii, întreprinderea electroenergetică care deţine cu titlu de proprietate reţele electrice de transport îşi desfăşoară activitatea de operator al sistemului de transport cu respectarea condiţiilor licenţei pentru transportul energiei electrice.

(2) Pentru asigurarea independenţei operatorului sistemului de transport, aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane nu au dreptul:

a) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unei întreprinderi care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau vreun drept asupra unui operator al sistemului de transport sau asupra reţelelor electrice de transport;

b) să exercite, direct sau indirect, controlul asupra unui operator al sistemului de transport sau asupra reţelelor electrice de transport şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice;

c) să numească membri ai consiliului de supraveghere, ai consiliului de administraţie sau ai organelor care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic, în cazul operatorului sistemului de transport sau în cazul reţelelor electrice de transport, şi să exercite, direct sau indirect, controlul sau vreun drept asupra unei întreprinderi care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice;

d) să fie membru al/membri ai consiliului de supraveghere, al/ai consiliului de administraţie sau al/ai organelor care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic, atât în cazul unei întreprinderi care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice, cât şi în cazul operatorului sistemului de transport sau al unei reţele electrice de transport.

(3) Drepturile prevăzute la alin.(2) lit.a)–c) includ, în special:

a) competenţa de a exercita drepturile de vot;

b) competenţa de a numi membri ai consiliului de supraveghere, ai consiliului de administraţie sau ai organelor care reprezintă întreprinderea din punct de vedere juridic;

c) deţinerea, în mod direct sau indirect, a unei cote majoritare.

(4) În sensul alin.(2) lit.a) şi b), noţiunea de "întreprindere care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice" include noţiunea de "întreprindere care desfăşoară una dintre activităţile de producere a gazelor naturale, de trading cu gaze naturale sau de furnizare a gazelor naturale" în sensul Legii nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, iar noţiunile de "operator al sistemului de transport" şi "reţea de transport" se referă şi la noţiunile de "operator al sistemului de transport" şi "reţea de transport" cu înţelesul prevăzut de legea respectivă.

(5) În sensul alin.(2) lit.b), noţiunea de "întreprindere care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice" nu include consumatorii finali care produc sau vând energie electrică, direct sau prin intermediul întreprinderilor asupra cărora aceştia exercită controlul, individual sau în comun, cu condiţia ca aceştia, inclusiv în ceea ce priveşte cotele atribuite lor în energia electrică produsă de întreprinderile controlate, să fie, din punctul de vedere al consumului mediu anual, consumatori finali care consumă o cantitate de energie electrică mai mare decât cantitatea de energie electrică livrată în reţeaua electrică şi cu condiţia ca valoarea economică a energiei electrice pe care o vând terţilor să fie nesemnificativă în raport cu valoarea corelată a celorlalte activităţi comerciale ale acestora.

(6) Obligaţia prevăzută la alin.(1) se consideră îndeplinită în cazul în care două sau mai multe întreprinderi care deţin reţele electrice de transport au creat o asociaţie în participaţiune care exercită în două sau în mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice rolul de operator al sistemului de transport în legătură cu acele reţele electrice de transport. Nicio altă întreprindere nu poate face parte din asociaţia în participaţiune, cu excepţia cazului în care a fost desemnată ca operator al sistemului de transport sau operator de sistem independent, asigurându-se respectarea cerinţelor relevante de separare şi de certificare în conformitate cu prezenta lege.

(7) În cazul în care persoana sau persoanele menţionate la alin.(2) reprezintă o autoritate publică, o autoritate a administraţiei publice centrale, două autorităţi publice separate, două autorităţi distincte ale administraţiei publice centrale de specialitate care exercită controlul asupra operatorului sistemului de transport sau asupra reţelelor electrice de transport, pe de o parte, şi asupra unei întreprinderi care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice, pe de altă parte, acestea nu se consideră a fi aceeaşi persoană sau aceleaşi persoane.

(8) Operatorului sistemului de transport care a făcut parte dintr-o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală i se interzice să transmită informaţii care constituie secret comercial, în conformitate cu art.31, precum şi să transfere personalul propriu către întreprinderi care desfăşoară una dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice.

(9) Prin derogare de la alin.(1) şi (2), în cazul în care la data de 6 octombrie 2011 reţelele electrice de transport erau deţinute cu titlu de proprietate de o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală, se permite implementarea modelului de operator de sistem independent în condiţiile stabilite la art.27.

(10) Întreprinderile electroenergetice care desfăşoară oricare dintre activităţile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice nu pot să exercite, direct sau indirect, controlul sau vreun drept asupra operatorilor sistemelor de transport separaţi care aplică prevederile alin.(1) şi (2).

Articolul 27. Operatorul de sistem independent

(1) În cazul în care la data de 6 octombrie 2011 reţelele electrice de transport erau deţinute cu titlu de proprietate de o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală, prin derogare de la art.26 alin.(1), la propunerea proprietarului reţelelor electrice de transport, Agenţia desemnează un operator de sistem independent, cu condiţia îndeplinirii de către acesta a următoarelor cerinţe:

a) operatorul care urmează să fie desemnat ca operator de sistem independent (operatorul candidat) demonstrează că îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.26 alin.(2);

b) operatorul candidat demonstrează că are la dispoziţie resursele financiare, tehnice, fizice şi umane necesare pentru îndeplinirea funcţiilor şi obligaţiilor stabilite în prezenta lege pentru operatorul sistemului de transport, în special la art.35;

c) operatorul candidat şi-a asumat angajamentul să respecte planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, a cărui realizare este monitorizată de Agenţie;

d) proprietarul reţelelor electrice de transport demonstrează că dispune de capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile prevăzute la art.28 alin.(4). În acest scop, acesta trebuie să prezinte Agenţiei toate proiectele de contracte cu operatorul candidat şi cu orice altă entitate relevantă;

e) operatorul candidat demonstrează că dispune de capacitatea necesară de a îndeplini obligaţiile privind acordarea accesului la reţelele electrice de transport şi privind cooperarea cu operatorii sistemelor de transport la nivel european şi regional.

(2) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(2) lit.i) din Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice, actul normativ/contractul de dare în folosinţă a activelor către operatorul candidat va specifica bunurile din domeniul public al statului aflate în evidenţa contabilă a operatorului sistemului de transport la data transmiterii/semnării contractului, iar lista bunurilor respective va fi actualizată după finalizarea inventarierii şi delimitării acestora.

(3) În cazul în care Agenţia stabileşte că cerinţele prevăzute la alin.(2) sunt îndeplinite, aceasta desemnează operatorul candidat ca operator de sistem independent prin aplicarea procedurii de certificare prevăzute la art.30.

Articolul 28. Obligaţiile operatorului de sistem independent şi ale proprietarului reţelelor electrice de transport

(1) Întreprinderea electroenergetică care îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.27 şi este desemnată ca operator de sistem independent are următoarele obligaţii:

a) să acorde şi să gestioneze accesul terţilor la reţelele electrice de transport şi să colecteze plăţile pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice în baza tarifelor reglementate aprobate în conformitate cu prezenta lege, plăţile aferente gestionării congestiilor, precum şi plăţile în cadrul mecanismului de compensare între operatorii sistemelor de transport;

b) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de transport, să asigure capacitatea pe termen lung a reţelelor electrice de transport de a satisface cererea rezonabilă privind transportul energiei electrice, elaborând şi executând planurile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi planurile anuale de investiţii. În scopul modernizării şi dezvoltării reţelelor electrice de transport, operatorul de sistem independent este responsabil de planificarea, construirea şi darea în exploatare a noii infrastructuri. În acest sens, operatorul de sistem independent acţionează ca operator al sistemului de transport şi îndeplineşte funcţiile şi obligaţiile prevăzute la art.35.

(2) Operatorul de sistem independent exercită toate atribuţiile şi beneficiază de drepturile prevăzute în conformitate cu prezenta lege pentru operatorul sistemului de transport.

(3) Proprietarul reţelelor electrice de transport nu poate îndeplini funcţiile privind acordarea şi gestionarea accesului terţilor la reţelele electrice de transport pe care le deţine, nici funcţiile privind elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi a planurilor de investiţii.

(4) În cazul în care a fost desemnat un operator de sistem independent, proprietarul reţelelor electrice de transport are următoarele obligaţii:

a) să coopereze cu operatorul de sistem independent şi să îi ofere acestuia suportul necesar pentru îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor sale prevăzute în prezenta lege, precum şi să furnizeze informaţiile necesare în acest sens;

b) să finanţeze investiţiile asupra cărora a decis operatorul de sistem independent şi care au fost aprobate de Agenţie sau să îşi exprime consimţământul pentru finanţarea de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de sistem independent. Toate aranjamentele financiare relevante se aprobă de către Agenţie. Înainte de aprobare, Agenţia consultă proprietarul reţelelor electrice de transport, precum şi alte părţi interesate;

c) să îşi asume răspunderea în legătură cu activele reţelei electrice de transport, cu excepţia răspunderii aferente funcţiilor şi obligaţiilor operatorului de sistem independent;

d) să ofere garanţii pentru a facilita finanţarea dezvoltării reţelelor electrice de transport, cu excepţia investiţiilor pentru care şi-a dat acordul să fie finanţate de către orice parte interesată, inclusiv de către operatorul de sistem independent, în conformitate cu lit.b).

(5) Monitorizarea respectării de către proprietarul reţelelor electrice de transport a obligaţiilor prevăzute la alin.(4) se realizează de către Agenţie şi Consiliul Concurenţei, în limitele atribuţiilor stabilite de lege.

(6) Operatorul de sistem independent şi proprietarul reţelelor electrice de transport transmit Agenţiei informaţiile privind îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol, precum şi a celor prevăzute la art.29, în termenele şi în conformitate cu procedurile stabilite de Agenţie.

Articolul 29. Separarea proprietarului reţelelor electrice de transport

(1) În cazul în care, în condiţiile art.27 alin.(1), a fost desemnat un operator de sistem independent, proprietarul reţelelor electrice de transport care face parte dintr-o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală trebuie să fie independent, cel puţin din punct de vedere funcţional, decizional şi al formei sale juridice de organizare, faţă de alte activităţi care nu au legătură cu transportul energiei electrice.

(2) Pentru a asigura independenţa proprietarului reţelelor electrice de transport, în conformitate cu alin.(1), trebuie să fie respectate următoarele condiţii minime:

a) persoanele cu funcţii de conducere în cadrul proprietarului reţelelor electrice de transport să nu participe în structurile întreprinderii electroenergetice integrate care este responsabilă, direct sau indirect, de îndeplinirea zilnică a activităţii de producere a energiei electrice, de distribuţie a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice;

b) să fie întreprinse măsurile necesare pentru a garanta că interesele profesionale ale persoanelor cu funcţii de conducere în cadrul proprietarului reţelelor electrice de transport sunt luate în considerare în aşa fel încât să se asigure faptul că aceştia au posibilitatea să acţioneze în mod independent;

c) proprietarul reţelelor electrice de transport să elaboreze un program de conformitate care să conţină măsurile întreprinse pentru a asigura excluderea comportamentului discriminatoriu şi să asigure monitorizarea adecvată a respectării acestui program. Programul de conformitate stabileşte obligaţiile specifice impuse angajaţilor proprietarului reţelelor electrice de transport pentru îndeplinirea obiectivelor respective. Persoana sau organul responsabil de monitorizarea programului de conformitate îşi desfăşoară activitatea cu aplicarea prin analogie a prevederilor art.62 şi înaintează Agenţiei, în termenele stabilite, un raport anual în care prezintă măsurile întreprinse pentru implementarea programului de conformitate. Raportul respectiv se publică pe site-ul web al proprietarului reţelelor electrice de transport.

(3) Condiţiile prevăzute la alin.(2) lit.a) şi b) se aplică şi în cazul cenzorilor sau al persoanelor care deţin funcţii de răspundere în cadrul comitetului de cenzori, în funcţie de forma juridică de organizare a întreprinderii.

(4) Dacă are indicii cu privire la nerespectarea de către proprietarul reţelelor electrice de transport a obligaţiilor prevăzute în prezentul articol, Agenţia iniţiază în mod repetat procedura de certificare pentru evaluarea respectării cerinţelor de separare şi independenţă a operatorului sistemului de transport, conform art.32 alin.(1) lit.b).

Articolul 30. Desemnarea şi certificarea operatorului sistemului de transport

(1) Înainte de a fi desemnată ca operator al sistemului de transport, prin eliberarea licenţei pentru transportul energiei electrice, întreprinderea electroenergetică trebuie să fie certificată conform procedurii prevăzute în prezentul articol.

(2) După îndeplinirea tuturor cerinţelor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport, stabilite la art.26 alin.(1) şi (2) sau la art.27, întreprinderea electroenergetică notifică în scris Agenţia cu privire la aceasta, solicită certificarea şi prezintă toate documentele, datele şi informaţiile corespunzătoare.

(3) În termen de cel mult 4 luni de la data notificării Agenţiei de către operatorul sistemului de transport conform alin.(2) şi sub rezerva prezentării tuturor documentelor, datelor şi informaţiilor care atestă respectarea de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor privind separarea şi independenţa, Agenţia adoptă o hotărâre privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport.

(4) În cazul în care Agenţia nu adoptă în termenul stabilit la alin.(3) hotărârea privind certificarea provizorie sau nu notifică în scris operatorul sistemului de transport despre refuzul privind certificarea, aceasta se consideră acordată pe baza principiului aprobării tacite. După expirarea termenului stabilit, la cererea operatorului sistemului de transport, Agenţia este obligată, în termen de 5 zile lucrătoare, să adopte o hotărâre cu privire la constatarea aprobării tacite privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport.

(5) Agenţia notifică fără întârziere Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la hotărârea privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport, aprobată în mod explicit sau tacit, şi prezintă acestuia documentele şi informaţiile relevante. În termen de două luni sau, în cazul în care se solicită opinia Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, în termen de 4 luni de la primirea notificării, Secretariatul Comunităţii Energetice prezintă Agenţiei opinia sa privind îndeplinirea de către operatorul sistemului de transport a condiţiilor de certificare. În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice nu emite o opinie în termenul stabilit, se consideră că acesta nu a avut obiecţii faţă de hotărârea Agenţiei privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport.

(6) În termen de cel mult două luni de la primirea opiniei Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la îndeplinirea de către operatorul sistemului de transport a condiţiilor de certificare, Agenţia adoptă hotărârea finală cu privire la certificarea operatorului sistemului de transport, luând în considerare în cea mai mare măsură opinia Secretariatului Comunităţii Energetice.

(7) Hotărârea Agenţiei privind certificarea operatorului sistemului de transport şi opinia Secretariatului Comunităţii Energetice se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe cel al Secretariatului Comunităţii Energetice. În cazul în care hotărârea Agenţiei privind certificarea operatorului sistemului de transport diferă de opinia Secretariatului Comunităţii Energetice, Agenţia indică în hotărâre şi publică împreună cu aceasta motivele care au stat la baza deciziei sale divergente şi, de asemenea, informează Secretariatul Comunităţii Energetice.

(8) În cadrul procedurii de certificare, Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice solicită de la operatorul sistemului de transport, precum şi de la întreprinderile electroenergetice care îndeplinesc oricare dintre funcţiile de producere a energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice orice tip de informaţii necesare în legătură cu exercitarea de către aceste autorităţi a atribuţiilor prevăzute în prezentul articol. Operatorul sistemului de transport şi întreprinderile electroenergetice menţionate au obligaţia de a prezenta informaţiile solicitate.

(9) Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sunt obligate să nu divulge informaţii care constituie secret comercial.

(10) Operatorul sistemului de transport se consideră certificat numai după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii privind certificarea operatorului sistemului de transport, adoptată de Agenţie la finalizarea procedurii prevăzute în prezentul articol.

Articolul 31. Cerinţe de confidenţialitate şi transparenţă pentru operatorul sistemului de transport şi proprietarul reţelelor electrice de transport

(1) Fără a aduce atingere obligaţiei legale de a divulga informaţii în temeiul prezentei legi şi al altor acte normative, operatorul sistemului de transport şi proprietarul reţelelor electrice de transport păstrează confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial obţinute în cursul desfăşurării activităţii lor şi împiedică divulgarea în mod discriminatoriu a informaţiilor despre propriile activităţi care pot fi avantajoase din punct de vedere economic. Operatorul sistemului de transport şi proprietarul reţelelor electrice de transport nu dezvăluie nicio informaţie care constituie secret comercial celorlalte părţi ale întreprinderii electroenergetice integrate pe verticală, cu excepţia cazului în care această dezvăluire este necesară pentru efectuarea unei tranzacţii comerciale. Pentru a asigura respectarea deplină a normelor privind separarea informaţiilor, proprietarul reţelelor electrice de transport şi partea rămasă a întreprinderii nu utilizează servicii comune, cum ar fi serviciile juridice comune, în afară de serviciile pur administrative sau informatice.

(2) Operatorului sistemului de transport i se interzice, în cazul vânzării sau cumpărării energiei electrice de către întreprinderi înrudite, să utilizeze abuziv informaţii care constituie secret comercial obţinute de la terţi în contextul oferirii sau negocierii accesului la reţelele electrice de transport.

(3) Informaţiile necesare asigurării unei concurenţe efective şi funcţionării eficiente a pieţei energiei electrice se fac publice. Această obligaţie nu aduce atingere păstrării confidenţialităţii informaţiilor care constituie secret comercial.

Articolul 32. Monitorizarea respectării cerinţelor de separare

(1) Agenţia monitorizează respectarea continuă de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor privind separarea şi independenţa acestuia, prevăzute în prezenta lege. Agenţia iniţiază în mod repetat procedura de certificare pentru evaluarea îndeplinirii cerinţelor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport în următoarele cazuri:

a) în cazul notificării efectuate de operatorul sistemului de transport în conformitate cu alin.(2);

b) din oficiu, când are cunoştinţă că modificarea planificată a drepturilor sau influenţei asupra proprietarilor reţelelor electrice de transport sau asupra operatorului sistemului de transport poate conduce la încălcarea condiţiilor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport sau când are motive să creadă că s-ar fi produs o astfel de încălcare;

c) la cererea motivată a Secretariatului Comunităţii Energetice.

(2) Operatorul sistemului de transport este obligat să notifice Agenţia cu privire la orice tranzacţie planificată care poate necesita o reevaluare a respectării de către acesta a condiţiilor privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport.

(3) În termen de cel mult 4 luni de la data apariţiei a cel puţin unuia dintre cazurile indicate la alin.(1), Agenţia adoptă hotărârea privind certificarea provizorie a operatorului sistemului de transport. În cazul certificării repetate a operatorului sistemului de transport, prevederile art.30 alin.(4)–(10) se aplică în mod corespunzător.

(4) În cazul în care Agenţia constată că au fost încălcate cerinţele privind separarea şi/sau independenţa operatorului sistemului de transport, operatorul sistemului de transport şi/sau proprietarul/proprietarii reţelelor electrice de transport este/sunt obligat/obligaţi să înlăture aceste încălcări în termenele stabilite în hotărârea Agenţiei. Operatorul sistemului de transport prezintă Agenţiei toate documentele, datele şi informaţiile care atestă înlăturarea încălcărilor constatate.

(5) Dacă operatorul sistemului de transport nu înlătură, în termenele stabilite, încălcările constatate, Agenţia iniţiază procedura de retragere a licenţei pentru transportul energiei electrice, în conformitate cu art.23 alin.(2) lit.h) şi aplică sancţiunea financiară stabilită la art.146 alin.(4) lit.e).

Articolul 33. Certificarea în raport cu ţările terţe

(1) În cazul în care Agenţia înregistrează o cerere de certificare din partea operatorului sistemului de transport sau a proprietarului reţelelor electrice de transport care este controlat de o persoană sau de mai multe persoane din una sau din mai multe ţări terţe, Agenţia este obligată să notifice Secretariatul Comunităţii Energetice despre acest fapt. În sensul prezentului articol, prin ţară terţă se înţelege o ţară care nu este stat membru al Uniunii Europene sau parte contractantă a Comunităţii Energetice.

(2) Agenţia notifică fără întârziere Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la orice circumstanţe în urma cărora o persoană sau mai multe persoane din una sau mai multe ţări terţe ar putea obţine controlul asupra unei reţele electrice de transport sau al unui operator al sistemului de transport. Operatorul sistemului de transport este obligat să informeze Agenţia despre survenirea oricăror circumstanţe în baza cărora o persoană sau mai multe persoane din una sau mai multe ţări terţe ar putea obţine controlul asupra unei reţele electrice de transport sau al operatorului sistemului de transport.

(3) Certificarea în raport cu ţările terţe se realizează cu respectarea procedurii stabilite la art.30, ţinând cont de cerinţele specifice stabilite în prezentul articol.

(4) Agenţia refuză certificarea operatorului sistemului de transport controlat de o persoană sau de mai multe persoane din una sau mai multe ţări terţe dacă nu se demonstrează că:

1) entitatea în cauză respectă cerinţele stabilite la art.26;

2) acordarea certificării nu pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova şi a Comunităţii Energetice. La examinarea acestui aspect, Agenţia ţine cont de:

a) drepturile şi obligaţiile Comunităţii Energetice faţă de respectiva ţară terţă, în conformitate cu principiile dreptului internaţional, inclusiv de drepturile şi obligaţiile care decurg din orice acord încheiat cu una sau cu mai multe ţări terţe la care Comunitatea Energetică este parte şi care abordează problemele securităţii aprovizionării cu energie electrică;

b) drepturile şi obligaţiile Republicii Moldova faţă de ţara terţă în cauză în conformitate cu acordurile încheiate cu ţara respectivă, în măsura în care acestea nu contravin Tratatului Comunităţii Energetice;

c) drepturile şi obligaţiile care rezultă din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană sau din acordurile comerciale încheiate între Republica Moldova şi Uniunea Europeană;

d) alte circumstanţe specifice cazului dat şi ţării terţe implicate.

(5) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi/sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale sunt obligate să ofere Agenţiei, la cerere, un aviz asupra aspectelor menţionate la alin.(4).

(6) Agenţia, înainte de a adopta hotărârea privind certificarea operatorului sistemului de transport controlat de o persoană sau de mai multe persoane din una sau mai multe ţări terţe, solicită opinia Secretariatului Comunităţii Energetice cu privire la faptul dacă:

a) entitatea în cauză respectă cerinţele prevăzute la art.26;

b) acordarea certificării nu va pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie electrică în Comunitatea Energetică.

Articolul 34. Deţinerea instalaţiilor de stocare a energiei de către operatorul sistemului de transport

(1) Operatorul sistemului de transport nu deţine, nu dezvoltă, nu administrează şi nu exploatează instalaţii de stocare a energiei.

(2) Prin derogare de la alin.(1), operatorul sistemului de transport poate deţine, dezvolta, administra sau exploata instalaţii de stocare a energiei în cazul în care acestea sunt componente de reţea complet integrate şi Agenţia a aprobat, prin hotărâre, acordarea unei derogări sau în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) în urma unei proceduri de licitaţie deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, organizată de operatorul sistemului de transport şi supusă în prealabil aprobării de către Agenţie, nu a fost atribuit altor părţi dreptul de a deţine, dezvolta, administra sau exploata astfel de instalaţii sau aceste părţi nu au fost în măsură să furnizeze aceste servicii la un cost rezonabil şi în timp util;

b) astfel de instalaţii de stocare a energiei sau servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei sunt necesare pentru ca operatorul sistemului de transport să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei legi pentru asigurarea funcţionării eficiente, sigure şi fiabile a reţelelor electrice de transport şi nu sunt utilizate pentru cumpărarea sau vânzarea energiei electrice pe piaţa energiei electrice;

c) Agenţia a evaluat necesitatea unei astfel de derogări, a efectuat o evaluare ex ante a aplicării procedurii de licitaţie, inclusiv a condiţiilor procedurii de licitaţie, şi şi-a dat acordul printr-o hotărâre adoptată în acest sens.

(3) Agenţia poate elabora instrucţiuni sau clauze de achiziţie pentru a ajuta operatorul sistemului de transport să asigure o procedură de licitaţie echitabilă.

(4) Agenţia notifică Secretariatul Comunităţii Energetice şi Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice cu privire la adoptarea hotărârii de acordare a unei derogări în conformitate cu alin.(2) şi prezintă informaţii relevante despre cerere şi motivele acordării derogării.

(5) Agenţia efectuează, cel puţin o dată la 5 ani, o consultare publică cu privire la instalaţiile existente de stocare a energiei pentru a evalua disponibilitatea potenţială şi interesul altor părţi de a investi în astfel de instalaţii. În cazul în care, în urma consultării publice, Agenţia constată că alte părţi sunt capabile să deţină, să dezvolte, să administreze sau să exploateze instalaţii de stocare a energiei într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, aceasta adoptă o hotărâre justificată prin care obligă operatorul sistemului de transport să elimine treptat activităţile legate de stocarea energiei. Obligaţia de eliminare treptată a activităţii de stocare a energiei urmează a fi realizată în termen de 18 luni de la data stabilită de Agenţie în hotărârea adoptată în conformitate cu prezentul alineat.

(6) Odată cu impunerea obligaţiei operatorului sistemului de transport de a elimina treptat activităţile legate de stocarea energiei, în conformitate cu prevederile alin.(5), Agenţia poate decide cu privire la acordarea unei compensaţii rezonabile operatorului sistemului de transport pentru recuperarea valorii reziduale a investiţiilor efectuate în instalaţia/instalaţiile de stocare a energiei.

(7) Prevederile alin.(5) nu se aplică componentelor de reţea complet integrate sau pentru perioada obişnuită de amortizare a noilor instalaţii de stocare a energiei în raport cu care există o decizie finală de investiţie până în 2026, cu condiţia ca astfel de instalaţii de stocare a energiei:

a) să fie racordate la reţeaua electrică de transport în cel mult doi ani de la adoptarea deciziei respective de investiţie;

b) să fie integrate în reţeaua electrică de transport;

c) să fie utilizate exclusiv pentru restabilirea instantanee reactivă a securităţii reţelei electrice în cazul unor situaţii neprevăzute în reţea, dacă o astfel de măsură de restabilire începe imediat şi se încheie în momentul în care redispecerizarea aplicată în mod obişnuit poate soluţiona problema apărută;

d) să nu fie utilizate pentru achiziţionarea sau vânzarea energiei electrice pe piaţa energiei electrice, inclusiv pentru echilibrare.

Secţiunea a 2-a

Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de transport

Articolul 35. Funcţiile şi obligaţiile generale ale operatorului sistemului de transport

(1) Operatorul sistemului de transport trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

a) să asigure capacitatea pe termen lung a reţelelor electrice de transport de a satisface cererile rezonabile pentru transportul energiei electrice, prin elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, ţinând cont de prognoza producerii şi a consumului de energie electrică, în strânsă cooperare cu operatorii sistemelor de transport şi operatorii sistemelor de distribuţie învecinaţi;

b) să dispună de mijloace financiare, tehnice şi de personal adecvate pentru a asigura îndeplinirea obligaţiilor care îi revin;

c) să exploateze, să întreţină, să modernizeze şi să dezvolte reţelele electrice de transport în condiţii de securitate, fiabilitate şi eficienţă, cu respectarea prevederilor menite să asigure protecţia mediului şi în strânsă cooperare cu operatorii sistemelor de transport şi de distribuţie învecinaţi. La exploatarea, întreţinerea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de transport, operatorul sistemului de transport trebuie să aplice metode moderne de management al eficienţei energetice şi/sau al cererii şi să utilizeze toate sursele disponibile de flexibilitate şi digitalizare prin integrarea tehnologiilor inovatoare în sistemul electroenergetic;

d) să contribuie la securitatea aprovizionării cu energie electrică prin reţele electrice de transport exploatate şi întreţinute în mod corespunzător, prin asigurarea de capacităţi de transport adecvate, precum şi să contribuie la fiabilitatea sistemului electroenergetic şi să transmită informaţiile aferente organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în conformitate cu prezenta lege;

e) să gestioneze fluxurile de energie electrică în reţelele electrice de transport ţinând cont de schimburile cu alte sisteme electroenergetice cu care acestea sunt interconectate. În acest scop, operatorul sistemului de transport asigură funcţionarea sigură, fiabilă şi eficientă a reţelelor electrice de transport, precum şi disponibilitatea tuturor serviciilor de sistem necesare, inclusiv a celor oferite de consumul dispecerizabil şi de instalaţiile de stocare a energiei, în măsura în care această disponibilitate nu depinde de un alt sistem de transport cu care este interconectată reţeaua sa;

f) să îndeplinească funcţia de gestionare a congestiilor în reţelele electrice de transport, inclusiv în interconexiuni, precum şi să asigure utilizarea eficientă a capacităţilor reţelelor electrice de transport, inclusiv a capacităţii interzonale;

g) să încaseze veniturile rezultate din gestionarea congestiilor, precum şi plăţile efectuate în cadrul mecanismului de compensare între operatorii sistemelor de transport;

h) să acorde şi să gestioneze accesul terţilor la reţeaua electrică de transport şi să ofere explicaţii motivate în cazul în care accesul la reţeaua electrică de transport este refuzat;

i) să asigure un tratament nediscriminatoriu între utilizatorii de sistem sau categoriile de utilizatori de sistem, evitând, în special, discriminarea în favoarea întreprinderilor înrudite;

j) să prezinte operatorilor de sistem ai altor reţele electrice cu care reţelele sale sunt interconectate suficiente informaţii pentru a asigura securitatea şi eficienţa exploatării, precum şi dezvoltarea coordonată şi interoperabilitatea reţelelor electrice interconectate;

k) să prezinte, într-un mod inteligibil, cuantificabil şi accesibil, toate informaţiile necesare utilizatorilor de sistem pentru accesul eficient la reţelele electrice de transport şi pentru utilizarea acestor reţele, precum şi informaţii privind serviciile pe care le prestează şi privind condiţiile relevante aplicate, inclusiv cele privind capacitatea contractată şi capacitatea disponibilă, fără a se limita la informaţii tehnice, cu excepţia informaţiilor determinate de Agenţie ca fiind informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;

l) să răspundă oricărei solicitări de serviciu în termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

m) să efectueze racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţelele electrice de transport în termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

n) să achiziţioneze servicii de sistem pentru asigurarea securităţii operaţionale;

o) să preia şi să adopte cadrul de cooperare şi coordonare între centrele de coordonare regionale;

p) să participe la evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european şi naţional;

q) să asigure digitalizarea reţelei electrice de transport;

r) să se ocupe de gestionarea datelor, inclusiv de dezvoltarea sistemelor de gestionare a datelor, de securitatea cibernetică şi de protecţia datelor, sub rezerva normelor aplicabile şi fără a aduce atingere competenţei altor autorităţi;

s) să publice zilnic pe propriul site web informaţii operative şi tehnice privind funcţionarea sistemului electroenergetic. Lista informaţiilor care urmează să fie publicate se aprobă de Agenţie;

t) să efectueze lucrări de defrişare sau tăieri de modelare a vegetaţiei pentru a crea şi menţine distanţa de apropiere faţă de reţelele electrice de transport în zonele de protecţie ale reţelelor electrice;

u) să îndeplinească alte funcţii şi obligaţii stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

v) să prezinte lunar datele privind producătorii şi centralele electrice care utilizează surse regenerabile instituţiei publice care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al promovării utilizării energiei din surse regenerabile.

(2) Operatorul sistemului de transport este obligat să organizeze, în conformitate cu licenţa pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, dirijarea operativ-tehnologică unică a sistemului electroenergetic şi gestionarea fluxurilor de energie electrică provenite din sistemele electroenergetice ale ţărilor vecine sau direcţionate către acestea, într-un mod echitabil, transparent şi nediscriminatoriu.

(3) Operatorul sistemului de transport este obligat să construiască capacitate transfrontalieră suficientă pentru a interconecta sistemul electroenergetic al Republicii Moldova cu sistemele electroenergetice din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene şi/sau pentru a îl integra în piaţa regională, răspunzând tuturor solicitărilor justificate din punct de vedere tehnic şi economic privind capacitatea şi ţinând cont de necesitatea asigurării securităţii aprovizionării cu energie electrică.

(4) În conformitate cu licenţa pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic, operatorul sistemului de transport este responsabil pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. La îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin.(1) lit.n), operatorul sistemului de transport achiziţionează servicii de echilibrare cu respectarea următoarelor condiţii:

a) utilizarea unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe mecanisme de piaţă, stabilite în Regulile pieţei energiei electrice, şi respectarea principiilor stabilite la art.91;

b) participarea tuturor întreprinderilor electroenergetice calificate şi a participanţilor la piaţă, inclusiv a participanţilor la piaţă care oferă energie din surse regenerabile, a participanţilor la piaţă care oferă servicii de consum dispecerizabil, a operatorilor instalaţiilor de stocare a energiei şi a agregatorilor. În acest scop, operatorul sistemului de transport elaborează cerinţe tehnice de calificare pentru participare la piaţa de echilibrare şi le prezintă spre aprobare Agenţiei, după consultarea participanţilor la piaţă.

(5) Cerinţele stabilite la alin.(4) se aplică la achiziţia de servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei, cu excepţia cazului în care, în urma unei evaluări a circumstanţelor existente din sectorul electroenergetic, Agenţia constată că achiziţia şi prestarea acestor servicii de sistem prin aplicarea mecanismelor de piaţă nu sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor şi aprobă o derogare în acest scop. Operatorul sistemului de transport este în drept, în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, să achiziţioneze servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei şi de la participanţii la piaţă implicaţi în servicii de consum dispecerizabil sau de la operatorii instalaţiilor de stocare a energiei şi trebuie să utilizeze măsuri de eficienţă energetică atunci când aceste servicii atenuează în mod eficient, din punctul de vedere al costurilor, necesitatea de a moderniza sau de a înlocui capacităţile de producere a energiei electrice şi de a sprijini funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor electrice de transport. Obligaţia de a achiziţiona servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei menţionată în prezentul alineat nu se aplică în raport cu componentele de reţea complet integrate.

(6) Operatorul sistemului de transport, în urma unui proces transparent şi participativ, care include utilizatorii de sistem relevanţi şi operatorii sistemelor de distribuţie, stabileşte specificaţii pentru serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei şi, după caz, produse de piaţă standardizate pentru serviciile respective cel puţin la nivel naţional. Specificaţiile se prezintă Agenţiei pentru aprobare şi trebuie să asigure participarea efectivă şi nediscriminatorie a tuturor participanţilor la piaţă, inclusiv a participanţilor la piaţă care oferă energie electrică din surse regenerabile, a participanţilor la piaţă care oferă servicii de consum dispecerizabil, a operatorilor instalaţiilor de stocare a energiei şi a agregatorilor. Operatorul sistemului de transport face schimb de informaţii şi coordonează cu operatorii sistemelor de distribuţie măsuri pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, pentru a asigura funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului electroenergetic şi pentru a facilita dezvoltarea pieţelor de energie electrică. Costurile rezonabile şi justificate suportate de operatorul sistemului de transport în legătură cu achiziţionarea de servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei, inclusiv costurile legate de transmiterea de date şi costurile asociate cu infrastructura de comunicaţii, se iau în considerare de către Agenţie la aprobarea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice în conformitate cu prevederile metodologiei de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice (în continuare – metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice).

(7) Operatorul sistemului de transport este obligat să achiziţioneze, în mod transparent şi nediscriminatoriu, folosind mecanisme de piaţă, energia electrică necesară pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică din reţelele electrice de transport pe care le exploatează în procesul desfăşurării activităţii licenţiate. Costurile aferente achiziţiei de energie electrică în conformitate cu prezentul alineat se iau în considerare de către Agenţie la aprobarea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice.

(8) La desfăşurarea activităţii de transport al energiei electrice, operatorul sistemului de transport încheie şi execută contractele prevăzute în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, inclusiv în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare.

(9) La îndeplinirea atribuţiilor care îi revin în temeiul prezentului articol, operatorul sistemului de transport facilitează în primul rând integrarea pieţelor de energie electrică. În cadrul activităţii sale, operatorul sistemului de transport trebuie să ţină cont de recomandările emise de centrul de coordonare regional.

(10) Operatorul sistemului de transport participă la cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi a pieţelor intrazilnice şi îndeplineşte atribuţiile asociate, în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, aprobate de Agenţie. La îndeplinirea atribuţiilor şi funcţiilor legate de cuplarea unică a pieţelor, operatorul sistemului de transport cooperează cu operatorul pieţei energiei electrice desemnat, precum şi cu operatorii sistemelor de transport şi cu operatorii pieţei energiei electrice desemnaţi din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene.

(11) Prin derogare de la art.19 alin.(1), în cazurile şi în condiţiile stabilite în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare, operatorul sistemului de transport poate delega, în totalitate sau parţial, sarcinile care îi sunt atribuite conform actelor normative respective. În acest caz, operatorul sistemului de transport rămâne responsabil pentru asigurarea respectării obligaţiilor pe care le-a delegat părţii terţe (operatorului delegat), inclusiv pentru asigurarea accesului la informaţiile necesare monitorizării de către Agenţie.

(12) Operatorul sistemului de transport cooperează cu ENTSO-E şi, acolo unde este necesar în conformitate cu cerinţele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, transmite către aceasta toate informaţiile şi datele necesare în conformitate cu prezenta lege şi cu actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, inclusiv cu codurile reţelelor electrice şi cu liniile directoare, sau în modul stabilit de ENTSO-E.

(13) Operatorul sistemului de transport cooperează cu ACER şi furnizează orice informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ACER în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, precum şi întreprinde măsurile şi acţiunile necesare pentru a pune în aplicare opiniile, recomandările şi deciziile ACER. Operatorul sistemului de transport este în drept să formuleze opinii cu privire la subiectele examinate de ACER în cadrul procedurii de consultare organizate de aceasta. Operatorul sistemului de transport este în drept să conteste decizia ACER care îl vizează sau decizia ACER care, deşi vizează alte persoane, este de interes direct pentru operatorul sistemului de transport, precum şi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru anularea unei decizii emise de ACER sau pentru că ACER nu a întreprins acţiunile necesare în termenele stabilite.

(14) Operatorul sistemului de transport este în drept să desfăşoare şi alte activităţi decât cele prevăzute în prezenta lege în cazul în care astfel de activităţi sunt necesare pentru ca acesta să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei legi, cu condiţia ca autoritatea de reglementare să fi stabilit necesitatea unei astfel de derogări. Principiul stabilit în prezentul alineat nu aduce atingere dreptului operatorului sistemului de transport de a dezvolta sau de a exploata alte tipuri de reţele decât cele electrice.

Articolul 36. Funcţiile specifice ale operatorului sistemului de transport în legătură cu securitatea aprovizionării cu energie electrică

(1) Pentru a asigura securitatea sistemului şi a contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică, operatorul sistemului de transport cooperează cu operatorii sistemelor de transport din blocul de reglaj frecvenţă-putere din care face parte, cu alţi operatori ai sistemelor de transport din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor, cu operatorii pieţei energiei electrice desemnaţi şi cu alte entităţi desemnate sau delegate să execute funcţii de piaţă în zona sa de control, precum şi cu alte părţi interesate relevante, în conformitate cu prezenta lege şi cu codurile reţelelor electrice şi liniile directoare care stabilesc reguli tehnice privind gestionarea incidentelor la nivel operaţional.

(2) Operatorul sistemului de transport asigură continuitatea tranzacţiilor cu energie electrică, iar pe perioada stării de urgenţă, a stării de colaps sau de restaurare a sistemului electroenergetic suspendă activităţile de piaţă şi procesele aferente acestora doar în ultimă instanţă, în conformitate cu Codul reţelelor electrice privind starea de urgenţă şi restaurarea sistemului electroenergetic, aprobat de Agenţie.

(3) O criză de energie electrică se constată de către operatorul sistemului de transport şi se confirmă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale în modul stabilit în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic. Pe perioada crizei de energie electrică, operatorul sistemului de transport este obligat să întreprindă acţiunile stabilite în prezenta lege, în Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic, precum şi în dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale. În timpul crizei de energie electrică, operatorul sistemului de transport trebuie să respecte în continuare, deplin, regulile operaţionale stabilite în Codul reţelelor electrice privind starea de urgenţă şi restaurarea sistemului electroenergetic.

(4) Restricţionarea tranzacţiilor, inclusiv limitarea capacităţii interzonale deja alocate, limitarea capacităţii interzonale oferite pentru alocare sau limitarea prezentării de programe se iniţiază doar în conformitate cu art.44 alin.(2) şi cu respectarea cerinţelor stabilite în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare relevante prevăzute la art.39.

(5) Măsurile care nu sunt bazate pe piaţă, cum ar fi reducerea forţată a consumului de energie electrică, se aplică de către operatorul sistemului de transport numai în ultimă instanţă, atunci când toate posibilităţile oferite de piaţă au fost epuizate sau când este evident că, singure, măsurile bazate pe piaţă nu sunt suficiente pentru a preveni înrăutăţirea situaţiei privind aprovizionarea cu energie electrică. Orice reducere forţată a consumului de energie electrică se aplică numai după ce au fost epuizate toate posibilităţile de deconectare voluntară a instalaţiilor de utilizare ale consumatorilor finali sau dacă pentru realizarea posibilităţilor de deconectare voluntară nu este suficient timp. Operatorul sistemului de transport aplică măsuri care nu sunt bazate pe piaţă doar dacă acestea sunt necesare, proporţionale, nediscriminatorii şi temporare.

(6) Măsurile luate de operatorul sistemului de transport, precum şi de alţi participanţi la piaţă, în timpul crizei de energie electrică în conformitate cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic şi cu deciziile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sunt obligatorii şi prevalează în raport cu prevederile contractuale şi actele normative în domeniu.

(7) În ceea ce priveşte asigurarea securităţii aprovizionării cu energie electrică, operatorul sistemului de transport efectuează evaluarea naţională a adecvanţei resurselor, în conformitate cu art.50 alin.(1), precum şi îndeplineşte alte funcţii prevăzute de prezenta lege.

Articolul 37. Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani

(1) Operatorul sistemului de transport efectuează dezvoltarea reţelelor electrice de transport în legătură cu creşterea cererii de energie electrică astfel încât să fie asigurată fiabilitatea şi continuitatea în aprovizionarea cu energie electrică a consumatorilor, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Cheltuielile de dezvoltare a reţelelor electrice de transport sunt suportate de operatorul sistemului de transport şi se iau în considerare la stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice cu condiţia ca acestea să fie efectuate în conformitate cu prevederile prezentului articol şi ale art.38, precum şi cu prevederile Regulamentului privind planificarea, aprobarea şi efectuarea investiţiilor în sectorul electroenergetic (în continuare – Regulamentul privind investiţiile), aprobat de Agenţie.

(2) Prin derogare de la principiul stabilit la alin.(1), solicitantul care solicită accesul la reţeaua electrică de transport poate consimţi să suporte costurile aferente dezvoltării reţelei electrice de transport necesare racordării dacă dezvoltarea porţiunii respective de reţea nu este inclusă în planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, este în beneficiul solicitantului respectiv şi nu este necesară pentru utilizatorii de sistem existenţi. Costurile care urmează să fie suportate de solicitant se stabilesc pe baza lucrărilor prevăzute în studiul de soluţie elaborat în condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea. Solicitantul respectiv achită operatorului sistemului de transport costurile aferente dezvoltării reţelei electrice de transport în cauză, iar lucrările legate de dezvoltarea reţelei electrice de transport sunt efectuate de către operatorul sistemului de transport respectiv. Finanţarea de către solicitant a construcţiei reţelei electrice de transport nu acordă acestuia dreptul de proprietate asupra porţiunii de reţea respective, aceasta fiind în proprietatea operatorului sistemului de transport. Eventualele neînţelegeri dintre operatorul sistemului de transport şi solicitant în legătură cu construcţia porţiunii respective de reţea se examinează de Agenţie în conformitate cu art.142.

(3) În contextul obligaţiei stabilite la alin.(1), operatorul sistemului de transport prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare, cel puţin o dată la doi ani, un plan de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, elaborat ţinând cont de cererea şi de oferta existentă şi prognozată de energie electrică, de strategia energetică a Republicii Moldova şi după consultarea prealabilă a părţilor interesate.

(4) Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani trebuie să cuprindă măsuri eficiente pentru garantarea fiabilităţii sistemului electroenergetic, adecvanţei sistemului şi securităţii aprovizionării cu energie electrică, precum şi să includă, fără a se limita la acestea:

a) descrierea infrastructurii existente, a stării ei actuale şi a gradului de uzură, lista intervenţiilor efectuate în ultimul an, precum şi rezultatele obţinute în urma studiilor efectuate privind dezvoltarea reţelelor electrice de transport şi în urma instalării sistemelor de măsurare inteligente;

b) descrierea reţelelor electrice de transport şi a obiectivelor aferente care necesită a fi construite sau modernizate în următorii 10 ani. În legătură cu executarea acestei prevederi, operatorul sistemului de transport trebuie să descrie scenariile de integrare a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie din perspectiva analizei cost-beneficiu, în conformitate cu obiectivele naţionale stabilite în actele normative din domeniul energiei regenerabile;

c) calendarul proiectelor de investiţii planificate a fi realizate în următorii 10 ani;

d) estimarea capacităţilor necesare, prognoza evoluţiei producerii de energie electrică, inclusiv a producerii din surse regenerabile de energie, măsuri de eficienţă energetică, de stocare a energiei şi alte soluţii de flexibilitate, prognoza consumului şi estimări privind punerea în liberă circulaţie (importul) a energiei electrice;

e) descrierea mijloacelor şi investiţiilor necesare pentru a satisface cererea prognozată de energie electrică;

f) descrierea investiţiilor deja aprobate şi identificarea investiţiilor noi care trebuie realizate în următorii 3 ani;

g) calendarul implementării tuturor proiectelor de investiţii;

h) obiectivele planificate a fi obţinute în urma implementării planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, în special în ceea ce priveşte durata întreruperilor şi tensiunea în reţelele electrice de transport.

(5) La elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, operatorul sistemului de transport trebuie să ţină cont pe deplin de potenţialul de utilizare a consumului dispecerizabil, a instalaţiilor de stocare a energiei sau a altor resurse ca alternativă la extinderea reţelei electrice de transport, precum şi de consumul de energie electrică preconizat, de tranzacţiile transfrontaliere cu energie electrică şi de planurile de investiţii în reţelele electrice la nivel regional şi la nivelul Comunităţii Energetice, după caz. În acest scop, operatorul sistemului de transport colaborează cu operatorii sistemelor de transport din ţările vecine.

(6) Agenţia consultă utilizatorii de sistem şi alte părţi interesate cu privire la planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, în mod deschis şi transparent, publicând planul pe site-ul său web oficial. Agenţia publică de asemenea rezultatele procesului de consultare, în special posibilele necesităţi de investiţii.

(7) Agenţia examinează dacă planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani acoperă toate necesităţile de investiţii identificate pe parcursul procesului de consultare publică şi dacă este în concordanţă cu planul neobligatoriu al Uniunii Europene de dezvoltare a reţelei electrice de transport pe 10 ani, precum şi cu Planul naţional integrat privind energia şi clima, prevăzut la art.7² din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. În cazul în care există îndoieli cu privire la concordanţa cu planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani la nivelul Uniunii Europene, Agenţia consultă ACER.

(8) Agenţia poate solicita operatorului sistemului de transport să modifice planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, inclusiv în cazul în care acesta nu corespunde necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică, de asemenea solicită operatorului sistemului de transport să respecte recomandările ACER prezentate în contextul alin.(7).

(9) După examinarea şi evaluarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, inclusiv prin prisma abordării necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică, Agenţia aprobă planul de dezvoltare respectiv.

(10) Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de transport şi pe site-ul web oficial al Agenţiei. Operatorul sistemului de transport iniţiază, la necesitate sau la solicitarea Agenţiei, procedura de modificare a planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, cu respectarea principiilor stabilite în prezentul articol.

Articolul 38. Executarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi a planului de investiţii

(1) Agenţia monitorizează şi evaluează implementarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani.

(2) În cazul în care operatorul sistemului de transport, din motive neimputabile lui, nu execută o investiţie care, conform planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani, urma să fie executată în ultimii 3 ani şi care este încă relevantă conform celui mai recent plan de dezvoltare, Agenţia are obligaţia de a lua cel puţin una dintre următoarele măsuri pentru a garanta realizarea investiţiei în cauză:

a) să solicite operatorului sistemului de transport să execute investiţia în cauză;

b) să organizeze o procedură de licitaţie pentru realizarea investiţiei în cauză, deschisă tuturor investitorilor interesaţi;

c) să oblige operatorul sistemului de transport să accepte o majorare de capital pentru a finanţa investiţiile necesare şi să permită investitorilor independenţi să participe la această majorare de capital.

(3) În cazul în care Agenţia a făcut uz de competenţele prevăzute la alin.(2) lit.b), aceasta obligă operatorul sistemului de transport să accepte una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) finanţarea de către o parte terţă;

b) construirea reţelei electrice de transport de către o parte terţă;

c) construirea reţelei electrice de transport de către operatorul sistemului de transport însuşi;

d) exploatarea noii reţele electrice de transport de către operatorul sistemului de transport însuşi.

(4) Operatorul sistemului de transport este obligat să prezinte investitorilor toate informaţiile necesare realizării investiţiei, să conecteze noua reţea electrică de transport la reţelele electrice de transport existente şi să depună toate eforturile necesare pentru a facilita implementarea proiectului de investiţii. Aranjamentele financiare relevante se supun aprobării de către Agenţie.

(5) În cazul în care Agenţia a făcut uz de competenţele prevăzute la alin.(2), costurile investiţiilor respective se includ în tariful reglementat pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobat de Agenţie.

(6) În baza planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani aprobat, ţinând cont de solicitările primite de la utilizatorii de sistem, existenţi sau potenţiali, precum şi de informaţiile actualizate privind starea şi gradul de uzură ale reţelelor electrice de transport, operatorul sistemului de transport întocmeşte şi înaintează Agenţiei spre aprobare, anual, până la data de 30 septembrie, planul de investiţii pentru anul următor. Planurile anuale de investiţii se elaborează de către operatorul sistemului de transport în conformitate cu cerinţele stabilite în Regulamentul privind investiţiile.

(7) Agenţia examinează şi aprobă, până la data de 30 noiembrie, planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de transport, cu posibilitatea extinderii termenului de examinare cu cel mult o lună. La examinarea planului anual de investiţii, Agenţia, în caz de necesitate, solicită operatorului sistemului de transport să consulte autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, întreprinderile electroenergetice şi anumiţi utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul anual de investiţii şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor. În cazul în care planul anual de investiţii prezentat de operatorul sistemului de transport nu corespunde cerinţelor stabilite în Regulamentul privind investiţiile, Agenţia solicită operatorului sistemului de transport să efectueze modificările necesare.

(8) Operatorul sistemului de transport publică pe site-ul său web planul anual de investiţii aprobat, cu specificarea detaliată a proiectelor care urmează să fie realizate de operator.

(9) Operatorul sistemului de transport realizează măsurile stabilite în planul anual de investiţii şi, dacă este cazul, având în vedere situaţia reală din reţeaua electrică de transport şi ţinând cont de solicitările primite de la utilizatorii de sistem, existenţi sau potenţiali, se adresează Agenţiei în vederea modificării planului anual de investiţii. Agenţia examinează cererea de modificare a planului anual de investiţii în termen de cel mult 30 de zile. Necesitatea modificării planului anual de investiţii nu implică necesitatea modificării planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani aprobat.

(10) În cazuri excepţionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul privind investiţiile, operatorul sistemului de transport este în drept să efectueze intervenţii în reţelele electrice de transport care nu sunt stabilite în planul anual de investiţii aprobat.

(11) Anual, până la data de 31 martie, operatorul sistemului de transport prezintă Agenţiei un raport privind implementarea în anul precedent a planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani şi a planului anual de investiţii. Raportul respectiv trebuie să reflecte, inter alia, investiţiile realizate de operatorul sistemului de transport în conformitate cu alin.(10). Agenţia examinează raportul prezentat şi îl aprobă în scopul recuperării prin tarif a investiţiilor realizate, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul privind investiţiile. Agenţia aprobă, în scopul recuperării prin tarif, investiţiile realizate de operatorul sistemului de transport care corespund planurilor anuale de investiţii aprobate, precum şi costurile necesare şi justificate suportate în legătură cu intervenţiile efectuate în conformitate cu alin.(10).

Articolul 39. Codurile reţelelor electrice, liniile directoare şi TCM-urile

(1) La îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor care îi revin în conformitate cu prezenta lege, operatorul sistemului de transport trebuie să respecte regulile şi procedurile stabilite în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare, aprobate de Agenţie în conformitate cu cerinţele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, în special în legătură cu:

a) stabilirea normelor privind siguranţa şi fiabilitatea reţelei electrice, inclusiv a celor privind capacitatea de rezervă tehnică de transport pentru a asigura securitatea operaţională a reţelei electrice, precum şi a normelor privind interoperabilitatea;

b) accesul terţilor la reţeaua electrică;

c) alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor;

d) efectuarea tranzacţiilor ce ţin de asigurarea, din punct de vedere tehnic şi operaţional, a prestării serviciilor de acces la reţeaua electrică şi echilibrarea sistemului electroenergetic, inclusiv în legătură cu rezerva de putere aferentă reţelei;

e) furnizarea nediscriminatorie şi transparentă de servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei;

f) consumul dispecerizabil, inclusiv în legătură cu agregarea, stocarea energiei şi cu reducerea forţată a consumului de energie electrică;

g) racordarea la reţea;

h) schimbul de date, decontarea şi transparenţa;

i) stabilirea procedurilor operaţionale pentru situaţii de urgenţă şi restaurare în caz de urgenţă;

j) regulile specifice sectorului electroenergetic privind aspectele de securitate cibernetică asociate fluxurilor transfrontaliere de energie electrică.

(2) Codurile reţelelor electrice şi liniile directoare se elaborează de către operatorul sistemului de transport în conformitate cu codurile reţelelor electrice şi liniile directoare corespunzătoare adoptate în cadrul Comunităţii Energetice. Operatorii de sistem sunt obligaţi să colaboreze cu operatorul sistemului de transport respectiv la elaborarea codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare.

(3) Agenţia publică pe site-ul său web oficial proiectele codurilor reţelelor electrice şi ale liniilor directoare prezentate de operatorul sistemului de transport şi consultă public utilizatorii de sistem, participanţii la piaţă, precum şi autorităţile competente în conformitate cu actele normative în domeniu. Propunerile primite, precum şi decizia privind acceptarea sau respingerea acestora se reflectă în sinteza obiecţiilor şi a propunerilor care se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(4) Codurile reţelelor electrice şi liniile directoare aprobate de Agenţie se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe site-ul web al operatorului sistemului de transport. În cazul în care în cadrul Comunităţii Energetice sunt modificate codurile reţelelor electrice sau liniile directoare adoptate, operatorul sistemului de transport, din proprie iniţiativă sau la cererea Agenţiei, iniţiază modificarea actului normativ respectiv, urmând procedura stabilită în prezentul articol.

(5) Agenţia poate solicita opinia Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice cu privire la conformitatea unei hotărâri adoptate de Agenţie cu codul/codurile reţelelor electrice sau cu liniile directoare adoptate în cadrul Comunităţii Energetice. Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice prezintă opinia sa în termen de 3 luni de la data primirii solicitării.

(6) În cazul în care Agenţia decide să nu se conformeze opiniei solicitate conform alin.(5), aceasta informează în acest sens Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în termen de 4 luni de la data primirii opiniei respective.

(7) În cazul în care Agenţia consideră că o decizie relevantă pentru comerţul transfrontalier de energie electrică adoptată de o altă autoritate de reglementare nu corespunde prevederilor stabilite în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare specificate în acest articol, Agenţia informează Secretariatul Comunităţii Energetice în termen de două luni de la data emiterii deciziei respective.

(8) În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice, în urma evaluării conformităţii unei hotărâri adoptate de Agenţie, efectuată din proprie iniţiativă sau în baza notificării depuse de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau de o altă autoritate de reglementare, constată că respectiva hotărâre ridică îndoieli majore în ceea ce priveşte compatibilitatea acesteia cu codurile reţelelor electrice sau cu liniile directoare adoptate în cadrul Comunităţii Energetice şi decide să continue examinarea mai detaliată a cazului, acesta invită Agenţia să îşi prezinte observaţiile şi justificările relevante legate de hotărârea adoptată. În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice, în urma procedurilor şi în termenele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, emite o decizie finală prin care recomandă abrogarea hotărârii examinate, Agenţia ţine cont în cea mai mare măsură de decizia respectivă şi întreprinde acţiunile necesare pentru abrogarea hotărârii respective în termen de două luni de la primirea deciziei finale a Secretariatului Comunităţii Energetice. Agenţia informează Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la acţiunile întreprinse în acest sens.

(9) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, pentru implementarea codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare, operatorul sistemului de transport elaborează şi prezintă spre aprobare Agenţiei propuneri de TCM. Operatorul sistemului de transport elaborează şi înaintează propuneri de TCM inclusiv în cazul modificării acestora, cu respectarea cerinţelor şi a termenelor stabilite în respectivele coduri ale reţelelor electrice şi linii directoare, inclusiv cu respectarea cerinţelor stabilite în cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(10) În cazul în care, în conformitate cu codurile reţelelor electrice sau cu liniile directoare respective, o propunere de TCM urmează a fi elaborată şi agreată de operatorul sistemului de transport în comun cu operatorii sistemelor de transport relevanţi din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene, operatorul sistemului de transport cooperează strâns cu operatorii sistemelor de transport respectivi. Operatorul sistemului de transport informează în mod regulat Agenţia, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, după caz, ACER cu privire la progresul elaborării TCM-urilor, în condiţiile stabilite în cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(11) Agenţia decide cu privire la propunerile de TCM prezentate în legătură cu implementarea codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare în termenele stabilite în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare respective. Înainte de aprobare, Agenţia revizuieşte textul propunerilor de TCM şi poate solicita opinia Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice sau a ENTSO-E pentru a se asigura că acestea sunt în conformitate cu scopul codului de reţea sau al liniei directoare pentru a cărui/cărei implementare se aprobă proiectul de TCM respectiv şi că acestea contribuie la integrarea pieţelor de energie electrică, la nediscriminare, la o concurenţă efectivă şi la funcţionarea corespunzătoare a pieţelor de energie electrică.

(12) În cazul în care, în conformitate cu codurile reţelelor electrice sau cu liniile directoare, o propunere de TCM necesită aprobarea de către Agenţie şi autorităţile de reglementare relevante din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene, Agenţia consultă şi cooperează strâns cu autorităţile de reglementare respective pentru a ajunge în unanimitate la un acord asupra propunerii de TCM comune, inclusiv în cazul în care este nevoie de revizuirea unui TCM. Această propunere se notifică către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau ACER, în cazurile prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Agenţia sesizează Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care sunt afectate statele membre ale Uniunii Europene, ACER pentru emiterea unei decizii în modul şi în cazurile prevăzute de cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(13) Hotărârile Agenţiei privind aprobarea de TCM se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar TCM-urile respective se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe site-ul web al operatorului sistemului de transport.

(14) Operatorul sistemului de transport elaborează şi înaintează spre aprobare Agenţiei lista TCM-urilor aprobate de ACER şi de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice. Hotărârea Agenţiei privind punerea în aplicare a deciziilor ACER şi a deciziilor Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice prin care au fost aprobate TCM-urile respective se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, iar TCM-urile în cauză se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe site-ul web al operatorului sistemului de transport.

Articolul 40. Furnizarea de informaţii

(1) Operatorul sistemului de transport publică pe site-ul său web informaţii despre serviciile prestate, condiţiile relevante aplicate, precum şi informaţiile tehnice necesare asigurării unui acces eficient al utilizatorilor de sistem la reţelele electrice de transport.

(2) Operatorul sistemului de transport pune în aplicare mecanisme de coordonare şi schimb de informaţii pentru a asigura securitatea reţelelor electrice de transport în contextul gestionării congestiilor.

(3) Operatorul sistemului de transport publică pe site-ul său web standardele de siguranţă, de exploatare şi de planificare utilizate la prestarea serviciului de transport al energiei electrice. Informaţiile publicate trebuie să includă o schemă generală pentru calculul capacităţii totale de transfer şi al marjei de fiabilitate a reţelei electrice de transport, bazată pe caracteristicile electrice şi fizice ale reţelei electrice de transport. Schema menţionată este supusă aprobării de către Agenţie.

(4) Operatorul sistemului de transport publică pe site-ul său web estimări ale capacităţii de transfer disponibile pentru fiecare zi, indicând orice capacitate de transfer care este deja rezervată. Informaţiile respective se publică, la intervale de timp prestabilite, înainte de ziua în care are loc transportul energiei electrice şi includ, în orice caz, estimări pentru săptămâna şi luna următoare, precum şi o indicaţie cantitativă a fiabilităţii scontate a capacităţii disponibile.

(5) Operatorul sistemului de transport publică pe site-ul său web date relevante privind cererea agregată prognozată şi efectivă, privind disponibilitatea şi utilizarea reală a centralelor electrice şi a instalaţiilor de consum, privind disponibilitatea şi utilizarea reţelelor electrice de transport şi a interconexiunilor, precum şi date privind energia de echilibrare, capacitatea de rezervă şi disponibilitatea flexibilităţii. Pentru disponibilitatea şi utilizarea reală a centralelor electrice mici şi a instalaţiilor de consum mici pot fi utilizate date estimative agregate.

(6) Operatorul sistemului de transport publică în mod clar şi transparent informaţii privind capacitatea disponibilă pentru noi racordări în zona sa de operare, cu o granularitate spaţială ridicată, respectând cerinţele privind confidenţialitatea informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv informaţii privind capacitatea care face obiectul cererilor de racordare şi posibilitatea încheierii acordurilor de racordare în condiţii flexibile în zone congestionate. Obligaţia stabilită în prezentul alineat se aplică inclusiv în raport cu informaţiile cu privire la criteriile utilizate la calcularea capacităţii disponibile pentru racordări noi. Operatorul sistemului de transport actualizează aceste informaţii în mod regulat, cel puţin o dată pe lună.

(7) Operatorul sistemului de transport prezintă solicitanţilor, potenţiali utilizatori de sistem, în mod transparent, informaţii clare privind statutul cererilor de racordare ale acestora, precum şi, în funcţie de evoluţia procesului de racordare aferent cererilor respective, informaţii pertinente privind încheierea acordurilor de racordare în condiţii flexibile. Operatorul sistemului de transport prezintă informaţiile respective în termen de 3 luni de la depunerea cererii şi, după caz, actualizează aceste informaţii în mod regulat, cel puţin trimestrial.

(8) Utilizatorii de sistem şi participanţii la piaţă furnizează operatorului sistemului de transport datele relevante în conformitate cu prezenta lege şi cu actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(9) Operatorul sistemului de transport cooperează cu operatorii sistemelor de transport din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene şi face schimb în mod regulat de seturi de date suficient de precise privind reţelele electrice de transport şi fluxurile de sarcină pentru a permite calculul fluxurilor de sarcină pentru fiecare operator al sistemului de transport din zona sa de operare. La cerere, operatorul sistemului de transport prezintă datele respective Agenţiei şi Secretariatului Comunităţii Energetice, precum şi instituţiilor relevante din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene. Agenţia păstrează confidenţialitatea datelor şi asigură aplicarea unui tratament confidenţial în raport cu datele respective de către orice consultant care, la cererea Agenţiei, efectuează lucrări analitice utilizând datele respective.

(10) Operatorul sistemului de transport este obligat să elaboreze şi să prezinte anual, până la data de 31 martie, organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi Agenţiei un raport care să cuprindă informaţii privind activitatea desfăşurată în anul precedent, privind echilibrul dintre cerere şi ofertă pe piaţa energiei electrice, prognoza cererii şi capacităţilor de producţie planificate sau în construcţie, calitatea serviciului de transport al energiei electrice şi nivelul de întreţinere a reţelelor electrice de transport, măsurile întreprinse pentru acoperirea sarcinii de vârf, privind nivelul consumului tehnologic şi pierderile de energie electrică în reţelele electrice de transport, alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, utilizarea efectivă a veniturilor din congestii, precum şi privind securitatea aprovizionării cu energie electrică. Raportul se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de transport.

Articolul 41. Derogări pentru interconexiuni noi

(1) Pentru capacitatea integrală sau parţială a interconexiunilor noi de curent continuu sau a extensiilor acestora poate fi acordată, la solicitare, pe o perioadă determinată, derogare de la art.9 alin.(3) şi (4), art.26, art.47 alin.(2) şi (3), art.71, precum şi de la art.132, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) investiţia contribuie la dezvoltarea concurenţei în contextul furnizării energiei electrice;

b) având în vedere gradul de risc, investiţia poate fi realizată numai dacă se acordă o derogare;

c) interconexiunea este în proprietatea unei persoane fizice sau juridice care este separată, cel puţin din punctul de vedere al formei juridice, de operatorii de sistem în sistemele cărora va fi construită interconexiunea;

d) plăţile pentru utilizare urmează a fi achitate de utilizatorii interconexiunii respective;

e) din iulie 2007, nicio parte din capitalul sau din costurile de exploatare ale interconexiunii nu a fost recuperată prin nicio componentă a tarifelor aplicate pentru utilizarea reţelelor electrice de transport sau de distribuţie legate de interconexiunea respectivă;

f) derogarea nu trebuie să fie în detrimentul concurenţei sau în detrimentul funcţionării eficiente a pieţei energiei electrice din Republica Moldova şi a pieţei regionale a energiei electrice, sau în detrimentul funcţionării eficiente a reţelei electrice de transport la care este conectată interconexiunea respectivă.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi în cazul creşterii semnificative a capacităţii în interconexiunile existente, precum şi, în cazuri excepţionale, pentru interconexiunile de curent alternativ, cu condiţia că costurile şi riscurile investiţionale în cauză să fie suficient de mari în comparaţie cu costurile şi riscurile suportate în mod normal la conectarea a două sisteme naţionale de transport învecinate prin interconexiunea de curent alternativ.

