BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Acte judiciare

Hotărâre nr. 166 din 26.03.2025

cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
26.03.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare profesională

a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027

nr. 166  din  26.03.2025

 (în vigoare 01.05.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.164-166 art.180 din 01.04.2025

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi/instituţii publice:

2.1. vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Programului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027;

2.2. vor prezenta Cancelariei de Stat, până la data de 31 ianuarie a anului următor celui de referinţă, informaţii cu privire la implementarea Programului menţionat (date generale privind activităţile de instruire, precum şi informaţii privind eficacitatea, relevanţa şi impactul activităţilor de instruire desfăşurate (constatări, concluzii, recomandări)).

3. Ministerele şi alte autorităţi publice/instituţii publice care organizează instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate vor prezenta Cancelariei de Stat, până la data de 25 februarie a anului următor celui de referinţă, informaţii cu privire la implementarea Planului de instruire.

4. Cancelaria de Stat va asigura procesul de monitorizare, de coordonare şi de raportare a realizării Programului nominalizat.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Cancelariei de Stat.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.166/2025

PROGRAM

de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici

pentru anii 2025-2027

I. INTRODUCERE

Programul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027 (în continuare – Program) defineşte priorităţile pe termen mediu ale sistemului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici şi va contribui la îmbunătăţirea procesului de realizare a politicii de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru diferite categorii de funcţionari publici, în conformitate cu obiectivele stabilite în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (în continuare – SRAP), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023.

Necesitatea elaborării prezentului Program este prevăzută în Planul de acţiuni privind realizarea Programului de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 (acţiunea 1.10.2), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.352/2023.

Implementarea prezentului Program va contribui inclusiv la realizarea Direcţiei prioritare 3 “Sistem modern de formare profesională a resurselor umane din administraţia publică care acoperă nevoile reale, în continuă schimbare, de dezvoltare profesională, conform priorităţilor instituţionale şi atribuţiilor specifice ale acestora, cu asigurarea de oportunităţi egale furnizorilor de formare/instruire acreditaţi în domeniul administraţiei publice” din capitolul I, Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, al SRAP.

Prezentul Program este conform cu obiectivele şi cu direcţiile prioritare definite în Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, şi include prevederile stipulate în Direcţia 5.2 “Reforma sistemului de angajare şi dezvoltare profesională a funcţionarilor publici de toate nivelurile, de monitorizare şi evaluare a performanţei acestora, de responsabilizare a acestora, concomitent cu regândirea sistemului de salarizare şi motivare (O7.1)”.

Totodată, prezentul Program va contribui indirect la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030 a Naţiunilor Unite. În cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) sunt stabilite îndrumări pentru reformele strategice la nivel mondial. Anume, Organizaţia Naţiunilor Unite invită la garantarea accesului la educaţie echitabilă şi de calitate în toate fazele vieţii, prin ODD 4 “Educaţie de calitate”, precum şi la crearea unor instituţii publice puternice, şi prin ODD 16 “Pace, justiţie şi instituţii puternice”, care stabilesc unele îndrumări generale privind obiectivele de reformă în administraţia publică, inclusiv învăţarea.

Obiectivele generale şi specifice prevăzute în Planul de acţiuni privind realizarea prezentului Program sunt strâns corelate cu acţiunile din Foaia de parcurs privind “Reforma administraţiei publice” pentru perioada 2025-2027, asigurând astfel o abordare integrată şi coerentă în procesul de modernizare a administraţiei publice.

Prezentul Program a fost elaborat în cadrul unui proces participativ şi dinamic, conţinutul şi acţiunile acestuia fiind validate şi discutate cu funcţionarii publici ai subdiviziunilor de resurse umane din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, cu secretarii generali ai ministerelor, cu funcţionarii publici de conducere din cadrul Cancelariei de Stat, inclusiv din cadrul Biroului pentru integrare europeană.

II. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

Sistemul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici este reglementat de Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (în continuare – Legea nr.158/2008), care defineşte politica statului cu privire la instruirea în serviciul public, şi de anexa nr.10 la Regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201/2009, care defineşte mecanismul de realizare a acestei politici, inclusiv funcţiile şi responsabilităţile fiecărui factor implicat în realizarea activităţilor de instruire.

