174/27.03.96 Hotărîre cu privire la Contractul colectiv de muncă (nivel republican) între Guvern, Patronat, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului, Uniunea agrarienilor şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova pe anul 1996

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la Contractul colectiv de muncă (nivel republican) între Guvern,

Patronat, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului,

Uniunea agrarienilor şi Federaţia Generală a Sindicatelor din

Republica Moldova pe anul 1996

nr. 174  din  27.03.96

 (în vigoare 28.06.1996) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.42-44 art.345 din 28.06.1996

* * *

În scopul garantării drepturilor de muncă şi social-economice ale salariaţilor, promovării unei politici de restructurare eficientă a economiei naţionale, asigurării garanţiilor juridice ale activităţii sindicatelor şi Patronatului şi în temeiul Legii Republicii Moldova nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995 pentru modificarea şi completarea Legii privind Contractul colectiv de muncă (Monitorul Oficial, 1995, nr.71-72, art.821), Guvernul, Patronatul, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului, Uniunea agrarienilor şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova

HOTĂRĂSC:

1. Se încheie Contractul colectiv de muncă (nivel republican) între Guvern, Patronat, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului, Uniunea agrarienilor şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova pe anul 1996 (se anexează).

2. Ministerele, departamentele şi alte structuri subordonate Guvernului, asociaţiile (uniunile) de patroni (antreprenori), organele şi organizaţiile sindicale vor întreprinde măsuri practice întru realizarea prevederilor Contractului menţionat, informînd periodic, o dată în semestru, despre realizarea Contractului colectiv de muncă Comisia republicană pentru negocieri colective, asigurînd, totodată, încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică.

3. Se stabileşte că sus-numitul Contract constituie drept bază pentru elaborarea, negocierea şi încheierea celorlalte contracte colective de muncă.

4. Controlul asupra îndeplinirii Contractului colectiv de muncă (nivel republican) şi examinarea litigiilor apărute pe parcursul realizării lui vor fi efectuate de către Comisia republicană pentru negocieri colective.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului,

Confederaţiei Naţionale a

Patronatului şi Federaţiei

Generale a Sindicatelor

din Republica Moldova

nr.174 din 27 martie 1996

CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ

(nivel republican) între Guvern, Patronat, reprezentat de către

Confederaţia Naţională a Patronatului, Uniunea agrarienilor şi

Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova

Guvernul Republicii Moldova, Patronatul, reprezentat de către Confederaţia Naţională a Patronatului, Uniunea agrarienilor şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova (F.G.S.R.M.), denumite în continuare Părţi, în scopul conjugării acţiunilor şi măsurilor coordonate întru stabilizarea economiei, asigurarea garanţiilor social-economice minime pentru cetăţeni, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor, au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă ( nivel republican) pe anul 1996, convenind următoarele:

Articolul 1

Dispoziţii generale

1. Părţile se angajează să-şi îndeplinească cu stricteţe obligaţiunile asumate. În caz de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi este în drept să ceară, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea Comisiei republicane pentru negocieri colective în vederea soluţionării situaţiilor de conflict.

2. Guvernul se obligă să întreprindă acţiuni necesare pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, garantate de Constituţia Republicii Moldova, convenţiile ratificate ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, legi şi alte acte normative.

3. Patronatul, în persoana Confederaţiei Naţionale a Patronatului şi Uniunea agrarienilor, în relaţiile cu Guvernul şi alte organe de stat şi sindicale, reprezintă interesele şi drepturile social-economice ale patronilor.

4. Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova şi Sindicatele republicane de ramură îşi asumă obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele profesionale economice sociale şi culturale ale membrilor lor în relaţii le cu Guvernul, alte organe de stat şi Patronatul, prevăzute de legislaţia muncii şi contractele colective de muncă.

5. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă sînt considerate minime. Negocierea tuturor celorlalte contracte colective de muncă va începe în mod obligatoriu de la nivelul stipulat în ele.