(3) Derogarea prevăzută la alin.(1) şi (2) se acordă, pentru fiecare caz în parte, prin hotărâre a Agenţiei şi în coordonare cu autoritatea de reglementare din partea contractantă a Comunităţii Energetice implicată şi/sau din statul membru al Uniunii Europene implicat. Hotărârea privind acordarea derogării poate acoperi, integral sau parţial, capacitatea interconexiunii noi sau a interconexiunii existente cu o capacitate majorată semnificativ.

(4) La primirea cererii de acordare a derogării, Agenţia notifică fără întârziere Secretariatul Comunităţii Energetice, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER cu privire la cererea primită şi transmite o copie a acesteia. Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER, în termen de două luni de la primirea cererii de derogare de către ultima autoritate de reglementare implicată, prezintă Agenţiei, dacă consideră necesar, opinia sa. Agenţia ţine cont de opinia respectivă la motivarea hotărârii de derogare.

(5) Pentru a decide cu privire la acordarea unei derogări, Agenţia ia în considerare, în fiecare caz în parte, necesitatea impunerii unor condiţii privind durata derogării şi accesul nediscriminatoriu la interconexiune. La stabilirea acestor condiţii, Agenţia ţine cont, în special, de capacitatea suplimentară ce urmează să fie construită sau modificată, de durata proiectului şi de specificul sistemului electroenergetic.

(6) Înainte de acordarea unei derogări, Agenţia şi autoritatea de reglementare din partea contractantă a Comunităţii Energetice implicată şi/sau din statul membru al Uniunii Europene implicat decid asupra regulilor şi mecanismelor care trebuie utilizate pentru gestionarea congestiilor şi alocarea capacităţilor. Regulile privind gestionarea congestiilor includ obligaţia de a oferi capacitatea neutilizată pe piaţa energiei electrice, precum şi dreptul utilizatorilor interconexiunii respective de a comercializa capacităţile contractate pe piaţa secundară. La evaluarea criteriilor prevăzute la alin.(1) lit.a), b) şi f), Agenţia trebuie să ţină cont de rezultatele procedurii de alocare a capacităţilor.

(7) Agenţia poate consulta, dacă este cazul, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice cu privire la adoptarea hotărârii de acordare a derogării. Avizele primite de Agenţie se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(8) Agenţia adoptă hotărârea privind acordarea derogării dacă, în termen de 6 luni de la primirea cererii de acordare a derogării, a ajuns la un acord comun cu autoritatea de reglementare din partea contractantă a Comunităţii Energetice implicată şi/sau din statul membru al Uniunii Europene implicat. Hotărârea privind acordarea derogării se motivează în mod corespunzător şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(9) În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(8), Agenţia nu a ajuns la un acord comun cu autoritatea de reglementare din partea contractantă a Comunităţii Energetice implicată şi/sau din statul membru al Uniunii Europene implicat sau la cererea comună a Agenţiei şi a autorităţii de reglementare vizate, decizia privind acordarea derogării este luată de Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, de ACER. Înainte de a lua o astfel de decizie, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER consultă autorităţile de reglementare implicate şi solicitanţii.

(10) Agenţia notifică fără întârziere Secretariatul Comunităţii Energetice, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER, precum şi Comisia Europeană, cu privire la adoptarea hotărârii privind acordarea derogării sau privind respingerea cererii de acordare a derogării şi transmite copii de pe hotărârea respectivă adoptată şi de pe cererea de acordare a derogării, precum şi alte informaţii relevante. Aceste informaţii pot fi transmise în formă agregată, pentru a permite Secretariatului Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisiei Europene să ia o decizie întemeiată. În special, informaţiile transmise trebuie să conţină:

a) motivele detaliate pe baza cărora a fost acordată sau refuzată acordarea derogării, inclusiv informaţiile financiare care justifică necesitatea derogării;

b) analiza efectuată cu privire la efectul derogării asupra concurenţei şi asupra funcţionării efective a pieţei energiei electrice;

c) motivele care justifică durata şi cota din capacitatea totală a interconexiunii în cauză pentru care se acordă derogarea;

d) rezultatul consultării autorităţilor de reglementare implicate.

(11) În termen de 50 de zile lucrătoare de la data primirii notificării conform alin.(10), Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisia Europeană poate emite o opinie prin care să invite Agenţia să modifice sau să abroge hotărârea privind acordarea derogării. Acest termen poate fi prelungit cu 50 de zile lucrătoare în cazul în care sunt solicitate informaţii suplimentare de către Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, de către Comisia Europeană. Perioada suplimentară începe în ziua următoare zilei în care au fost primite informaţiile complete. Termenul iniţial poate fi prelungit şi prin acordul Secretariatului Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, al Comisiei Europene şi al Agenţiei, precum şi al altei autorităţi de reglementare implicate.

(12) În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisia Europeană solicită informaţii suplimentare în conformitate cu alin.(11), iar informaţiile solicitate nu au fost furnizate în termenul stabilit în cererea respectivă, notificarea depusă în conformitate cu alin.(10) se consideră retrasă, cu excepţia cazului în care, înainte de expirarea termenului stabilit:

a) perioada de transmitere a informaţiilor se prelungeşte prin acordul comun al Secretariatului Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, al Comisiei Europene şi al Agenţiei; sau

b) Agenţia informează Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisia Europeană, printr-o declaraţie motivată corespunzător, că consideră notificarea ca fiind completă.

(13) Agenţia ţine cont în cea mai mare măsură de opinia Secretariatului Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, de opinia Comisiei Europene care recomandă modificarea sau retragerea hotărârii privind acordarea derogării. În cazul în care hotărârea finală a Agenţiei diferă de opinia Secretariatului Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, de opinia Comisiei Europene, Agenţia prezintă şi publică, împreună cu respectiva hotărâre, argumentele care stau la baza hotărârii sale.

(14) Hotărârea privind acordarea derogării, adoptată de Agenţie, şi opinia Secretariatului Comunităţii Energetice sau, după caz, opinia Comisiei Europene expiră după doi ani de la data adoptării, în cazul în care construcţia interconexiunii nu a început către acea dată, sau după 5 ani de la data adoptării, în cazul în care interconexiunea nu a devenit operaţională către acea dată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia, Secretariatul Comunităţii Energetice sau Comisia Europeană decide că orice întârziere se datorează unor impedimente majore, independente de voinţa persoanei căreia i s-a acordat derogarea.

(15) În cazul în care Agenţia şi autoritatea de reglementare implicată decid să modifice hotărârea privind acordarea derogării, acestea notifică fără întârziere Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisia Europeană despre acest fapt, prezentând concomitent toate informaţiile relevante cu privire la hotărârea respectivă. Prevederile alin.(1)–(13) se aplică şi în raport cu hotărârea de modificare a hotărârii privind acordarea derogării, ţinând cont de particularităţile derogării existente.

(16) Secretariatul Comunităţii Energetice sau, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, Comisia Europeană poate, la cerere sau din proprie iniţiativă, să redeschidă procedurile aferente cererii de acordare a derogării în cazul în care:

a) ţinând cont în mod corespunzător de aşteptările legitime ale părţilor şi de echilibrul economic realizat în hotărârea iniţială privind acordarea derogării, s-a produs o modificare materială în raport cu oricare dintre faptele pe care a fost întemeiată hotărârea;

b) întreprinderile implicate acţionează contrar angajamentelor asumate; sau

c) hotărârea adoptată a fost bazată pe informaţii incomplete, incorecte sau înşelătoare, care au fost prezentate de către părţi.

(17) Investitorul care a obţinut derogarea în condiţiile prezentului articol îşi desfăşoară activitatea în baza licenţei pentru transportul energiei electrice, eliberată de Agenţie în condiţiile prezentei legi.

Secţiunea a 3-a

Schimbul transfrontalier de energie electrică

şi gestionarea congestiilor

Articolul 42. Stabilirea şi revizuirea zonei de ofertare

(1) În conformitate cu cadrul normativ relevant al Comunităţii Energetice, la data intrării în vigoare a prezentei legi Republica Moldova se consideră a fi constituită dintr-o singură zonă de ofertare care acoperă întreg teritoriul ţării.

(2) Zona de ofertare stabilită la alin.(1) poate fi revizuită şi reconfigurată în conformitate cu principiile stabilite în anexă, precum şi cu prevederile stabilite în prezentul articol. La revizuirea zonei de ofertare se va ţine cont de metodologia şi ipotezele utilizate în procesul de revizuire a zonelor de ofertare aprobate de ACER, în măsura în care acestea vizează zona de ofertare din Republica Moldova.

(3) Zonele de ofertare trebuie definite astfel încât să asigure lichiditatea pieţei energiei electrice, gestionarea eficientă a congestiilor şi eficienţa globală a pieţei energiei electrice. Zonele de ofertare trebuie să fie identice pentru toate intervalele de timp ale pieţei energiei electrice.

(4) Graniţele zonei de ofertare se bazează pe congestiile structurale pe termen lung din reţeaua electrică de transport. Zonele de ofertare nu trebuie să conţină astfel de congestii structurale decât dacă nu au impact asupra zonelor de ofertare învecinate sau, ca o derogare temporară, dacă impactul acestora asupra zonelor de ofertare învecinate este atenuat prin utilizarea unor acţiuni de remediere, iar respectivele congestii structurale nu conduc la reduceri ale capacităţii de tranzacţionare interzonală în conformitate cu art.45. Configuraţia zonelor de ofertare trebuie concepută astfel încât să maximizeze eficienţa economică şi să maximizeze oportunităţile de tranzacţionare interzonală în conformitate cu art.45, menţinând în acelaşi timp securitatea aprovizionării cu energie electrică.

(5) Operatorul sistemului de transport cooperează cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi cu ENTSO-E atunci când aceasta din urmă întocmeşte raportul privind congestiile structurale şi alte congestii fizice majore în interiorul zonelor de ofertare şi între zonele de ofertare, inclusiv privind locaţia şi frecvenţa acestor congestii.

(6) În cazul în care în raportul elaborat de ENTSO-E, care acoperă părţile contractante ale Comunităţii Energetice, sau în raportul operatorului sistemului de transport aprobat de Agenţie se indică asupra unor congestii structurale identificate în reţeaua electrică de transport, Guvernul decide fie să stabilească planuri de acţiuni naţionale sau multinaţionale pentru abordarea congestiilor structurale în conformitate cu art.43, fie să revizuiască şi să modifice configuraţia zonei de ofertare. Proiectul hotărârii Guvernului se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu suportul Agenţiei şi al operatorului sistemului de transport, în termen de 6 luni de la primirea raportului ENTSO-E. Hotărârea se notifică fără întârziere Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(7) În cazul în care, în conformitate cu alin.(6), Guvernul decide să modifice configuraţia zonei de ofertare, acesta cooperează cu autorităţile corespunzătoare din părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor pentru a ajunge la un acord şi a adopta o decizie unanimă în termen de 6 luni de la notificarea menţionată la alin.(6). Alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau statele membre ale Uniunii Europene din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor pot prezenta observaţii, care vor fi luate în considerare la adoptarea deciziei unanime menţionate în prezentul alineat. Decizia trebuie să fie motivată şi se notifică Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(8) În cazul în care Guvernul şi autorităţile corespunzătoare din părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice nu reuşesc să ia o decizie unanimă în termen de 6 luni, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică fără întârziere Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice. Ca măsură de ultimă instanţă, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, după consultarea Secretariatului Comunităţii Energetice, adoptă o decizie privind modificarea sau menţinerea configuraţiei zonei/zonelor de ofertare din părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice în termen de 6 luni de la primirea notificării menţionate.

(9) Guvernul şi Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice consultă părţile interesate relevante înainte de a adopta o decizie în temeiul prezentului articol.

(10) Orice decizie adoptată în temeiul prezentului articol trebuie să stabilească data punerii în aplicare a oricăror modificări în configuraţia zonelor de ofertare. Data punerii în aplicare trebuie să asigure un echilibru între necesitatea acţionării cu promptitudine şi consideraţiile de ordin practic, inclusiv tradingul la termen cu energie electrică. Decizia poate stabili măsuri tranzitorii adecvate.

(11) În cazul în care Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice adoptă o decizie în conformitate cu alin.(8), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii va întreprinde măsurile necesare pentru a asigura implementarea acestei decizii.

Articolul 43. Planul de acţiuni pentru abordarea congestiilor structurale

(1) Planul de acţiuni prevăzut la art.42 alin.(6) se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii cu suportul Agenţiei şi al operatorului sistemului de transport. Planul de acţiuni conţine un calendar concret al măsurilor de reducere a congestiilor structurale identificate, care urmează a fi implementate în termen de 4 ani de la adoptarea hotărârii Guvernului specificată la art.42 alin.(6).

(2) Indiferent de progresul real înregistrat la implementarea planului de acţiuni şi fără a aduce atingere derogărilor acordate în temeiul prevederilor art.44 alin.(12) sau abaterilor permise în conformitate cu art.44 alin.(3), capacitatea disponibilă pentru comerţul interzonal se majorează anual până la atingerea nivelului minim prevăzut la art.44 alin.(10). Nivelul minim respectiv al capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal urmează a fi atins până la 31 decembrie 2027.

(3) Majorările anuale prevăzute la alin.(2) se realizează printr-o traiectorie liniară. Punctul de pornire al acestei traiectorii este capacitatea alocată la frontieră sau la un element critic de reţea în anul anterior adoptării planului de acţiuni sau valoarea medie a capacităţii respective pentru perioada de 3 ani anteriori adoptării planului de acţiuni, oricare dintre acestea este mai mare. Pe durata implementării planului de acţiuni, capacitatea pusă la dispoziţie pentru comerţul interzonal în conformitate cu art.44 alin.(10) trebuie să fie cel puţin egală cu valorile traiectoriei liniare, inclusiv prin utilizarea măsurilor de remediere în regiunea de calcul al capacităţilor.

(4) Costurile aferente măsurilor de remediere necesare pentru realizarea traiectoriei liniare menţionate la alin.(3) sau pentru punerea la dispoziţie a capacităţii interzonale la frontieră sau la elementele critice ale reţelei electrice vizate de planul de acţiuni sunt suportate de operatorul sistemului de transport şi/sau de către partea sau părţile contractante ale Comunităţii Energetice, şi/sau de către statul sau statele membre ale Uniunii Europene care implementează planul de acţiuni.

(5) Anual, pe parcursul implementării planului de acţiuni şi în termen de 6 luni de la expirarea acestuia, operatorul sistemului de transport evaluează dacă pe parcursul ultimelor 12 luni capacitatea transfrontalieră disponibilă a atins traiectoria liniară sau dacă, de la 1 ianuarie 2028, nivelul minim al capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal prevăzut la art.44 alin.(10) a fost atins. Rezultatele evaluării, inclusiv toate datele relevante, se reflectă într-un raport prezentat Agenţiei spre aprobare şi notificat Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice şi organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii. În cazul în care este necesară contribuţia operatorilor sistemelor de transport din altă parte sau din alte părţi contractante relevante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statul sau statele membre relevante ale Uniunii Europene, operatorul sistemului de transport din Republica Moldova cooperează cu aceşti operatori ai sistemelor de transport.

(6) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin.(5) demonstrează că operatorul sistemului de transport nu a respectat traiectoria liniară, Guvernul decide cu privire la modificarea sau menţinerea configuraţiei zonei de ofertare. Proiectul de hotărâre a Guvernului se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii în termen de 6 luni de la primirea raportului de evaluare prevăzut la alin.(5), după consultarea operatorului sistemului de transport şi a Agenţiei. Hotărârea de Guvern se notifică imediat Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(7) În cazul în care, în conformitate cu alin.(6), Guvernul decide să modifice configuraţia zonei de ofertare, acesta cooperează cu autorităţile corespunzătoare din părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor pentru a ajunge la un acord comun în acest sens şi a adopta o decizie unanimă. Alte state membre ale Uniunii Europene şi/sau părţi contractante ale Comunităţii Energetice din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor pot prezenta observaţii care vor fi luate în considerare la adoptarea deciziei unanime menţionate în prezentul alineat. Decizia urmează a fi motivată în modul corespunzător şi notificată Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(8) În cazul în care Guvernul şi autorităţile corespunzătoare din părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice nu reuşesc să ajungă la un acord comun şi să adopte o decizie unanimă în termenul stabilit la alin.(6), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice cu privire la aceasta. Ca măsură de ultimă instanţă, Secretariatul Comunităţii Energetice, după consultarea ACER şi a Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, adoptă o decizie privind modificarea sau menţinerea configuraţiei zonei de ofertare în termen de 6 luni de la primirea notificării menţionate în prezentul alineat.

(9) Cu 6 luni înainte de expirarea planului de acţiuni prevăzut de prezentul articol, Guvernul decide dacă congestiile rămase urmează a fi abordate prin modificarea zonei de ofertare sau dacă congestiile interne rămase urmează a fi abordate prin acţiuni de remediere, precizând modul în care vor fi acoperite costurile. Proiectul de hotărâre a Guvernului se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, după consultarea operatorului sistemului de transport şi a Agenţiei.

(10) În cazul în care nu este stabilit un plan de acţiuni în termen de 6 luni de la identificarea congestiei structurale în temeiul art.46 alin.(6), operatorul sistemului de transport evaluează, în termen de 12 luni de la identificarea unei astfel de congestii structurale, dacă pe parcursul ultimelor 12 luni capacitatea transfrontalieră disponibilă a atins nivelul minim stabilit la art.44 alin.(10). Rezultatele acestei evaluări, inclusiv toate datele relevante, se includ într-un raport prezentat Agenţiei spre aprobare şi notificat Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice. În cazul în care este necesară contribuţia operatorilor sistemelor de transport din altă parte sau alte părţi contractante relevante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statul sau statele membre relevante ale Uniunii Europene, operatorul sistemului de transport din Republica Moldova cooperează cu aceşti operatori ai sistemelor de transport.

(11) În cazul în care evaluarea efectuată conform alin.(10) demonstrează că operatorul sistemului de transport nu a respectat nivelul minim al capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal stabilit la art.44 alin.(10), se aplică procesul decizional prevăzut la alin.(6)–(8) din prezentul articol.

(12) În cazul în care Secretariatul Comunităţii Energetice adoptă o decizie conform alin.(8), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii va întreprinde măsurile necesare pentru a asigura implementarea acestei decizii.

Articolul 44. Principii generale de alocare a capacităţii şi de gestionare a congestiilor

(1) La abordarea problemelor ce ţin de congestii în reţelele electrice de transport, operatorul sistemului de transport aplică soluţii nediscriminatorii, bazate pe mecanisme de piaţă, care oferă semnale eficiente din punct de vedere economic participanţilor la piaţă şi altor operatori ai sistemului de transport implicaţi. Problemele de congestie în reţelele electrice de transport se rezolvă prin metode care nu se bazează pe tranzacţii, şi anume metode care nu implică o selecţie între contractele participanţilor individuali la piaţă. Atunci când întreprinde măsuri operaţionale pentru a se asigura că reţelele sale electrice de transport rămân în stare normală, operatorul sistemului de transport ia în considerare efectul acestor măsuri asupra zonelor de control învecinate şi coordonează măsurile respective cu alţi operatori ai sistemelor de transport afectaţi, în modul stabilit în liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor.

(2) Operatorul sistemului de transport utilizează procedurile de restricţionare a tranzacţiilor numai în caz de urgenţă, şi anume atunci când trebuie să acţioneze cu promptitudine, iar redispecerizarea sau tranzacţionarea în contrapartidă nu este posibilă. Aceste proceduri de restricţionare a tranzacţiilor se aplică de către operatorul sistemului de transport în mod nediscriminatoriu. Cu excepţia cazurilor de atestare a impedimentelor justificatoare de neexecutare a obligaţiilor de către operatorul sistemului de transport, participanţii la piaţă cărora li s-a alocat capacitate primesc compensaţie pentru orice restricţionare a tranzacţiilor.

(3) Capacităţile transfrontaliere se calculează în mod coordonat de către centrul de coordonare regional din care face parte operatorul sistemului de transport, în conformitate cu prevederile alin.(6) şi (10) din prezentul articol, ale art.56 alin.(8) lit.a) şi ale art.58 alin.(1). Centrul de coordonare regional calculează capacităţile interzonale respectând limitele de securitate operaţională, utilizând date de la operatorii sistemelor de transport, inclusiv date privind disponibilitatea tehnică a acţiunilor de remediere, fără a include reducerea sarcinii de consum. În cazul în care centrul de coordonare regional concluzionează că acele acţiuni de remediere disponibile în regiunea de calcul al capacităţilor sau între regiunile de calcul al capacităţilor nu sunt suficiente pentru a atinge traiectoria liniară prevăzută la art.43 alin.(3) sau nivelul minim al capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal prevăzut la alin.(10) din prezentul articol, respectând limitele de securitate operaţională, acesta poate, ca măsură de ultimă instanţă, să stabilească acţiuni coordonate care să reducă în mod corespunzător capacităţile interzonale. Operatorul sistemului de transport, împreună cu operatorii sistemelor de transport din aceeaşi regiune de operare a sistemelor electroenergetice se pot abate de la acţiunile coordonate în ceea ce priveşte calculul coordonat al capacităţii şi analiza coordonată de securitate numai în conformitate cu art.58 alin.(2).

(4) La fiecare 3 luni, centrul de coordonare regional transmite autorităţilor de reglementare din regiunea corespunzătoare de operare a sistemelor electroenergetice, Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER un raport cu privire la orice reducere a capacităţii sau abatere de la acţiunile coordonate în temeiul alin.(3), evaluează incidentele şi prezintă recomandări, dacă este necesar, cu privire la modul de evitare a unor astfel de abateri în viitor. În cazul în care Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau ACER concluzionează că condiţiile prealabile pentru aplicarea unei abateri în temeiul alin.(3) nu sunt îndeplinite sau sunt de natură structurală, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau ACER transmite opinia sa autorităţilor de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, Comisiei Europene şi Secretariatului Comunităţii Energetice. Autorităţile de reglementare competente întreprind măsurile corespunzătoare împotriva operatorilor sistemelor de transport sau a centrului de coordonare regional în conformitate cu art.9–11 dacă nu au fost îndeplinite condiţiile prealabile pentru aplicarea unei abateri în temeiul alin.(3) din prezentul articol.

(5) Abaterile de natură structurală se abordează în cadrul planului de acţiuni prevăzut la art.42 alin.(6) sau în cadrul actualizării unui plan de acţiuni existent.

(6) Operatorul sistemului de transport pune la dispoziţia participanţilor la piaţă nivelul maxim de capacitate al interconexiunilor şi al reţelelor electrice de transport afectate de capacitatea transfrontalieră, cu respectarea standardelor de siguranţă pentru exploatarea sigură a reţelelor electrice de transport. Operatorul sistemului de transport foloseşte comercializarea în contrapartidă şi redispecerizarea, inclusiv redispecerizarea transfrontalieră, ca acţiuni de remediere pentru a maximiza capacităţile disponibile în vederea atingerii nivelului minim al capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal prevăzut la alin.(10). Pentru a permite o astfel de maximizare, acţiunile de remediere transfrontaliere se aplică prin intermediul unui proces coordonat şi nediscriminatoriu, în urma implementării metodologiei de partajare a costurilor aferente comercializării în contrapartidă şi redispecerizării menţionate la art.46.

(7) Capacitatea se alocă în cadrul licitaţiilor explicite de capacitate sau în cadrul licitaţiilor implicite care includ atât capacitatea, cât şi energia electrică. Ambele metode pot coexista pe aceeaşi interconexiune. Pentru comerţul intrazilnic se va utiliza tranzacţionarea continuă, care poate fi suplimentată cu licitaţii.

(8) În cazul congestiei sunt declarate câştigătoare ofertele valabile cu cea mai mare valoare pentru capacitatea reţelei electrice de transport, indiferent dacă sunt formulate implicit sau explicit, şi care oferă cea mai mare valoare pentru capacitatea limitată de transport într-un interval de timp dat. Cu excepţia cazului alocării capacităţilor aferente interconexiunilor noi care beneficiază de o derogare în conformitate cu art.41, se interzice stabilirea unor preţuri de rezervă la aplicarea metodelor de alocare a capacităţii.

(9) Capacitatea poate fi tranzacţionată liber pe piaţa secundară cu condiţia ca operatorul sistemului de transport să fie informat cu suficient timp înainte. În cazul în care refuză o tranzacţie pe piaţa secundară, operatorul sistemului de transport comunică şi explică în mod clar şi transparent acest fapt tuturor participanţilor la piaţă şi Agenţiei.

(10) Operatorul sistemului de transport nu limitează capacitatea de interconexiune care urmează a fi pusă la dispoziţia participanţilor la piaţă pentru a rezolva o congestie în interiorul propriei zone de ofertare sau ca modalitate de gestionare a fluxurilor rezultate din tranzacţiile interne ale zonei de ofertare. Fără a aduce atingere prevederilor alin.(3) şi (12) din prezentul articol şi ale art.43 alin.(2), prezentul alineat se consideră a fi respectat atunci când sunt atinse următoarele niveluri minime ale capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal:

a) pentru frontierele care utilizează o abordare bazată pe capacitatea netă de transport coordonată, capacitatea minimă este de 70% din capacitatea de transport, respectând limitele de securitate operaţională după scăderea contingenţelor, determinate în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor;

b) pentru frontierele care utilizează o abordare bazată pe flux, capacitatea minimă este o marjă stabilită în procesul de calcul al capacităţii, disponibilă pentru fluxurile induse de schimbul interzonal. Marja menţionată este de 70% din capacitate, respectând limitele de securitate operaţională ale elementelor critice de reţea interne şi interzonale, ţinând seama de contingenţe, determinate în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor.

(11) Valoarea de 30% din capacitatea de transport, rămasă după aplicarea nivelurilor minime ale capacităţii disponibile pentru comerţul interzonal prevăzute la alin.(10), poate fi utilizată pentru marja de fiabilitate, pentru fluxurile în buclă şi pentru fluxurile interne pe fiecare element critic al reţelei electrice de transport.

(12) La cererea operatorului sistemului de transport, Agenţia poate acorda o derogare de la alin.(10), din motive previzibile, dacă este necesar pentru menţinerea securităţii operaţionale. Asemenea derogări, care nu vizează restricţionarea capacităţilor deja alocate în temeiul alin.(2), se acordă pentru cel mult un an sau, dacă amploarea derogării se diminuează semnificativ după primul an, pentru cel mult doi ani. Amploarea acestor derogări se limitează strict la ceea ce este necesar pentru menţinerea securităţii operaţionale şi trebuie să evite discriminarea între schimburile interne şi interzonale.

(13) Înainte de acordarea unei derogări în temeiul alin.(12), Agenţia consultă autorităţile de reglementare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene care fac parte din regiunea de calcul al capacităţilor afectată. În cazul în care Agenţia sau altă autoritate de reglementare nu este de acord cu derogarea propusă, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER decid dacă aceasta ar trebui acordată în conformitate cu art.11 alin.(1) lit.f). Justificarea şi motivele derogării se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(14) În cazul în care se acordă o derogare, operatorul sistemului de transport, împreună cu operatorii relevanţi ai sistemelor de transport din regiunea de calcul al capacităţilor, elaborează şi publică o metodologie şi proiecte care să ofere o soluţie pe termen lung la problema pe care vizează să o remedieze derogarea. Derogarea expiră la atingerea termenului-limită pentru derogare sau la aplicarea soluţiei identificate, în funcţie de care dintre acestea survine prima.

(15) Participanţii la piaţă informează operatorul sistemului de transport, cu suficient timp înainte de perioada de funcţionare relevantă, dacă intenţionează să utilizeze capacitatea alocată, în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor. Orice capacitate alocată care nu este utilizată este pusă din nou la dispoziţie pe piaţă, în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu.

(16) În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, operatorul sistemului de transport compensează solicitările de capacitate ale oricăror fluxuri de energie electrică în direcţia opusă pe linia de interconexiune congestionată, pentru a utiliza linia respectivă la capacitatea sa maximă. Având în vedere pe deplin securitatea reţelei electrice de transport, operatorul sistemului de transport nu refuză tranzacţiile care diminuează congestia.

(17) Consecinţele financiare ale neîndeplinirii obligaţiilor asociate cu alocarea capacităţii se atribuie părţii care se face responsabilă de neîndeplinirea acestora. În cazul în care participanţii la piaţă nu reuşesc să folosească capacitatea pe care s-au angajat să o utilizeze sau, în cazul capacităţii care a făcut obiectul unei licitaţii explicite, nu reuşesc să tranzacţioneze capacitatea pe piaţa secundară, sau nu restituie capacitatea în condiţiile stabilite în conformitate cu codurile reţelelor electrice şi liniile directoare relevante, respectivii participanţi la piaţă îşi pierd drepturile asupra acestei capacităţi şi plătesc o penalitate care reflectă costurile induse de această situaţie. Toate penalităţile care reflectă costurile pentru neutilizarea capacităţii trebuie să fie justificate şi proporţionale, cu excepţia cazurilor de atestare a impedimentelor justificatoare de neexecutare a obligaţiei de către operatorul sistemului de transport. În cazul în care operatorul sistemului de transport nu îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza capacitate fermă de transport, acesta este obligat să despăgubească participantul la piaţă pentru pierderea drepturilor de utilizare a capacităţii. Prejudiciile indirecte nu se iau în considerare în acest scop. Conceptele şi metodele de bază care permit determinarea responsabilităţilor care se acumulează în caz de neîndeplinire a obligaţiilor se stabilesc în prealabil în ceea ce priveşte consecinţele financiare şi se supun evaluării şi aprobării de către Agenţie.

(18) Alocarea costurilor acţiunilor de remediere între operatorii sistemelor de transport se bazează pe analiza care stabileşte în ce măsură fluxurile rezultate din tranzacţiile interne ale zonelor de ofertare contribuie la congestia dintre două zone de ofertare analizate. Costurile respective se alocă între operatorii sistemului de transport din zonele de ofertare care creează asemenea fluxuri, cu excepţia costurilor generate de fluxurile rezultate din tranzacţii interne ale zonelor de ofertare, care sunt sub nivelul aşteptat în cazul lipsei congestiei structurale într-o zonă de ofertare. Nivelul fluxurilor respective se analizează şi se defineşte de către operatorul sistemului de transport, în comun cu alţi operatori ai sistemelor de transport din regiunea de calcul al capacităţilor, pentru fiecare frontieră individuală a zonei de ofertare şi se supune spre aprobare Agenţiei, care acţionează în conformitate cu art.39 alin.(13).

Articolul 45. Alocarea capacităţii interzonale pe intervale de timp

(1) Operatorul sistemului de transport recalculează capacitatea interzonală disponibilă cel puţin după ora de închidere a porţii pieţei pentru ziua următoare şi după ora de închidere a porţii intrazilnice interzonale. Operatorul sistemului de transport alocă capacitatea interzonală disponibilă, precum şi capacitatea interzonală rămasă care nu a fost alocată în prealabil şi orice capacitate interzonală eliberată de către deţinătorii de drepturi fizice de transport din alocările anterioare în cadrul următorului proces de alocare a capacităţii interzonale.

(2) Operatorul sistemului de transport elaborează o structură corespunzătoare pentru alocarea capacităţii interzonale pe intervale de timp, inclusiv pentru ziua următoare, intrazilnic şi pentru echilibrare, respectând principiile şi procesele stabilite în liniile directoare şi în TCM-urile corespunzătoare prevăzute la art.39. Structura de alocare a capacităţii interzonale elaborată de operatorul sistemului de transport se prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare. La elaborarea structurii de alocare a capacităţii interzonale, operatorul sistemului de transport ia în considerare:

a) caracteristicile pieţelor;

b) condiţiile operaţionale ale sistemului electroenergetic, cum ar fi consecinţele soldării programelor declarate ferm;

c) nivelul de armonizare a valorilor procentuale alocate pe diferite intervale de timp şi a intervalelor de timp adoptate pentru diferitele mecanisme de alocare a capacităţii interzonale care sunt deja implementate.

(3) În cazul în care capacitatea interzonală este disponibilă după ora de închidere a porţii intrazilnice interzonale, operatorul sistemului de transport utilizează capacitatea interzonală pentru schimbul de energie de echilibrare sau pentru operarea procesului de compensare a dezechilibrelor.

(4) În cazul în care este alocată capacitate interzonală pentru schimbul de capacitate de echilibrare sau pentru partajarea rezervelor, operatorul sistemului de transport utilizează metodologiile elaborate în conformitate cu liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic, aprobate de Agenţie.

(5) Operatorul sistemului de transport nu măreşte marja de fiabilitate calculată în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor ca urmare a schimbului de capacitate de echilibrare sau a partajării rezervelor.

Articolul 46. Redispecerizarea şi comercializarea în contrapartidă

(1) Pentru a face faţă congestiilor interne şi interzonale, precum şi pentru menţinerea securităţii operaţionale, operatorul sistemului de transport poate aplica acţiuni de remediere, precum redispecerizarea sau comercializarea în contrapartidă.

(2) Operatorul sistemului de transport aplică redispecerizarea coordonată cu relevanţă transfrontalieră sau comercializarea în contrapartidă cu alţi operatori relevanţi ai sistemelor de transport la nivel regional în conformitate cu o metodologie comună privind redispecerizarea coordonată şi comercializarea în contrapartidă. Costurile asociate aplicării redispecerizării coordonate cu relevanţă transfrontalieră sau comercializării în contrapartidă cu alţi operatori relevanţi ai sistemelor de transport sunt distribuite între operatorii sistemelor de transport implicaţi în conformitate cu o metodologie de partajare a costurilor pentru redispecerizare şi comercializare în contrapartidă.

(3) Operatorul sistemului de transport se abţine de la aplicarea măsurilor unilaterale sau necoordonate de comercializare în contrapartidă sau de redispecerizare cu relevanţă transfrontalieră. Operatorii sistemelor de transport coordonează utilizarea resurselor de redispecerizare sau de comercializare în contrapartidă luând în considerare impactul acestora asupra siguranţei în funcţionare şi eficienţei economice.

(4) Metodologia comună privind redispecerizarea coordonată şi comercializarea în contrapartidă, precum şi metodologia de partajare a costurilor pentru redispecerizare şi comercializare în contrapartidă, menţionate la alin.(2), se elaborează de către operatorul sistemului de transport împreună cu ceilalţi operatori ai sistemelor de transport din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor şi se aprobă în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor.

(5) Redispecerizarea cu relevanţă transfrontalieră sau comercializarea în contrapartidă se coordonează cu redispecerizarea sau comercializarea internă din zona de control.

(6) Redispecerizarea capacităţilor de producere şi redispecerizarea consumului dispecerizabil se bazează pe criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii. Acestea sunt deschise tuturor tehnologiilor de producere, serviciilor de stocare a energiei şi de consum dispecerizabil, inclusiv celor din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice sau din statele membre ale Uniunii Europene, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic.

(7) Resursele redispecerizate se selectează dintre centralele electrice, instalaţiile de stocare a energiei sau instalaţiile de consum dispecerizabil prin aplicarea mecanismelor de piaţă şi se compensează financiar în conformitate cu actele normative de reglementare aprobate de Agenţie. Ofertele de energie electrică de echilibrare utilizate pentru redispecerizare nu se utilizează la stabilirea preţului energiei electrice de echilibrare.

(8) Redispecerizarea centralelor electrice, a instalaţiilor de stocare a energiei şi a instalaţiilor de consum dispecerizabil care nu se bazează pe mecanisme de piaţă poate fi utilizată numai în cazul în care:

a) nu este disponibilă nicio alternativă bazată pe mecanisme de piaţă;

b) au fost utilizate toate resursele disponibile bazate pe mecanisme de piaţă;

c) numărul centralelor electrice, al instalaţiilor de stocare a energiei sau al instalaţiilor de consum dispecerizabil disponibile este prea mic pentru a asigura o concurenţă efectivă în zona în care se află instalaţii adecvate pentru furnizarea serviciului;

d) situaţia actuală a reţelelor electrice de transport duce la congestii în mod periodic şi previzibil, astfel încât redispecerizarea bazată pe mecanisme de piaţă ar duce la prezentarea periodică de oferte strategice care ar creşte nivelul congestiilor interne, şi, în acest context, a fost adoptat un plan de acţiuni pentru abordarea acestor congestii în conformitate cu art.43 sau a fost asigurat nivelul minim al capacităţii pentru comerţul interzonal în conformitate cu art.44 alin.(10).

(9) Operatorul sistemului de transport prezintă anual Agenţiei un raport cu privire la:

a) nivelul de dezvoltare şi de eficacitate a mecanismelor de redispecerizare bazate pe mecanisme de piaţă pentru centralele electrice, instalaţiile de stocare a energiei şi pentru instalaţiile de consum dispecerizabil;

b) motivele, cantităţile în MWh şi tipul sursei de producere care au făcut obiectul redispecerizării;

c) măsurile luate pentru a reduce în viitor necesitatea redispecerizării descendente a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie sau a centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă, inclusiv cu privire la investiţiile în digitalizarea infrastructurii reţelei electrice de transport şi în servicii care sporesc flexibilitatea.

(10) Agenţia transmite raportul menţionat la alin.(9) Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice şi publică un rezumat al datelor prezentate în raportul respectiv, împreună cu recomandările de îmbunătăţire, acolo unde este necesar.

(11) Sub rezerva cerinţelor referitoare la menţinerea fiabilităţii şi a siguranţei reţelelor electrice, pe baza unor criterii transparente şi nediscriminatorii stabilite de Agenţie, operatorul de sistem:

a) garantează capacitatea reţelelor electrice de a transporta energia electrică produsă din surse regenerabile sau în regim de cogenerare de înaltă eficienţă cu un grad minim posibil de redispecerizare, ceea ce nu împiedică planificarea reţelei electrice de transport cu admiterea unui grad limitat de redispecerizare, caz în care operatorul de sistem este capabil să demonstreze în mod transparent că acest lucru este mai eficient din punct de vedere economic şi nu depăşeşte 5% din energia electrică produsă anual în instalaţiile care utilizează surse regenerabile de energie şi care sunt racordate direct la reţeaua electrică respectivă. În cazul în care energia electrică produsă de centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie sau de centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă reprezintă mai mult de 50% din consumul final brut anual de energie electrică în Republica Moldova, Agenţia poate stabili un alt nivel de redispecerizare;

b) ia măsuri operaţionale adecvate legate de reţea şi de piaţă pentru a minimiza redispecerizarea descendentă a energiei electrice produse din surse regenerabile sau în regim de cogenerare de înaltă eficienţă;

c) asigură că reţelele electrice de transport ale sale sunt suficient de flexibile pentru a le putea gestiona.

(12) În cazul în care se utilizează redispecerizare descendentă care nu este bazată pe mecanisme de piaţă, se aplică următoarele principii:

a) centralele electrice care utilizează surse regenerabile de energie vor fi supuse redispecerizării descendente numai dacă nu există alternativă sau dacă alte soluţii ar conduce la costuri disproporţionate semnificativ sau la riscuri severe pentru securitatea reţelei electrice;

b) energia electrică produsă în regim de cogenerare de înaltă eficienţă va fi supusă redispecerizării descendente numai dacă, în afară de redispecerizarea descendentă a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie, nu există alternativă sau dacă alte soluţii ar conduce la costuri disproporţionate sau riscuri severe în ceea ce priveşte securitatea reţelei electrice;

c) energia electrică autoprodusă provenind de la centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie sau de la centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă şi care nu este livrată în reţelele electrice nu va fi supusă redispecerizării descendente, cu excepţia cazului în care nicio altă soluţie nu ar rezolva problemele de securitate a reţelei electrice;

d) redispecerizarea descendentă aplicată în temeiul lit.a)–c) trebuie să fie justificată în mod corespunzător şi transparent. Justificarea se include în raportul elaborat conform alin.(9).

(13) În cazul în care, pentru a face faţă congestiilor în reţelele electrice de transport sau pentru a menţine siguranţa în funcţionare, operatorul sistemului de transport trebuie să aplice redispecerizarea descendentă a centralelor electrice în funcţiune, acesta evită, pe cât este posibil, redispecerizarea descendentă a centralelor electrice de termoficare urbane dacă o astfel de acţiune ar afecta continuitatea furnizării de energie termică către consumatorii finali de energie termică în perioada rece a anului.

(14) În cazul în care operatorul sistemului de transport aplică redispecerizarea care nu se bazează pe mecanisme de piaţă, acesta urmează să achite compensaţie financiară producătorului, operatorului instalaţiei de stocare a energiei sau consumatorului în raport cu care a fost aplicată această măsură, cu excepţia cazului în care producătorul a încheiat un acord de racordare în condiţii flexibile, în temeiul căruia livrarea energiei nu este garantată în mod ferm. Această compensaţie financiară trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea cea mai mare dintre următoarele elemente sau cu o combinaţie a acestora, dacă aplicarea doar a valorii mai mari ar conduce la o compensaţie nejustificat de mică sau nejustificat de mare:

a) costurile de exploatare suplimentare cauzate de redispecerizare, cum ar fi costurile suplimentare cu combustibilul, în cazul redispecerizării ascendente, sau livrarea de căldură de rezervă, în cazul redispecerizării descendente a centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă;

b) veniturile nete din vânzarea energiei electrice pe piaţa pentru ziua următoare pe care centrala electrică, instalaţia de stocare a energiei sau instalaţia de consum dispecerizabil le-ar fi generat în absenţa solicitării de redispecerizare. În cazul în care centrala electrică, instalaţia de stocare a energiei sau instalaţia de consum dispecerizabil beneficiază de sprijin financiar stabilit în baza cantităţii de energie electrică produsă sau consumată, sprijinul financiar care s-ar fi acordat în absenţa cererii de redispecerizare se consideră parte a veniturilor nete.

Articolul 47. Veniturile din congestii

(1) Procedurile de gestionare a congestiilor asociate cu un interval de timp prestabilit pot genera venituri numai în cazul în care se produce o congestie în acel interval de timp, cu excepţia cazului noilor interconexiuni care beneficiază de o derogare conform prevederilor art.41. Procedura de distribuire a acestor venituri se prezintă pentru aprobare Agenţiei de către operatorul sistemului de transport şi nu trebuie să denatureze procesul de alocare în favoarea niciunei părţi care solicită capacităţi sau energie şi nici nu trebuie să constituie factor de descurajare pentru reducerea congestiilor.

(2) Veniturile care decurg din alocarea capacităţii interzonale se utilizează cu prioritate la îndeplinirea următoarele obiective:

a) garantarea disponibilităţii reale a capacităţii alocate, inclusiv compensarea pentru fermitate;

b) menţinerea sau creşterea capacităţilor interzonale prin optimizarea utilizării capacităţii interconexiunilor existente prin măsuri coordonate de remediere, dacă este cazul, sau prin acoperirea costurilor aferente investiţiilor în reţeaua electrică relevante pentru reducerea congestiilor pe interconexiuni.

(3) În cazul în care obiectivele prioritare prevăzute la alin.(2) au fost îndeplinite în mod corespunzător, veniturile obţinute din alocarea capacităţii interzonale pot fi luate în considerare de către Agenţie la calcularea şi aprobarea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice în conformitate cu metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice. Veniturile reziduale se plasează într-un cont intern separat până la momentul în care pot fi utilizate în scopurile prevăzute la alin.(2).

(4) Operatorul sistemului de transport utilizează veniturile rezultate din alocarea capacităţii interzonale în scopurile prevăzute la alin.(2) în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite în metodologia de utilizare a veniturilor din congestii adoptată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(5) Pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a utilizării veniturilor din congestii, operatorul sistemului de transport creează un cont intern separat, în care indică aceste venituri, şi administrează contul respectiv cu respectarea cerinţelor stabilite în metodologia prevăzută la alin.(4).

(6) Operatorul sistemului de transport trebuie să stabilească în mod clar, în prealabil, modul în care vor fi utilizate veniturile din congestii şi să raporteze Agenţiei cu privire la utilizarea efectivă a acestor venituri. Până la data de 1 martie a fiecărui an, Agenţia informează Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi publică un raport în care indică:

a) suma veniturilor din congestii colectate pentru perioada de 12 luni care se încheie la 31 decembrie a anului precedent;

b) modul în care au fost utilizate veniturile, în conformitate cu alin.(2), incluzând proiectele specifice pentru care au fost utilizate veniturile, precum şi suma plasată pe contul intern separat;

c) suma care a fost utilizată la calcularea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice;

d) verificarea faptului că suma menţionată la lit.c) a fost obţinută respectând cerinţele stabilite în prezentul articol şi în metodologia menţionată la alin.(4).

(7) În cazul în care o parte din veniturile din congestii sunt luate în considerare la calcularea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice, în raportul prevăzut la alin.(6) se precizează modul în care operatorul sistemului de transport şi-a îndeplinit obiectivele prioritare stabilite la alin.(2), după caz.

Articolul 48. Mecanismul de compensare între operatorii sistemelor de transport

(1) Operatorul sistemului de transport plăteşte şi primeşte compensaţii pentru costurile aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică în reţelele electrice de transport pe care le operează, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul articol şi în liniile directoare corespunzătoare prevăzute la art.39.

(2) Compensaţiile prevăzute la alin.(1) se achită de către operatorii sistemelor de transport care gestionează sistemele de transport naţionale de unde provin fluxurile transfrontaliere de energie electrică şi de către operatorii sistemelor de transport care gestionează sistemele de transport naţionale unde ajung în final aceste fluxuri de energie electrică.

(3) Achitarea compensaţiilor se face periodic, pentru o anumită perioadă din trecut. Ajustările ex post ale compensaţiilor se fac la necesitate, pentru a reflecta costurile efectiv suportate.

(4) Cantitatea fluxurilor transfrontaliere de energie electrică găzduite şi cantitatea fluxurilor transfrontaliere de energie electrică desemnate ca provenind sau ajungând în sistemele naţionale de transport se stabilesc pe baza fluxurilor fizice de energie electrică măsurate efectiv într-o anumită perioadă de timp.

(5) Costurile aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică se stabilesc pe baza costurilor marginale medii previzionate pe termen lung, luând în considerare pierderile de energie electrică, investiţiile în infrastructură nouă şi un procent corespunzător din costul infrastructurii existente, în măsura în care această infrastructură este utilizată pentru transportul fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, ţinându-se cont în special de necesitatea garantării securităţii aprovizionării cu energie electrică.

(6) La determinarea costurilor suportate în conformitate cu alin.(5), operatorii sistemelor de transport utilizează metodologii de calcul standard recunoscute. Beneficiile pe care le obţine reţeaua electrică de transport ca urmare a găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică se iau în considerare pentru a reduce compensaţiile primite.

(7) Exclusiv în scopul aplicării mecanismului de compensare între operatorii sistemelor de transport, în cazul în care reţelele electrice de transport ale Republicii Moldova şi reţelele electrice de transport dintr-o parte sau din mai multe părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau dintr-un stat sau din mai multe state membre ale Uniunii Europene fac parte, integral sau parţial, dintr-un singur bloc de reglaj, blocul de reglaj în ansamblu urmează a fi considerat ca făcând parte din reţeaua electrică de transport a uneia dintre părţile contractante ale Comunităţii Energetice sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene în cauză, pentru a se evita ca fluxurile de energie electrică în interiorul blocului de reglaj să fie considerate fluxuri transfrontaliere pentru care să fie necesare compensaţii în conformitate cu alin.(1). Agenţia, împreună cu autorităţile de reglementare din părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene în cauză pot decide în care dintre părţile contractante ale Comunităţii Energetice sau dintre statele membre ale Uniunii Europene în cauză se consideră că blocul de reglaj este parte integrantă a reţelei electrice de transport.

Secţiunea a 4-a

Adecvanţa resurselor

Articolul 49. Adecvanţa resurselor pe piaţa energiei electrice

(1) Adecvanţa resurselor pe teritoriul Republicii Moldova se monitorizează pe baza evaluării adecvanţei resurselor la nivel european. În scopul completării evaluării adecvanţei resurselor la nivel european, operatorul sistemului de transport efectuează evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional în conformitate cu art.50.

(2) Operatorul sistemului de transport prezintă ENTSO-E datele de care aceasta are nevoie pentru a efectua evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european. Producătorii şi alţi participanţi la piaţă prezintă operatorului sistemului de transport date privind utilizarea preconizată a resurselor de producere, ţinând cont de disponibilitatea resurselor primare şi de scenariile corespunzătoare privind cererea şi oferta de energie electrică preconizate.

(3) În cazul în care evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european sau evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional identifică o problemă de adecvanţă a resurselor, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu suportul Agenţiei, identifică eventuale denaturări în materie de reglementare sau disfuncţionalităţi ale pieţelor de energie electrică care au cauzat sau au contribuit la apariţia problemei privind adecvanţa resurselor şi elaborează un plan de punere în aplicare, însoţit de un calendar pentru adoptarea de măsuri de eliminare a denaturărilor în materie de reglementare sau a disfuncţionalităţilor identificate ale pieţelor de energie electrică.

(4) La abordarea problemelor legate de adecvanţa resurselor şi la elaborarea planului de punere în aplicare prevăzut la alin.(3), organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii ţine cont, în special, de principiile privind funcţionarea pieţelor de energie electrică, stabilite la art.82, şi ia în considerare următoarele măsuri:

a) eliminarea denaturărilor în materie de reglementare;

b) eliminarea limitelor tehnice de preţ pentru ofertare, în conformitate cu art.96;

c) introducerea unei funcţii de stabilire a preţurilor pentru energia de echilibrare în cazul deficitului, în conformitate cu cerinţele stabilite în codurile reţelelor electrice şi cu liniile directoare prevăzute la art.39;

d) asigurarea achiziţionării eficiente din punctul de vedere al costurilor şi bazate pe mecanisme de piaţă a serviciilor de echilibrare şi a serviciilor de sistem;

e) majorarea capacităţilor reţelelor electrice de distribuţie şi a reţelelor electrice de transport, precum şi a capacităţilor de interconexiune în vederea atingerii cel puţin a obiectivelor de interconectare stabilite în cadrul Comunităţii Energetice;

f) abilitarea producerii proprii de energie electrică, a stocării energiei, implementarea măsurilor legate de cerere şi de eficienţa energetică prin adoptarea de măsuri pentru eliminarea denaturărilor identificate în materie de reglementare;

g) eliminarea preţurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice, stabilite conform prezentei legi.

(5) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii prezintă spre examinare Secretariatului Comunităţii Energetice proiectul planului de punere în aplicare prevăzut la alin.(3). În termen de 4 luni de la primirea planului, Secretariatul Comunităţii Energetice emite o opinie în care precizează dacă măsurile stabilite sunt suficiente pentru a elimina denaturările în materie de reglementare sau disfuncţionalităţile pieţelor de energie electrică care au fost identificate conform alin.(4). Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii poate modifica proiectul planului de punere în aplicare în conformitate cu opinia Secretariatului Comunităţii Energetice.

(6) Planul de punere în aplicare se supune aprobării Guvernului. Planul de punere în aplicare aprobat de Guvern se prezintă fără întârziere Secretariatului Comunităţii Energetice şi se publică pe site-ul web oficial al organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.

(7) În cazul în care măsurile stabilite în planul de punere în aplicare cad sub incidenţa ajutorului de stat, planul de punere în aplicare se examinează în raport cu conformitatea acestuia cu principiile ajutorului de stat. Înainte de a prezenta Guvernului spre aprobare planul de punere în aplicare, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică decizia respectivă Consiliului Concurenţei în conformitate cu cerinţele stabilite în Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

(8) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii monitorizează implementarea planului de punere în aplicare şi publică pe site-ul său web oficial un raport anual în care reflectă rezultatele monitorizării. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice raportul anual respectiv. Secretariatul Comunităţii Energetice emite o opinie în care precizează dacă planul de punere în aplicare a fost implementat în mod suficient şi dacă problemele legate de adecvanţa resurselor au fost soluţionate.

(9) Măsurile specificate în planul de punere în aplicare prevăzut în prezentul articol continuă să fie aplicabile şi după soluţionarea problemei identificate de adecvanţă a resurselor.

Articolul 50. Evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional

(1) Pentru identificarea problemelor legate de adecvanţa resurselor şi, respectiv, a măsurilor suplimentare pentru soluţionarea problemelor respective, precum şi pentru a asigura un nivel corespunzător al securităţii aprovizionării cu energie electrică, operatorul sistemului de transport evaluează adecvanţa generală a sistemului electroenergetic din perspectiva capacităţii acestuia de a satisface cererea actuală şi prognozată de energie electrică la nivel naţional. În acest scop, operatorul sistemului de transport elaborează şi înaintează organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cel târziu la data de 30 noiembrie a fiecărui an, o evaluare a adecvanţei resurselor la nivel naţional, realizată în conformitate cu metodologia aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(2) Evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional trebuie să conţină scenariile principale de referinţă ale cererii şi ofertei prognozate de energie electrică, inclusiv o evaluare economică a probabilităţii de scoatere din funcţiune, de suspendare, de construcţie a unor noi centrale electrice sau unităţi generatoare, măsuri pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică şi de interconectare a reţelelor electrice, stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, precum şi sensibilităţile corespunzătoare cu privire la fenomenele meteorologice extreme, condiţiile hidrologice, evoluţiile preţurilor angro şi ale preţurilor pentru emisiile de carbon.

(3) Evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional poate lua în considerare sensibilităţi suplimentare faţă de cele menţionate la alin.(2). În acest caz, în cadrul evaluării adecvanţei resurselor la nivel naţional:

a) se pot formula ipoteze care să ţină seama de particularităţile cererii şi ofertei naţionale de energie electrică;

b) se pot utiliza instrumente şi date recente complementare celor utilizate de ENTSO-E pentru evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european.

(4) Evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional, precum şi evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de transport şi pe cel al organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.

(5) În cazul în care evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional identifică o problemă de adecvanţă în cadrul sistemului electroenergetic al Republicii Moldova care nu a fost identificată în contextul evaluării adecvanţei resurselor la nivel european, în evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional trebuie să fie specificate motivele divergenţelor existente între cele două evaluări ale adecvanţei resurselor, inclusiv detalii despre sensibilităţile utilizate şi ipotezele admise. În acest caz, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii transmite evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional Secretariatului Comunităţii Energetice, care este în drept să emită o opinie în care indică dacă diferenţele dintre evaluarea adecvanţei la nivel naţional şi evaluarea adecvanţei la nivel european sunt justificate.

(6) Operatorul sistemului de transport ţine cont în mod corespunzător de opinia Secretariatului Comunităţii Energetice emisă în conformitate cu alin.(5) şi, dacă este necesar, modifică evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional. În cazul în care decide să nu ia pe deplin în considerare opinia Secretariatului Comunităţii Energetice, operatorul sistemului de transport informează cu privire la aceasta organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi prezintă un raport cu o argumentare detaliată.

(7) Raportul cu argumentarea detaliată menţionat la alin.(6), însoţit de opinia Secretariatului Comunităţii Energetice şi al Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de transport şi pe site-ul web oficial al organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii.

Articolul 51. Principii generale pentru mecanismele de asigurare a capacităţii

(1) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii poate propune Guvernului introducerea unor mecanisme de asigurare a capacităţii concomitent cu punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la art.49 alin.(4). În acest scop, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii elaborează şi prezintă spre aprobare proiectul hotărârii de Guvern privind implementarea mecanismului de asigurare a capacităţii.

(2) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu suportul Agenţiei şi al operatorului sistemului de transport, identifică şi elaborează mecanismul corespunzător de asigurare a capacităţii. Prin hotărârea adoptată potrivit alin.(1), Guvernul poate stabili atribuţii specifice pentru a asigura implementarea corespunzătoare a mecanismului respectiv de asigurare a capacităţii. Agenţia monitorizează implementarea mecanismului de asigurare a capacităţii.

(3) Înainte de introducerea mecanismelor de asigurare a capacităţii, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii efectuează un studiu cuprinzător al posibilelor efecte ale unui astfel de mecanism asupra părţilor contractante ale Comunităţii Energetice învecinate şi asupra statelor membre ale Uniunii Europene învecinate, consultând părţile interesate relevante din respectivele părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi state membre ale Uniunii Europene. La necesitate, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii poate solicita suportul operatorului sistemului de transport şi/sau al Agenţiei în scopul realizării studiului.

(4) Nu se introduc mecanisme de asigurare a capacităţii în cazul în care atât evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european, cât şi evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional nu au identificat o problemă legată de adecvanţa resurselor sau în cazul în care, în absenţa unei evaluări a adecvanţei resurselor la nivel naţional, evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european nu a identificat o problemă legată de adecvanţa resurselor.

(5) Mecanismele de asigurare a capacităţii nu se introduc înainte de recepţionarea opiniei Secretariatului Comunităţii Energetice prevăzute la art.49 alin.(5) în legătură cu planul de punere în aplicare prevăzut la art.49 alin.(3).

(6) În cazul în care un mecanism de asigurare a capacităţii sub forma unei rezerve strategice nu este în măsură să remedieze problemele de adecvanţă a resurselor, poate fi implementat un alt tip de mecanism de asigurare a capacităţii.

(7) În cazul implementării unui mecanism de asigurare a capacităţii, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii revizuieşte mecanismul de asigurare a capacităţii respectiv şi înaintează spre aprobare Guvernului un proiect de hotărâre prin care se interzice încheierea de noi contracte în cadrul mecanismului în următoarele cazuri:

a) atât evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european, cât şi evaluarea adecvanţei resurselor la nivel naţional nu au identificat o problemă de adecvanţă a resurselor;

b) în absenţa unei evaluări a adecvanţei resurselor la nivel naţional, evaluarea adecvanţei resurselor la nivel european nu a identificat o problemă privind adecvanţa resurselor;

c) Secretariatul Comunităţii Energetice nu a emis opinia prevăzută la art.49 alin.(5) în legătură cu planul de punere în aplicare prevăzut la art.49 alin.(3).

(8) Mecanismul de asigurare a capacităţii se examinează prin prisma regulilor de acordare a ajutorului de stat reglementat de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat. Înainte de a prezenta Guvernului spre aprobare proiectul hotărârii privind mecanismul de asigurare a capacităţii, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică proiectul hotărârii respective Consiliului Concurenţei în conformitate cu cerinţele stabilite în Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi informează Secretariatul Comunităţii Energetice despre adoptarea acesteia.

(9) Mecanismele de asigurare a capacităţii se aprobă pentru o perioadă de maximum 10 ani. Mărimea capacităţilor angajate în cadrul mecanismelor de asigurare a capacităţii se reduce în baza planurilor de punere în aplicare prevăzute la art.49 alin.(3).

(10) Planul de punere în aplicare prevăzut la art.49 alin.(3) se aplică şi după introducerea mecanismului de asigurare a capacităţii.

Articolul 52. Principii de elaborare a mecanismelor de asigurare a capacităţii

(1) Mecanismele de asigurare a capacităţii trebuie să respecte următoarele principii şi cerinţe:

a) să nu creeze denaturări nejustificate ale pieţelor de energie electrică şi să nu limiteze comerţul interzonal;

b) să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a rezolva problemele de adecvanţă menţionate la art.49;

c) selectarea furnizorilor de capacitate să aibă loc prin intermediul unui proces transparent, nediscriminatoriu şi competitiv;

d) să ofere stimulente pentru ca furnizorii de capacitate să fie disponibili în perioadele preconizate de suprasolicitare a sistemului electroenergetic;

e) să asigure că remuneraţia este determinată printr-un proces competitiv;

f) condiţiile tehnice de participare a furnizorilor de capacitate să fie stabilite până la începerea procesului de selecţie;

g) să fie deschise participării tuturor resurselor care sunt capabile să asigure performanţa tehnică necesară, inclusiv stocării de energie şi gestionării cererii;

h) să prevadă sancţiuni corespunzătoare pentru furnizorii de capacitate care nu au disponibilă capacitatea în perioadele de suprasolicitare a sistemului electroenergetic.

(2) La elaborarea mecanismelor de asigurare a capacităţii sub formă de rezerve strategice urmează a fi respectate următoarele cerinţe:

a) resursele din cadrul mecanismului de asigurare a capacităţii elaborat ca rezervă strategică sunt dispecerizate numai dacă este probabil ca operatorul sistemului de transport să îşi epuizeze resursele de echilibrare pentru a menţine echilibrul dintre cerere şi ofertă;

b) în perioadele de decontare a dezechilibrelor în care sunt dispecerizate resurse din rezerva strategică, dezechilibrele de pe pieţele de energie electrică trebuie să fie decontate cel puţin la valoarea pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică sau la o valoare mai mare decât limita tehnică de preţ intrazilnic menţionată la art.96, luându-se în considerare valoarea cea mai mare dintre acestea;

c) producţia asociată rezervei strategice după dispecerizare este atribuită părţilor responsabile pentru echilibrare prin intermediul mecanismului de decontare a dezechilibrelor;

d) resursele incluse în rezerva strategică nu sunt remunerate prin intermediul pieţelor angro de energie electrică sau al pieţei de echilibrare;

e) resursele din rezerva strategică sunt păstrate în afara pieţelor de energie electrică cel puţin pe durata perioadei contractuale.

(3) Cerinţa prevăzută la alin.(2) lit.a) nu aduce atingere activării resurselor înainte de dispecerizarea propriu-zisă pentru a respecta constrângerile de rampă şi cerinţele de funcţionare privind resursele. Producţia asociată rezervei strategice în timpul activării nu se atribuie părţilor responsabile pentru echilibrare prin intermediul pieţelor angro de energie electrică şi nu modifică dezechilibrele acestora.

(4) Pe lângă cerinţele prevăzute la alin.(1), mecanismele de asigurare a capacităţii, altele decât rezervele strategice, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) să fie elaborate astfel încât să se asigure că preţul plătit pentru disponibilitate să tindă automat spre zero atunci când nivelul de capacitate furnizată corespunde nivelului capacităţii solicitate;

b) resursele participante să fie remunerate numai pentru disponibilitatea acestora, iar remunerarea să nu afecteze deciziile furnizorului de capacitate de a produce sau nu;

c) obligaţiile privind capacitatea să fie transferabile între furnizorii de capacitate eligibili.

(5) Mecanismele de asigurare a capacităţii trebuie să prevadă următoarele cerinţe privind limitele emisiilor de CO₂:

a) capacităţile de producere care au început producţia comercială la 15 decembrie 2022 sau după această dată şi care au emisii mai mari de 550 g de CO₂ din combustibili fosili per kWh de energie electrică nu participă şi nici nu primesc plăţi sau angajamente pentru plăţi viitoare în cadrul unui mecanism de asigurare a capacităţii;

b) capacităţile de producere care au început producţia comercială înainte de 15 decembrie 2022 şi care au emisii mai mari de 550 g de CO₂ din combustibili fosili per kWh de energie electrică şi mai mari de 350 kg CO₂ din combustibili fosili în medie pe an pe kWe instalat nu participă şi nici nu primesc plăţi sau angajamente pentru plăţi viitoare în cadrul unui mecanism de asigurare a capacităţii începând cu 1 iulie 2025.

(6) Limita emisiilor de 550 g CO₂ din combustibili fosili per kWh de energie electrică şi limita de 350 kg CO₂ din combustibili fosili în medie pe an per kWe instalat, menţionate la alin.(5) lit.a) şi b), se calculează pe baza eficienţei de proiect a unităţii generatoare, în conformitate cu instrucţiunile prevăzute în orientările tehnice specificate la alin.(7).

(7) Evaluarea conformităţii unităţilor generatoare cu cerinţele stabilite la alin.(5) se efectuează în conformitate cu orientările tehnice privind calculul valorilor de emisii, stabilite în opinia ACER adoptată în acest sens.

Articolul 53. Standardul de fiabilitate

(1) Mecanismele de asigurare a capacităţii se aplică numai dacă există un standard de fiabilitate. Standardul de fiabilitate se aprobă de Guvern şi indică în mod transparent nivelul necesar de securitate a aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. Standardul de fiabilitate se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în baza propunerii iniţiale a Agenţiei. În cazul în care Republica Moldova face parte dintr-o zonă de ofertare transfrontalieră, standardul de fiabilitate se stabileşte în comun cu autorităţile competente din ţările respective.

(2) Standardul de fiabilitate se bazează pe metodologia relevantă aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(3) Standardul de fiabilitate se calculează utilizând cel puţin valoarea pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică şi costul unei noi intrări într-un anumit interval de timp şi se exprimă ca "previziune de energie nefurnizată" şi "previziune de pierderi datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică".

(4) În scopul aplicării alin.(3), Agenţia stabileşte o estimare unică a valorii pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică pe teritoriul Republicii Moldova. Hotărârea corespunzătoare se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei. În cazul în care Republica Moldova face parte dintr-o zonă de ofertare transfrontalieră, Agenţia, împreună cu autorităţile de reglementare vizate sau alte autorităţi competente desemnate, stabileşte o estimare unică a valorii pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică pentru zona de ofertare transfrontalieră, în conformitate cu metodologia relevantă aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(5) Valoarea pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică se actualizează cel puţin o dată la 5 ani sau mai frecvent în cazul în care Agenţia sau autorităţile de reglementare vizate/alte autorităţi competente desemnate constată o modificare semnificativă a acesteia.