Legea nr.158/2008, conform art.37 şi 38, prevede dreptul şi obligaţia funcţionarului public de a-şi perfecţiona, în mod continuu, abilităţile şi pregătirea profesională, precum şi condiţiile specifice procesului de dezvoltare profesională, iar fiecare autoritate publică este responsabilă de a asigura organizarea unui proces sistemic şi planificat de dezvoltare continuă a funcţionarului public.

Astfel, conform prevederilor normative, autoritatea publică este obligată să asigure cursuri de pregătire iniţială pentru funcţionarii publici debutanţi, cursuri de perfecţionare profesională privind dezvoltarea competenţelor manageriale pentru funcţionarii publici de conducere şi funcţionarii publici de conducere de nivel superior, precum şi programe/cursuri de perfecţionare profesională continuă privind dezvoltarea competenţelor profesionale pentru funcţionarii publici de execuţie, cu o durată de cel puţin 40 de ore anual.

În prezent, principalul furnizor naţional de instruire a funcţionarilor publici este Instituţia Publică Institutul Naţional de Administraţie şi Management Public (în continuare – INAMP). INAMP este responsabil de realizarea Planului anual de formare şi dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice (anterior – comanda de stat), care include programe de instruire pentru diferite categorii de personal din autorităţile publice centrale şi locale. Anual, conform Planului de formare şi dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice, INAMP instruieşte în medie 1 200 de funcţionari publici sau aproximativ 8% din numărul total de funcţionari publici. În anul 2024, INAMP a desfăşurat activităţi de instruire pentru 1 004 de funcţionari publici din autorităţile publice centrale şi locale, în cadrul a 36 de cursuri de dezvoltare profesională. Din cei 1 004 de participanţi, 675 au fost din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi 329 din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale. Suplimentar la acest număr, INAMP, împreună cu partenerii de dezvoltare şi alte organizaţii, a organizat 89 de activităţi de instruire pentru 1 217 persoane din administraţia publică, mediul academic şi societatea civilă. Bugetul alocat pentru instruirea funcţionarilor publici în cadrul INAMP pentru anul 2024 a fost 1 740,0 mii de lei, iar pentru anul 2025 au fost alocaţi 1 700,0 mii de lei.

Conform datelor statistice din Raportul anual cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în anul 2023, gradul de instruire a funcţionarilor publici per general a constituit 70,8%. Acest indicator este aproximativ acelaşi pentru ultimii trei ani: 2021 – 72,3% şi 2022 – 72,4%. Autorităţile publice centrale au asigurat în anul 2023 o rată de instruire de 87,3%, iar la nivel local rata de instruire a fost de două ori mai mică – 44,1% pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi şi 39,6% pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea. Raportul statistic anual pentru 2022 indică faptul că această tendinţă s-a repetat şi în anii precedenţi (2022 – 41,4% pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi şi 37,7% pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea). În acest sens, se confirmă necesitatea unei atenţii mai mari instruirii funcţionarilor publici din administraţia publică locală, oferirea mai multor oportunităţi şi programe de instruire la nivel local.

Din numărul persoanelor instruite în anul 2023, aproximativ 74% au participat la programe de instruire cu o durată de minimum 40 de ore, indicator similar celui din 2022 (52%) şi care a înregistrat o creştere de aproximativ 21% în comparaţie cu anii 2021 şi 2020.

În conformitate cu datele din 2023, majoritatea funcţionarilor publici au participat la activităţi de instruire internă (49,7%), în timp ce aproximativ o treime dintre aceştia au beneficiat de instruire externă (30,9%). De asemenea, 19,38% au participat atât la instruire internă, cât şi la instruire externă. Din numărul total de funcţionari publici instruiţi cel puţin 40 de ore, ponderea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior este de 53,8%, a funcţionarilor publici de conducere este de 50,2%, iar a funcţionarilor publici de execuţie este de 53%.

