Hotărâre nr. 168 din 29.03.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului

de tineret "Tineret 2030" şi a Programului privind

implementarea acesteia pentru anii 2023-2026

nr. 168  din  29.03.2023

 (în vigoare 08.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art. 434 din 08.06.2023

* * *

În temeiul art.9 alin.(2) lit.a) din Legea nr.215/2016 cu privire la tineret (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.315-328, art.688), cu modificările ulterioare, şi în scopul punerii în aplicare a prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", precum şi în scopul promovării eficiente a politicii statului în domeniul dezvoltării sectorului de tineret, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030", conform anexei nr.1;

2) Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026, conform anexei nr.2.

2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să contribuie la realizarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026.

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va prezenta Guvernului:

1) până la 31 martie 2025, raportul de evaluare intermediară a Programului privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026;

2) până la 31 martie 2027, raportul de evaluare finală a Programului privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026;

3) până la 30 iunie 2031, raportul de evaluare finală privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030".

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.168/2023

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SECTORULUI

DE TINERET "TINERET 2030"

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" (în continuare – Strategie "Tineret 2030") este cel de‑al patrulea document de politici publice în domeniu. Fundamentată în baza concluziilor şi recomandărilor din raportul de evaluare finală a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1006/2014, Strategia "Tineret 2030" abordează bunăstarea tinerilor prin prisma necesităţii dezvoltării unui ecosistem de instituţii şi actori responsabili care îşi coordonează activităţile şi îşi bazează intervenţiile pe necesităţile reale ale tinerilor. Chiar dacă subiectul principal al politicii statului îl constituie tinerii, strategia sectorului de tineret trasează intervenţii orientate pe activitatea structurilor asociative şi grupurilor de iniţiativă ale tinerilor, lucrătorilor de tineret, instituţiilor publice şi private, autorităţilor publice ca elemente de realizare a politicii urmărind obiectivele de dezvoltare şi activizare a tinerilor.

2. Republica Moldova promovează o politică de tineret ancorată în politicile Consiliului Europei, asumate în Strategia "Tineret 2030", şi accentuează rolul tinerilor şi organizaţiilor de tineret în construcţia democraţiei participative şi a societăţii moderne. Urmând imperativul integrării europene, Republica Moldova se aliniază la tendinţele de dezvoltare a lucrului de tineret asumate de Uniunea Europeană prin Agenda europeană privind lucrul de tineret, Obiectivele de tineret ale UE şi Strategia de tineret a UE 2019-2027 şi abordează tinerii şi structurile de tineret ca actori importanţi în procesul de realizare a Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" şi atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD).

3. Capacitatea unui stat modern de a se dezvolta social şi economic are la bază un capital uman suficient de pregătit şi activ pentru a contribui calitativ în toate sectoarele şi domeniile publice sau private. Capitalul uman al Republicii Moldova a înregistrat, de la declararea independenţei până în prezent, o tendinţă demografică negativă caracterizată de îmbătrânirea populaţiei şi de un fenomen accentuat al migraţiei, în special în rândul populaţiei tinere. Printre principalele cauze ale migraţiei sunt invocate lipsa oportunităţilor de încadrare în câmpul muncii şi salarizarea neatractivă, calitatea scăzută a sistemului de educaţie, oportunităţi reduse şi servicii necalitative, infrastructură slab dezvoltată, în special în mediul rural. Cei mai predispuşi migrării sunt tinerii care aleg să-şi facă studiile în afara Republicii Moldova sau, nefiind satisfăcuţi de gradul de salarizare şi oferta ocupaţională, aleg un loc de muncă mai bine plătit în ţările UE sau CSI.

4. Unul dintre rolurile primordiale ale statului este de a pregăti prin intermediul sistemului educaţional cetăţeni activi şi competenţi pentru a se integra economic şi social. Oferta educaţională în acest sens trebuie să corespundă necesităţilor de dezvoltare în era digitală şi să fie racordată suficient la necesităţile pieţei muncii. Construcţia sistemului educaţional naţional formal este de principiu rigidă şi necesită un efort considerabil uman şi financiar pentru a fi modelat în timp util, pentru a răspunde factorilor externi în continuă schimbare. Astfel, se reliefează necesitatea de extindere şi dezvoltare a sistemului educaţional informal şi nonformal ca element complementar, pentru a contribui la creşterea ratei de succes de integrare pe piaţa muncii şi în viaţa socială.

5. Conform Forumului Economic Mondial, în anul 2022, printre cele mai apreciate şi solicitate competenţe pe care este necesar să le deţină un cetăţean de succes sunt gândirea analitică şi inovarea; creativitatea, originalitatea şi iniţiativa; liderismul şi influenţa socială; inteligenţa emoţională ş.a. În măsura în care sistemul educaţional formal nu poate acoperi în totalitate dezvoltarea calitativă a competenţelor solicitate în era digitală, fiind insuficient de flexibil, statul investeşte în construcţia unui sistem de educaţie nonformală şi informală. Acesta, axat pe conceptul "învăţare prin practică", utilizează metode şi instrumente de lucru cu tinerii în cadrul activităţilor şi programelor de educaţie nonformală ce ţintesc să dezvolte un set de abilităţi şi competenţe necesare tinerilor pentru a deveni cetăţeni activi şi apţi.

În acest sens, politica de tineret se concentrează pe crearea unei oferte de dezvoltare complementară a politicii educaţionale formale, punând accent pe competenţele şi valorile de participare, inovare şi soluţionare a problemelor centrate pe tineri şi necesităţile lor.

Acţionând în echilibru cu alte politici naţionale care sunt orientate spre bunăstarea tinerilor, politica de tineret proiectează intervenţii pe segmente precum participare civică şi decizională, lucru şi programe de tineret, implicare comunitară, voluntariat şi inovaţie socială.

6. Criza de sănătate publică generată de pandemia COVID-19 şi criza generată de războiul din regiune au demonstrat că instrumentele utilizate de stat pentru a interveni direct la beneficiar rămân a fi prea puţin flexibile şi tind să se concentreze pe măsurile de atenuare a impactului. Pe de o parte, chiar dacă tinerii şi organizaţiile de tineret au jucat un rol esenţial în diminuarea impactului negativ al acestor crize şi în susţinerea celor afectaţi de acestea, tinerii, la rândul lor, continuă a fi un grup puternic afectat de crize, pe de altă parte, solidaritatea şi activismul tinerilor contribuie semnificativ la creşterea rezultatelor înregistrate în gestionarea acestor crize, anume prin utilizarea potenţialului de a se implica şi a genera soluţii inovative. Crearea unui mediu propice în care tinerii şi organizaţiile de tineret se pot implica în situaţiile care necesită o mobilizare rapidă constituie un rezultat scontat al Strategiei "Tineret 2030".

Indiferent de situaţia economică, politică şi socială, politicile naţionale promovează o abordare incluzivă, egală şi de abilitare a tuturor grupurilor şi categoriilor de tineri din societate, însoţite de garanţii exprese împotriva excluderii şi discriminării, precum şi stabilirea unor mecanisme clare şi accesibile de recurs şi responsabilizare.

7. Strategia "Tineret 2030" menţine liniile directorii din cadrul ultimului ciclu de politici şi se bazează pe experienţele pozitive din realizarea acestuia, asigură continuitate şi perfecţionează anumite dimensiuni şi arii de intervenţie, creează abordări noi şi inovează în contextul noilor provocări şi circumstanţe naţionale şi internaţionale.

8. Strategia "Tineret 2030" rezidă în:

1) dezvoltarea unui sistem de asigurare a tinerilor cu oportunităţi de educaţie nonformală de calitate, participare civică şi decizională, implicare în dezvoltarea comunitară, concentrat pe dezvoltarea competenţelor de viaţă necesare pentru integrarea socioeconomică, dezvoltarea armonioasă şi starea de bine a tinerilor, complementar la sistemul educaţional formal, precum şi corelarea acestora;

2) impulsionarea şi susţinerea privind dezvoltarea sectorului asociativ de tineret şi recunoaşterea acestuia ca actor esenţial în dezvoltarea socială şi economică a statului;

3) abordarea transversală a politicilor de tineret, consolidată la nivel naţional, care este trasată la nivel central şi preluată, multiplicată şi racordată la nivel local;

4) crearea mecanismelor flexibile de răspuns la potenţiale şocuri sociale, pandemice, economice etc. care afectează bunăstarea tinerilor şi a sectorului de tineret;

5) consolidarea, recunoaşterea şi promovarea lucruluiu de tineret ca instrument-cheie în dezvoltarea şi realizarea proiectelor şi programelor dedicate tinerilor;

6) promovarea şi implementarea unei abordări strategice şi sistemice în dezvoltarea de programe şi servicii sociale destinate tinerilor aflaţi în situaţie de risc.

9. Strategia "Tineret 2030" a fost concepută pentru a fi suficient de relevantă, încât orientările sale de politici şi priorităţi să nu devină rapid depăşite, astfel oferind premisele necesare de încadrare sociojuridică ce vor fi incluse în următorul Program de implementare, etapizat în două perioade a câte 4 ani.

10. Fundamentată în necesitatea promovării unei abordări strategice în realizarea politicii de tineret asumată în cadrul Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, în diversitatea şi amplitudinea intervenţiilor proiectate, strategia contribuie la atingerea următoarelor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD):

1) Până în 2030 va creşte substanţial numărul de tineri şi adulţi ce deţin competenţe relevante pentru angajare (ODD 4.4).

2) Toţi elevii/studenţii vor obţine cunoştinţe şi competenţe necesare pentru promovarea dezvoltării durabile şi a stilurilor de viaţă durabile, protecţiei mediului, modului sănătos de viaţă, drepturilor omului, egalităţii de gen, culturii păcii şi nonviolenţei, cetăţeniei globale şi aprecierii diversităţii culturale, precum şi a contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă (ODD 4.7).

3) Creşterea ratei de participare a tinerilor şi a adulţilor în procesul de educaţie formală şi nonformală pe parcursul vieţii, pe sexe (ODD 4.3.1).

4) Asigurarea şi promovarea participării depline şi eficiente a fetelor şi a femeilor şi egalităţii de şanse la posturi de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viaţa politică, economică şi publică (ODD 5.5).

5) Creşterea ponderii populaţiei care consideră că procesul de luare a deciziilor este incluziv şi participativ etc. (ODD 16.7.2.1).

6) Încurajarea şi promovarea parteneriatelor dintre tineri şi autorităţile publice pentru a dezvolta platforme viabile de participare a tinerilor la procesele decizionale, în baza experienţei şi a strategiilor de resurse ale parteneriatelor (ODD 17).

Capitolul II

INTERACŢIUNEA CU DOCUMENTELE DE POLTICI

NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

11. Concordanţa cu Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030". Strategia "Tineret 2030" operaţionalizează obiectivele strategice de convergenţă asumate prin Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", după cum urmează:

1) instituţionalizarea şi asigurarea funcţionalităţii comisiilor de co-management pentru politici de tineret, în scopul coordonării intervenţiilor sectoriale pentru tineri şi organizaţii de tineret, precum şi asigurarea, susţinerea activităţii acestora prin programe de co-finanţare şi suport;

2) promovarea unei abordări strategice şi sistemice în dezvoltarea sectorului de tineret şi a programelor dedicate tinerilor. Dezvoltarea infrastructurii, structurilor şi oportunităţilor pentru implicarea şi participarea civică a tinerilor la toate nivelurile;

3) susţinerea sistematică a iniţiativelor de inovaţie socială ale tinerilor şi ale organizaţiilor de tineret prin mecanisme de finanţare nerambursabilă şi suport material;

4) extinderea programelor dedicate tinerilor pentru a acoperi grupurile social-vulnerabile şi zonele greu accesibile;

5) promovarea participării civice a tinerilor şi consolidarea democraţiei participative în rândul tinerilor prin programe dedicate şi focusate;

6) instituţionalizarea şi recunoaşterea lucrului de tineret ca instrument de realizare a activităţilor cu tinerii şi extinderea comunităţii de practicieni în domeniu;

7) dezvoltarea mecanismelor de suport pentru integrarea activităţilor de educaţie nonformală dedicate tinerilor în instituţiile de învăţământ superior;

8) crearea oportunităţilor pentru petrecerea timpului liber în activităţi extraşcolare şi de socializare civilizată, pentru a reduce incidenţa fenomenului delincvenţei juvenile.

12. Concordanţa cu Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană". Strategia "Tineret 2030" trasează viziunea strategică asupra modului de realizare a obiectivelor setate în Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" într-o formă sustenabilă şi sistemică, or instrumentele de suport care se propun a fi create contribuie la realizarea programelor de tineret, de susţinere a tinerilor şi nu trebuie să reprezinte o intervenţie singulară.

Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" recunoaşte importanţa dezvoltării tinerilor şi a structurilor de tineret şi propune creşterea cantitativă a resurselor financiare alocate pentru susţinerea iniţiativelor tinerilor şi sectorului de tineret, precum şi susţinerea şi consolidarea instituţională a actorilor-cheie cu atribuţii în dezvoltarea şi realizarea politicilor şi programelor de tineret. Viziunea strategică a Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" se axează pe participarea civică şi decizională a tinerilor şi prin împuternicirea şi consolidarea competenţelor acestora. De asemenea, Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" pune accent pe crearea unei gândiri antreprenoriale în rândul tinerilor, care va contribui la integrarea financiară, dar şi pe latura de inovaţie. Strategia "Tineret 2030" abordează liniile directorii trasate de Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" prin intervenţiile la nivel de creare a ecosistemului şi de creştere a calităţii programelor realizate şi a finanţărilor alocate.

13. Concordanţa cu Planul de acţiune pentru tineret în acţiunea externă a Uniunii Europene 2027. Promovarea participării semnificative a tinerilor şi a împuternicirii în acţiunea externă a UE pentru dezvoltare durabilă, egalitate şi pace se conturează în următoarele viziuni strategice abordate:

1) promovarea parteneriatelor pentru implicare, împuternicire şi conexiune;

2) promovarea participării semnificative a tinerilor la elaborarea politicilor, precum şi la agenda de pace şi securitate;

3) crearea platformelor de dialog sistematice cu organizaţiile de tineret;

4) sporirea capacităţii instituţionale şi a expertizei cu privire la modul de lucru cu şi pentru tineri, precum şi la protecţia copilului prin formare, orientări şi schimb de bune practici;

5) asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă prin abordarea inegalităţilor şi barierelor structurale, integrarea egalităţii de gen şi aplicarea unei abordări intersecţionale.

14. Strategia "Tineret 2030" abordează crossectorial probleme conexe şi cu alte documente de politici publice aflate în curs de implementare sau în proces de elaborare, cum ar fi: proiectul Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" şi proiectul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030", prin extinderea numărului de organizaţii studenţeşti active şi dezvoltarea programelor de granturi pentru acestea; proiectul Programului naţional pentru promovarea antreprenoriatului şi creşterea competitivităţii în anii 2022-2026 prin consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naţionale; proiectul Programului naţional privind îmbătrânirea activă şi sănătoasă 2023-2027 prin asigurarea transferului de cunoştinţe şi competenţe între generaţii şi dialog inter-generaţional.

15. Strategia "Tineret 2030" abordează viziunile, acţiunile şi impactul următorilor actori:

1) tinerii şi familiile tinere;

2) organizaţiile de tineret, structurile neformale de participare a tinerilor şi grupurile de iniţiativă;

3) centrele de tineret şi alte instituţii ce realizează programe de tineret;

4) instituţiile de învăţământ superior şi structurile de tineret din acestea;

5) autorităţile publice centrale, locale şi autonome;

6) lucrătorii de tineret, organizatorii comunitari şi educatorii de la egal la egal;

7) voluntarii şi organizaţiile ce activează în domeniul voluntariat;

8) organizaţiile din alte sectoare ce lucrează cu şi pentru tineri.

16. Strategia "Tineret 2030" interacţionează în termeni de aliniere şi complementaritate cu un şir de documente sectoriale de politici în vigoare. Astfel, abordează complementar Strategia de dezvoltare "Educaţia 2030" pe dimensiuni de constituire şi consolidare a sistemului de certificare a competenţelor dobândite într-un proces nonformal de învăţare, inclusiv prin intermediul activităţilor extraşcolare şi extracurriculare.

Prin abordarea complexă centrată pe dezvoltarea sistemului şi a resurselor umane din sector pentru a contribui la calitatea programelor centrate pe tineri, Strategia "Tineret 2030" contribuie la realizarea obiectivelor setate în Programul naţional pentru ocuparea forţei de muncă 2022-2026.

17. Strategia "Tineret 2030" este elaborată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în parteneriat cu Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu suportul Fondului ONU pentru Populaţie (în continuare – UNFPA), UNICEF Moldova şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, cu consultarea prealabilă a tuturor părţilor interesate.

18. Strategia "Tineret 2030" trasează viziunea statului în domeniu şi proiectează rezultatele şi ţintele care urmează a fi atinse până în anul 2030. Programul de implementare a Strategiei "Tineret 2030" reprezintă un document de planificare strategică pe termen mediu (4 ani). Mai mult decât atât, Programul de implementare a Strategiei "Tineret 2030" este în strânsă legătură şi cu Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" care va consolida şi va susţine dezvoltarea sectorului de tineret, precum şi a iniţiativelor tinerilor.

Luate împreună, politicile naţionale şi cele existente la nivel internaţional urmează să complementeze şi să unifice eforturile în dezvoltarea sectorului de tineret şi să asigure o viziune comună pentru documentele strategice de dezvoltare a sectorului de tineret din Republica Moldova.

Capitolul III

ANALIZA SITUAŢIEI

19. Capitalul uman reprezintă pentru Republica Moldova resursa de bază a dezvoltării pe termen lung. Capacitatea de a transforma tinerii în actori imperativi la dezvoltarea socioeconomică a statului depinde în mare măsură de calitatea sistemului educaţional naţional, dar şi de existenţa infrastructurii ce va asigura participarea semnificativă a tinerilor, transformându-i astfel în actori activi ai dezvoltării comunitare.

20. Noţiunea de tânăr, conform cadrului legal naţional, semnifică persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Numărul populaţiei cu reşedinţa obişnuită la 1 ianuarie 2022 a constituit 2603,8 mii de persoane, din care 670,9 mii sau 25,8% sunt tineri cu vârsta între 14 şi 34 de ani, din care 49,3% femei şi 50,7% bărbaţi. Dacă în anul 2019 tinerii în vârstă de la 14 până la 35 de ani au constituit 743,2 mii sau 27,7% din totalul populaţiei, până în anul 2035 se prognozează o diminuare a contingentului tinerilor până la 575,5 mii de persoane şi 21,7% din totalul populaţiei. Aceste schimbări pot provoca creşterea vulnerabilităţii tinerilor prin reprezentanţa scăzută în organele de conducere la nivel central şi local, ignorarea intereselor şi necesităţilor acestora.

21. În perioada 2018-2022, populaţia cu vârsta de 14-19 ani a scăzut cu 5,2 mii de persoane (sau cu 3,0%), iar ponderea acestei categorii în numărul total al tinerilor cu vârsta 14-34 ani s-a majorat de la 22,1% până la 25,0%. Numărul persoanelor în vârstă de 20-24 ani a scăzut cu 45,5 mii de persoane (sau cu 26%), ponderea acestora fiind în descreştere în perioada analizată cu 3 p.p., iar a celor în vârstă de 25-29 de ani cu 43,3 mii (respectiv cu 20,5% şi cu 1,9 p.p.). Numărul tinerilor cu vârsta de 30-34 de ani s-a diminuat cu 20,0 mii (sau cu 8,9%), ponderea acestora fiind în creştere în perioada analizată cu 2,0 p.p.

22. Conform rezultatelor Anchetei forţei de muncă, în raport cu statutul activităţii curente peste o treime dintre tinerii cu vârsta de 15-34 de ani au fost ocupaţi (37,3% sau circa 244 mii de persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2,0% (11 mii) erau şomeri şi restul, 61,0% (peste 398 de mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forţei de muncă). În rândul celor din urmă, peste 42,0% erau încadraţi în sistemul naţional de învăţământ.

23. Conform datelor BNS, în anul 2021, fiecare al şaselea tânăr în vârstă de 15-24 de ani (17,2%), peste un sfert dintre tinerii de 15-29 de ani (26,4%) şi aproape fiecare a treia persoană în vârstă de 15-34 de ani (30,4%) nu au fost cuprinşi nici în procesul de educaţie (formal sau nonformal), nici în ocupare (în continuare – NEET). Fenomenul tinerilor NEET în Republica Moldova este unul destul de accentuat. În creştere cu 3% faţă de anul 2020, rata tinerilor NEET în Republica Moldova este una dintre cele mai ridicate din Europa. Tinerii NEET sunt cei mai vulnerabili în câmpul muncii, de aceea statul trebuie să vină cu mai multe măsuri proactive adresate acestui grup de beneficiari, în scop de activizare şi incluziune socială prin intermediul educaţiei nonformale ce le oferă Strategia "Tineret 2030".

24. Majoritatea familiilor formate doar din membri tineri sunt amplasate în mediul urban, fiind atestat un fenomen de migraţie a tinerilor din mediul rural generat de lipsa oportunităţilor de educaţie, profesionalizare şi angajare, precum şi nivelul scăzut de trai.

25. Astfel, în cazul ezitării şi lipsei de investiţii pentru consolidarea sectorului de tineret din Republica Moldova, în special din mediul rural, declinul demografic se va resimţi şi mai mult în anii ce vin, aşa cum fluxul de migraţie a tinerilor va continua în ritm accelerat în lipsa oportunităţilor suficiente de dezvoltare la ei acasă. Efectele negative ale migraţiei deja se resimt destul de mult în economia ţării, în sistemul de protecţie socială şi în educaţie.

26. Centrele de tineret reprezintă unele dintre principalele instituţii de prestare a programelor orientate pe dezvoltarea multilaterală a tinerilor. Programul de dezvoltare a centrelor de tineret realizat în perioada 2017-2022 de autoritatea centrală cu competenţe în domeniu a impulsionat crearea a 22 de centre raionale şi 22 de filiale locale ale acestora. Ca parte a Programului a fost acordat suport continuu pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, profesionalizarea lucrătorilor de tineret şi pentru susţinerea financiară printr-un mecanism de paritate a iniţiativelor tinerilor prin intermediul granturilor nerambursabile. Modelul de organizare şi funcţionare a instituţiilor este setat de Guvern, preluat şi implementat de autorităţile administraţiei publice locale.

27. La momentul actual, centrele de tineret prestează un număr restrâns de programe (servicii) pentru tineri. Dezvoltarea şi extinderea programelor (serviciilor) pentru tineri prestate prin intermediul centrelor a fost direct dependentă de constituirea unei instituţii responsabile de certificarea şi profesionalizarea lucrătorilor de tineret. În lipsa unei instituţii funcţionale, poziţia şi salarizarea lucrătorilor de tineret a devenit una puţin atractivă pentru a asigura o stabilitate de cadre, ceea ce determină şi calitatea programelor şi serviciilor prestate. În esenţă, proiectarea rezultatelor scontate pe componenta asigurării cu programe calitative de tineret nu a fost axată pe construcţia unui sistem sustenabil administrativ şi financiar de instituţii, concentrând eforturile pe instrumentele de suport pentru stimularea autorităţilor publice locale de a înfiinţa centre. Acţiunile planificate în ciclul strategic precedent nu au condus la atingerea obiectivului setat pentru anul 2020 de acoperire în proporţie de 90% din tineri cu programe (servicii) calitative de tineret.

28. Organizaţiile de şi pentru tineret, ca structuri distincte de asigurare a dezvoltării tinerilor, se confruntă cu provocări în ceea ce priveşte dezvoltarea lor instituţională. Potrivit unui studiu privind dezvoltarea sectorului de tineret, organizaţiile se poziţionează la un nivel mediu în ceea ce priveşte capacităţile de planificare strategică, management şi guvernare, advocacy. Conform raportului, 22% dintre organizaţiile evaluate au un sistem de evaluare şi monitorizare care să conţină indicatori bine definiţi şi sisteme de colectare şi analiză a datelor, fiind dublu mai mare faţă de anul 2013 (10%). Totodată, doar 36% dintre organizaţii au legături sau parteneriate cu factorii de decizie de nivel local/naţional sau cu structurile guvernamentale. Nivelul dezvoltării organizaţionale a fost evaluat pe o scală de la 0 la 4, fiecare coeficient fiind media unui set de indicatori relevanţi domeniului de analiză.

Figura 1. Evoluţia dezvoltării instituţionale a organizaţiilor din sectorul asociativ

Sursa: Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova

29. Totodată, capacitatea financiară şi organizaţională a structurilor de tineret continuă a fi limitată. În ultimii ani, fortificarea capacităţilor structurilor de şi pentru tineret s-a realizat prin programe de capacitare şi dezvoltare instituţională, însă a lipsit abordarea sistemică, acestea fiind realizate preponderent prin programul de granturi. În pofida eforturilor depuse, capacităţile financiare ale organizaţiilor sunt încă limitate. Conform studiului privind dezvoltarea sectorului asociativ de tineret, coeficientul pentru viabilitatea financiară a organizaţiilor a crescut de la 1.35 în 2013 la 2.4 în 2018 (măsurat pe o scală de la 0 la 4), ceea ce indică un nivel mediu de capacitate financiară. Acelaşi studiu relevă că actualmente doar 22,7% dintre organizaţii au procesul de bugetare integrat în planificarea strategică şi operaţională anuală. Capacitatea financiară limitată a structurilor de tineret impune furnizarea de servicii/ activităţi de/şi pentru tineret în proiecte mici cu durabilitate şi impact scăzut pentru tineri şi comunitate.