(6) La aplicarea mecanismelor de asigurare a capacităţii, parametrii care determină mărimea capacităţii achiziţionate în cadrul mecanismului de asigurare a capacităţii se stabilesc în hotărârea adoptată de Guvern conform art.51 alin.(1), conform propunerii înaintate de Agenţie.

Articolul 54. Participarea transfrontalieră la mecanismul de asigurare a capacităţii

(1) Mecanismele de asigurare a capacităţii, altele decât rezervele strategice, şi, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, rezervele strategice sunt deschise participării directe transfrontaliere a furnizorilor de capacitate situaţi într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile stabilite în prezentul articol.

(2) Capacitatea externă care poate asigura performanţe tehnice echivalente cu capacităţile interne are posibilitatea de a participa la acelaşi proces competitiv ca şi capacitatea internă. În criteriile de selecţie ale procesului competitiv poate fi inclusă o cerinţă potrivit căreia capacitatea externă trebuie să fie localizată într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene care are interconexiune directă cu sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.

(3) Capacitatea care este situată pe teritoriul Republicii Moldova poate participa la mecanismele de asigurare a capacităţii din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice sau din statele membre ale Uniunii Europene.

(4) Participarea transfrontalieră la mecanismele de asigurare a capacităţii nu modifică sau nu afectează în niciun mod programele interzonale sau fluxurile fizice între Republica Moldova şi partea contractantă a Comunităţii Energetice sau statul membru al Uniunii Europene. Programele şi fluxurile respective sunt determinate exclusiv de rezultatul alocării capacităţii în conformitate cu secţiunea a 3-a din prezentul capitol.

(5) Furnizorii de capacitate sunt în drept să participe la mai multe mecanisme de asigurare a capacităţii. În cazul în care furnizorii de capacitate participă la mai mult de un mecanism de asigurare a capacităţii pentru aceeaşi perioadă de livrare, aceştia vor participa în limitele disponibilităţii preconizate a interconexiunilor şi luând în considerare probabilitatea apariţiei unor suprasolicitări de sistem simultane în sistemul electroenergetic unde se aplică mecanismul de asigurare a capacităţii şi în sistemul electroenergetic în care este situată capacitatea externă, în conformitate cu metodologia de calcul al capacităţii maxime de intrare pentru participarea transfrontalieră, aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(6) În scopul transmiterii unei recomandări către operatorul sistemului de transport, centrul de coordonare regional calculează anual capacitatea maximă de intrare disponibilă pentru participarea capacităţii externe. Acest calcul ţine cont de disponibilitatea preconizată a interconexiunilor şi de probabilitatea apariţiei unor suprasolicitări de sistem simultane în sistemul electroenergetic unde se aplică mecanismul de asigurare a capacităţii şi în sistemul electroenergetic în care este situată capacitatea externă. Calculul respectiv se efectuează pentru fiecare frontieră a zonei de ofertare. Operatorul sistemului de transport stabileşte anual capacitatea maximă de intrare disponibilă pentru participarea capacităţii externe, pe baza recomandării centrului de coordonare regional.

(7) Capacitatea de intrare menţionată la alin.(6) se alocă furnizorilor de capacitate eligibili într-un mod transparent, nediscriminatoriu, bazat pe mecanisme de piaţă.

(8) Agenţia verifică dacă capacităţile de intrare au fost calculate în conformitate cu metodologia de calcul al capacităţii maxime de intrare pentru participarea transfrontalieră, aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39.

(9) Capacităţile alocate în conformitate cu alin.(7) sunt transferabile între furnizorii de capacitate eligibili. Datele referitoare la orice astfel de transfer se includ în registrul menţionat la alin.(13) lit.a) în baza notificărilor expediate de către furnizorii de capacitate eligibili.

(10) Furnizorii de capacitate sunt obligaţi să efectueze plăţi de indisponibilitate pentru perioadele în care capacitatea lor nu este disponibilă. În cazul în care furnizorii de capacitate participă la mai mult de un mecanism de asigurare a capacităţii pentru aceeaşi perioadă de furnizare, aceştia au obligaţia de a face plăţi de indisponibilitate multiple în cazul în care nu sunt în măsură să îndeplinească angajamente multiple.

(11) În cazul în care mecanismele de asigurare a capacităţii permit participarea transfrontalieră atât în Republica Moldova, cât şi într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice învecinată sau într-un stat membru al Uniunii Europene învecinat, toate veniturile care rezultă din alocarea menţionată la alin.(7) revin operatorilor sistemelor de transport vizaţi şi se partajează între aceştia în conformitate cu metodologia corespunzătoare aprobată de ACER şi inclusă în legislaţia naţională cu respectarea procedurii stabilite la art.39 sau în conformitate cu o metodologie comună aprobată de Agenţie şi de alte autorităţi de reglementare relevante. În cazul în care partea contractantă a Comunităţii Energetice învecinată sau statul membru al Uniunii Europene învecinat nu aplică un mecanism de asigurare a capacităţii sau aplică un mecanism de asigurare a capacităţii care nu este deschis participării transfrontaliere, cota din venituri care îi revine operatorului sistemului de transport din ţara vecină se aprobă de Agenţie după ce aceasta a solicitat avizul autorităţii de reglementare din partea contractantă respectivă a Comunităţii Energetice sau din statul membru respectiv al Uniunii Europene. Operatorul sistemului de transport utilizează aceste venituri în scopurile prevăzute la art.47 alin.(2).

(12) În cazul în care un furnizor de capacitate din Republica Moldova intenţionează să participe la un mecanism de asigurare a capacităţii al unei părţi contractante a Comunităţii Energetice sau al unui stat membru al Uniunii Europene, acesta notifică fără întârziere operatorul sistemului de transport.

(13) În cazul în care un furnizor de capacitate din Republica Moldova intenţionează să participe sau participă la un mecanism de asigurare a capacităţii al unei părţi contractante a Comunităţii Energetice sau al unui stat membru al Uniunii Europene, operatorul sistemului de transport:

a) stabileşte dacă furnizorul de capacitate interesat poate oferi performanţa tehnică necesară pentru mecanismul de asigurare a capacităţii la care acest furnizor intenţionează să participe şi îl înregistrează ca furnizor de capacitate eligibil în registrul întocmit în acest scop de ENTSO-E;

b) efectuează verificări de disponibilitate în conformitate cu liniile directoare corespunzătoare aprobate de ACER;

c) notifică operatorul sistemului de transport din partea contractantă a Comunităţii Energetice sau din statul membru al Uniunii Europene care aplică mecanismul de asigurare a capacităţii despre intenţia furnizorului de capacitate interesat de a participa la mecanismul respectiv de asigurare a capacităţii şi prezintă informaţiile pe care le obţine în temeiul lit.a) şi b).

(14) Agenţia întreprinde acţiunile necesare pentru a asigura că participarea transfrontalieră la mecanismele de asigurare a capacităţii este organizată într-un mod eficient şi nediscriminatoriu. Agenţia stabileşte printr-o hotărâre reguli şi cerinţe în legătură cu aplicarea plăţilor de indisponibilitate, în conformitate cu alin.(10).

Secţiunea a 5-a

Coordonarea regională a operatorilor sistemelor de transport

Articolul 55. Cooperarea regională a operatorilor sistemelor de transport

(1) Operatorul sistemului de transport cooperează cu alţi operatori ai sistemului de transport la nivelul Comunităţii Energetice, prin intermediul ENTSO-E, pentru a promova crearea şi funcţionarea pieţei interne de energie electrică şi a comerţului interzonal, precum şi pentru a asigura gestionarea optimă, exploatarea coordonată şi evoluţia tehnică sănătoasă a reţelei europene de transport al energiei electrice. În acest scop, operatorul sistemului de transport încheie un acord cu ENTSO-E.

(2) Operatorul sistemului de transport suportă costurile aferente participării în cadrul ENTSO-E, iar aceste costuri sunt luate în considerare la stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice, cu condiţia ca respectivele costuri să fie rezonabile şi proporţionale.

(3) Operatorul sistemului de transport instituie, în măsura posibilităţii, o cooperare regională în cadrul ENTSO-E, în special în ceea ce priveşte obligaţia de a publica planul regional de investiţii la fiecare doi ani şi luarea deciziilor de investiţii pe baza respectivului plan regional de investiţii.

(4) Operatorul sistemului de transport încurajează încheierea de acorduri operaţionale pentru a asigura gestionarea optimă a reţelelor electrice de transport şi promovează dezvoltarea schimburilor de energie, alocarea coordonată de capacitate transfrontalieră prin soluţii nediscriminatorii bazate pe mecanisme de piaţă, acordând atenţia cuvenită avantajelor specifice ale licitaţiilor implicite pentru alocările pe termen scurt, precum şi integrarea mecanismelor de echilibrare şi a celor privind rezerva de putere.

Articolul 56. Înfiinţarea şi atribuţiile centrului de coordonare regional

(1) Operatorul sistemului de transport împreună cu operatorii sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice din care face parte (în continuare – regiune de operare a sistemelor electroenergetice) participă în cadrul unui centru de coordonare regional.

(2) În conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova se consideră a face parte din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice din Europa de Est, gestionată la nivel regional de către operatorii sistemelor de transport din cadrul Centrului de Coordonare Regional din Europa de Est. Principiile de cooperare în cadrul regiunii de operare a sistemelor electroenergetice, frontierele şi cerinţele privind coordonarea frontierelor zonelor de ofertare adiacente regiunii de operare a sistemelor electroenergetice se stabilesc în liniile directoare privind operarea sistemului de transport, prevăzute la art.39. Apartenenţa sistemului electroenergetic al Republicii Moldova la o regiune de operare a sistemelor electroenergetice şi, respectiv, participarea operatorului sistemului de transport din Republica Moldova în cadrul centrului de coordonare regional relevant regiunii de operare a sistemelor electroenergetice în cauză pot fi revizuite şi modificate la iniţiativa operatorilor sistemelor de transport din regiunile de operare a sistemelor electroenergetice respective, în conformitate cu decizia ACER.

(3) În cazul în care centrul de coordonare regional este înfiinţat în Republica Moldova, acesta funcţionează în conformitate cu principiile şi cerinţele stabilite în prezenta secţiune.

(4) În propunerea de înfiinţare a centrului de coordonare regional în conformitate cu prezentul articol, operatorii sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice includ măsurile necesare pentru acoperirea răspunderii aferente îndeplinirii atribuţiilor centrului de coordonare regional. Metoda utilizată pentru furnizarea acoperirii răspunderii trebuie să ţină cont de statutul juridic al centrului de coordonare regional şi de nivelul de acoperire oferit de asigurarea comercială disponibilă.

(5) Centrul de coordonare regional se constituie în calitate de persoană juridică sub forma unei societăţi comerciale care este în măsură să asigure realizarea atribuţiilor centrului de coordonare regional într-o zonă geografică determinată.

(6) La exercitarea atribuţiilor sale, centrul de coordonare regional acţionează independent de interesele naţionale individuale şi de interesele operatorilor sistemelor de transport participanţi.

(7) Centrul de coordonare regional completează rolul operatorului sistemului de transport prin îndeplinirea atribuţiilor de interes regional care îi sunt atribuite în conformitate cu prezentul articol. Operatorul sistemului de transport este responsabil pentru gestionarea fluxurilor de energie electrică şi asigurarea unui sistem electroenergetic sigur, fiabil şi eficient în conformitate cu art.35 alin.(1) lit.e).

(8) Centrul de coordonare regional îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii de interes regional în regiunea de operare a sistemelor electroenergetice pentru care este înfiinţat şi cooperează cu alte centre de coordonare regionale care îndeplinesc atribuţii în aceeaşi regiune de operare a sistemelor electroenergetice:

a) efectuarea calculului coordonat al capacităţilor;

b) efectuarea analizei coordonate de securitate;

c) crearea de modele comune de reţea;

d) sprijinirea evaluării consecvenţei planurilor de apărare şi a planurilor de restaurare ale operatorului sistemului de transport;

e) realizarea prognozelor privind adecvanţa sistemului electroenergetic la nivel regional pentru săptămâna următoare şi cel puţin pentru ziua următoare, precum şi pregătirea acţiunilor de reducere a riscurilor;

f) realizarea coordonării planificării întreruperilor regionale;

g) formarea şi certificarea personalului care lucrează pentru centrul de coordonare regional;

h) sprijinirea coordonării şi optimizării restaurării la nivel regional, la cererea operatorului sistemului de transport;

i) efectuarea de analize postoperaţionale şi postperturbare şi raportarea;

j) dimensionarea regională a capacităţii de rezervă;

k) facilitarea achiziţiei regionale de capacitate de echilibrare;

l) oferirea suportului operatorului sistemului de transport, la cererea acestuia, în optimizarea decontărilor dintre operatorii sistemelor de transport;

m) identificarea scenariilor regionale de criză de energie electrică, în cazul şi în măsura în care aceste atribuţii sunt delegate centrului de coordonare regional;

n) evaluarea adecvanţei sezoniere, în cazul şi în măsura în care aceste atribuţii sunt delegate centrului de coordonare regional;

o) calcularea valorii capacităţii maxime de intrare disponibile pentru participarea capacităţii externe la mecanismele de asigurare a capacităţii în scopul emiterii unei recomandări conform prevederilor art.54 alin.(6);

p) oferirea suportului operatorului sistemului de transport în identificarea necesităţilor de capacităţi noi de transport, de modernizare a capacităţilor de transport existente sau a alternativelor la acestea, care trebuie prezentate grupurilor regionale şi incluse în planul de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani prevăzut la art.37;

q) alte atribuţii stabilite în cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(9) Atribuţiile menţionate la alin.(8) sunt stabilite detaliat în cadrul normativ al Comunităţii Energetice. Atribuţiile prevăzute la alin.(8) lit.a)–f) se realizează în conformitate cu metodologiile şi procedurile elaborate în conformitate cu codurile reţelelor electrice şi liniile directoare prevăzute la art.39.

(10) Atribuţiile centrului de coordonare regional prevăzute în prezentul articol care nu sunt acoperite de codurile reţelelor electrice sau de liniile directoare relevante prevăzute la art.39 se realizează în conformitate cu deciziile relevante adoptate de ACER.

(11) Operatorul sistemului de transport furnizează centrului de coordonare regional informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor sale. Centrul de coordonare regional furnizează operatorilor sistemelor de transport toate informaţiile necesare pentru implementarea acţiunilor coordonate şi a recomandărilor emise de acesta.

(12) Centrul de coordonare regional cooperează cu ACER şi furnizează orice informaţii necesare acesteia pentru îndeplinirea atribuţiilor în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, precum şi întreprinde măsurile necesare pentru implementarea opiniilor, recomandărilor şi a deciziilor ACER. În conformitate cu termenele şi procedura stabilite în cadrul Comunităţii Energetice, centrul de coordonare regional este în drept să conteste o decizie a ACER care îl vizează sau o decizie care, deşi vizează alte persoane, este de interes direct pentru centrul de coordonare regional, precum şi este în drept să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru anularea unei decizii emise de ACER sau pentru că ACER nu a întreprins acţiunile necesare în termenele stabilite.

Articolul 57. Structura organizatorică şi regulile de funcţionare ale centrului de coordonare regional

(1) Coordonarea zilnică în cadrul centrului de coordonare regional şi între centrele de coordonare regionale este gestionată prin procese de cooperare între operatorii sistemelor de transport participanţi, inclusiv pe modalităţi de coordonare cu alte centre de coordonare regionale, după caz. Procesul de cooperare se bazează pe:

a) acorduri de lucru pentru abordarea aspectelor legate de planificare şi a celor operaţionale relevante pentru atribuţiile menţionate la art.56;

b) o procedură pentru partajarea analizelor şi consultarea propunerilor centrului de coordonare regional cu operatorii sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice şi cu părţile interesate relevante, precum şi cu alte centre de coordonare regionale, într-un mod eficient şi incluziv, în exercitarea atribuţiilor şi sarcinilor operaţionale, în conformitate cu alin.(9) şi (10);

c) o procedură pentru adoptarea de acţiuni coordonate şi recomandări în conformitate cu art.58.

(2) Centrul de coordonare regional elaborează acorduri de lucru eficiente, incluzive, transparente şi care facilitează consensul, pentru a aborda aspectele de planificare şi pe cele operaţionale relevante pentru atribuţiile care urmează a fi îndeplinite, luând în considerare, în special, caracteristicile şi cerinţele acestor atribuţii. Centrul de coordonare regional elaborează, de asemenea, un proces de revizuire a acestor acorduri de lucru. Centrul de coordonare regional se asigură că acordurile de lucru menţionate în prezentul alineat conţin norme privind notificarea părţilor vizate.

(3) În scopul adoptării măsurilor legate de guvernanţă şi al monitorizării performanţei acestor măsuri, centrul de coordonare regional instituie un consiliu de administraţie compus din membri care reprezintă toţi operatorii sistemelor de transport care participă la centrul de coordonare regional relevant.

(4) Consiliul de administraţie este responsabil pentru:

a) elaborarea şi aprobarea statutului şi a regulamentului de procedură ale centrului de coordonare regional;

b) luarea deciziilor cu privire la structura organizatorică şi punerea lor în aplicare;

c) pregătirea şi aprobarea bugetului anual;

d) elaborarea şi aprobarea proceselor bazate pe cooperare, în conformitate cu alin.(1).

(5) Competenţele consiliului de administraţie le exclud pe cele care sunt legate de activităţile curente ale centrului de coordonare regional şi de îndeplinirea atribuţiilor acestuia.

(6) Operatorii sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice stabilesc structura organizatorică a centrului de coordonare regional care sprijină siguranţa atribuţiilor lor. Structura organizatorică va specifica:

a) competenţele, atribuţiile şi responsabilităţile personalului;

b) relaţiile şi raporturile ierarhice dintre diferitele părţi componente şi procese ale centrului de coordonare regional.

(7) Centrul de coordonare regional poate înfiinţa birouri regionale pentru a aborda particularităţile subregionale sau poate înfiinţa un centru de coordonare regional de rezervă pentru exercitarea eficientă şi fiabilă a atribuţiilor lui, acolo unde se dovedeşte a fi strict necesar.

(8) Centrul de coordonare regional este dotat cu toate resursele umane, tehnice, fizice şi financiare necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin în temeiul prezentei legi şi pentru exercitarea atribuţiilor care îi revin în mod independent şi imparţial.

(9) Centrul de coordonare regional elaborează o procedură pentru a organiza, în exercitarea atribuţiilor şi sarcinilor sale operaţionale zilnice, consultarea corespunzătoare şi periodică a operatorilor sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, a altor centre de coordonare regionale şi a părţilor interesate relevante. La necesitate, centrul de coordonare regional poate solicita implicarea Agenţiei pentru a aborda problemele în materie de reglementare.

(10) Centrul de coordonare regional consultă părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi statele membre ale Uniunii Europene din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, precum şi, în cazul în care există, forumurile regionale ale acestora cu privire la chestiuni de relevanţă politică, excluzând chestiunile privind activităţile curente ale centrului de coordonare regional şi executarea atribuţiilor acestuia. Centrul de coordonare regional ţine cont în mod corespunzător de recomandările părţilor contractante ale Comunităţii Energetice, de recomandările statelor membre ale Uniunii Europene şi, după caz, de cele ale forumurilor regionale ale acestora.

(11) Centrul de coordonare regional elaborează un proces prin care se asigură implicarea părţilor interesate şi organizează reuniuni periodice cu părţile interesate pentru a discuta aspecte legate de funcţionarea eficientă, sigură şi fiabilă a sistemului interconectat şi pentru a identifica deficienţe şi a propune îmbunătăţiri.

(12) Centrul de coordonare regional funcţionează în deplină transparenţă faţă de părţile interesate şi de publicul larg, de asemenea publică toate documentele relevante pe site-ul său web oficial.

Articolul 58. Procedura de punere în aplicare şi de revizuire a acţiunilor coordonate şi a recomandărilor

(1) Operatorul sistemului de transport, împreună cu alţi operatori ai sistemului de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, elaborează o procedură pentru punerea în aplicarea şi revizuirea acţiunilor coordonate şi a recomandărilor emise de centrul de coordonare regional în conformitate cu criteriile prevăzute la alin.(2)–(4).

(2) Centrul de coordonare regional emite instrucţiuni privind executarea de acţiuni coordonate de către operatorul sistemului de transport cu privire la sarcinile prevăzute la art.56 alin.(8) lit.a) şi b). Operatorul sistemului de transport pune în aplicare acţiunile coordonate, cu excepţia cazului în care punerea în aplicare a acţiunilor coordonate ar duce la o încălcare a limitelor de siguranţă în funcţionare definite de operatorul sistemului de transport în conformitate cu liniile directoare privind operarea sistemului de transport prevăzute la art.39.

(3) În cazul în care operatorul sistemului de transport decide să nu pună în aplicare o acţiune coordonată din motivele prevăzute la alin.(2), acesta raportează, în mod transparent şi fără întârzieri nejustificate, motivele detaliate centrului de coordonare regional şi operatorilor sistemelor de transport din regiunea respectivă de operare a sistemelor electroenergetice. În aceste cazuri, centrul de coordonare regional evaluează impactul deciziei respective asupra celorlalţi operatori ai sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice şi poate propune un alt set de acţiuni coordonate cu condiţia respectării procedurii prevăzute la alin.(1).

(4) Centrul de coordonare regional emite recomandări operatorilor sistemelor de transport în legătură cu atribuţiile prevăzute la art.56 alin.(8) lit.c)–p) sau atribuite conform cerinţelor stabilite în cadrul Comunităţii Energetice.

(5) În cazul în care operatorul sistemului de transport decide să se abată de la o recomandare prevăzută la alin.(1), acesta prezintă, fără întârziere, centrului de coordonare regional şi celorlalţi operatori ai sistemelor de transport din regiunea respectivă de operare a sistemelor electroenergetice o justificare a deciziei sale.

(6) Revizuirea acţiunilor coordonate sau a unei recomandări se declanşează la cererea unuia sau a mai multor operatori ai sistemelor de transport din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice. După revizuirea unei acţiuni coordonate sau a unei recomandări, centrul de coordonare regional confirmă sau modifică măsura respectivă.

(7) În cazul în care o acţiune coordonată este supusă revizuirii în conformitate cu alin.(6), cererea de revizuire nu are efect suspensiv asupra acţiunii coordonate decât în cazul în care punerea în aplicare a acţiunii coordonate ar duce la o încălcare a limitelor de siguranţă în funcţionare definite de fiecare operator al sistemului de transport individual, în conformitate cu liniile directoare menţionate la alin.(2).

(8) La propunerea unei părţi contractante a Comunităţii Energetice sau a unui stat membru al Uniunii Europene din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, părţile contractante ale Comunităţii Energetice sau statele membre ale Uniunii Europene din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice pot decide în comun să acorde centrului lor de coordonare regional competenţa de a stabili acţiuni coordonate pentru una sau mai multe dintre atribuţiile prevăzute la art.56 alin.(8) lit.c)–p).

Articolul 59. Monitorizarea şi raportarea

(1) Centrul de coordonare regional stabileşte un proces pentru a monitoriza continuu cel puţin:

a) performanţa sa operaţională;

b) acţiunile coordonate şi recomandările emise, gradul de punere în aplicare a acţiunilor coordonate şi a recomandărilor de către operatorii sistemelor de transport, precum şi rezultatul obţinut;

c) eficacitatea şi eficienţa fiecăreia dintre atribuţiile pentru care este responsabil şi, după caz, rotaţia respectivelor atribuţii.

(2) Centrul de coordonare regional îşi justifică costurile în mod transparent şi le raportează Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care sunt implicate statele membre ale Uniunii Europene, ACER, precum şi Agenţiei şi altor autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice.

(3) Centrul de coordonare regional transmite către ENTSO-E, ACER, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Grupul de coordonare privind securitatea aprovizionării din cadrul Comunităţii Energetice, precum şi către Agenţie şi către alte autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice un raport anual cu privire la rezultatul monitorizării prevăzute la alin.(1) şi informaţii cu privire la performanţa acestuia.

(4) Centrul de coordonare regional raportează orice deficienţe identificate în procesul de monitorizare prevăzut la alin.(1) către ENTSO-E, ACER, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Grupul de coordonare privind securitatea aprovizionării din cadrul Comunităţii Energetice, Agenţie şi către alte autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice, precum şi către autorităţile competente din părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene responsabile pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză. Pe baza acestui raport, Agenţia şi autorităţile de reglementare relevante din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice pot propune centrului de coordonare regional măsuri pentru remedierea deficienţelor.

(5) Fără a aduce atingere cerinţelor privind securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor care constituie secret comercial, centrul de coordonare regional publică rapoartele prevăzute la alin.(3) şi (4).

(6) În termen de 6 luni de la înfiinţare, centrul de coordonare regional prezintă Agenţiei, precum şi altor autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice:

a) măsurile organizatorice, financiare şi operaţionale necesare pentru a asigura funcţionarea eficientă, sigură şi fiabilă a sistemului de transport interconectat;

b) un plan de implementare pentru punerea în funcţiune a centrului de coordonare regional;

c) statutul şi regulamentul de procedură ale centrului de coordonare regional;

d) descrierea proceselor bazate pe cooperare, în conformitate cu art.57 alin.(1);

e) descrierea dispoziţiilor privind răspunderea centrului de coordonare regional, în conformitate cu art.56 alin.(4).

(7) În conformitate cu art.11 alin.(1) lit.f), Agenţia cooperează cu autorităţile de reglementare relevante din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice pentru a identifica în comun dacă centrul de coordonare regional nu respectă atribuţiile sale şi ia măsurile corespunzătoare.

(8) În cazul în care, la solicitarea Agenţiei, a altor autorităţi de reglementare din regiunea de operare a sistemelor electroenergetice sau din proprie iniţiativă, ACER emite o opinie motivată prin care se identifică un caz de potenţială nerespectare de către centrul de coordonare regional a obligaţiilor sale, Agenţia şi autorităţile de reglementare în cauză iau, în coordonare, decizii unanime prin care se stabileşte dacă există o încălcare a obligaţiilor relevante şi, după caz, se stabilesc măsurile care trebuie luate de centrul de coordonare regional pentru a remedia consecinţele încălcării constatate. În cazul în care Agenţia şi autorităţile de reglementare în cauză nu iau astfel de decizii unanime în termen de 4 luni de la data primirii opiniei motivate a ACER, cazul respectiv este înaintat către ACER pentru adoptarea unei decizii.

(9) Fără a aduce atingere celor menţionate la alin.(8), ACER monitorizează şi analizează performanţa centrului de coordonare regional, ţinând cont de rapoartele prevăzute în prezentul articol. În acest scop, ACER cooperează cu Agenţia, cu alte autorităţi de reglementare din centrul de coordonare regional, precum şi cu ENTSO-E. În legătură cu exercitarea atribuţiei de monitorizare, ACER întreprinde, în special, următoarele acţiuni:

a) decide cu privire la configuraţia regiunii de operare a sistemelor electroenergetice;

b) solicită informaţii de la centrul de coordonare regional, după caz;

c) emite opinii şi recomandări pentru Consiliul ministerial al Comunităţii Energetice, Grupul permanent la Nivel Înalt al Comunităţii Energetice, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatul Comunităţii Energetice şi pentru Comisia Europeană;

d) emite opinii şi recomandări pentru centrul de coordonare regional.

Capitolul V

DISTRIBUŢIA ENERGIEI ELECTRICE

Articolul 60. Operatorul sistemului de distribuţie

(1) Întreprinderea electroenergetică care deţine cu titlu de proprietate sau cu drept de folosinţă şi exploatează reţelele electrice de distribuţie îşi desfăşoară activitatea în calitate de operator al sistemului de distribuţie în baza licenţei pentru distribuţia energiei electrice, eliberată de Agenţie.

(2) Operatorul sistemului de distribuţie este organizat în calitate de întreprindere electroenergetică specializată şi independentă, cu statut de persoană juridică.

(3) Operatorul sistemului de distribuţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu condiţiile prevăzute în licenţa pentru distribuţia energiei electrice şi cu respectarea actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(4) La îndeplinirea funcţiilor şi a obligaţiilor sale, operatorul sistemului de distribuţie acţionează independent de orice activităţi care nu au legătură cu distribuţia energiei electrice.

Articolul 61. Separarea operatorului sistemului de distribuţie

(1) Operatorul sistemului de distribuţie care face parte dintr-o întreprindere electroenergetică integrată pe verticală trebuie să fie independent, cel puţin în ceea ce priveşte forma sa juridică, organizarea şi procesul decizional, faţă de alte activităţi care nu au legătură cu activitatea de distribuţie a energiei electrice.

(2) Principiul independenţei operatorului sistemului de distribuţie stabilit la alin.(1) nu impune obligaţia de a separa proprietatea asupra activelor operatorului sistemului de distribuţie de întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală.

(3) Pentru asigurarea independenţei operatorului sistemului de distribuţie trebuie respectate următoarele condiţii minime:

a) persoanele cu funcţii de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie să nu facă parte din structurile întreprinderii electroenergetice integrate care este responsabilă, direct sau indirect, de îndeplinirea zilnică a activităţilor de producere a energiei electrice, de transport al energiei electrice, de trading cu energie electrică sau de furnizare a energiei electrice;

b) să fie întreprinse măsurile corespunzătoare pentru a asigura faptul că interesele profesionale ale persoanelor cu funcţii de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie sunt luate în considerare astfel încât aceste persoane să aibă posibilitatea să acţioneze în mod independent;

c) operatorul sistemului de distribuţie să aibă competenţe efective de luare a deciziilor, independent de întreprinderea electroenergetică integrată, cu privire la activele necesare pentru exploatarea, întreţinerea sau dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie. Pentru a îndeplini aceste funcţii, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să dispună de resursele necesare, inclusiv de resurse umane, tehnice, fizice şi financiare;

d) operatorul sistemului de distribuţie să elaboreze un program de conformitate şi să stabilească un agent de conformitate potrivit art.62.

(4) Independenţa operatorului sistemului de distribuţie nu împiedică întreprinderea-mamă să aprobe planul financiar anual sau orice alt instrument echivalent, precum şi să stabilească plafonul maxim de îndatorare al operatorului sistemului de distribuţie persoană juridică controlată.

(5) Se interzice întreprinderii-mamă să dea instrucţiuni operatorului sistemului de distribuţie cu privire la exploatarea zilnică şi cu privire la deciziile individuale privind modernizarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, care nu depăşesc limitele stabilite în planul financiar aprobat sau în orice alt instrument echivalent.

(6) Se interzice operatorului sistemului de distribuţie să obţină avantaje din faptul că face parte din întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală pentru a denatura concurenţa pe pieţele de energie electrică. În special, atunci când îşi desfăşoară activităţile de comunicare şi de publicitate, operatorul sistemului de distribuţie care face parte din întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală nu trebuie să creeze confuzie cu privire la identitatea sa separată în cadrul întreprinderii electroenergetice integrate pe verticală şi să utilizeze denumiri si/sau logouri similare cu cele ale altor întreprinderi electroenergetice afiliate.

(7) Întreprinderile electroenergetice care au luat deja măsuri în vederea separării contabile, funcţionale sau juridice, care asigură o independenţă mai mare a operatorului sistemului de distribuţie în cadrul întreprinderii electroenergetice integrate pe verticală, nu pot anula aceste măsuri sau măsurile luate pentru separarea operatorului sistemului de distribuţie.

(8) Agenţia monitorizează respectarea de către operatorul sistemului de distribuţie a cerinţelor legate de separarea şi independenţa acestuia.

(9) Cerinţele referitoare la separarea operatorului sistemului de distribuţie, stabilite în prezentul articol, nu împiedică funcţionarea unui operator combinat de transport şi de distribuţie, cu condiţia ca operatorul respectiv să respecte cerinţele privind separarea şi independenţa operatorului sistemului de transport.

Articolul 62. Programul de conformitate şi agentul de conformitate

(1) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze un program de conformitate care să cuprindă măsurile întreprinse pentru a garanta excluderea comportamentului şi a practicilor discriminatorii, precum şi pentru a asigura monitorizarea corespunzătoare a îndeplinirii acestui program. Programul de conformitate trebuie să conţină, de asemenea, informaţii privind obligaţiile specifice impuse angajaţilor operatorului sistemului de distribuţie pentru realizarea obiectivelor respective. Monitorizarea respectării de către operatorul sistemului de distribuţie a programului de conformitate se asigură de către un agent de conformitate, care nu substituie funcţiile de monitorizare ale Agenţiei stabilite în prezenta lege.

(2) Persoana fizică sau juridică care urmează să exercite funcţiile agentului de conformitate este propusă spre aprobare Agenţiei de către operatorul sistemului de distribuţie. Concomitent, operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei proiectul contractului ce urmează a fi încheiat de acesta cu agentul de conformitate şi care trebuie să cuprindă inclusiv prevederile referitoare la începerea, durata şi rezoluţiunea contractului, condiţiile de salarizare, drepturile şi obligaţiile de bază, alte drepturi şi obligaţii.

(3) Agentul de conformitate trebuie să fie independent în toate acţiunile sale în raport cu întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală. Pentru a asigura independenţa agentului de conformitate trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

a) agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, direct sau indirect, cu întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuţie;

b) cel puţin 3 ani până la data desemnării, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi într-o relaţie de afaceri, direct sau indirect, cu întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuţie;

c) timp de 4 ani după încetarea mandatului deţinut în cadrul operatorului sistemului de distribuţie, agentul de conformitate nu poate deţine nicio funcţie sau nu poate avea nicio responsabilitate profesională, nu poate avea niciun interes sau nu poate fi în relaţie de afaceri, direct sau indirect, cu întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală, cu vreo întreprindere a acesteia, cu acţionarii majoritari sau fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuţie;

d) agentul de conformitate nu poate avea niciun interes şi nu poate primi, direct sau indirect, beneficii financiare de la întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală, de la o întreprindere a acesteia, de la acţionarii majoritari sau de la fondatorii acesteia, cu excepţia operatorului sistemului de distribuţie şi în limitele contractului prevăzut la alin.(2).

(4) Agenţia examinează propunerea primită în conformitate cu alin.(2) în termen de o lună de la data primirii. Agenţia respinge persoana propusă în calitate de agent de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională. La examinarea proiectului contractului ce urmează a fi încheiat între operatorul sistemului de distribuţie şi agentul de conformitate, Agenţia solicită operatorului sistemului de distribuţie să modifice condiţiile contractului respectiv în cazul în care acestea afectează independenţa agentului de conformitate.

(5) După încheierea contractului corespunzător cu agentul de conformitate, operatorul sistemului de distribuţie poate să modifice condiţiile contractuale sau poate rezolvi acest contract numai dacă a obţinut, în prealabil, acordul Agenţiei în acest sens. Termenul de examinare de către Agenţie a cererii operatorului sistemului de distribuţie de modificare sau rezoluţiune a contractului cu agentul de conformitate nu poate depăşi o lună. În cazul în care există îndoieli cu privire la justificarea rezoluţiunii contractului de către operatorul sistemului de distribuţie, Agenţia nu îşi dă acordul în acest sens. La solicitarea Agenţiei, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să ceară rezoluţiunea contractului cu agentul de conformitate din motive de lipsă de independenţă sau de capacitate profesională, care afectează buna îndeplinire a obligaţiilor prevăzute de lege.

(6) Pe durata mandatului său, agentul de conformitate nu poate deţine o altă funcţie, nu poate avea altă responsabilitate profesională sau interes, direct sau indirect, în raport cu vreo parte a întreprinderii electroenergetice integrate pe verticală, cu acţionarii majoritari sau cu fondatorii acesteia.

(7) Agentul de conformitate are următoarele atribuţii:

a) monitorizează implementarea programului de conformitate;

b) anual, până la 31 martie, elaborează un raport care să conţină măsurile întreprinse de operatorul sistemului de distribuţie în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate şi prezintă raportul respectiv Agenţiei. Raportul privind măsurile întreprinse de operatorul sistemului distribuţie în legătură cu îndeplinirea programului de conformitate este publicat pe site-ul web al operatorului sistemului de distribuţie;

c) raportează organelor de conducere ale operatorului sistemului de distribuţie cu privire la respectarea programului de conformitate şi punerea în aplicare a acestuia, formulează recomandări în acest sens;

d) notifică Agenţia cu privire la orice încălcare gravă a punerii în aplicare a programului de conformitate, în termen de 7 zile din ziua în care a aflat despre încălcarea respectivă;

e) raportează Agenţiei cu privire la orice relaţii comerciale sau financiare dintre operatorul sistemului de distribuţie şi întreprinderea electroenergetică integrată pe verticală.

(8) La îndeplinirea atribuţiilor sale, agentul de conformitate este independent în toate acţiunile sale în raport cu operatorul sistemului de distribuţie. Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să creeze toate condiţiile necesare agentului de conformitate pentru desfăşurarea activităţii şi asigurarea independenţei acestuia, precum şi să îi asigure accesul la toate informaţiile relevante pentru îndeplinirea funcţiilor acestuia, care sunt deţinute de operatorul sistemului de distribuţie în cauză şi de orice întreprindere înrudită.

Articolul 63. Deţinerea instalaţiilor de stocare a energiei de către operatorii sistemelor de distribuţie

(1) Operatorul sistemului de distribuţie nu deţine, nu dezvoltă, nu administrează şi nu exploatează instalaţii de stocare a energiei.

(2) Prin derogare de la alin.(1), operatorul sistemului de distribuţie poate deţine, dezvolta, administra sau exploata instalaţii de stocare a energiei în cazul în care acestea sunt componente de reţea complet integrate şi Agenţia a aprobat, prin hotărâre, acordarea unei derogări sau în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) în urma unei proceduri de licitaţie deschisă, transparentă şi nediscriminatorie, organizată de operatorul sistemului de distribuţie şi supusă în prealabil aprobării de către Agenţie, nu a fost atribuit altor părţi dreptul de a deţine, dezvolta, administra sau exploata astfel de instalaţii sau aceste părţi nu au fost în măsură să furnizeze aceste servicii la un cost rezonabil şi în timp util;

b) astfel de instalaţii de stocare a energiei sunt necesare pentru ca operatorul sistemului de distribuţie să îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în temeiul prezentei legi în vederea exploatării eficiente, sigure şi fiabile a reţelei electrice de distribuţie şi nu sunt utilizate pentru a cumpăra sau a vinde energie electrică pe pieţele de energie electrică;

c) Agenţia a evaluat necesitatea unei astfel de derogări şi a efectuat o evaluare a procedurii de licitaţie, inclusiv a condiţiilor procedurii de licitaţie, şi şi-a dat acordul printr-o hotărâre adoptată în acest sens.

(3) Agenţia poate elabora instrucţiuni sau clauze de achiziţie pentru a ajuta operatorul sistemului de distribuţie să asigure o procedură de licitaţie echitabilă.

(4) Agenţia efectuează, cel puţin o dată la 5 ani, o consultare publică cu privire la instalaţiile existente de stocare a energiei pentru a evalua disponibilitatea potenţială şi interesul altor părţi de a investi în astfel de instalaţii. În cazul în care, în urma consultării publice, Agenţia constată că alte părţi sunt capabile să deţină, să dezvolte, să administreze sau să exploateze astfel de instalaţii într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, aceasta adoptă o hotărâre justificată prin care obligă operatorul sistemului de distribuţie să elimine treptat activităţile legate de stocarea energiei. Obligaţia de eliminare treptată a activităţii de stocare a energiei urmează a fi realizată în termen de 18 luni de la data stabilită de Agenţie în hotărârea adoptată în conformitate cu prezentul alineat. Prevederile prezentului alineat nu se aplică componentelor de reţea complet integrate.

(5) Odată cu impunerea obligaţiei operatorului sistemului de distribuţie de a elimina treptat activităţile legate de stocarea energiei, în conformitate cu prevederile alin.(4), Agenţia poate decide cu privire la acordarea unei compensaţii rezonabile operatorului sistemului de distribuţie pentru recuperarea valorii reziduale a investiţiilor efectuate în instalaţia/instalaţiile de stocare a energiei.

Articolul 64. Funcţiile şi obligaţiile operatorului sistemului de distribuţie

(1) Operatorul sistemului de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele funcţii şi obligaţii:

a) să asigure capacitatea pe termen lung a reţelei electrice de distribuţie pentru a acoperi cererile rezonabile de distribuţie a energiei electrice, să exploateze, să întreţină şi să dezvolte, în condiţii economice, o reţea electrică de distribuţie sigură, fiabilă şi eficientă, ţinând cont de cerinţele privind protecţia mediului şi promovarea eficienţei energetice;

b) să gestioneze fluxurile de energie electrică din reţelele electrice de distribuţie;

c) la dispecerizare, să acorde prioritate energiei electrice de la centralele electrice care utilizează surse regenerabile de energie şi energiei electrice produse de centralele electrice de termoficare urbane, în conformitate cu art.74;

d) să nu facă discriminare între utilizatorii de sistem sau între categoriile de utilizatori de sistem, inclusiv între comunităţile de energie din surse regenerabile şi comunităţile de energie ale cetăţenilor, în special să nu facă discriminare în favoarea întreprinderilor înrudite ale sale;

e) să facă schimb de date şi să coopereze cu alţi operatori ai sistemului de distribuţie, precum şi cu operatorul sistemului de transport, în conformitate cu art.75;

f) să prezinte utilizatorilor de sistem informaţiile de care au nevoie pentru accesul eficient la reţelele electrice şi pentru utilizarea sistemului;

g) să ofere utilizatorilor de sistem opţiunea de a solicita racordarea la reţelele electrice de distribuţie şi de a transmite documentele relevante exclusiv în format digital;

h) să realizeze digitalizarea reţelelor electrice de distribuţie;

i) să fie responsabil pentru gestionarea datelor, inclusiv pentru dezvoltarea sistemelor de management al datelor, pentru securitatea cibernetică şi pentru protecţia datelor, sub rezerva normelor aplicabile şi fără a aduce atingere competenţei altor autorităţi;

j) să răspundă la orice solicitare de serviciu în termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

k) să efectueze racordarea, deconectarea şi reconectarea la reţelele electrice de distribuţie în termenele şi condiţiile stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie;

l) să întreprindă alte măsuri necesare pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public, în condiţii reglementate, echitabile şi nediscriminatorii pentru toţi utilizatorii de sistem, în conformitate cu condiţiile prevăzute în licenţă, cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie;

m) să respecte, în activitatea licenţiată, documentele normativ-tehnice care reglementează modul de amenajare a reţelelor electrice, alte documente normativ-tehnice, standarde tehnice şi documente normativ-tehnice în domeniul protecţiei mediului, stabilite prin lege, în vederea reducerii impactului reţelelor electrice de distribuţie asupra mediului;

n) să efectueze lucrări de defrişare sau tăieri de modelare a vegetaţiei pentru a crea şi menţine distanţa de apropiere faţă de reţelele electrice de distribuţie în zonele de protecţie ale reţelelor electrice;

o) să prezinte lunar datele privind producătorii şi centralele electrice care utilizează surse regenerabile de energie instituţiei publice care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al promovării utilizării energiei din surse regenerabile;

p) să îndeplinească alte funcţii şi obligaţii stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(2) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să presteze serviciul de distribuţie a energiei electrice în baza unui contract pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice, încheiat în conformitate cu prevederile prezentei legi, în condiţiile stabilite în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(3) La exercitarea atribuţiei prevăzute la alin.(1) lit.f), operatorul sistemului de distribuţie este obligat să publice în mod clar şi transparent informaţiile privind capacitatea disponibilă pentru noi racordări în zona sa de operare, cu o granularitate spaţială ridicată, respectând cerinţele privind confidenţialitatea informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată, inclusiv informaţiile privind capacitatea care face obiectul cererilor de racordare şi privind posibilitatea încheierii acordurilor de racordare în condiţii flexibile în zone congestionate. Obligaţia stabilită în prezentul alineat se aplică inclusiv în raport cu informaţiile cu privire la criteriile utilizate la calcularea capacităţii disponibile pentru racordări noi. Operatorul sistemului de distribuţie actualizează aceste informaţii în mod regulat, cel puţin trimestrial.

(4) Operatorul sistemului de distribuţie acţionează ca un facilitator de piaţă neutru la achiziţionarea energiei electrice pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică din reţelele electrice de distribuţie, conform unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe piaţă, stabilite în Regulile pieţei energiei electrice.

(5) Operatorul sistemului de distribuţie achiziţionează produsele şi serviciile necesare exploatării eficiente, sigure şi fiabile a reţelelor electrice de distribuţie pe baza unor reguli obiective, transparente şi nediscriminatorii, care reflectă costurile şi care se elaborează de operatorul sistemului de distribuţie cu consultarea operatorului sistemului de transport şi a altor participanţi la piaţă relevanţi, şi ţinând cont de TCM-urile relevante aprobate de Agenţie conform art.39.

(6) La îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin.(5), operatorul sistemului de distribuţie achiziţionează serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei şi care sunt necesare pentru sistemul său, conform unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe piaţă, cu excepţia cazului în care Agenţia a determinat că prestarea serviciilor de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei prin aplicarea mecanismelor de piaţă nu este eficientă din punct de vedere economic şi a acordat o derogare. Obligaţia de a achiziţiona servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei nu se aplică componentelor de reţea complet integrate.

(7) La achiziţionarea produselor şi a serviciilor prevăzute la alin.(5), operatorul sistemului de distribuţie oferă posibilitatea participării efective a tuturor participanţilor la piaţă care îndeplinesc cerinţele, inclusiv a participanţilor la piaţă care oferă energie electrică din surse regenerabile, a participanţilor la piaţă care oferă servicii de consum dispecerizabil, a operatorilor de instalaţii de stocare a energiei şi a agregatorilor. În acest scop, operatorul sistemului de distribuţie elaborează, cu consultarea tuturor participanţilor la piaţă, precum şi a operatorului sistemului de transport, cerinţele tehnice pentru participare pe pieţele respective, pe baza caracteristicilor tehnice ale acestor pieţe şi a capacităţilor tuturor participanţilor la piaţă, şi le prezintă spre aprobare Agenţiei.

(8) Pentru gestionarea congestiilor din reţelele sale electrice, operatorul sistemului de distribuţie poate aplica redispecerizarea în conformitate cu actele normative de reglementare aprobate de Agenţie şi sub rezerva cerinţelor stabilite la art.46 alin.(6)–(14).

(9) Operatorul sistemului de distribuţie cooperează cu operatorul sistemului de transport pentru a asigura participarea efectivă pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice, pe piaţa angro a energiei electrice şi pe piaţa de echilibrare a participanţilor la piaţă racordaţi la reţelele lor electrice. Prestarea serviciilor de echilibrare care rezultă din resursele situate în reţelele electrice de distribuţie se agreează în prealabil cu operatorul sistemului de transport în conformitate cu art.75.

(10) Fără a aduce atingere prevederilor art.134, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să se abţină de la divulgarea informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată obţinute în timpul desfăşurării activităţii licenţiate, precum şi de la divulgarea, în mod discriminatoriu, a informaţiilor despre propria activitate care pot fi avantajoase, din punct de vedere comercial, pentru utilizatorii de sistem.

(11) Se interzice operatorului sistemului de distribuţie să utilizeze în mod abuziv informaţii sensibile din punct de vedere comercial obţinute de la părţile terţe în legătură cu acordarea accesului la reţelele electrice de distribuţie în contextul vânzării sau cumpărării energiei electrice de către întreprinderile înrudite.

(12) Operatorul sistemului de distribuţie se asigură că toate părţile eligibile au acces la date în condiţii nediscriminatorii, clare şi de egalitate, cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal. În cazul în care sistemele de măsurare inteligente au fost introduse în conformitate cu art.77, programul de conformitate menţionat la art.61 alin.(3) lit.d) va include măsuri specifice pentru a asigura accesul nediscriminatoriu la date al părţilor eligibile.

(13) Operatorul sistemului de distribuţie cooperează cu operatorii sistemelor de distribuţie din părţile contractante ale Comunităţii Energetice prin intermediul Grupului de coordonare al operatorilor sistemelor de distribuţie ai Comunităţii Energetice pentru a promova finalizarea şi operarea pieţei unice de energie electrică, precum şi pentru a promova gestionarea optimă şi exploatarea coordonată a sistemelor de distribuţie şi de transport al energiei electrice. Operatorii sistemelor de distribuţie cooperează cu entitatea europeană pentru operatorii de distribuţie în modul stabilit în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice sau în mod direct, prin semnarea unui acord de cooperare în acest sens.

(14) Operatorii sistemelor de distribuţie sunt în drept să desfăşoare alte activităţi decât cele prevăzute în prezenta lege în cazul în care aceste activităţi sunt necesare pentru ca aceştia să îşi îndeplinească obligaţiile care le revin în temeiul prezentei legi şi cu condiţia ca autoritatea de reglementare să fi stabilit necesitatea unei astfel de derogări. Principiul stabilit în prezentul alineat nu aduce atingere dreptului operatorilor sistemelor de distribuţie de a deţine, de a dezvolta sau de a exploata alte tipuri de reţele decât cele electrice.

Articolul 65. Stimulente pentru utilizarea flexibilităţii în reţelele electrice de distribuţie

(1) Agenţia stabileşte în Regulile pieţei energiei electrice şi în alte acte normative relevante măsuri care să stimuleze operatorul sistemului de distribuţie să achiziţioneze servicii de flexibilitate, inclusiv gestionarea congestiilor în regiunea pe care o deserveşte, în vederea îmbunătăţirii eficienţei în exploatarea şi dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie. Operatorului sistemului de distribuţie i se permite să achiziţioneze astfel de servicii de la entităţile care oferă servicii de producere distribuită, de consum dispecerizabil sau de stocare a energiei pentru a promova luarea de măsuri de eficienţă energetică, în cazul în care astfel de servicii reduc în mod eficient din punctul de vedere al costurilor necesitatea de modernizare sau de înlocuire a capacităţilor de energie electrică şi susţin funcţionarea în siguranţă a reţelei electrice de distribuţie. Operatorul sistemului de distribuţie achiziţionează astfel de servicii conform unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe piaţă, cu excepţia cazului în care, în urma unei evaluări a circumstanţelor din sectorul electroenergetic în ceea ce priveşte serviciile de flexibilitate, Agenţia a stabilit că achiziţia acestor servicii nu este eficientă din punct de vedere economic sau că o astfel de achiziţie ar duce la denaturări grave ale pieţei sau la congestii mai ridicate. Atunci când efectuează evaluarea respectivă, Agenţia consultă operatorii de sistem, participanţii la piaţă relevanţi şi utilizatorii de sistem în vederea identificării tipurilor de servicii de flexibilitate care pot fi oferite pe piaţă şi a evaluării disponibilităţii acestora.

(2) Operatorul sistemului de distribuţie elaborează, pe baza unui proces transparent şi participativ, care include toţi utilizatorii de sistem relevanţi şi operatorul sistemului de transport, specificaţiile pentru serviciile de flexibilitate pe care intenţionează să le achiziţioneze şi, după caz, produsele de piaţă standardizate pentru aceste tipuri de servicii. Operatorul sistemului de distribuţie cooperează în vederea armonizării specificaţiilor şi a categoriilor de produse de piaţă standardizate. Specificaţiile trebuie să asigure participarea efectivă şi nediscriminatorie a tuturor participanţilor la piaţă, inclusiv a participanţilor la piaţă care oferă energie electrică din surse regenerabile, a participanţilor la piaţă care oferă servicii de consum dispecerizabil, a operatorilor instalaţiilor de stocare a energiei şi a agregatorilor. Operatorul sistemului de distribuţie prezintă spre aprobare Agenţiei specificaţiile şi, după caz, propunerile de produse de piaţă standardizate pentru aceste tipuri de servicii. Agenţia examinează propunerile prezentate de operatorul sistemului de distribuţie şi aprobă, după consultarea părţilor interesate, specificaţiile pentru serviciile de flexibilitate şi, după caz, produsele de piaţă standardizate pentru astfel de tipuri de servicii.

(3) Operatorul sistemului de distribuţie face schimb de toate informaţiile necesare şi cooperează cu operatorul sistemului de transport pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, pentru a asigura funcţionarea sigură şi eficientă a sistemului şi pentru a facilita dezvoltarea pieţelor de energie electrică.

(4) Costurile rezonabile şi justificate suportate de operatorul sistemului de distribuţie în legătură cu achiziţionarea de servicii de flexibilitate, inclusiv cheltuielile cu tehnologiile de transmitere a datelor şi infrastructura de comunicaţii, se iau în considerare de către Agenţie la stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice în conformitate cu prevederile metodologiei de calculare, aprobare şi aplicare a tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice (în continuare – metodologia tarifară pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice).

Articolul 66. Integrarea electromobilităţii în reţeaua electrică

(1) Operatorul sistemului de distribuţie cooperează în mod nediscriminatoriu cu orice întreprindere care deţine, dezvoltă, exploatează sau administrează puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice, inclusiv în ceea ce priveşte acordarea accesului la reţelele electrice de distribuţie.

(2) Operatorul sistemului de distribuţie nu deţine, nu dezvoltă, nu administrează sau nu exploatează puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice, cu excepţia punctelor de reîncărcare private, deţinute de acesta exclusiv pentru uz propriu.

Articolul 67. Cerinţe privind transparenţa, prezentarea informaţiilor şi confidenţialitatea

(1) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să publice pe site-ul său web informaţii privind serviciile prestate, privind condiţiile relevante aplicate, precum şi informaţii de ordin tehnic necesare asigurării accesului eficient al utilizatorilor de sistem la reţelele electrice de distribuţie. Operatorul sistemului de distribuţie prezintă utilizatorilor de sistem, în mod transparent, informaţii clare privind statutul cererilor de racordare ale acestora, precum şi, în funcţie de evoluţia procesului de racordare aferent cererilor respective, informaţii pertinente privind încheierea acordurilor de racordare în condiţii flexibile. Operatorul sistemului de distribuţie prezintă informaţiile respective în termen de 3 luni de la depunerea cererii şi, după caz, actualizează aceste informaţii în mod regulat, cel puţin trimestrial.

(2) Pentru a asigura tarife transparente, obiective şi nediscriminatorii şi pentru a facilita utilizarea eficientă a reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie publică pe site-ul său web informaţii privind modul de formare a tarifelor pentru serviciile prestate, metodologia de calcul şi structura tarifelor.

(3) Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze şi să prezinte anual, până la 30 aprilie, organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi Agenţiei un raport care să cuprindă informaţii privind activitatea desfăşurată în anul precedent, calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice, nivelul de întreţinere a reţelelor electrice de distribuţie, măsurile de acoperire a sarcinii de vârf, consumul tehnologic şi pierderile de energie electrică în reţelele electrice de distribuţie. Raportul se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de distribuţie.

(4) La cererea operatorului sistemului de distribuţie, producătorii, furnizorii, agregatorii şi consumatorii finali ale căror instalaţii electrice sunt racordate la reţelele electrice de distribuţie prezintă operatorului sistemului de distribuţie datele şi informaţiile necesare pentru:

a) dezvoltarea şi exploatarea reţelelor electrice de distribuţie, precum şi pentru înregistrarea şi analiza evenimentelor operative;

b) examinarea caracteristicilor consumului de energie electrică, ale producerii de energie electrică, ale serviciilor de flexibilitate disponibile, alte informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor operatorului sistemului de distribuţie;

c) acordarea accesului la reţelele electrice de distribuţie şi utilizarea reţelelor electrice de distribuţie, precum şi pentru elaborarea planului de investiţii şi a planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie;

d) monitorizarea calităţii serviciului de distribuţie a energiei electrice;

e) monitorizarea securităţii aprovizionării cu energie electrică.

(5) Fără a aduce atingere obligaţiei legale de a divulga informaţii în temeiul prezentei legi şi altor acte normative, operatorul sistemului de distribuţie asigură confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial obţinute în cursul desfăşurării activităţii sale şi împiedică divulgarea discriminatorie a informaţiilor despre propriile activităţi care ar putea fi avantajoase din punct de vedere comercial.

Articolul 68. Dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie şi planurile de investiţii

(1) Operatorul sistemului de distribuţie efectuează dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie în legătură cu creşterea cererii de energie electrică astfel încât să asigure fiabilitatea şi continuitatea în aprovizionarea consumatorilor cu energie electrică, cu respectarea prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului privind dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie aprobat de Agenţie. Cheltuielile de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie se suportă de operatorul sistemului de distribuţie şi se iau în considerare la stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, cu condiţia ca acestea să fie efectuate în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale Regulamentului privind dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie, precum şi cu prevederile Regulamentului privind investiţiile.

(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), solicitantul care solicită racordarea la reţelele electrice de distribuţie poate consimţi să suporte costurile aferente dezvoltării reţelei electrice de distribuţie necesare racordării dacă dezvoltarea porţiunii respective de reţea nu este prevăzută în planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie pentru următorii 5 ani, este în beneficiul solicitantului respectiv şi nu este necesară pentru utilizatorii de sistem existenţi. Costurile care urmează să fie suportate de solicitant se stabilesc pe baza lucrărilor indicate de operatorul sistemului de distribuţie. Solicitantul respectiv achită operatorului sistemului de distribuţie costurile aferente dezvoltării reţelei electrice de distribuţie, iar lucrările legate de dezvoltarea reţelei electrice de distribuţie se efectuează de către operatorul sistemului de distribuţie respectiv. Finanţarea de către solicitant a construcţiei reţelei electrice de distribuţie nu acordă acestuia dreptul de proprietate asupra porţiunii de reţea respective, aceasta fiind în proprietatea operatorului sistemului de distribuţie. Eventualele neînţelegeri dintre operatorul sistemului de distribuţie şi solicitant în legătură cu construcţia porţiunii respective de reţea se examinează de Agenţie în conformitate cu art.142.

(3) Proiectele de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie într-o unitate administrativ-teritorială sau într-o anumită zonă a căror eficienţă economică nu poate fi demonstrată pot fi incluse în planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie şi în planul anual de investiţii ale operatorului sistemului de distribuţie cu condiţia că fie autoritatea publică locală, fie solicitantul îşi asumă nemijlocit, printr-un acord scris încheiat cu operatorul sistemului de distribuţie, să achite contribuţia financiară în partea neacoperită pentru demonstrarea eficienţei economice a investiţiei în conformitate cu Regulamentul privind dezvoltarea reţelelor electrice de distribuţie. Contribuţia solicitantului la construcţia porţiunii reţelei electrice de distribuţie nu acordă acestuia dreptul de proprietate asupra porţiunii respective a reţelei electrice de distribuţie, aceasta fiind în proprietatea operatorului sistemului de distribuţie. În acest caz, determinarea cheltuielilor de amortizare în scopuri tarifare se realizează în conformitate cu art.131 alin.(3) pct.4).

(4) În contextul obligaţiei stabilite la alin.(1), operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare, cel puţin o dată la doi ani, un plan de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, elaborat pe baza ofertei şi cererii existente şi prognozate de energie electrică, ţinând cont de strategia energetică a Republicii Moldova, de Planul naţional integrat privind energia şi clima şi după consultarea prealabilă a părţilor interesate. Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie trebuie să conţină informaţii transparente cu privire la serviciile de flexibilitate necesare pe termen mediu şi lung şi trebuie să stabilească investiţiile planificate pentru următorii cel puţin 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani, punând un accent deosebit pe infrastructura de distribuţie principală care este necesară pentru a racorda noile capacităţi de producere şi noile instalaţii de utilizare, inclusiv punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice. Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie trebuie să cuprindă măsuri eficiente pentru garantarea fiabilităţii reţelelor electrice de distribuţie ale operatorului sistemului de distribuţie respectiv, precum şi să includă, fără a se limita la acestea:

a) descrierea infrastructurii existente şi a stării actuale a acesteia;

b) descrierea reţelelor electrice de distribuţie care trebuie construite sau modernizate în următorii ani, pentru fiecare nivel de tensiune, indicându-se volumul total al investiţiilor, lungimea reţelelor electrice, numărul şi capacitatea posturilor de transformare. În legătură cu executarea acestei prevederi, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să descrie scenariile de integrare a centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie din perspectiva analizei cost-beneficiu, în conformitate cu obiectivele naţionale stabilite în actele normative în domeniul energiei regenerabile;

c) măsurile de eficienţă energetică şi prognoza consumului;

d) descrierea mijloacelor şi investiţiilor necesare pentru a satisface cererea prognozată de energie electrică;

e) descrierea investiţiilor care au fost aprobate şi a celor care urmează să fie aprobate şi efectuate în următorii cel puţin 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani;

f) obiectivele planificate a fi obţinute în urma implementării planului de dezvoltare;

g) utilizarea consumului dispecerizabil, a eficienţei energetice, a instalaţiilor de stocare a energiei sau a altor resurse pe care operatorul sistemului de distribuţie urmează să le folosească ca alternativă la extinderea reţelei electrice de distribuţie.

(5) La elaborarea planului de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie trebuie să formuleze ipoteze rezonabile privind distribuţia energiei electrice, ţinând cont de planurile de investiţii pentru reţelele adiacente. În acest scop, operatorul sistemului de distribuţie consultă toţi utilizatorii de sistem relevanţi şi colaborează cu operatorul sistemului de transport şi cu alţi operatori ai sistemelor de distribuţie. La întocmirea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie va lua în considerare şi planurile urbanistice care conţin informaţii despre sarcinile electrice.

(6) Operatorul sistemului de distribuţie publică pe site-ul său web rezultatele procesului de consultare, împreună cu planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, şi le transmite Agenţiei pentru examinare şi aprobare. La examinarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, Agenţia este în drept să solicite operatorului sistemului de distribuţie modificarea planului de dezvoltare prezentat, inclusiv dacă acesta nu corespunde necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică.

(7) După examinarea şi evaluarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie, inclusiv prin prisma abordării necesităţilor de investiţii identificate în procesul de consultare publică, Agenţia aprobă planul de dezvoltare respectiv. Agenţia monitorizează şi evaluează implementarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie aprobat.

(8) Planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie aprobat se publică pe site-ul web al operatorului sistemului de distribuţie şi pe site-ul web oficial al Agenţiei. Operatorul sistemului de distribuţie iniţiază, la necesitate sau la cererea Agenţiei, procedura de modificare a planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie aprobat, urmând principiile stabilite în prezentul articol.

(9) În baza planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie aprobat, ţinând cont de solicitările primite de la utilizatorii de sistem, existenţi sau potenţiali, precum şi de informaţiile actualizate privind starea şi gradul de uzură ale reţelelor electrice de distribuţie, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elaboreze şi să transmită Agenţiei spre aprobare, anual, până la data de 31 octombrie, planul de investiţii pentru anul următor. Planul anual de investiţii se elaborează de către operatorul sistemului de distribuţie în conformitate cu cerinţele stabilite în Regulamentul privind investiţiile.

(10) Agenţia examinează şi aprobă, până la data de 31 decembrie, planul anual de investiţii pentru anul următor prezentat de operatorul sistemului de distribuţie, cu posibilitatea extinderii termenului de examinare cu cel mult o lună. La examinarea planului anual de investiţii pentru anul următor, Agenţia, dacă este necesar, solicită operatorului sistemului de distribuţie să consulte autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile electroenergetice şi anumiţi utilizatori de sistem, existenţi sau potenţiali, în legătură cu planul anual de investiţii şi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la rezultatele consultărilor. În cazul în care planul anual de investiţii pentru anul următor prezentat de operatorul sistemului de distribuţie nu îndeplineşte cerinţele stabilite în Regulamentul privind investiţiile, Agenţia solicită operatorului sistemului de distribuţie efectuarea modificărilor necesare.

(11) Operatorul sistemului de distribuţie publică pe site-ul său web planul anual de investiţii aprobat, cu specificarea detaliată a proiectelor de investiţii ce urmează a fi realizate de operator. Operatorul sistemului de distribuţie transmite operatorului sistemului de transport, anual sau la solicitarea acestuia, planul de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie şi planul de investiţii pentru a contribui la elaborarea planului de dezvoltare a reţelelor electrice de transport pentru 10 ani.

(12) Operatorul sistemului de distribuţie implementează proiecte de investiţii în conformitate cu planul anual de investiţii şi, dacă este cazul, având în vedere situaţia reală din reţelele electrice de distribuţie şi ţinând cont de solicitările primite de la utilizatorii de sistem, existenţi sau potenţiali, operatorul sistemului de distribuţie se adresează Agenţiei în vederea modificării planului anual de investiţii. Agenţia examinează cererea de modificare a planului anual de investiţii în termen de cel mult 30 de zile. Necesitatea modificării planului anual de investiţii nu implică necesitatea modificării planului de dezvoltare a reţelelor electrice de distribuţie aprobat.

(13) Prin derogare de la prevederile alin.(12), în cazuri excepţionale, în conformitate cu cerinţele prevăzute în Regulamentul privind investiţiile, operatorul sistemului de distribuţie este în drept să efectueze intervenţii în reţelele electrice de distribuţie care nu sunt prevăzute în planul anual de investiţii aprobat.