În conformitate cu prevederile Legii nr.158/2008, pentru finanţarea procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, fiecare autoritate publică trebuie să aloce anual cel puţin 2% din fondul de salarizare. În anul 2023, din cele 103 autorităţi publice centrale, doar 83 au alocat fonduri pentru instruirea şi dezvoltarea profesională şi doar 77 dintre acestea au utilizat în mod real aceste fonduri. La nivelul autorităţilor publice locale de nivelul întâi, 35,5% dintre autorităţile care au furnizat date au planificat resurse financiare pentru instruire, iar dintre acestea doar 67,5% le-au şi utilizat. Referitor la autorităţile publice locale de nivelul al doilea, 77,1% dintre acestea au prevăzut fonduri pentru instruirea şi dezvoltarea profesională, dintre care 92,6% le-au utilizat conform planificării.

Procesul actual de instruire a funcţionarilor publici are o perspectivă anuală de scurtă durată. Acesta se realizează prin aprobarea de către Guvern a Planului anual de formare şi dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice în cadrul INAMP şi, conform prevederilor din anexa nr.10 la Hotărârea Guvernului nr.201/2009, prin aprobarea de către conducerea autorităţilor publice a planurilor anuale de dezvoltare profesională a personalului.

În prezent, conform prevederilor actelor normative, necesităţile individuale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul direct al funcţionarului public, în comun cu acesta, în cadrul procedurii de evaluare semestrială a performanţelor profesionale ale funcţionarului public, fiind actualizate pe parcursul anului în procesul de monitorizare şi de evaluare a activităţii acestuia. Necesităţile de grup/organizaţionale de dezvoltare profesională se identifică de către conducătorul subdiviziunii/autorităţii publice. Ţinând cont că, începând cu anul 2021, nu au fost identificate priorităţile de instruire pe termen mediu, nu există nici informaţii dacă funcţionarii publici au participat la activităţi de instruire şi de dezvoltare profesională aliniate la necesităţile şi obiectivele guvernamentale. De asemenea, nu există o practică de monitorizare a competenţelor şi a abilităţilor însuşite în cadrul procesului de instruire.

Analiza sistemului de dezvoltare profesională în serviciul public evidenţiază următoarele probleme principale, care, rămânând nesoluţionate, nu vor permite îmbunătăţirea procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, ceea ce va duce la imposibilitatea de a obţine impactul aşteptat în urma instruirilor:

1. Lipsa unei viziuni şi abordări strategice de dezvoltare a procesului de instruire şi de dezvoltare profesională. Această problemă relevă absenţa unei direcţii clare şi a unei planificări pe termen lung pentru dezvoltarea competenţelor funcţionarilor publici. Fără o viziune strategică, eforturile de formare pot fi fragmentare şi ineficiente, necontribuind în mod consecvent la obiectivele reformei administraţiei publice şi la adaptarea la schimbările legislative şi tehnologice. Ţinând cont de obiectivele stabilite de către Guvern în SRAP, prezentul Program se axează pe consolidarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale necesare pentru implementarea cu succes a SRAP;

2. În anul 2023, doar 52% din numărul total de funcţionari publici s-au conformat cadrului normativ şi au beneficiat de minimum 40 de ore de instruire. Acest lucru este din cauza ofertei limitate de programe de instruire, multe dintre acestea se repetă în fiecare an şi funcţionarii publici nu îşi mai manifestă interesul să participe; insuficienţei resurselor financiare alocate domeniului dezvoltării profesionale; ofertei limitate sau lipsei de oferte în domeniul special de activitate a funcţionarilor publici;

3. Gradul de instruire scăzut al personalului din cadrul autorităţilor publice locale, fapt care afectează capacitatea acestora de a oferi servicii publice eficiente şi de calitate. În ultimii trei ani gradul de instruire în cadrul autorităţilor publice locale nu depăşeşte 45%. Bugetele limitate ale autorităţilor publice locale reduc posibilitatea de a investi în programe de formare şi de dezvoltare profesională ale funcţionarilor publici. O altă cauză este accesul dificil în unele zone la centrele şi instituţiile de învăţământ, aşa cum majoritatea se află în oraşele mari;