30. Calitatea şi eficienţa lucrului de tineret depinde de capacitatea resurselor umane din sectorul de tineret, care se dovedeşte a fi redusă. Insuficienţa de cadre, nivelul redus de competenţe în lucrul de tineret, precum şi fluctuaţia sporită a resurselor umane în domeniul sectorului de tineret (din motivul salariilor neatractive, nesiguranţei şi neclarităţii privind durabilitatea ocupaţiei de lucrător/specialist în lucrul de tineret ş.a.) subminează eficienţa lucrului de tineret. O altă problemă ţine de faptul că o bună parte din specialiştii şi lucrătorii de tineret vin din diferite domenii, neavând o pregătire specială şi calificările necesare. Acţiunile orientate spre creşterea competenţelor capitalului uman din sectorul de tineret s-au intensificat în ultimii ani, însă contextul socio-economic şi politic al ţării a diminuat din sustenabilitatea eforturilor.

31. Lacunele legate de capacitatea capitalului uman implicat în lucrul de tineret se menţin în timp. Analiza comprehensivă a sectorului de tineret şi evaluările anterioare vorbesc despre persistenţa lacunelor sistemice legate de insuficienţa specialiştilor în sectorul de tineret şi nivelul redus de profesionalism adaptat la nevoile specifice generaţiei tinere; lipsa unui cadru reglementat de dezvoltare a capacităţii manageriale în creşterea competenţei şi performanţei angajaţilor în sector (standarde minime de calitate etc.); lipsa unui cadru de evaluare a performanţei angajaţilor din structurile orientate spre activitatea şi serviciile pentru tineri; capacitatea profesională redusă de a presta servicii şi activităţi echitabile etc.

Figura 2. Ponderea tinerilor care au avut nevoie şi care au beneficiat de servicii, %

Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020

32. Constrângerile legate de capacităţile instituţionale şi resursele umane determină nivelul redus de acces al tinerilor la servicii. Potrivit unui studiu privind percepţiile şi situaţia tinerilor din Moldova, realizat de către OECD în 2016, doar 25,3% dintre aceştia cunoşteau despre existenţa centrelor de tineret, dintre care doar 16,3% au beneficiat de servicii. Circa 70% dintre tinerii care nu au beneficiat anterior de serviciile unui centru de tineret motivează prin faptul că nu au asemenea necesitate. Aceasta presupune că: fie serviciile şi modalitatea de prestare a lor nu corespunde nevoilor reale ale tinerilor, fie nivelul de informare şi conştientizare cu privire la conţinutul acestora este redus. Studiul privind impactul pandemiei COVID-19 asupra participării tinerilor, realizat de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, atestă că doar 20% dintre tineri manifestă interes faţă de servicii şi simt nevoia de a fi implicaţi în activităţi de dezvoltare personală şi profesională. Dintre aceştia, doar jumătate au reuşit să acceseze serviciile respective.

33. Fetele/femeile tinere se implică mai activ în activităţi de tineret şi sunt într-o proporţie mai mare beneficiare ale serviciilor de tineret. Nivelul de accesare a serviciilor prestate pentru tineri este direct corelat cu vizibilitatea structurilor care le prestează. Femeile tinere erau mai informate decât bărbaţii tineri, iar conştientizarea era mai mare în rândul tinerilor din mediul urban decât al tinerilor din mediul rural.

34. Serviciile orientate spre tineri au o reprezentativitate scăzută în localităţile rurale. Structurile de tineret se regăsesc, în mare parte, în mediul urban. Respectiv, activitatea de/şi pentru tineret se limitează la un anumit grup de tineri care se caracterizează printr-un grad relativ mai înalt de activism, preponderent din mediul urban, cu acces mai larg la diverse surse de informare. Totodată, specialiştii şi lucrătorii de tineret, reprezentanţii structurilor de tineret se orientează, în mare parte, spre tinerii încadraţi în studii din grupul de vârstă mai mică (14-19 ani), din considerentul că tinerii de vârste mai mari sunt mai greu de implicat din diverse motive: mobilitatea în scop de studii (universitate), încadrarea în câmpul muncii, crearea familiei, responsabilităţile de îngrijire etc.

35. Accesul la servicii şi programe este şi mai mic în rândul tinerilor din grupurile defavorizate. Tinerii cu oportunităţi reduse (cum ar fi tineri cu dizabilităţi, minorităţi etnice, tineri NEET, tineri din familii sărace, cu reuşită şcolară scăzută etc.) sunt mai puţin încadraţi în programe şi servicii de dezvoltare. Practicile selective (axarea pe cei mai activi, mai motivaţi), lipsa mecanismelor de susţinere şi încurajare a participării categoriilor vulnerabile de tineri, infrastructura accesibilă slab dezvoltată, insuficienţa specialiştilor pregătiţi pentru lucrul cu categoriile vulnerabile de tineri, informarea scăzută a tinerilor privind activităţile şi serviciile relevante pentru ei fac dificil lucrul cu aceste categorii.

36. Tinerii cu dizabilităţi au acces mai redus la serviciile şi activităţile de şi pentru tineret. Această situaţie este determinată de nivelul redus de capacităţi instituţionale şi abilităţi profesionale ale specialiştilor de tineret de a lucra cu grupuri vulnerabile, pe de o parte, precum şi de infrastructura slab dezvoltată şi neadaptată la necesităţile tinerilor cu dizabilităţi, pe de altă parte.

Figura 3. Accesul la servicii pe categorii sociodemografice, %

Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020

37. Participarea se referă la dreptul şi la oportunitatea tinerilor de a se implica în activităţi civice şi de luare a deciziilor în scopul promovării intereselor şi necesităţilor acestora prin a influenţa pozitiv deciziile luate la nivel local şi naţional, fără a se confrunta cu vreo formă de excluziune. Potrivit Legii nr.215/2016 cu privire la tineret, participarea prevede implicarea activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, consultări publice, realizarea de activităţi care se produc în societate şi care îi privesc în mod direct sau indirect. Condiţiile de dezvoltare a participării active reprezintă un echilibru dintre competenţele tinerilor de a se implica şi oportunităţile de aplicare în practică a acestor competenţe.

38. În perioada implementării Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 au fost elaborate şi promulgate mai multe acte legislative şi normative în scopul creării condiţiilor necesare pentru facilitarea participării şi a implicării mai active a tinerilor la nivel social şi decizional. Printre acestea se numără: Legea nr.215/2016 cu privire la tineret, Regulamentul-cadru privind organizarea şi funcţionarea consiliilor locale ale tinerilor, Hotărârea Guvernului nr.598/2020 cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret etc. La fel, au fost puse bazele activităţii unor structuri de tineret ce activează la nivel raional şi local, au fost susţinute iniţiative ale tinerilor prin programul de granturi, au fost desfăşurate o serie de activităţi de instruire şi informare a principalilor actori relevanţi sectorului de tineret ş.a. Mai mult decât atât, au fost dezvoltate conceptele programelor de participare a tinerilor cum ar fi: proiectul Regulamentului pentru funcţionarea comisiilor consultative de tineret pe principiile de co-management; proiectul programului "Tânăr delegat la ONU". Cu toate că intervenţiile strategice propuse au contribuit la înregistrarea unor progrese, totuşi lipsa unui cadru omogen de monitorizare şi a unor indicatori macro, specifici participării tinerilor din Republica Moldova, a generat dificultăţi în estimarea impactului intervenţiilor strategice asupra problematicii majore cu referire la participarea tinerilor.

39. Constatările rapoartelor internaţionale şi naţionale ce vin să evalueze prezenţa tinerilor în activităţile civice şi de luare a deciziilor, arată un nivel scăzut de participare. Indexul de Tineret din Republica Moldova pentru anul 2020, instrument ce măsoară disparităţile dintre tineri şi populaţia adultă în diferite domenii social-economice (participarea în procesul decizional, vulnerabilitatea economică, activitatea economică, situaţiile de risc şi sănătatea) sugerează că nivelul de participare al tinerilor în procesele politice şi decizionale la nivel local este cu mult mai mic decât al adulţilor, acesta înregistrând o valoare de 0,69 puncte (pe o scală de la 0 la 1, unde 0 presupune că între grupurile de comparaţie nu există decalaje, iar 1 – că decalajul ia valoarea sa maximă).

40. Ca structură de stimulare a participării tinerilor în perioada anilor 2016-2022 cu suportul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a fost creată, lansată şi dezvoltată Reţeaua Naţională a Consiliilor Locale ale Tinerilor (în continuare – RNCLTM), care a fost concepută pentru a institui şi consolida capacităţile de organizare şi funcţionare ale consiliilor raionale/municipale ale tinerilor la nivel local şi regional. Consiliile locale ale tinerilor constituie platforme de participare a tinerilor în procesele decizionale pe lângă autorităţile publice locale în toate domeniile cu impact asupra bunăstării acestora. Conceptul de participare a tinerilor are la bază susţinerea dezvoltării politicilor publice locale pornind de la necesităţile reale ale tinerilor şi cu implicarea acestora în dezvoltarea soluţiilor inovative. RNCLTM are o acoperire de 65,7% la nivel de autorităţi publice locale de nivelul al doilea (23 de raioane şi municipii) şi o reprezentativitate la nivel de autorităţi publice locale de nivelui întâi mai modestă (14,9%, 134 de consilii locale/comunitare). Cu toate acestea, o bună parte a acestor structuri la nivel local se limitează la organizarea a două evenimente pe an, şi anume Forum şi Postforum. Cel mai des beneficiarii consiliilor sunt tinerii cu vârsta de până la 22 de ani la nivel de oraş şi până la 18-19 ani la nivel local, consiliile locale fiind mai puţin atractive pentru categoriile de vârstă mai mari. Pentru multe localităţi consiliile locale de tineret reprezintă unica structură de tineret în cadrul căreia se poate implica un tânăr.

41. Deşi se atestă o dinamică constantă în creşterea şi dezvoltarea reţelei consiliilor locale ale tinerilor, acestea rămân a fi puternic dependente de Programul de asistenţă al Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru consolidarea şi dezvoltarea consiliilor raionale/municipale ale tinerilor şi de resursele alocate în cadrul acestuia, astfel neavând o independenţă financiară şi instituţională, fiind dependenţi de asistenţa financiară şi metodologică oferită continuu de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi fiind limitaţi sau chiar lipsiţi de suport şi resurse la nivel local. Necesitatea asigurării durabilităţii şi a sustenabilităţii financiare a acestora, inclusiv din bugetele locale, rămâne a fi principala prioritate atât pentru RNCLTM, cât şi pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Totodată, RNCLTM de la fondarea acesteia nu a reuşit să-şi valorifice potenţialul de reprezentare a tinerilor, rămânând a fi o structură care nu se manifestă activ în activităţi de reprezentare şi advocacy pentru tineri.

42. În pofida eforturilor de stimulare a participării tinerilor, mai puţin de 20% dintre tinerii din Republica Moldova participă la activităţi de influenţare a procesului decizional. Ne referim atât la participarea la adunări unde s-au luat decizii, inclusiv pentru comunitate, şedinţe de lucru a entităţilor pentru tineret, cât şi la demonstraţii stradale/mitinguri etc.

Figura 4. Nivelul de participare a tinerilor, %

Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020

43. Doar a zecea parte dintre tinerii din Republica Moldova se caracterizează printr-un nivel înalt de participare în procesul decizional şi în viaţa socială a comunităţii. Potrivit studiului privind impactul pandemiei asupra participării tinerilor, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, doar 10% dintre tineri dau dovadă de un nivel înalt de participare civică şi în procesul decizional, cea mai semnificativă prevalenţă o deţin tinerii cu participare scăzută – 50%, urmată de ponderea tinerilor cu participare medie – 40%. Nivelul scăzut de participare a tinerilor este determinat de: (i) încrederea scăzută în autorităţi şi în faptul cât de receptive sunt acestea faţă de părerea şi necesităţile lor; (ii) necorespunderea serviciilor oferite tinerilor cu necesităţile acestora; (iii) complexitatea activităţilor orientate spre dezvoltarea lor profesională şi personală, ceea ce solicită mai mult timp pentru implicare; (iv) prioritizarea altor responsabilităţi decât cele de participare (griji de familie, de încadrare în câmpul muncii, cariera profesională) etc.

44. Tinerii de 15-17 ani sunt mai predispuşi de a se implica activ în viaţa socială şi în procesul decizional. În cadrul clusterului cu un nivel înalt de participare, ponderea tinerilor de 15-17 ani depăşeşte cu mult ponderea celor de 21-24 ani. Fiind încadraţi încă în procesul educativ (fie şcoală, fie colegiu, fie şcoală profesională etc.), tabloul creat confirmă că instituţiile educaţionale reprezintă un mediu favorabil adolescenţilor de 15-17 ani pentru a se manifesta şi a participa la diverse activităţi ce au drept scop sporirea implicării lor.