(14) Anual, până la data de 30 aprilie, operatorul sistemului de distribuţie prezintă Agenţiei un raport privind implementarea în anul precedent a planului de dezvoltare a reţelei electrice de distribuţie şi a planului anual de investiţii. Raportul trebuie să reflecte, inter alia, investiţiile realizate de operatorul sistemului de distribuţie în conformitate cu alin.(13). Agenţia examinează raportul prezentat şi îl aprobă în scopul recuperării prin tarif a investiţiilor realizate, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul privind investiţiile. Agenţia aprobă, în scopul recuperării prin tarif, investiţiile realizate de operatorul sistemului de distribuţie care corespund planurilor anuale de investiţii aprobate, precum şi costurile necesare şi justificate suportate în legătură cu intervenţiile efectuate în conformitate cu alin.(13), cu respectarea cerinţelor prevăzute în Regulamentul privind investiţiile.

Articolul 69. Sisteme de distribuţie închise

(1) Persoanele fizice şi juridice se alimentează cu energie electrică printr-un sistem de distribuţie închis, în condiţiile stabilite în prezentul articol.

(2) În sensul prezentei legi, sistemele de distribuţie închise sunt asimilate reţelelor electrice de distribuţie. Operatorul unui sistem de distribuţie închis este exceptat de la îndeplinirea unor cerinţe aplicabile operatorilor sistemelor de distribuţie în conformitate cu prezenta lege, şi anume de la:

a) cerinţele prevăzute la art.64 alin.(4) şi (6) de a achiziţiona energia electrică pe care o foloseşte pentru a acoperi pierderile de energie şi serviciile de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei din sistemul său, conform unor proceduri transparente, nediscriminatorii şi bazate pe piaţă;

b) cerinţa prevăzută la art.71 alin.(2) ca tarifele să fie aprobate anterior intrării în vigoare a acestora;

c) cerinţa prevăzută la art.65 alin.(1) de a achiziţiona servicii de flexibilitate şi cerinţa prevăzută la art.68 de a-şi dezvolta sistemul pe baza planurilor de dezvoltare a reţelei de distribuţie şi a planurilor de investiţii;

d) cerinţa prevăzută la art.66 alin.(2) de a nu deţine, dezvolta, administra sau exploata puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice;

e) cerinţa prevăzută la art.63 alin.(1) de a nu deţine, dezvolta, administra sau exploata instalaţii de stocare a energiei;

f) cerinţele legate de separare şi independenţa operatorului sistemului de distribuţie.

(3) Asigurarea alimentării cu energie electrică prin sistemul de distribuţie închis şi a furnizării de energie electrică utilizatorilor sistemului de distribuţie închis nu implică necesitatea obţinerii unei licenţe pentru distribuţia energiei electrice şi a unei licenţe pentru furnizarea energiei electrice. Pentru a asigura distribuţia energiei electrice şi furnizarea energiei electrice utilizatorilor sistemului de distribuţie închis, operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să obţină autorizaţie de la Agenţie. La solicitarea unei persoane juridice, Agenţia eliberează autorizaţia pentru sistemul de distribuţie închis dacă sistemul respectiv distribuie energie electrică într-o zonă industrială, comercială sau de servicii comune şi nu aprovizionează consumatori casnici, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin.(5), şi dacă sunt respectate următoarele cerinţe:

a) din motive tehnice sau de siguranţă specifice, procesul de funcţionare sau procesul de producţie al utilizatorilor sistemului de distribuţie închis este integrat;

b) sistemul de distribuţie respectiv aprovizionează cu energie electrică persoana care îl deţine, persoana care exploatează acest sistem sau întreprinderile lor înrudite.

(4) În vederea obţinerii autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis, solicitantul persoană juridică este obligat să prezinte Agenţiei copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii, schema electrică a instalaţiilor electrice din sistemul de distribuţie închis, actul de corespundere emis de organul supravegherii energetice de stat, care confirmă corespunderea sistemului de distribuţie închis cu cerinţele de siguranţă, precum şi informaţii despre utilizatorii sistemului de distribuţie închis.

(5) Sistemele de distribuţie închise pot aproviziona un număr mic de consumatori casnici care se află în raporturi de muncă sau în alte raporturi similare cu proprietarul sistemului de distribuţie închis la care sunt racordate instalaţiile de utilizare.

(6) În cazul modificării numărului de utilizatori ai sistemului de distribuţie închis, operatorul respectiv al sistemului de distribuţie închis este obligat să anunţe Agenţia.

(7) Pentru acoperirea consumului propriu, precum şi pentru acoperirea consumului utilizatorilor sistemului de distribuţie închis pe care îl operează, operatorul sistemului de distribuţie închis este în drept să achiziţioneze energie electrică pe piaţa energiei electrice, cu condiţia respectării obligaţiilor aferente participanţilor la piaţă. În cazul în care operatorul sistemului de distribuţie închis nu îndeplineşte obligaţiile stabilite în prezentul articol şi la art.70, utilizatorii sistemului de distribuţie închis au dreptul să depună o reclamaţie la Agenţie în conformitate cu prezenta lege.

(8) Agenţia retrage autorizaţia pentru sistemul de distribuţie închis în cazul în care operatorul sistemului de distribuţie închis încalcă în mod repetat obligaţiile prevăzute în prezentul articol şi la art.70 şi refuză să se conformeze deciziilor sau hotărârilor Agenţiei.

(9) Eliberarea, prelungirea valabilităţii, reperfectarea, suspendarea, reluarea valabilităţii sau retragerea autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis, precum şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu Regulamentul cu privire la modul de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare, reluare a valabilităţii şi retragere a autorizaţiilor.

(10) Întovărăşirile pomicole, cooperativele de construcţie a garajelor, alte asociaţii de coproprietari de acest tip care nu constituie sisteme de distribuţie închise în sensul alin.(3) pot obţine, la cerere, autorizaţie pentru sistemul de distribuţie închis cu respectarea tuturor condiţiilor stabilite în prezentul articol. În cazul în care nu se solicită eliberarea autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis, raporturile juridice în cadrul întovărăşirilor pomicole, al cooperativelor de construcţie a garajelor sau al altor asociaţii de coproprietari de acest tip se stabilesc pe baza actului de constituire şi a deciziilor luate la adunările asociaţiilor respective, iar eventualele neînţelegeri dintre membri şi asociaţie se soluţionează conform procedurilor stabilite în actul de constituire.

(11) Operatorii sistemelor de distribuţie închise, întovărăşirile pomicole, cooperativele de construcţie a garajelor şi alte asociaţii de coproprietari de acest tip sunt în drept să transmită operatorului sistemului de distribuţie, cu titlu gratuit, instalaţiile electrice prin care se asigură livrarea energiei electrice către utilizatorii sistemelor de distribuţie închise sau către membrii asociaţiilor respective, cu condiţia că acestea corespund cerinţelor avizelor de racordare eliberate de către operatorii sistemelor de distribuţie pentru racordarea instalaţiilor electrice respective, cu respectarea condiţiilor stabilite la art.73 alin.(3)–(5).

Articolul 70. Raporturile juridice dintre operatorul şi utilizatorii sistemului de distribuţie închis

(1) În legătură cu livrarea energiei electrice utilizatorilor sistemului de distribuţie închis pe care îl operează, operatorul sistemului de distribuţie închis aplică doar tariful calculat în conformitate cu metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis, aprobată de Agenţie şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul web oficial al Agenţiei.

(2) Metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis, elaborată şi aprobată de Agenţie, are la bază următoarele principii:

a) costul energiei electrice furnizate se determină în baza preţului de cumpărare a energiei electrice;

b) tariful pentru serviciul prestat de operatorul sistemului de distribuţie închis se determină ţinând cont de cheltuielile justificate ale operatorului sistemului de distribuţie închis necesare pentru exploatarea şi întreţinerea sistemului şi pentru desfăşurarea activităţii de livrare a energiei electrice, de cheltuielile necesare pentru acoperirea consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în sistemul de distribuţie închis, precum şi de marja rezonabilă de profit, care nu va depăşi 5% din valoarea netă a activelor utilizate de operatorul sistemului de distribuţie închis în legătură cu activitatea autorizată. Marja de profit se aplică în cazul operatorilor sistemelor de distribuţie închise care desfăşoară activitatea de întreprinzător.

(3) La solicitarea unuia dintre utilizatorii sistemului de distribuţie închis, Agenţia este obligată să verifice dacă tariful aplicat de operatorul sistemului de distribuţie închis corespunde principiilor stabilite în metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis. Operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să prezinte Agenţiei toate documentele necesare pentru verificarea respectării de către operator a metodologiei aprobate. În cazul în care Agenţia constată că tariful include mai multe costuri decât cele stabilite conform metodologiei de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis, aceasta revizuieşte tariful care trebuie să fie aplicat de operatorul sistemului de distribuţie închis în raport cu utilizatorii sistemului său şi adoptă o hotărâre prin care obligă operatorul sistemului de distribuţie închis să aplice tariful revizuit. În cazul în care operatorul sistemului de distribuţie închis nu respectă hotărârea privind tariful revizuit, Agenţia aplică sancţiunea prevăzută la art.146 alin.(4) lit.c).

(4) Tariful revizuit pentru operarea sistemului de distribuţie închis prevăzut la alin.(3) se aplică până la actualizarea acestuia de către operatorul sistemului de distribuţie închis, în condiţiile prevăzute în metodologia de calculare a tarifului pentru operarea sistemului de distribuţie închis. Operatorul sistemului de distribuţie închis notifică utilizatorii sistemului de distribuţie închis şi Agenţia despre modificarea tarifului şi data aplicării acestuia cu prezentarea argumentelor justificative în acest sens.

(5) Operatorul sistemului de distribuţie închis nu este în drept să perceapă alte plăţi în legătură cu activitatea desfăşurată în baza autorizaţiei pentru sistemul de distribuţie închis.

(6) Utilizatorul sistemului de distribuţie închis este în drept să încheie contract de furnizare a energiei electrice cu orice furnizor, la alegerea sa. În acest caz, operatorul sistemului de distribuţie închis este obligat să recalculeze tariful aplicat în raport cu utilizatorul respectiv şi să includă în tarif doar costurile aferente serviciului prestat de operatorul sistemului de distribuţie închis. Se interzice operatorului sistemului de distribuţie închis să împiedice în orice mod utilizatorul sistemului de distribuţie închis să îşi exercite dreptul de schimbare a furnizorului. Raporturile juridice dintre operatorul sistemului de distribuţie închis, utilizatorul sistemului de distribuţie închis care a optat pentru schimbarea furnizorului şi furnizorul acestuia se stabilesc într-un regulament aprobat de Agenţie.

Capitolul VI

DISPOZIŢII COMUNE PRIVIND SERVICIILE DE TRANSPORT AL ENERGIEI

ELECTRICE ŞI DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

Articolul 71. Accesul la reţelele electrice

(1) Operatorul de sistem este obligat să acorde acces la reţelele electrice de transport şi de distribuţie tuturor utilizatorilor de sistem, existenţi sau potenţiali, în mod transparent, obiectiv şi nediscriminatoriu, ţinând cont de principiile legate de dispecerizarea producerii şi de consumul dispecerizabil, stabilite la art.74.

(2) Accesul la reţelele electrice de transport şi de distribuţie se acordă pe baza tarifelor stabilite în conformitate cu metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice şi cu metodologia tarifară pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobate de Agenţie, publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi aplicate tuturor utilizatorilor de sistem într-o manieră obiectivă şi nediscriminatorie.

(3) Operatorul de sistem poate refuza accesul la reţelele electrice de transport sau de distribuţie în cazul în care nu dispune de capacităţile necesare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.37 alin.(2) şi la art.68 alin.(2) sau cu excepţia situaţiei în care solicitantul respectiv este de acord să încheie un acord de racordare în condiţii flexibile conform prevederilor art.72 alin.(7). Operatorul de sistem refuză eliberarea avizului de racordare pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale care sunt construite în zonele de protecţie ale reţelelor electrice, stabilite în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice, cu motivarea refuzului în mod corespunzător, pe baza unor criterii obiective, justificate din punct de vedere tehnic şi economic. Refuzul privind accesul la reţeaua electrică trebuie formulat în scris de către operatorul de sistem, cu prezentarea motivelor justificate din punct de vedere tehnic şi economic şi cu prezentarea informaţiilor relevante privind măsurile necesare înlăturării motivelor de refuz, inclusiv privind măsurile necesare pentru dezvoltarea reţelelor electrice de transport şi de distribuţie şi privind termenele concrete de dezvoltare a acestora. Aceste informaţii sunt furnizate inclusiv în cazurile în care s-a refuzat accesul la reţeaua electrică a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

(4) În legătură cu racordarea la reţelele electrice cu capacităţi limitate, operatorii de sistem sunt în drept să organizeze licitaţii în modul şi în cazurile prevăzute în Regulamentul privind racordarea. Procedura de organizare a licitaţiilor se elaborează de operatorii de sistem şi se prezintă Agenţiei spre aprobare, iar veniturile obţinute de operatorii de sistem în urma organizării licitaţiilor se utilizează de aceştia pentru dezvoltarea reţelelor electrice.

(5) Operatorul sistemului de transport nu este în drept să refuze racordarea unei noi centrale electrice sau a unei noi instalaţii de stocare a energiei la reţeaua electrică de transport prin invocarea unor viitoare limitări posibile ale capacităţilor reţelei electrice de transport disponibile, cum ar fi congestia în zonele îndepărtate ale reţelei electrice de transport.

(6) Fără a aduce atingere principiului stabilit la alin.(5), operatorul sistemului de transport poate oferi racordarea la reţeaua electrică de transport sub rezerva limitărilor operaţionale sau poate limita capacitatea de racordare garantată pentru a asigura eficienţa economică a noilor centrale electrice sau a instalaţiilor de stocare a energiei, cu condiţia ca aceste limitări să fie în conformitate cu Regulamentul privind racordarea şi cu Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice, aprobate de Agenţie. În Regulamentul privind racordarea, Agenţia stabileşte că orice limitări ale capacităţii de racordare garantată sau limitări operaţionale se aplică pe baza unor proceduri transparente şi nediscriminatorii şi nu creează bariere nejustificate la intrarea pe piaţă. În cazul în care deţinătorul centralei electrice sau al instalaţiei de stocare a energiei suportă costurile legate de asigurarea racordării fără limitări, nu se aplică nicio limitare.

(7) Operatorul sistemului de transport nu este în drept să refuze un nou punct de racordare al unei centrale electrice sau al unei instalaţii de stocare a energiei pe motiv că acest lucru ar duce la costuri suplimentare generate de creşterea necesară a capacităţii elementelor de sistem în perimetrul imediat al punctului de racordare, comparativ cu costurile aprobate conform planului anual de investiţii. În acest caz, operatorul sistemului de transport procedează în conformitate cu prevederile art.37 alin.(2).

(8) Operatorul sistemului de transport este obligat să informeze lunar Agenţia cu privire la orice cazuri în care unui participant la piaţă sau unui solicitant i-a fost refuzat accesul la reţelele electrice de transport, propunând modalităţi de soluţionare a cauzelor care au dus la refuz.

(9) Solicitanţii cărora li s-a refuzat accesul la reţelele electrice de transport sau de distribuţie au dreptul să depună o reclamaţie la Agenţie în acest sens, în condiţiile prezentei legi. La examinarea reclamaţiei, Agenţia verifică dacă operatorii de sistem şi-au îndeplinit obligaţiile stabilite în prezenta lege, inclusiv cu privire la prezentarea de informaţii pertinente privind măsurile necesare pentru dezvoltarea reţelelor electrice şi privind termenele concrete de realizare a dezvoltării acestora.

(10) Operatorul de sistem limitează accesul la reţelele electrice de transport sau de distribuţie numai în cazurile prevăzute în prezentul articol.

(11) Operatorul de sistem este obligat să publice pe site-ul său web informaţiile necesare pentru asigurarea accesului eficient la reţelele electrice de transport şi de distribuţie şi pentru utilizarea acestor reţele electrice.

Articolul 72. Procesul de racordare la reţelele electrice

(1) În vederea racordării la reţelele electrice, solicitantul persoană fizică sau persoană juridică depune la operatorul de sistem care îşi desfăşoară activitatea în limitele teritoriului autorizat prin licenţă o cerere de racordare în modul şi cu respectarea principiilor şi a procedurii stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind racordarea şi în Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice.

(2) În conformitate cu Regulamentul privind racordarea şi cu condiţia că solicitantul a anexat la cererea de racordare toate documentele necesare stabilite în regulamentul menţionat, operatorul de sistem eliberează, cu titlu gratuit, solicitantului potenţial producător, operator al instalaţiei de stocare a energiei, consumator final, inclusiv consumator activ, un aviz de racordare în următoarele termene:

a) în cazul racordării la reţeaua electrică de transport – 15 zile de la înregistrarea cererii unui potenţial consumator final;

b) în cazul racordării la reţeaua electrică de distribuţie – 10 zile de la înregistrarea cererii unui potenţial consumator final;

c) în cazul racordării unei centrale electrice, a unei instalaţii de stocare a energiei – 30 de zile de la înregistrarea cererii unui potenţial producător, operator al instalaţiei de stocare a energiei sau consumator noncasnic, cu excepţia cazului în care un consumator casnic sau potenţial consumator casnic solicită racordarea, în limitele puterii contractate de consum, a centralei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, destinată acoperirii consumului propriu de energie electrică.

(3) În cazul în care un consumator casnic, existent sau potenţial, solicită racordarea la reţeaua electrică de distribuţie a unei centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie, destinată acoperirii consumului propriu de energie electrică, cu o putere instalată care nu depăşeşte puterea sa contractată de consum, operatorul sistemului de distribuţie este obligat să elibereze avizul de racordare în termen de 10 zile de la înregistrarea cererii, cu condiţia că solicitantul a anexat la cererea respectivă toate documentele necesare stabilite în Regulamentul privind racordarea. În cazul în care potenţialul consumator casnic solicită concomitent racordarea instalaţiei de utilizare şi racordarea centralei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, operatorul sistemului de distribuţie eliberează un singur aviz de racordare.

(4) Solicitanţii care solicită racordarea centralelor electrice şi a instalaţiilor de stocare a energiei trebuie să semneze un contract de racordare cu operatorul de sistem la ale cărui reţele electrice se solicită accesul. Termenele şi cerinţele legate de eliberarea avizelor de racordare, de încheierea contractelor de racordare, precum şi alte cerinţe legate de racordarea centralelor electrice şi a instalaţiilor de stocare a energiei se stabilesc în Regulamentul privind racordarea şi în Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice. Pentru a asigura un acces eficient la reţelele electrice, operatorii de sistem percep garanţii financiare de bună execuţie a avizelor de racordare de la solicitanţii care solicită racordarea centralei electrice/centralelor electrice cu puterea instalată mai mare de 200 kW sau racordarea unor instalaţii de stocare a energiei cu puterea de injecţie de 1 MW şi mai mare. Cuantumul garanţiilor financiare de bună execuţie a avizelor de racordare, condiţiile, cerinţele, termenele de depunere şi de restituire a acestora, precum şi cazurile în care garanţia financiară de bună execuţie se utilizează de către operatorul de sistem pentru dezvoltarea reţelei electrice se stabilesc prin hotărârea Agenţiei privind garanţiile financiare de bună execuţie a avizelor de racordare. Veniturile obţinute de operatorii de sistem în conformitate cu prezentul alineat se utilizează de aceştia pentru dezvoltarea reţelelor electrice.

(5) Operatorul de sistem cooperează cu solicitantul la alegerea şi realizarea celei mai avantajoase soluţii de racordare, ţinând cont de puterea solicitată, de caracteristicile specifice ale instalaţiei de utilizare, ale instalaţiei de stocare a energiei sau ale centralei electrice care urmează să fie racordată şi de caracteristicile reţelei electrice la care se solicită racordarea, pe baza căreia se stabileşte punctul de racordare şi se proiectează instalaţia de racordare. Operatorul de sistem prezintă solicitantului costul estimativ pentru construcţia instalaţiei de racordare, în cazul în care solicitantul solicită realizarea instalaţiei de racordare de către operatorul de sistem. Se interzice operatorului de sistem să impună solicitantului cerinţe nejustificate sau care nu sunt stabilite expres în documentele normativ-tehnice, sau cerinţe de calitate superioare celor minime stabilite în documentele normativ-tehnice.

(6) Opţiunea de racordare se identifică de către operatorul de sistem pe baza informaţiilor specificate în cererea de racordare şi a documentelor depuse în conformitate cu cerinţele Regulamentului privind racordarea.

(7) În cazul în care capacitatea reţelei electrice este limitată sau nu este disponibilă pentru racordări noi, la cererea solicitantului şi în condiţiile posibilităţilor tehnice, operatorul de sistem oferă solicitantului opţiunea de a semna un contract de racordare în condiţii flexibile, în conformitate cu Regulamentul privind racordarea.

(8) După obţinerea avizelor de racordare a centralelor electrice cu puterea instalată mai mare de 200 kW sau a avizelor de racordare a instalaţiilor de stocare a energiei cu puterea de injecţie de 1 MW şi mai mare, titularii respectivelor avize sunt obligaţi să depună la operatorul de sistem garanţii financiare de bună execuţie a avizelor de racordare, în conformitate cu alin.(4). Operatorul de sistem anulează avizele de racordare eliberate în cazul în care titularii acestora nu depun garanţiile financiare de bună execuţie a avizelor de racordare.

(9) Sunt scutiţi de depunerea garanţiilor financiare de bună execuţie a avizelor de racordare titularii avizelor de racordare eliberate pentru centrala sau centralele electrice pentru care au obţinut statut de producător eligibil sau pentru care au fost desemnaţi câştigători ai licitaţiilor pentru construcţia capacităţilor de echilibrare, precum şi comunităţile de energie ale cetăţenilor şi comunităţile de energie din surse regenerabile. Garanţia financiară de bună execuţie a avizului de racordare depusă de producătorul eligibil până la oferirea statutului respectiv sau de producătorul selectat pentru a construi capacităţi de echilibrare se restituie, la cerere, titularului avizului de racordare eliberat pentru centrala sau centralele electrice în raport cu care acesta a obţinut statutul de producător eligibil sau a fost desemnat câştigător al licitaţiei pentru construcţia de capacităţi de echilibrare.

[Art.72 alin.(10) abrogat prin Legea nr.101 din 04.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

(11) Proiectarea, executarea şi punerea sub tensiune a instalaţiei de racordare a unui solicitant potenţial consumator final, inclusiv consumator activ, a unei instalaţii de stocare a energiei sau a unei centrale electrice se realizează de către operatorul de sistem în termenele şi în conformitate cu condiţiile stabilite în contractul de racordare încheiat de operatorul de sistem cu solicitantul. Solicitantul este obligat să achite costul integral de proiectare şi tariful de racordare aprobat de Agenţie în condiţiile legii.

(12) Termenul de executare şi de punere sub tensiune de către operatorul de sistem a instalaţiei de racordare a unui potenţial consumator final, inclusiv consumator activ, nu poate depăşi:

a) 10 zile lucrătoare, pentru racordarea la reţeaua electrică de distribuţie de tensiune joasă, cu condiţia să nu fie necesare lucrări de terasament;

b) 40 de zile, în toate celelalte cazuri legate de racordarea unei instalaţii de utilizare la reţeaua electrică de distribuţie de tensiune joasă;

c) 60 de zile, pentru racordarea instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică de distribuţie de tensiune medie şi tensiune înaltă.

(13) Prin derogare de la prevederile alin.(12), în cazul racordării specifice a instalaţiilor de utilizare aparţinând consumatorilor finali, inclusiv consumatorilor activi, la staţiile electrice de 35 kV sau de 110 kV, precum şi la instalaţiile de 6 kV sau de 10 kV, operatorul de sistem şi solicitantul sunt în drept să negocieze şi să stabilească alte termene de racordare, cu respectarea principiului transparenţei şi a nediscriminării între solicitanţi.

(14) În cazul racordării centralelor electrice şi a instalaţiilor de stocare a energiei, termenul de executare de către operatorul de sistem a instalaţiei de racordare şi, respectiv, de punere sub tensiune se stabileşte în contractul de racordare în funcţie de complexitatea lucrării preconizate, inclusiv în conformitate cu opţiunea de racordare identificată, precum şi cu respectarea termenelor, cerinţelor şi procedurii de punere în funcţiune a centralelor electrice, stabilite în Regulamentul privind racordarea şi în Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice.

(15) Solicitantul poate contracta un proiectant şi/sau un electrician autorizat pentru proiectarea şi, respectiv, executarea instalaţiei de racordare. Dreptul respectiv al solicitantului de a contracta un terţ pentru pregătirea documentaţiei de proiect şi/sau pentru executarea instalaţiei de racordare, ca alternativă la contractarea serviciilor operatorului de sistem conform alin.(8)–(14), trebuie specificat în avizul de racordare.

(16) În cazul în care în scopul racordării este necesară întretăierea liniei electrice cu instalarea ulterioară a elementelor de reţea, executarea instalaţiilor de racordare se realizează de către operatorul de sistem, iar costurile aferente se suportă de către solicitant.

(17) În cazul în care potenţialul consumator casnic solicită racordarea concomitentă a unei instalaţii de utilizare şi a unei centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie, destinată acoperirii consumului propriu de energie electrică, se realizează o singură instalaţie de racordare.

(18) În cazul racordării la reţelele electrice a centralelor electrice, a instalaţiilor de stocare a energiei sau a instalaţiilor de utilizare, altele decât cele indicate la alin.(19), admiterea în exploatare se confirmă prin declaraţia electricianului autorizat. După admiterea în exploatare a centralelor electrice, solicitantul trebuie să parcurgă procedura de notificare în cazurile şi în modul stabilite în Regulamentul privind racordarea şi în Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice.

(19) Admiterea în exploatare se face în baza actului de corespundere emis de organul supravegherii energetice de stat în conformitate cu Regulamentul de admitere în exploatare a instalaţiilor electrice, aprobat de Agenţie, în cazul racordării la reţelele electrice de transport a instalaţiilor de utilizare, precum şi în cazul racordării la reţelele electrice de distribuţie a:

a) instalaţiilor de utilizare cu o putere contractată mai mare de 150 kW;

b) instalaţiilor electrice ce implică instalarea posturilor de transformare;

c) instalaţiilor electrice ale instituţiilor de învăţământ, inclusiv ale instituţiilor de învăţământ preşcolar;

d) instalaţiilor electrice ale instituţiilor medicale;

e) instalaţiilor electrice ale azilurilor de bătrâni şi ale orfelinatelor;

f) părţii electrice a centralelor electrice deţinute de instituţiile specificate la lit.c)–e);

g) surselor de energie electrică de rezervă ale instituţiilor specificate la lit.c)–e);

h) reţelelor de iluminat public.

Articolul 73. Dispoziţii specifice privind procesul de racordare la reţelele electrice şi transmiterea în proprietatea operatorului de sistem a instalaţiilor, echipamentelor, liniilor electrice aparţinând terţilor

(1) În legătură cu racordarea, solicitantul poate fi obligat să suporte doar cheltuielile de executare a unei instalaţii de racordare care să corespundă puterii electrice solicitate. Nerespectarea acestei cerinţe atrage rambursarea de către operatorul de sistem a diferenţei dintre cheltuielile efectiv suportate de solicitant şi cele care trebuie să fie suportate conform legii.

(2) Operatorul de sistem refuză racordarea la reţele electrice numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art.71 alin.(3). Se interzice operatorului de sistem să condiţioneze racordarea de transmiterea de către solicitant, cu titlu gratuit, a liniilor sau staţiilor electrice deţinute de acesta cu titlu de proprietate operatorului de sistem, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.37 alin.(2) şi la art.68 alin.(2).

(3) Instalaţiile de racordare ale consumatorilor finali care au fost executate de operatorul de sistem devin proprietatea operatorului de sistem, acesta fiind responsabil de exploatarea, întreţinerea şi modernizarea lor. Instalaţiile de racordare executate de electricieni autorizaţi aparţin consumatorilor finali, aceştia fiind în drept să le transmită, cu titlu gratuit, în proprietatea operatorului de sistem în condiţiile stabilite la alin.(4) şi (5).

(4) Persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au în proprietate instalaţii de racordare, linii electrice, staţii electrice, puncte de distribuţie şi/sau posturi de transformare, prin care poate fi asigurată livrarea energiei electrice şi către alţi utilizatori de sistem, sunt în drept să le transmită, cu titlu gratuit, în proprietatea operatorului sistemului de transport sau a operatorului sistemului de distribuţie la ale cărui reţele sunt racordate nemijlocit instalaţiile respective. Operatorul sistemului de transport este obligat să primească liniile şi staţiile electrice cu tensiunea de 35 kV şi mai mare, transmise cu titlu gratuit, în cazul în care proprietarul respectiv a îndeplinit în prealabil cerinţele tehnice şi de securitate stabilite de operatorul sistemului de transport. Operatorul sistemului de distribuţie este obligat să primească instalaţiile de racordare, liniile electrice, staţiile electrice, punctele de distribuţie şi/sau posturile de transformare prevăzute în prezentul alineat cu condiţia că acestea sunt transmise gratuit, iar proprietarul acestora a efectuat în prealabil lucrările necesare pentru a asigura corespunderea lor cu cerinţele tehnice şi de securitate.

(5) În sensul alin.(4), corespunderea cu cerinţele tehnice şi de securitate a instalaţiilor de racordare, a liniilor electrice, a staţiilor electrice, a punctele de distribuţie şi a posturilor de transformare care urmează să fie transmise în proprietatea operatorului de sistem se atestă în baza actului de corespundere eliberat proprietarului acestora de către organul supravegherii energetice de stat în conformitate cu Regulamentul de admitere în exploatare a instalaţiilor electrice. Activele dobândite cu titlu gratuit nu se iau în considerare la calcularea bazei reglementate a activelor operatorului de sistem.

(6) Procedura şi condiţiile de racordare la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, inclusiv managementul cererilor de racordare la reţeaua electrică şi al listei de aşteptare care cuprinde cererile de racordare pentru care operatorul de sistem a refuzat accesul la reţeaua electrică, cerinţele legate de încheierea contractului de racordare, precum şi cerinţele faţă de alte tipuri de contracte încheiate între operatorii de sistem şi utilizatorii de sistem se stabilesc în Regulamentul privind racordarea.

(7) Racordarea la reţeaua electrică de distribuţie a blocurilor locative sau a complexurilor de blocuri locative se efectuează în baza unui proiect unic, coordonat cu operatorul sistemului de distribuţie. În termen de 3 luni de la finalizarea construcţiei şi darea în exploatare a blocului/complexului de blocuri locative, antreprenorul/investitorul care a edificat blocul/complexul este obligat să transmită operatorului sistemului de distribuţie şi/sau asociaţiei de proprietari în condominiu reţelele şi instalaţiile electrice aferente blocului/complexului respectiv conform proiectului. Se interzice darea în exploatare şi recepţia blocurilor/complexurilor de blocuri locative racordate pe scheme temporare de aprovizionare cu energie electrică puse în funcţiune pentru asigurarea construcţiei blocului/complexului de blocuri locative. Pentru încălcarea obligaţiei stabilite în prezenta lege, antreprenorul/investitorul poartă răspundere contravenţională în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.

Articolul 74. Dispecerizarea producerii şi consumul dispecerizabil

(1) Dispecerizarea centralelor electrice şi a instalaţiilor de consum dispecerizabil se realizează în condiţii nediscriminatorii, transparente şi, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2)–(6), se bazează pe mecanisme de piaţă.

(2) Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute în actele normative privind ajutorul de stat, la dispecerizarea centralelor electrice, operatorul sistemului de transport acordă prioritate centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie, în măsura în care aceasta nu afectează exploatarea în siguranţă a sistemului electroenergetic, prin aplicarea de criterii transparente şi nediscriminatorii şi în cazul în care centralele electrice sunt:

a) fie centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie şi care au o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 400 kW;

b) fie proiecte demonstrative pentru tehnologii inovatoare în sensul Legii nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, fie proiecte supuse aprobării de către Agenţie, cu condiţia ca prioritatea acordată acestora să fie limitată la durata şi amploarea necesare pentru îndeplinirea scopurilor demonstrative;

c) fie centrale electrice de cogenerare de înaltă eficienţă cu o putere instalată mai mică de 400 kW;

d) fie centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie şi au statut tranzitoriu, astfel cum este definit la alin.(3).

(3) În sensul alin.(2) lit.d), se consideră că are statut tranzitoriu centrala electrică care utilizează surse regenerabile de energie şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) centrala electrică respectivă a obţinut statutul de centrală electrică eligibilă care utilizează surse regenerabile de energie şi a fost semnat un contract corespunzător cu furnizorul central de energie electrică înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;

b) centrala electrică respectivă a fost pusă în funcţiune înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) În cazul în care, după intrarea în vigoare a prezentei legi, în legătură cu o centrală electrică prevăzută la alin.(2) lit.d) are loc unul dintre evenimentele prevăzute la alin.(5), centrala electrică respectivă urmează să fie tratată ca pierzând statutul tranzitoriu de la data producerii acelui eveniment. Dacă după intrarea în vigoare a prezentei legi au loc cel puţin două dintre evenimentele prevăzute la alin.(5), se consideră că centrala electrică respectivă şi-a pierdut statutul tranzitoriu de la data producerii celui mai vechi dintre aceste evenimente.

(5) În sensul alin.(4), un eveniment relevant are loc în legătură cu o centrală electrică care utilizează surse regenerabile de energie atunci când:

a) au fost efectuate modificări în instalaţiile centralei electrice respective, care au implicat obţinerea unui nou aviz de racordare de la operatorul de sistem;

b) a fost majorată puterea centralei electrice respective;

c) contractul reglementat pentru achiziţionarea energiei electrice din surse regenerabile încheiat pentru respectiva centrală electrică eligibilă care utilizează surse regenerabile de energie se substituie cu un contract pentru diferenţe în conformitate cu art.38¹ din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(6) Fără a aduce atingere contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, centralele electrice de termoficare urbane care au fost puse în funcţiune înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi şi care fac obiectul dispecerizării prioritare vor continua să beneficieze de dispecerizare prioritară în conformitate cu calendarul aprobat de Agenţie în temeiul art.150 alin.(4) sau mai devreme, până la data producerii, după intrarea în vigoare a prezentei legi, a cel puţin unuia dintre următoarele evenimente (sau, dacă intervin mai multe astfel de evenimente, până la data producerii celui mai vechi dintre aceste evenimente):

a) au fost efectuate modificări în instalaţiile centralei electrice respective, care au implicat obţinerea unui nou aviz de racordare de la operatorul de sistem;

b) a fost majorată puterea centralei electrice.

(7) Dispecerizarea prioritară nu trebuie să pericliteze funcţionarea în siguranţă a sistemului electroenergetic, nu trebuie să fie utilizată ca justificare pentru restricţionarea capacităţilor interzonale dincolo de ceea ce este prevăzut la art.44 şi trebuie să se bazeze pe criterii transparente şi nediscriminatorii.

Articolul 75. Cooperarea dintre operatorul sistemului de distribuţie şi operatorul sistemului de transport

(1) Operatorul sistemului de distribuţie şi operatorul sistemului de transport cooperează între ei în legătură cu dezvoltarea şi exploatarea reţelelor lor electrice. În special, operatorul sistemului de distribuţie şi operatorul sistemului de transport fac schimb de informaţiile şi datele necesare privind performanţa centralelor electrice şi a consumului dispecerizabil, exploatarea zilnică a reţelelor electrice şi planificarea pe termen lung a investiţiilor în reţelele electrice, astfel încât să fie asigurată dezvoltarea şi exploatarea reţelelor electrice în condiţii de siguranţă, fiabilitate şi eficienţă din punctul de vedere al costurilor.

(2) Operatorul sistemului de distribuţie şi operatorul sistemului de transport cooperează între ei pentru a asigura accesul coordonat la resurse precum producerea distribuită, stocarea energiei sau consumul dispecerizabil, care pot fi utilizate atât de operatorul sistemului de distribuţie, cât şi de operatorul sistemului de transport pentru a acoperi necesităţile specifice ale acestora.

(3) Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie cooperează în vederea facilitării şi permiterii furnizării de rezerve de putere activă prin intermediul grupurilor de furnizare a rezervelor sau al unităţilor de furnizare a rezervelor situate în sistemele de distribuţie, în conformitate cu cerinţele stabilite în liniile directoare privind operarea sistemului de transport, precum şi în vederea îndeplinirii altor funcţii şi atribuţii stabilite în prezenta lege, în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare prevăzute la art.39.

(4) Operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie cooperează între ei pentru a publica, în mod consecvent, informaţii coerente privind capacitatea disponibilă de a efectua noi racordări în zonele lor de operare, care oferă o vizibilitate suficient de detaliată dezvoltatorilor de noi proiecte energetice şi altor potenţiali utilizatori de sistem.

(5) Cooperarea dintre operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie, inclusiv schimbul de informaţii şi date, se realizează în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, precum şi potrivit acordurilor de interacţiune între operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie.

Articolul 76. Evidenţa şi măsurarea energiei electrice

(1) Energia electrică produsă, livrată, furnizată şi consumată se măsoară prin intermediul echipamentelor de măsurare. Echipamentele de măsurare utilizate pentru măsurarea fluxurilor de energie electrică, pentru determinarea şi decontarea consumului de energie electrică între părţile contractante sunt supuse verificării metrologice conform Legii metrologiei nr.19/2016, iar operatorii de sistem sunt responsabili de instalarea şi de sigilarea acestora în condiţiile stabilite în prezentul articol.

(2) Locul instalării echipamentului de măsurare se stabileşte şi măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale aprobat de Agenţie, care se aplică în mod nediscriminatoriu operatorilor de sistem şi utilizatorilor de sistem.

(3) Măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale se realizează cu ajutorul echipamentelor de măsurare ale căror tipuri sunt incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi plasat pe site-ul web oficial al Institutului Naţional de Metrologie. Operatorul de sistem efectuează lucrările de montare şi demontare a echipamentelor de măsurare ale consumatorului final, precum şi lucrările de conectare a echipamentelor de măsurare ale consumatorilor finali, ale producătorilor sau ale operatorilor instalaţiilor de stocare la sistemul automatizat de măsurare a energiei electrice al operatorului de sistem respectiv.

(4) Cheltuielile legate de cumpărarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare pentru consumatorii casnici sunt suportate de operatorul sistemului de distribuţie din sursele incluse în tarifele reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, cu excepţia cazurilor în care consumatorul casnic solicită instalarea unui sistem de măsurare inteligent în conformitate cu art.77. În acest din urmă caz, consumatorul casnic respectiv suportă cheltuielile de cumpărare, întreţinere şi înlocuire a echipamentului de măsurare respectiv.

(5) Prin derogare de la prevederile alin.(4) din prezentul articol şi ale art.24 alin.(4) din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, cheltuielile privind cumpărarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare pentru consumatorii casnici care deţin centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie sunt suportate de către aceştia.

(6) Cheltuielile legate de cumpărarea, instalarea, sigilarea, verificarea metrologică, întreţinerea, repararea şi înlocuirea echipamentelor de măsurare pentru consumatorii noncasnici, precum şi cheltuielile legate de conectarea acestor echipamente de măsurare la sistemul automatizat de măsurare a energiei electrice al operatorului de sistem sunt suportate integral de către consumatorii noncasnici.

(7) La cererea scrisă a consumatorului noncasnic, operatorul sistemului de distribuţie efectuează verificarea metrologică periodică a echipamentului de măsurare conectat direct la reţeaua electrică de distribuţie. În acest caz, consumatorul noncasnic achită tariful pentru prestarea acestui serviciu auxiliar, aprobat de Agenţie în conformitate cu metodologia tarifară pentru serviciile auxiliare.

(8) Producătorii, operatorii instalaţiilor de stocare a energiei şi consumatorii finali sunt obligaţi să acorde acces reprezentanţilor operatorilor de sistem la echipamentele de măsurare care se află în limitele proprietăţii acestora în vederea exercitării funcţiilor stabilite pentru operatorii de sistem în prezenta lege şi în Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale.

(9) Producătorii, operatorii instalaţiilor de stocare a energiei şi consumatorii finali sunt obligaţi să păstreze intacte şi să nu intervină asupra echipamentelor de măsurare instalate în limitele proprietăţii lor. În cazul în care deteriorarea echipamentului de măsurare este cauzată din vina consumatorului respectiv, acesta suportă cheltuielile de dezinstalare, reparare, verificare metrologică, instalare sau de înlocuire a echipamentului de măsurare deteriorat.

(10) Consumatorii finali trebuie să poată citi cu uşurinţă indicaţiile echipamentelor de măsurare, fie direct, fie indirect, printr-o interfaţă online sau printr-o altă interfaţă adecvată.

Articolul 77. Sisteme de măsurare inteligente

(1) În scopul promovării eficienţei energetice şi al abilitării consumatorilor finali, întreprinderile electroenergetice şi alţi participanţi la piaţă depun eforturi pentru a optimiza utilizarea energiei electrice, printre altele, prin furnizarea de servicii de gestionare a energiei, prin elaborarea de formule inovatoare de stabilire a preţului şi prin introducerea unor sisteme de măsurare inteligente care sunt interoperabile, în special cu sistemele consumatorilor de gestionare a energiei şi cu reţelele inteligente, în conformitate cu actele normative care reglementează protecţia datelor.

(2) Agenţia stabileşte, în Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale, cerinţele funcţionale şi tehnice minime aplicabile sistemelor de măsurare inteligente care urmează să fie introduse în conformitate cu prezentul articol, asigurând în acelaşi timp interoperabilitatea acestor sisteme de măsurare inteligente, conectarea lor la sistemul automatizat de măsurare a energiei electrice al operatorului de sistem, precum şi capacitatea lor de a transmite informaţii sistemelor de gestionare a energiei ale consumatorilor finali.

(3) În sensul alin.(1), operatorul de sistem efectuează o evaluare cost-beneficiu a implementării sistemelor de măsurare inteligente în limitele teritoriului autorizat prin licenţă, în conformitate cu principiile şi cerinţele stabilite prin hotărâre de către Agenţie. La elaborarea hotărârii respective, Agenţia ţine cont de cerinţele minime de funcţionalitate ale sistemelor de măsurare inteligente aplicabile la nivelul Uniunii Europene, precum şi de cele mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea celui mai înalt nivel de protecţie în materie de securitate cibernetică şi de protecţie a datelor. Operatorul de sistem prezintă Agenţiei rezultatele evaluării cost-beneficiu efectuate. În cazul în care, în urma evaluării cost-beneficiu, implementarea sistemelor de măsurare inteligente este evaluată pozitiv, evaluarea respectivă trebuie să fie însoţită de un program de implementare a sistemelor de măsurare inteligente şi de o propunere de partajare a costurilor legate de punerea în aplicare a programului respectiv, la elaborarea cărora vor fi luate în considerare beneficiile pe termen lung pentru întregul lanţ valoric. La elaborarea programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente, operatorul de sistem trebuie să asigure că cel puţin 80% din consumatorii finali racordaţi la reţelele sale electrice vor dispune de sisteme de măsurare inteligente în termen de cel mult 7 ani de la data efectuării evaluării cost-beneficiu respective.

(4) În cazul în care evaluarea cost-beneficiu prezentată de operatorul de sistem nu corespunde cerinţelor stabilite în hotărârea Agenţiei menţionată la alin.(3), operatorul de sistem revizuieşte evaluarea cost-beneficiu respectivă în termenele şi în conformitate cu cerinţele stabilite de Agenţie.

(5) În cazul evaluării pozitive a implementării sistemelor de măsurare inteligente, conform alin.(3), Agenţia examinează şi aprobă programul de implementare a sistemelor de măsurare inteligente şi stabileşte, prin hotărâre, principiile de partajare a costurilor asociate. Programul de implementare a sistemelor de măsurare inteligente aprobat se include în planul de dezvoltare a reţelelor electrice şi în planul de investiţii ale operatorului de sistem respectiv. Agenţia monitorizează punerea în aplicare a programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente pentru a evalua beneficiile aduse consumatorilor finali.

(6) La punerea în aplicare a programului de implementare a sistemelor de măsurare inteligente aprobat, operatorul de sistem ţine cont, în mod corespunzător, de standardele europene, de cerinţele stabilite de Agenţie în conformitate cu alin.(3), precum şi de următoarele cerinţe:

a) sistemele de măsurare inteligente măsoară cu acurateţe consumul real de energie electrică şi pot să furnizeze consumatorilor finali informaţii despre timpul efectiv de utilizare. Datele istorice de consum validate sunt uşor şi sigur de accesat şi de vizualizat de către consumatorii finali, la cerere şi fără costuri suplimentare. Datele nevalidate privind consumul în timp aproape real sunt de asemenea uşor şi sigur de accesat de către consumatorii finali, fără costuri suplimentare, prin intermediul unei interfeţe standardizate sau prin acces de la distanţă, pentru a sprijini programele automate de eficienţă energetică, consumul dispecerizabil şi alte servicii;

b) securitatea sistemelor de măsurare inteligente şi a comunicaţiilor de date corespunde actelor normative care reglementează cerinţele de securitate, ţinând cont de cele mai bune tehnici disponibile pentru asigurarea celui mai înalt nivel de protecţie în materie de securitate cibernetică şi protecţie a datelor şi ţinând cont, în acelaşi timp, de costuri şi de principiul proporţionalităţii;

c) asigurarea confidenţialităţii consumatorilor finali şi protecţia datelor acestora se realizează în conformitate cu actele normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal şi normele de confidenţialitate;

d) operatorul de sistem asigură că echipamentele de măsurare a energiei electrice ale consumatorilor activi care livrează energie electrică în reţeaua electrică înregistrează energia electrică livrată în reţea de la locurile de consum ale acestor consumatori activi;

e) la cererea consumatorului final, operatorul de sistem pune la dispoziţia acestuia sau la dispoziţia unei părţi terţe care acţionează în numele lui datele privind energia electrică livrată în reţea şi datele despre consumul lui de energie electrică, în conformitate cu cerinţele de interoperabilitate şi cu procedurile de acces la date prevăzute la art.78 alin.(8), printr-o interfaţă standardizată de comunicaţie sau prin acces de la distanţă, într-un format uşor de înţeles, care să permită compararea ofertelor în condiţii similare. În acest scop, consumatorii finali vor putea să îşi recupereze datele de măsurare sau să le transmită unei alte părţi fără costuri suplimentare şi în conformitate cu dreptul lor la portabilitatea datelor prevăzut de actele normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal;

f) consumatorilor finali li se acordă consiliere şi informaţii corespunzătoare înainte de instalare sau în momentul instalării sistemului de măsurare inteligent, în special în privinţa întregului potenţial al acestuia în legătură cu gestionarea citirilor şi monitorizarea consumului de energie şi în privinţa colectării şi prelucrării datelor cu caracter personal în conformitate cu actele normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal;

g) sistemele de măsurare inteligente permit măsurarea energiei electrice şi decontarea consumatorilor finali în acelaşi interval de timp ca intervalul de decontare a dezechilibrelor pe piaţa energiei electrice.

(7) În cazul în care, în urma evaluării cost-beneficiu, implementarea sistemelor de măsurare inteligente a fost evaluată negativ, operatorul de sistem revizuieşte periodic evaluarea respectivă conform periodicităţii stabilite de Agenţie în hotărârea prevăzută la alin.(3), dar nu mai rar decât o dată la 4 ani. Agenţia notifică Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la rezultatul evaluărilor cost-beneficiu actualizate pe măsură ce acestea devin disponibile.

(8) În cazul evaluării negative a implementării sistemelor de măsurare inteligente, conform alin.(7), sau în cazul în care sistemele de măsurare inteligente nu sunt încă implementate de către operatorul de sistem, consumatorul final este în drept, la cerere, suportând costurile aferente, să instaleze sau, după caz, să modernizeze, în condiţii echitabile, rezonabile şi eficiente din punctul de vedere al costurilor, un sistem de măsurare inteligent. Sistemul de măsurare inteligent trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale, să fie interoperabil şi capabil să ofere conectivitatea dorită a infrastructurii de măsurare cu sistemele de gestionare a energiei în timp aproape real.

(9) La cererea consumatorului final depusă în temeiul alin.(8), operatorul de sistem prezintă o ofertă pentru sistemele de măsurare inteligente, care precizează şi descrie în mod clar cel puţin informaţii despre funcţiile şi interoperabilitatea pe care le poate oferi sistemul de măsurare inteligent propus, serviciile fezabile, beneficiile care pot fi obţinute în mod realist cu ajutorul respectivului sistem de măsurare inteligent la acel moment, precum şi costurile conexe care urmează să fie suportate de consumatorul final. Operatorul de sistem instalează sistemul de măsurare inteligent în cel mult 4 luni de la data primirii cererii respective, după confirmarea ofertei şi semnarea contractului privind instalarea sistemului de măsurare inteligent.

(10) Prevederile prezentului articol se aplică instalaţiilor viitoare şi instalaţiilor care înlocuiesc sistemele de măsurare inteligente mai vechi. Sistemele de măsurare inteligente care au fost deja instalate sau pentru care "demararea lucrărilor" a început înainte de 30 noiembrie 2021 pot rămâne în funcţiune pe toată durata lor de viaţă cu condiţia că acestea corespund cerinţelor stabilite la alin.(2) şi (6). În cazul în care sistemele de măsurare inteligente specificate nu îndeplinesc cerinţele stabilite la alin.(2) şi (6), acestea nu pot rămâne în funcţiune după 5 iulie 2031. În sensul prezentului alineat, "demararea lucrărilor" înseamnă fie demararea lucrărilor de construcţii în cadrul investiţiei, fie primul angajament ferm de comandă pentru echipamente sau alt angajament prin care investiţia devine ireversibilă, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cumpărarea de terenuri şi lucrările pregătitoare, precum obţinerea permiselor şi efectuarea studiilor preliminare de fezabilitate nu se consideră demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, "demararea lucrărilor" înseamnă data de achiziţionare a activelor direct legate de unitatea preluată.

Articolul 78. Gestionarea datelor, schimbul de date şi procedurile de acces la date

(1) Accesul părţilor eligibile la datele consumatorilor finali se asigură în conformitate cu prezentul articol, precum şi cu respectarea regulilor şi a cerinţelor stabilite în actele normative relevante care reglementează accesul la date şi stocarea datelor. În sensul prezentei legi, datele includ informaţiile furnizate de echipamentele de măsurare şi cele privind consumul, precum şi informaţiile ce ţin de schimbarea furnizorului, de consumul dispecerizabil şi de alte servicii care intră sub incidenţa prezentei legi.

(2) Operatorii de sistem, în calitate de părţi responsabile de gestionarea datelor, organizează gestionarea datelor astfel încât să asigure un acces la date şi un schimb de date eficiente şi securizate, precum şi protecţia şi securitatea datelor, în conformitate cu cerinţele stabilite în actele normative relevante care reglementează accesul la date şi stocarea datelor. Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal.

(3) Operatorii de sistem oferă acces la datele consumatorilor finali oricărei părţi eligibile. Părţilor eligibile li se pun la dispoziţie datele solicitate în mod nediscriminatoriu şi simultan. Accesul la date trebuie să fie uşor, iar procedurile relevante pentru obţinerea accesului la date trebuie făcute publice.

(4) În vederea gestionării accesului la reţelele electrice de transport şi de distribuţie, operatorul de sistem are obligaţia să ţină un registru electronic în care urmează să indice, pentru fiecare punct de acces, identificat printr-un număr specific, toate datele necesare gestionării accesului la reţeaua electrică, inclusiv datele privind identitatea persoanei cu care este încheiat contractul pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice sau de distribuţie a energiei electrice, privind furnizorul existent sau furnizorii existenţi, adresa locului de consum, puterea contractată, punctul de racordare, punctul de delimitare, tensiunea nominală la punctul de delimitare, caracteristicile aparatelor de protecţie pentru corelarea protecţiei la punctele de delimitare, caracteristicile echipamentului de măsurare, precum şi menţiunea cu privire la faptul dacă respectivul loc de consum este racordat la reţeaua electrică sau este deconectat de la reţea.

(5) Datele din registrul electronic prevăzut la alin.(4) pot fi accesate de către consumatorii finali respectivi sau consumatorii activi, de către furnizori sau agregatori în baza acceptului scris al respectivului consumator final sau în baza contractului relevant încheiat între consumatorul final şi furnizorul sau agregatorul care solicită accesul la informaţiile din registrul electronic.

(6) Nu se impun costuri suplimentare consumatorilor finali pentru accesul la datele acestora sau pentru solicitările de punere la dispoziţie a datelor acestora. Agenţia are acces gratuit şi necondiţionat la registrul electronic.

(7) Eventualele reclamaţii în legătură cu modul în care operatorii de sistem îşi exercită funcţiile şi obligaţiile prevăzute de prezentul articol se examinează de către Agenţie.

(8) Pentru a promova concurenţa pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice şi pentru a evita costurile administrative excesive pentru părţile eligibile, operatorii de sistem aplică cerinţele de interoperabilitate şi procedurile de acces la date stabilite în hotărârea aprobată în acest sens de Agenţie.

Articolul 79. Întreruperi, limitări şi încetarea livrării energiei electrice

(1) Operatorul de sistem întrerupe prestarea serviciului de transport al energiei electrice sau a serviciului de distribuţie a energiei electrice, pentru un interval de timp cât mai scurt, în situaţiile şi în condiţiile stabilite în prezentul articol, în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, în Regulamentul privind racordarea, în codurile reţelelor electrice şi în liniile directoare prevăzute la art.39, în Regulamentul privind zonele de protecţie a reţelelor electrice, precum şi în caz de criză de energie electrică, în conformitate cu Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic şi cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic.

(2) În termenele şi condiţiile stabilite în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, operatorul de sistem informează în prealabil utilizatorii de sistem cu privire la data şi durata întreruperii serviciului de transport al energiei electrice sau de distribuţie a energiei electrice, dacă întreruperea nu este cauzată de o criză de energie electrică.

(3) Operatorul de sistem limitează sau încetează prestarea serviciului de transport al energiei electrice sau de distribuţie a energiei electrice în situaţiile şi în condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea. Cu excepţia situaţiilor stabilite la art.10 alin.(3) lit.g) şi la art.142, operatorul de sistem nu poate fi obligat să presteze în continuare serviciul de transport al energiei electrice sau de distribuţie a energiei electrice utilizatorului de sistem care nu îşi onorează obligaţiile de plată sau care nu respectă condiţiile de prestare a acestor servicii, stabilite în Regulamentul privind racordarea.

(4) Operatorul de sistem este în drept să impună obligaţia de plată preventivă în legătură cu serviciile furnizate utilizatorilor de sistem care, într-un interval de timp de cel mult 12 luni consecutive, au întârziat plata cu cel puţin 30 de zile, de cel puţin două ori. Mărimea plăţii preventive se determină ca valoarea medie lunară a facturilor de plată emise în ultimele 3 luni. Operatorul de sistem scuteşte de obligaţia de plată preventivă orice utilizator de sistem care şi-a îndeplinit obligaţiile de plată în termen de 12 luni de la stabilirea obligaţiei de plată preventivă.

(5) În cazul racordării neautorizate a instalaţiilor electrice sau a aparatelor electrice la reţeaua electrică ori în cazul consumului de energie electrică prin evitarea echipamentului de măsurare sau prin intervenţie în funcţionarea echipamentului de măsurare, operatorul de sistem deconectează de la reţeaua electrică instalaţiile electrice racordate neautorizat sau aparatele electrice respective, documentând acest fapt în conformitate cu Regulamentul privind racordarea.

(6) Fără a aduce atingere măsurilor luate pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, la solicitarea furnizorului, operatorul de sistem este obligat să deconecteze instalaţiile electrice ale utilizatorilor de sistem în termenele şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind racordarea şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(7) Operatorul de sistem este obligat să reia prestarea serviciului de transport al energiei electrice sau de distribuţie a energiei electrice după ce utilizatorul de sistem a înlăturat cauzele care au condus la încetarea prestării serviciului respectiv din vina utilizatorului de sistem şi după achitarea tarifului de reconectare.

(8) Operatorul de sistem este obligat să repare prejudiciul cauzat de limitarea, întreruperea sau încetarea prestării serviciului de transport al energiei electrice, a serviciului de distribuţie a energiei electrice dacă aceasta a fost efectuată cu încălcarea prevederilor prezentului articol.

Articolul 80. Calitatea serviciilor de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice

(1) Calitatea serviciilor de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice se evaluează pe baza indicatorilor de calitate stabiliţi în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, care reflectă continuitatea livrării energiei electrice, parametrii de calitate a energiei electrice livrate şi calitatea relaţiilor dintre operatorul de sistem şi utilizatorii de sistem. Agenţia stabileşte indicatori generali, care se calculează pentru operatorul de sistem, şi indicatori garantaţi, care vizează utilizatorul de sistem individual, precum şi valorile-limită ale indicatorilor de calitate, care se actualizează în funcţie de situaţia obiectivă din sectorul electroenergetic şi de cerinţele utilizatorilor de sistem, şi monitorizează respectarea de către operatorii de sistem a indicatorilor de calitate.

(2) Pentru nerespectarea valorilor-limită ale indicatorilor de calitate, Agenţia reduce tarifele reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice şi cele pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice cu pana la 10% din valoarea respectivelor tarife reglementate.

(3) În cazul nerespectării valorilor-limită ale indicatorilor de calitate, operatorul de sistem plăteşte compensaţii individuale utilizatorilor de sistem în cazurile şi în condiţiile stabilite în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

(4) Operatorul de sistem este obligat să ţină evidenţa tuturor cererilor, sesizărilor, solicitărilor referitoare la calitatea serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului de distribuţie a energiei electrice şi să prezinte anual Agenţiei, în termenele stabilite în Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, rapoarte privind calitatea serviciilor respective prestate.

(5) Operatorul de sistem este obligat să înfiinţeze serviciul telefonic 24/24 şi să asigure funcţionarea acestuia pentru a recepţiona sesizările utilizatorilor de sistem cu privire la calitatea serviciului de transport al energiei electrice sau a serviciului de distribuţie a energiei electrice, precum şi cu privire la necesitatea înlăturării eventualelor defecte ale utilajului sau ale reţelelor electrice.

Articolul 81. Linii electrice directe

(1) Un producător sau un furnizor are dreptul să furnizeze energie electrică propriilor sedii, filiale sau consumatori prin intermediul unei linii electrice directe, fără a face obiectul unor proceduri administrative sau costuri disproporţionate.

(2) Toţi consumatorii au dreptul să fie aprovizionaţi cu energie electrică, individual sau în comun, printr-o linie electrică directă de către un producător sau furnizor.

(3) Posibilitatea de a furniza energie electrică prin linia electrică directă nu exclude posibilitatea de a contracta energie electrică în conformitate cu art.71.

(4) Construirea unei linii electrice directe se realizează cu condiţia obţinerii autorizaţiei pentru linia electrică directă, eliberată de Agenţie, precum şi a actelor permisive emise în condiţiile Codului urbanismului şi construcţiilor.

(5) Agenţia poate condiţiona eliberarea autorizaţiei pentru linia electrică directă fie de imposibilitatea sau refuzul accesului la reţeaua electrică, fie de examinarea extrajudiciară de către Agenţie a reclamaţiilor privind accesul la reţeaua electrică. Agenţia acordă autorizaţia pentru linia electrică directă pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, stabilite în conformitate cu regulamentul aprobat de Agenţie.

(6) Agenţia refuză eliberarea autorizaţiei pentru linia electrică directă în cazul în care aceasta ar obstrucţiona punerea în aplicare a prevederilor legale menite să asigure executarea obligaţiilor de serviciu public, a garanţiilor serviciului universal şi protecţia consumatorilor. Refuzul privind eliberarea autorizaţiei pentru linia electrică directă trebuie formulat în scris, cu prezentarea motivelor justificate în modul corespunzător.

(7) Eliberarea, prelungirea valabilităţii, reperfectarea, suspendarea şi reluarea valabilităţii sau retragerea autorizaţiei pentru linia electrică directă, precum şi eliberarea duplicatului acesteia se efectuează în conformitate cu prezenta lege, cu Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi cu Regulamentul cu privire la modul de eliberare, prelungire, reperfectare, suspendare, reluare a valabilităţii şi retragere a autorizaţiilor.

Capitolul VII

PIEŢELE DE ENERGIE ELECTRICĂ

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Articolul 82. Principii generale

(1) Întreprinderile electroenergetice au libertatea de a intra pe pieţele de energie electrică şi de a ieşi de pe acestea cu condiţia respectării prevederilor prezentei legi şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie. Întreprinderile electroenergetice, precum şi alte persoane fizice sau juridice, individual sau prin agregare, au dreptul să participe pe pieţele de energie electrică pentru a vinde sau a cumpăra energie electrică.

(2) Toate tranzacţiile de vânzare-cumpărare a energiei electrice, a serviciilor de sistem, a energiei de echilibrare şi a altor produse conexe se efectuează pe pieţele angro de energie electrică şi pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice.

(3) Funcţionarea pieţelor de energie electrică, precum şi reglementarea drepturilor şi a obligaţiilor participanţilor la piaţă se realizează în conformitate cu termenii şi condiţiile stabilite în prezenta lege, în Regulile pieţei energiei electrice, în liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic, în liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor şi în liniile directoare privind alocarea capacităţii pe termen lung, precum şi în TCM-urile relevante aprobate de Agenţie.

(4) Agenţia, operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, operatorul pieţei energiei electrice, OPEED asigură că pieţele de energie electrică sunt operate în conformitate cu următoarele principii:

a) preţurile se formează în funcţie de cerere şi ofertă;

b) se încurajează formarea liberă a preţurilor şi se evită acţiunile care împiedică formarea preţurilor în funcţie de cerere şi ofertă;

c) se facilitează dezvoltarea producerii de energie electrică mai flexibile, durabile, cu emisii reduse de carbon, precum şi flexibilitatea cererii;

d) consumatorii finali sunt în măsură să beneficieze de oportunităţile de pe piaţă şi de creşterea concurenţei pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice şi pot acţiona în calitate de participanţi la piaţă şi la tranziţia energetică;

e) participarea pe piaţă a consumatorilor finali şi a societăţilor comerciale mici este posibilă prin agregarea producerii de la mai multe centrale electrice sau a sarcinii de la mai multe instalaţii de consum dispecerizabil pentru a face oferte comune pe pieţele de energie electrică şi pentru a fi exploatate în comun în sistemul electroenergetic, în conformitate cu Legea concurenţei nr.183/2012;

f) regulile de organizare şi funcţionare a pieţelor de energie electrică permit decarbonizarea sistemului electroenergetic şi, astfel, a economiei, inclusiv prin facilitarea integrării energiei electrice din surse regenerabile de energie şi prin oferirea de stimulente pentru eficienţa energetică;

g) se oferă stimulente adecvate pentru investiţii în producere, în special pentru investiţii pe termen lung într-un sistem electroenergetic decarbonizat şi durabil, în stocarea energiei, în eficienţă energetică şi în consum dispecerizabil, pentru a răspunde necesităţilor pieţei şi pentru a facilita concurenţa loială, asigurându-se astfel securitatea aprovizionării cu energie electrică;

h) se înlătură progresiv barierele din calea fluxurilor transfrontaliere de energie electrică între zonele de ofertare sau părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi a tranzacţiilor transfrontaliere pe pieţele de energie electrică şi pieţele de servicii conexe;

i) regulile de organizare şi funcţionare a pieţelor de energie electrică promovează cooperarea regională, acolo unde este necesar;

j) producerea, stocarea energiei şi consumul dispecerizabil în condiţii de siguranţă şi durabilitate participă pe pieţele de energie electrică în condiţii de egalitate;

k) toţi producătorii sunt responsabili în mod direct sau indirect de vânzarea energiei electrice pe care o produc;

l) regulile de organizare şi funcţionare a pieţelor de energie electrică permit dezvoltarea proiectelor demonstrative în domeniul unor surse de energie, tehnologii sau sisteme durabile, sigure şi cu emisii scăzute de carbon, care trebuie să fie realizate şi utilizate în beneficiul societăţii;

m) se permite dispecerizarea eficientă a centralelor electrice, a stocării energiei şi a consumului dispecerizabil;

n) intrarea şi ieşirea producătorilor, a operatorilor instalaţiilor de stocare a energiei şi a furnizorilor sunt permise pe baza evaluării efectuate de către întreprinderile respective cu privire la viabilitatea economică şi financiară a operaţiunilor lor;

o) pentru a permite protecţia participanţilor la piaţă împotriva riscurilor de volatilitate a preţurilor pe baza pieţei şi pentru a reduce incertitudinea referitoare la randamentul viitor al investiţiilor, produsele de acoperire a riscurilor pe termen lung sunt tranzacţionabile pe bursele de energie electrică într-un mod transparent, iar contractele de furnizare a energiei electrice pe termen lung sunt negociabile pe piaţa contractelor bilaterale, sub rezerva respectării Legii concurenţei nr.183/2012;

p) comerţul cu produse în Comunitatea Energetică va fi facilitat, iar modificările în materie de reglementare iau în considerare efectele atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra pieţelor la termen şi asupra produselor;

q) participanţii la piaţă au dreptul de a obţine acces la reţelele electrice în condiţii obiective, transparente şi nediscriminatorii.

(5) Participanţii la piaţă sunt în drept să intre liber pe pieţele de energie electrică, să opereze şi să iasă de pe pieţele de energie electrică, precum şi să facă comerţ transfrontalier. Pe pieţele de energie electrică, participanţii la piaţă convin în mod liber asupra cantităţii şi a preţului energiei electrice vândute.