6. În contractele colective de muncă la nivel de ramură (la nivelul grupurilor de unităţi) nu pot fi incluse clauze prin care drepturile acordate salariaţilor să fie sub minimumul prevăzut de lege şi de Contractul colectiv de muncă la nivel republican.

7. În conformitate cu Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.164 din 22 august 1991 “Privind suspendarea activităţii structurilor organizatorice ale partidelor politice, organizaţiilor obşteşti şi mişcărilor de masă în organele de stat, instituţiile şi organizaţiile republicii”, Guvernul şi organizaţiile patronatului garantează sindicatelor dreptul de a acţiona pe teritoriul întreprinderii, instituţiei şi organizaţiei unde lucrează membrii acestora, în scopul realizării sarcini lor statutare.

8. Părţile asigură publicarea sistematică în mass-media a datelor privind situaţia social-economică în republică, inclusiv cele care vizează indicii preţurilor de consum, gradul de utilizare a forţei de muncă, bugetul minim de consum, nivelul salariului.

9. În termenul de valabilitate al prezentului Contract, cu condiţia realizării lui, Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova se abţine de la declanşarea grevelor naţionale, iar organizaţiile Patronatului – de la concedierea în masă a salariaţilor (de la lokouturi).

Articolul 2

Stabilizarea economiei, dezvoltarea antreprenoriatului

10. Părţile se angajează să asigure, în limitele împuternicirilor ce le revin, coordonarea acţiunilor ce ţin de elaborarea măsurilor concrete, menite să susţină şi să consolideze echilibrul financiar-macroeconomic, să stopeze scăderea producţiei, să stabilizeze economia, să creeze premisele economice pentru a ieşi din criză, pentru a accelera reformele economiei de piaţă, a susţine antreprenoriatul din partea statului, a stimula investiţiile străine şi a extinde exportul, în vederea:

1) înaintării şi examinării proiectelor de acte normative ce ţin de realizarea reformei economice, luîndu-se în considerare interesele economice şi sociale ale salariaţilor şi patronilor;

2) adoptării şi realizării concepţiei de restructurare a economiei naţionale, asigurării dezvoltării prioritare a ramurilor şi producţiilor, capabile să modernizeze economia, restabilirii industriei eficiente competitive, creării premiselor pentru investiţii naţionale şi străine;

3) perfecţionării mecanismului de percepere a impozitelor şi acordării înlesnirilor fiscale întreprinderilor în scopul stimulării producţiei şi reglementării nivelului de rentabilitate, creşterii solvabilităţii statului;

4) contribuirii în continuare la stabilizarea financiară a economiei naţionale, la îmbinarea unei stricte politici de finanţare şi creditare cu realizarea unui complex de măsuri care să determine susţinerea financiar-economică a producţiei şi întreprinderilor de o importanţă vitală pentru republică, reducerii deficitului bugetului de stat, reducerii cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului de stat, modernizării procesului de producţie;

5) reformării relaţiilor de proprietate în baza diversificării şi egalităţii în drepturi a formelor organizatorico-juridice de activitate antreprenorială.

În procesul de acţionizare a întreprinderilor se va ţine cont de:

a) necesitatea menţinerii şi creării unor complexe tehnologice eficiente, a relaţiilor economice trainice şi cooperării în cadrul producţiei, a dezvoltării activităţii antreprenoriale şi a micului business;

b) posibilitatea restructurării şi vînzării contra mijloace băneşti a întreprinderilor insolvabile şi a utilajului, separarea întreprinderilor;

c) efectuarea privatizării pămîntului şi transmiterea lui în posesiune personală;

6) coordonării şi adoptării unor propuneri concrete în scopul menţinerii stabile a valutei naţionale, nivelului inflaţiei în limită reglementată; achitării restanţelor reciproce între întreprinderi, perfecţionării sistemului consecutivităţii achitării cu bugetul de stat;

7) perfecţionării sistemului şi mecanismului de reglementare a relaţiilor economice externe, care să contribuie la sporirea potenţialului de export şi la protejarea producătorilor autohtoni. Acordării priorităţii de dezvoltare a relaţiilor cu diferite ţări, asigurării susţinerii de către stat a exportului, inclusiv aspectele financiare şi de asigurare, determinării listei pentru export a resurselor şi mărfurilor de importanţă strategică pentru republică şi reglementarea exportării lor , lărgirii posibilităţilor pentru investirea mijloacelor valutare în economia republicii.