Figura 5. Profilul tinerilor predispuşi spre participare activă, %

Sursa: Sondaj de opinie Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, UNFPA, 2020

45. Tinerii din mediul rural sunt mai puţin afiliaţi la vreun grup de iniţiativă sau organizaţie neguvernamentală. O formă de participare ţine de aderarea la unele grupuri care activează în mediul de trai al tinerilor. Astfel, potrivit unor sondaje de opinie desfăşurate în perioada 2016 şi 2018, ponderea tinerilor de 18-29 ani care au devenit membri ai unor asociaţii obşteşti ori s-au implicat în calitate de voluntari a sporit uşor. Chiar dacă se observă o tendinţă uşor pozitivă şi în rândul persoanelor din mediul rural, totuşi ne preocupă valorile extrem de mici ale acestora (până la 3% în 2018). Totodată, în cazul bărbaţilor, valorile sunt mai mari comparativ cu femeile, ceea ce conturează persistenţa stereotipurilor privind rolurile de gen în societate (responsabilităţi de îngrijire a copiilor şi a gospodăriilor etc.).

Figura 6. Ponderea tinerilor membri ai ONG-urilor sau grupurilor de iniţiativă comunitare, %

Sursa: Sondaje de opinie CPD în 2016 şi 2018

46. Tinerii cu dizabilităţi şi cei de etnie romă au o afiliere extrem de joasă la vreo structură de participare. Datele unui sondaj de opinie realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în 2018 a evidenţiat că mai puţin de 2% dintre persoanele de 18-39 de ani se regăsesc în una dintre structurile de participare, precum grupuri de iniţiativă sau organizaţii neguvernamentale. Până la 3% dintre tinerii din aceste două categorii defavorizate au fost implicaţi în activităţi de voluntariat fie în partidele politice, fie în asociaţii obşteşti. Problema accesibilizării, a conştientizării problemei de incluziune, precum şi perpetuarea unor stereotipuri în societate faţă de de aceste două grupuri de persoane au implicaţii negative asupra posibilităţii de participare atât în activităţile civice, cât şi în cele de luare a deciziilor.

Figura 7. Ponderea tinerilor cu dizabilităţi şi a celor de etnie romă

membri sau voluntari în ONG-uri sau grupuri de iniţiativă locală, %

Sursa: Sondaj de opinie CPD, 2018

Capitolul IV

VIZIUNE, MISIUNE, VALORI ŞI INSTRUMENTE DE PROMOVARE

47. Viziunea Strategiei: Construcţia unei societăţi moderne are la bază tineri instruiţi şi competenţi, care împărtăşesc o verticală a valorilor şi îşi asumă responsabilitatea de a contribui calitativ la dezvoltarea socială şi economică a statului.

48. Crearea valorilor pentru a genera valoare. Valoarea adăugată în parcursul de dezvoltare socială şi economică a statului generată de tineri are la bază competenţele dezvoltate şi asimilate. Calitatea şi capacitatea de asimilare este direct dependentă de valorile în care sunt ancorate competenţele. Strategia "Tineret 2030" trasează o verticală valorică care tinde a fi împărtăşită de tineri ca urmare a implementării documentului. Toate abordările şi intervenţiile în cadrul documentului de politici promovează un cadru de valori unic.

49. Misiunea Strategiei "Tineret 2030" constă în:

1) asigurarea accesului tuturor tinerilor din Republica Moldova la oportunităţi şi la programe calitative de tineret care contribuie la dezvoltarea competenţelor şi împărtăşirea valorilor;

2) recunoaşterea de către stat a potenţialului de inovaţie al tinerilor şi al organizaţiilor de tineret şi alocarea resurselor financiare suficiente pentru realizarea iniţiativelor acestora;

3) participarea în mod semnificativ şi implicarea civică a tinerilor, responsabilizaţi de propriul rol, în promovarea democraţiei, dezvoltării comunitare şi inovaţiei sociale.

50. Pentru creşterea gradului de înţelegere şi încredere a tinerilor în instituţiile statului şi în sistemul de guvernare democratic, tinerii şi sectorul de tineret necesită mecanisme simple şi flexibile de intervenţie, cu un grad redus de birocraţie şi adaptate la necesităţile grupurilor de tineri defavorizaţi.

Instrumentele utilizate în cadrul Strategiei "Tineret 2030" sunt:

1) suport financiar şi material pentru tineri şi organizaţiile de tineret;

2) sistem de certificare a calităţii lucrului şi programelor de tineret;

3) cooperare şi coordonare a politicilor prin platforme dedicate participării tinerilor;

4) suport financiar şi metodologic pentru realizarea iniţiativelor civice;

5) suport metodologic pentru dezvoltarea serviciilor pentru tineri şi familiile tinere;

6) sistem de colectare a datelor dezagregate privind situaţia tinerilor, gradul de finanţare a sectorului per tânăr şi serviciile sociale destinate tinerilor;

7) programe de instruire şi capacitare pentru actorii-cheie şi persoanele resurse;

8) investiţii în crearea spaţiilor multifuncţionale prietenoase tinerilor;

9) programe de consolidare a capacităţilor instituţionale pentru dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra tinerilor.

51. Resursele umane şi financiare alocate pentru realizarea Strategiei "Tineret 2030" sunt orientate spre:

1) asigurarea unui sector de tineret rezilient, sustenabil şi suficient finanţat;

2) crearea unui mediu echitabil în care tinerii din toate grupurile pot beneficia de oportunităţi şi şanse egale de dezvoltare;

3) asigurarea accesului la programe de tineret calitative şi incluzive prestate de către instituţii şi organizaţii specializate;

4) consolidarea şi extinderea comunităţii lucrătorilor calificaţi de tineret;

5) susţinerea potenţialului de inovare a tinerilor prin mecanisme de finanţare directă;

6) promovarea participării semnificative a tinerilor în procesele decizionale prin platforme dedicate bazate pe principii de co-management;

7) asigurarea sinergiei între educaţia nonformală şi formală în cadrul instituţiilor de învăţământ superior;

8) împuternicirea tinerilor de a iniţia şi a se implica în acţiuni de dezvoltare comunitară;

9) crearea unui sistem de dezvoltare a competenţelor în rândul tinerilor prin activităţi de educaţie nonformală;

10) crearea mecanismelor de colectare, monitorizare şi utilizare a datelor relevante cu privire la situaţia tinerilor;

11) promovarea, recunoaşterea şi extinderea particularităţilor lucrului de tineret;

12) consolidarea capacităţilor în domeniul serviciilor sociale pentru tineri;

13) dezvoltarea cadrului normativ pentru serviciile sociale dedicate tinerilor;

14) dezvoltarea şi extinderea serviciilor sociale pentru tineri;

15) anticiparea viitoarelor tendinţe, provocări şi oportunităţi şi crearea unui ecosistem rezilient.

52. Divizată în două programe de implementare realizate progresiv, Strategia "Tineret 2030" propune o intervenţie iniţial verticală, urmând o integrare pe orizontală a perspectivei de tineret în cadrul politicilor sectoriale relevante în cadrul celui de-al doilea program.

În primă instanţă, este abordată construcţia unui sector rezilient de tineret în jurul căruia sunt construite intervenţiile sectoriale dedicate tinerilor. În acest sens, documentul de politici pune accent pe consolidarea instituţională şi capacitarea resurselor umane ce activează în domeniu ca repere de realizare a programelor de tineret. Autorităţile, instituţiile şi organizaţiile care au capacitatea de a realiza politici şi programe centrate pe necesităţile tinerilor reprezintă cheia sustenabilităţii sectorului.

În cea de-a doua instanţă, documentul abordează tinerii ca actori activi civic şi decizional, acoperind prin intervenţiile trasate segmentele care rămân a fi proprii domeniului: activism civic şi voluntariat, participare semnificativă, implicare în dezvoltare comunitară şi locală, dezvoltarea competenţelor prin educaţie nonformală, lucru de tineret şi inovaţie socială. În acest sens, documentul pune accent pe instrumentele de împuternicire a tinerilor ca indivizi, grupuri de iniţiativă şi organizaţii de tineret pentru a-şi realiza potenţialul şi creşterea rezilienţei tinerilor în faţa schimbărilor sau şocurilor sociale şi economice.

În cea de-a treia instanţă, Strategia "Tineret 2030" trasează intervenţii de suport direct pentru susţinerea realizării potenţialului de inovaţie al tinerilor prin mecanisme şi scheme de finanţare distincte. Oportunităţile de finanţare sunt diversificate pentru a acoperi iniţiativele individuale ale tinerilor, ale grupurilor de iniţiativă nonformale sau ale organizaţiilor de tineret. Pentru a acoperi sub aspect geografic şi social o arie extinsă a tinerilor sunt utilizate ca punct de intrare în politici instituţiile cu acces sporit la beneficiarii direcţi, precum autorităţile publice locale, organizaţiile de tineret şi instituţiile de învăţământ.

53. Mai mult decât atât, Strategia "Tineret 2030" creează premise pentru dezvoltarea şi instituţionalizarea mecanismelor de incluziune socială a grupurilor de tineri defavorizaţi, astfel asigurându-se incluziunea acestora în procesele decizionale şi în dezvoltarea comunitară.

Capitolul V

DIRECŢII STRATEGICE, OBIECTIVE ŞI EGALITATEA DE GEN

54. Direcţiile prioritare de intervenţie se conturează în jurul a trei direcţii de orientare strategică distincte în abordare şi intervenţii, care la rândul lor se conturează în trei obiective generale.

55. Lucrul de tineret calitativ, accesibil şi incluziv. Direcţia de orientare strategică I are la bază o intervenţie sistemică a statului centrată pe dezvoltarea capacităţilor în cadrul sectorului pentru realizarea proiectelor şi programelor calitative de tineret bazate pe necesităţile tinerilor.

1) Lucrul de tineret este realizat de către persoane competente, care deţin abilităţi organizatorice şi utilizează instrumente de mobilizare a tinerilor în activităţi cu caracter nonformal. Lucrul de tineret are scopul de a antrena tinerii în activităţi favorabile dezvoltării lor, în care aceştia se pot simţi în siguranţă, centrate pe împuternicirea lor pentru a-şi realiza potenţialul.

2) Lucrul de tineret poate fi realizat atât în mod organizat, planificat şi instituţionalizat, cât şi în mod spontan în cadrul unor activităţi cu caracter ocazional. Indiferent de modul şi modalitatea organizării acestuia, persoanele (lucrătorii de tineret) care lucrează direct cu beneficiarul trebuie să deţină competenţele şi abilităţile necesare pentru a realiza o activitate calitativă cu impact pozitiv.

3) Direcţia de orientare strategică I se concentrează pe promovarea unei abordări holistice în dezvoltarea lucrului de tineret. Intervenţia în cadrul Strategiei "Tineret 2030" acoperă aspectele ce contribuie la realizarea lucrului într-un mod calitativ, de către persoane pregătite, într-un mediu oportun dezvoltării.

4) Obiectivul general I. Creşterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităţilor în cadrul sectorului şi profesionalizarea resurselor umane. Direcţiile prioritare de acţiune sunt:

a) îmbunătăţirea sistemului de prestare a programelor calitative de tineret prin intermediul centrelor de tineret prin dezvoltarea instrumentarului şi a metodologiilor necesare;

b) dezvoltarea cadrului normativ şi regulator privind activitatea şi salarizarea lucrătorilor de tineret;

c) crearea sistemului de colectare a informaţiei statistice dezagregate privind programele de tineret realizate şi evaluarea impactului asupra bunăstării tinerilor;

d) dezvoltarea sistemului de calificare, profesionalizare şi recunoaştere a competenţelor lucrătorilor de tineret;

e) eficientizarea procesului de pregătire a lucrătorilor de tineret din organizaţiile de tineret prin asigurarea calităţii programelor de instruire continuă.

5) Rezultatele aşteptate în urma realizării Obiectivului general I:

a) centrele de tineret îşi diversifică oferta de programe calitative şi incluzive pentru tineri;

b) centrele de tineret îşi consolidează capacităţile instituţionale;

c) lucrătorii de tineret din cadrul centrelor de tineret îşi dezvoltă abilităţile profesionale de bază;

d) tinerii din toate zonele geografice ale Republicii Moldova au acces sporit la programe de tineret;

e) organizaţiile de tineret creează parteneriate cu autorităţile publice locale pentru a extinde programele de tineret;

f) procedurile pentru profesionalizarea şi recunoaşterea competenţelor privind lucrul de tineret devin funcţionale;

g) lucrătorii de tineret dispun de metodologii şi instrumente practice pentru a organiza lucrul de tineret calitativ;

h) modalitatea de salarizare a lucrătorilor de tineret este îmbunătăţită.

6) Impactul scontat ca urmare a implementării Obiectivului general I. Programele de tineret prestate de centrele de tineret sunt centrate pe nevoile tinerilor, respectă criteriile de calitate şi sunt accesibile tuturor categoriilor de tineri.

56. Direcţia de orientare strategică II este centrată pe crearea culturii de participare civică şi decizională în rândul tinerilor.

1) Împuternicirea tinerilor pentru a se implica în dezvoltarea socială şi economică a statului reprezintă unul dintre atributele proprii politicii de tineret. Prin promovarea abordării nonformale în educaţie şi prin utilizarea instrumentelor de lucru cu tinerii, aceştia nu doar însuşesc competenţe, dar şi sunt motivaţi şi porniţi să le ofere aplicabilitate.