(6) Participanţii la piaţă îşi exercită drepturile cu bună-credinţă. Se interzice participanţilor la piaţă să îşi exercite drepturile în sensul restrângerii concurenţei, al prejudicierii intereselor legitime ale consumatorilor finali, precum şi să întreprindă alte acţiuni care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, în special prin încheierea de acorduri anticoncurenţiale sau prin abuzul de poziţie dominantă pe piaţă.

(7) Operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, furnizorul central de energie electrică, operatorul pieţei energiei electrice, OPEED sunt participanţi la piaţă specifici şi au dreptul să acţioneze pe pieţele de energie electrică numai în condiţiile specifice stabilite în prezenta lege, în Regulile pieţei energiei electrice, precum şi în alte acte normative de reglementare prevăzute la alin.(3).

(8) Toate grupurile de consumatori finali au acces la pieţele de energie electrică pentru a-şi comercializa flexibilitatea şi energia electrică autoprodusă. Consumatorilor finali li se permite să utilizeze pe deplin avantajele agregării producţiei şi ofertei faţă de regiunile mai mari şi să beneficieze de concurenţa transfrontalieră.

(9) Toţi participanţii la piaţă sunt obligaţi să îşi asume responsabilitatea financiară şi să plătească pentru dezechilibrele pe care le-au generat în sistemul electroenergetic, în conformitate cu art.90. Participanţii la piaţă care doresc să participe pe pieţele angro de energie electrică trebuie să se înregistreze în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie, precum şi să se înregistreze la operatorul licenţiat care gestionează respectiva piaţă angro, în conformitate cu art.85 alin.(7).

(10) Participanţii la piaţă sunt obligaţi să plătească pentru energia electrică şi pentru serviciile de care beneficiază la scadenţele prevăzute în contractele încheiate între părţi, precum şi să depună garanţii financiare pentru a evita riscurile de neplată asupra pieţelor de energie electrică, în termenele şi condiţiile stabilite în Regulile pieţei energiei electrice. Participanţii la piaţă trebuie să îndeplinească şi alte obligaţii stabilite în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice şi cu alte acte normative de reglementare prevăzute la alin.(3).

Articolul 83. Interzicerea acordurilor anticoncurenţiale şi a abuzului de poziţie dominantă pe pieţele de energie electrică

(1) Se interzic şi sunt nule orice înţelegeri pe pieţele de energie electrică care au ca obiect sau efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe pieţele de energie electrică, în special cele care:

a) stabilesc, direct sau indirect, preţurile de cumpărare sau vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;

b) limitează sau controlează producerea, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;

c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;

d) participă cu oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte;

e) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la tranzacţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

f) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către cealaltă parte a unor obligaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

(2) Se interzice întreprinderilor electroenergetice să facă abuz de poziţie dominantă pe pieţele de energie electrică, ceea ce este incompatibil cu principiile de funcţionare a pieţelor de energie electrică. Aceste practici abuzive pot consta, în special, în:

a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de cumpărare sau de vânzare inechitabile sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;

b) limitarea producerii, a comercializării sau a dezvoltării tehnice în prejudiciul consumatorilor finali;

c) aplicarea, în raporturile cu partenerii comerciali, a unor condiţii inegale la tranzacţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;

d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către cealaltă parte a unor obligaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte;

e) practicarea unui preţ excesiv sau a unui preţ de ruinare în scopul înlăturării concurenţilor;

f) refuzul neîntemeiat de a contracta cu un anumit furnizor sau de a face livrări către un anumit beneficiar;

g) ruperea unei relaţii contractuale stabilite anterior pe piaţa relevantă pentru singurul motiv că partenerul refuză să se supună unor condiţii comerciale nejustificate.

Articolul 84. Piaţa cu amănuntul a energiei electrice

(1) Pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice, furnizorii, agregatorii şi consumatorii finali încheie contracte de furnizare a energiei electrice la preţuri de piaţă şi în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(2) Contractele de furnizare a energiei electrice şi contractele de agregare a energiei electrice pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice se desfăşoară în mod transparent, public şi nediscriminatoriu. Furnizorii, agregatorii se abţin de la orice formă de discriminare a consumatorilor finali.

(3) În contextul obligaţiilor de serviciu public, pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice, furnizorii serviciului universal şi furnizorii de ultimă opţiune furnizează energie electrică consumatorilor finali în condiţiile stabilite la art.114 şi 115 şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

Articolul 85. Pieţele angro de energie electrică

(1) Pe pieţele angro de energie electrică se încheie următoarele tranzacţii: tranzacţiile de vânzare-cumpărare a energiei electrice, inclusiv în contextul schimburilor transfrontaliere de energie electrică, tranzacţiile ce ţin de serviciile de echilibrare şi alte servicii de sistem, tranzacţiile ce ţin de capacităţile de interconectare, precum şi tranzacţiile cu alte produse energetice angro. Sunt participanţi la pieţele angro de energie electrică: producătorul, operatorul sistemului de transport, operatorul sistemului de distribuţie, operatorul pieţei energiei electrice, OPEED, furnizorul central de energie electrică, traderul, furnizorul, agregatorul, operatorul instalaţiei de stocare a energiei, comunitatea de energie a cetăţenilor, comunitatea de energie din surse regenerabile, consumatorul final, inclusiv consumatorul activ.

(2) Pieţele angro de energie electrică se organizează şi funcţionează în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice, precum şi cu codurile reţelelor electrice şi liniile directoare prevăzute la art.39. În funcţie de tipul produsului comercializat, pieţele angro de energie electrică pot fi operate de către operatorul sistemului de transport, de către operatorul pieţei energiei electrice/OPEED sau de către o altă persoană care intermediază tranzacţii cu titlu profesional.

(3) Pieţele angro de energie electrică se constituie din piaţa contractelor bilaterale, burse de energie electrică, pieţe pentru comercializarea energiei electrice, a capacităţilor, a serviciilor de sistem, inclusiv a serviciilor de echilibrare, în toate intervalele de timp, inclusiv din pieţele la termen, piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică.

(4) Costurile justificate şi necesare suportate de operatorul sistemului de transport în legătură cu organizarea şi gestionarea pieţelor de alocare a capacităţilor, a pieţelor serviciilor de sistem, inclusiv a pieţelor serviciilor de echilibrare se recuperează în timp util, evitându-se totodată subvenţionările încrucişate între activităţile desfăşurate.

(5) La bursele de energie electrică, preţurile se formează în funcţie de cerere şi ofertă, cu aplicarea unor mecanisme concurenţiale. Legislaţia privind bursele de mărfuri şi tranzacţionarea cu acţiuni nu se aplică burselor de energie electrică.

(6) Persoanele care intenţionează să participe la pieţele angro de energie electrică trebuie să se înregistreze în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie conform art.86. Participanţilor la piaţă le este interzis să efectueze tranzacţii pe pieţele angro de energie electrică dacă nu sunt înregistraţi în registrul menţionat.

(7) Pentru a participa la bursele de energie electrică, la pieţele de comercializare a energiei, a capacităţilor, a serviciilor de sistem, inclusiv a serviciilor de echilibrare, participanţii la piaţă interesaţi trebuie să se înregistreze la operatorul licenţiat care gestionează piaţa respectivă şi să depună garanţii financiare la operatorul sistemului de transport, la operatorul pieţei energiei electrice/OPEED, în condiţiile stabilite în Regulile pieţei energiei electrice. Participanţii la piaţă se pot retrage sau pot fi excluşi de pe pieţele respective de energie electrică în cazurile şi în condiţiile stabilite în Regulile pieţei energiei electrice şi în alte acte normative de reglementate prevăzute la art.82 alin.(3).

(8) În cazul în care Agenţia constată că un participant la piaţă a efectuat tranzacţii pe pieţele angro de energie electrică cu încălcarea principiului stabilit la alin.(6), aceasta aplică respectivului participant la piaţă sancţiunea financiară prevăzută la art.146 alin.(1) lit.d) şi stabileşte un termen-limită pentru înregistrare în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie. În cazul în care respectivul participant la piaţă nu se înregistrează în termenul stabilit, Agenţia suspendă licenţa acestuia în conformitate cu art.22 alin.(3) lit.d), în cazul titularului de licenţă, sau aplică o sancţiune financiară în conformitate cu art.146 alin.(2), în cazul participantului la piaţă care nu are obligaţia să deţină licenţă.

(9) Consumatorii pot participa la pieţele angro de energie electrică dacă îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin.(6) şi (7), precum şi cerinţele prevăzute la art.90 alin.(5).

(10) Operatorul sistemului de transport, operatorul pieţei energiei electrice/OPEED, participanţii la piaţă şi alte părţi care acţionează în numele participanţilor la piaţă, specificate la art.101 alin.(4) lit.b)–e), transmit Agenţiei informaţii cu privire la tranzacţiile încheiate, aceştia având obligaţia de a păstra informaţiile şi documentele aferente tranzacţiilor încheiate timp de cel puţin 5 ani. Modul de raportare şi periodicitatea raportării se stabilesc printr-o hotărâre a Agenţiei adoptată în acest sens.

(11) Îndeplinirea obligaţiei stabilite la alin.(10) nu scuteşte operatorul sistemului de transport şi operatorul pieţei energiei electrice/OPEED de îndeplinirea obligaţiilor stabilite la art.99.

Articolul 86. Înregistrarea participanţilor la pieţele angro de energie electrică

(1) Participanţii la piaţă care efectuează tranzacţii cu produse energetice angro sau care manifestă interesul de a participa la astfel de tranzacţii prin intermediul notificărilor de tranzacţionare sunt obligaţi să se înregistreze în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie.

(2) Prin derogare de la Legea nr.71/2007 cu privire la registre, Agenţia instituie şi ţine Registrul participanţilor la pieţele angro de energie cu respectarea formatului şi a cerinţelor stabilite în cadrul Comunităţii Energetice şi în conformitate cu cerinţele prevăzute în prezentul articol.

(3) Registrul participanţilor la pieţele angro de energie se actualizează în mod continuu şi conţine, fără a se limita la acestea, cel puţin următoarele informaţii despre fiecare participant la pieţele angro de energie electrică:

a) codul unic de identificare;

b) codul fiscal, codul de înregistrare pentru TVA;

c) adresa sediului/adresa de domiciliu;

d) persoanele responsabile pentru deciziile operaţionale ale participantului respectiv şi pentru cele referitoare la tranzacţii;

e) beneficiarul final al activităţilor de tranzacţionare ale participantului respectiv;

f) alte informaţii care permit identificarea participantului respectiv.

(4) Procedura de înregistrare şi modul de actualizare a Registrului participanţilor la pieţele angro de energie se stabilesc în Regulamentul privind Registrul participanţilor la pieţele angro de energie, aprobat de Agenţie.

(5) Participanţii la piaţă, înainte de a efectua o tranzacţie cu produse energetice angro, depun la Agenţie o cerere de înregistrare în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie.

(6) Participanţii înregistraţi în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie sunt obligaţi să notifice fără întârziere Agenţia despre orice modificare care a avut loc în ceea ce priveşte informaţiile prezentate anterior în cererea de înregistrare.

(7) Îndeplinirea obligaţiei de înregistrare în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie nu exonerează participanţii respectivi de alte obligaţii impuse acestora în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice şi cu actele normative prevăzute la art.82 alin.(3), inclusiv de obligaţiile ce le revin în calitate de părţi responsabile pentru echilibrare.

(8) Agenţia transmite informaţiile din Registrul participanţilor la pieţele angro de energie către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice în termenele şi condiţiile stabilite de cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(9) Cererea de înregistrare a participantului la piaţă care s-a înregistrat deja la Agenţie în calitate de participant la pieţele angro de energie nu trebuie să ducă la o dublă înregistrare a acestuia, ci doar la modificarea listei activităţilor prestate care au fost specificate pentru respectivul participant la piaţă.

(10) Prelucrarea datelor cu caracter personal din Registrul participanţilor la pieţele angro de energie se efectuează în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal.

Articolul 87. Piaţa contractelor bilaterale

(1) Pe piaţa contractelor bilaterale, tranzacţiile de vânzare-cumpărare a energiei electrice se desfăşoară de către participanţii la piaţă în baza contractelor bilaterale, care se formează ţinându-se cont de cerere şi ofertă, ca rezultat al unor mecanisme concurenţiale sau al negocierilor. Participanţii la piaţa contractelor bilaterale au dreptul să efectueze tranzacţii bilaterale, inclusiv tranzacţii bilaterale de export sau de punere în liberă circulaţie (import) a energiei electrice, cu respectarea cerinţelor stabilite în prezenta lege, în Regulile pieţei energiei electrice, precum şi cu respectarea codurilor reţelelor electrice şi a liniilor directoare prevăzute la art.39.

(2) Prin derogare de la alin.(1), furnizorul central de energie electrică cumpără energie electrică de la producătorii care deţin centrale electrice eligibile care utilizează surse regenerabile de energie şi de la producătorii care deţin centrale electrice de termoficare urbane şi revinde energia electrică furnizorilor, în conformitate cu algoritmul prestabilit de Agenţie, la preţuri reglementate aprobate de către aceasta cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi cu respectarea Regulilor pieţei energiei electrice. Furnizorii sunt obligaţi să cumpere de la furnizorul central de energie electrică cantităţile de energie electrică stabilite de Agenţie în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, în funcţie de cotele deţinute de aceştia pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice, la preţurile reglementate aprobate de Agenţie.

(3) Participanţii la piaţă notifică Agenţia în conformitate cu art.85 alin.(10) cu privire la contractele bilaterale încheiate. Participanţii la piaţă notifică operatorul sistemului de transport despre cantităţile de energie electrică tranzacţionate conform contractelor încheiate pe piaţa contractelor bilaterale. În baza acestei notificări, cantităţile de energie electrică astfel tranzacţionate vor fi incluse în programele zilnice de energie electrică şi vor servi ca bază la decontarea dezechilibrelor pentru participanţii respectivi la piaţa în cauză.

(4) În conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, operatorul pieţei energiei electrice poate înfiinţa în mod transparent şi nediscriminatoriu o platformă de tranzacţionare pentru contracte bilaterale de energie electrică. Tranzacţiile de vânzare-cumpărare a energiei electrice pe platforma de tranzacţionare pentru contracte bilaterale de energie electrică se desfăşoară în mod transparent, public şi nediscriminatoriu.

Articolul 88. Pieţe la termen

(1) Operatorul sistemului de transport emite drepturi de transport pe termen lung sau pune în aplicare măsuri echivalente pentru a permite participanţilor la piaţă, inclusiv producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, să îşi acopere riscurile în materie de preţ dincolo de graniţele zonei de ofertare, cu excepţia cazului în care Agenţia şi autorităţile de reglementare din zonele de ofertare adiacente au adoptat decizii coordonate de a nu emite drepturi de transport pe termen lung la graniţa zonei de ofertare. Decizia menţionată în prezentul alineat trebuie să se bazeze pe evaluarea pieţei la termen, care indică faptul că există suficiente oportunităţi de acoperire a riscurilor în zonele de ofertare în cauză.

(2) Drepturile de transport pe termen lung se alocă în mod transparent şi nediscriminatoriu, pe baza mecanismelor de piaţă şi prin intermediul unei platforme unice de alocare.

(3) Sub rezerva respectării actelor normative privind concurenţa, operatorul pieţei energiei electrice este în drept să dezvolte produse de acoperire a riscului la termen, inclusiv produse de acoperire a riscului pe termen lung, pentru a oferi participanţilor la piaţă, inclusiv producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, posibilităţi adecvate pentru acoperirea riscurilor financiare rezultate din fluctuaţiile preţurilor. Activitatea de acoperire a riscurilor nu se limitează la tranzacţiile din zona de ofertare a Republicii Moldova.

(4) Pieţele la termen se organizează şi funcţionează în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice, cu liniile directoare privind alocarea capacităţii pe termen lung, precum şi în conformitate cu TCM-urile corespunzătoare aprobate de Agenţie.

Articolul 89. Piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică. Cuplarea unică a pieţelor

(1) Piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică se organizează şi funcţionează în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice, cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, precum şi în conformitate cu TCM-urile corespunzătoare aprobate de Agenţie.

(2) În sensul prezentei legi, prin cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi a pieţelor intrazilnice se înţelege fuziunea pieţei pentru ziua următoare şi a pieţei intrazilnice din Republica Moldova cu o singură piaţă paneuropeană interzonală pentru ziua următoare şi intrazilnică. Operatorul sistemului de transport şi OPEED organizează în comun gestionarea pieţelor integrate pentru ziua următoare şi intrazilnice. Operatorul sistemului de transport şi OPEED cooperează la nivelul Comunităţii Energetice sau, după caz, la nivel regional pentru a maximiza eficienţa şi eficacitatea tranzacţionării pentru ziua următoare şi intrazilnice a energiei electrice din Comunitatea Energetică. Obligaţia de a coopera nu aduce atingere aplicării Legii concurenţei nr.183/2012. La exercitarea funcţiilor lor, operatorul sistemului de transport şi OPEED trebuie să îndeplinească obligaţiile ce ţin de transparenţă, iar Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Agenţia monitorizează activitatea acestora, inclusiv sub aspectul manipulării pieţei.

(3) Piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică se organizează şi funcţionează în conformitate cu următoarele principii:

a) sunt organizate în aşa fel încât să fie nediscriminatorii;

b) maximizează capacitatea tuturor participanţilor la piaţă de a-şi gestiona dezechilibrele;

c) maximizează posibilităţile tuturor participanţilor la piaţă de a participa la comerţul interzonal şi intrazonal în mod nediscriminatoriu şi cât mai aproape posibil de timpul real în toate zonele de ofertare;

d) sunt organizate astfel încât să asigure partajarea lichidităţii între toate OPEED-urile, în orice moment, atât pentru comerţul interzonal, cât şi pentru comerţul intrazonal;

e) oferă preţuri care reflectă principiile fundamentale ale pieţei, inclusiv valoarea energiei electrice în timp real, pe care participanţii la piaţă se pot baza atunci când contractează produse de acoperire a riscurilor pe termen lung;

f) asigură siguranţa în funcţionare, permiţând în acelaşi timp utilizarea la maximum a capacităţii de transport;

g) sunt transparente şi, dacă este cazul, furnizează informaţii de către unităţi generatoare, protejând în acelaşi timp confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial şi asigurând caracterul anonim al tranzacţionării;

h) nu fac distincţie între tranzacţiile efectuate în zona de ofertare a Republicii Moldova şi cele efectuate între zone de ofertare;

i) sunt organizate în aşa fel încât să asigure că toţi participanţii la piaţă pot avea acces la piaţă în mod individual sau prin agregare.

(4) OPEED permite participanţilor la piaţă să tranzacţioneze energie electrică cât mai aproape posibil de timpul real şi cel puţin până la ora de închidere a porţii intrazilnice interzonale. Toţi furnizorii sunt în drept să participe pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică.

(5) OPEED oferă participanţilor la piaţă posibilitatea de a tranzacţiona energie electrică în intervale de timp cel puţin la fel de scurte ca intervalul de decontare a dezechilibrelor, atât pe piaţa pentru ziua următoare, cât şi pe piaţa intrazilnică.

(6) OPEED furnizează produse pentru tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică, care să fie de dimensiuni suficient de mici, dimensiunea ofertei minime fiind de 100 kW sau mai puţin, pentru a permite participarea eficace a consumului dispecerizabil, a stocării energiei şi a surselor regenerabile de energie de capacitate mică, inclusiv participarea directă sau prin agregare a participanţilor la piaţă.

(7) Intervalul de decontare a dezechilibrelor pe piaţa energiei electrice din Republica Moldova constituie 15 minute, cu excepţia situaţiei în care Agenţia a acordat o derogare în conformitate cu art.92 alin.(10) sau o excepţie în conformitate cu alin.(8).

(8) Începând cu 1 ianuarie 2027, intervalul de decontare a dezechilibrelor nu trebuie să depăşească 30 de minute în cazul în care autorităţile de reglementare din zona sincronă convin asupra unei decizii unanime privind acordarea unei excepţii de la norma stabilită la alin.(7).

Articolul 90. Responsabilitatea privind echilibrarea şi decontarea dezechilibrelor

(1) Operatorul sistemului de transport asigură echilibrul în sistemul electroenergetic şi îndeplineşte funcţii de decontare a dezechilibrelor, precum şi alte atribuţii conexe stabilite în prezenta lege, în Regulile pieţei energiei electrice, în liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic, precum şi în TCM-urile corespunzătoare aprobate de Agenţie.

(2) În scopul asigurării echilibrului între producere, punerea în liberă circulaţie (import) şi consum, al asigurării executării neobstrucţionate a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a energiei electrice, al separării tranzacţiilor financiare de furnizarea fizică şi în scopul decontării corecte a acestora, toţi participanţii la piaţă sunt responsabili pentru dezechilibrele pe care le generează în sistemul electroenergetic. În acest scop, participanţii la piaţă se consideră părţi responsabile pentru echilibrare, sunt responsabili din punct de vedere financiar pentru dezechilibrele lor şi depun eforturi să fie echilibraţi sau contribuie la echilibrarea sistemului electroenergetic.

(3) Un participant la piaţă poate acţiona ca parte responsabilă pentru echilibrare direct sau poate delega, prin contract, responsabilitatea pentru echilibrare unei alte părţi responsabile pentru echilibrare, la alegerea sa (reprezentantul părţii responsabile pentru echilibrare). Părţile responsabile pentru echilibrare îşi îndeplinesc obligaţiile stabilite în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice, precum şi cu liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic.

(4) Pentru soluţionarea dezechilibrelor în raport cu operatorul sistemului de transport, furnizorii şi/sau agregatorii acţionează ca reprezentanţi ai consumatorilor finali cărora le furnizează energie electrică pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice şi cu care au încheiat un contract pentru vânzarea reducerii sau creşterii cererii lor pe piaţa de echilibrare. Prevederile prezentului alineat nu aduc atingere dreptului consumatorilor finali de a-şi exercita direct responsabilitatea pentru echilibrare şi de a-şi soluţiona dezechilibrele direct cu operatorul sistemului de transport.

(5) Participantul la piaţă care acţionează direct ca parte responsabilă pentru echilibrare sau reprezentantul ales al acestuia este obligat să se înregistreze în Registrul părţilor responsabile pentru echilibrare, administrat de operatorul sistemului de transport, să încheie contracte de echilibrare cu operatorul sistemului de transport, să depună garanţii financiare şi să plătească fără întârziere facturile emise de operatorul sistemului de transport în legătură cu decontarea dezechilibrelor generate în reţeaua electrică de către respectivul participant la piaţă. Un contract de echilibrare activ cu operatorul sistemului de transport constituie o condiţie obligatorie pentru toate părţile responsabile pentru echilibrare care exercită responsabilitatea financiară pentru dezechilibre direct sau prin intermediul reprezentanţilor aleşi ai acestora.

(6) Garanţiile financiare se depun sub forma unei garanţii bancare plătibile la prima cerere fără drept de reclamaţie sau a unei alte garanţii financiare echivalente în beneficiul operatorului sistemului de transport în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice. În cazul în care un participant la piaţă nu depune garanţia financiară după notificarea repetată a operatorului sistemului de transport, contractul de echilibrare se consideră suspendat de drept începând cu ziua care urmează zilei în care a expirat termenul de depunere a garanţiei financiare indicat în notificarea repetată a operatorului sistemului de transport.

(7) Contestaţia depusă în instanţa de judecată împotriva facturii pentru decontarea dezechilibrelor nu suspendă obligaţia de plată a participanţilor la piaţă respectivi şi nu restrânge dreptul operatorului sistemului de transport de a executa garanţia financiară pentru acoperirea plăţii datorate.

(8) Decontarea dezechilibrelor se realizează în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice şi se bazează pe principiul descurajării participanţilor la piaţă de a produce dezechilibre în sistemul electroenergetic, precum şi pe principiul acoperirii costurilor operatorului sistemului de transport, fără a permite operatorului sistemului de transport să obţină profit din activitatea de echilibrare a sistemului electroenergetic.

(9) În mod excepţional, Agenţia poate acorda derogări de la responsabilitatea pentru echilibrare numai în ceea ce priveşte:

a) proiectele demonstrative pentru tehnologii inovatoare în sensul Legii nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei sau proiectele supuse aprobării de către Agenţie, cu condiţia ca respectivele derogări să se limiteze la durata şi amploarea necesare pentru realizarea scopurilor demonstrative;

b) centralele electrice care utilizează surse regenerabile de energie cu puterea instalată mai mică de 400 kW;

c) instalaţiile care beneficiază de o măsură de sprijin autorizată de Consiliul Concurenţei în temeiul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi care au fost puse în funcţiune înainte de 15 decembrie 2022.

(10) Fără a aduce atingere Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, participanţii la piaţă care beneficiază integral sau parţial de derogări de la responsabilitatea pentru echilibrare în conformitate cu alin.(9) pot beneficia de stimulente pentru a accepta integral responsabilitatea pentru echilibrare.

(11) În cazul în care se acordă o derogare în conformitate cu alin.(9), responsabilitatea financiară pentru dezechilibre revine unui alt participant la piaţă, în conformitate cu hotărârea Agenţiei prin care a fost oferită derogarea respectivă, iar costurile aferente nu pot fi socializate prin tariful reglementat pentru serviciul de transport al energiei electrice.

(12) Pentru centralele electrice puse în funcţiune de la 1 ianuarie 2026, prevederile alin.(9) lit.b) se aplică numai centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie cu puterea instalată mai mică de 200 kW.

(13) În sensul prezentului articol, operatorul sistemului de transport achiziţionează servicii de echilibrare pe piaţa de echilibrare sau prin alte mecanisme reglementate în conformitate cu art.92.

Articolul 91. Piaţa de echilibrare

(1) Piaţa de echilibrare se organizează de către operatorul sistemului de transport în conformitate cu prezenta lege, cu Regulile pieţei energiei electrice, cu liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic, precum şi în conformitate cu TCM-urile corespunzătoare aprobate de Agenţie.

(2) Piaţa de echilibrare, inclusiv procesele de precalificare, se organizează în aşa mod încât:

a) să asigure nediscriminarea efectivă între participanţii la piaţă, ţinând cont de diferitele necesităţi tehnice ale sistemului electroenergetic şi de diferitele capacităţi tehnice ale surselor de producere, de stocare a energiei şi ale consumului dispecerizabil;

b) să asigure că serviciile de echilibrare sunt definite într-o manieră transparentă şi neutră din punct de vedere tehnologic şi că acestea sunt achiziţionate printr-o procedură transparentă, bazată pe mecanisme de piaţă;

c) să asigure accesul nediscriminatoriu la pieţele de energie electrică al tuturor participanţilor la piaţă, individual sau prin agregare, inclusiv în legătură cu energia electrică produsă din surse regenerabile de energie variabile, cu consumul dispecerizabil şi cu serviciile de stocare a energiei;

d) să respecte necesitatea de a integra ponderea tot mai mare de producere variabilă, creşterea consumului dispecerizabil şi apariţia unor noi tehnologii de producere a energiei electrice.

(3) Participarea la piaţa de echilibrare se reglementează prin contract de prestare a serviciilor de echilibrare, încheiat între operatorul sistemului de transport şi furnizorul de servicii de echilibrare în baza contractului-cadru aprobat de Agenţie. Operatorul sistemului de transport gestionează calcularea şi decontarea obligaţiilor pentru serviciile de echilibrare prestate şi efectuează calculul şi plata serviciilor achiziţionate de la furnizorii de servicii de echilibrare.

(4) Preţul energiei de echilibrare nu este prestabilit în contractele privind capacitatea de echilibrare. Procesele de achiziţie se organizează în mod transparent, conform art.35 alin.(4), respectând în acelaşi timp confidenţialitatea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(5) Piaţa de echilibrare asigură siguranţa în funcţionare a sistemului electroenergetic, permiţând, în acelaşi timp, utilizarea la maximum şi alocarea eficientă a capacităţii interzonale de la un interval de timp la altul, în conformitate cu art.45.

(6) Decontarea energiei de echilibrare pentru produsele de echilibrare standard şi produsele de echilibrare specifice se bazează pe preţuri marginale (pay-as-cleared), cu excepţia cazului în care Agenţia aprobă o metodă alternativă de stabilire a preţurilor pe baza unei propuneri depuse de operatorul sistemului de transport, în urma unei analize care demonstrează că metoda alternativă de stabilire a preţurilor este mai eficientă. Participanţilor la piaţă li se permite să liciteze cât mai aproape posibil de timpul real, iar ora de închidere a porţii pentru energia de echilibrare nu poate preceda ora de închidere a porţii intrazilnice interzonale.

(7) Dezechilibrele se decontează la un preţ care reflectă valoarea energiei electrice în timp real. Zona preţului de dezechilibru este echivalentă cu zona de ofertare.

(8) Dimensionarea capacităţii de rezervă se realizează de către operatorul sistemului de transport, care va coopera în acest sens cu alţi operatori ai sistemelor de transport din regiune.

(9) Operatorul sistemului de transport transmite Agenţiei rapoarte lunare privind contractele încheiate cu furnizorii de servicii de echilibrare.

Articolul 92. Dispoziţii specifice privind piaţa de echilibrare. Derogări

(1) Achiziţia capacităţii de echilibrare se efectuează de către operatorul sistemului de transport, care cooperează cu alţi operatori ai sistemelor de transport din regiune pentru a facilita achiziţia capacităţii de echilibrare la nivel regional. Rezervarea capacităţii transfrontaliere în acest scop poate fi limitată. Achiziţia capacităţii de echilibrare se bazează pe mecanisme de piaţă şi este organizată în aşa fel încât să fie nediscriminatorie pentru participanţii la piaţă în procesul de precalificare, în conformitate cu art.35 alin.(4), indiferent dacă participanţii la piaţă participă în mod individual sau prin agregare. Achiziţia capacităţii de echilibrare se realizează pe piaţa primară, cu excepţia cazului şi în măsura în care Agenţia a aprobat o derogare pentru a permite utilizarea altor forme de achiziţii bazate pe mecanisme de piaţă din cauza lipsei concurenţei pe piaţa de echilibrare. Derogările de la obligaţia de efectuare a achiziţiei capacităţii de echilibrare prin intermediul pieţelor primare se revizuiesc la fiecare 3ani.

(2) Achiziţiile de capacitate de echilibrare la creştere de putere şi de capacitate de echilibrare la descreştere de putere se efectuează separat, cu excepţia cazului în care Agenţia aprobă o derogare de la acest principiu pe baza faptului că aceasta ar conduce la o eficienţă economică mai mare, fapt demonstrat printr-o evaluare efectuată de operatorul sistemului de transport. Contractele pentru capacitatea de echilibrare se încheie cu cel mult o zi înainte de furnizarea capacităţii de echilibrare, pentru o durată de maximum o zi, cu excepţia cazului şi în măsura în care, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică sau pentru a îmbunătăţi eficienţa economică, Agenţia a aprobat posibilitatea încheierii contractelor mai devreme decât cu o zi înainte de furnizarea capacităţii de echilibrare sau pe durate mai lungi.

(3) În cazul în care se acordă o derogare în conformitate cu alin.(2), pentru cel puţin 40% din produsele de echilibrare standard şi pentru cel puţin 30% din toate produsele utilizate pentru capacitatea de echilibrare, contractele pentru capacitatea de echilibrare se încheie cu cel mult o zi înainte de furnizarea capacităţii de echilibrare, iar durata contractului este de maximum o zi. Contractarea părţii rămase din capacitatea de echilibrare se execută cu cel mult o lună înainte de furnizarea capacităţii de echilibrare şi pentru cel mult o lună.

(4) La cererea operatorului sistemului de transport, Agenţia poate decide să prelungească durata contractului pentru partea rămasă din capacitatea de echilibrare menţionată la alin.(3) pentru o perioadă de maximum 12 luni, cu condiţia ca o astfel de decizie să fie limitată în timp, iar efectele pozitive în ceea ce priveşte reducerea costurilor pentru consumatorii finali să depăşească efectele negative asupra pieţei energiei electrice. Cererea operatorului sistemului de transport include:

a) perioada de timp pe parcursul căreia s-ar aplica derogarea;

b) mărimea capacităţii de echilibrare pentru care s-ar aplica derogarea;

c) o analiză a impactului derogării asupra participării resurselor de echilibrare;

d) o justificare a derogării, care să demonstreze că aceasta ar duce la costuri mai mici pentru consumatorii finali.

(5) Până la 1 ianuarie 2028, Agenţia raportează Secretariatului Comunităţii Energetice şi Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice cu privire la cota-parte din puterea totală care face obiectul unor contracte cu o durată mai mare de o zi sau cu o perioadă de achiziţie mai mare de o zi, în termenele stabilite conform cadrului normativ al Comunităţii Energetice.

(6) Operatorul sistemului de transport publică cât mai curând posibil, dar cu o întârziere de maximum 30 de minute după livrare, bilanţul actual al sistemului din zona sa de programare, preţurile de dezechilibru estimate şi preţurile estimate ale energiei de echilibrare.

(7) În cazul în care produsele de echilibrare standard nu sunt suficiente pentru a asigura siguranţa în funcţionare a sistemului electroenergetic sau în cazul în care unele resurse de echilibrare nu pot participa la piaţa de echilibrare prin produse de echilibrare standard, operatorul sistemului de transport poate propune, iar Agenţia poate acorda derogări de la art.91 alin.(4) şi (6) pentru produse de echilibrare specifice care sunt activate local fără a le schimba cu alţi operatori ai sistemelor de transport. Propunerile de derogări includ o descriere a măsurilor propuse pentru a reduce utilizarea anumitor produse care fac obiectul eficienţei economice, o argumentare a faptului că produsele specifice nu creează ineficienţe şi denaturări semnificative pe piaţa de echilibrare fie din interiorul, fie din afara zonei de programare, precum şi, după caz, norme şi informaţii privind procesul de transformare a ofertelor de energie de echilibrare din produse de echilibrare specifice în oferte de energie de echilibrare din produse de echilibrare standard.

(8) În cazul lipsei concurenţei pe piaţa capacităţilor de echilibrare, Agenţia poate acorda o derogare de la achiziţiile de capacităţi de echilibrare în baza mecanismelor de piaţă, inclusiv prin impunerea de obligaţii temporare de serviciu public operatorului sistemului de transport, în ceea ce priveşte achiziţia capacităţilor de echilibrare, şi/sau potenţialilor furnizori ai capacităţilor de echilibrare. Preţurile pentru capacităţile de echilibrare, în contextul obligaţiei temporare de serviciu public, se determină în baza unei metodologii nediscriminatorii şi transparente, elaborată şi aprobată de Agenţie. Atât metodologia, cât şi obligaţiile temporare de serviciu public sunt coordonate cu Secretariatul Comunităţii Energetice înainte de aprobarea acestora. Aceste obligaţii de serviciu public încetează în momentul în care achiziţia capacităţilor de echilibrare se va putea efectua în baza mecanismelor de piaţă, acest moment urmând a fi coordonat cu Secretariatul Comunităţii Energetice.

(9) În măsura în care indisponibilitatea surselor de echilibrare nu este rezultatul unor probleme ce ţin de reglementare sau de deficienţe ale pieţei energiei electrice, Agenţia, în cooperare cu Secretariatul Comunităţii Energetice, poate elabora şi introduce mecanisme de stimulare a investiţiilor în capacităţi de echilibrare. Aceste mecanisme de stimulare a investiţiilor în capacităţi de echilibrare se elimină de îndată ce deficienţele pieţei energiei electrice identificate încetează să mai existe.

(10) La cererea operatorului sistemului de transport sau din oficiu, Agenţia poate acorda alte derogări de la anumite cerinţe legate de echilibrarea sistemului electroenergetic în condiţiile şi cu respectarea procedurii stabilite în liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic. Procesul de acordare a derogărilor trebuie să fie transparent, nediscriminatoriu, bine documentat, iar hotărârea privind acordarea derogării trebuie să fie justificată şi bazată pe o cerere motivată.

(11) Agenţia transmite hotărârile privind derogările acordate operatorului sistemului de transport, Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, Secretariatului Comunităţii Energetice, precum şi le publică pe site-ul său web oficial.

(12) Agenţia creează şi menţine un registru al tuturor derogărilor pe care le-a acordat sau refuzat şi furnizează Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice un registru actualizat şi consolidat cel puţin o dată la 6 luni, o copie a acestui registru fiind transmisă ENTSO-E. Registrul conţine, în special, prevederile în raport cu care se acordă sau se refuză derogarea, conţinutul derogării, motivele pentru acordarea sau refuzul derogării, precum şi consecinţele care decurg din acordarea derogării.

(13) În cazul în care lipsa surselor de echilibrare în aria de control a operatorului sistemului de transport determină o problemă de adecvanţă a resurselor în contextul evaluării naţionale de adecvanţă conform art.49 alin.(1), problema de adecvanţă respectivă va fi abordată în conformitate cu mecanismele şi procedurile specificate la art.49–54.

Articolul 93. Operatorul pieţei energiei electrice

(1) Operatorul pieţei energiei electrice este responsabil de funcţionarea pieţei pentru ziua următoare şi a pieţei intrazilnice cu produse standardizate şi cu livrare fizică pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu principiile stabilite la art.89.

(2) Operatorul pieţei energiei electrice se înfiinţează ca persoană juridică separată de orice întreprindere electroenergetică şi acţionează independent de interesele oricărui participant la piaţă, cu respectarea prevederilor prezentei legi, a Regulilor pieţei energiei electrice şi a altor acte normative de reglementare aprobate de Agenţie. Operatorul pieţei energiei electrice îndeplineşte în special următoarele funcţii:

a) asigură organizarea şi gestionarea pieţei pentru ziua următoare şi a pieţei intrazilnice;

b) asigură compensarea şi decontarea financiară a tranzacţiilor încheiate pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică;

c) ţine registrele privind participarea pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică;

d) întocmeşte şi raportează operatorului sistemului de transport graficele zilnice ale tranzacţiilor încheiate pe pieţele de energie electrică pe care le gestionează, în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice;

e) colectează, analizează şi publică datele pentru a asigura transparenţa funcţionării pieţelor de energie electrică pe care le gestionează;

f) publică pe site-ul său web informaţii privind organizarea şi funcţionarea pieţelor de energie electrică pe care le gestionează;

g) notifică fără întârziere Agenţia cu privire la orice activităţi suspecte pe pieţele de energie electrică pe care le gestionează, în conformitate cu art.93;

h) transmite Agenţiei informaţii cu privire la tranzacţiile încheiate pe pieţele de energie electrică pe care le gestionează, în conformitate cu art.85 alin.(10);

i) realizează şi alte funcţii stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei energiei electrice.

(3) Operatorul pieţei energiei electrice îşi îndeplineşte funcţiile şi obligaţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii şi nediscriminării, sub supravegherea Agenţiei.

(4) Operatorul pieţei energiei electrice se abţine de la divulgarea informaţiilor privind tranzacţiile cu energie electrică pe care le-a obţinut în activitatea sa, cu excepţia cazurilor în care este obligat să facă acest lucru în condiţiile prezentei legi.

(5) Pentru a garanta decontarea financiară a tranzacţiilor pe pieţele organizate, operatorul pieţei energiei electrice percepe garanţii financiare de la participanţii la piaţă în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, iar participarea la tranzacţii se realizează în limita stabilită prin garanţiile financiare.

(6) Operatorul pieţei energiei electrice recuperează costurile rezonabile şi proporţionale suportate în mod eficient pentru îndeplinirea funcţiilor sale, inclusiv pentru îndeplinirea funcţiilor de cuplare unică a pieţelor în calitate de OPEED. Pentru serviciile prestate, operatorul pieţei energiei electrice percepe de la participanţii la piaţă plăţi conform tarifelor pentru operarea pieţei energiei electrice, aprobate de Agenţie în conformitate cu metodologia tarifară pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice.

(7) În cazul în care în Republica Moldova activează cel puţin doi operatori ai pieţelor de energie electrică, tarifele pentru operarea pieţei energiei electrice se stabilesc de către operatorii respectivi în conformitate cu metodologia tarifară pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice. Agenţia monitorizează aplicarea metodologiei respective de către operatorii pieţelor de energie electrică.

(8) Anual, până la data de 31 ianuarie, operatorul pieţei energiei electrice întocmeşte şi prezintă Agenţiei un raport privind funcţionarea pieţei/pieţelor de energie electrică pe care le gestionează, care va include o analiză detaliată a pieţelor organizate respective şi, după caz, propuneri de îmbunătăţire a funcţionării acestora. Raportul se publică pe site-ul web al operatorului pieţei energiei electrice.

Articolul 94. Desemnarea OPEED şi revocarea desemnării. Atribuţiile OPEED

(1) Pentru a asigura organizarea cuplării unice a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice, Agenţia desemnează un OPEED în conformitate cu principiile şi procedura stabilite în prezentul articol.

(2) Pentru a fi desemnat ca OPEED, operatorul pieţei energiei electrice depune la Agenţie o cerere însoţită de documentaţia necesară în contextul apelului lansat de Agenţie. Agenţia examinează dacă respectivul candidat îndeplineşte criteriile stabilite la alin.(3) şi emite o hotărâre privind desemnarea OPEED sau respinge cererea în termen de două luni de la data depunerii acesteia. OPEED se desemnează pentru o perioadă iniţială de 4 ani, cu posibilitate de prelungire, dacă îndeplineşte criteriile stabilite.

(3) Un operator al pieţei energiei electrice candidat este desemnat în calitate de OPEED dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:

a) a contractat sau contractează resurse adecvate pentru operarea comună, coordonată şi conformă a cuplării unice a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice, inclusiv resursele necesare îndeplinirii funcţiilor de OPEED, resursele financiare, tehnologia informaţională necesară, infrastructura tehnică şi procedurile operaţionale, sau face dovada că este în măsură să pună la dispoziţie aceste resurse într-o perioadă de pregătire rezonabilă înainte de a-şi prelua sarcinile;

b) este în măsură să asigure că participanţii la piaţă au acces liber la informaţii cu privire la sarcinile OPEED;

c) este eficient din punctul de vedere al costurilor privind cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau pieţelor intrazilnice şi, în cadrul sistemului său intern de contabilitate, se ţine o contabilitate separată pentru funcţiile de operator de cuplare a pieţelor şi pentru alte activităţi, cu scopul de a preveni subvenţiile încrucişate;

d) are un nivel adecvat de separare a activităţii faţă de alţi participanţi la piaţă;

e) dacă este desemnat ca monopol legal naţional pentru serviciile de tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică într-o parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene, nu face uz de tarifele aplicate de acest stat în legătură cu prestarea serviciilor de tranzacţionare în statul respectiv pentru a-şi finanţa activităţile pe piaţa pentru ziua următoare şi/sau pe piaţa intrazilnică într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene;

f) este în măsură să trateze toţi participanţii la piaţă într-un mod nediscriminatoriu;

g) dispune de mecanisme adecvate de supraveghere a pieţei energiei electrice;

h) a încheiat acorduri adecvate privind transparenţa şi confidenţialitatea cu participanţii la piaţă şi cu operatorul sistemului de transport;

i) este în măsură să furnizeze serviciile de compensare şi decontare necesare;

j) este în măsură să instituie sistemele şi metodele de comunicaţii necesare pentru coordonarea cu operatorii sistemelor de transport din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene.

(4) Doar un singur operator al pieţei energiei electrice poate fi desemnat OPEED, cu excepţia cazului în care, în urma unei evaluări efectuate în conformitate cu art.95 alin.(1), Agenţia constată existenţa premiselor pentru eliminarea monopolului legal asupra serviciilor de tranzacţionare şi, respectiv, pentru desemnarea a mai mult de un OPEED în zona de ofertare din Republica Moldova.

(5) Costurile aferente funcţiei de cuplare unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice se recuperează prin tarifele pentru operarea pieţei energiei electrice aprobate de Agenţie în conformitate cu art.93 alin.(6).

(6) Agenţia monitorizează respectarea de către OPEED a criteriilor de desemnare stabilite la alin.(3) şi, în caz de nerespectare a conformităţii, revocă statutul de OPEED în condiţiile alin.(7). În acest scop, Agenţia cooperează şi face schimb continuu de informaţii cu autorităţile de desemnare a OPEED din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene.

(7) În cazul în care OPEED nu îşi menţine conformitatea cu criteriile stabilite la alin.(3) şi nu poate restabili conformitatea în termen de 6 luni de la primirea din partea Agenţiei a unei notificări cu privire la nerespectarea conformităţii, Agenţia revocă statutul de OPEED. Agenţia notifică autorităţile de desemnare din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre al Uniunii Europene în care activează respectivul OPEED cu privire la nerespectarea conformităţii, de asemenea notifică OPEED despre aceasta.

(8) Hotărârile Agenţiei cu privire la desemnarea OPEED, la revocarea statutului OPEED, precum şi hotărârile cu privire la operarea altor modificări în hotărârea privind desemnarea OPEED trebuie să fie motivate şi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Agenţia transmite hotărârile respective Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(9) OPEED acţionează în calitate de operator al pieţei energiei electrice pe pieţele naţionale sau regionale pentru a efectua, în cooperare cu operatorul sistemului de transport, cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice. OPEED îndeplineşte funcţiile stabilite în prezenta lege şi în liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor.

(10) OPEED din Republica Moldova îndeplineşte funcţia de operator de cuplare a pieţelor împreună cu OPEED-urile din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene. Cooperarea cu OPEED-urile din părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene se limitează strict la ceea ce este necesar pentru proiectarea, punerea în aplicare şi operarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a cuplării unice a pieţelor pentru ziua următoare şi a pieţelor intrazilnice. Exercitarea în comun a funcţiei de operator de cuplare a pieţelor se bazează pe principiul nediscriminării şi garantează faptul că niciun OPEED nu poate beneficia de avantaje economice nejustificate prin participarea la exercitarea acestor funcţii.

(11) În cazul în care liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor stabilesc că OPEED urmează să elaboreze TCM-uri şi să le propună spre aprobare Agenţiei, prevederile art.39 se aplică în mod corespunzător.

(12) În cazurile şi în condiţiile stabilite în liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, OPEED poate delega total sau parţial sarcinile care îi sunt atribuite conform actului normativ de reglementare respectiv. În acest caz, acesta rămâne responsabil pentru asigurarea respectării obligaţiilor pe care le-a delegat persoanei terţe (operatorului delegat), inclusiv pentru asigurarea accesului Agenţiei la informaţiile necesare realizării atribuţiei sale de monitorizare.

(13) OPEED cooperează cu ACER şi furnizează orice informaţii necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ACER în conformitate cu cadrul normativ al Comunităţii Energetice, precum şi întreprinde măsurile şi acţiunile necesare pentru a pune în aplicare opiniile, recomandările şi deciziile ACER. OPEED este în drept să formuleze opinii cu privire la subiectele examinate de ACER în cadrul procedurii de consultare organizate de aceasta. OPEED este în drept să conteste decizia ACER care îl vizează sau decizia ACER care, deşi vizează alte persoane, este de interes direct pentru OPEED, precum şi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru anularea unei decizii emise de ACER sau pentru că ACER nu a întreprins acţiunile necesare în termenele stabilite.

Articolul 95. Eliminarea monopolului legal asupra serviciilor de tranzacţionare

(1) Agenţia efectuează o evaluare a posibilităţii eliminării monopolului legal asupra serviciilor de tranzacţionare prestate de către OPEED la expirarea a 4 ani de la desemnarea OPEED conform art.94. În acest scop, Agenţia efectuează o consultare publică pentru a identifica interesul altor părţi de a presta servicii de tranzacţionare. Agenţia efectuează repetat, la fiecare doi ani, evaluarea posibilităţii eliminării monopolului legal asupra serviciilor de tranzacţionare prestate de către OPEED până la adoptarea unei hotărâri conform alin.(2).

(2) În cazul în care constată interes din partea altor părţi de a presta servicii de tranzacţionare, precum şi existenţa premiselor necesare eliminării monopolului legal existent, Agenţia adoptă hotărârea corespunzătoare şi lansează, în termen de 3 luni de la adoptarea acesteia, un apel de propuneri pentru desemnarea OPEED. Apelul de propuneri se organizează cu respectarea principiilor stabilite la art.94 alin.(2) şi (3). Ulterior, apelurile de propuneri pentru desemnarea OPEED se organizează anual.

(3) Agenţia evaluează dacă candidaţii pentru OPEED îndeplinesc criteriile prevăzute la art.94 alin.(3). Criteriile respective se aplică astfel încât concurenţa între OPEED-uri să fie organizată într-un mod echitabil şi nediscriminatoriu, indiferent dacă în cadrul apelului de propuneri sunt desemnaţi unul sau mai multe OPEED-uri. La luarea deciziei privind desemnarea OPEED trebuie evitată orice discriminare între candidaţi. Agenţia respinge cererea de desemnare a OPEED doar dacă candidatul nu îndeplineşte criteriile stabilite la art.94 alin.(3).

(4) În cazul în care în urma apelului de propuneri organizat de Agenţie în conformitate cu alin.(2) se desemnează un singur OPEED în zona de ofertare a Republicii Moldova, OPEED respectiv aplică tariful pentru operarea pieţei energiei electrice aprobat în conformitate cu art.93 alin.(6).

(5) În cazul în care în zona de ofertare a Republicii Moldova se desemnează cel puţin două OPEED-uri, costurile aferente funcţiei de cuplare unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice se recuperează prin intermediul tarifelor pentru operarea pieţelor de energie electrică stabilite de către OPEED în conformitate cu art.93 alin.(7).

(6) Un OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene este în drept să ofere servicii de tranzacţionare pentru ziua următoare intrazilnice cu livrare în Republica Moldova fără a fi necesară desemnarea acestuia de către Agenţie în calitate de OPEED conform principiilor stabilite la art.94 şi în prezentul articol.

(7) Agenţia monitorizează activitatea tuturor OPEED care efectuează cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare şi/sau a pieţelor intrazilnice, pentru a asigura respectarea de către aceştia a cerinţelor şi obligaţiilor stabilite în prezenta lege, indiferent de locul în care OPEED-urile respective au fost desemnate. Agenţia face schimb continuu de informaţii cu autorităţile responsabile pentru desemnarea OPEED din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre al Uniunii Europene pentru a asigura o monitorizare eficientă a activităţii tuturor OPEED din zona de ofertare a Republicii Moldova.

(8) Un OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene este obligat să notifice Agenţia cu privire la intenţia acestuia de a efectua cuplarea unică a pieţelor pentru ziua următoare sau a pieţelor intrazilnice cu două luni înainte de începerea activităţii respective.

(9) Agenţia refuză serviciile de tranzacţionare ale unui OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene, adoptând o hotărâre în acest sens, în una dintre următoarele situaţii:

a) Agenţia constată existenţa unor obstacole tehnice în ceea ce priveşte livrarea energiei electrice achiziţionate de pe piaţa pentru ziua următoare şi/sau de pe piaţa intrazilnică utilizând serviciile unui OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene, legate de necesitatea de a asigura, în acelaşi timp, atât realizarea obiectivelor prezentei legi în ceea ce priveşte alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, cât şi menţinerea siguranţei în funcţionarea sistemului electroenergetic naţional;

b) regulile de tranzacţionare nu sunt compatibile cu livrarea energiei electrice achiziţionate în baza serviciilor de tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică prestate de un OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene;

c) OPEED activează în condiţii de monopol legal naţional în partea contractantă a Comunităţii Energetice sau în statul membru al Uniunii Europene în care este desemnat.

(10) În cazurile stabilite la alin.(9) lit.a) şi b), hotărârea prin care sunt refuzate serviciile de tranzacţionare ale unui OPEED desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să stabilească modalitatea şi termenul în care obstacolele tehnice identificate pot fi înlăturate sau termenul în care regulile de tranzacţionare naţionale vor deveni compatibile cu serviciile de tranzacţionare.

(11) Agenţia transmite hotărârea specificată la alin.(9), însoţită de argumentele care au stat la baza acestei hotărâri, către OPEED respectiv, către autoritatea de desemnare din partea contractantă a Comunităţii Energetice sau din statul membru al Uniunii Europene în care OPEED respectiv a fost desemnat, precum şi către Secretariatul Comunităţii Energetice, către Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care sunt afectate statele membre ale Uniunii Europene, către Comisia Europeană şi către ACER.

(12) În cazul în care Agenţia constată că un OPEED activ în Republica Moldova, desemnat într-o altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau într-un stat membru al Uniunii Europene, nu asigură îndeplinirea criteriilor stabilite la art.94 alin.(3), aceasta notifică OPEED în cauză cu privire la încălcările constatate. Dacă OPEED nu restabileşte conformitatea cu criteriile respective în termen de 3 luni de la primirea notificării, Agenţia suspendă dreptul de a oferi servicii de tranzacţionare pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică până la restabilirea conformităţii de către OPEED. Agenţia notifică despre acest fapt autoritatea de desemnare din partea contractantă a Comunităţii Energetice sau din statul membru al Uniunii Europene în care OPEED respectiv este desemnat, precum şi Secretariatul Comunităţii Energetice, Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care sunt afectate statele membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană şi ACER.

Articolul 96. Limitele tehnice de preţ pentru ofertare

(1) Pe piaţa angro a energiei electrice nu pot fi impuse limite de preţ care să afecteze formarea liberă a preţurilor, iar preţurile obţinute trebuie să reflecte situaţia reală de pe piaţă. Această prevedere se aplică, printre altele, ofertării şi compensării în toate intervalele de timp şi include energia de echilibrare şi preţurile de dezechilibru, fără a aduce atingere limitelor tehnice de preţ pentru ofertare care pot fi aplicate în intervalul de echilibrare şi în intervalele de timp pentru ziua următoare şi intrazilnice, în conformitate cu alin.(3).

(2) Atunci când piaţa pentru ziua următoare şi piaţa intrazilnică funcţionează în mod izolat, operatorul pieţei energiei electrice urmează să pună în aplicare un mecanism transparent pentru ajustarea automată a limitelor tehnice de preţ pentru ofertare în timp util în cazul în care se preconizează atingerea limitelor stabilite. Limitele superioare ajustate rămân aplicabile până când este necesară majorarea acestora în cadrul mecanismului respectiv.

(3) În contextul cuplării unice a pieţelor de energie electrică, OPEED poate aplica limite armonizate ale preţurilor maxime şi minime de închidere pentru intervalele de timp pentru ziua următoare şi intrazilnice. Limitele respective trebuie să fie suficient de ridicate pentru a nu restricţiona în mod inutil comerţul, să fie aplicate în mod armonizat pe pieţele de energie electrică cuplate din părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene şi să ţină cont de valoarea maximă a pierderilor datorate întreruperii aprovizionării cu energie electrică. OPEED urmează să pună în aplicare un mecanism transparent pentru ajustarea automată a limitelor tehnice de preţ pentru ofertare în timp util în cazul în care se preconizează atingerea limitelor stabilite. Limitele superioare ajustate rămân aplicabile până când este necesară majorarea acestora în cadrul mecanismului respectiv.

(4) Operatorul sistemului de transport nu trebuie să ia niciun fel de măsuri cu scopul de a modifica preţurile pe pieţele angro de energie electrică.

(5) Agenţia identifică politicile şi măsurile aplicate pe teritoriul Republicii Moldova care ar putea contribui în mod indirect la restricţionarea formării preţurilor pe pieţele angro de energie electrică, inclusiv limitarea ofertelor legate de activarea energiei de echilibrare, mecanismele de asigurare a capacităţii, măsurile luate de operatorul sistemului de transport, măsurile îndreptate pentru contestarea rezultatelor pieţei sau pentru prevenirea abuzului de poziţie dominantă, definirea în mod ineficient a zonelor de ofertare.

(6) În cazul în care Agenţia identifică o politică sau o măsură care ar putea contribui la restricţionarea formării preţurilor angro, aceasta ia toate măsurile necesare pentru eliminarea politicii sau a măsurii respective ori, dacă nu este posibil, pentru atenuarea impactului politicii sau a măsurii respective asupra comportamentului de ofertare. Agenţia prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice un raport care descrie în mod detaliat măsurile şi acţiunile care au fost întreprinse sau pe care intenţionează să le întreprindă.

Secţiunea a 2-a

Dispoziţii specifice referitoare la integritatea şi transparenţa pieţelor

angro de energie electrică. Monitorizarea pieţelor de energie electrică

Articolul 97. Interdicţii privind tranzacţiile bazate pe informaţii privilegiate

(1) Persoanelor fizice sau juridice care deţin informaţii privilegiate li se interzice:

a) să folosească aceste informaţii pentru a dobândi, înstrăina sau pentru a încerca să dobândească ori să înstrăineze, pentru sine sau pentru o terţă persoană, în mod direct sau indirect, produse energetice angro la care se referă informaţiile în cauză;

b) să divulge aceste informaţii altei persoane, cu excepţia situaţiei în care divulgarea are loc în temeiul legii sau în cadrul exercitării muncii, profesiei sau a funcţiilor persoanei respective, cu informarea acesteia în legătură cu faptul că informaţiile comunicate sunt privilegiate;

c) să recomande altei persoane să dobândească sau să înstrăineze ori să determine altă persoană să dobândească sau să înstrăineze, în baza informaţiilor privilegiate, produsele energetice angro la care se referă informaţiile în cauză.

(2) Interdicţiile stabilite la alin.(1) se aplică următoarelor persoane care deţin informaţii privilegiate:

a) membrilor organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi;

b) persoanelor care deţin cote în capitalul social al unei întreprinderi;

c) persoanelor care au acces la informaţii privilegiate prin exercitarea muncii, profesiei sau a funcţiilor;

d) persoanelor care au dobândit astfel de informaţii prin activităţi infracţionale;

e) persoanelor care cunosc sau trebuie să cunoască faptul că informaţiile sunt privilegiate.

(3) Prevederile alin.(1) lit.a) şi c) nu se aplică operatorului sistemului de transport la achiziţionarea energiei electrice în vederea asigurării funcţionării sigure şi fiabile a sistemului electroenergetic conform obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prezenta lege.

(4) Prevederile alin.(1)–(3) nu se aplică:

a) tranzacţiilor realizate pentru a achita o obligaţie scadentă de dobândire sau înstrăinare a unor produse energetice angro, în cazul în care această obligaţie decurge dintr-un contract încheiat sau dintr-un ordin de tranzacţionare emis înainte ca persoana vizată să intre în posesia unor informaţii privilegiate;

b) tranzacţiilor realizate de producătorii de energie electrică ai căror scop este de a-şi acoperi pierderile imediate, cauzate de întreruperile neplanificate, dacă fără realizarea acestora participantul la piaţă nu ar putea să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale existente sau dacă astfel de acţiuni sunt întreprinse cu acordul operatorului sistemului de transport implicat în vederea asigurării funcţionării sigure şi fiabile a sistemului electroenergetic. Producătorii de energie electrică care realizează asemenea tranzacţii sunt obligaţi să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la tranzacţiile respective;

c) participanţilor la piaţă care acţionează în conformitate cu Regulamentul privind situaţiile excepţionale în sectorul electroenergetic, cu Planul de acţiuni pentru situaţii excepţionale în sectorul electroenergetic sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, în cazul în care se constată apariţia situaţiei excepţionale, iar aplicarea mecanismelor de piaţă a fost suspendată. În acest caz, Agenţia asigură publicarea informaţiilor privilegiate în conformitate cu prevederile art.98.

(5) În cazul în care persoana care deţine informaţii privilegiate este o persoană juridică, interdicţiile stabilite la alin.(1) se aplică în egală măsură şi persoanelor fizice care participă în numele persoanei juridice respective la luarea deciziei privind realizarea tranzacţiei.

(6) În cazul în care se difuzează informaţii în scop jurnalistic sau ca expresie artistică, o astfel de difuzare a informaţiilor se evaluează ţinându-se cont de actele normative care reglementează libertatea presei şi libertatea de exprimare în alte mijloace media, cu excepţia cazului în care:

a) aceste persoane obţin, direct sau indirect, avantaje sau beneficii ca urmare a diseminării informaţiilor în cauză; sau

b) divulgarea sau difuzarea informaţiilor respective se face cu intenţia de a induce piaţa în eroare cu privire la cererea, oferta sau preţul produselor energetice angro.

Articolul 98. Obligaţia de a publica informaţii privilegiate

(1) Participantul la piaţă este obligat să publice în mod efectiv şi în timp util informaţiile privilegiate deţinute cu privire la activitatea comercială sau la instalaţiile pe care le deţine ori le controlează acesta, întreprinderea-mamă sau o întreprindere înrudită a acestuia sau de ale căror aspecte operaţionale este responsabil în totalitate sau parţial respectivul participant la piaţă, întreprinderea-mamă ori întreprinderea înrudită a acestuia. Se supun publicării informaţiile care se referă la capacitatea şi utilizarea centralelor electrice, a instalaţiilor de stocare a energiei, a instalaţiilor de utilizare sau a reţelelor electrice de transport, inclusiv informaţiile referitoare la indisponibilitatea planificată sau neplanificată a acestora, în conformitate cu criteriile stabilite de Agenţie prin hotărârea adoptată conform alin.(5).

(2) Un participant la piaţă poate amâna în mod excepţional, pe propria răspundere, publicarea unor informaţii privilegiate pentru a nu aduce atingere intereselor sale legitime, cu condiţia că omisiunea în cauză nu induce în eroare publicul, iar participantul la piaţă poate asigura confidenţialitatea respectivelor informaţii şi nu ia decizii cu privire la tranzacţionarea de produse energetice angro pe baza acestor informaţii. Participantul la piaţă este obligat să notifice fără întârziere Agenţia despre acest fapt, cu prezentarea motivelor care justifică amânarea publicării informaţiilor în cauză.

(3) Dacă, în cadrul exercitării obişnuite a muncii, a profesiei sau a funcţiilor sale, un participant la piaţă, un angajat sau un reprezentant al său divulgă informaţii privilegiate referitoare la un produs energetic angro, în conformitate cu art.97 alin.(1) lit.b), respectivul participant la piaţă, angajatul sau reprezentantul acestuia trebuie să se asigure că informaţiile respective sunt publicate în mod efectiv, simultan şi complet. În cazul divulgării neintenţionate, participantul la piaţă este obligat să se asigure că informaţiile sunt publicate în mod efectiv şi complet cât mai repede posibil după respectiva divulgare neintenţionată.

(4) Cerinţa stabilită la alin.(3) nu se aplică în cazul în care persoana care primeşte informaţiile are obligaţia de a păstra confidenţialitatea în conformitate cu actele normative în vigoare, cu dispoziţiile statutare sau cu clauzele contractuale.

(5) Printr-o hotărâre adoptată în acest sens, Agenţia stabileşte criteriile care trebuie întrunite pentru asigurarea respectării obligaţiilor de publicare în mod efectiv, simultan, complet şi în timp util a informaţiilor privilegiate, precum şi modul de publicare a acestora.

(6) Executarea obligaţiilor stabilite la alin.(1) şi (2) nu exonerează participanţii la piaţă de îndeplinirea cerinţelor stabilite în prezenta lege şi în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie privind publicarea informaţiilor, inclusiv în codurile reţelelor electrice şi liniile directoare prevăzute la art.39, în special în ceea ce priveşte termenele şi modul de publicare a acestora.

(7) Prevederile alin.(1) şi (2) nu aduc atingere dreptului participanţilor la piaţă de a amâna divulgarea informaţiilor sensibile privind protecţia infrastructurii critice dacă informaţiile respective sunt considerate secret de stat, secret comercial sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată.

(8) Prevederile alin.(1)–(7) se aplică inclusiv în raport cu operatorul sistemului de transport şi cu operatorul sistemului de distribuţie. În cazul în care operatorului sistemului de transport i s-a acordat o derogare de la obligaţia de a publica anumite informaţii în conformitate cu prezenta lege, operatorul sistemului de transport este exonerat de obligaţia prevăzută la alin.(1) în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor respective.

Articolul 99. Obligaţiile persoanelor care intermediază tranzacţii cu titlu profesional

(1) Orice persoană care intermediază cu titlu profesional tranzacţii cu produse energetice angro este obligată să stabilească şi să menţină mecanisme şi proceduri eficiente pentru a identifica situaţiile de încălcare a cerinţelor stabilite la art.97 şi 100. În cazul în care o persoană care intermediază cu titlu profesional tranzacţii cu produse energetice angro are motive întemeiate să suspecteze că o tranzacţie ar putea încălca prevederile art.97 sau ale art.100, persoana respectivă este obligată să notifice fără întârziere Agenţia despre acest fapt.

(2) Activitatea de intermediere a tranzacţiilor cu titlu profesional presupune prestarea serviciilor de organizare a tranzacţiilor pentru:

a) crearea circumstanţelor necesare sau oferirea de asistenţă părţilor terţe (cumpărător sau vânzător) astfel încât să fie încheiată o tranzacţie angro cu energie electrică (influenţând în mod direct încheierea tranzacţiei); sau

b) oferirea unui instrument sau a unor mijloace care să faciliteze încheierea de tranzacţii cu produse energetice angro de către părţi terţe (cumpărător sau vânzător) şi care nu se limitează doar la furnizarea mijloacelor prin intermediul cărora părţile terţe pot comunica între ele.

Articolul 100. Interzicerea manipulării pieţei energiei electrice

(1) Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieţei energiei electrice.