Neadmiterii adoptării hotărîrilor şi deciziilor ce lezează drepturile întreprinderilor privind realizarea producţiei autohtone, stimulării exportului. Perfecţionării serviciului vamal, constituirii în baza Constituţiei a unui Centru internaţional de comerţ;

8) stabilirii priorităţii retribuirii muncii angajaţilor asupra tuturor altor tipuri de plăţi, inclusiv asupra plăţii impozitelor şi rambursării creditelor.

Se stabileşte că după achitarea datoriilor faţă de stat şi plata dividendelor, beneficiul (profitul) este folosit de către patroni în modul stabilit;

9) elaborării actelor normative ce vor reglementa aplicarea formei contractuale individuale de muncă, în care vor fi concretizate: termenul de acţiune, drepturile, obligaţiunile şi responsabilităţile Părţilor, condiţiile de retribuire, de asigurare materială şi organizare a muncii. Rezilierea contractului şi alte condiţii ale acestuia se efectuează prin negocierea Părţilor;

10) elaborării bazei normative ce va asigura efectuarea operativă a decontărilor de achitare reciprocă, va stimula şi proteja investiţiile reciproce, va preveni plata dublă a impozitului şi va coordona activitatea băncilor şi serviciilor vamale;

11) susţinerii economice de către Guvern a organizaţiilor din construcţii şi a întreprinderilor cu diverse forme de proprietate, care efectuează construcţia caselor de locuit din contul mijloacelor financiare de stat şi nestatale.

11. Părţile se obligă să controleze schimbarea nivelului şomajului şi plasarea şomerilor în cîmpul muncii, să întreprindă în comun acţiuni care să frîneze scăderea volumului de producţie şi reducerea locurilor de muncă, să reexamineze condiţiile de protecţie socială a şomerilor, să examineze şi să soluţioneze situaţiile de conflict, rezultate în urma creşterii şomajului.

12. Părţile au convenit să examineze şi să soluţioneze pe parcursul anului 1996 probleme ce ţin de perfecţionarea legislaţiei, privind activitatea sindicatelor şi a organizaţiilor Patronatului, mecanismul tripartit de colaborare dintre Guvern-Patronat-Sindicate, în scopul coordonării diferitelor aspecte ale politicii social-economice şi menţinerii stabilităţii şi concilierii în perioada promovării reformelor economice.

Articolul 3

Încheierea, modificarea şi desfacerea

contractelor individuale de muncă

13. Încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor individuale de muncă se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova vizînd domeniul muncii şi normele respective ale dreptului internaţional, prevăzute de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

14. Contractul individual de muncă se încheie, de regulă, în formă scrisă cu noii angajaţi la toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma lor de proprietate.

15. La încheierea contractelor individuale de muncă, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt în drept să stabilească din contul mijloacelor lor disponibile, avantaje şi facilităţi peste cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi prezentul Contract.

16. Contractul individual de muncă nu poate să conţină clauze care să contravină celor stabilite în contractul colectiv de muncă.

17. Desfacerea contractului individual de muncă din iniţiativa patronului se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu acordul comitetului sindical, indiferent de profesia, specialitatea şi funcţia salariatului, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

18. La încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor individuale de muncă, se asigură egalitatea persoanelor, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, cetăţenie, convingeri politice, apartenenţă de partid, apartenenţă sindicală, atitudine faţă de religie şi alte circumstanţe, care nu ţin de calităţile profesionale ale salariaţilor.