2) În timp ce lumea digitală oferă copiilor şi tinerilor oportunităţi extraordinare de a comunica, de a socializa, de a împărtăşi, de a învăţa, de a accesa informaţii şi de a-şi exprima opiniile cu privire la problemele care le afectează viaţa şi comunităţile, epoca tehnologiilor informaţionale poate duce, de asemenea, la o reducere a implicării tinerilor în interacţiune şi în dezvoltarea socială sau comunitară.

3) Direcţia de orientare strategică II abordează în complex elementul de împuternicire prin intervenţii pe partea de abilitare, motivare, promovare şi suport pentru tineri în dezvoltarea ideilor şi aplicarea acestora în comunitatea proprie. Punctul de intrare în politica de participare este atât pe partea de autorităţi locale, cât şi pe partea de grupuri de iniţiativă şi organizaţii de tineret. Abordate în complex acestea contribuie la creşterea activismului tinerilor şi implicării în viaţa socială şi economică a statului.

4) Obiectivul general II. Creşterea nivelului de participare şi implicare civică prin programe de instruire, capacitare şi împuternicire a tinerilor. Direcţiile prioritare de acţiune sunt:

a) îmbunătăţirea cadrului normativ şi a instrumentarului de practicare a voluntariatului;

b) valorificarea potenţialului civic al tinerilor prin diversificarea instrumentarului de practicare şi recunoaştere a voluntariatului;

c) dezvoltarea şi implementarea instrumentelor digitale de promovare a oportunităţilor de voluntariat pentru creşterea gradului de activism civic al tinerilor;

d) reconceptualizarea şi diversificarea oportunităţilor şi platformelor de participare în procesele decizionale a tinerilor în familie, comunitate, localitate, la nivel naţional şi internaţional;

e) responsabilizarea autorităţilor publice şi a instituţiilor ce lucrează cu tinerii în ceea ce priveşte implicarea tinerilor şi organizaţiilor de tineret în procesele decizionale ce îi vizează;

f) crearea reperelor metodologice şi realizarea cursului de instruire continuă pentru autorităţile publice locale privind implicarea tinerilor;

g) crearea unei reţele de tineri cetăţeni cu iniţiativă care dezvoltă şi realizează activităţi de mobilizare comunitară şi dezvoltare locală;

h) extinderea numărului de organizatori şi de grupuri comunitare a tinerilor, inclusiv grupuri intersectoriale.

5) Rezultatele aşteptate în urma realizării Obiectivului general II:

a) autorităţile creează mai multe structuri de co-management în domeniul de tineret;

b) mai multe autorităţi publice locale implică tinerii şi structurile de participare ale tinerilor în procesele decizionale;

c) mai multe platforme şi oportunităţi de participare internaţională a tinerilor devin operaţionale;

d) mai mulţi tineri deţin competenţele şi abilităţile de viaţă necesare pentru a se implica activ şi a organiza comunităţi;

e) mai multe grupuri comunitare ale tinerilor sunt create şi realizează iniţiative civice;

f) se extinde numărul de organizaţii de tineret active şi se consolidează colaborarea intersectorială a organizaţiilor care lucrează cu şi pentru tineri;

g) cadrul normativ privind activitatea de voluntariat este îmbunătăţit;

h) conceptul privind agregatorul de oportunităţi de voluntariat este creat şi pilotat.

6) Impactul scontat ca urmare a realizării Obiectivului general II. Tinerii deţin competenţele şi motivaţia necesară pentru a se implica activ şi calitativ în viaţa comunităţii.

57. Direcţia de orientare strategică III are la bază inovaţia socială iniţiată şi promovată de tineri.

1) Punctul final al politicii de tineret promovată în cadrul ultimelor cicluri strategice de politici a trasat ca punct final al intervenţiei domeniul competenţelor dezvoltate de tineri, fără a oferi o platformă de aplicabilitate a acestora.

2) Direcţia de orientare strategică III constituie un element nou al politicilor de tineret adus în cadrul prezentei strategii, or acesta este perceput ca element al dezvoltării sociale şi ca agent al schimbărilor. Inovaţia socială pune accent pe intervenţii directe de suport din partea statului pentru a susţine ideile tinerilor care sunt orientate spre dezvoltare şi incluziune socială, eliminând barierele ce ţin de domeniul de aplicabilitate. Tinerii competenţi şi împuterniciţi au capacitatea de a dezvolta comunitatea şi societatea prin idei îndrăzneţe, inovatoare şi uneori radicale, centrate pe rezultate tangibile şi cu impact social. Statul îşi asumă angajamentul de a acorda suport prin platforme dedicate de finanţare, înţelegând că inovaţia necesită libertate de creaţie.

3) Inovaţia socială se referă la dezvoltarea şi implementarea de noi soluţii, care implică schimbări conceptuale, de proces, de produs sau organizaţionale, care urmăresc să contribuie la bunăstarea oamenilor şi comunităţilor.

4) Obiectivul general III. Valorificarea potenţialului tinerilor de a realiza iniţiative de inovaţie socială şi dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar şi material. Direcţiile prioritare de acţiune sunt:

a) dezvoltarea şi realizarea programului de suport pentru autorităţile publice locale privind documentele de planificare strategică în domeniu;

b) extinderea suportului financiar şi material pentru organizaţiile de tineret pentru realizarea iniţiativelor de inovaţie socială;

c) asigurarea sinergiei între educaţia nonformală şi formală prin susţinerea structurilor de tineret în instituţiile de învăţământ superior;

d) creşterea gradului de satisfacţie a tinerilor din învăţământul superior prin promovarea ofertei de activităţi non-formale în instituţii;

e) asigurarea condiţiilor propice de dezvoltare multilaterală a tinerilor în sistemul superior de învăţământ prin crearea spaţiilor prietenoase tinerilor.

5) Rezultatele aşteptate în urma realizării Obiectivului general III:

a) mai multe programe de suport pentru tineri sunt realizate de autorităţile publice locale;

b) autorităţile publice locale beneficiază de suport metodologic pentru implementarea programelor tinerilor;

c) organizaţiile de tineret dezvoltă şi realizează iniţiative de inovaţie socială;

d) mai multe organizaţii de tineret beneficiază de suport în realizarea iniţiativelor de inovaţie socială;

e) alocarea granturilor pentru activităţi de tineret organizaţiilor studenţeşti;

f) mai multe programe şi activităţi de tineret realizate de organizaţiile de tineret în instituţiile educaţionale;

g) mai multe spaţii multifuncţionale dedicate tinerilor create în instituţiile de învăţământ superior şi colegii.

6) Impactul scontat: Sectorul de tineret devine un actor imperativ în procesul de dezvoltare socială a statului.

58. Incluziunea şi egalitatea de gen. Integrarea dimensiunii egalităţii de gen şi incluziunii se referă la procesul prin care impactul pozitiv şi negativ asupra femeilor şi bărbaţilor din diferite grupuri sociale este analizat în procesul de elaborare şi implementare a documentului de politici. Aceasta presupune că, înainte de adoptarea oricăror decizii, este analizat efectul documentului de politici asupra femeilor şi bărbaţilor, ţinând cont de particularităţile sociale şi economice ale acestora. Integrarea dimensiunii de gen şi incluziunii în politicile publice implică evaluarea sistematică a nevoilor şi a priorităţilor femeilor şi bărbaţilor, tinerilor şi vârstnicilor, celor din mediul rural şi urban ş.a. şi abordarea inegalităţilor existente între ei, astfel încât rezultatele planificate în documentul de politici să aibă un impact pozitiv asupra situaţiei lor.

1) În procesul de elaborare a Strategiei "Tineret 2030", aspectele de incluziune se regăsesc în toate etapele-cheie ale planificării strategice, acestea presupunând:

a) identificarea şi măsurarea inegalităţilor, în cadrul acestei etape sunt identificate inegalităţile dintre diferite grupuri de tineri prin analiza datelor statistice. Din perspectiva incluziunii se iau în calcul date care indică nivelul inegalităţilor dintre tineri în funcţie de vârstă, gen, stare a sănătăţii, mediu de reşedinţă ş.a. în ce priveşte accesul la resurse şi oportunităţi, la servicii, nivel de participare şi reprezentare etc.;

b) determinarea şi analiza cauzelor structurale se referă la identificarea cauzelor fundamentale ce au determinat apariţia inegalităţilor atât între tineri ca grup, cât şi între tineri şi restul populaţiei;

c) definirea intervenţiilor şi a cadrului de rezultate se referă la identificarea cauzelor structurale ce a permis înţelegerea şi setarea intervenţiilor specifice care ar contribui fie la diminuarea, fie la depăşirea inegalităţilor identificate pe fiecare arie strategică (inegalităţi legate de participare, de acces la resurse, la oportunităţi etc.). Fiecare intervenţie se evaluează din perspectiva impactului asupra diferitelor categorii de tineri (tineri de diferite vârste, tineri din mediul rural şi urban, femei şi bărbaţi tineri, tineri cu dizabilităţi, tineri cu diferit statut socioeconomic etc.) şi cum aceasta a determinat schimbări pozitive pentru ei (a sporit accesul grupurilor dezavantajate la servicii, la resurse, la oportunităţi, a sporit gradul de reprezentare, de participare etc.);

d) consolidarea cadrului de implementare, care presupune anticiparea lacunelor şi riscurilor de implementare şi asigurarea faptului că există un cadru de implementare eficient, astfel încât intenţiile cu privire la reducerea inegalităţilor să fie implementate în timp util.

2) În mod practic, Strategia "Tineret 2030" a fost elaborată pornind de la nevoile specifice şi priorităţile tinerelor şi tinerilor. Deşi se adresează unui grup-ţintă concret – tinerii, acesta nu este un grup omogen. Vârsta, etnia, abilităţile (fizice şi mentale), mediul de reşedinţă (urban sau rural), precum şi normele şi valorile mediului în care trăiesc influenţează activităţile şi responsabilităţile tinerelor şi tinerilor, statutul lor social, oportunităţile şi constrângerile pe care le au în viaţa cotidiană. Strategia "Tineret 2030" abordează aceste particularităţi, venind cu intervenţii adaptate la necesităţile şi interesele tuturor categoriilor de tineri, în vederea asigurării şanselor egale tuturor în ceea ce priveşte accesul echitabil la resurse şi oportunităţi, reprezentare echitabilă etc.

3) Inegalităţile existente între diferite grupuri de tineri indică direcţia Strategiei "Tineret 2030" şi intervenţiile necesare pentru a asigura şanse egale tuturor. Intervenţiile planificate în cadrul acesteia asigură integrarea tuturor tinerilor, în special celor din grupuri dezavantajate (tineri din mediu rural, tineri cu dizabilităţi, femei tinere, tineri romi etc.). Totodată, fiecare acţiune va fi evaluată prin prisma impactului şi modului în care diferite grupuri de tineri, în special cei dezavantajaţi, au beneficiat de pe urma respectivei acţiuni.

4) În vederea asigurării incluziunii şi realizării principiului egalităţii, în procesul de implementare se vor realiza următoarele acţiuni:

Capitolul VI

MONITORIZARE, EVALUARE ŞI IMPACT

59. În urma implementării Strategiei "Tineret 2030" se urmăreşte ca tinerii să devină actori sociali imperativi care să contribuie activ şi calitativ la dezvoltarea socială şi economică a Republicii Moldova.

1) Impact social. Tinerii din Republica Moldova devin actori sociali activi care se implică în dezvoltarea comunitară şi participă în procesele de consolidare a democraţiei participative. Tinerii deţin competenţele, instrumentele necesare şi finanţare suficientă pentru a realiza iniţiativele de inovaţie socială şi a influenţa direcţiile de dezvoltare a societăţii naţionale. Tinerii şi sectorul de tineret devine rezilient la şocuri şi este implicat în dezvoltarea activităţilor orientate spre consolidarea şi promovarea egalităţii, diversităţii şi păcii. Tinerii defavorizaţi dispun de platforme şi programe adaptate la necesităţile şi particularităţile individuale, astfel încât să se asigure incluziunea socială a acestora în procesele ce cad sub incidenţa Strategiei "Tineret 2030".

2) Impact administrativ. Strategia "Tineret 2030" este direcţionată spre consolidarea capacităţilor autorităţilor ce au competenţe în domeniul tineret şi fortificarea cunoştinţelor acestora în lucrul cu tinerii. Instituţiile publice de nivel central şi local vor căpăta capacităţi îmbunătăţite privind dezvoltarea politicilor publice cu impact asupra bunăstării tinerilor, ţinând cont de necesităţile lor reale şi de informaţiile statistice relevante. Tinerii împuterniciţi să participe în procesele democratice vor deveni actori imperativi în procesele publice, implicându-se în procesele de luare a deciziilor, bugetare şi de rezolvare a provocărilor comunitare. Ecosistemul creat are capacitatea de a răspunde la modificările sociale şi de a se orienta spre segmente noi, dezvoltând şi realizând programe din domenii conexe, fără a afecta sustenabilitatea sa.

3) Impact economic. Economia naţională va beneficia de o forţă de muncă tânără, bine pregătită, adaptată la cerinţele pieţei muncii, care deţine competenţele şi abilităţile necesare în era digitală. Strategia "Tineret 2030" pune accent pe consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naţionale.