4. Lipsa unui proces sistemic de identificare a necesităţilor de instruire la nivel individual, de grup şi organizaţional. Fără un mecanism structurat pentru a determina nevoile de instruire, este dificil să fie elaborate programe de instruire relevante pentru diferite categorii de funcţionari publici. Aceasta duce la programe care nu răspund suficient nevoilor reale ale funcţionarilor publici sau ale autorităţilor publice, ceea ce limitează eficacitatea şi impactul formării/instruirii;

5. Programe de instruire cu un număr limitat de tematici care nu satisfac cererea autorităţilor publice şi priorităţile Guvernului. Programele de formare/instruire actuale se concentrează preponderent pe acumularea de cunoştinţe teoretice, mai puţin axate pe dezvoltarea abilităţilor practice necesare funcţionarilor publici pentru a-şi îndeplini eficient rolurile, atribuţiile şi a răspunde prompt cerinţelor şi priorităţilor guvernamentale, în special în partea ce ţine de dezvoltarea competenţelor manageriale, managementul echipei şi dezvoltarea resurselor umane, implementarea soluţiilor digitale la locul de muncă, aplicarea procedurilor UE, managementul de programe/proiecte etc.;

6. Cultura organizaţională existentă nu valorifică suficient capitalul uman şi dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici. În anul 2023, doar 218 autorităţi publice au raportat că au elaborat şi au implementat Planul anual de dezvoltare profesională, aprobat de către conducătorul autorităţii publice, conform prevederilor cadrului normativ, iar 816 dintre autorităţi au raportat că nu dispun de un plan de dezvoltare profesională a personalului. În medie, în anul 2023, doar 0,39% din fondul de salarizare al autorităţilor publice au fost destinate instruirii personalului, comparativ cu minimum 2% conform cadrului normativ. Aceste practici nu încurajează managementul cunoştinţelor şi reduc motivaţia funcţionarilor publici pentru dezvoltarea profesională continuă;

7. Piaţa prestatorilor de servicii de instruire pentru nevoile autorităţilor publice este slab dezvoltată. Identificarea companiilor sau a formatorilor competenţi în anumite domenii este greu de realizat, iar această problemă determină o reducere a calităţii şi a eficacităţii programelor de formare/instruire disponibile. Concomitent, nu s-a prioritizat crearea şi dezvoltarea unei reţele de formatori din rândul funcţionarilor publici pentru a îndeplini necesităţile specifice de instruire;

8. Capacităţi reduse ale subdiviziunilor de resurse umane privind organizarea şi realizarea procesului de instruire internă şi externă în cadrul autorităţilor publice. Subdiviziunile de resurse umane din cadrul autorităţilor publice nu dispun de resursele şi/sau capacităţile necesare pentru a organiza şi a gestiona eficient programele de instruire şi de dezvoltare profesională. În ultimii cinci ani nu au fost organizate şi realizate programe de consolidare a capacităţilor personalului responsabil de managementul resurselor umane. Acest lucru afectează calitatea implementării procesului de dezvoltare profesională şi duce la incapacitatea de a satisface nevoile de instruire ale funcţionarilor publici;

9. Lipsa unor standarde şi mecanisme de asigurare a calităţii programelor de instruire în serviciul public. În prezent nu există niciun document regulamentar şi/sau metodologic care ar conţine nişte standarde sau cerinţe minime clare şi mecanisme de evaluare a programelor de instruire elaborate/propuse şi a activităţilor de instruire realizate. Din acest considerent, este dificil să se asigure că programele de instruire şi de dezvoltare profesională propuse sunt eficiente şi corespund cerinţelor/nevoilor administraţiei publice. Aceasta poate duce la variabilitate/lipsa standardelor privind calitatea instruirii şi la lipsa încrederii în eficacitatea acestor programe;

10. Capacităţi instituţionale şi profesionale reduse ale subdiviziunii responsabile de managementul funcţiei publice din cadrul Cancelariei de Stat necesare pentru a coordona eficient şi în mod sistemic procesul de instruire al funcţionarilor publici (stabilirea direcţiilor prioritare de intervenţie, stabilirea cerinţelor/standardelor de calitate a programelor de instruire, coordonarea curriculelor programelor de formare specializată şi a reţelei prestatorilor serviciilor de instruire, evaluarea externă a programelor şi a activităţilor de instruire etc.). Direcţia responsabilă de managementul funcţiei publice nu dispune de capacităţi adecvate, atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi, cât şi nivelul de competenţe profesionale dezvoltate, necesare pentru a planifica, a coordona şi a monitoriza în mod eficient atât sistemul, cât şi procesul de instruire a funcţionarilor publici.