(2) În sensul prezentei legi, manipularea pieţei energiei electrice include una dintre următoarele acţiuni:

1) efectuarea unei tranzacţii sau emiterea unui ordin de tranzacţionare cu produse energetice angro:

a) care oferă sau este susceptibil de a oferi indicaţii false sau înşelătoare în ceea ce priveşte cererea, oferta sau preţul produselor energetice angro;

b) care stabileşte sau prin care se încearcă stabilirea, în mod artificial, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane care acţionează în mod concertat, a preţului unuia sau al mai multor produse energetice angro, cu excepţia cazului în care persoana care a efectuat tranzacţia sau care a emis ordinul de tranzacţionare demonstrează că motivele care au determinat-o să procedeze astfel sunt legitime şi că respectiva tranzacţie sau respectivul ordin de tranzacţionare este conform cu practicile de piaţă admise pe respectiva piaţă angro de energie electrică;

c) care utilizează sau prin care se încearcă utilizarea unui instrument fictiv sau a unei alte forme de înşelăciune sau abuz de încredere, care transmite sau este de natură să transmită semnale false sau înşelătoare cu privire la cererea, oferta sau preţul produselor energetice angro;

2) difuzarea, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, inclusiv al internetului, sau prin orice alte mijloace, a unor informaţii care oferă ori sunt susceptibile de a oferi semnale false sau înşelătoare cu privire la cererea, oferta sau preţul produselor energetice angro, inclusiv răspândirea de zvonuri şi difuzarea de ştiri false sau înşelătoare, dacă persoana care a difuzat informaţiile ştia sau trebuia să ştie că acestea sunt false sau înşelătoare.

(3) În cazul în care se difuzează informaţii în scop jurnalistic sau ca expresie artistică, o astfel de difuzare a informaţiilor se evaluează ţinând cont de actele normative care reglementează libertatea presei şi libertatea de exprimare în alte mijloace media, cu excepţia cazului în care:

a) aceste persoane obţin, direct sau indirect, avantaje sau beneficii ca urmare a diseminării informaţiilor în cauză; sau

b) divulgarea sau difuzarea informaţiilor respective se face cu intenţia de a induce piaţa în eroare cu privire la cererea, oferta sau preţul produselor energetice angro.

Articolul 101. Promovarea şi monitorizarea concurenţei pe pieţele de energie electrică. Efectuarea investigaţiilor pe pieţele de energie electrică

(1) Agenţia asigură crearea condiţiilor necesare pentru o concurenţă efectivă pe pieţele de energie electrică şi pentru dezvoltarea acestora, inclusiv prin promovarea, în actele sale normative de reglementare, a principiilor echităţii, transparenţei şi nediscriminării.

(2) Agenţia monitorizează pieţele de energie electrică, în special activitatea de tranzacţionare cu produse energetice angro, pentru a detecta şi a preveni tranzacţionarea bazată pe informaţii privilegiate şi manipularea pieţei, precum şi cazurile de abuz de poziţie dominantă pe piaţă. În acest scop, Agenţia colectează informaţii despre posibile încălcări de pe pieţele de energie electrică în conformitate cu prezentul articol, precum şi efectuează investigaţii şi controale în conformitate cu prezenta lege şi cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. Agenţia iniţiază investigaţii sau efectuează controale din oficiu, la sesizarea organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, a unei alte autorităţi publice, inclusiv a Consiliului Concurenţei, la sesizarea Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice sau la cererea depusă de un participant la piaţă. Participanţii la piaţă sunt obligaţi să se abţină de la obstrucţionarea prin orice mijloace a Agenţiei în legătură cu efectuarea controalelor şi a investigaţiilor pe pieţele de energie electrică.

(3) În legătură cu îndeplinirea funcţiei de monitorizare a pieţelor de energie electrică, Agenţia este în drept să solicite, printr-o notificare scrisă, oricărui participant la piaţă sau oricărei dintre părţile care acţionează în numele participanţilor la piaţă, specificate la alin.(4) lit.b)–e), să îi furnizeze informaţiile şi documentele corespunzătoare necesare, aceştia având obligaţia de a coopera cu Agenţia şi de a transmite informaţiile solicitate.

(4) În sensul alin.(3), informaţiile vor fi furnizate de:

a) participantul la piaţă;

b) o parte terţă care acţionează în numele participantului la piaţă;

c) un sistem de raportare a tranzacţiilor;

d) o piaţă organizată, un sistem de corelare a tranzacţiilor sau o altă persoană care intermediază tranzacţii cu titlu profesional;

e) un registru de tranzacţii înregistrat sau recunoscut în temeiul actelor normative care reglementează pieţele financiare, tranzacţiile cu instrumente derivate de energie electrică, contrapărţile centrale şi registrele de tranzacţii.

(5) Informaţiile prevăzute la alin.(3) includ, dar fără a se limita la aceasta, o evidenţă a tranzacţiilor de pe pieţele angro de energie electrică, inclusiv a ordinelor de tranzacţionare.

(6) Agenţia adoptă o hotărâre prin care stabileşte setul de cerinţe cu privire la examinarea denunţurilor şi o publică pe site-ul său web oficial.

(7) Agenţia elaborează şi publică lunar pe site-ul său web oficial raportul de monitorizare a pieţelor de energie electrică, care cuprinde preţurile medii înregistrate, cantităţile tranzacţionate, numărul de participanţi la piaţă şi indicatorii de concentrare a pieţei, inclusiv informaţiile rezultate din activitatea furnizorului central de energie electrică şi a operatorului pieţei energiei electrice.

(8) Agenţia întocmeşte un raport privind pieţele de energie electrică, care este parte integrantă a raportului anual de activitate prevăzut la art.7 alin.(4) şi care conţine informaţii detaliate privind organizarea şi funcţionarea pieţelor de energie electrică, privind nivelul de lichiditate al pieţelor angro, privind tendinţele evoluţiilor înregistrate pe pieţele de energie electrică, precum şi alte informaţii legate de funcţiile Agenţiei privind monitorizarea pieţei energiei electrice.

(9) Agenţia transmite Secretariatului Comunităţii Energetice raportul menţionat la alin.(8) în partea ce ţine de realizarea funcţiilor de monitorizare a pieţelor de energie electrică.

(10) Hotărârile Agenţiei referitoare la investigaţiile şi/sau controalele realizate, precum şi rapoartele privind pieţele de energie electrică se publică pe site-ul web oficial al Agenţiei.

Articolul 102. Atribuţiile Agenţiei la efectuarea investigaţiilor pe pieţele de energie electrică

(1) Agenţia iniţiază investigaţii privind funcţionarea pieţelor de energie electrică din oficiu sau la recepţionarea unei cereri sau a unei sesizări, astfel cum este prevăzut la art.101 alin.(2), cu respectarea principiilor şi a procedurii stabilite în prezenta lege şi în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică.

(2) În cadrul investigaţiei, Agenţia îşi exercită drepturile stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi următoarele drepturi specifice:

a) de a efectua, în comun cu Consiliul Concurenţei, investigaţii pe pieţele de energie electrică;

b) la constatarea circumstanţelor care indică încălcarea sau nerespectarea uneia sau mai multor prevederi ale prezentului capitol şi săvârşirea unei infracţiuni prevăzute în Codul penal, de a informa organele de drept competente cu privire la rezultatele şi finalitatea procedurii administrative desfăşurate în conformitate cu prezenta lege;

c) de a coopera cu autorităţile de reglementare din sectorul financiar, precum şi cu alte autorităţi de reglementare sub egida Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice.

(3) Termenul de efectuare de către Agenţie a unei investigaţii este de până la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a acestuia prin hotărâre motivată a Agenţiei. Rezultatele investigaţiei sunt reflectate într-o hotărâre a Agenţiei, care precizează circumstanţele constatate şi măsurile prescrise. Măsurile respective sunt proporţionale, nediscriminatorii şi transparente şi nu restricţionează comerţul dintre părţile contractante ale Comunităţii Energetice.

(4) Orice acţiune întreprinsă de Agenţie în temeiul prezentului articol trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.

(5) În cazul în care în cadrul investigaţiei se constată circumstanţe care indică o încălcare a Legii concurenţei nr.183/2012, Agenţia sesizează Consiliul Concurenţei.

(6) Prevederile prezentei legi cu privire la efectuarea investigaţiilor de către Agenţie se aplică fără a aduce atingere competenţei generale a Consiliului Concurenţei de a efectua investigaţii în temeiul Legii concurenţei nr.183/2012. Efectuarea investigaţiilor privind cartelurile ţine de competenţa exclusivă a Consiliului Concurenţei.

Articolul 103. Cooperarea la nivel naţional şi regional în contextul monitorizării pieţelor de energie electrică

(1) În legătură cu monitorizarea pieţelor de energie electrică, în conformitate cu prezentul articol şi cu Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, Agenţia cooperează cu autorităţile de reglementare din ţările vecine, din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene, cu Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, cu alte autorităţi de resort, cu organele de drept şi cu autorităţile publice din Republica Moldova, inclusiv cu Consiliul Concurenţei, prin diverse mijloace, care includ, fără a se limita la acestea, schimbul de informaţii şi încheierea, la necesitate, a memorandumurilor de înţelegere.

(2) Agenţia cooperează cu Comisia Naţională a Pieţei Financiare prin schimb de informaţii privind instrumentele derivate de energie electrică şi prin alte mijloace, inclusiv prin încheierea memorandumurilor de înţelegere.

(3) Agenţia informează Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatul Comunităţii Energetice atunci când există motive rezonabile să suspecteze că pe pieţele de energie electrică din Republica Moldova se întreprind sau au fost întreprinse acţiuni care contravin prevederilor prezentului capitol, oferind informaţii cât mai detaliate posibil în legătură cu acţiunile respective.

(4) În cazul în care există bănuieli rezonabile că în altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sunt întreprinse acţiuni care afectează piaţa angro a energiei electrice sau preţurile la produsele energetice angro din Republica Moldova, Agenţia notifică despre acest fapt Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatul Comunităţii Energetice şi solicită luarea măsurilor necesare pentru atenuarea sau eliminarea impactului acţiunilor respective.

(5) Agenţia sesizează Consiliul Concurenţei în cazul în care există motive întemeiate să suspecteze că pe pieţele de energie electrică din Republica Moldova se întreprind sau au fost întreprinse acţiuni care pot constitui o încălcare a Legii concurenţei nr.183/2012, inclusiv în legătură cu potenţiale acţiuni de concentrare economică, precum şi notifică despre acest fapt Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi Secretariatul Comunităţii Energetice.

(6) La sesizarea Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice privind o presupusă încălcare a prevederilor prezentului capitol, Agenţia transmite informaţiile solicitate sau, după caz, iniţiază o investigaţie în legătură cu presupusa încălcare notificată şi întreprinde măsurile necesare pentru remedierea încălcărilor identificate. În cazul în care nu este posibilă prezentarea informaţiilor solicitate în termenele stabilite, Agenţia notifică Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice despre acest fapt, precum şi despre motivele justificative.

(7) Prin derogare de la prevederile alin.(6), Agenţia refuză să dea curs solicitării Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice în unul dintre următoarele cazuri:

a) aceasta ar putea afecta suveranitatea sau securitatea naţională;

b) autorităţile naţionale competente au iniţiat deja o procedură judiciară pentru aceleaşi fapte/acţiuni şi împotriva aceloraşi persoane;

c) instanţa de judecata a pronunţat o hotărâre definitivă şi irevocabilă în privinţa persoanelor respective cu privire la aceleaşi fapte comise.

(8) În cazul refuzului conform alin.(7), Agenţia informează în modul corespunzător Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice, prezentând informaţii detaliate cu privire la procedurile iniţiate sau cu privire la hotărârile adoptate de autorităţile/instanţele de judecată naţionale.

Articolul 104. Nedivulgarea informaţiilor confidenţiale. Transparenţa. Secretul profesional. Protecţia datelor

(1) Agenţia este obligată să se abţină de la divulgarea informaţiilor confidenţiale obţinute în conformitate cu art.98 alin.(2), a informaţiilor obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor stabilite la art.101–103, precum şi a altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, obţinute de Agenţie în cadrul exercitării funcţiei de monitorizare a pieţelor de energie electrică şi în legătură cu aceasta. Agenţia întreprinde măsurile necesare pentru a asigura confidenţialitatea, integritatea şi protecţia informaţiilor respective, precum şi măsurile menite să prevină utilizarea necorespunzătoare a acestor informaţii, inclusiv accesul neautorizat la acestea.

(2) Sub rezerva respectării secretului profesional, Agenţia este în drept să publice o parte din informaţiile pe care le deţine, cu condiţia ca informaţiile confidenţiale din domeniul afacerilor sau alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată care vizează anumiţi participanţi la piaţă sau anumite tranzacţii ori pieţe individuale să nu fie divulgate şi să nu poată fi deduse.

(3) Agenţia pune la dispoziţie, în scopuri ştiinţifice, baza sa de date cu privire la funcţionarea pieţei angro, care conţine informaţii ce nu sunt sensibile din punct de vedere comercial, în conformitate cu cerinţele privind confidenţialitatea informaţiilor stabilite în prezenta lege şi în alte acte normative aplicabile.

(4) Informaţiile indicate la alin.(2) şi (3) se publică sau se prezintă în scopul îmbunătăţirii transparenţei pieţelor de energie electrică şi doar dacă este puţin probabil ca acestea să ducă la denaturarea concurenţei pe piaţa energiei electrice. Agenţia distribuie informaţiile în mod echitabil, în conformitate cu o procedură transparentă, stabilită într-un regulament elaborat şi aprobat de Agenţie, care se publică pe site-ul web oficial al acesteia.

(5) Informaţiile confidenţiale care sunt obţinute sau transmise în conformitate cu prezentul capitol fac obiectul cerinţei privind respectarea secretului profesional.

(6) Obligaţia de păstrare a secretului profesional se aplică:

a) persoanelor care lucrează sau care au lucrat în cadrul şi pentru Agenţie, pentru Consiliul Concurenţei, pentru alte autorităţi publice care au intrat în posesia informaţiilor stabilite la alin.(1);

b) experţilor mandataţi de Agenţie, de Consiliul Concurenţei sau de alte autorităţi publice care obţin informaţii cu caracter confidenţial în conformitate cu prezenta secţiune.

(7) Informaţiile confidenţiale obţinute de către persoanele indicate la alin.(6) în cadrul exercitării funcţiilor lor nu pot fi divulgate niciunei alte persoane sau autorităţi decât într-o formă prescurtată, anonimizată sau agregată, care să nu permită identificarea niciunui participant la piaţă, cu excepţia cazurilor în care obligaţia de divulgare este stabilită expres în prezenta lege sau în alte acte normative.

(8) Agenţia, autorităţile publice sau persoanele care obţin informaţii confidenţiale în conformitate cu prezenta lege sunt în drept să le utilizeze exclusiv în scopul exercitării atribuţiilor stabilite prin prezenta lege. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice sau persoane pot utiliza aceste informaţii doar în scopul pentru care le-au fost furnizate sau în cadrul unor proceduri administrative sau judiciare în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce le revin. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii sau autoritatea publică care a primit informaţiile respective este în drept să le utilizeze în alte scopuri cu condiţia obţinerii acordului Agenţiei, al autorităţilor sau al persoanelor care au comunicat informaţiile respective.

(9) Agenţia elaborează şi adoptă hotărârea cu privire la cerinţele ce ţin de protecţia datelor la colectarea şi prelucrarea informaţiilor în contextul exercitării funcţiei de monitorizare a pieţei energiei electrice, cu respectarea actelor normative care reglementează protecţia datelor.

(10) Prevederile prezentului articol nu împiedică Agenţia să transmită sau să facă schimb de informaţii confidenţiale cu autorităţile relevante din alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice, precum şi din statele membre ale Uniunii Europene, cu condiţia ca aceste informaţii să nu fi fost primite de la o autoritate din altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene, de la Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice sau de la Secretariatul Comunităţii Energetice.

Capitolul VIII

PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ŞI FURNIZAREA ENERGIEI ELECTRICE

Articolul 105. Producerea energiei electrice

(1) Activitatea de producere a energiei electrice este supusă licenţierii în condiţiile stabilite la art.20. Proprietarul centralei electrice de termoficare trebuie să obţină atât licenţa pentru producerea energiei electrice, cât şi licenţa pentru producerea energiei termice în conformitate cu Legea nr.92/2014 cu privire la energia termică şi promovarea cogenerării.

(2) Producătorul este în drept să vândă energia electrică pe pieţele angro de energie electrică. Producătorul este în drept să vândă energie electrică pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice cu condiţia obţinerii şi a licenţei pentru furnizarea energiei electrice.

(3) Producătorul trebuie să respecte cerinţele tehnice de racordare la reţelele electrice, iar calitatea energiei electrice livrate în reţelele electrice trebuie să corespundă parametrilor de calitate stabiliţi.

(4) Obţinerea actelor permisive emise în condiţiile Codului urbanismului şi construcţiilor este obligatorie pentru construcţia tuturor centralelor electrice sau a centralelor electrice de termoficare, precum şi pentru majorarea capacităţii acestora.

(5) Construcţia, exploatarea, întreţinerea, majorarea capacităţii centralelor electrice şi racordarea acestora la reţelele electrice se efectuează în conformitate cu prezentul capitol, cu art.71–73, cu Codul reţelelor electrice cu privire la racordarea la reţelele electrice, cu Regulamentul privind racordarea, precum şi în conformitate cu Codul urbanismului şi construcţiilor.

(6) Autorizarea construcţiei unei centrale electrice noi sau a unei centrale electrice de termoficare noi cu o putere instalată mai mare de 20 MW, precum şi majorarea capacităţii unei centrale electrice existente sau a unei centrale electrice de termoficare existente, în cazul în care puterea instalată cumulată a centralei respective este mai mare de 20 MW, se efectuează prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu art.106.

Articolul 106. Procedura de autorizare pentru noile capacităţi de producere a energiei electrice

(1) Autorizarea construcţiei unei centrale electrice noi sau a unei centrale electrice de termoficare noi cu o putere instalată mai mare de 20 MW, precum şi majorarea capacităţii unei centrale electrice existente sau a unei centrale electrice de termoficare existente, în cazul în care puterea instalată cumulată a centralei respective este mai mare de 20 MW, se efectuează în conformitate cu criteriile şi procedura stabilite printr-un regulament aprobat de Guvern. Autorizaţia se acordă pe baza unor criterii obiective, transparente şi nediscriminatorii. La stabilirea criteriilor corespunzătoare se iau în considerare următoarele:

a) siguranţa şi securitatea instalaţiei electrice, inclusiv impactul acesteia asupra siguranţei şi securităţii sistemului electroenergetic;

b) protecţia sănătăţii şi a siguranţei publice;

c) protecţia mediului;

d) utilizarea terenurilor şi alegerea amplasamentelor;

e) utilizarea terenurilor domeniului public;

f) eficienţa energetică;

g) natura surselor primare;

h) caracteristicile specifice solicitantului, cum ar fi capacităţile tehnice, economice şi financiare;

i) conformitatea cu măsurile privind obligaţiile de serviciu public şi privind protecţia consumatorilor, după caz;

j) contribuţia centralei electrice la îndeplinirea obiectivelor Republicii Moldova în ceea ce priveşte ponderea energiei electrice din surse regenerabile şi contribuţia Republicii Moldova la realizarea obiectivului Comunităţii Energetice pentru anul 2030 cu privire la energia regenerabilă;

k) contribuţia centralei electrice la reducerea emisiilor;

l) alternativele la construirea de noi centrale electrice, cum ar fi consumul dispecerizabil şi stocarea energiei.

(2) Sunt exceptaţi de la procedura de autorizare prevăzută de prezentul articol producătorii care au fost selectaţi câştigători în cadrul unui proces competitiv sau al unei licitaţii organizate în contextul prevederilor prezentei legi, precum şi producătorii eligibili care urmează să instaleze centrale electrice care utilizează surse regenerabile de energie cu o putere instalată mai mare de 20 MW şi care au fost desemnaţi câştigători ai licitaţiei pentru oferirea statutului de producător eligibil mare în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(3) Atunci când Guvernul autorizează construcţia şi majorarea capacităţii centralelor electrice sau a centralelor electrice de termoficare, în conformitate cu prezentul articol, trebuie să se ţină cont de planurile de dezvoltare regională, de planurile de urbanism şi de cele de amenajare a teritoriului, precum şi de standardele tehnice.

(4) Autorizarea construcţiei unei centrale electrice noi sau a unei centrale electrice de termoficare cu o putere instalată mai mare de 20 MW, precum şi majorarea capacităţii unei centrale electrice existente sau a unei centrale electrice de termoficare existente, în cazul în care puterea instalată cumulată este mai mare de 20 MW, pot fi refuzate solicitantului doar din motive obiective, nediscriminatorii şi argumentate corespunzător. Solicitantul este informat cu privire la motivele refuzului.

(5) Solicitantul a cărui cerere a fost refuzată în conformitate cu alin.(4) este în drept să conteste refuzul în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(6) După adoptarea hotărârii Guvernului prevăzute la alin.(1), beneficiarul este obligat să obţină autorizaţia de construire în condiţiile stabilite în Codul urbanismului şi construcţiilor.

Articolul 107. Obligaţiile şi drepturile producătorului

(1) Producătorul este obligat:

a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege, cu respectarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii licenţiate şi a actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie;

b) să instaleze şi să utilizeze echipamente de măsurare care permit măsurarea pe interval ajustabil a cantităţilor de energie electrică livrate în sau extrase din reţelele electrice, precum şi să asigure conectarea lor la sistemul automatizat de măsurare a energiei electrice al operatorului de sistem prin instalarea echipamentului de comunicaţie, să respecte alte obligaţii stabilite în Regulamentul privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale;

c) să exploateze şi să întreţină centrala electrică astfel încât să asigure funcţionarea sigură şi continuă a acesteia;

d) să respecte cerinţele privind protecţia mediului;

e) atunci când participă pe pieţele de energie electrică, să respecte prezenta lege, Regulile pieţei energiei electrice, liniile directoare privind echilibrarea sistemului electroenergetic, alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie şi să nu denatureze concurenţa pe pieţele de energie electrică;

f) să echipeze, să exploateze, să întreţină şi să modernizeze centrala electrică, precum şi instalaţiile conexe utilizate pentru livrarea energiei electrice în reţelele electrice, precum şi să majoreze capacitatea centralei electrice în condiţiile stabilite în prezentul capitol şi în documentele normativ-tehnice aprobate de Agenţie;

g) să pună la dispoziţia operatorului sistemului de transport sau a operatorului sistemului de distribuţie datele necesare pentru exploatarea reţelelor electrice şi pentru gestionarea sistemului electroenergetic;

h) să acorde acces personalului operatorului sistemului de transport sau personalului operatorului sistemului de distribuţie la echipamentele şi instalaţiile sale care sunt utilizate pentru măsurarea energiei electrice şi pentru livrarea energiei electrice în reţelele electrice;

i) să se conformeze indicaţiilor operatorului sistemului de transport sau, după caz, ale operatorului sistemului de distribuţie în legătură cu dirijarea operativ-tehnologică a sistemului electroenergetic;

j) să prezinte Agenţiei rapoarte cu privire la activitatea desfăşurată, precum şi orice alte informaţii solicitate în conformitate cu prezenta lege şi potrivit condiţiilor licenţei;

k) să scoată din exploatare unităţile generatoare dispecerizabile numai cu acordul prealabil al operatorului sistemului de transport.

(2) Producătorii care exploatează centrale electrice pe bază de combustibili fosili sunt obligaţi să menţină rezerve de combustibil la un nivel suficient pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică în condiţiile stabilite de Guvern.

(3) Producătorul care deţine sau operează centrale electrice în care cel puţin o unitate generatoare are o putere instalată de cel puţin 250 MW sau producătorul cu un portofoliu care include centrale electrice cu puterea instalată de cel puţin 400 MW este obligat să păstreze, timp de 5 ani, pentru a prezenta Agenţiei, Consiliului Concurenţei sau Secretariatului Comunităţii Energetice, la cerere, toate informaţiile orare pentru fiecare centrală necesare în vederea verificării deciziilor operaţionale de dispecerizare, precum şi a comportamentului pe bursele de energie electrică, în cadrul licitaţiilor pentru capacităţile de interconectare, pe pieţele de capacitate de rezervă şi pe pieţele contractelor bilaterale. Informaţiile orare pentru fiecare centrală includ, fără a se limita la acestea, datele cu privire la capacitatea de producere disponibilă şi la rezervele angajate, inclusiv alocarea acestor rezerve angajate la nivelul fiecărei centrale electrice individuale în momentul tranzacţionării pe bursa de energie electrică în momentul producerii.

(4) Producătorul îndeplineşte şi alte obligaţii stabilite în prezenta lege, în alte acte normative în domeniu, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(5) Producătorul are următoarele drepturi:

a) să producă energie electrică, cu respectarea parametrilor de calitate, a cerinţelor privind protecţia mediului şi a cerinţelor de securitate prevăzute de lege;

b) să aibă acces la reţelele electrice în mod nediscriminatoriu, în condiţiile prezentei legi;

c) să vândă energia electrică produsă în condiţiile stabilite în prezenta lege;

d) să vândă energia termică produsă în regim de cogenerare;

e) să acceseze măsurile de sprijin stabilite la nivel naţional.

(6) Producătorul are şi alte drepturi stabilite în prezenta lege şi în actele normative în domeniu, inclusiv în actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

Articolul 108. Furnizarea energiei electrice

(1) Furnizarea energiei electrice se realizează de către furnizorii care deţin licenţe pentru furnizarea energiei electrice.

(2) Consumatorii finali au dreptul la furnizarea energiei electrice de către un furnizor la alegere.

(3) Termenii şi condiţiile pentru încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice sunt stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(4) Consumatorii casnici, societăţile comerciale micro şi societăţile comerciale mici au dreptul la furnizarea energiei electrice de către furnizorul serviciului universal în conformitate cu art.114. Consumatorii finali care şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe legate de încetarea activităţii acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorului i-a fost suspendată sau retrasă licenţa ori în alte cazuri în care acesta se află în imposibilitatea de a furniza energie electrică, au dreptul la furnizarea energiei electrice de către furnizorul de ultimă opţiune în conformitate cu art.115.

(5) Furnizorii achiziţionează energie electrică pe pieţele de energie electrică cu respectarea condiţiilor stabilite în prezenta lege. Furnizorul serviciului universal şi furnizorul de ultimă opţiune achiziţionează energie electrică la cele mai mici costuri şi în condiţii transparente şi nediscriminatorii, asigurând, totodată, îndeplinirea cerinţelor de securitate energetică, precum şi fiabilitatea furnizării energiei electrice către consumatorii finali.

(6) Furnizorul serviciului universal şi furnizorul de ultimă opţiune achiziţionează energia electrică pe piaţa contractelor bilaterale, precum şi pe pieţele organizate, inclusiv pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică, cu respectarea condiţiilor de tranzacţionare de pe pieţele respective, în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice. În scopul încheierii contractelor bilaterale pentru achiziţionarea energiei electrice, furnizorul serviciului universal sau furnizorul de ultimă opţiune organizează licitaţii pentru achiziţionarea energiei electrice, în conformitate cu Regulile pieţei energiei electrice, cu excepţia situaţiei în care furnizorul respectiv achiziţionează energie electrică prin intermediul unei platforme de tranzacţionare operate de operatorul pieţei energiei electrice sau în baza obligaţiei prevăzute la art.87 alin.(2). Agenţia monitorizează licitaţiile organizate în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu Regulile pieţei energiei electrice.

(7) Furnizorul serviciului universal şi furnizorul de ultimă opţiune îşi îndeplinesc obligaţiile în limitele teritoriului stabilit de Agenţie conform hotărârii adoptate în acest sens şi încheie, la solicitare, contracte de furnizare a energiei electrice cu orice consumator final care are dreptul la aceste servicii, cu respectarea prezentei legi şi a Regulamentului privind furnizarea energiei electrice.

(8) Termenii şi condiţiile care trebuie respectate la încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice în contextul obligaţiilor de serviciu public privind serviciul universal, privind furnizarea de ultimă opţiune, precum şi clauzele obligatorii care trebuie să fie incluse în contractele respective se stabilesc în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(9) Furnizorul serviciului universal, furnizorul de ultimă opţiune şi furnizorul central de energie electrică sunt în drept să vândă energie electrică în condiţii de piaţă, cu respectarea cerinţei privind ţinerea contabilităţii separate pentru fiecare tip de furnizare.

Articolul 109. Furnizarea energiei electrice bazată pe piaţă

(1) Furnizorii au libertatea de a stabili preţul la care furnizează energie electrică consumatorilor, cu excepţia prevederilor art.114 şi 115. În acest scop se asigură concurenţa efectivă între furnizori.

(2) Consumatorii casnici afectaţi de sărăcie energetică, astfel cum este definită în Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, şi consumatorii vulnerabili sunt protejaţi prin politica socială sau prin alte mijloace decât intervenţiile publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice.

(3) Prin derogare de la alin.(1) şi (2), Guvernul poate aplica intervenţii publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici afectaţi de sărăcie energetică sau consumatorilor vulnerabili, cu condiţia ca acestea să corespundă prevederilor alin.(4)–(6).

(4) Intervenţiile publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice:

a) urmăresc un interes economic general şi nu depăşesc ceea ce este necesar pentru realizarea respectivului interes economic general;

b) sunt clar definite, transparente, nediscriminatorii şi verificabile;

c) garantează accesul egal al întreprinderilor electroenergetice la consumatorii finali;

d) au o durată limitată şi sunt proporţionale în ceea ce priveşte beneficiarii lor;

e) nu generează în mod discriminatoriu costuri suplimentare pentru participanţii la piaţă.

(5) În cazul aplicării intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice în conformitate cu alin.(3), Planul naţional integrat privind energia şi clima, prevăzut la art.7² din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, se completează cu un obiectiv naţional de reducere a sărăciei energetice, indiferent de numărul consumatorilor casnici afectaţi de aceasta. Planul naţional integrat privind energia şi clima stabileşte, de asemenea, obiectivele politicilor şi ale măsurilor existente menite să abordeze sărăcia energetică, inclusiv măsuri de politică socială şi alte programe naţionale relevante.

(6) În cazul aplicării intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice în conformitate cu alin.(3), în rapoartele naţionale integrate privind energia şi clima, prevăzute la art.7³ din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, se includ următoarele informaţii suplimentare:

a) informaţii cu privire la progresul înregistrat în realizarea obiectivului naţional de reducere a sărăciei energetice;

b) informaţii cantitative privind numărul de consumatori casnici afectaţi de sărăcia energetică şi, acolo unde sunt disponibile, informaţii despre politicile şi măsurile de combatere a sărăciei energetice.

(7) În scopul asigurării unei perioade de tranziţie, pentru a stabili o concurenţă efectivă între furnizori în ceea ce priveşte contractele de furnizare a energiei electrice şi pentru a se ajunge la un sistem complet funcţional de stabilire a preţurilor cu amănuntul, bazat pe mecanisme de piaţă, astfel cum este prevăzut la alin.(1), se admite aplicarea de intervenţii publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici şi societăţilor comerciale micro care nu beneficiază de intervenţii publice în temeiul alin.(3).

(8) Intervenţiile publice aplicate în temeiul alin.(7) trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute la alin.(4), precum şi să corespundă următoarelor cerinţe:

a) să fie însoţite de un set de măsuri care să asigure o concurenţă efectivă şi de o metodologie de evaluare a progresului în ceea ce priveşte măsurile respective;

b) să fie stabilite în baza unei metodologii care să asigure un tratament nediscriminatoriu al furnizorilor;

c) să stabilească un preţ care depăşeşte costurile, la un nivel care să permită realizarea unei concurenţe efective în ceea ce priveşte preţurile;

d) să fie concepute astfel încât să reducă la minimum orice impact negativ asupra pieţelor angro de energie electrică;

e) să asigure că toţi beneficiarii unor astfel de intervenţii publice au posibilitatea de a alege oferte competitive pe piaţă şi sunt direct informaţi, cel puţin trimestrial, cu privire la disponibilitatea ofertelor şi a economiilor pe piaţa competitivă, în special cu privire la contractele de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice, de asemenea să asigure că acestora li se oferă asistenţă pentru a trece la o ofertă bazată pe mecanisme de piaţă;

f) să asigure că, în conformitate cu art.77, toţi beneficiarii unor astfel de intervenţii publice au dreptul de a avea sisteme de măsurare inteligente şi că li se oferă astfel de sisteme fără costuri iniţiale suplimentare pentru consumator, precum şi că sunt direct informaţi cu privire la posibilitatea instalării sistemelor de măsurare inteligente şi că li se acordă asistenţa necesară;

g) să nu conducă la subvenţionare încrucişată directă între consumatorii finali cărora li se furnizează energie electrică la preţuri de pe piaţă şi cei cărora li se furnizează energie electrică la preţuri reglementate pentru furnizarea energiei electrice.

(9) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii este obligat să notifice Secretariatul Comunităţii Energetice în legătură cu măsurile luate în conformitate cu alin.(3) şi (7), în termen de o lună de la adoptarea acestora, dar decizia privind intervenţia publică în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice poate fi aplicată imediat. Notificarea trebuie să includă o explicaţie a motivelor pentru care alte instrumente nu au fost suficiente pentru atingerea obiectivului urmărit, o descriere a modului în care criteriile şi cerinţele prevăzute la alin.(4) şi (8) sunt îndeplinite, precum şi o descriere a impactului măsurilor notificate asupra concurenţei. Notificarea trebuie să includă, de asemenea, informaţii privind categoriile de beneficiari, durata măsurilor şi numărul consumatorilor casnici afectaţi de măsurile respective, precum şi o explicaţie a modului în care au fost stabilite preţurile reglementate pentru furnizarea energiei electrice.

(10) Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice un raport privind implementarea prezentului articol, privind necesitatea şi proporţionalitatea intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice conform prezentului articol, precum şi o evaluare a progreselor înregistrate în legătură cu realizarea unei concurenţe efective între furnizori şi cu tranziţia către preţuri bazate pe mecanisme de piaţă. În cazul aplicării intervenţiilor publice în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice conform alin.(7), raportul trebuie să includă informaţii privind respectarea cerinţelor prevăzute la alin.(8), inclusiv privind conformitatea furnizorilor obligaţi să aplice aceste intervenţii, precum şi privind impactul preţurilor reglementate asupra situaţiei financiare a furnizorilor respectivi.

Articolul 110. Reglementările specifice privind furnizarea energiei electrice

În scopul reglementării aspectelor aferente furnizării energiei electrice, Agenţia elaborează şi aprobă Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, care stabileşte cel puţin următoarele:

a) drepturile şi obligaţiile furnizorului şi ale consumatorului final înainte şi după semnarea contractului de furnizare a energiei electrice;

b) procedura de semnare, de modificare şi de rezoluţiune a contractului de furnizare a energiei electrice şi cazurile în care un furnizor poate refuza prestarea de servicii unui consumator final;

c) drepturile şi obligaţiile furnizorului serviciului universal, condiţiile de furnizare a acestui serviciu, inclusiv termenele şi cerinţele minime care trebuie incluse în contractele relevante cu consumatorii finali, precum şi cerinţele pe care consumatorii finali trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la acest serviciu;

d) cazurile şi condiţiile în care are loc furnizarea de ultimă opţiune, drepturile şi obligaţiile furnizorului de ultimă opţiune, termenii şi condiţiile minime care trebuie incluse în contractele relevante cu consumatorii finali, precum şi cerinţele pe care consumatorii finali trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces la serviciul de furnizare de ultimă opţiune;

e) termenii şi condiţiile minime care trebuie incluse în contractul de furnizare a energiei electrice, în special în ceea ce priveşte protecţia drepturilor consumatorilor şi soluţionarea extrajudiciară a litigiilor, precum şi cazurile în care un contract poate fi suspendat sau rezolvit;

f) prevederile specifice cu privire la contractele de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice, precum şi cu privire la contractele de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix;

g) modalitatea de emitere a facturilor şi conţinutul acestora, inclusiv pentru a se asigura posibilitatea comparării ofertelor furnizorilor, precum şi posibilitatea consumatorului final de a-şi selecta metoda de plată în mod corect şi transparent;

h) dreptul furnizorului şi al consumatorului final de a încheia un acord privind eşalonarea datoriilor pentru energia electrică furnizată;

i) cu condiţia respectării prevederilor art.111 alin.(3), dreptul furnizorului de a solicita operatorului de sistem deconectarea instalaţiei de utilizare a consumatorului final de la reţeaua electrică în cazul neachitării facturilor pentru energia electrică, inclusiv în cazul în care consumatorul final a încheiat contract de furnizare a energiei electrice cu un alt furnizor şi are restanţe la plata facturilor pentru energia electrică furnizată de furnizorul care solicită deconectarea, precum şi obligaţia operatorului de sistem privind efectuarea deconectării;

j) cazurile în care furnizorul poate solicita operatorului sistemului de transport sau operatorului sistemului de distribuţie întreruperea livrării energiei electrice către un consumator final sau deconectarea instalaţiilor de utilizare ale acestuia;

k) informaţiile minime pe care furnizorii trebuie să le publice şi să le furnizeze gratuit consumatorilor finali;

l) indicatorii de calitate cu privire la activitatea de furnizare a energiei electrice şi modalitatea în care urmează să fie compensaţi consumatorii finali în cazul în care nu sunt respectaţi indicatorii de calitate respectivi;

m) regulile de gestionare, schimb şi stocare a datelor, precum şi procedurile de acces la date, în conformitate cu art.78 şi cu prevederile actelor normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal.

Articolul 111. Funcţiile şi obligaţiile furnizorului

(1) La desfăşurarea activităţii licenţiate, furnizorul este obligat să respecte prevederile prezentei legi şi actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, precum şi să asigure continuitatea furnizării energiei electrice la parametrii de calitate stabiliţi şi în conformitate cu clauzele contractelor de furnizare a energiei electrice încheiate cu consumatorii finali.

(2) Furnizorii de energie electrică au următoarele obligaţii:

a) să informeze consumatorii finali cu privire la preţurile practicate, precum şi cu privire la termenii şi condiţiile standard stabilite în contractele de furnizare a energiei electrice;

b) să informeze consumatorii finali cu privire la modalităţile de plată şi la posibilele consecinţe în cazul neachitării facturilor pentru energia electrică consumată, precum şi cu privire la situaţiile în care sunt în drept să solicite consumatorilor finali plata preventivă pentru energia electrică furnizată acestora;

c) să informeze consumatorii finali cu privire la dreptul de schimbare a furnizorului şi cu privire la dreptul acestora de a primi, în termen de cel mult două săptămâni de la schimbarea furnizorului, o factură finală de plată pentru energia electrică consumată, în conformitate cu art.121, precum şi alte informaţii ce ţin de procedura de schimbare a furnizorului;

d) să informeze consumatorii finali în ceea ce priveşte modalităţile de depunere a reclamaţiilor, termenele de soluţionare a reclamaţiilor, modalităţile de soluţionare pe cale extrajudiciară a litigiilor, precum şi cu privire la despăgubirile care urmează să fie plătite consumatorilor finali de către furnizor în cazul încălcării obligaţiilor sale;

e) să informeze consumatorii finali cu privire la metodele de comunicare a informaţiilor privind consumul efectiv de energie electrică al acestora;

f) să informeze consumatorii finali cu privire la dreptul şi condiţiile în care pot beneficia de serviciul universal sau de furnizarea de ultimă opţiune;

g) să informeze consumatorii finali, în special la semnarea contractului de furnizare a energiei electrice, cu privire la eligibilitatea acestora pentru încadrarea în una dintre categoriile de consumatori vulnerabili;

h) să îndeplinească obligaţiile de serviciu public care le sunt impuse în conformitate cu art.17;

i) să prezinte consumatorilor finali şi alte informaţii şi să îndeplinească şi alte obligaţii prevăzute în prezenta lege, în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice şi în alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(3) Furnizorii au obligaţia de a informa în mod corespunzător consumatorii casnici, cu suficient timp înainte de orice deconectare planificată a instalaţiei de utilizare, cu privire la măsurile alternative deconectării. Aceste măsuri alternative pot include surse de sprijin pentru evitarea deconectării instalaţiei de utilizare, sisteme de plată anticipată, audituri energetice, servicii de consultanţă în domeniul energiei, planuri alternative de plată, consiliere în vederea gestionării datoriilor sau moratorii privind deconectarea instalaţiei de utilizare şi nu trebuie să prevadă costuri suplimentare pentru consumatorii finali care se confruntă cu riscul deconectării instalaţiei de utilizare.

(4) Furnizorii sunt în drept să solicite consumatorilor finali plata preventivă pentru energia electrică furnizată acestora, conform estimărilor pe baza consumului probabil, în cazurile şi în modul stabilite în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(5) Furnizorii sunt obligaţi să întreprindă măsurile necesare pentru acordarea asistenţei consumatorilor finali şi pentru asigurarea respectării drepturilor şi a intereselor acestora, precum şi pentru examinarea reclamaţiilor depuse de aceştia, inclusiv pentru soluţionarea litigiilor pe cale extrajudiciară. În acest scop, fiecare furnizor trebuie să dispună de centre de deservire a consumatorilor finali.

(6) Furnizorul serviciului universal şi furnizorul de ultimă opţiune sunt obligaţi să înfiinţeze şi să asigure funcţionarea unui serviciu telefonic, precum şi să asigure că centrele de deservire ale consumatorilor finali funcţionează conform programului de lucru de cel puţin 5 zile pe săptămână a câte 8 ore pe zi. Personalul responsabil de examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali trebuie să dispună de dreptul real de a lua decizii în numele furnizorului şi de posibilitatea de a colabora cu operatorii de sistem în vederea soluţionării problemelor abordate de consumatorii finali, iar prezentarea informaţiilor solicitate, gestionarea cererilor şi a reclamaţiilor consumatorilor finali, programarea întâlnirilor cu reprezentanţii furnizorului trebuie să fie posibile inclusiv prin telefon şi e-mail.

(7) Furnizorii trebuie să dispună de personal calificat necesar pentru a se asigura că furnizarea energiei electrice către consumatorii finali este asigurată în conformitate cu indicatorii de calitate stabiliţi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice şi în contractele de furnizare a energiei electrice.

(8) Informaţiile cu privire la drepturile consumatorilor finali, inclusiv informaţiile cu privire la examinarea reclamaţiilor şi informaţiile cu privire la conţinutul contractului de furnizare a energiei electrice, prevăzute la art.118 alin.(1), se publică pe site-urile web ale furnizorilor şi se actualizează periodic. Informaţiile cu privire la drepturile consumatorilor în legătură cu examinarea reclamaţiilor, precum şi adresele site-urilor web ale furnizorilor unde se publică informaţiile prevăzute în prezentul alineat se includ în factură.

(9) Anual, până la data de 30 aprilie, fiecare furnizor întocmeşte şi prezintă Agenţiei un raport privind activitatea sa din anul precedent. Raportul respectiv se publică pe site-ul web al furnizorului.

Articolul 112. Factura şi informaţiile de facturare

(1) Pentru energia electrică furnizată, fiecare furnizor emite o factură în conformitate cu cerinţele stabilite în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice. Furnizorul include în factură costurile suportate în legătură cu prestarea serviciilor de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice către respectivul consumator. Furnizorul include în factură şi taxele stabilite prin lege.

(2) Furnizorul se asigură că facturile şi informaţiile de facturare sunt exacte, clare, concise, uşor de înţeles şi de utilizat şi că acestea sunt prezentate într-o manieră care să faciliteze compararea de către consumatorii finali. La cerere, consumatorii finali primesc o explicaţie clară şi uşor de înţeles cu privire la modul de calculare a valorii facturii, în special în cazul în care aceasta nu se bazează pe consumul real de energie electrică. Facturile şi informaţiile de facturare se prezintă consumatorilor finali gratuit.

(3) Furnizorii oferă consumatorilor finali opţiunea de a primi în mod electronic facturile şi informaţiile de facturare, precum şi modalităţi flexibile pentru plata efectivă a facturilor.

(4) Furnizorul este obligat să ofere consumatorilor finali posibilitatea de a plăti factura pentru consumul de energie electrică prin mai multe modalităţi de plată, aplicate acestora în mod nediscriminatoriu. Orice diferenţă în ceea ce priveşte tarifele aferente metodelor de plată sau sistemelor de plată în avans trebuie să fie obiectivă, nediscriminatorie şi proporţională şi să nu depăşească cheltuielile directe suportate de beneficiarul plăţii pentru utilizarea unei anumite metode de plată sau a unui sistem de plată în avans. Consumatorii casnici care au acces la sistemele de plată în avans nu trebuie să fie dezavantajaţi de aceste sisteme de plată.

(5) În cazul în care contractul de furnizare a energiei electrice prevede o modificare viitoare a produsului sau a preţului ori o reducere, acest lucru se indică în factură, împreună cu data la care are loc modificarea sau reducerea.

(6) Alte cerinţe minime privind conţinutul facturii şi prezentarea informaţiilor de facturare se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

Articolul 113. Instrumente de comparare

(1) Consumatorii casnici, societăţile comerciale micro şi mici cu un consum anual preconizat mai mic de 100 000 kWh au acces gratuit la cel puţin un instrument de comparare a ofertelor furnizorilor (în continuare – instrument de comparare), inclusiv a ofertelor pentru contractele de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice.

(2) Instrumentul de comparare trebuie să corespundă cel puţin următoarelor cerinţe:

a) să fie independent de participanţii la piaţă şi să asigure faptul că întreprinderile electroenergetice beneficiază de un tratament egal în rezultatele căutărilor;

b) să indice în mod clar proprietarul acestuia, precum şi persoana fizică sau juridică ce operează şi controlează instrumentul respectiv, de asemenea oferă informaţii cu privire la modul de finanţare;

c) să stabilească criterii clare şi obiective pe care se bazează compararea, inclusiv serviciile, şi să le publice;

d) să utilizeze un limbaj clar şi lipsit de ambiguitate;

e) să furnizeze informaţii exacte şi actualizate şi să indice momentul ultimei actualizări;

f) să fie accesibil persoanelor cu dizabilităţi, fiind uşor de identificat, funcţional, uşor de înţeles şi robust;

g) să pună la dispoziţie o procedură eficace pentru raportarea informaţiilor incorecte cu privire la ofertele publicate;

h) să realizeze comparaţii, limitând datele cu caracter personal solicitate la datele strict necesare pentru comparaţie;

i) să includă criterii comparative referitoare la natura serviciilor oferite de furnizori.

(3) Agenţia trebuie să dezvolte un instrument de comparare, astfel cum e prevăzut la alin.(1) şi care îndeplineşte cerinţele stabilite la alin.(2), care să acopere întreaga piaţă cu amănuntul a energiei electrice din Republica Moldova. Prevederile acestui alineat nu aduc atingere dreptului altor entităţi, inclusiv al companiilor private şi al autorităţilor sau instituţiilor publice, de a dezvolta şi implementa, în conformitate cu alin.(4), instrumente de comparare care să acopere piaţa cu amănuntul a energiei electrice.

(4) Persoanele juridice, altele decât Agenţia, au dreptul de a dezvolta instrumente de comparare proprii cu condiţia respectării cerinţelor stabilite la alin.(2). Instrumentele de comparare dezvoltate de acestea trebuie să fie certificate cu marcă de încredere, acordată de Agenţie în mod nediscriminatoriu, la cerere. Agenţia monitorizează respectarea de către dezvoltatorul instrumentului de comparare, certificat cu marcă de încredere, a cerinţelor stabilite în prezentul articol.

(5) În cazul în care pe piaţa cu amănuntul a energiei electrice există mai multe instrumente de comparare, acestea trebuie să includă o gamă cât mai cuprinzătoare posibil de oferte de energie electrică, care să reflecte o parte semnificativă a pieţei. În cazul în care un instrument de comparare nu acoperă integral piaţa, acesta trebuie să conţină o declaraţie clară în acest sens, afişată anterior prezentării rezultatelor.

(6) Furnizorii sunt obligaţi să includă în facturile emise pentru energia electrică furnizată informaţii despre instrumentul de comparare dezvoltat de Agenţie. Furnizorii pot include în facturile emise şi referinţe la alte instrumente de comparare disponibile.

Articolul 114. Serviciul universal

(1) Consumatorii casnici, societăţile comerciale micro şi societăţile comerciale mici au dreptul de a fi aprovizionaţi cu energie electrică de către furnizorul serviciului universal, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliţi şi la preţuri determinate conform prezentului articol, uşor comparabile, transparente şi nediscriminatorii. Prevederile prezentului alineat nu îi împiedică pe consumatorii finali să îşi exercite dreptul privind alegerea şi schimbarea în mod liber a furnizorului, conform art.117.

(2) În limitele teritoriului autorizat prin licenţă pentru desfăşurarea activităţii unui operator al sistemului de distribuţie, Agenţia poate impune unuia sau mai multor furnizori obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal consumatorilor finali prevăzuţi la alin.(1), prin hotărâre adoptată în conformitate cu prevederile art.17 şi în baza unor criterii prestabilite de eligibilitate şi de selectare competitive, transparente şi nediscriminatorii, prevăzute în Regulamentul privind impunerea obligaţiilor de serviciu public, aprobat de Agenţie.

(3) În cazul în care în urma procedurii competitive prevăzute la alin.(2) nu este selectat furnizorul serviciului universal, Agenţia desemnează, prin hotărâre, un furnizor al serviciului universal pentru o perioadă care nu poate depăşi 3 ani şi aprobă preţul reglementat de furnizare. Agenţia impune obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal furnizorului care îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) operează activ pe pieţele de energie electrică din Republica Moldova;

b) are unul dintre cele mai mari venituri din activitatea de furnizare a energiei electrice pe pieţele de energie electrică din Republica Moldova în anul calendaristic anterior celui în care are loc procedura de desemnare;

c) este separat de activităţi care au legătură cu transportul sau distribuţia energiei electrice;

d) alte cerinţe stabilite în Regulamentul privind impunerea obligaţiilor de serviciu public.

(4) Drepturile şi obligaţiile furnizorului serviciului universal, precum şi termenele şi condiţiile în care urmează să fie furnizat serviciul universal se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice. La accesarea serviciului universal, consumatorii finali trebuie să fie informaţi cu privire la drepturile care le revin în calitate de beneficiari ai serviciului respectiv.

(5) Furnizorul serviciului universal trebuie să includă în facturile emise informaţii despre dreptul consumatorilor finali privind alegerea şi schimbarea în mod liber a furnizorului.

(6) La încheierea contractului de furnizare a energiei electrice cu furnizorul serviciului universal, consumatorul final este în drept să aleagă între tarif monom, tarif binom sau preţuri diferenţiate în funcţie de orele de consum, cu condiţia ca tariful binom sau preţurile diferenţiate în funcţie de orele de consum să fie aprobate de Agenţie la constatarea existentei premiselor necesare pe piaţa energiei electrice. La expirarea termenului de 12 luni de la data alegerii unui anumit tip de preţ, consumatorul final are dreptul de a renegocia tipul preţului la care urmează să i se furnizeze energia electrică în condiţiile prevăzute în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(7) În cazul în care o societate comercială micro sau o societate comercială mică recurge la rezoluţiunea contractului de furnizare a energiei electrice cu furnizorul serviciului universal, inclusiv în scopul încheierii unui contract de furnizare a energiei electrice în condiţii negociate, revenirea acesteia la serviciul universal poate fi condiţionată de îndeplinirea anumitor cerinţe stabilite în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(8) Agenţia revocă, prin hotărâre, obligaţia de serviciu public stabilită în conformitate cu prezentul articol în unul dintre următoarele cazuri:

a) furnizorul căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal refuză să îndeplinească obligaţia respectivă;

b) furnizorul căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal îndeplineşte obligaţia respectivă în mod defectuos, cu excepţia situaţiei în care acest fapt nu îi este imputabil;

c) furnizorului căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal i-a fost suspendată sau retrasă licenţa pentru furnizarea energiei electrice.

(9) Anual, până la data de 30 aprilie, furnizorul serviciului universal elaborează şi prezintă Agenţiei un raport privind activitatea desfăşurată în anul precedent în legătură cu prestarea serviciului universal. Raportul respectiv se publică pe site-ul web al furnizorului serviciului universal.

Articolul 115. Furnizarea de ultimă opţiune

(1) Consumatorii finali care, pentru motive imputabile furnizorului, nu mai beneficiază de serviciile acestuia (furnizorul îşi încetează activitatea, inclusiv în cazul în care i-a fost suspendată sau retrasă licenţa ori în alte cazuri în care acesta se află în imposibilitatea de a furniza energie electrică) au dreptul la furnizarea energiei electrice de către furnizorul de ultimă opţiune, conform parametrilor de calitate stabiliţi şi la preţuri determinate conform prezentului articol, uşor comparabile, transparente şi nediscriminatorii. Furnizorul de ultimă opţiune asigură continuitatea furnizării fără întrerupere a energiei electrice către consumatorii finali respectivi pentru perioada necesară încheierii contractelor de furnizare a energiei electrice cu furnizorii noi. Consumatorii finali sunt în drept să beneficieze de furnizare de ultimă opţiune pentru o perioadă de cel puţin 6 luni. Principiul stabilit în prezentul alineat nu poate fi interpretat în sensul descurajării consumatorilor finali de a face uz de dreptul lor privind alegerea şi schimbarea în mod liber a furnizorului.

(2) Agenţia poate impune unuia sau mai multor furnizori obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune, prin hotărâre adoptată în conformitate cu prevederile art.17 şi în baza unor criterii prestabilite de eligibilitate şi de selectare competitive, transparente şi nediscriminatorii, prevăzute în Regulamentul privind impunerea obligaţiilor de serviciu public. Prin hotărârea adoptată în acest sens, Agenţia stabileşte condiţii şi cerinţe specifice cu privire la îndeplinirea obligaţiei de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, disponibilitatea surselor de furnizare a cantităţilor de energie electrică necesare pentru a asigura îndeplinirea obligaţiei de serviciu public respective. Agenţia poate impune furnizorilor serviciului universal obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune.

(3) În cazul în care în urma procedurii competitive prevăzute la alin.(2) nu este selectat furnizorul de ultimă opţiune, Agenţia desemnează, prin hotărâre, un furnizor de ultimă opţiune pentru o perioadă care nu va depăşi 3 ani şi aprobă preţul reglementat pentru furnizarea energiei electrice. După examinarea circumstanţelor existente, Agenţia impune obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune furnizorului serviciului universal sau altui furnizor care îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) operează activ pe pieţele de energie electrică din Republica Moldova;

c) este separat de activităţi care au legătură cu transportul sau distribuţia energiei electrice;

d) demonstrează, prin documente de confirmare, disponibilitatea contractării surselor de aprovizionare cu energie electrică în cantităţile necesare;

e) alte cerinţe stabilite în Regulamentul privind impunerea obligaţiilor de serviciu public.

(4) Furnizorul care îşi încetează activitatea, inclusiv în cazurile specificate la alin.(1), este obligat să notifice Agenţia în conformitate cu prevederile art.21 alin.(6) sau (7).

(5) La primirea notificării prevăzute la alin.(4), Agenţia identifică furnizorul de ultimă opţiune care îşi desfăşoară activitatea în limitele teritoriului în care se află locurile de consum ale consumatorilor finali respectivi şi adoptă hotărârea privind asigurarea furnizării de ultimă opţiune consumatorilor finali deserviţi de furnizorul care îşi încetează activitatea, inclusiv în cazurile specificate la alin.(1). Furnizorul de ultimă opţiune preia, în baza hotărârii Agenţiei, furnizarea către consumatorii finali ai furnizorului care îşi încetează activitatea fără a fi necesară prezentarea unei cereri de către consumatori finali respectivi.

(6) Furnizorul care îşi încetează activitatea, inclusiv în cazurile specificate la alin.(1), este obligat să notifice, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte, operatorul de sistem care deserveşte consumatorii finali respectivi cu privire la data încetării furnizării energiei electrice şi cu privire la trecerea acestora către furnizorul de ultimă opţiune indicat în hotărârea Agenţiei adoptată conform alin.(5).

(7) În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii notificării prevăzute la alin.(6), operatorul de sistem prezintă Agenţiei şi furnizorului de ultimă opţiune informaţii despre consumatorii finali care urmează să fie preluaţi de furnizorul de ultimă opţiune.

(8) În cazul furnizării de ultimă opţiune, contractul de furnizare a energiei electrice intră în vigoare din ziua în care se stabileşte şi se asigură furnizarea fizică a energiei electrice către consumatorul final. Furnizorul de ultimă opţiune pune la dispoziţia consumatorului final contractul de furnizare a energiei electrice, în formă scrisă, în termen de cel mult 8 zile de la data începerii furnizării de ultimă opţiune.

(9) Pe durata termenului prevăzut la alin.(1), consumatorul final care beneficiază de furnizare de ultimă opţiune este încurajat să accepte o ofertă de furnizare bazată pe mecanisme de piaţă cu un furnizor ales de acesta sau să solicite prestarea serviciului universal în condiţiile stabilite la art.114.

(10) Agenţia revocă, prin hotărâre, obligaţia de serviciu public stabilită conform prezentului articol în unul dintre următoarele cazuri:

a) furnizorul căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune refuză să îndeplinească obligaţia respectivă;

b) furnizorul căruia i-a fost impusă obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune îndeplineşte obligaţia respectivă în mod defectuos, cu excepţia situaţiei în care acest fapt nu îi este imputabil;

c) furnizorului căruia i s-a impus obligaţia de serviciu public privind furnizarea de ultimă opţiune i-a fost suspendată sau retrasă licenţa pentru furnizarea energiei electrice.

(11) Procedura de ieşire a unui furnizor de pe piaţa energiei electrice, indiferent de forma sau cauzele acesteia, precum şi procedura de preluare a furnizării către consumatorii finali de către furnizorul de ultimă opţiune, drepturile şi obligaţiile furnizorului de ultimă opţiune, termenii şi condiţiile contractului de furnizare a energiei electrice se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(12) Furnizorul de ultimă opţiune ţine evidenţe separate pe categorii de consumatori finali şi întocmeşte rapoarte separate pentru furnizarea de ultimă opţiune.

(13) Anual, până la data de 30 aprilie, furnizorul de ultimă opţiune elaborează şi transmite Agenţiei un raport privind activitatea desfăşurată în anul precedent în legătură cu furnizarea de ultimă opţiune. Raportul respectiv trebuie să conţină informaţii privind numărul consumatorilor finali care au beneficiat de furnizarea de ultimă opţiune, privind cantitatea de energie electrică furnizată, precum şi privind durata medie a furnizării energiei electrice în contextul obligaţiei de serviciu public în cauză. Raportul se publică pe site-ul web al furnizorului de ultimă opţiune respectiv.

Articolul 116. Păstrarea şi prezentarea informaţiei de către furnizor

(1) Furnizorul este obligat să păstreze pentru o perioadă de cel puţin 5 ani informaţiile şi documentele cu privire la toate tranzacţiile aferente contractelor de furnizare a energiei electrice şi instrumentelor derivate de energie electrică, încheiate cu consumatorii angro şi cu operatorii de sistem, şi să le prezinte, la cerere, Agenţiei, Consiliului Concurenţei, autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi Secretariatului Comunităţii Energetice.

(2) Informaţiile care se păstrează în conformitate cu alin.(1) trebuie să conţină detalii despre tranzacţiile efectuate, precum durata, regulile de livrare şi decontare, cantităţile, datele şi termenele de executare, preţurile de tranzacţionare, mijloacele de identificare a consumatorilor angro în cauză, precum şi informaţii specifice cu privire la toate contractele de furnizare a energiei electrice neexecutate şi cu privire la instrumentele derivate de energie electrică nedecontate.

(3) Agenţia poate decide să pună la dispoziţia participanţilor la piaţă o parte din informaţiile prevăzute la alin.(2), cu condiţia nedivulgării informaţiilor oficiale cu accesibilitate limitată care vizează anumiţi participanţi la piaţă sau tranzacţii individuale pe pieţele de energie electrică. Prezentul alineat nu se aplică informaţiilor referitoare la instrumentele financiare care intră în sfera de aplicare a actelor normative care reglementează instrumentele financiare.

Capitolul IX

ABILITAREA ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR

Secţiunea 1

Abilitarea consumatorilor

Articolul 117. Prevederi generale. Drepturile şi obligaţiile consumatorilor finali

(1) Toţi consumatorii finali au dreptul de a-şi alege şi de a schimba, în conformitate cu art.121, în mod liber, furnizorul sau agregatorul.

(2) Consumatorul final are dreptul de a avea simultan mai multe contracte de furnizare a energiei electrice sau acorduri de partajare a energiei şi, în acest scop, consumatorul final are dreptul de a avea mai multe puncte de măsurare şi de facturare acoperite de un singur punct de racordare pentru locul de consum respectiv. În cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, sistemele de măsurare inteligente implementate în conformitate cu art.77 pot fi utilizate pentru a permite consumatorilor finali să deţină simultan mai multe contracte de furnizare a energiei electrice sau mai multe acorduri de partajare a energiei.

(3) În cazul în care consumatorul final încheie mai multe contracte de furnizare a energiei electrice, fiecare furnizor îşi asumă responsabilitatea pentru echilibrare doar la punctele de măsurare şi de facturare la care asigură furnizarea energiei electrice.

(4) Consumatorul final nu poate încheia mai mult de un contract de furnizare a energiei electrice pentru locul/locurile de consum pentru care acesta a încheiat un contract de furnizare a energiei electrice cu furnizorul serviciului universal sau cu furnizorul de ultimă opţiune. Alte cerinţe pe care consumatorul final trebuie să le respecte atunci când alege să încheie mai mult de un contract de furnizare a energiei electrice se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(5) Furnizarea energiei electrice unui consumator final se realizează în baza unui contract de furnizare a energiei electrice, încheiat între consumatorul final şi furnizor. Contractul de furnizare a energiei electrice se semnează în baza ofertei furnizorului prezentate la cererea consumatorului final. Prin derogare de la prevederile art.114 şi 115 şi fără a aduce atingere dreptului consumatorilor finali la contracte de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix pentru o durată de cel puţin un an, furnizorul şi consumatorul final negociază în condiţii de piaţă durata contractului de furnizare a energiei electrice şi preţul energiei electrice furnizate. Furnizorul este obligat să încheie contracte de prestare a serviciului de transport al energiei electrice şi de prestare a serviciului de distribuţie a energiei electrice pentru a asigura livrarea energiei electrice la locul de consum al consumatorului final.

(6) Consumatorul final este în drept să încheie contracte de agregare în conformitate cu prezentul articol şi cu art.120.

(7) Consumatorul final trebuie să cunoască termenii şi condiţiile contractului de furnizare a energiei electrice şi ale contractului de agregare înainte de semnarea acestuia. Furnizorul şi agregatorul informează consumatorul final cu privire la drepturile şi obligaţiile sale înainte de semnarea contractului corespunzător.

(8) Consumatorul final poate autoriza, în baza unui acord, accesul la datele sale de consum pentru furnizorul sau agregatorul cu care a încheiat un contract sau cu care intenţionează să încheie un contract. Operatorul de sistem este obligat să ofere acces la datele consumatorului final în conformitate cu art.78. Nici consumatorul final, nici furnizorii sau agregatorii nu suportă costuri suplimentare pentru acest serviciu.

(9) Consumatorul final primeşte gratuit de la furnizorii sau de la agregatorii cu care a încheiat contracte corespunzătoare facturile pentru serviciile care i-au fost prestate, împreună cu informaţiile care justifică preţurile. Consumatorul final are dreptul să solicite furnizorului să îi prezinte gratuit informaţiile despre istoricul de consum, despre preţurile la energia electrică şi despre penalităţile calculate şi achitate.

(10) Consumatorul final beneficiază de servicii de calitate şi de o bună gestionare a reclamaţiilor de către furnizorii şi agregatorii săi. Furnizorii şi agregatorii examinează reclamaţiile într-un mod simplu, corect şi prompt. Indicatorii de calitate cu privire la activitatea de furnizare a energiei electrice şi cei cu privire la activitatea de agregare, prevederile referitoare la compensaţiile ce urmează a fi achitate consumatorilor finali în cazul în care nu sunt respectaţi indicatorii de calitate respectivi, precum şi cele referitoare la rambursarea cheltuielilor se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(11) Consumatorul final este obligat să respecte termenii şi condiţiile contractului încheiat cu furnizorul sau agregatorul, precum şi să achite serviciile prestate de furnizor sau de agregator conform condiţiilor contractuale şi în termenele stabilite în factură.

(12) Consumatorii casnici şi societăţile comerciale micro şi mici au dreptul să beneficieze de serviciul universal în conformitate cu art.114. Consumatorii finali care nu mai beneficiază de serviciile furnizorului lor, pentru motive imputabile acestuia, au dreptul de a fi aprovizionaţi cu energie electrică de către furnizorul de ultimă opţiune în condiţiile stabilite la art.115.

(13) Instalaţiile electrice ale consumatorilor finali nu trebuie să pună în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor, integritatea bunurilor şi nu trebuie să provoace perturbări în funcţionarea normală a obiectelor sistemului electroenergetic sau să afecteze aprovizionarea cu energie electrică a altor consumatori finali. Instalaţiile electrice trebuie să corespundă specificaţiilor stabilite în documentele normativ-tehnice în vigoare.