19. Nu se admite transferul salariatului la un alt loc de lucru fără acordul acestuia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de condiţiile contractului individual de muncă. În cazurile în care anumite necesităţi de producţie impun transferul salariatului la alt loc de lucru cu o retribuţie mai mică, acestuia i se va păstra salariul mediu pe care îl primea în funcţia anterioară. În contractele de ramură şi cele colective sînt prevăzute listele (nomenclatoarele) concrete sau aproximative ale cazurilor excepţionale, cînd este admis transferul salariatului fără acordul acestuia.

20. În termen de două luni de la data preavizului privind concedierea din cauza reducerii statelor sau în legătură cu lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, salariatului i se oferă, după posibilităţi, cel puţin o zi pe săptămînă, cu menţinerea salariului (salariului tarifar sau salariului de funcţie) pentru căutarea unui alt loc de lucru.

În termenul sus-numit de două luni, timpul concediilor anuale remunerate, conform graficului, precum şi al celor didactice nu se includ.

21. În conformitate cu legislaţia în vigoare, salariaţilor, al căror contract individual de muncă a fost desfăcut din iniţiativa patronului, li se plăteşte la concediere o compensaţie în sumă de pînă la trei salarii medii lunare în cazul:

reducerii statelor de salariaţi;

reorganizării sau lichidării întreprinderii, instituţiei, organizaţiei şi subdiviziunilor lor structurale.

În alte cazuri specificate în contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi individuale de muncă pot fi plătite compensaţii suplimentare, reieşind din posibilităţile financiare ale agenţilor economici.

22. Numirea în funcţie şi destituirea din funcţie a conducătorului de întreprindere poate fi coordonată în prealabil cu Patronatul respectiv şi se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

23. Întreprinderile, ponderea patrimoniului cărora în fondul statutar este de circa 50 la sută din acţiunile statului, pot fi reorganizate, lichidate sau declarate falimentare cu coordonarea prealabilă a Patronatului respectiv.

Articolul 4

Obligaţiile de bază ale salariaţilor

24. Salariaţii tuturor întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate, îşi asumă următoarele obligaţii:

1) să respecte cu stricteţe disciplina de muncă şi cea tehnologică, să îndeplinească sarcinile de muncă (de serviciu) ce le revin conform legislaţiei în vigoare, prevederile contractului individual şi colectiv de muncă, ale statutului întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi regulamentului de ordine interioară, precum şi în corespundere cu dispoziţiile patronului privind activitatea de muncă;

2) să sporească productivitatea muncii, să lucreze cinstit şi conştiincios, să execute la timp şi exact dispoziţiile patronului, să folosească tot timpul de lucru pentru munca productivă, să se abţină de la acţiuni care creează altor salariaţi dificultăţi în exercitarea obligaţiilor de serviciu;

3) să amelioreze calitatea muncii şi a producţiei fabricate şi să nu admită rebut în lucru;

4) să respecte prescripţiile vizînd protecţia muncii, tehnica securităţii, normele sanitare de producţie, igiena de muncă şi protecţia antiincendiară, prevăzută de actele normative respective, să lucreze în echipament de protecţie şi încălţăminte specială, să se folosească de mijloacele necesare de protecţie individuală, după caz;

5) să întreprindă măsuri în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care împiedică derularea normală a procesului de producţie (staţionare, avarie) şi să avizeze imediat patronul despre cele întîmplate;

6) să respecte modul stabilit de păstrare a valorilor materiale şi documentelor;

7) să păzească şi să sporească averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, să folosească eficient utilajul, echipamentul, tehnologia, instrumentele, să utilizeze raţional şi eficient materiile prime şi alte resurse materiale;

8) să păstreze cu stricteţea prescrisă de legislaţia în vigoare secretele tehnologice şi comerciale.

Articolul 5

Soluţionarea conflictelor colective de muncă

25. Părţile au convenit să depună eforturi pentru a preveni apariţia conflictelor colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, organizaţie, precum şi la nivel de grup de întreprinderi, de ramură şi republican.