III. IDENTIFICAREA GRUPURILOR PRIORITARE DE INSTRUIRE

În conformitate cu priorităţile SRAP, în orizontul de timp 2030 urmează să fie luate în considerare toate categoriile de funcţii publice şi toate domeniile de exercitare a acestora pentru consolidarea capacităţilor profesionale. Sistemul actual de instruire a funcţionarilor publici nu permite nici asigurarea instruirii de 40 de ore pe an a fiecărui funcţionar public şi nici satisfacerea necesităţilor reale de instruire a tuturor funcţionarilor publici.

Conform SRAP, în perioada imediat următoare urmează a fi abordate cu prioritate funcţiile publice cu statut general şi domeniile care sunt considerate strategice pentru funcţionarea administraţiei publice:

1) elaborarea şi coordonarea politicilor publice;

2) elaborarea reglementărilor;

3) managementul resurselor umane;

4) managementul finanţelor publice, audit intern şi control intern managerial;

5) managementul programelor/proiectelor;

6) realizarea sarcinilor prioritare în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană;

7) comunicarea publică, reprezentarea instituţională în cadrul activităţii de integrare europeană şi relaţii internaţionale.

Aceste aspecte au fost discutate şi consultate în cadrul exerciţiului de identificare a necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Au fost organizate discuţii cu reprezentanţi ai conducerii autorităţilor publice, ai subdiviziunilor Cancelariei de Stat, inclusiv din cadrul Biroului pentru integrare europeană şi ai subdiviziunilor de resurse umane din autorităţile publice. Necesită a fi menţionat faptul că, pentru personalul implicat în activităţile de planificare, de gestionare, de implementare şi de monitorizare a proiectelor de dezvoltare şi a acţiunilor de reformă, va fi elaborat un program naţional de instruire în domeniul integrării europene, care va viza şi alte categorii de personal din cadrul autorităţilor publice.

Prin urmare, au fost stabilite pentru instruire următoarele 10 grupuri prioritare de funcţionari publici pentru 2025-2027, care urmează a fi incluse în Program:

1) funcţionari publici de conducere de nivel superior;

2) funcţionari publici de conducere;

3) funcţionari publici debutanţi;

4) funcţionari publici antrenaţi în grupurile de lucru privind procesul de integrare în Uniunea Europeană;

5) funcţionari publici antrenaţi în prestarea serviciilor publice;

6) funcţionari publici responsabili de planificarea strategică, de elaborarea şi de coordonarea politicilor publice;

7) funcţionari publici implicaţi în activităţile de planificare, de gestionare, de implementare şi de monitorizare a proiectelor de dezvoltare şi a acţiunilor de reformă;

8) funcţionari publici din cadrul subdiviziunilor de resurse umane;

9) funcţionari din cadrul autorităţilor publice locale;

10) funcţionari publici implicaţi în activităţi de instruire: dezvoltarea profesională a altor funcţionari publici, mentorat, coaching.

În continuare sunt prezentate tematicile orientative relevante pentru necesităţile de dezvoltare profesională ale grupurilor prioritare identificate.

În procesul de dezvoltare profesională a grupurilor prioritare de instruire, în funcţie de importanţa, specificul şi complexitatea tematicilor, vor fi elaborate şi desfăşurate:

1) programe de formare specializată;

2) programe/cursuri de perfecţionare profesională;

3) programe/cursuri de formare de formatori;

4) programe/cursuri la cerere.

Conform Planului de acţiuni privind realizarea Programului de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, cadrul de competenţe necesare şi specifice va fi elaborat până în septembrie 2026. Începând din ianuarie 2027, obiectivele, conţinutul şi metodologia aplicată programelor de instruire pentru fiecare grup prioritar vor fi corelate gradual cu cadrul de competenţe generale identificate ca fiind necesare pentru a fi manifestate de către fiecare funcţionar public la locul de muncă.