4) Impact financiar. Impactul asupra bugetului public naţional este estimat pentru primul program de implementare la aproximativ 185 milioane de lei, însă beneficiile aduse economiei naţionale de o resursă umană pregătită şi abilitată să inoveze urmează a fi măsurabile în timp în economia naţională. Impactul financiar asupra bugetului public naţional urmează a fi, pe de o parte, diminuat prin atragerea resurselor financiare din partea partenerilor externi, pe de altă parte, poate contribui la creşterea nivelului setat de ambiţie prin creşterea ţintelor propuse.

60. Potrivit bunelor practici în management, monitorizarea este un proces continuu care trebuie realizat atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, urmând să ofere informaţii esenţiale pentru eficienţa implementării Strategiei "Tineret 2030".

61. Procesul de monitorizare a Strategiei "Tineret 2030" este realizat în baza cadrului de rezultate prezentat. Programele de implementare urmează a fi monitorizate anual în baza rezultatelor scontate şi elaborate rapoarte anuale sau periodice privind gradul de realizare.

INDICATORI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Capitolul VII

RESPONSABILI, MANAGEMENTUL RISCURILOR

ŞI PROCEDURILE DE RAPORTARE

62. Implementarea cu succes a Strategiei "Tineret 2030" şi atingerea obiectivelor acesteia depinde de capacitatea structurilor responsabile de implementare şi de abilitatea acestora de a se racorda la noi realităţi sociale, economice sau administrative.

63. Documentul în sine tratează riscurile prin abordarea verticală în primă instanţă, care vine să creeze o birocraţie puternică, dar flexibilă, cu instituţii sustenabile şi suficient de pregătite pentru racordarea la necesităţile pieţei. Intervenţiile planificate, în complexitatea şi complementaritatea lor, contribuie la atingerea impactului scontat, iar lipsa unui element poate afecta întregul rezultat. Totuşi, Strategia "Tineret 2030" este concepută pentru a fi modulară, or creşterea gradului de ambiţie este transpus în setarea unor noi ţinte mai mult decât în revizuirea obiectivelor şi intervenţiilor.

1) Fluxul constant ridicat de personal în instituţiile şi organizaţiile cu atribuţii în domeniul de tineret. Atractivitatea activităţii în cadrul sectorului de tineret sau în cadrul instituţiilor orientate spre tineri este scăzută din cauza gradului de salarizare scăzut pentru personalul angajat. Acest fapt creează un flux constant pentru fiecare persoană angajată, care necesită mereu capacitare şi instruire, devenind o intervenţie sisifică. Strategia "Tineret 2030" abordează acest risc prin instrumente de stimulare a personalului angajat, creşterea gradului de salarizare şi a atractivităţii domeniului prin introducerea calificărilor şi profesionalizărilor. Prezentele intervenţii vor contribui la asigurarea unei stabilităţi şi competitivităţi în sector. Totuşi, elementul de instruire continuă este unul prezent în Strategia "Tineret 2030".

2) Capacitatea redusă în procesul de coordonare şi monitorizare a implementării documentelor de politici. Viziunea naţională setată în documentul de politici necesită a fi asumată de către actorii-cheie la nivel local şi transpusă în planuri de acţiune locale care urmăresc scopurile şi obiectivele naţionale. Asumarea responsabilităţii multiplicării viziunii naţionale la nivel local constituie una din cheile succesului nu doar acoperirii geografice, dar şi a coeziunii sociale. Documentul abordează acest risc prin crearea unei oferte complexe de suport financiar, material, metodologic şi informaţional pentru instituţiile responsabile de nivel local pentru a creşte capacitatea şi atractivitatea transpunerii viziunii naţionale. Oferta include instrumente de coordonare locală, regională şi naţională asupra rezultatelor înregistrate şi provocărilor în realizarea acestora.

3) Insuficienţa mijloacelor financiare necesare implementării. Mijloacele financiare pentru implementarea documentelor strategice sunt principalul obstacol în atingerea rezultatelor şi impactului scontat. Documentul este pe de o parte conceput pentru a fi asumat complet de Guvern, pentru a crea sustenabilitate şi asumare, pe de altă parte este unul modular, care, chiar dacă comunică între intervenţiile setate, nu sunt total interdependente decât la un nivel superior de realizare. La nivel inferior, Strategia "Tineret 2030" este transpusă în activităţi uşor măsurabile şi estimabile din punctul de vedere al costurilor. Perioada de implementare şi o costificare calitativă a programelor de implementare va asigura o rezilienţă în faţa şocurilor economice şi dependenţei faţă de donatorii externi.

4) Lipsa de coeziune între autorităţile centrale, locale, sectorul privat şi civic poate duce la distorsionarea esenţială a proceselor de implementare a măsurilor prevăzute în Strategia "Tineret 2030". Componenta de participare civică şi în procesele decizionale a tinerilor din cadrul Strategiei "Tineret 2030" abordează acest risc prin crearea instrumentarului necesar de comunicare între actori, pentru a evita suprapunerile şi spaţiile goale în intervenţii. Conceptul de co-management promovat presupune identificarea punctelor comune între sectoare şi centrarea pe punctele tari.

5) Sectorul de tineret nu are o recunoaştere şi apreciere suficientă. Lipsa de recunoaştere sau înţelegere a sectorului de tineret conduce la responsabilitatea redusă a actorilor vizaţi în implementarea documentului. Strategia "Tineret 2030" setează drept obiectiv crearea unui ecosistem de tineret format din instituţii şi resurse umane. Documentul abordează acest risc prin campanii sistemice de informare, mobilizare şi promovare, care vor contribui la creşterea gradului de înţelegere şi la sensibilizarea populaţiei şi a instituţiilor.

6) Lipsa unei stabilităţi politice. Incertitudinea politică conduce deseori la schimbul frecvent de factori decizionali şi de reformări sistemice ale autorităţilor şi ale instituţiilor publice. Diminuarea riscului în cadrul documentului este abordată prin crearea unei culturi instituţionale şi prin promovarea unei verticale comune a valorilor în rândul tinerilor şi în societate în general.

7) Şocuri sociale şi economice. În ultimii ani, Republica Moldova a fost puternic afectată de un şir de şocuri sociale, economice sau în sănătate, care au influenţat inclusiv populaţia tânără. Strategia "Tineret 2030" pune prioritate pe creşterea rezilienţei tinerilor prin consolidarea deprinderilor de viaţă şi competenţelor necesare, inclusiv prin asigurarea dialogului intergeneraţional, pentru a face faţă provocărilor deja sistematice. Creşterea rezilienţei este şi un efect al interconectării instituţionale, care, prin instrumente şi mecanisme flexibile de intervenţie, va putea interveni pe segmentele necesare.

8) Inflaţie şi instabilitate economică. Modelul de abordare sistemică promovată în cadrul Strategiei "Tineret 2030" pune accent pe intervenţii cu un cost redus, însă cu un impact sporit asupra sistemului de prestare a programelor dedicate tinerilor. Programul de implementare a Strategiei "Tineret 2030" va lua în considerare prognozele inflaţioniste generate de instituţiile abilitate şi va fi revizuită periodic, inclusiv ce tine de componenta bugetară. De asemenea, politicile de tineret reprezintă un segment de interes pentru partenerii internaţionali, resursele financiare suplimentare fiind o sursă de acoperire pentru eventualele decalaje financiare.

64. Responsabil de procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei "Tineret 2030" este Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne şi alte autorităţi centrale cu competenţe în domeniu. În spiritul politicii de tineret şi având la bază obiectivul fortificării societăţii civile, politica de tineret se realizează prin intermediul parteneriatelor cu structurile de tineret şi tinerii, inclusiv cu instituţiile de învăţământ. Autoritatea centrală competentă în domeniu va crea şi asigura funcţionalitatea platformelor de comunicare, colaborare şi cooperare intersectorială între toţi actorii cu atribuţii în realizarea Strategiei.

65. Principala sursă de finanţare a direcţiilor strategice prioritare din cadrul Strategiei "Tineret 2030" o constituie subprogramul 8603 – Tineret. Resurse financiare suplimentare sau lipsă urmează a fi identificate de autoritatea publică centrală responsabilă. Administraţia publică locală va transpune viziunea şi direcţiile de dezvoltare a politicii naţionale în strategii, programe şi planuri de acţiuni locale.

66. Strategia "Tineret 2030" propune drept obiectiv crearea unui sistem de colectare şi analiză a datelor dezagregate, privind situaţia reală a tinerilor, care va permite monitorizarea eficientă a rezultatelor intervenţiilor realizate faţă de rezultatele scontate.

Monitorizarea implementării măsurilor incluse în Strategia "Tineret 2030" presupune colectarea şi centralizarea indicatorilor de rezultat stabiliţi pentru fiecare din măsurile aferente obiectivelor specifice ale Programului de implementare şi expuse în cadrul de rezultate şi în planul de acţiuni.

67. Ministerul Educaţiei şi Cercetării este principalul responsabil de asigurarea eficienţei mecanismului de monitorizare şi evaluare a implementării Strategiei "Tineret 2030", în vederea aplicării ajustărilor în conformitate cu evoluţia intervenţiilor şi cu cadrul legal naţional şi internaţional. Monitorizarea procesului de implementare este o activitate continuă. Anual se elaborează rapoarte de monitorizare în baza indicatorilor setaţi şi acţiunilor planificate şi se va genera un raport de progres privind implementarea Strategiei "Tineret 2030".

68. Evaluarea intermediară a Strategiei "Tineret 2030" se va realiza la finele anului 2026, odată cu finalizarea primului program de implementare. Responsabil de procesul de evaluare intermediară este Ministerul Educaţiei şi Cercetării. În scopul asigurării unei evaluări obiective, procesul de evaluare va fi unul extern şi realizat cu participarea largă a actorilor vizaţi în document.

69. La încheierea perioadei aferente de implementare a Strategiei "Tineret 2030", se va realiza un raport final cu accent pe rezultatele obţinute, gradul de îndeplinire a indicatorilor şi factorii ce nu au permis realizarea tuturor obiectivelor, iar rezultatele acesteia se vor lua în considerare la elaborarea unui nou document de politici în domeniu.

70. Raportul de evaluare va fi elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, având la bază Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex-post a politicilor publice al Cancelariei de Stat.

71. Rapoartele de progres, precum şi cel de evaluare finală, vor fi consultate public şi vor fi plasate pe paginile web oficiale ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.168/2023

PROGRAM

privind implementarea Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret

"Tineret 2030" pentru anii 2023-2026

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul de implementare a Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026 (în continuare – Program) reprezintă un document de politici care stabileşte sistemul de acţiuni şi sarcini pentru factorii de decizie în autorităţile şi în instituţiile cu atribuţii în domeniul de tineret în vederea implementării obiectivelor şi priorităţilor stabilite în Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026 (în continuare – Strategie "Tineret 2030") . Astfel, implementarea Programului va contribui la realizarea a 3 obiective: (1) mai mulţi tineri beneficiază de programe calitative de tineret; (2) mai mulţi tineri se implică în viaţa civică şi în procesele decizionale; (3) mai mulţi tineri realizează şi se implică în proiecte şi iniţiative de inovaţie socială.

2. Programul este elaborat în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anul 2023, cu Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", cu Planul de acţiuni al UE pentru tineret pentru anii 2022-2027 şi cu Strategia sectorului de tineret a Consiliului Europei 2030. Totodată, programul are o abordare crossectorială şi incluzivă, astfel priorităţile acestuia se extind şi asupra Programului naţional pentru ocuparea forţei de muncă 2022-2026 şi a Programului naţional de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022, în parte ce ţine de participare în procesul decizional şi în cele democratice, şi implicarea acestora în activităţi de educaţie nonformală.

3. Programul abordează crossectorial probleme conexe şi cu alte documente de politici publice aflate în curs de implementare sau în proces de elaborare, cum ar fi: proiectul Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" şi proiectul Programului de implementare a Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030", prin extinderea numărului de organizaţii studenţeşti active şi dezvoltarea programelor de granturi pentru acestea, programe şi activităţi de tineret realizate de organizaţiile de tineret în instituţiile educaţionale, programe de instruire pentru organizaţiile studenţeşti; proiectul Programului naţional pentru promovarea antreprenoriatului şi creşterea competitivităţii în anii 2022-2026 prin consolidarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor, canalizând abilitatea tinerilor de a inova în domenii de dezvoltare a economiei naţionale.

4. Programul reprezintă un document operaţional care transpune viziunea, misiunea şi obiectivele strategice în acţiuni concrete de dezvoltare a sectorului de tineret şi contribuie la atingerea impactului setat în plan social şi economic. Programul a fost elaborat ţinând cont de perspectiva egalităţii de gen, incluziunii şi împuternicirii tinerilor şi a tinerelor, în special a celor din grupurile subreprezentate şi vulnerabile, a tinerilor NEET (tinerii în vârstă de 15-29 de ani, care nu fac parte din populaţia ocupată, nu studiază/învaţă în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu participă la niciun fel de cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educaţie).

5. Programul serveşte drept temei pentru autorităţile şi entităţile naţionale şi cele locale la elaborarea planurilor anuale interne de acţiuni.