(14) Consumatorii finali au obligaţia de a asigura, în condiţiile prevăzute în Regulamentul privind racordarea, accesul personalului operatorului de sistem care efectuează controlul şi citirea indicaţiilor echipamentelor de măsurare, precum şi care efectuează controlul, întreţinerea şi repararea reţelelor electrice care aparţin operatorului de sistem şi sunt amplasate pe proprietatea consumatorului final. În cazul refuzului nejustificat al consumatorului final de a oferi acces operatorului de sistem la echipamentele de măsurare sau la reţelele electrice ale operatorului de sistem situate pe proprietatea consumatorului final, operatorul de sistem este în drept să deconecteze instalaţiile electrice ale consumatorului final de la reţeaua electrică, cu informarea furnizorului în acest sens. Raporturile dintre consumatorii finali şi operatorii de sistem la ale căror reţele electrice sunt racordate instalaţiile electrice ale consumatorilor finali sunt reglementate de Regulamentul privind racordarea, de Regulamentul privind calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice, precum şi de alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(15) În cazul perturbărilor tehnice sau de altă natură în furnizarea energiei electrice care nu sunt cauzate de instalaţiile sale electrice, consumatorul final are dreptul de a solicita eliminarea acestor perturbări în cel mai mic termen posibil, în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice şi cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice. Întreruperile cauzate de punerea în aplicare a măsurilor luate în cazul apariţiei unei crize de energie electrică nu se consideră perturbări în furnizarea energiei electrice în sensul prezentului alineat.

Articolul 118. Prevederi specifice ale contractului de furnizare a energiei electrice

(1) Furnizarea energiei electrice către consumatorii finali se efectuează numai în baza contractului de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi consumatorul final în conformitate cu prezenta lege şi cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice. Contractul de furnizare a energiei electrice trebuie să prevadă cel puţin următoarele:

a) denumirea şi adresa furnizorului;

b) obiectul contractului, indicatorii de calitate cu privire la activitatea de furnizare a energiei electrice, precum şi termenul pentru racordarea iniţială;

c) mijloacele prin care pot fi obţinute informaţiile actualizate referitoare la preţurile pentru furnizarea energiei electrice, tarifele pentru serviciile de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice, referitoare la alte plăţi pentru serviciile indicate la lit.i), precum şi cele referitoare la pachetele de produse sau servicii;

d) modalitatea de notificare de către furnizor a consumatorului final cu privire la majorarea preţului de furnizare a energiei electrice înainte de aplicarea acestuia;

e) termenele de plată, modalităţile de plată, cazurile în care furnizorul este în drept să impună plata preventivă pentru energia electrică furnizată consumatorilor finali, precum şi măsurile ce pot fi întreprinse de furnizor în cazul nerespectării de către consumatorul final a obligaţiilor contractuale;

f) eventualele compensaţii ce urmează a fi achitate consumatorilor finali în cazul în care nu sunt respectaţi indicatorii de calitate cu privire la activitatea de furnizare a energiei electrice şi situaţiile de rambursare a cheltuielilor, inclusiv în cazul facturilor eronate sau emise cu întârziere;

g) cazurile şi condiţiile de întrerupere a furnizării energiei electrice, de deconectare şi de reconectare la reţelele electrice a instalaţiilor electrice ale consumatorilor finali;

h) modalitatea de iniţiere a procedurii extrajudiciare de soluţionare a litigiilor;

i) tipurile de servicii de întreţinere, dacă sunt oferite;

j) durata contractului de furnizare a energiei electrice, condiţiile de prelungire, modificare, suspendare sau rezoluţiune a contractului respectiv, condiţiile de reluare sau încetare a oferirii produselor sau a serviciilor oferite la pachet şi dacă se percepe plata pentru rezoluţiunea contractului;

k) alte drepturi şi obligaţii ale furnizorului şi ale consumatorului final.

(2) Furnizorul şi consumatorul final pot prevedea în contractul de furnizare a energiei electrice posibilitatea reducerii sarcinii electrice în anumite perioade ale zilei.

(3) Condiţiile contractuale trebuie să fie echitabile şi să fie prezentate potenţialului consumator final înainte de încheierea contractului de furnizare a energiei electrice. În cazul în care contractul de furnizare a energiei electrice se încheie prin reprezentanţi, consumatorul final trebuie notificat în prealabil cu privire la condiţiile contractuale. Consumatorilor finali li se oferă un rezumat al principalelor condiţii contractuale într-un mod vizibil şi într-un limbaj concis şi clar.

(4) Termenii şi condiţiile standard ale contractelor de furnizare a energiei electrice trebuie să fie echitabile şi transparente, precum şi să fie prezentate într-un limbaj clar, simplu şi neechivoc. Se interzice furnizorului să oblige consumatorii finali să prezinte documentaţie excesivă în legătură cu încheierea contractului de furnizare a energiei electrice, să impună consumatorilor finali obligaţii administrative excesive, alte bariere necontractuale în calea exercitării drepturilor consumatorilor finali, precum şi să recurgă la metode de vânzare neloiale sau înşelătoare. Se interzice furnizorului să introducă în contract clauze limitative care interzic sau condiţionează schimbarea furnizorului de către consumatorul final respectiv. Clauzele contractuale care conţin asemenea prevederi sunt nule de drept.

(5) Furnizorul elaborează clauzele contractuale standard ale contractului de furnizare a energiei electrice în conformitate cu prezentul articol şi cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice şi publică aceste clauze pe site-ul său web. Clauzele contractuale standard pot fi detaliate în contract şi completate în anexele contractului. Clauzele contractuale obligatorii ale contractului de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizorul serviciului universal sau furnizorul de ultimă opţiune şi consumatorii finali se aprobă de către Agenţie.

(6) Contractul de furnizare a energiei electrice se încheie doar dacă instalaţiile electrice ale consumatorului final sunt racordate la reţelele electrice cu respectarea normelor de securitate.

(7) În cazul întârzierii plăţii pentru consumul de energie electrică, consumatorii finali plătesc o penalitate în mărime determinată şi în modul stabilit prin contract. Cuantumul penalităţii este negociabil, dar nu poate depăşi rata medie anuală ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda naţională de către băncile comerciale, pentru un an, înregistrată în anul precedent şi publicată în raportul Băncii Naţionale a Moldovei. Cuantumul penalităţii este acelaşi pentru toţi consumatorii finali care încheie acelaşi tip de contract.

(8) Echipamentele de măsurare la locurile de consum ale consumatorilor finali se instalează în conformitate cu cerinţele stabilite la art.76. Consumatorii finali trebuie să păstreze intacte echipamentele de măsurare, cu sigiliile aplicate, şi să se abţină de la orice acţiuni care vizează consumul fraudulos de energie electrică, prin evitarea echipamentului de măsurare sau prin denaturarea indicaţiilor acestuia. Consumatorii finali notifică imediat furnizorul şi operatorul de sistem cu privire la orice defecte depistate în funcţionarea echipamentului de măsurare sau cu privire la încălcarea integrităţii sigiliilor operatorilor de sistem.

(9) În cazul în care se demonstrează că un consumator final a consumat energie electrică prin evitarea echipamentului de măsurare, prin denaturarea indicaţiilor acestuia sau prin alte mijloace de consum al energiei electrice neînregistrat de echipamentul de măsurare, consumatorul final achită contravaloarea energiei electrice consumate, care se determină prin aplicarea sistemului pauşal în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice. Furnizorul este obligat să achite operatorului sistemului de distribuţie plata pentru serviciul de distribuţie aferentă cantităţii de energie electrică facturate consumatorului final în conformitate cu prevederile prezentului alineat.

(10) Furnizorul poate solicita operatorului de sistem deconectarea instalaţiilor electrice ale consumatorilor finali numai în cazurile şi cu respectarea procedurii stabilite în contractul de furnizare a energiei electrice, în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(11) Furnizorul este obligat să notifice consumatorul final despre intenţia de modificare a contractului de furnizare a energiei electrice cu cel puţin două săptămâni înainte sau, în cazul consumatorilor casnici, cu cel puţin o lună înainte de data aplicării modificărilor. Furnizorul este obligat să informeze consumatorul final, în termenul prevăzut în prezentul alineat, în mod direct, transparent şi inteligibil, despre orice modificare a preţului pentru furnizarea energiei electrice, precum şi despre motivele şi precondiţiile care justifică necesitatea ajustării preţului şi întinderea modificării. Furnizorul este obligat, de asemenea, să notifice consumatorul final cu privire la dreptul acestuia de a rezolvi contractul în cazul în care nu acceptă noile condiţii contractuale sau modificarea de preţ. Publicarea pe site-urile web ale furnizorilor şi pe site-ul web oficial al Agenţiei a cererilor furnizorilor privind aprobarea preţurilor reglementate, precum şi a hotărârilor Agenţiei privind aprobarea preţurilor reglementate echivalează cu respectarea de către furnizorii respectivi a obligaţiei de informare stabilite în prezentul alineat.

(12) Furnizorul poate suspenda sau rezolvi unilateral contractul de furnizare a energiei electrice numai în cazurile şi cu respectarea procedurii stabilite în contractul de furnizare a energiei electrice, în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(13) Furnizorul este obligat să depună toată diligenţa pentru soluţionarea pe cale extrajudiciară a neînţelegerilor cu consumatorii finali privind executarea contractelor de furnizare a energiei electrice şi să implementeze un mecanism eficient şi nediscriminatoriu de rambursare a cheltuielilor sau de achitare a compensaţiilor consumatorilor finali.

(14) Pentru întovărăşirile pomicole şi cooperativele de construcţie a garajelor, energia electrică se furnizează în baza unui contract unic, încheiat între întovărăşirea pomicolă sau cooperativa de construcţie a garajelor şi furnizor, dacă asociaţiile de proprietari respective nu au făcut uz de dreptul stabilit la art.69 alin.(11).

Articolul 119. Dreptul la un contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix şi la un contract de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice

(1) Consumatorii finali care au instalat un sistem de măsurare inteligent au dreptul să solicite încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice. Toţi consumatorii finali au dreptul de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix pentru o durată de cel puţin un an.

(2) Fiecare furnizor care are peste 200 000 de consumatori finali oferă, la cererea consumatorului final, opţiunea de a semna un contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix. Pentru a asigura îndeplinirea acestei obligaţii, fiecare furnizor care are peste 200 000 de consumatori finali în prima zi a lunii decembrie şi în prima zi a lunii iunie a fiecărui an trebuie să elaboreze, până la sfârşitul lunii menţionate, termenii şi condiţiile generale ale contractelor de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix pe care le poate oferi consumatorilor finali începând cu luna următoare. Furnizorul publică termenii şi condiţiile respective pe site-ul său web şi le prezintă Agenţiei.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), Agenţia exonerează un furnizor cu mai mult de 200 000 de consumatori finali de obligaţia de a oferi un contract de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) furnizorul oferă doar contracte la preţuri dinamice;

b) scutirea nu are un impact negativ asupra concurenţei;

c) continuă să existe suficiente oferte de contracte de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix pentru consumatorii finali.

(4) Înainte de încheierea sau prelungirea oricărui contract prevăzut la alin.(1), consumatorii finali trebuie să primească un rezumat al principalelor clauze şi condiţii contractuale, într-un mod vizibil şi într-un limbaj clar şi concis. Rezumatul respectiv include drepturile consumatorilor finali menţionate la art.118 şi cel puţin informaţiile privind:

a) preţul total şi componentele acestuia;

b) o explicaţie din care să reiasă dacă preţul este fix, variabil sau dinamic;

c) adresa de e-mail a furnizorului şi informaţii privind linia telefonică de asistenţă pentru consumatorii finali;

d) după caz, plăţile unice, promoţiile, serviciile suplimentare şi reducerile.

(5) Consumatorii finali care au încheiat contracte de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix sunt în drept să participe la partajarea energiei, să ofere servicii de consum dispecerizabil, precum şi să contribuie în mod activ la îndeplinirea necesităţilor de flexibilitate ale sistemului electroenergetic, în condiţiile stabilite în prezenta lege.

(6) Furnizorii oferă informaţiile necesare consumatorilor finali cu privire la avantajele, costurile şi riscurile aferente încheierii contractului de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix sau a contractului de furnizare a energiei la preţuri dinamice, inclusiv cu privire la necesitatea de a avea instalat un echipament corespunzător de măsurare a energiei electrice. Furnizorii nu pot modifica unilateral termenii şi condiţiile contractelor de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix şi nu pot rezolvi aceste contracte înainte de expirarea acestora.

(7) Furnizorii au obligaţia să obţină consimţământul expres al consumatorului final înainte de încheierea cu acesta a unui contract de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice.

(8) Principiile, procedura şi cerinţele care trebuie respectate în legătură cu încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice, precum şi a contractelor de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix, se stabilesc în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(9) Agenţia monitorizează evoluţiile pieţelor de energie electrică, evaluează riscurile pe care le pot implica noile produse şi servicii şi ia măsuri în privinţa practicilor abuzive, precum şi întreprinde măsurile corespunzătoare în cazul în care sunt identificate plăţi pentru rezoluţiunea contractului neadmise în condiţiile stabilite la art.121 alin.(6). Timp de cel puţin 10 ani de la momentul în care devin disponibile contractele de furnizare a energiei electrice la preţuri dinamice, Agenţia monitorizează şi publică un raport anual privind principalele evoluţii ale acestor tipuri de contracte, inclusiv ofertele de pe piaţă şi impactul asupra facturilor consumatorilor finali, precum şi nivelul volatilităţii preţurilor.

Articolul 120. Agregarea

(1) Agregarea are loc în baza unui contract de agregare încheiat între consumatorul final şi agregator.

(2) Consumatorii finali sunt liberi să se angajeze în tranzacţii cu o întreprindere electroenergetică la alegerea lor, inclusiv în legătură cu serviciile de agregare, altele decât furnizarea, independent de contractul de furnizare a energiei electrice.

(3) Consumatorii finali au dreptul să încheie un contract de agregare fără acordul furnizorului lor sau al altor întreprinderi electroenergetice cu care au raporturi contractuale. Odată cu încheierea contractului de agregare şi pe toată perioada de valabilitate a acestuia, drepturile şi obligaţiile consumatorilor finali cu privire la participarea în tranzacţii, compensarea şi formarea preţurilor, precum şi cu privire la decontarea tranzacţiilor legate de furnizarea de servicii de consum dispecerizabil pe pieţele relevante de energie electrică, sunt transferate agregatorului. Cerinţele privind furnizarea de servicii de consum dispecerizabil pe pieţele relevante de energie electrică se stabilesc în codul reţelelor electrice şi în TCM-urile corespunzătoare aprobate de Agenţie.

(4) Agregatorii furnizează consumatorilor finali informaţii complete despre termenii şi condiţiile contractuale pe care le propun.

(5) Contractul de agregare trebuie să cuprindă, cel puţin, informaţii cu privire la părţile contractante, obiectul şi obligaţiile de bază ale părţilor contractante, principiile şi condiţiile de realizare a agregării, modalităţile de decontare, răspunderea părţilor pentru nerespectarea termenilor şi condiţiilor contractuale, modalităţile de comunicare şi de realizare a schimbului de informaţii, măsurile de protecţie a datelor, perioada de valabilitate a contractului, condiţiile de modificare a contractului, precum şi condiţiile de rezoluţiune a contractului.

(6) Agregatorii furnizează gratuit consumatorilor finali, la solicitarea acestora, informaţiile relevante privind consumul dispecerizabil sau privind energia electrică furnizată şi vândută, cel puţin o dată pentru fiecare perioadă de facturare.

(7) Consumatorii finali beneficiază de drepturile prevăzute la alin.(2)–(4) şi (6) în mod nediscriminatoriu sub aspectul costurilor, al efortului şi al timpului. În special, un consumator final nu trebuie să fie supus cerinţelor tehnice sau administrative, procedurilor sau plăţilor discriminatorii din partea furnizorului lor pentru motivul că au încheiat un contract de agregare.

(8) Agregatorul informează operatorul sistemului de transport sau operatorul sistemului de distribuţie la ale cărui reţele electrice sunt racordate instalaţiile electrice ale consumatorului final, precum şi furnizorul consumatorului final respectiv despre încheierea contractului de agregare.

(9) Condiţiile în care se desfăşoară agregarea, inclusiv modelele de agregare, şi raporturile juridice dintre agregatori şi consumatorii finali se stabilesc într-un regulament aprobat de Agenţie.

Articolul 121. Procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului

(1) Dreptul consumatorului final de a schimba furnizorul sau agregatorul se realizează în mod nediscriminatoriu sub aspectul costurilor, al efortului şi al timpului. Procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului de către consumatorul final este reglementată de Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului, care stabileşte, în special:

a) etapele procesului de schimbare a furnizorului sau a agregatorului;

b) condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească noul furnizor sau agregator;

c) drepturile şi obligaţiile noului furnizor sau agregator în raport cu celelalte părţi implicate în procesul de schimbare;

d) drepturile şi obligaţiile actualului furnizor sau agregator în contextul rezoluţiunii contractului de furnizare a energiei electrice sau a contractului de agregare;

e) drepturile şi obligaţiile operatorului de sistem care operează reţelele electrice la care sunt racordate instalaţiile electrice ale consumatorului final;

f) drepturile şi obligaţiile consumatorului final care iniţiază procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului;

g) modalităţile de decontare a obligaţiilor financiare anterioare ale consumatorului final;

h) mecanisme de schimbare colectivă a furnizorului sau a agregatorului, asigurând la maximum protecţia consumatorilor finali pentru evitarea oricăror practici abuzive.

(2) Schimbarea furnizorului sau a agregatorului se efectuează în termen de cel mult 20 de zile, în baza unei cereri depuse de consumatorul final. Procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului poate fi gestionată de către consumatorul final sau de către noul furnizor sau agregator, care acţionează în baza unei împuterniciri acordate de consumatorul final cu respectarea prevederilor Codului civil.

(3) În cazul schimbării furnizorului, operatorul sistemului de transport şi operatorul sistemului de distribuţie este obligat să încheie cu noul furnizor contract de prestare a serviciului de transport al energiei electrice sau de prestare a serviciului de distribuţie a energiei electrice pentru locul/locurile de consum indicate de către consumatorul final. În cazul în care consumatorul final schimbă furnizorul, se aplică principiul "capacitatea urmează consumatorul final".

(4) Schimbarea furnizorului sau a agregatorului nu exonerează consumatorul final de obligaţiile sale contractuale, inclusiv de obligaţiile de plată a facturilor emise de precedentul furnizor sau agregator.

(5) Consumatorul final are dreptul de a solicita furnizorului actual sau agregatorului actual să îi prezinte toate informaţiile şi datele relevante privind consumul de energie electrică.

(6) Consumatorii finali nu pot fi obligaţi să achite vreo plată pentru schimbarea furnizorului sau a agregatorului. Prin derogare de la acest principiu, furnizorul sau agregatorul poate percepe plată pentru rezoluţiunea unilaterală de către consumatorul final a contractului de furnizare a energiei electrice pe durată determinată şi la preţ fix, înainte de ajungerea la termen a acestuia, cu condiţia că obligaţia de achitare a plăţii respective a fost prevăzută în contractul încheiat de consumatorul final în mod voluntar şi a fost comunicată în mod clar şi fără echivoc consumatorului final înainte de încheierea contractului. Plata pentru rezoluţiunea contractului trebuie să fie proporţională şi să nu depăşească pierderile economice directe pe care un furnizor sau un agregator le poate suporta urmare a rezoluţiunii unilaterale a contractului de către un consumator final, inclusiv costurile aferente oricăror investiţii sau servicii care au fost deja furnizate consumatorului final în legătură cu contractul respectiv. Sarcina probei cu privire la pierderile economice directe revine furnizorului sau agregatorului, iar monitorizarea admisibilităţii plăţilor pentru rezoluţiunea contractului este de competenţa Agenţiei.

(7) Furnizorul sau agregatorul actual este obligat să presteze în continuare serviciile în temeiul contractului cu consumatorul final care a iniţiat procesul de schimbare, până la finalizarea procesului de schimbare respectiv. Se interzice furnizorului sau agregatorului actual, precum şi operatorului de sistem să împiedice în vreun mod consumatorul final în procesul de schimbare a furnizorului sau a agregatorului.

(8) Echipamentele de măsurare instalate la locul/locurile de consum ale consumatorului noncasnic care solicită schimbarea furnizorului sau a agregatorului trebuie să permită înregistrarea orară a consumului de energie electrică, să asigure conectarea lor la sistemul automatizat de măsurare a energiei electrice al operatorului de sistem prin instalarea echipamentului de comunicaţie şi să corespundă prevederilor Regulamentului privind măsurarea energiei electrice în scopuri comerciale. Furnizorul sau agregatorul actual este obligat să transmită consumatorului final o factură finală, în termen de cel mult şase săptămâni de la finalizarea schimbării, pe baza indicaţiilor echipamentului de măsurare comunicate acestuia de către operatorul de sistem.

(9) Orice litigiu dintre furnizorul sau agregatorul actual şi consumatorul final care nu implică plăţi restante pentru energia electrică furnizată nu suspendă procesul de schimbare şi nu împiedică încheierea unui contract de furnizare a energiei electrice cu noul furnizor sau a unui contract de agregare cu noul agregator.

(10) Operatorii de sistem, furnizorii şi agregatorii ţin, în mod separat, evidenţa reclamaţiilor referitoare la mecanismul de schimbare a furnizorului sau a agregatorului şi raportează Agenţiei, trimestrial, cu privire la aplicarea şi respectarea Regulamentului privind procedura de schimbare a furnizorului sau a agregatorului.

(11) Consumatorii casnici au dreptul de a participa la mecanisme de schimbare colectivă a furnizorului sau a agregatorului, implementate în condiţii transparente şi nediscriminatorii. Participarea consumatorilor casnici în cadrul mecanismelor de schimbare colectivă a furnizorului sau a agregatorului este deschisă şi voluntară şi nu trebuie să instituie obligaţii directe în raport cu participanţii la mecanismul respectiv în ceea ce priveşte acceptarea unor oferte de furnizare sau de agregare. Se interzice aplicarea oricăror practici abuzive care împiedică schimbarea furnizorului sau a agregatorului de către consumatorul final, precum şi aplicarea de bariere de reglementare sau administrative în acest sens.

Articolul 122. Consumatorii activi

(1) Consumatorii finali au dreptul de a acţiona în calitate de consumatori activi fără a fi supuşi unor plăţi, proceduri şi cerinţe tehnice sau administrative disproporţionate ori discriminatorii sau unor tarife pentru serviciul de transport al energiei electrice sau pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice care nu reflectă costurile.

(2) Drepturile şi obligaţiile consumatorilor activi sunt stabilite în prezenta lege, în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, în Regulamentul privind racordarea, precum şi în alte acte normative de reglementare. Consumatorii activi au următoarele drepturi specifice:

a) să opereze fie direct, fie prin agregare;

b) să vândă energia electrică autoprodusă, inclusiv prin contracte bilaterale;

c) să participe la mecanisme de flexibilitate şi la mecanisme de eficienţă energetică;

d) să delege unor terţi gestionarea instalaţiilor electrice necesare activităţilor lor, inclusiv instalarea, exploatarea, prelucrarea şi păstrarea datelor, fără ca persoana terţă în cauză să fie considerată consumator activ;

e) să achite tarife reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice şi pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, stabilite în mod nediscriminatoriu, transparent şi cu reflectarea costurilor în conformitate cu art.130 şi 131, care contabilizează separat energia electrică livrată în reţeaua electrică şi energia electrică consumată din reţeaua electrică, asigurându-se că aceştia contribuie într-un mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului electroenergetic.

(3) Consumatorii activi poartă răspundere financiară pentru dezechilibrele pe care le generează în sistemul electroenergetic. În acest sens, consumatorii activi acţionează ca părţi responsabile pentru echilibrare sau pot delega responsabilitatea financiară pentru dezechilibrele generate unei părţi responsabile pentru echilibrare. În legătură cu participarea la pieţele de energie electrică, consumatorii activi trebuie să îndeplinească şi alte obligaţii şi cerinţe stabilite în prezenta lege, în Regulile pieţei energiei electrice, precum şi în alte acte normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(4) Consumatorii activi care deţin instalaţii de stocare a energiei:

a) au dreptul de a racorda instalaţiile la reţelele electrice în termenele şi în condiţiile stabilite la art.71–73, precum şi în Regulamentul privind racordarea;

b) nu pot fi obligaţi să plătească taxe duble sau tarife duble legate de accesul la reţeaua electrică pentru energia electrică stocată rămasă în spaţiile lor sau atunci când furnizează servicii de flexibilitate operatorilor de sistem;

c) nu pot fi obligaţi să îndeplinească cerinţe disproporţionate în ceea ce priveşte actele permisive sau achitarea anumitor plăţi;

d) au dreptul de a furniza mai multe servicii simultan, cu condiţia ca acest lucru să fie fezabil din punct de vedere tehnic.

(5) Agenţia stabileşte, printr-o hotărâre bazată pe criterii obiective şi proporţionale, nivelul maxim al capacităţii pe tehnologie de producere pe care consumatorii finali au dreptul să o instaleze în calitate de consumatori activi.

(6) Consumatorii activi pot deveni prosumatori de energie electrică din surse regenerabile/prosumatori de energie electrică din surse regenerabile care acţionează în mod colectiv şi pot beneficia suplimentar de garanţiile şi schemele de sprijin prevăzute în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu condiţia ca aceştia să îndeplinească condiţiile stabilite la art.39¹ din legea menţionată. Consumatorii activi care operează ca prosumatori de energie electrică din surse regenerabile/prosumatori de energie electrică din surse regenerabile care acţionează în mod colectiv nu au dreptul să se angajeze în alte activităţi în afara celor prevăzute de Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Articolul 123. Dreptul la partajarea energiei

(1) Consumatorii casnici, societăţile comerciale micro, mici şi mijlocii, precum şi autorităţile publice au dreptul de a participa la partajarea energiei în calitate de consumatori activi în mod nediscriminatoriu, în limitele zonei geografice a unui operator al sistemului de distribuţie sau în limitele unei alte zone geografice stabilite de Agenţie. Agenţia poate extinde, printr-o hotărâre, lista categoriilor de consumatori finali care au dreptul să beneficieze de partajarea energiei.

(2) Consumatorii activi au dreptul de a partaja între ei energia electrică produsă din surse regenerabile în baza unor acorduri private sau prin intermediul unei persoane juridice. Participarea la partajarea energiei nu trebuie să constituie activitatea comercială sau profesională principală a consumatorilor activi care participă la partajarea energiei.

(3) Consumatorii activi pot desemna un terţ ca organizator al partajării energiei în conformitate cu condiţiile stabilite prin hotărârea Agenţiei.

(4) Partajarea energiei nu se consideră furnizare a energiei electrice şi nu este necesară licenţă în acest scop.

(5) Condiţiile care trebuie îndeplinite pentru participarea la partajarea energiei, drepturile şi obligaţiile consumatorilor activi şi ale altor întreprinderi electroenergetice implicate în realizarea partajării energiei se stabilesc printr-o hotărâre a Agenţiei adoptată în acest sens.

(6) Prevederile prezentului articol nu aduc atingere dreptului consumatorilor finali de a-şi alege furnizorul în conformitate cu art.117 şi nici prevederilor care ţin de furnizarea energiei electrice.

Articolul 124. Consumul dispecerizabil prin agregare

(1) Consumatorii finali, inclusiv cei care oferă consum dispecerizabil prin agregare, au dreptul de a participa pe pieţele de energie electrică şi de a beneficia de un tratament nediscriminatoriu, alături de producători, în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în Regulile pieţei energiei electrice.

(2) La achiziţionarea serviciilor de sistem, operatorii de sistem tratează participanţii la piaţă implicaţi în agregarea consumului dispecerizabil în mod nediscriminatoriu, alături de producători, pe baza capacităţilor lor tehnice.

(3) Agenţia stabileşte, în Regulile pieţei energiei electrice, prevederi specifice cu privire la participarea pe pieţele de energie electrică a consumatorilor finali care oferă servicii de consum dispecerizabil prin agregare, inclusiv, dar fără a se limita la acestea:

a) dreptul agregatorilor, inclusiv dreptul agregatorilor independenţi, de a participa pe pieţele de energie electrică fără acordul altor participanţi la piaţă;

b) reguli nediscriminatorii şi transparente care stabilesc în mod clar atribuţiile şi responsabilităţile întreprinderilor electroenergetice şi ale consumatorilor finali care oferă servicii de consum dispecerizabil prin agregare;

c) reguli şi proceduri nediscriminatorii şi transparente care reglementează schimbul de date între agregatori şi alte întreprinderi electroenergetice, care facilitează accesul la informaţii în condiţii egale şi nediscriminatorii şi asigură în acelaşi timp nedivulgarea informaţiilor sensibile din punct de vedere comercial sau a datelor personale ale consumatorilor finali;

d) interdicţia, în raport cu furnizorii, de a impune plăţi nejustificate, penalităţi sau alte restricţii contractuale consumatorilor finali care au contracte cu agregatori independenţi;

e) un mecanism pentru soluţionarea neînţelegerilor dintre agregatori şi alţi participanţi la piaţă, inclusiv în ceea ce priveşte responsabilitatea pentru echilibrare;

f) responsabilitatea financiară a agregatorilor pentru dezechilibrele pe care le generează în sistemul electroenergetic. În acest sens, aceşti participanţi la piaţă acţionează ca părţi responsabile pentru echilibrare sau deleagă responsabilitatea lor pentru echilibrare unei părţi responsabile pentru echilibrare.

(4) Întreprinderile electroenergetice sau consumatorii finali care oferă servicii de consum dispecerizabil prin agregare sunt obligaţi să plătească compensaţii financiare celorlalţi participanţi la piaţă sau părţilor responsabile pentru echilibrare, dacă acei participanţi la piaţă sau acele părţi responsabile pentru echilibrare sunt direct afectate de activarea consumului dispecerizabil. Aceste compensaţii ar trebui să se limiteze doar la acoperirea costurilor suportate de către furnizorii consumatorilor finali care oferă servicii de consum dispecerizabil prin agregare sau de către părţile responsabile pentru echilibrare ale furnizorilor, pe perioada activării consumului dispecerizabil.

(5) Agenţia stabileşte, în Regulile pieţei energiei electrice, modalitatea de calcul al compensaţiilor financiare prevăzute la alin.(4) şi procedura de plată. La elaborarea metodei de calcul al compensaţiilor financiare, Agenţia poate lua în considerare beneficiile aduse de agregatorii independenţi altor participanţi la piaţă. În acest caz, agregatorii sau consumatorii finali care oferă servicii de consum dispecerizabil prin agregare pot fi obligaţi să contribuie la plata unei astfel de compensaţii financiare numai dacă şi în măsura în care beneficiile pentru furnizori, consumatorii finali şi părţile responsabile pentru echilibrare ale acestora nu depăşesc costurile directe suportate.

(6) Compensaţia financiară prevăzută la alin.(4) nu trebuie să creeze bariere la intrarea pe pieţele de energie electrică a agregatorilor sau obstacole la furnizarea de servicii de flexibilitate.

(7) Operatorii de sistem elaborează cerinţe tehnice pentru participarea consumului dispecerizabil pe pieţele de energie electrică pe baza caracteristicilor specifice ale pieţelor respective şi a capacităţilor de consum dispecerizabil, în conformitate cu cerinţele stabilite în codul reţelelor electrice aprobat de Agenţie. Cerinţele tehnice elaborate trebuie să acopere participarea consumului dispecerizabil care implică agregarea sarcinilor. Operatorii de sistem cooperează în vederea armonizării cerinţelor tehnice pentru participarea consumului dispecerizabil pe pieţele de energie electrică. Operatorii de sistem prezintă Agenţiei cerinţele tehnice elaborate spre aprobare. Agenţia examinează propunerile înaintate de operatorii de sistem şi, după consultarea părţilor interesate, aprobă, prin hotărâre, cerinţele tehnice respective. Hotărârea Agenţiei se publică pe site-ul său web oficial şi pe site-urile web ale operatorilor de sistem.

Articolul 125. Comunităţile de energie ale cetăţenilor

(1) Persoanele fizice şi juridice, astfel cum sunt definite în prezentul alineat, au dreptul de a participa liber şi voluntar la comunităţile de energie ale cetăţenilor cu scopul principal de a obţine, la nivelul comunităţii respective, beneficii de mediu, economice sau sociale. Următoarele persoane se pot califica ca membri ai unei comunităţi de energie a cetăţenilor:

a) persoanele fizice cu capacitate juridică deplină, inclusiv funcţionarii publici, fără a aduce atingere oricărei prevederi contrare;

b) autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile deţinute de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi asociaţiile autorităţilor administraţiei publice locale;

c) cooperativele de producţie constituite în condiţiile Legii nr.1007/2002 privind cooperativele de producţie;

d) cooperativele de întreprinzător, înfiinţate în condiţiile Legii nr.73/2001 privind cooperativele de întreprinzător;

e) societăţile comerciale micro şi mici.

(2) Societăţile comerciale micro şi mici pot participa la o comunitate de energie a cetăţenilor cu condiţia că participarea la comunitatea de energie a cetăţenilor nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.

(3) În cazul în care o comunitate de energie a cetăţenilor este constituită ca persoană juridică cu scop lucrativ, statutul/actul de constituire trebuie să prevadă în mod expres că profitul obţinut va fi utilizat pentru necesităţile comunităţii respective sau ale membrilor şi/sau asociaţilor acesteia, dar nu va fi direcţionat către plata de dividende membrilor şi/sau asociaţilor acesteia.

(4) Comunitatea de energie a cetăţenilor este o entitate autonomă care acţionează în nume propriu, poate exercita drepturi şi poate fi supusă unor obligaţii independent de membrii şi/sau asociaţii săi.

(5) Comunitatea de energie a cetăţenilor este gestionată şi se află sub controlul membrilor şi/sau al asociaţilor săi. La stabilirea procesului de luare a deciziilor în cadrul comunităţii de energie a cetăţenilor, membrii şi/sau asociaţii acesteia trebuie să urmărească implementarea principiului de guvernanţă democratică, şi anume că fiecare membru deţine un singur vot. Aplicarea principiului respectiv nu trebuie să aducă atingere intereselor membrilor şi/sau ale asociaţilor comunităţii de energie a cetăţenilor care au un aport semnificativ la capitalul social al persoanei juridice cu scop lucrativ.

(6) Membrii şi asociaţii unei comunităţi de energie a cetăţenilor:

a) au dreptul de a părăsi comunitatea, respectând regulile de schimbare a furnizorului stabilite la art.121;

b) îşi menţin drepturile şi obligaţiile în calitate de consumatori finali sau de consumatori activi prevăzute de prezenta lege.

(7) Cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale şi a întreprinderilor care sunt deţinute integral de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu excepţia cooperativelor de producţie şi de întreprinzător, un membru al unei comunităţi de energie a cetăţenilor nu poate fi concomitent membru al unei alte comunităţi de energie a cetăţenilor care îşi desfăşoară activitatea în aceeaşi unitate administrativ-teritorială.

(8) O comunitate de energie a cetăţenilor poate fi activă în cadrul uneia sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale.

(9) Calitatea de comunitate de energie a cetăţenilor se obţine de către o persoană juridică prin înregistrarea acesteia în Registrul comunităţilor de energie ale cetăţenilor, ţinut de Agenţie. Pentru a fi înregistrat în Registrul comunităţilor de energie ale cetăţenilor, solicitantul trebuie să depună la Agenţie o cerere, în conformitate cu Regulamentul cu privire la comunităţile de energie ale cetăţenilor, aprobat de Agenţie, indicând cel puţin următoarele:

a) denumirea persoanei juridice care solicită să fie înregistrată în calitate de comunitate de energie a cetăţenilor;

b) numele, prenumele, adresa şi codul fiscal ale membrilor şi/sau asociaţilor săi persoane fizice, precum şi denumirea, sediul, adresa juridică şi codul fiscal ale membrilor şi/sau asociaţilor săi persoane juridice;

c) activităţile care urmează să fie desfăşurate de persoana juridică respectivă conform prevederilor alin.(12)–(14);

d) unitatea administrativ-teritorială sau unităţile administrativ-teritoriale în care persoana juridică respectivă urmează să îşi desfăşoare activitatea.

(10) Cererea prevăzută la alin.(9) trebuie să fie însoţită de statutul/actul de constituire al persoanei juridice respective, care face dovada îndeplinirii cerinţelor stabilite la alin.(1)–(7). Cerinţele respective trebuie să fie respectate pe toată perioada în care persoana juridică intenţionează să desfăşoare activităţile specifice comunităţii de energie a cetăţenilor.

(11) Procedurile de înregistrare şi de radiere a comunităţilor de energie ale cetăţenilor, precum şi procedura de actualizare a Registrului comunităţilor de energie ale cetăţenilor se stabilesc în Regulamentul cu privire la comunităţile de energie ale cetăţenilor.

(12) O comunitate de energie a cetăţenilor desfăşoară următoarele activităţi: producerea energiei electrice, inclusiv din surse regenerabile, partajarea energiei, stocarea energiei, distribuţia energiei electrice, furnizarea energiei electrice, agregarea, furnizarea serviciilor de flexibilitate şi a serviciilor de echilibrare, precum şi furnizarea serviciilor de eficienţă energetică, încărcarea vehiculelor electrice, furnizarea altor servicii energetice către membrii şi/sau asociaţii săi.

(13) O comunitate de energie a cetăţenilor poate desfăşura, suplimentar celor prevăzute la alin.(12), şi următoarele activităţi:

a) gestionare de programe finanţate din sursele bugetului public naţional sau participare la astfel de programe care sprijină scopul comunităţii de energie a cetăţenilor;

b) acordare de asistenţă tehnică privind gestionarea sau participarea membrilor şi/sau a asociaţilor săi la programe finanţate din sursele bugetului public naţional care sprijină scopul comunităţii de energie a cetăţenilor;

c) furnizare de informaţii, instruire şi sensibilizare cu privire la problemele ce ţin de energia durabilă;

d) activităţi de combatere a sărăciei energetice şi de sprijinire a consumatorilor vulnerabili care trăiesc sub pragul sărăciei, indiferent dacă aceşti consumatori vulnerabili sunt sau nu membri ai comunităţii respective de energie a cetăţenilor. Activităţile pot include furnizarea de energie electrică, renovarea locuinţelor consumatorilor vulnerabili sau alte activităţi care îmbunătăţesc performanţa energetică a locuinţelor acestora.

(14) O comunitate de energie a cetăţenilor poate desfăşura inclusiv activităţile comunităţilor de energie din surse regenerabile prevăzute la art.39⁵ din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Articolul 126. Funcţionarea şi drepturile comunităţilor de energie ale cetăţenilor. Promovarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor

(1) Comunităţile de energie ale cetăţenilor se supun unor proceduri şi tarife nediscriminatorii, echitabile, proporţionale şi transparente, inclusiv în ceea ce priveşte înregistrarea şi acordarea licenţelor, precum şi în ceea ce priveşte aplicarea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului de distribuţie a energiei electrice, stabilite în mod nediscriminatoriu, transparent şi cu reflectarea costurilor în conformitate cuart.130 şi 131, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat şi echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului electroenergetic şi achită tarifele corespunzătoare aprobate de Agenţie.

(2) Comunităţile de energie ale cetăţenilor care furnizează energie electrică, prestează servicii de agregare sau desfăşoară alte activităţi pe pieţele de energie electrică respectă prevederile normative care reglementează activităţile respective. Licenţele pentru desfăşurarea de către comunităţile de energie ale cetăţenilor a activităţilor de producere a energiei electrice, de stocare a energiei, de furnizare a energiei electrice sau de agregare se eliberează în condiţiile stabilite la art.20 alin.(9).

(3) Cu condiţia respectării drepturilor membrilor şi ale asociaţilor săi în calitate de consumatori finali, prevăzute la art.117 şi 118, comunităţile de energie ale cetăţenilor pot presta servicii de furnizare a energiei electrice membrilor săi fără a fi necesară obţinerea unei licenţe pentru această activitate.

(4) Comunităţile de energie ale cetăţenilor au dreptul de a accesa toate pieţele de energie electrică, fie direct, fie prin agregare, în mod nediscriminatoriu.

(5) Comunităţile de energie ale cetăţenilor sunt tratate nediscriminatoriu în ceea ce priveşte activităţile, drepturile şi obligaţiile lor în calitate de consumatori finali, producători, furnizori sau agregatori.

(6) Comunităţile de energie ale cetăţenilor răspund pentru dezechilibrele pe care le generează în sistemul electroenergetic. În acest sens, comunităţile de energie ale cetăţenilor sunt părţi responsabile pentru echilibrare sau pot delega responsabilitatea financiară pentru dezechilibrele generate unei părţi responsabile pentru echilibrare.

(7) Comunităţile de energie ale cetăţenilor sunt supuse regulilor pentru consumatorii activi cu privire la consumul de energie electrică autoprodusă, în temeiul prezentei legi.

(8) Comunităţile de energie ale cetăţenilor au dreptul să organizeze, în cadrul fiecărei comunităţi, activitatea de a partaja energia electrică produsă de centralele electrice deţinute de comunitatea de energie a cetăţenilor respectivă, sub rezerva respectării altor cerinţe stabilite pentru comunităţile de energie ale cetăţenilor în conformitate cu prezenta lege, precum şi cu condiţia menţinerii drepturilor şi a obligaţiilor membrilor şi asociaţilor acesteia în calitate de consumatori finali. Partajarea energiei în cadrul comunităţilor de energie ale cetăţenilor trebuie să fie organizată astfel încât să nu fie afectată aplicarea tarifelor reglementate relevante, în conformitate cu o analiză cost-beneficiu transparentă a resurselor distribuite, elaborată de Agenţie.

(9) Sub rezerva unei compensaţii echitabile, astfel cum este evaluată de Agenţie, operatorii de sistem cooperează cu comunităţile de energie ale cetăţenilor pentru a facilita transferurile de energie electrică în cadrul comunităţilor de energie ale cetăţenilor.

(10) Comunităţile de energie ale cetăţenilor sunt în drept, în raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea, să deţină şi să exploateze reţele electrice de distribuţie, cu condiţia că sunt respectate următoarele:

a) comunităţile de energie ale cetăţenilor încheie un acord privind exploatarea reţelelor pe care le deţin cu operatorul de sistem la ale cărui reţele electrice sunt racordate reţelele respectivelor comunităţi;

b) comunităţile de energie ale cetăţenilor achită tarifele reglementate corespunzătoare aplicate la punctele de interconectare dintre reţeaua lor şi reţelele electrice din afara comunităţilor de energie ale cetăţenilor. Tarifele reglementate trebuie să reflecte separat energia electrică livrată în reţelele electrice ale operatorului de sistem interconectat şi energia electrică consumată din reţelele electrice ale operatorului de sistem interconectat;

c) comunităţile de energie ale cetăţenilor nu trebuie să discrimineze sau să prejudicieze consumatorii finali ale căror instalaţii electrice rămân racordate la reţelele electrice ale unui operator de sistem.

(11) Comunităţile de energie ale cetăţenilor care exploatează reţele electrice de distribuţie în conformitate cu alin.(10) sunt obligate să acorde accesul terţilor la reţelele sale cu respectarea cerinţelor stabilite la art.71. Tarifele aplicate de comunităţile de energie ale cetăţenilor se determină, se aplică şi se revizuiesc în conformitate cu principiile relevante stabilite la art.70.

(12) Comunităţile de energie ale cetăţenilor care exploatează reţele electrice de distribuţie în conformitate cu alin.(10) beneficiază de derogările stabilite pentru operatorii sistemelor de distribuţie închise, prevăzute la art.69 alin.(2).

(13) Membrii şi asociaţii comunităţilor de energie ale cetăţenilor care exploatează reţele electrice de distribuţie în conformitate cu alin.(10) sunt în drept să încheie contracte de furnizare a energiei electrice cu orice furnizor la alegere. În acest caz, comunitatea de energie a cetăţenilor respectivă este obligată să recalculeze tariful aplicat în raport cu membrul sau asociatul respectiv şi să includă în tarif doar costurile aferente exploatării reţelelor electrice de către această comunitate de energie a cetăţenilor. Se interzice comunităţii de energie a cetăţenilor să împiedice în orice mod membrii şi asociaţii săi în exercitarea dreptului la schimbarea furnizorului.

(14) Agenţia elaborează şi aprobă Regulamentul cu privire la comunităţile de energie ale cetăţenilor, în care stabileşte cerinţele privind ţinerea Registrului comunităţilor de energie ale cetăţenilor, privind înregistrarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor în registrul respectiv, privind activitatea comunităţilor de energie ale cetăţenilor, inclusiv stabileşte limitele capacităţilor instalaţiilor de producere ale comunităţilor de energie ale cetăţenilor, pe baza unor criterii obiective şi proporţionale, modalităţile de partajare între membrii şi asociaţii comunităţii de energie a cetăţenilor a energiei electrice produse în cadrul acesteia, aspectele legate de energia electrică nepartajată, precum şi alte cerinţe care trebuie să fie îndeplinite. În vederea promovării comunităţilor de energie ale cetăţenilor, Agenţia stabileşte în actele sale normative de reglementare drepturile şi obligaţiile operatorilor de sistem, ale furnizorilor şi ale altor participanţi la piaţă în ceea ce priveşte racordarea, măsurarea energiei electrice, facturarea, precum şi alte aspecte relevante pentru dezvoltarea, buna funcţionare şi integrarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor pe pieţele de energie electrică.

(15) O dată la doi ani, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii efectuează, cu suportul Agenţiei, o analiză a potenţialului de dezvoltare, precum şi a barierelor în dezvoltarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor şi ulterior, dacă se consideră necesar, elaborează şi implementează stimulente şi măsuri de sprijin pentru dezvoltarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor. Această analiză va evalua, de asemenea, dacă comunităţile de energie ale cetăţenilor pot fi deschise participării transfrontaliere.

(16) Guvernul, cu suportul organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu respectarea Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi a Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, elaborează şi pune la dispoziţia consumatorilor finali şi a părţilor menţionate la art.125 alin.(1) programe de susţinere din bugetul de stat care ar facilita accesul la finanţare pentru dezvoltarea comunităţilor de energie ale cetăţenilor.

(17) Guvernul, cu asistenţa organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, a Agenţiei şi a instituţiei publice care asigură suportul în implementarea politicii statului în domeniul eficienţei energetice şi al promovării utilizării energiei din surse regenerabile, acordă sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în vederea facilitării înfiinţării comunităţilor de energie ale cetăţenilor şi a participării directe a unităţilor administrativ-teritoriale în cadrul acestora, inclusiv acordă sprijin consultativ în probleme legate de reglementarea activităţii comunităţilor de energie ale cetăţenilor şi consolidarea capacităţilor acestora.

Secţiunea a 2-a

Protecţia consumatorilor

Articolul 127. Protecţia consumatorilor vulnerabili

(1) Consumatorii vulnerabili şi consumatorii afectaţi de sărăcie energetică sunt protejaţi prin politici de protecţie socială şi beneficiază de măsuri speciale de protecţie socială sau de alte măsuri stabilite în prezenta lege, în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi în Legea nr.241/2022 privind Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice, care nu presupun intervenţie publică în stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice. Instalaţiile electrice ale consumatorilor vulnerabili şi cele ale consumatorilor afectaţi de sărăcie energetică, nu pot fi deconectate de la reţelele electrice în situaţiile stabilite în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(2) Prin derogare de la alin.(1), la stabilirea preţurilor pentru furnizarea energiei electrice consumatorilor casnici vulnerabili sau consumatorilor afectaţi de sărăcie energetică pot fi aplicate intervenţii publice în conformitate cu art.109.

(3) Măsurile prevăzute la alin.(1) nu trebuie să împiedice deschiderea efectivă şi funcţionarea pieţelor de energie electrică în conformitate cu principiile stabilite în prezenta lege. Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii notifică Secretariatul Comunităţii Energetice în legătură cu aplicarea măsurilor respective.

(4) În cazul consumatorilor vulnerabili, furnizorii pot aplica mecanisme de susţinere pentru a evita întreruperea furnizării de energie electrică către această categorie de consumatori finali, inclusiv în cazul neachitării la timp a facturilor pentru energia electrică consumată.

Articolul 128. Sărăcia energetică

Organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, în cooperare cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul politicilor sociale, evaluează numărul consumatorilor casnici afectaţi de sărăcia energetică ţinând cont de serviciile energetice interne necesare pentru garantarea standardelor de bază de trai în contextul naţional relevant, de politica socială existentă şi de alte politici relevante, precum şi de orientările privind indicatorii relevanţi pentru sărăcia energetică în cadrul Comunităţii Energetice. În acest scop, organele centrale de specialitate respective ale administraţiei publice definesc un set de criterii de evaluare a numărului de consumatori casnici afectaţi de sărăcia energetică la nivel naţional, care pot include veniturile mici, cheltuielile mari cu energia din venitul disponibil şi eficienţa energetică scăzută. În urma rezultatelor evaluării, politicile şi măsurile relevante pentru abordarea sărăciei energetice se includ în Planul naţional integrat privind energia şi clima, prevăzut la art.7² din Legea nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi în alte documente de politici.

Capitolul X

REGLEMENTAREA PREŢURILOR ŞI TARIFELOR.

SEPARAREA CONTABILITĂŢII

Articolul 129. Preţuri şi tarife aplicate în sectorul electroenergetic

(1) În sectorul electroenergetic se aplică următoarele preţuri şi tarife:

a) preţuri de piaţă, rezultate din cerere şi ofertă pe pieţele de energie electrică;

b) preţuri şi tarife reglementate.

(2) În categoria preţurilor şi tarifelor reglementate se încadrează următoarele:

a) preţurile reglementate pentru energia electrică şi energia termică produsă de centralele electrice de termoficare urbane;

b) tarifele reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice;

c) tarifele reglementate pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, inclusiv tarifele diferenţiate în funcţie de nivelul de tensiune al reţelelor electrice de distribuţie;

d) preţurile reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul de ultimă opţiune, în cazul prevăzut la art.115 alin.(3), şi de către furnizorul serviciului universal, în cazurile prevăzute la art.109 alin.(7) şi la art.114 alin.(3), inclusiv tarifele binome şi preţurile diferenţiate în funcţie de orele de consum;

e) tarifele reglementate pentru serviciile auxiliare prestate de operatorul sistemului de transport şi de către operatorul sistemului de distribuţie, inclusiv tarifele de racordare, tarifele de punere sub tensiune şi tarifele de reconectare;

f) în cazul monopolului legal naţional pentru servicii de tranzacţionare, tarifele reglementate pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice;

g) preţurile reglementate pentru energia electrică furnizată de furnizorul central de energie electrică, în conformitate cu art.87 alin.(2);

h) preţurile reglementate pentru cantităţile de energie electrică sau pentru serviciile oferite prin mecanisme reglementate, prevăzute la art.92 alin.(8);

i) preţurile provizorii pentru energia electrică produsă, în cazul crizelor de energie electrică.

(3) Costurile şi veniturile aferente desfăşurării de către operatorul sistemului de transport a activităţii licenţiate pentru conducerea centralizată a sistemului electroenergetic se iau în considerare la calcularea şi aprobarea tarifului reglementat pentru serviciul de transport al energiei electrice.

(4) Nu se aplică tarife sau comisioane specifice aferente tranzacţiilor individuale pentru tranzacţionarea interzonală de energie electrică.

(5) Preţurile şi tarifele reglementate prevăzute la alin.(2) se determină în conformitate cu metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate respective, elaborate şi aprobate de către Agenţie în conformitate cu prezenta lege.

(6) La elaborarea metodologiilor de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate, Agenţia ia în considerare cele mai bune practici privind metodologiile tarifare pentru stabilirea tarifelor pentru serviciile de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice incluse în raportul Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice, elaborat în conformitate cu cerinţele stabilite în cadrul Comunităţii Energetice.

Articolul 130. Principii generale privind preţurile şi tarifele reglementate

(1) La examinarea şi aprobarea preţurilor şi tarifelor reglementate, Agenţia pune în aplicare principiul eficienţei maxime la costuri minime.

(2) Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului de distribuţie a energiei electrice trebuie să reflecte costurile, să fie stabilite în mod transparent şi să ţină cont de necesitatea asigurării siguranţei în funcţionare şi flexibilitatea reţelei electrice, să fie bazate pe costurile reale suportate, în măsura în care acestea corespund costurilor unui operator de sistem eficient şi comparabil din punct de vedere structural, şi să fie aplicate în mod nediscriminatoriu. Tarifele reglementate nu trebuie să includă costuri individuale care susţin obiective de politică necorelate cu obiectivele stabilite prin prezenta lege.

(3) Metodele utilizate pentru determinarea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului de distribuţie a energiei electrice trebuie să susţină în mod neutru eficienţa generală a sistemului electroenergetic pe termen lung prin semnale de preţ către consumatori şi producători şi, în special, să fie aplicate într-un mod care nu discriminează, pozitiv sau negativ, producerea energiei electrice de către centralele electrice racordate la reţelele electrice de distribuţie sau producerea energiei electrice de către centrale electrice racordate la reţelele electrice de transport. Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice şi a serviciului de distribuţie a energiei electrice nu trebuie să discrimineze, pozitiv sau negativ, stocarea energiei sau agregarea şi nu trebuie să descurajeze autoproducerea, autoconsumul sau participarea consumului dispecerizabil.

(4) Tarifele reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice trebuie să reflecte costurile, ţinând cont de utilizarea reţelelor electrice de distribuţie de către utilizatorii de sistem, inclusiv de către consumatorii activi. Tarifele pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice pot conţine elemente legate de capacitatea de racordare la reţea şi pot fi diferenţiate în funcţie de profilurile de consum sau de producere ale utilizatorilor de sistem. În cazul implementării sistemelor de măsurare inteligente în conformitate cu art.77, Agenţia ia în considerare posibilitatea aplicării de tarife reglementate pentru serviciile de transport al energiei electrice şi de distribuţie a energiei electrice diferenţiate pe zone orare şi, după caz, poate introduce tarife diferenţiate pe zone orare pentru a reflecta utilizarea reţelei electrice de distribuţie în mod transparent, eficient din punctul de vedere al costurilor şi previzibil pentru consumatorii finali.

(5) La stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice, Agenţia ia în considerare următoarele componente:

a) plăţile şi încasările rezultate din mecanismul de compensare dintre operatorii sistemelor de transport;

b) plăţile efective realizate şi cele primite, precum şi plăţile scontate pentru perioadele viitoare, estimate în baza perioadelor anterioare.

(6) În condiţiile stabilite la art.35 şi 92, Agenţia poate aproba preţuri şi/sau poate stabili metodologii pentru furnizarea serviciilor de sistem, inclusiv a serviciilor de echilibrare.

(7) Preţurile reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul de ultimă opţiune iau în considerare necesitatea potenţială a furnizorului de ultimă opţiune de a cumpăra energie electrică la preţuri mai mari decât preţurile energiei electrice conform contractelor bilaterale, pe parcursul unor perioade scurte de timp.

Articolul 131. Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate

(1) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate prevăzute la art.129 alin.(2) se elaborează şi se aprobă de către Agenţie în conformitate cu prezenta lege.

(2) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate se bazează pe următoarele principii:

a) asigurarea viabilităţii financiare şi a funcţionării eficiente a întreprinderilor electroenergetice pe baza costurilor justificate şi necesare desfăşurării activităţilor reglementate. Cheltuielile ineficiente şi nejustificate nu se iau în considerare la aprobarea preţurilor şi tarifelor reglementate;

b) furnizarea continuă şi fiabilă a energiei electrice către consumatorii finali, cu respectarea parametrilor de calitate şi a indicatorilor de calitate stabiliţi;

c) asigurarea desfăşurării activităţilor reglementate în condiţii de siguranţă;

d) orientarea sistemului de formare a preţurilor şi a tarifelor reglementate spre crearea de premise pentru motivarea întreprinderilor electroenergetice şi a consumatorilor finali de a spori eficienţa energetică prin stabilirea de stimulente corespunzătoare atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

e) promovarea investiţiilor eficiente în sectorul electroenergetic;

f) eliminarea subvenţiilor încrucişate între activităţi şi între categoriile de consumatori;

g) asigurarea faptului că preţurile şi tarifele reglementate sunt justificate, rezonabile, verificabile, transparente şi nediscriminatorii, bazate pe performanţă şi pe criterii obiective şi includ o rată rezonabilă de rentabilitate.

(3) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate trebuie să includă:

1) componenţa şi modul de calculare a:

a) cheltuielilor aferente achiziţionării resurselor energetice primare şi a energiei electrice, inclusiv pentru acoperirea nivelului rezonabil şi justificat al consumului tehnologic şi al pierderilor de energie electrică din reţelele electrice de transport şi de distribuţie, precum şi pentru acoperirea, totală sau parţială, a costurilor legate de echilibrare;

b) cheltuielilor materiale;

c) cheltuielilor de personal;

d) cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, pentru a se asigura ca activele respective nu sunt depreciate mai mult de o dată în scopuri tarifare, cu excluderea activelor care au fost obţinute cu titlu gratuit, prin donaţii şi granturi;

e) cheltuielilor aferente exploatării şi întreţinerii eficiente a obiectelor sistemului electroenergetic;

f) cheltuielilor de distribuire şi administrative;

g) altor cheltuieli justificate şi necesare pentru desfăşurarea activităţii operaţionale;

h) nivelului rentabilităţii, determinat în funcţie de costurile de furnizare (pentru activitatea de furnizare reglementată a energiei electrice), în funcţie de metoda costului mediu ponderat al capitalului (pentru activităţile reglementate de producere, de transport sau de distribuţie a energiei electrice) şi în funcţie de costurile suportate în cazul operatorului pieţei energiei electrice;

i) alocaţiei aferente capitalului circulant utilizat în activitatea reglementată;

2) determinarea costurilor care trebuie incluse în preţurile sau tarifele reglementate, separat pentru fiecare activitate desfăşurată de întreprinderile electroenergetice şi/sau pentru fiecare nivel de tensiune al reţelelor electrice;

3) condiţiile de utilizare a cheltuielilor privind amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale, a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor de întreţinere şi de exploatare şi modul de includere a acestor cheltuieli în preţurile sau tarifele reglementate, în cazul utilizării lor în alte scopuri sau în cazul în care nu sunt utilizate;

4) modul de recuperare, prin preţuri şi tarife reglementate, a investiţiilor efectuate, metoda de determinare şi de aplicare a ratei de rentabilitate, pe genuri de activitate. La aplicarea ratei de rentabilitate nu se iau în considerare valoarea rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, valoarea activelor achitate de consumatori, precum şi valoarea activelor care au fost obţinute cu titlu gratuit, prin donaţii şi prin granturi, garanţiile financiare de bună execuţie a avizelor de racordare reţinute şi veniturile obţinute urmare a organizării licitaţiilor aferente racordării la reţeaua electrică;

5) modul de determinare a consumului tehnologic şi a pierderilor de energie electrică în reţelele electrice de transport şi în reţelele electrice de distribuţie, prin stabilirea tendinţelor de reducere a acestora pe perioada valabilităţii metodologiilor, în vederea implementării unor mecanisme de stimulare a eficienţei, ţinând cont de obiectivele stabilite şi de cantităţile de energie electrică intrată în reţelele electrice de transport şi de distribuţie;

6) metoda de separare a cheltuielilor comune ale întreprinderii şi de separare a rentabilităţii, pe genuri de activităţi practicate de întreprindere, inclusiv la producerea combinată de energie electrică şi energie termică de centralele electrice de termoficare urbane, şi/sau pe niveluri de tensiune ale reţelelor electrice;

7) modul de determinare şi de aplicare a tarifelor binome, a tarifelor diferenţiate în funcţie de nivelul de tensiune al reţelelor electrice şi a preţurilor diferenţiate în funcţie de orele de consum;

8) modul de ajustare a preţurilor şi tarifelor reglementate, inclusiv modul de actualizare în decursul anului;

9) cerinţe privind justificarea costurilor aferente cotizaţiilor plătite de operatorii de sistem pentru participare benevolă în cadrul iniţiativelor regionale, în cadrul entităţilor internaţionale.

(4) La calcularea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice se iau în considerare veniturile şi cheltuielile aferente fluxurilor transfrontaliere, fără a aduce atingere plăţilor care rezultă din gestionarea congestiilor în conformitate cu art.44. Veniturile din congestii se iau în considerare la determinarea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice în conformitate cu art.47.

(5) Metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice şi metodologia tarifară pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice trebuie:

a) să reflecte costurile fixe ale operatorului sistemului de transport şi ale operatorului sistemului de distribuţie şi să ia în considerare atât cheltuielile de capital, cât şi cheltuielile operaţionale, oferind operatorului sistemului de transport şi operatorului sistemului de distribuţie stimulentele necesare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, pentru a spori eficienţa în activitatea desfăşurată, inclusiv eficienţa energetică;

b) să promoveze integrarea pieţei energiei electrice, integrarea energiei din surse regenerabile şi siguranţa aprovizionării;

c) să încurajeze utilizarea serviciilor de flexibilitate şi să permită aplicarea acordurilor de conectare la reţea în condiţii flexibile;

d) să promoveze investiţii eficiente şi în timp util, inclusiv soluţii de optimizare a reţelei electrice existente;

e) să faciliteze stocarea energiei, consumul dispecerizabil şi activităţile de cercetare conexe;

f) să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite în planurile naţionale integrate privind energia şi clima, să reducă impactul asupra mediului şi să promoveze acceptarea de către public a rezultatelor obţinute;

g) să faciliteze procesul inovaţional în interesul consumatorilor în domenii precum digitalizarea, serviciile de flexibilitate şi interconectarea, în special dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a atinge obiectivul minim de interconectare stabilit în cadrul Comunităţii Energetice.

(6) Metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice ţine cont de costurile suportate de operatorul sistemului de transport pentru achiziţionarea de servicii de sistem care nu au ca scop stabilitatea frecvenţei şi permite acestuia recuperarea cel puţin a costurilor rezonabile aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi a costurilor de infrastructură.

(7) La stabilirea tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice, Agenţia ia în considerare plăţile achitate de către operatorul de sistem independent proprietarului reţelelor electrice de transport cuvenite pentru dreptul de utilizare a reţelei electrice de transport, inclusiv a elementelor de reţea care au fost reabilitate sau înlocuite pe cheltuiala proprietarului reţelelor electrice de transport, cu condiţia că lucrările respective au fost efectuate în conformitate cu Regulamentul privind investiţiile.

(8) Prin derogare de la prevederile alin.(3) pct.4), la determinarea şi aprobarea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de transport al energiei electrice, Agenţia ia în considerare valoarea de proiect a investiţiilor în lucrările de construcţie a obiectelor reţelelor electrice de transport, declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional, din momentul debursării mijloacelor financiare pentru finanţarea proiectului în contul entităţii de proiect. La transmiterea în exploatare a obiectelor reţelelor electrice de transport ale căror lucrări de construcţie au fost declarate lucrări de utilitate publică de interes naţional se efectuează recalculările ce se impun.

(9) Metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice şi metodologia tarifară pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice trebuie să ofere stimulente operatorilor de sistem pentru operarea şi dezvoltarea cât mai eficientă din punctul de vedere al costurilor a reţelelor electrice de transport şi de distribuţie, inclusiv prin achiziţionarea de servicii. În acest sens, Agenţia recunoaşte în scopuri tarifare costurile relevante stabilite ca fiind eligibile, include costurile respective în tarifele corespunzătoare şi poate introduce ţinte de performanţă pentru a stimula operatorii de sistem să îşi sporească eficienţa la exploatarea reţelelor electrice, inclusiv prin măsuri de eficienţă energetică, prin utilizarea serviciilor de flexibilitate şi prin dezvoltarea reţelelor electrice inteligente şi a sistemelor de măsurare inteligente.

(10) Metodologia tarifară pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice ia în considerare costurile suportate de operatorii sistemelor de distribuţie pentru achiziţionarea serviciilor de flexibilitate şi permite acestora să îşi recupereze cel puţin costurile corespunzătoare rezonabile, inclusiv cheltuielile aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

(11) Metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate, aprobate de Agenţie, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe site-urile web ale întreprinderilor electroenergetice, precum şi pe site-ul web al operatorului pieţei energiei electrice.

Articolul 132. Determinarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării preţurilor şi a tarifelor reglementate

(1) Preţurile şi tarifele reglementate în sectorul electroenergetic se determină anual de către întreprinderile electroenergetice în conformitate cu metodologiile respective, în termenele şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind procedurile de prezentare şi de examinare a cererilor titularilor de licenţe privind preţurile şi tarifele reglementate.

(2) Preţurile şi tarifele reglementate, determinate de întreprinderile electroenergetice conform alin.(1), se prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare.

(3) Tarifele reglementate pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice se determină de către operatorul pieţei energiei electrice şi se prezintă Agenţiei spre examinare şi aprobare în termenele şi în condiţiile stabilite în metodologia tarifară pentru serviciul de operare a pieţei energiei electrice.

(4) Agenţia examinează cererile privind aprobarea preţurilor sau tarifelor reglementate prezentate de întreprinderile electroenergetice sau de către operatorul pieţei energiei electrice şi adoptă hotărâri privind aprobarea preţurilor sau tarifelor respective.

(5) Întreprinderile electroenergetice şi operatorul pieţei energiei electrice sunt obligaţi să transmită Agenţiei informaţiile necesare pentru examinarea şi justificarea cheltuielilor, precum şi pentru estimarea corectitudinii calculării preţurilor şi a tarifelor reglementate.

(6) Preţurile şi tarifele reglementate aprobate de Agenţie se actualizează la cererea titularului de licenţă sau din oficiu de către Agenţie, în modul şi în condiţiile stabilite în metodologiile de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate. În cazul în care Agenţia iniţiază din oficiu actualizarea preţurilor sau a tarifelor reglementate, aceasta este în drept să solicite întreprinderilor electroenergetice sau operatorului pieţei energiei electrice să îi prezinte documentele şi informaţiile necesare în acest scop.