IV. OBIECTIVE GENERALE ŞI OBIECTIVE SPECIFICE

Prezentul Program are drept scop dezvoltarea şi consolidarea competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici, esenţiale pentru implementarea eficientă a reformelor administrative şi susţinerea activă a procesului de integrare europeană.

Pentru realizarea acestui scop au fost stabilite două obiective generale (priorităţi strategice):

Obiectivul general 1. Îmbunătăţirea procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici din administraţia publică

Obiective specifice:

1.1. Crearea şi implementarea sistemului de standarde de calitate privind instruirea funcţionarilor publici, care va include cerinţe pentru elaborarea şi realizarea programelor de instruire

1.2. Consolidarea capacităţilor administrative ale Cancelariei de Stat şi a competenţelor profesionale ale personalului responsabil de managementul funcţiei publice, de coordonarea şi de implementarea programelor de instruire din cadrul autorităţilor publice

1.3. Sporirea competenţelor profesionale ale subdiviziunilor de resurse umane pentru gestionarea eficientă a activităţilor de instruire a personalului din autorităţile publice

1.4. Integrarea soluţiilor digitale de instruire, în mod special prin utilizarea platformei guvernamentale de instruire la distanţă (MLearn), pentru a facilita accesul la formarea profesională la nivel central şi local

1.5. Îmbunătăţirea procesului de monitorizare şi de evaluare a impactului programelor de instruire

1.6. Dezvoltarea şi consolidarea reţelei prestatorilor de servicii de instruire în administraţia publică

1.7. Îmbunătăţirea capacităţilor instituţionale ale entităţii responsabile de formarea şi de dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici la nivel naţional.

Obiectivul general 2. Sporirea gradului de instruire a funcţionarilor publici din grupurile prioritare şi dezvoltarea competenţelor profesionale necesare pentru modernizarea administraţiei publice şi eficientizarea procesului de integrare europeană

Obiective specifice:

2.1. Dezvoltarea competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici din grupurile prioritare

2.2. Consolidarea capacităţilor funcţionarilor publici în aplicarea abordării bazate pe drepturile omului (ABDO) în procesul de elaborare a politicilor publice, de luare a deciziilor, de prestare a serviciilor publice etc.

2.3. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare scrisă şi orală în limba engleză, pentru funcţionarii publici implicaţi în proiecte, sarcini şi activităţi prioritare în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană

2.4. Dezvoltarea competenţelor digitale generale şi avansate ale funcţionarilor publici pentru a facilita transformarea digitală a administraţiei publice

2.5. Dezvoltarea cunoştinţelor fundamentale ale tuturor funcţionarilor publici privind valorile, principiile, instituţiile, instrumentele şi mecanismele de finanţare ale Uniunii Europene.

V. IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI

Realizarea prezentului Program va contribui în mod direct la atingerea obiectivului strategic din SRAP “Republica Moldova are un sistem al funcţiei publice şi al funcţionarilor publici integru şi competent, care gestionează cu eficienţă şi în mod echitabil servicii publice de calitate şi accesibile, prin profesionalizare şi stabilitate, susţinute de un sistem profesionist/meritocratic, transparent şi motivaţional de management al resurselor umane în serviciul public”.

Obiectivele generale şi specifice propuse vor avea un impact semnificativ în mai multe domenii, printre care:

1. sporirea eficienţei administrative – funcţionarii publici mai bine instruiţi vor fi capabili să gestioneze mai bine sarcinile şi procesele administrative, ceea ce va asigura implementarea cu succes a politicilor publice;

2. creşterea calităţii serviciilor publice – dezvoltarea profesională sporeşte cunoştinţele şi abilităţile funcţionarilor publici, contribuind la oferirea serviciilor publice de calitate mai înaltă;

3. facilitarea adaptării la noile structuri administrative la nivel local – până la sfârşitul anului 2026, peste 100 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întâi vor fi amalgamate sau vor fi în proces de amalgamare, iar capacitatea instituţională a acestora va fi mărită semnificativ. Programele de instruire vor ajuta funcţionarii publici din cadrul autorităţilor publice locale să se adapteze şi să fie pregătiţi pentru noile roluri şi responsabilităţi;