6. Programul reprezintă o primă fază de implementare a Strategiei "Tineret 2030" pentru 4 ani, promovând o abordare verticală în consolidarea ecosistemului sectorului de tineret.

7. Principiile care au stat la baza elaborării Programului:

1) principiul participării tinerilor în procesul de elaborare a politicilor ce îi vizează;

2) principiul fundamentării economice a acţiunilor planificate;

3) principiul abordării în complex a provocărilor pentru generarea soluţiilor;

4) principiul importanţei impactului implementării asupra activităţilor;

5) principiul coerenţei prevederilor strategice şi a acţiunilor tactice.

8. Planul de acţiuni este o componentă integrantă a Programului care operaţionalizează intervenţiile trasate în cadrul acestuia, generând costuri de implementare, trasând impactul scontat şi indicatorii de monitorizare a acestuia, precum şi determinând responsabilii de implementare.

9. Programul este elaborat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu participarea Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova şi a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, cu suportul Fondului ONU pentru populaţie, UNICEF Moldova şi Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei. Documentul a fost consultat cu actorii sectorului de tineret în cadrul mai multor evenimente consultative tematice.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

10. Strategia de dezvoltare a sectorului de tineret prezintă o analiză problematizată a situaţiei actuale a tinerilor atât din perspectivă individuală, cât şi din perspectivă sectorială. Aceasta identifică provocările sistemice cu care se confruntă domeniul de tineret şi trasează o viziune holistică asupra dezvoltării acestuia.

1) Provocarea 1. Insuficienţa instrumentelor de colectare centralizată şi utilizare a datelor dezagregate privind tinerii şi programele de tineret pentru a fi utilizate în dezvoltarea politicilor şi programelor publice incluzive ţintite pe necesităţile reale ale tuturor tinerilor.

Cauze. Penuria de instrumente care ar permite colectarea şi analiza în timp real a informaţiei relevante pentru elaborarea politicilor şi programelor cu impact asupra tinerilor constituie o lacună a documentului de politici precedent. Insuficienţa datelor dezagregate pe criteriul de gen, nivel de venit, statut ocupaţional şi fenomenul NEET, dizabilitate şi tipul acesteia limitează posibilitatea autorităţilor şi a sectorului de tineret să ofere politici şi programe incluzive. Datele OECD arată că în medie 22.8% din tinerii din familiile cu venituri mari au beneficiat de serviciile centrelor de tineret comparativ cu 10.2% din tinerii din familiile cu venituri mici. Un impediment în dezvoltarea unui astfel de instrumentariu l-a constituit şi caracterul migraţional al tinerilor care creează impedimente în furnizarea informaţiei relevante. Soluţiile tehnologice informaţionale implică un cost ridicat şi un efort considerabil la gestionarea acestora şi la instruirea utilizatorilor responsabili de introducerea datelor.

Consecinţe. Politicile publice şi programele de tineret dezvoltate şi realizate de autorităţi nu îşi ating impactul scontat, fiind orientate spre necesităţi şi beneficiari greşiţi. Acest fapt conduce la oportunităţi de dezvoltare dedicate tinerilor, accesibile unui grup restrâns de tineri activi, şi nu contribuie la realizarea uniformă şi incluziunea socială.

2) Provocarea 2. Fluctuaţia sporită de personal angajat în cadrul instituţiilor şi organizaţiilor din sector afectează abordarea sistemică promovată şi creează un model de intervenţie specifică. Atractivitatea scăzută a poziţiei de lucrător de tineret şi nivelul de salarizare redus pentru a asigura o competitivitate a poziţiilor de lucrători de tineret şi funcţionari cu atribuţii în domeniu conduc la o reprofilare a personalului angajat spre domenii mai apreciate şi mai plătite.

Cauze. Domeniul de tineret este unul relativ nou şi prea puţin înţeles de factorii decizionali pentru a acorda suficientă importanţă şi a pune prioritate pe intervenţiile în sector. Oferta ocupaţională pentru lucrătorii de tineret este una redusă, rezumându-se la centrele de tineret, organizaţiile necomerciale finanţate din cadrul proiectelor sau de autorităţile publice cu atribuţii în domeniu. Competenţele necesare pentru a deveni un lucrător de tineret bun sunt apreciate de angajatorii din alte domenii, iar oferta salarială este mereu mai atractivă comparativ cu salariile din sectorul public. Oferta de muncă preponderent neatractivă la nivel local generează creşterea fenomenul tinerilor NEET, iar tendinţa migraţională ascendentă a tinerilor de la rural spre urban conduce spre crearea unui cerc vicios care dăunează ecosistemului de tineret.

Consecinţe. Abordarea de integrare verticală a Strategiei "Tineret 2030" în cadrul primului program de implementare creează interdependenţă între acţiunile preconizate şi impactul scontat. În perspectiva ignorării provocării se creează un vid în ecosistem în care un actor-cheie responsabil de implementare la firul ierbii nu asigură interconectarea sistemului. Lucrul de tineret calitativ este creat în baza unei resurse umane bine pregătite şi statornice, or intervenţia pe capacitatea resurselor umane noi necesită efort financiar şi fizic considerabil, iar impactul final va fi afectat considerabil.

3) Provocarea 3. Resursele umane şi financiare dedicate la nivel local dezvoltării domeniului de tineret sunt atât insuficiente, cât şi utilizate ineficient pentru a asigura calitatea şi acoperirea cu politici şi programe de tineret incluzive şi centrate pe particularităţile şi necesităţile tinerilor.

Cauze. Resursa umană limitată este la momentul actual o provocare pentru toate domeniile sociale şi economice în Republica Moldova din cauza fenomenului migraţiei interne şi externe. Resursele financiare, chiar dacă sunt limitate, printr-o gestionare eficientă şi planificare bugetară bună, pot fi suficiente pentru a atinge rezultatele scontate. În anul 2021, alocaţiile bugetare medii per tânăr utilizate de autorităţile administraţiei publice locale pentru programe şi activităţi de tineret a constituit de 30 lei, inclusiv un raion ce a investit "0" lei per tânăr în anul de referinţă. Conform datelor Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova, problema subfinanţării sectorului de tineret la nivel raional este determinată de lipsa sau ineficienţa structurilor de tineret la nivel raional care să militeze pentru creşterile bugetare pe sector.

Figura 1. Evoluţia cheltuielilor autorităţilor publice locale de nivelul al doilea privind

subprogramul tineret şi valoarea anuală a nivelului de executare (2016-2021), mii lei

Bugetul autorităţilor publice locale este format din veniturile colectate şi alocaţiile anuale de la bugetul de stat. Acesta este deseori prea puţin diversificat pe linii de buget specifice subdomeniilor care ar permite o monitorizare şi o evaluare calitativă a utilizării resurselor financiare. Prin comasarea pe aceeaşi linie de buget a subdomeniilor precum tineret, sport, cultură etc. nu poate fi identificată informaţia privind resursele utilizate pentru realizarea activităţilor autentice de tineret.

Consecinţe. Resursele financiare limitate se transpun în prioritizarea tranşantă a investiţiilor către segmente cu impact imediat, cum ar fi cele de infrastructură. Lipsa de investiţii în tineri conduc la tineri dezamăgiţi, nepregătiţi şi cu competenţe slab dezvoltate, care aleg să migreze în zonele urbane unde îşi pot asigura o dezvoltare personală continuă şi un loc de muncă mai bine plătit.

4) Provocarea 4. Integrarea şi alinierea redusă a ecosistemului de tineret cu alte domenii de politici sectoriale.

Cauze. Pe parcursul ultimelor cicluri strategice de politici publice a fost promovată crearea unei identităţi a domeniului de tineret ca element distinct al politicii naţionale. Lipsa de prioritate pusă pe intersectorialitatea domeniului a condus la cumularea ofertei de programe dedicate tinerilor într-un document consolidat care nu comunică intern între intervenţiile planificate. Crearea identităţii sectorului a creat o separare ideologică de alte domenii aflate în competenţa Guvernului, dar a omis sinergiile şi interconectivitatea cu alte domenii conexe, cum ar fi, de exemplu, incluziunea grupurilor social dezavantajate şi activizarea tinerilor NEET şi implicarea acestora în procesele participative şi cele conexe acesteia.

Consecinţe. Domeniul şi sectorul de tineret nu este recunoscut ca un actor imperativ la dezvoltarea socioeconomică a statului şi continuă a fi subfinanţat.

5) Provocarea 5. Participare civică şi decizională redusă în rândul tinerilor, în special a tinerilor din grupurile vulnerabile, precum şi a celor dezavantajaţi regional, mai ales a celor din mediul rural.

Cauze. Cultura istorică de mimare a proceselor decizionale participative a generat o încredere scăzută a tinerilor în instituţiile statului care se răsfrânge asupra deschiderii de participare a acestora în procesele decizionale. Activismul civic este evidenţiat pe fundalul crizelor regionale care generează un grad înalt de solidaritate între cetăţeni de toate vârstele. Totuşi, tinerii rămân reticenţi faţă de angajamentele de lungă durată în rezolvarea problemelor complexe ce ţin de propria comunitate. Lipsa instrumentelor de suport direct, inclusiv financiar, pentru creşterea nivelului de participare civică rezumă intervenţiile la elementul educativ, fără a promova învăţarea prin practică. Participarea limitată a tinerilor cu dizabilităţi se explică prin faptul că în cazurile în care există eforturi de mobilizare şi împuternicirea tinerilor, acestea nu sunt suficient de incluzive şi nu oferă o ajustare rezonabilă pentru a acomoda nevoile specifice ale acestor tineri. Pe de altă parte, nici tinerii de etnie romă nu se bucură de o participare masivă în procesele decizionale, în mare parte din cauza fenomenului discriminării, dar şi a lipsei cunoştinţelor necesare pentru a participa eficient.

Consecinţe. Gradul de participare a tinerilor este în continuă descreştere, fapt evidenţiat prin prezenţa în procesele decizionale naţionale. Aceştia manifestă reticenţă şi lipsă de încredere în instituţiile statului şi în serviciile specializate, reducând semnificativ impactul oricărei politici care îi vizează.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

11. Obiectivul general 1. Creşterea numărului de tineri care beneficiază de programe calitative de tineret prin consolidarea capacităţilor în cadrul sectorului şi profesionalizarea resurselor umane.

1) Obiectivul specific 1.1. Creşterea până în anul 2026 a numărului de programe calitative şi incluzive dedicate tinerilor, realizate prin intermediul centrelor de tineret de către lucrători de tineret cu competenţe validate.

Rezultat anticipat 1.1.1. Creşterea numărului total de programe realizate de centrele de tineret evaluate ca fiind calitative şi incluzive până în anul 2026 cu 70.

Rezultat anticipat 1.1.2. 100% din centrele de tineret sunt evaluate în 2026 ca având procese interne de management consolidate.

Rezultat anticipat 1.1.3. Atingerea ratei de 50% a lucrătorilor de tineret din centrele de tineret care au competenţe în lucru cu tinerii validate.

2) Obiectivul specific 1.2. Diversificarea şi extinderea geografică a programelor calitative de tineret realizate de organizaţiile de tineret pentru a atinge către anul 2026 rata de 85% de autorităţi administrativ teritoriale de nivelul al doilea în care sunt derulate programe.

Rezultat anticipat 1.2.1. Până în anul 2026 atingerea numărului de 15 programe de tineret derulate de către organizaţiile partenere în toate zonele geografice ale Republicii Moldova.

Rezultat anticipat 1.2.2. Organizaţiile de tineret creează în medie 20 de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru extinderea programelor de tineret.

Rezultat anticipat 1.2.3. Sistemul informaţional de colectare, sistematizare şi utilizare a datelor relevante domeniului de tineret funcţional şi accesibil.

3) Obiectiv specific 1.3. Extinderea numerică şi geografică a comunităţii lucrătorilor de tineret calificaţi pentru a atinge până în anul 2026 a proporţiei de 35% de lucrători calificaţi.

Rezultat anticipat 1.3.1. Atingerea până în anul 2026 a ratei de 35% de lucrători de tineret calificaţi.

Rezultat anticipat 1.3.2. Elaborarea, aprobarea şi promovarea setului metodologic pentru lucrul de tineret centrat pe necesităţile şi particularităţile tinerilor.

Rezultat anticipat 1.3.3. Elaborarea şi aprobarea cadrului normativ relevant privind modalitatea de salarizare a lucrătorilor de tineret.

12. Obiectivul general 2. Creşterea nivelului de participare şi implicare civică prin programe de instruire, capacitare şi împuternicire a tinerilor.

1) Obiectivul specific 2.1. Creşterea numărului şi consolidarea instituţională a structurilor de reprezentare a tinerilor pentru a asigura funcţionalitatea acestora în 85% din unităţi adminsitrativ teritoriale de nivelul al doilea până în anul 2025 .

Rezultat anticipat 2.1.1. Atingerea ponderii de 41% de autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea care au structuri de co‑management funcţionale.

Rezultat anticipat 2.1.2. Incidenţa autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea care implică consiliile locale ale tinerilor în procesul decizional de 85% până în anul 2026.