(7) Hotărârile Agenţiei privind aprobarea preţurilor şi a tarifelor reglementate se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe site-ul web oficial al Agenţiei şi pe site-urile web ale titularilor de licenţe.

(8) Agenţia supraveghează şi monitorizează aplicarea de către întreprinderile electroenergetice şi de către operatorul pieţei energiei electrice a metodologiilor de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor şi a tarifelor reglementate, precum şi aplicarea corectă a preţurilor şi a tarifelor reglementate aprobate.

Articolul 133. Separarea contabilităţii

(1) Întreprinderile electroenergetice, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, întocmesc, supun auditului şi publică situaţiile lor financiare anuale în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţie, precum şi în conformitate cu standardele de contabilitate. Întreprinderile electroenergetice care nu au obligaţia juridică de a-şi publica conturile anuale au la sediul lor un exemplar din acestea pus la dispoziţia publicului.

(2) Pentru a evita discriminarea, subvenţionările încrucişate şi denaturarea concurenţei, întreprinderile electroenergetice sunt obligate să ţină în sistemul lor de contabilitate conturi contabile separate pentru fiecare dintre activităţile de transport şi de distribuţie a energiei electrice, cum ar fi în cazul în care aceste activităţi ar fi desfăşurate de întreprinderi distincte.

(3) Întreprinderile electroenergetice sunt obligate să ţină contabilitate separată pentru alte activităţi legate de sectorul electroenergetic, dar care nu se referă la transportul sau la distribuţia energiei electrice, cum ar fi în cazul în care aceste activităţi ar fi desfăşurate de întreprinderi distincte. Întreprinderile electroenergetice trebuie să ţină, de asemenea, contabilitate separată pentru alte activităţi nereglementate de prezenta lege. Întreprinderile electroenergetice trebuie să ţină în contabilitatea sa de gestiune conturi de profit şi de pierderi separate pentru fiecare activitate în parte. Furnizorii care furnizează energie electrică atât la preţuri reglementate, cât şi la preţuri de piaţă sunt obligaţi să ţină contabilitate separată pentru fiecare gen de activitate desfăşurată.

(4) Întreprinderile electroenergetice stabilesc în politicile lor de contabilitate regulile de alocare a activelor şi pasivelor, a cheltuielilor şi veniturilor, precum şi a pierderilor, pe care le aplică la separarea contabilităţii pe genuri de activitate, în conformitate cu prezenta lege, cu standardele de contabilitate şi cu actele normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(5) Veniturile obţinute din utilizarea cu titlu de proprietate a reţelelor electrice de transport şi/sau de distribuţie sunt specificate în contabilitatea întreprinderilor electroenergetice. Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă, în note, informaţii despre orice tranzacţii efectuate cu întreprinderile înrudite.

(6) Auditul situaţiilor financiare ale întreprinderilor electroenergetice se efectuează cu respectarea condiţiilor prevăzute de Legea nr.271/2017 privind auditul situaţiilor financiare şi trebuie să specifice inclusiv dacă sunt respectate obligaţiile de evitare a discriminării şi a subvenţiilor încrucişate prevăzute la alin.(2) şi (3).

Articolul 134. Accesul la contabilitate şi prezentarea informaţiilor

(1) Agenţia este în drept, în baza unei cereri scrise sau în cadrul controalelor realizate, să aibă acces la contabilitatea întreprinderilor electroenergetice şi să solicite întreprinderilor electroenergetice să prezinte datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin.

(2) Întreprinderile electroenergetice asigură accesul la contabilitatea lor şi prezintă datele şi informaţiile solicitate în conformitate cu alin.(1) în termenele şi în condiţiile stabilite în actele normative de reglementare relevante şi în regulamentul elaborat şi aprobat de Agenţie.

(3) Agenţia este obligată să se abţină de la divulgarea informaţiei care constituie secret comercial. Aceste informaţii pot fi dezvăluite numai în termenele şi condiţiile prevăzute de legislaţia relevantă.

(4) Informaţiile necesare pentru asigurarea unei concurenţe reale pe pieţele de energie electrică, pentru funcţionarea eficientă a pieţelor de energie electrică şi informaţiile necesare reglementării preţurilor şi tarifelor se fac publice. Această obligaţie este pusă în aplicare de către Agenţie fără a aduce atingere informaţiilor care constituie secret comercial.

Capitolul XI

FOLOSIREA TERENURILOR ŞI DREPTURILE

ASUPRA PROPRIETĂŢII UNUI TERŢ

Articolul 135. Principii generale

(1) Terenurile proprietate publică aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, necesare pentru construcţia, exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea reţelelor electrice de transport sau de distribuţie, se transmit în folosinţă operatorilor de sistem cu titlu gratuit. Principiile stabilite în prezentul articol nu se aplică în raport cu bunurile imobile şi construcţiile operatorilor de sistem care nu corespund celor prevăzute de noţiunea de reţea electrică de distribuţie sau de reţea electrică de transport, astfel cum sunt definite la art.2 pct.121 şi 122.

(2) Dreptul de folosinţă cu titlu gratuit asupra terenurilor pe durata de exploatare a reţelelor electrice, prevăzut la alin.(1), se constituie prin efectul prezentei legi, fără a fi necesară obţinerea acordului statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, încheierea oricăror acte juridice sau îndeplinirea altor formalităţi. Dreptul de folosinţă stabilit în temeiul prezentului articol se exercită şi este opozabil terţilor fără a fi necesară înscrierea acestuia în registrul bunurilor imobile.

(3) Asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate privată, operatorii de sistem, în condiţiile prezentei legi, pe durata lucrărilor de construcţie, exploatare, întreţinere, reabilitare sau de modernizare, inclusiv de retehnologizare, a reţelelor electrice, beneficiază de următoarele drepturi:

a) dreptul de folosinţă asupra terenurilor pentru executarea lucrărilor necesare construcţiei, reabilitării sau modernizării reţelelor electrice;

b) dreptul de folosinţă asupra terenurilor pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor electrice prin efectuarea reviziilor, a reparaţiilor şi a altor intervenţii necesare pentru exploatarea şi întreţinerea reţelelor electrice;

c) servitute de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană a terenului pentru construcţia reţelelor electrice şi/sau pentru executarea lucrărilor la locul de amplasare a reţelelor electrice în scopul reabilitării şi modernizării, ori pentru desfăşurarea lucrărilor de reparaţii, de revizie sau a altor lucrări de exploatare şi de întreţinere, pentru înlăturarea consecinţelor avariilor, precum şi pentru accesul la locul de amplasare a reţelelor electrice;

d) dreptul de a cere restrângerea sau sistarea activităţilor care ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, bunurile sau anumite activităţi;

e) dreptul de acces la terenul pe care se află reţelele electrice.

(4) Drepturile de folosinţă şi de servitute prevăzute la alin.(3) se constituie în temeiul utilităţii publice, prin efectul prezentei legi, fără a fi necesară obţinerea acordului proprietarilor terenurilor sau ai bunurilor imobile respective, încheierea oricăror acte juridice sau îndeplinirea altor formalităţi, cu excepţiile stabilite la art.136 alin.(2) şi la art.137 alin.(3). Conţinutul drepturilor de folosinţă şi de servitute şi durata pe care se constituie acestea se stabilesc la art.136 şi 137. Drepturile respective se exercită şi sunt opozabile terţilor fără a fi necesară înscrierea acestora în registrul bunurilor imobile.

(5) Operatorii de sistem sunt obligaţi să notifice în scris proprietarul terenurilor sau al altor bunuri care pot fi afectate în urma lucrărilor la reţelele electrice, cu excepţia cazurilor de avarii, în care proprietarul este înştiinţat în termenul cel mai scurt posibil.

(6) La încetarea exercitării drepturilor prevăzute în prezentul articol, operatorii de sistem sunt obligaţi să asigure degajarea terenului şi repunerea lui în situaţia iniţială.

(7) Operatorii de sistem au obligaţia de a exercita cu bună-credinţă drepturile prevăzute în prezentul articol şi de a achita proprietarului terenului sau al altor bunuri proprietate privată despăgubirile cuvenite pentru prejudiciul cauzat la executarea lucrărilor menţionate, inclusiv în cazul înlăturării consecinţelor avariilor, în condiţiile stabilite la art.137.

Articolul 136. Dreptul de folosinţă asupra proprietăţii unui terţ

(1) Dreptul de folosinţă asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare de construcţie, reabilitare sau modernizare a reţelelor electrice se constituie în conformitate cu art.135 alin.(4) şi se întinde pe durata executării lucrărilor. La exercitarea dreptului menţionat, operatorii de sistem, cu notificarea prealabilă a proprietarului terenului sau al bunului imobil, au dreptul:

a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii necesare pentru executarea lucrărilor;

b) să desfiinţeze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă în măsura strict necesară pentru executarea lucrărilor, în condiţiile legii;

c) sa extragă materiale, să capteze apă, în condiţiile legii;

d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe pe şantier;

e) să sisteze sau să restrângă activităţile proprietarului în măsura strict necesară pentru executarea lucrărilor menţionate.

(2) Prin derogare de la prevederile stabilite la art.135 alin.(4), în cazul în care lucrările de construcţie a reţelelor electrice implică obţinerea unei autorizaţii de construire sau a unui act permisiv echivalent (în legătură cu construcţia de noi reţele electrice sau porţiuni de reţele electrice, în legătură cu efectuarea lucrărilor de construcţii capitale), dreptul de folosinţă asupra bunului imobil pentru executarea lucrărilor de construcţii se constituie cu acordul prealabil al proprietarului respectivului bun imobil.

(3) Dreptul de folosinţă prevăzut la alin.(1) încetează la expirarea termenului stabilit pentru executarea lucrărilor sau mai devreme – la data finalizării anticipate a lucrărilor sau la data sistării acestora. Oricare dintre aceste situaţii trebuie notificată fără întârziere proprietarului.

(4) Dreptul de folosinţă asupra unui teren pentru exploatarea şi întreţinerea reţelelor electrice, prin efectuarea reviziilor, a reparaţiilor şi a altor intervenţii necesare în scopul asigurării funcţionării normale a acestora, se constituie în conformitate cu art.135 alin.(4) şi se întinde pe toată durata existenţei şi, respectiv, a exploatării reţelelor electrice, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor electrice. La exercitarea acestui drept, operatorii de sistem, cu notificarea prealabilă a proprietarului bunului imobil, au dreptul:

a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii pentru întreţinere, revizie, reparaţie şi alte intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor electrice;

b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea;

c) să afecteze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrângă activitatea proprietarului în măsura şi pe durata strict necesare pentru executarea lucrărilor de întreţinere, revizie, reparaţie sau a altor intervenţii necesare pentru asigurarea funcţionării normale a reţelelor electrice.

(5) În scopul amenajării reţelelor de iluminat public, autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de dreptul de a utiliza cu titlu gratuit stâlpii reţelelor electrice de distribuţie, în baza unui contract de comodat încheiat cu operatorul sistemului de distribuţie. Clauzele obligatorii ale acestui contract de comodat se elaborează şi se aprobă de Agenţie, reglementând drepturile şi obligaţiile părţilor contractante.

(6) Amenajarea reţelelor de iluminat public de către autorităţile administraţiei publice locale se realizează în baza Normelor de amenajare a reţelelor de iluminat public, elaborate şi aprobate de Agenţie în temeiul Legii nr.174/2017 cu privire la energetică. Exploatarea reţelelor de iluminat public se realizează conform Normelor minime de exploatare a instalaţiilor electrice ale consumatorilor noncasnici, elaborate şi aprobate de Agenţie conform art.9 alin.(2).

(7) Normele de amenajare a reţelelor de iluminat public stabilesc cerinţe obligatorii pentru amenajarea, reconstrucţia şi protecţia reţelelor de iluminat public, inclusiv a celor amenajate pe stâlpii reţelelor electrice de distribuţie.

(8) În vederea creşterii gradului de securitate individuală şi colectivă, autorităţile administraţiei publice locale beneficiază, cu titlu gratuit, de dreptul de amplasare a echipamentelor electronice de supraveghere video, precum şi a componentelor suplimentare necesare funcţionării acestor echipamente doar pe stâlpii reţelelor electrice de distribuţie cu tensiunea nominală mai mică de 1 kV. În acest sens, autorităţile administraţiei publice locale semnează un contract cu operatorul sistemului de distribuţie, ale cărui clauze stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor, inclusiv condiţiile tehnice de amplasare a echipamentelor electronice de supraveghere video. Contractul se încheie în baza cererii scrise a autorităţii administraţiei publice locale, în care se indică locul amplasării echipamentelor electronice de supraveghere video, precum şi a componentelor necesare funcţionării acestor echipamente. Solicitarea altor documente nu poate servi drept temei pentru operatorul sistemului de distribuţie de a refuza încheierea contractului.

(9) Amplasarea şi exploatarea de către autorităţile administraţiei publice locale a echipamentelor electronice de supraveghere video, precum şi a componentelor necesare funcţionării acestor echipamente, se efectuează de către personal electrotehnic calificat şi autorizat la grupa de securitate electrică cerută în conformitate cu prezenta lege, cu respectarea cerinţelor documentelor normativ-tehnice care reglementează modul de amenajare şi de exploatare în siguranţă a reţelelor şi instalaţiilor electrice, precum şi cu respectarea prevederilor actelor normative care reglementează protecţia datelor cu caracter personal.

(10) Operatorul sistemului de distribuţie poate interzice autorităţilor administraţiei publice locale amenajarea reţelelor de iluminat public şi amplasarea echipamentelor electronice de supraveghere video, prevăzute la alin.(5)–(9), în cazul în care amenajarea/amplasarea acestora pe stâlpii reţelelor electrice de distribuţie ar pune în pericol viaţa şi sănătatea persoanelor, integritatea bunurilor sau ar împiedica desfăşurarea anumitor activităţi.

Articolul 137. Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană a terenului unui terţ

(1) Servitutea de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană a terenului cuprinde dreptul la construcţia reţelelor electrice, precum şi dreptul de acces la reţelele electrice pentru revizii, reparaţii, intervenţii sau pentru efectuarea altor lucrări de exploatare şi de întreţinere, pentru înlăturarea consecinţelor avariilor, precum şi pentru reabilitarea sau modernizarea reţelelor electrice.

(2) Dreptul de servitute se constituie în conformitate cu art.135 alin.(4) şi se extinde pe durata construcţiei şi/sau exploatării reţelelor electrice.

(3) Prin derogare de la prevederile art.135 alin.(4), în cazul în care lucrările de construcţie a reţelelor electrice implică obţinerea unei autorizaţii de construire sau a unui act permisiv echivalent (în legătură cu construirea de noi reţele electrice sau porţiuni de reţele electrice, în legătură cu efectuarea lucrărilor de construcţii capitale), dreptul de servitute asupra terenului sau bunului imobil pentru executarea lucrărilor de construcţie se constituie cu acordul prealabil al proprietarului respectivului teren sau bun imobil.

Articolul 138. Exercitarea drepturilor de folosinţă şi de servitute. Recuperarea prejudiciului cauzat

(1) În scopul acordării despăgubirii cuvenite pentru prejudiciile cauzate în contextul efectuării unor activităţi sau lucrări, aferente exercitării drepturilor de folosinţă şi de servitute prevăzute la art.136 şi 137, operatorii de sistem sunt obligaţi să încheie contracte-cadru cu proprietarii terenurilor sau ai bunurilor imobile afectate de exercitarea drepturilor de folosinţă şi de servitute.

(2) Contractul-cadru prevăzut la alin.(1) se elaborează cu respectarea clauzelor obligatorii aprobate de Guvern şi stabileşte drepturile şi obligaţiile operatorului de sistem şi ale proprietarului terenului sau al bunului imobil afectat în legătură cu exercitarea drepturilor de folosinţă şi de servitute prevăzute la art.136 şi 137, inclusiv modalitatea de determinare a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat de operatorii de sistem în legătură cu exercitarea acestor drepturi.

(3) Contractul-cadru elaborat în conformitate cu alin.(2) se încheie la iniţiativa operatorului de sistem sau la cererea proprietarilor terenurilor sau ai bunurilor imobile afectate. Operatorii de sistem informează proprietarii terenurilor şi ai bunurilor imobile afectate de exercitarea drepturilor de folosinţă şi de servitute cu privire la dreptul de a încheia un astfel de contract-cadru şi cu privire la alte drepturi ce le revin în temeiul prezentului capitol, prin afişarea pe panoul informativ şi prin publicarea pe site-urile lor web a modelului contractului-cadru şi a altor informaţii relevante în acest sens.

(4) Despăgubirile pentru pagubele produse de către operatorii de sistem în exercitarea drepturilor de folosinţă şi de servitute prevăzute la art.136 şi 137 se stabilesc cu luarea în considerare a următoarelor:

a) suprafaţa de teren afectată în legătură cu efectuarea lucrărilor respective;

b) valorile pentru recoltele estimate ale culturilor şi/sau ale plantaţiilor afectate, precum şi pentru amenajările afectate;

c) valoarea de piaţă a bunului imobil afectat.

(5) Cuantumul despăgubirii datorate se stabileşte în fiecare caz în parte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu ajung la un acord, în instanţă de judecată.

Articolul 139. Restrângerea sau sistarea unor activităţi şi accesul la terenul unde se află reţelele electrice

(1) Pentru a evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor sau a altor activităţi desfăşurate în zona de efectuare a lucrărilor de construcţie, exploatare, întreţinere, reabilitare sau de modernizare a reţelelor electrice, operatorii de sistem au dreptul să solicite restrângerea sau sistarea, pe durata lucrărilor, a activităţilor desfăşurate în vecinătate. În acest caz, persoanele afectate sunt informate în scris cu privire la data începerii şi, respectiv, a finalizării lucrărilor.

(2) Operatorii de sistem exercită cu bună-credinţă şi în mod rezonabil dreptul de acces la terenul unde se află reţelele electrice.

Articolul 140. Exproprierea

(1) Terenurile necesare pentru construcţia, exploatarea, întreţinerea, reabilitarea sau modernizarea reţelelor electrice care aparţin cu titlu de proprietate unor terţi pot fi expropriate de către autoritatea competentă pentru cauză de utilitate publică în conformitate cu procedura prevăzută de Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 şi cu condiţia despăgubirii proprietarului terenului respectiv.

(2) Exproprierea terenurilor poate avea loc doar dacă operatorii de sistem nu au reuşit să obţină dreptul de folosinţă sau de servitute asupra terenului şi/sau demonstrează că lucrările specificate la art.136 ar împiedica substanţial folosirea sau chiar ar face imposibilă folosirea de către proprietar a terenului său.

(3) După trecerea în proprietatea publică a statului sau a unităţii administrativ-teritoriale, terenul expropriat urmează a fi dat în folosinţă, cu titlu gratuit, operatorului de sistem pentru efectuarea lucrărilor necesare de construcţie sau exploatare a reţelelor electrice. Principiile stabilite în prezentul alineat nu se aplică în raport cu bunurile imobile şi construcţiile operatorilor de sistem care nu corespund celor prevăzute de noţiunea de reţea electrică de distribuţie sau de reţea electrică de transport, astfel cum sunt definite la art.2 pct.121 şi 122.

Articolul 141. Zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi strămutarea reţelelor electrice

(1) Pentru a se asigura protecţia şi funcţionarea normală a reţelelor electrice, precum şi pentru a se evita punerea în pericol a persoanelor, a bunurilor şi a mediului, în conformitate cu Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice se stabilesc zone de protecţie ale reţelelor electrice. Regulamentul privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice reglementează inclusiv zonele de protecţie ale liniilor electrice care aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora.

(2) În zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice ce aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora se interzice construcţia clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.

(3) În scopul protecţiei reţelelor electrice, persoanelor fizice şi juridice li se interzice, fără acordul în scris al operatorului de sistem:

a) să amplaseze construcţii provizorii sau să efectueze oricare alte activităţi în zona de protecţie a reţelelor electrice;

b) să efectueze excavaţii de orice fel sau să înfiinţeze plantaţii perene în zonele de protecţie ale reţelelor electrice;

c) să depoziteze materiale pe căile de acces la reţelele electrice şi în zonele de protecţie ale reţelelor electrice;

d) să intervină în orice mod asupra reţelelor electrice;

e) să efectueze alte lucrări în zonele de protecţie ale reţelei electrice.

(4) Persoanelor fizice şi juridice li se interzice:

a) să arunce obiecte de orice fel pe reţelele electrice;

b) să deterioreze construcţiile, îngrădirile sau inscripţiile de identificare şi de avertizare aferente reţelelor electrice;

c) să limiteze sau să îngrădească prin împrejmuiri, prin construcţii ori în orice alt mod accesul la reţeaua electrică.

(5) Se interzice emiterea certificatelor de urbanism pentru proiectare şi a autorizaţiilor de construire care permit efectuarea lucrărilor de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale în zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice ce aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora.

(6) În cazul constatării că în zona de protecţie a reţelei electrice se efectuează lucrări cu încălcarea Regulamentului privind zonele de protecţie ale reţelelor electrice, operatorii de sistem sunt obligaţi să sesizeze organul supravegherii energetice de stat şi să solicite încetarea lucrărilor de către persoanele fizice şi juridice care au admis încălcări, în conformitate cu regulamentul respectiv.

(7) În cazul în care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au fost emise autorizaţii de construire care au permis efectuarea lucrărilor de construcţie în zonele de protecţie ale reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice ce aparţin producătorilor sau consumatorilor noncasnici amplasate în afara proprietăţii acestora, beneficiarii sau proprietarii construcţiilor sunt obligaţi să acorde acces operatorului de sistem şi/sau producătorilor sau consumatorilor noncasnici pentru executarea lucrărilor de exploatare, de întreţinere sau de modernizare a reţelelor electrice şi/sau ale liniilor electrice.

(8) În cazul în care, în mod excepţional, proprietarul bunului imobil sau deţinătorul dreptului de folosinţă sau al altor drepturi reale asupra bunului imobil care se află în zona de protecţie a reţelelor electrice solicită strămutarea reţelei electrice, aceasta se efectuează cu respectarea următoarelor cerinţe şi etape:

a) solicitantul obţine acordul proprietarilor sau al deţinătorilor legali ai terenului de pe traseul pe care urmează să fie amplasată porţiunea modificată a reţelei electrice;

b) solicitantul se adresează operatorului de sistem cu privire la strămutarea reţelei electrice şi semnează un acord în acest sens;

c) operatorul de sistem întocmeşte un deviz de cheltuieli în legătură cu strămutarea reţelei electrice şi îl prezintă solicitantului;

d) solicitantul şi operatorul de sistem semnează, în condiţiile legislaţiei civile, un acord care va conţine în mod obligatoriu condiţia trecerii în proprietatea operatorului de sistem a reţelei electrice nou-construite, după finalizarea lucrărilor de construcţie;

e) solicitantul achită operatorului de sistem costurile aferente strămutării reţelei electrice, determinate de operatorul de sistem în baza devizului de cheltuieli prevăzut la lit.c);

f) operatorul de sistem efectuează lucrările de strămutare a reţelei electrice în termenul stabilit de comun acord cu solicitantul.

(9) Solicitantul este în drept să solicite operatorului de sistem eliberarea avizului de racordare în scopul strămutării reţelei electrice conform alin.(8) în cazul în care lucrările de strămutare a reţelei electrice pot fi executate cu costuri mai mici decât costurile determinate de operatorul de sistem şi indicate în devizul de cheltuieli întocmit. În acest caz, materialele utilizate trebuie să corespundă cerinţelor stabilite în avizul de racordare eliberat de operatorul de sistem şi în proiectul coordonat cu acesta. Lucrările de strămutare a reţelei electrice se efectuează de persoane autorizate, sub supravegherea operatorului de sistem. Porţiunea de reţea electrică modificată şi/sau elementele de reţea montate în contextul strămutării se consideră parte/părţi a/ale reţelei electrice a operatorului de sistem respectiv.

Capitolul XII

SOLUŢIONAREA NEÎNŢELEGERILOR ŞI A LITIGIILOR. RĂSPUNDEREA PENTRU

ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI ÎN SECTORUL ELECTROENERGETIC

Articolul 142. Examinarea neînţelegerilor de către Agenţie

(1) Neînţelegerile apărute în legătură cu aplicarea prezentei legi între întreprinderile electroenergetice, între titularii de licenţe, între titularii de autorizaţii, precum şi între întreprinderile electroenergetice şi titularii de licenţe sau de autorizaţii se examinează de către Agenţie în modul şi termenele stabilite în Codul administrativ.

(2) Agenţia examinează neînţelegerile, inclusiv cele transfrontaliere, privind refuzul operatorului sistemului de transport de a acorda acces la reţeaua electrică de transport.

(3) Agenţia examinează, în modul şi în termenele stabilite în Codul administrativ, neînţelegerile apărute în legătură cu aplicarea prezentei legi între utilizatorii de sistem, consumatorii finali, comunităţile de energie ale cetăţenilor, comunităţile de energie din surse regenerabile şi titularii de licenţe, neînţelegerile apărute între utilizatorii şi operatorii sistemelor de distribuţie închise, între comunităţile de energie ale cetăţenilor, comunităţile de energie din surse regenerabile şi membrii acestora şi emite decizii, după caz.

(4) Pe perioada examinării reclamaţiilor privind facturarea şi în cazul nerespectării de către titularii de licenţe a procedurii de deconectare, Agenţia emite decizii privind interzicerea deconectării de la reţeaua electrică a instalaţiilor electrice ale consumatorilor finali sau privind reconectarea acestora.

(5) Agenţia examinează şi mediază neînţelegerile apărute în legătură cu aplicarea prevederilor art.135 şi 136 între operatorii de sistem şi proprietarii terenurilor şi ai altor bunuri, proprietate publică sau privată, în modul şi în termenele stabilite în Codul administrativ.

Articolul 143. Examinarea neînţelegerilor de către titularii de licenţe şi de autorizaţii, de către comunităţile de energie ale cetăţenilor

(1) Titularii de licenţe şi de autorizaţii, comunităţile de energie ale cetăţenilor examinează reclamaţiile consumatorilor finali şi ale utilizatorilor de sistem în cel mult 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea acestor reclamaţii. Termenul de examinare a reclamaţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, fapt despre care este informat consumatorul final, utilizatorul de sistem, utilizatorul sistemului de distribuţie închis, membrul comunităţii de energie a cetăţenilor. Pe durata examinării reclamaţiilor consumatorilor finali privind facturarea se interzice deconectarea instalaţiilor electrice ale acestora de la reţeaua electrică.

(2) Reclamaţiile consumatorilor finali în legătură cu contractarea, deconectarea, reconectarea şi facturarea se examinează şi se soluţionează de către furnizor. Operatorul de sistem este obligat să coopereze cu furnizorul prin prezentarea informaţiilor solicitate de furnizor şi necesare soluţionării problemelor abordate în reclamaţiile consumatorilor finali. Dacă furnizorul serviciului universal sau furnizorul de ultimă opţiune încalcă obligaţiile prevăzute în prezenta lege şi în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, acesta este obligat să plătească consumatorilor finali compensaţii în cuantumul şi în termenele prevăzute în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice.

(3) Reclamaţia consumatorului final cu privire la deconectare se examinează şi se soluţionează de către furnizor, indiferent dacă deconectarea instalaţiilor electrice ale consumatorului final a fost efectuată la cererea furnizorului sau la iniţiativa operatorului de sistem.

(4) În cazul în care, la examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali, furnizorul constată că operatorul de sistem a încălcat termenul de reconectare stabilit, furnizorul plăteşte consumatorului final prejudiciat compensaţia calculată în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice. Operatorul de sistem este obligat să restituie furnizorului cheltuielile suportate în legătură cu achitarea compensaţiei pentru prejudicierea consumatorului final din vina operatorului de sistem. Dacă operatorul de sistem refuză să restituie furnizorului contravaloarea compensaţiei, furnizorul este în drept să reducă plata pentru serviciul de transport al energiei electrice sau pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice cu contravaloarea compensaţiei sau să recupereze cheltuielile respective prin intentarea acţiunii în regres în instanţa de judecată.

(5) Operatorul de sistem este obligat să examineze reclamaţiile şi să soluţioneze problemele utilizatorilor de sistem survenite în legătură cu racordarea, delimitarea, întreruperea şi limitarea livrării de energie electrică, în legătură cu calitatea serviciului prestat, precum şi să plătească utilizatorilor de sistem compensaţii calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la calitatea serviciilor de transport şi de distribuţie a energiei electrice.

(6) Consumatorii finali şi utilizatorii de sistem sunt în drept să solicite recuperarea prejudiciilor materiale şi morale cauzate de furnizor şi/sau de operatorul de sistem în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

(7) În cazul în care un consumator final sau un utilizator de sistem a adresat furnizorului sau operatorului de sistem o reclamaţie care urmează a fi examinată şi soluţionată de un alt titular de licenţă, furnizorul sau operatorul de sistem, după caz, este obligat să transmită reclamaţia celuilalt titular de licenţă (operator de sistem sau furnizor) în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării reclamaţiei şi să informeze despre acest fapt consumatorul final sau utilizatorul de sistem.

(8) Titularii de licenţe şi de autorizaţii sunt obligaţi să depună toată diligenţa pentru a asigura soluţionarea pe cale extrajudiciară a eventualelor neînţelegeri care pot apărea în raport cu consumatorii finali şi utilizatorii de sistem, precum şi să pună în aplicare un mecanism eficient şi nediscriminatoriu de rambursare a cheltuielilor sau de achitare a compensaţiilor consumatorilor finali şi utilizatorilor de sistem în cazul nerespectării de către titularii de licenţe sau de autorizaţii a obligaţiilor ce le revin. Principiul stabilit în prezentul alineat se aplică şi în raport cu neînţelegerile survenite între comunităţile de energie ale cetăţenilor şi membrii acestora.

(9) Operatorii de sistem şi furnizorii sunt obligaţi să dispună de centre de deservire a consumatorilor finali şi a utilizatorilor de sistem care să funcţioneze conform programului de lucru de cel puţin 5 zile pe săptămână a câte 8 ore pe zi. Personalul responsabil cu examinarea reclamaţiilor consumatorilor finali sau ale utilizatorilor de sistem trebuie să aibă dreptul real de a lua decizii, în numele operatorului de sistem sau în numele furnizorului, pentru a soluţiona problemele abordate, iar întâlnirile cu reprezentanţii operatorului de sistem sau ai furnizorului pot fi stabilite inclusiv prin telefon sau e-mail. Operatorii de sistem şi furnizorii sunt obligaţi să ţină evidenţa reclamaţiilor recepţionate şi, la solicitare, să prezinte Agenţiei informaţii cu privire la data depunerii reclamaţiei, numele persoanei care a depus reclamaţia, esenţa problemei abordate în reclamaţie, acţiunile întreprinse pentru soluţionarea problemelor abordate în reclamaţie, decizia operatorului de sistem sau a furnizorului.

(10) Titularii de licenţe şi de autorizaţii sunt obligaţi să utilizeze, fără a se limita la acestea, mijloace electronice de comunicare în procesul de comunicare, de negociere, încheiere, executare, modificare şi rezoluţiune a contractelor, precum şi în procesul de examinare a reclamaţiilor consumatorilor finali şi utilizatorilor de sistem, în măsura în care aceste mijloace de comunicare sunt disponibile, funcţionale şi adecvate circumstanţelor. Titularii de licenţe şi de autorizaţii nu pot refuza sau ignora examinarea reclamaţiilor pe motiv că au fost depuse în formă electronică dacă acestea îndeplinesc cerinţele stabilite de legislaţia care reglementează documentele electronice.

Articolul 144. Soluţionarea litigiilor

(1) Litigiile dintre participanţii la piaţă se soluţionează în condiţiile prezentei legi şi ale Codului civil.

(2) În cazul dezacordului cu răspunsul unui titular de licenţă, al unui titular de autorizaţie, al unei comunităţi de energie a cetăţenilor sau al unei comunităţi de energie din surse regenerabile ori în cazul în care nu a primit răspuns în conformitate cu art.143 la reclamaţia depusă, consumatorul final, utilizatorul de sistem, utilizatorul unui sistem de distribuţie închis, membrul comunităţii de energie a cetăţenilor sau membrul comunităţii de energie din surse regenerabile este în drept să conteste acţiunile persoanelor juridice respective în instanţa de drept comun, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

(3) În cazul în care una dintre persoanele indicate la art.142 alin.(1) şi (3) nu este de acord cu răspunsul Agenţiei la reclamaţia depusă sau în cazul în care nu a primit răspuns în termenul stabilit de Codul administrativ la reclamaţia depusă, aceasta este în drept să conteste răspunsul în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 145. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei în sectorul electroenergetic

(1) Întreprinderile electroenergetice, precum şi alţi titulari de licenţe şi de autorizaţii poartă răspundere pentru încălcarea prevederilor prezentei legi, ale Legii nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie.

(2) Agenţia suspendă sau retrage licenţele de desfăşurare a activităţilor în sectorul electroenergetic în cazurile şi în modul stabilite la art.22 şi 23, precum şi în Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

(3) În cazul în care Agenţia constată încălcarea de către întreprinderile electroenergetice, de către alţi titulari de licenţe sau autorizaţii a prevederilor prezentei legi, ale Legii nr.174/2017 cu privire la energetică, precum şi ale actelor normative de reglementare aprobate de Agenţie, aceasta iniţiază o procedură contravenţională în condiţiile şi termenele stabilite în Codul contravenţional.

(4) În cazurile prevăzute expres la art.146 şi 148, Agenţia aplică sancţiuni financiare titularilor de licenţe, titularilor de autorizaţii şi altor persoane juridice, cu respectarea procedurii stabilite în Legea nr.174/2017 cu privire la energetică. Mijloacele financiare obţinute din aplicarea sancţiunilor financiare prevăzute la art.146 şi 148 se virează integral la bugetul de stat.

(5) Alte persoane fizice şi juridice decât cele prevăzute la alin.(4) răspund pentru încălcarea legislaţiei în sectorul electroenergetic în conformitate cu Codul contravenţional.

(6) Persoana fizică sau juridică care a racordat în mod neautorizat instalaţiile sale electrice la reţelele electrice sau la instalaţia electrică a unui alt consumator final plăteşte operatorului de sistem la ale cărui reţele electrice s-a racordat sau consumatorului final respectiv echivalentul energiei electrice consumate, care se determină prin aplicarea sistemului pauşal.

Articolul 146. Sancţiuni financiare pentru încălcarea legislaţiei în sectorul electroenergetic

(1) Agenţia aplică, prin hotărâre, sancţiuni în mărime de la 0,5% până la 5% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licenţe, a titularilor de autorizaţii sau a altor persoane pentru încălcarea obligaţiilor ce le revin, manifestată prin:

a) refuzul repetat al titularului de licenţă sau al titularului de autorizaţie de a transmite informaţiile şi documentele solicitate de Agenţie, prezentarea cu întârziere a informaţiilor şi a documentelor solicitate sau prezentarea informaţiilor ori a datelor incomplete sau eronate;

b) refuzul repetat al titularului de licenţă sau al titularului de autorizaţie de a permite efectuarea controalelor şi inspecţiilor iniţiate de Agenţie sau obstrucţionarea în mod repetat a Agenţiei în efectuarea controalelor şi inspecţiilor;

c) refuzul repetat al titularului de licenţă de a executa deciziile şi hotărârile Agenţiei;

d) efectuarea tranzacţiei/tranzacţiilor pe pieţele angro de energie electrică fără înregistrarea în Registrul participanţilor la pieţele angro de energie sau nerespectarea obligaţiei de notificare a Agenţiei în legătură cu orice modificare a informaţiilor prezentate anterior în cererea de înregistrare în registrul menţionat.

(2) Încălcările prevăzute la alin.(1) care sunt săvârşite în mod repetat se sancţionează cu amendă în mărime de 5% din cifra de afaceri anuală a titularului de licenţă/titularului de autorizaţie.

(3) Agenţia aplică, prin hotărâre, sancţiuni financiare în mărime de la 5% până la 10% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licenţe pentru refuzul de a executa obligaţiile de serviciu public impuse în conformitate cu prevederile art.17, 114 şi 115.

(4) Agenţia aplică, prin hotărâre, sancţiuni financiare în mărime de la 5% până la 10% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licenţe, a titularilor de autorizaţii sau a altor persoane juridice pentru încălcarea obligaţiilor ce le revin, manifestată prin:

a) neexecutarea obligaţiilor stabilite de Agenţie, care a condus la consecinţele prevăzute la art.22 alin.(3) lit.c);

b) neexecutarea, în termenele stabilite, a hotărârii adoptate de Agenţie în conformitate cu art.19 alin.(6) şi (7);

c) neexecutarea de către operatorul sistemului de distribuţie închis a hotărârii adoptate de Agenţie în conformitate cu art.70 alin.(3);

d) nerespectarea obligaţiilor de asigurare a separării conturilor de către întreprinderile electroenergetice;

e) nerespectarea de către operatorul sistemului de transport a cerinţelor legate de separare şi/sau independenţă a operatorului sistemului de transport şi/sau a hotărârilor adoptate de Agenţie pentru înlăturarea încălcărilor constatate în acest sens, inclusiv a hotărârilor adoptate în conformitate cu art.32 alin.(5);

f) nerespectarea de către operatorul sistemului de distribuţie a obligaţiilor legate de cerinţele privind separarea şi/sau independenţa operatorului sistemului de distribuţie şi/sau nerespectarea hotărârilor adoptate de Agenţie în conformitate cu art.62 alin.(5).

(5) Încălcările prevăzute la alin.(4) care sunt săvârşite în mod repetat se sancţionează cu amendă în mărime de 10% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licenţă, a titularilor de autorizaţii sau a altor persoane juridice.

(6) Agenţia aplică, prin hotărâre, sancţiuni în mărime de 10% din cifra de afaceri anuală a titularilor de licenţe sau a altor persoane juridice pentru nerespectarea dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sau, după caz, a deciziilor ori hotărârilor Agenţiei cu privire la chestiuni legate de crizele de energie electrică, astfel cum sunt prevăzute la art.14 şi 15.

Articolul 147. Sancţiuni pentru nerespectarea sau încălcarea prevederilor privind integritatea şi transparenţa pieţelor angro de energie electrică

(1) Pentru nerespectarea sau încălcarea obligaţiilor prevăzute la art.97–104, Agenţia aplică, cumulativ sau separat, următoarele sancţiuni:

a) declaraţia de nerespectare;

b) avertismentul sau avertismentul public;

c) sancţiunea financiară prevăzută la art.148;

d) anunţarea publică a declaraţiei de nerespectare şi a sancţiunii aplicate, cu excepţia cazului în care acestea nu pot fi făcute publice pe motivul existenţei unui interes public conflictual prevalent sau a unui alt motiv cu caracter sensibil. Pentru a atenua posibilele efecte ale publicării declaraţiei de nerespectare sau a sancţiunii aplicate asupra potenţialului interes public, Agenţia publică părţi anonimizate ale hotărârii prin care s-a dispus sancţiunea în cauză.

(2) Sancţiunile aplicate de Agenţie trebuie să fie efective, proporţionale şi cu efect de descurajare şi să reflecte natura, durata şi gravitatea încălcărilor, prejudiciile cauzate consumatorilor şi eventualele beneficii obţinute de pe urma tranzacţiilor bazate pe informaţii privilegiate şi a manipulării pieţei. La determinarea tipurilor de sancţiuni, a mărimii sancţiunilor financiare pentru nerespectarea sau încălcarea obligaţiilor prevăzute la art.97–104, precum şi a efectelor cumulate ale acestora, Agenţia ţine cont de următoarele circumstanţe:

a) gravitatea încălcării, inclusiv durata şi frecvenţa;

b) profiturile acumulate şi/sau pierderile cauzate ori alte efecte adverse ce au avut loc, inclusiv impactul asupra stabilităţii şi încrederii pe pieţele angro de energie electrică;

c) consolidarea poziţiei dominante sau a puterii semnificative pe piaţa energiei electrice a întreprinderii electroenergetice respective în urma nerespectării sau încălcării obligaţiilor stabilite la art.97–104;

d) existenţa încălcărilor anterioare;

e) atitudinea de cooperare a participanţilor la piaţă pe parcursul investigaţiilor, inclusiv încetarea încălcării din propria voinţă, precum şi alte circumstanţe care demonstrează voinţa lor de a facilita examinarea încălcărilor.

(3) Părţile terţe sunt în drept să solicite despăgubiri, în conformitate cu prevederile Codului civil, pentru prejudiciile cauzate de către participanţii la piaţă care au încălcat cerinţele prevăzute la art.97–104.

Articolul 148. Sancţiuni financiare pentru nerespectarea sau încălcarea prevederilor privind integritatea şi transparenţa pieţelor angro de energie electrică

(1) Agenţia aplică sancţiuni în mărime de la 1% până la 3% din cifra de afaceri anuală a întreprinderilor electroenergetice pentru nerespectarea sau încălcarea de către acestea, în calitate de participanţi la piaţă, a obligaţiilor stabilite la art.97–104, manifestată prin:

a) refuzul de a publica informaţii privilegiate în termenele şi în modul stabilite de Agenţie;

b) refuzul participantului la piaţă de a permite efectuarea controalelor şi investigaţiilor dispuse de către Agenţie în contextul exercitării atribuţiilor ce ţin de monitorizarea pieţelor de energie electrică sau obstrucţionarea Agenţiei în exercitarea atribuţiilor respective.

(2) Agenţia aplică sancţiuni în mărime de la 3% până la 5% din cifra de afaceri anuală a întreprinderilor electroenergetice pentru nerespectarea sau încălcarea de către acestea, în calitate de participanţi la piaţă, a obligaţiilor stabilite la art.97–104, manifestată prin:

a) nepublicarea informaţiilor privilegiate în termenele şi în modul stabilite la art.98 alin.(1);

b) divulgarea de informaţii privilegiate către o altă persoană, cu excepţia cazului în care divulgarea are loc în cadrul exercitării muncii, profesiei sau a funcţiilor persoanei respective;

c) nerespectarea obligaţiilor de prezentare a informaţiilor solicitate de Agenţie în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce ţin de monitorizarea pieţelor de energie electrică şi a participanţilor la piaţă, inclusiv în legătură cu efectuarea investigaţiilor şi efectuarea controalelor.

(3) Agenţia aplică sancţiuni în mărime de la 5% până la 10% din cifra de afaceri anuală a întreprinderilor electroenergetice pentru nerespectarea sau încălcarea de către acestea, în calitate de participanţi la piaţă, a obligaţiilor stabilite la art.97–104, manifestată prin:

a) utilizarea informaţiilor privilegiate pentru a dobândi sau înstrăina, pentru sine sau pentru o terţă persoană, direct sau indirect, produse energetice angro la care se referă informaţiile în cauză;

b) refuzul repetat de a publica informaţiile privilegiate în termenele şi în modul stabilite de Agenţie;

c) refuzul repetat al participantului la piaţă de a prezenta informaţiile solicitate de Agenţie în legătură cu exercitarea atribuţiilor ce ţin de monitorizarea pieţelor de energie electrică, inclusiv în legătură cu efectuarea controalelor şi a investigaţiilor;

d) refuzul repetat al participantului la piaţă de a permite efectuarea controalelor şi a investigaţiilor dispuse de Agenţie în contextul exercitării atribuţiilor ce ţin de monitorizarea pieţelor de energie electrică sau obstrucţionarea repetată a Agenţiei în efectuarea controalelor şi a investigaţiilor;

e) tentativa de manipulare a pieţei;

f) manipularea pieţei.

(4) În cazul nerespectării sau al încălcării obligaţiilor stabilite la art.97–104 care a condus sau a contribuit la consolidarea poziţiei dominante sau a puterii semnificative pe piaţă a unei întreprinderi electroenergetice existente pe piaţa energiei electrice, sancţiunile care se aplică conform prezentului articol se majorează după cum urmează:

a) cu până la 3% din cifra de afaceri anuală a întreprinderii – în cazul sancţiunilor financiare aplicate conform alin.(1);

b) cu până la 5% din cifra de afaceri anuală a întreprinderii – în cazul sancţiunilor financiare aplicate conform alin.(2);

c) cu până la 10% din cifra de afaceri anuală a întreprinderii – în cazul sancţiunilor financiare aplicate conform alin.(3).

Capitolul XIII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 149. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.413), cu modificările ulterioare.

(3) Guvernul, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;

b) va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

c) va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru implementarea prezentei legi.

(4) Agenţia:

a) va modifica, în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Regulamentul privind racordarea pentru a asigura corespunderea acestuia cu prevederile prezentei legi, inclusiv cu cele ale art.71–73;

b) va revizui şi va ajusta, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia tarifară pentru serviciul de transport al energiei electrice, ţinând cont inclusiv de funcţiile şi obligaţiile noi stabilite prin prezenta lege pentru operatorul sistemului de transport;

c) va implementa, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instrumentul de comparare prevăzut la art.113;

d) va revizui şi va ajusta, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Regulile pieţei energiei electrice;

e) va elabora şi va adopta, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, hotărârea prevăzută la art.77 alin.(3);

f) sub rezerva prevederilor lit.a)–e), în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va modifica actele sale normative de reglementare în conformitate cu prezenta lege, va elabora, va publica şi va pune în aplicare noile acte normative de reglementare prevăzute de prezenta lege, precum şi va adopta alte hotărâri prevăzute de prezenta lege.

(5) În termen de cel mult 6 luni de la adoptarea de către Agenţie a hotărârii prevăzute la art.77 alin.(3), operatorii de sistem vor efectua şi vor prezenta Agenţiei prima evaluare cost-beneficiu a implementării sistemelor de măsurare inteligente în conformitate cu cerinţele stabilite la art.77.

Articolul 150. Dispoziţii tranzitorii

(1) În termen de 6 luni de la primul raport al ENTSO-E privind congestiile şi care acoperă părţile contractante ale Comunităţii Energetice, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2025, se va realiza revizuirea zonei de ofertare în conformitate cu art.42, care va acoperi cel puţin zona de ofertare a Republicii Moldova şi zonele de ofertare din aceeaşi regiune de calcul al capacităţilor. În procesul de revizuire a zonei de ofertare se vor identifica toate congestiile structurale şi se va efectua o analiză a diferitelor configuraţii ale zonelor de ofertare examinate într-un mod coordonat, cu implicarea părţilor interesate afectate din toate părţile contractante relevante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene, în conformitate cu liniile directoare privind alocarea capacităţii şi gestionarea congestiilor, luându-se în considerare metodologia şi ipotezele dezvoltate în cadrul Comunităţii Energetice. Zonele actuale de ofertare vor fi evaluate pe baza capacităţii lor de a crea un mediu de piaţă fiabil, inclusiv pentru producerea flexibilă şi capacitatea de încărcare, care este esenţială pentru evitarea blocajelor în reţea, pentru echilibrarea cererii şi a ofertei de energie electrică, pentru asigurarea securităţii pe termen lung a investiţiilor în infrastructura reţelei.

(2) Pentru centralele electrice puse în funcţiune după 1 ianuarie 2026, prevederile art.74 alin.(2) lit.a) se aplică numai centralelor electrice care utilizează surse regenerabile de energie şi au o putere instalată mai mică de 200 kW.

(3) Prevederile art.9 alin.(1) lit.l) referitoare la aprobarea de către Agenţie a preţurilor reglementate pentru furnizarea energiei electrice de către furnizorul central de energie electrică, precum şi obligaţia furnizorului central de energie electrică de a cumpăra şi revinde energia electrică produsă de centralele electrice eligibile care utilizează surse regenerabile de energie şi obligaţia corelată a furnizorilor de a cumpăra energia electrică respectivă, în conformitate cu art.87 alin.(2), nu se mai aplică după trecerea centralelor electrice eligibile care utilizează surse regenerabile de energie la contracte pentru diferenţe în condiţiile Legii nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(4) În termen de până la 1 ianuarie 2026, Agenţia stabileşte, prin hotărâre, un calendar privind excluderea centralelor electrice de termoficare urbane de la mecanismul de sprijin prevăzut la art.9 alin.(1) lit.l), art.87 alin.(2) şi la art.129 alin.(2) lit.a) şi g), inclusiv a obligaţiei furnizorului central de energie electrică de a cumpăra şi revinde energia electrică produsă la centralele electrice de termoficare urbane şi a obligaţiei corelate a furnizorilor de a cumpăra energia electrică respectivă.

(5) Prevederile art.18 alin.(5) referitoare la obligativitatea de eliberare a unei singure licenţe pentru operarea pieţei energiei electrice se aplică până la adoptarea de către Agenţie a hotărârii prevăzute la art.95 alin.(2).

(6) Prevederile art.95 alin.(6)–(12) se pun în aplicare după adoptarea de către Guvern a unei hotărâri privind implementarea principiilor aferente recunoaşterii OPEED-urilor desemnate în alte părţi contractante ale Comunităţii Energetice sau în statele membre ale Uniunii Europene, elaborată în baza propunerii organului central de specialitate în domeniul energeticii coordonate în prealabil cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul finanţelor. Prevederile art.4 alin.(2) se aplică până la adoptarea de către Guvern a hotărârii prevăzute în prezentul alineat.

(7) Prevederile art.44 alin.(10) se aplică ţinându-se cont de limitările stabilite în cadrul ENTSO-E.

(8) Avizele de racordare emise în baza art.47 alin.(8) din Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, precum şi acordurile tripartite încheiate în acest sens rămân valabile până la expirarea acestora. Principiul stabilit în prezentul alineat nu împiedică consumatorul final/producătorul a cărui instalaţie electrică/centrală electrică este conectată la instalaţiile electrice ale altui consumator final/producător, parte a unui acord tripartit, să solicite racordarea instalaţiei de utilizare/centralei electrice direct la reţelele electrice de distribuţie.

(9) De la 1 ianuarie 2026, durata contractelor pentru capacitate de echilibrare prevăzută la art.92 alin.(4) nu poate fi mai mare de 6 luni.

(10) Consumatorii finali care au decis să îşi schimbe furnizorul şi să cumpere energie electrică la preţuri de piaţă în baza contractelor negociate şi semnate cu furnizorul ales şi au rezolvit, în acest context, contractul de furnizare a energiei electrice cu furnizorul serviciului universal, iar ulterior şi-au pierdut furnizorul în anumite circumstanţe, inclusiv în cazurile specificate la art.115 alin.(1), şi nu pot alege un alt furnizor cu care să încheie contracte de furnizare a energiei electrice la preţuri de piaţă au dreptul să solicite încheierea contractelor de furnizare a energiei electrice cu furnizorul de ultimă opţiune în conformitate cu art.115, în condiţiile stabilite în Regulamentul privind furnizarea energiei electrice, inclusiv conform art.114 alin.(7).

(11) Primul raport prevăzut la art.109 alin.(10) se elaborează de către organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii şi se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar următorul raport se prezintă până la 1 ianuarie 2028.

(12) Prin derogare de la prevederile art.9 alin.(1) lit.l) şi ale art.131, precum şi de la prevederile metodologiei relevante de calculare, aprobare şi aplicare a preţurilor reglementate, în cazul implementării de proiecte-pilot, finanţate din granturi şi/sau din alte surse nerambursabile, pentru instalarea sistemelor de măsurare inteligente la consumatorii finali, în vederea stabilirii efectelor aplicării preţurilor diferenţiate în funcţie de orele de consum, Agenţia, la solicitarea furnizorului serviciului universal şi a organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, va aproba preţuri diferenţiate în funcţie de orele de consum pentru furnizarea energiei electrice numai pentru consumatorii finali care sunt implicaţi în proiectele-pilot respective. Pentru determinarea şi calcularea acestor preţuri reglementate, Agenţia elaborează şi aprobă coeficienţi tarifari care iau în considerare cheltuielile şi costurile justificate suportate de furnizorul serviciului universal, care urmează să fie recuperate de la consumatorii finali respectivi prin aplicarea preţurilor diferenţiate în funcţie de orele de consum în perioada de implementare a proiectelor-pilot.

(13) Obligaţiile stabilite la art.40 alin.(6) şi la art.64 alin.(3) se realizează de operatorii de sistem în conformitate cu termenele şi cerinţele, inclusiv în materie de granularitate a informaţiilor publicate, stabilite de Agenţie printr-o hotărâre adoptată în termenul stabilit la art.149 alin.(4) lit.f).

(14) Operatorii sistemelor de distribuţie elaborează regulile prevăzute la art.64 alin.(5) după aprobarea de către Agenţie a TCM-urilor corespunzătoare introduse în cadrul normativ al Comunităţii Energetice.

(15) Prin derogare de la art.114 şi 115, furnizorii care la intrarea în vigoare a prezentei legi aveau impusă obligaţia de serviciu public privind prestarea serviciului universal şi privind furnizarea de ultimă opţiune vor îndeplini obligaţia respectivă până la data expirării termenului legal pentru care aceasta a fost instituită, în limitele teritoriului stabilit de Agenţie, dar nu mai târziu de 8 iulie 2026.

(16) Consumatorii finali, alţii decât cei prevăzuţi la art.114 alin.(1), beneficiază, cu titlu de excepţie, de serviciul universal în conformitate cu calendarul stabilit prin hotărârea Agenţiei. Această hotărâre se adoptă până la 1 ianuarie 2026, urmare a analizei pieţelor de energie electrică şi după organizarea consultărilor publice cu participanţii la piaţă. Agenţia consultă în prealabil şi Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la hotărârea respectivă. Principiul stabilit în prezentul alineat nu poate fi interpretat în sensul descurajării consumatorilor finali de a încheia contracte de furnizare a energiei electrice în condiţii negociate.

(17) Urmare a analizei pieţelor de energie electrică şi după organizarea consultărilor publice cu participanţii la piaţă, Agenţia aprobă, în termen de până la 1 ianuarie 2026, un calendar privind restricţionarea accesului la preţuri reglementate pentru alte categorii de consumatori finali decât cele prevăzute la art.109 alin.(7). Agenţia consultă în prealabil şi Secretariatul Comunităţii Energetice cu privire la hotărârea respectivă.

(18) Operatorii de sistem, furnizorii şi agregatorii au obligaţia de a întreprinde măsurile necesare pentru ca, cel târziu până la 31 decembrie 2026, durata procesului tehnic de schimbare a furnizorului sau a agregatorului, prevăzută la art.121 alin.(2), să fie redusă la cel mult 24 de ore, iar schimbarea furnizorului sau a agregatorului să fie posibilă în orice zi lucrătoare.

(19) Titularii avizelor de racordare la reţelele electrice a centralelor electrice cu puterea instalată mai mare de 200 kW valabile la data de 27 martie 2025 vor depune garanţia financiară de bună execuţie a avizului de racordare, prevăzută la art.72 alin.(4), doar în cazul solicitării prelungirii termenului de valabilitate a avizului de racordare respectiv. În acest caz, termenul de depunere a garanţiei financiare de bună execuţie a avizului de racordare se calculează de la data aprobării prelungirii termenului de valabilitate a avizului de racordare.

(20) Titularii avizelor de racordare la reţelele electrice a centralelor electrice cu puterea instalată mai mare de 200 kW eliberate până la data de 27 martie 2025, precum şi titularii avizelor de racordare la reţelele electrice a centralelor electrice cu puterea instalată mai mare de 200 kW al căror termen de valabilitate a fost prelungit până la data de 27 martie 2025, care nu au renunţat benevol la avizul de racordare în termen de până la 30 iunie 2025 vor achita, la expirarea termenului de valabilitate a avizului de racordare respectiv, o taxă de nevalorificare în mărime de 50–70% din echivalentul garanţiei financiare de bună execuţie a avizului de racordare stabilite în hotărârea privind garanţiile financiare de bună execuţie a avizelor de racordare, prevăzută la art.72 alin.(4).

(21) Taxa de nevalorificare prevăzută la alin.(20) se aplică de către Agenţie în modul stabilit prin hotărârea privind garanţiile financiare de bună execuţie a avizelor de racordare, prevăzută la art.72 alin.(4). Mijloacele băneşti obţinute din aplicarea taxei de nevalorificare se varsă în bugetul de stat. După adoptarea hotărârii respective de către Agenţie, aceasta se transmite Serviciului Fiscal de Stat în vederea monitorizării achitării taxelor de nevalorificare şi, după caz, a aplicării măsurilor de executare silită.

(21¹) În cazul licitaţiilor pentru oferirea statutului de producător eligibil mare sau al licitaţiilor pentru construcţia capacităţilor de echilibrare, iniţiate şi nefinalizate până la data abrogării art.72 alin.(10), principiul prevăzut de norma respectivă continuă să se aplice în raport cu capacitatea centralei electrice indicată în oferta depusă de participantul respectiv în cadrul procedurii competitive sau al procedurii de licitaţie. În sensul prezentului articol, licitaţiile respective se consideră finalizate la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Guvernului privind oferirea statutului de producător eligibil mare sau, după caz, la data semnării contractelor pentru furnizarea capacităţii de echilibrare.

(22) Actele normative de reglementare aprobate de Agenţie, precum şi actele normative în domeniu aprobate de Guvern până la intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile şi se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia.

[Art.150 alin.(21¹) introdus prin Legea nr.101 din 04.06.2026, în vigoare 26.06.2026]

Articolul 151. Aplicarea legislaţiei în sectorul electroenergetic la spaţiile de testare inovativă

În scopul implementării spaţiilor de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, titularul unei hotărâri de aprobare beneficiază de derogări de la aplicarea prevederilor prezentei legi, cu respectarea procedurilor prevăzute de Legea nr.225/2024 cu privire la spaţiile de testare inovativă în materie de reglementare în domeniul energiei, precum şi cu asigurarea protecţiei şi a siguranţei populaţiei.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.164. Chişinău, 26 iunie 2025.

Anexă

Principiile revizuirii configuraţiei existente

a zonelor de ofertare

1. Revizuirea configuraţiei existente a unei zone de ofertare poate fi lansată de către:

1.1. Comitetul de reglementare al Comunităţii Energetice şi, în măsura în care statele membre ale Uniunii Europene sunt afectate, ACER, dacă raportul tehnic privind zonele de ofertare actuale elaborat de ENTSO-E sau raportul de piaţă elaborat de ACER relevă ineficienţe în configuraţia actuală a zonei de ofertare;

1.2. mai multe autorităţi de reglementare, în urma unei recomandări din partea Comitetului de reglementare al Comunităţii Energetice sau a ACER;

1.3. operatorii sistemelor de transport ai unei regiuni de calcul al capacităţilor, împreună cu toţi operatorii sistemelor de transport interesaţi ale căror zone de control, inclusiv interconexiunile, se află în aria geografică în care se evaluează configuraţia zonei de ofertare în conformitate cu pct.2 lit.a);

1.4. o singură autoritate de reglementare sau un singur operator al sistemului de transport, cu aprobarea autorităţii sale de reglementare competente, pentru zonele de ofertare din interiorul zonei de control a operatorului sistemului de transport, dacă configuraţia zonei de ofertare are un impact neglijabil asupra zonelor de control ale operatorilor sistemelor de transport învecinaţi, inclusiv interconexiunile, iar revizuirea configuraţiei zonei de ofertare este necesară pentru a îmbunătăţi eficienţa sau pentru a menţine securitatea în funcţionare;

1.5. altă parte contractantă a Comunităţii Energetice sau un stat membru al Uniunii Europene din regiunea de calcul al capacităţilor.

2. Dacă revizuirea este lansată în conformitate cu pct.1.1–1.3 sau 1.5, entitatea care lansează revizuirea precizează:

2.1. aria geografică în care se va evalua configuraţia zonei de ofertare şi ariile geografice învecinate pentru care se iau în considerare impacturile;

2.2. operatorii sistemelor de transport participanţi;

2.3. autorităţile de reglementare participante.

3. Dacă revizuirea este lansată în conformitate cu pct.1.4, se aplică următoarele condiţii:

3.1. aria geografică în care este evaluată configuraţia zonei de ofertare se limitează la zona de control a operatorului sistemului de transport relevant, inclusiv interconexiunile;

3.2. operatorul sistemului de transport din zona de control relevantă este singurul operator al sistemului de transport care participă la revizuire;

3.3. autoritatea de reglementare competentă este singura autoritate de reglementare care participă la revizuire;

3.4. operatorul sistemului de transport relevant şi, respectiv, autoritatea de reglementare relevantă comunică operatorilor sistemelor de transport şi autorităţilor de reglementare învecinate o notificare prealabilă convenită de comun acord cu privire la lansarea revizuirii, cu prezentarea motivelor; şi

3.5. se specifică condiţiile pentru revizuire şi se publică rezultatele revizuirii şi propunerea pentru autorităţile de reglementare relevante.

4. Procesul de revizuire constă din două etape:

4.1. în prima etapă, operatorii sistemelor de transport care participă la o revizuire a configuraţiei zonei de ofertare dezvoltă metodologia şi ipotezele care vor fi utilizate în procesul de revizuire şi propun configuraţii alternative ale zonei de ofertare pentru evaluare. Propunerile privind metodologia şi ipotezele, precum şi cele privind configuraţia alternativă a zonei de ofertare se transmit autorităţilor de reglementare participante, care pot solicita modificări coordonate în termen de 3 luni;

4.2. în a doua etapă, operatorii sistemelor de transport care participă la o revizuire a configuraţiei zonei de ofertare:

4.2.1. evaluează şi compară configuraţia actuală a zonei de ofertare şi fiecare configuraţie alternativă a zonei de ofertare, utilizând criteriile specificate la pct.7;

4.2.2. organizează o consultare şi un atelier privind propunerile de configuraţii alternative ale zonei de ofertare faţă de configuraţia existentă a zonei de ofertare, inclusiv termenele de punere în aplicare, cu excepţia cazului în care configuraţia zonei de ofertare are un impact neglijabil asupra zonelor de control ale operatorilor sistemelor de transport învecinate;

4.2.3. prezintă o propunere comună de menţinere sau de modificare a configuraţiei zonei de ofertare către părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi statele membre ale Uniunii Europene participante, precum şi către autorităţile de reglementare participante în termen de 15 luni de la decizia de lansare a revizuirii.

4.3. La primirea propunerii comune de menţinere sau modificare a configuraţiei zonei de ofertare conform pct.4.2.3, părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi statele membre ale Uniunii Europene sau, după caz, autorităţile de reglementare din părţile contractante ale Comunităţii Energetice şi din statele membre ale Uniunii Europene ajung la un acord, în termen de 6 luni, cu privire la propunerea de menţinere sau de modificare a configuraţiei zonei de ofertare.

5. OPEED-urile sau participanţii la piaţă furnizează, la cererea operatorilor sistemelor de transport care participă la revizuirea configuraţiei unei zone de ofertare, informaţii care să permită evaluarea configuraţiei zonei de ofertare. Aceste informaţii sunt comunicate numai între operatorii sistemelor de transport participanţi în scopul unic de a evalua configuraţiile zonelor de ofertare.

6. Iniţiativa de revizuire a configuraţiei zonei de ofertare şi rezultatele acesteia se publică de către ENTSO-E sau, în cazul în care revizuirea a fost lansată în conformitate cu pct.1.4, de către operatorul sistemului de transport participant.

7. La revizuirea configuraţiei zonei de ofertare în conformitate cu prezenta anexă se iau în considerare cel puţin următoarele criterii:

7.1. în ceea ce priveşte securitatea reţelelor electrice:

7.1.1. capacitatea configuraţiilor zonelor de ofertare de a asigura siguranţa în funcţionare şi securitatea aprovizionării cu energie electrică;

7.1.2. gradul de incertitudine în calculul capacităţii interzonale;

7.2. în ceea ce priveşte eficienţa generală a pieţei:

7.2.1. orice creştere sau scădere a eficienţei economice care decurge din modificare;

7.2.2. eficienţa pieţei, incluzând cel puţin costurile de garantare a fermităţii capacităţilor, a lichidităţii pieţei, a concentrării pieţei şi a puterii de piaţă, facilitarea unei concurenţe efective, semnalele referitoare la preţ pentru construirea infrastructurii, acurateţea şi soliditatea semnalelor referitoare la preţ;

7.2.3. costurile de tranzacţie şi de tranziţie, inclusiv costurile de modificare a obligaţiilor contractuale existente suportate de participanţii la piaţă, de OPEED-uri şi de operatorii sistemelor de transport;

7.2.4. costurile de construire a unor noi infrastructuri care pot reduce congestiile existente;

7.2.5. necesitatea de a garanta că rezultatul pieţei este fezabil fără necesitatea aplicării extensive a unor acţiuni de remediere ineficiente din punct de vedere economic;

7.2.6. orice efecte adverse ale tranzacţiilor interne asupra altor zone de ofertare pentru a asigura respectarea prevederilor art.44 alin.(10);

7.2.7. impactul asupra funcţionării şi eficienţei mecanismelor de echilibrare şi a proceselor de remediere a dezechilibrelor;

7.3. în ceea ce priveşte stabilitatea şi rezilienţa zonelor de ofertare:

7.3.1. necesitatea stabilităţii şi rezilienţei zonelor de ofertare de-a lungul timpului;

7.3.2. necesitatea ca zonele de ofertare să fie coerente pentru toate intervalele de timp ale calculului capacităţilor;

7.3.3. necesitatea ca fiecare unitate generatoare şi consumatoare să aparţină unei singure zone de ofertare pentru fiecare unitate de timp a pieţei;

7.3.4. localizarea şi frecvenţa congestiilor, dacă congestiile structurale influenţează delimitarea zonelor de ofertare, luând în considerare orice investiţii viitoare care ar putea reduce congestiile existente.

8. Revizuirea zonei de ofertare include scenarii care iau în considerare o serie de evoluţii probabile ale infrastructurii pe o perioadă de 10 ani, începând cu anul următor anului în care a fost luată decizia de lansare a revizuirii.