4. motivarea şi menţinerea personalului profesionist – oportunităţile de instruire calitativă îmbunătăţesc satisfacţia la locul muncă şi motivează angajaţii, contribuind astfel la menţinerea personalului performant şi reducerea fluctuaţiei de personal;

5. adaptarea la soluţiile digitale guvernamentale/inovaţii şi schimbări – instruirea continuă, inclusiv schimbul de experienţă, va permite funcţionarilor publici să se adapteze mai rapid la schimbările tehnologice şi legislative, facilitând implementarea de soluţii noi şi practici eficiente;

6. consolidarea încrederii în administraţia publică – serviciile publice de calitate mai înaltă şi transparente contribuie la consolidarea încrederii cetăţenilor în autorităţile şi instituţiile statului.

Indicatorii de evaluare ai impactului Programului

VI. SURSE DE FINANŢARE

Pentru instruirea şi dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici sunt prevăzute următoarele surse principale de finanţare:

1) bugetul anual al autorităţilor publice, şi anume minimum 2% din fondul de salarizare destinate procesului de dezvoltare profesională continuă, potrivit art.37 din Legea nr.158/2008;

2) mijloacele financiare destinate pentru Planul anual de formare şi de dezvoltare profesională a personalului din autorităţile publice, implementat de către entitatea publică responsabilă de formarea şi de dezvoltarea profesională continuă a personalului din administraţia publică;

3) resursele financiare acordate de către partenerii de dezvoltare, prin mijloace de asistenţă tehnică şi iniţiative de consolidare a capacităţilor autorităţilor publice.

În scopul atingerii obiectivelor propuse, vor fi valorificate cooperările cu partenerii de dezvoltare, care pot furniza resurse suplimentare pentru implementarea prezentului Program, cum ar fi asistenţă tehnică, transfer de tehnologie, precum şi finanţare suplimentară.

Prezentul Program va servi ca bază pentru obţinerea finanţării suplimentare, fie din resursele naţionale, fie din surse externe oferite de către partenerii de dezvoltare. Flexibilitatea planificării financiare va permite ajustări pe parcurs, în funcţie de evoluţia economiei naţionale şi de noi oportunităţi de finanţare din surse externe.

Astfel, prezentul Program urmăreşte asigurarea unui echilibru financiar pentru atingerea obiectivelor propuse, contribuind la dezvoltarea sustenabilă a competenţelor profesionale necesare şi a managementului resurselor umane în serviciul public.

VII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Riscurile de implementare a prezentului Program sunt reflectate în tabelul de mai jos.

VIII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE DE IMPLEMENTARE

Responsabilitatea principală pentru coordonarea, monitorizarea şi raportarea realizării prezentului Program este atribuită Cancelariei de Stat.

Responsabilitatea pentru participarea la programele/cursurile de instruire pentru funcţionarii publici este atribuită conducerii tuturor autorităţilor publice.

Responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea programelor de instruire/dezvoltare profesională pentru unele grupuri prioritare va fi atribuită entităţii publice responsabile de formarea şi de dezvoltarea profesională continuă a personalului din administraţia publică.

Responsabilitatea pentru elaborarea şi realizarea programelor specializate în domeniile privind modernizarea serviciilor publice, digitalizarea, securitatea cibernetică, auditul intern, managementul finanţelor publice, achiziţiile publice, etica şi integritatea, precum şi alte domenii specifice este atribuită autorităţilor publice şi instituţiilor publice cu competenţe în aceste domenii.

Ministerele şi alte autorităţi publice care organizează instruirea externă în domeniul de competenţă/specialitate vor elabora anual planul de instruire al funcţionarilor publici din autorităţile administraţiei publice locale şi din alte autorităţi publice decât cele din subordine.

Anexă

la Programul de dezvoltare profesională
a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027

PLAN DE ACŢIUNI

privind realizarea Programului de dezvoltare profesională

a funcţionarilor publici pentru anii 2025-2027