Rezultat anticipat 2.1.3. Până în anul 2026 minimum 6 structuri de tineret sunt parte a platformelor internaţionale dedicate tinerilor.

Rezultat anticipat 2.1.4. 25 de structuri neformale de participare a tinerilor active antrenate în promovarea valorilor şi instrumentelor democratice.

2) Obiectivul specific 2.2. Creşterea numărului de structuri de tineret funcţionale şi active care contribuie la dezvoltarea comunitară pentru a atinge numărul de 70 de organizaţii active şi 140 de organizatori comunitari activi până în anul 2026.

Rezultat anticipat 2.2.1. Minimum 140 de tineri organizatori comunitari care realizează activităţi de mobilizare comunitară active.

Rezultat anticipat 2.2.2. Minimum 1400 de tineri se implică sistematic în activităţi de dezvoltare comunitară.

Rezultat anticipat 2.2.3. Minimum 70 de organizaţii de tineret sunt active până în anul 2026.

3) Obiectivul specific 2.3. Asigurarea accesibilităţii şi disponibilităţii programelor de voluntariat pentru tineri pentru a extinde numărul de beneficiari printr-un sistem informaţional funcţional şi cadru normativ dezvoltat în anul 2024.

Rezultat anticipat 2.3.1. Cadrul normativ privind activitatea de voluntariat este îmbunătăţit.

Rezultat anticipat 2.3.2. Minimum 500 de oportunităţi de voluntariat sunt promovate pe agregatorul online de oportunităţi dedicate voluntarilor.

13. Obiectivul general 3. Valorificarea potenţialului tinerilor de a realiza iniţiative de inovaţie socială şi dezvoltare comunitară prin instrumente de suport financiar şi material.

1) Obiectivul specific 3.1. Creşterea până la 26 a numărului de autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea care implementează programe de suport pentru tineri în anul 2026.

Rezultat anticipat 3.1.1. Minimum 26 de autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea realizează programe de tineret până în anul 2026.

Rezultat anticipat 3.1.2. Minimum 15 autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul al doilea au documente strategice în domeniul de tineret elaborate, consultate cu tinerii, aprobate şi în implementare.

2) Obiectivul specific 3.2. Creşterea numărului de organizaţii de tineret care dezvoltă şi implementează iniţiative de inovaţie socială pentru a atinge până în anul 2026 numărul de 98 de programe finanţate sau co-finanţate.

Rezultat anticipat 3.2.1. Până în anul 2026, minimum 20 de proiecte de inovaţie socială sunt realizate anual de organizaţiile de tineret rezidente Youth Labs.

Rezultat anticipat 3.2.2. Minimum 98 de programe de inovaţie socială sunt realizate până în 2026 de organizaţiile de tineret susţinute în cadrul programului.

3) Obiectivul specific 3.3. Crearea unei culturi de participare a tinerilor în instituţiile de învăţământ prin susţinerea anuală a minimum 20 de structuri asociative de tineret şi asigurarea a minimum 25 de organizaţii active cu procese interne consolidate.

Rezultat anticipat 3.3.1. Până în anul 2026, minimum 20 de organizaţii studenţeşti sunt susţinute anual prin programe de granturi.

Rezultat anticipat 3.3.2. În anul 2026 numărul organizaţiilor studenţeşti active în instituţiile educaţionale este de minimum 25.

Rezultat anticipat 3.3.3. 10 spaţii multifuncţionale dedicate tinerilor create şi funcţionale în instituţiile de învăţământ în anul 2026.

Capitolul IV

IMPACT

14. Ca urmare a implementării Programului pe 4 ani a Strategiei "Tineret 2030", în Republica Moldova va exista un ecosistem de instituţii, resurse umane şi organizaţii capabile să elaboreze şi să implementeze programe cu impact pentru tineri, pornind de la necesităţile tinerilor.

15. Rolul unui ecosistem consolidat şi bine organizat constă în racordarea rapidă la noi realităţi generate de crize sau de a genera informaţie suficient de calitativă pentru a genera noi politici publice.

16. Structurile de tineret, inclusiv cele din mediul învăţământului formal, se vor diversifica şi vor deveni mai incluzive, iar paleta serviciilor prestate de acestea se va mări datorită programelor de suport şi investiţiilor directe. Mai mult decât atât, organizaţiile de tineret devin mai sustenabile.

17. Ca rezultat al procesului de implementare a Programului, vom asista la unele schimbări considerabile iniţiate şi dezvoltate de tineri şi cu participarea acestora. Astfel, datorită platformelor incluzive şi accesibile de participare a tinerilor se va schimba paradigma unde tinerii sunt văzuţi ca grup social pasiv şi dezinteresat. Drept urmare, tinerii se vor transforma în generatori şi promotori activi ai schimbării şi inovaţiei.

18. Astfel, până în anul 2026 urmează a fi atinse următoarele rezultate:

1) tinerii vor împărtăşi o verticală a valorilor naţionale care îi va defini ca cetăţeni ai statului şi în care se vor ancora competenţele şi abilităţile dezvoltate;

2) va exista un sistem de colectare şi sistematizare a informaţiei privind situaţia reală a tinerilor din Republica Moldova, provocările şi necesităţile acestora;

3) tinerii vor cunoaşte şi vor promova valori universale precum: drepturile omului, egalitatea de gen, democraţia, pacea, pluralismul, diversitatea, incluziunea, solidaritatea, toleranţa şi justiţia;

4) proiectele cu impact pentru tineri din alte domenii vor putea fi implementate prin intermediul ecosistemului de tineret;

5) vor fi diversificate parteneriatele locale şi internaţionale pentru a dezvolta sectorul de tineret;

6) vor fi create condiţii pentru dezvoltarea multilaterală a tinerilor în cadrul proceselor educaţionale nonformale şi informale;

7) va fi valorificat potenţialul inovator al tinerilor prin instrumente directe de suport pentru realizarea iniţiativelor;

8) va fi diversificată oferta de programe cu impact asupra dezvoltării multilaterale şi stării de bine a tinerilor prestate de către centrele de tineret şi organizaţiile de tineret;

9) va fi creat un sistem de monitorizare şi asigurare a calităţii programelor de tineret realizate de centrele de tineret şi organizaţiile de tineret;

10) va fi asigurată o sinergie între procesul educaţional formal şi cel nonformal în cadrul instituţiilor de învăţământ superior care va contribui la dezvoltarea competenţelor soft ale tinerilor;

11) vor fi instituite mecanisme de suport pentru asigurarea sustenabilităţii organizaţiilor de tineret ca element de inovaţie în sector;

12) va fi asigurat rolul semnificativ al tinerilor în procesele de elaborare a politicilor publice, bugetelor şi proceselor decizionale cu impact asupra bunăstării lor;

13) va fi asigurată activizarea tinerilor NEET şi a celor cu necesităţi speciale;

14) va fi îmbunătăţit sistemul de planificare şi realizare bugetară al autorităţilor administraţiei publice locale pentru activităţile de tineret;

15) lucrul de tineret va deveni un instrument integrat în toate activităţile cu tinerii şi va fi realizat într-un mod calitativ şi incluziv;

16) creşterea atractivităţii şi competitivităţii pentru poziţiile de lucrător de tineret.

Capitolul V

COSTURI DE REALIZARE

19. Pentru asigurarea implementării Programului pe perioada 2023-2026 sunt necesare resurse financiare în volum de 185 134,9 mii de lei. Pentru a asigura atingerea rezultatelor anticipate este necesară promovarea şi menţinerea unei abordări în complex a intervenţiilor setate, centrate pe impact. Costul de implementare este asumat de către Guvern prin intermediul autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate şi instituţiile din subordine - Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret. Pentru acoperirea costurilor de implementare suplimentar celor prevăzute în cadrul bugetar pe termen mediu, vor fi identificate resurse la partenerii de dezvoltare cu portofoliu de programe centrat pe tineret precum: UNICEF Moldova, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie din Moldova, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Biroul de Cooperare al Elveţiei etc. Cadrul bugetar pe termen mediu 2023-2025 prevede cheltuieli pentru subprogramul 8603 - "Tineret", care constituie principala sursă de finanţare a Programului după cum urmează:

20. În acest context, resursele financiare necesare pentru realizarea Programului sunt:

Capitolul VI

RISCURI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE A ACESTORA

21. Matricea riscurilor:

22. În acest context, Guvernul, Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor întreprinde toate măsurile şi vor depune toate eforturile pentru crearea condiţiilor optime de implementare a Programului şi de reducere a riscurilor.

Capitolul VII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

23. Programul este aprobat şi asumat de către Guvern. Responsabilitatea implementării documentului de politici revine în principal Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret. Alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale vizate îşi vor asuma angajamentul de realizare a acţiunilor planificate în prezentul Program.

Capitolul VIII

INCLUZIUNEA ŞI EGALITATEA DE GEN

24. Implementarea Programului va fi una de manieră incluzivă şi sensibilă la dimensiunea egalităţii de gen, astfel încât să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Aceasta va presupune că autorităţile responsabile de implementarea Programului vor depune un efort conştient, proactiv şi de lungă durată pentru:

1) identificarea celor mai relevante inegalităţi ale ariilor aferente obiectivelor strategice din cadrul Programului;

2) analiza şi înţelegerea nevoilor şi barierelor specifice pentru diferite grupuri de tineri;

3) acomodarea rezonabilă şi implementarea măsurilor speciale pentru a aborda nevoile şi barierele specifice;

4) măsurarea progresului, ajustarea efortului şi consolidarea capacităţilor sistemului pentru a deveni mai incluziv.

25. O precondiţie de bază pentru realizarea acestui deziderat este colectarea datelor dezagregate relevante şi consultarea largă a tinerilor. În acest sens, autorităţile responsabile de implementarea Programului vor depune un efort substanţial pentru ajustarea şi consolidarea cadrului de colectare a datelor din sistemul de tineret. Atât Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cât şi Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Programelor şi Activităţii de Tineret vor desemna persoane cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea egalităţii de gen şi incluziunii.

26. La nivel programatic, pentru asigurarea egalităţii de gen şi a incluziunii vor fi realizate următoarele intervenţii:

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

27. În contextul implementării Programului va fi desfăşurat procesul de monitorizare a realizării acţiunilor de evaluare a rezultatelor obţinute. Procesul de monitorizare şi evaluare asigură că acţiunile prioritare ale Programului sunt întreprinse şi conduc la atingerea obiectivelor şi a viziunii formulate în Strategia "Tineret 2030".

28. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va coordona toate acţiunile prevăzute în Program pe termen lung şi procesele de planificare pe termen scurt şi mediu. Monitorizarea implementării se va efectua permanent odată cu elaborarea rapoartelor anuale, unde se va analiza în ce măsură sunt detaliate, planificate şi îndeplinite acţiunile prioritare prevăzute în Program.

29. Programul propune două niveluri de indicatori de monitorizare care vor sta la baza evaluării impactului intervenţiilor şi a documentului de politici per se. Pe de o parte fiecare acţiune este monitorizată în baza unui indicator de produs din planul de acţiuni, pe de altă parte, fiecare produs are un indicator de impact măsurat în baza ţintelor planificate. Prezentul model va permite în procesul de monitorizare continuă, identificarea golurilor sau a lipsurilor în planificare, or există posibilitatea suplimentării cu acţiuni specifice pentru atingerea impactului.

30. O provocare expusă în cadrul raportului de evaluare a Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 este lipsa instrumentelor de colectare şi utilizare a informaţiei statistice relevante dezagregate, fapt ce a îngreunat procesul de monitorizare şi evaluare. Programul propune crearea unor instrumente specifice de colectare, identifică modalitatea şi periodicitatea în care acestea sunt colectate. Pe de altă parte, sunt planificate studii complexe pe segmentele specifice pentru a asigura coroborarea intervenţiilor cu realităţile sociale şi economice, precum şi cu necesităţile tinerilor.

31. Pe durata implementării Programului (31 martie 2025 şi 31 martie 2027), Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora rapoarte ample de evaluare a gradului de atingere a obiectivelor prevăzute în acesta şi a schimbărilor operate în procesul implementării. În aceste rapoarte se va analiza în ce măsură acţiunile prioritare au condus la realizarea obiectivelor şi viziunii Strategiei "Tineret 2030".

32. Activitatea de monitorizare constituie un proces continuu şi se desfăşoară pe toată perioada de implementare. Aceasta include atât colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de monitorizare, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, cât şi eventualele rectificări de conţinut şi de formă în măsurile şi activităţile planificate.

33. Transparenţa proceselor de implementare a prezentului Program se asigură prin publicarea pe pagina web oficială a Ministerului Educaţiei şi Cercetării a rapoartelor intermediare de progres, precum şi a raportului final de evaluare după implementarea Programului. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va asigura mediatizarea largă a procesului de realizare a Programului, precum şi va oferi informaţii relevante partenerilor din ţară şi de peste hotare.

X. PLAN DE ACŢIUNI

pentru realizarea obiectivelor Programului privind implementarea Strategiei

de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030" pentru anii 2023-2026