26. În caz de apariţie a conflictelor colective de muncă, soluţionarea lor se reglementează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi în modul stabilit de Părţile prezentului Contract colectiv (anexa nr.1).

Articolul 6

Utilizarea forţei de muncă

27. Părţile au stabilit să definitiveze în trimestrul I al anului 1996 Programul de stat de utilizare a forţei de muncă.

28. Mijloacele necesare pentru reciclarea şomerilor şi instruirea profesională a populaţiei neantrenate în procesul de producţie vor fi alocate din fondul de şomaj al Fondului Social al Republicii Moldova.

29. Guvernul, de comun acord cu Părţile, va întreprinde măsuri concrete în vederea combaterii şomajului.

Suma impozitului pe beneficiu calculat se diminuează cu suma cheltuielilor legate de crearea noilor locuri de muncă, suplimentar la numărul de salariaţi, conform situaţiei de la 1 ianuarie 1996, din contul punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie, reconstrucţiei şi reînzestrării tehnice a celor existente, reieşind din cuantumul salariului minim în vigoare calculat pe un an pentru fiecare loc de muncă.

30. Reorganizarea, lichidarea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi a subdiviziunilor structurale ale acestora, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului (antreprenorului), fiind acţiuni ca re conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă, se admit numai cu condiţia preavizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a sindicatelor respective şi negocierii cu ele în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor, anunţîndu-se în acelaşi termen şi organele administraţiei publice locale.

Concedierea în masă se consideră:

pentru agenţii economici cu numărul total de angajaţi de pînă la 100 – 20% lunar;

de la 101-1000 – 10% lunar;

peste 1000 angajaţi – 5% lunar.

31. La disponibilizarea salariaţilor cu consimţămîntul părţilor, înainte de pensionare: 58 ani bărbaţi şi 53 ani femei, acestora li se plăteşte, după posibilitate, din contul întreprinderii, lunar, mijloace în mărimea pensiei de bătrîneţe pînă la împlinirea vîrstei de pensionare sau li se plăteşte din contul întreprinderii, diferenţa dintre indemnizaţia de şomaj şi salariul mediu al salariatului pînă la vîrsta de pensionare.

La reducerea numărului statelor de salariaţi în legătură cu schimbările intervenite în organizarea producţiei şi a muncii, în cazul aceleiaşi productivităţi a muncii şi calificării, dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru, de rînd cu alte categorii de salariaţi, conform legislaţiei în vigoare, îl au şi participanţii la conflictul armat pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova.

32. În contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică pe anul 1996 urmează să fie preconizate măsuri concrete în vederea creării locurilor suplimentare de muncă pentru tineri, tineri specialişti şi invalizi, ţinîndu-se cont de garanţiile suplimentare, stabilite de legislaţia în vigoare.

33. Părţile exercită controlul asupra utilizării forţei de muncă în limitele competenţei lor, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 7

Timpul de muncă şi de odihnă

34. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate depăşi 40 ore pe săptămînă şi 8 ore pe parcursul zilei de muncă. În funcţie de condiţiile şi specificul procesului de producţie, în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică poate fi stabilită o altă durată a zilei de muncă, precum şi evidenţa sumară a timpului de lucru în conformitate cu legislaţia în vigoare.

35. Pe parcursul zilei de muncă salariaţilor li se oferă o pauză de odihnă şi prînz cu o durată de cel puţin 30 minute. Durata intervalului între schimburi nu poate să fie mai mică decît durata dublă a timpului de lucru în schimbul precedent (se include şi durata prînzului).

36. Pentru salariaţi se stabileşte săptămîna de muncă de cinci sau şase zile, acordîndu-li-se, respectiv, cel puţin două sau o zi de odihnă. Totodată, în decursul lunii li se va acorda cel puţin o zi de odihnă în ziua de duminică.

37. Munca în condiţiile timpului incomplet nu se răsfrînge asupra duratei concediului anual al salariaţilor, la calcularea vechimei în muncă sau limitarea altor drepturi de muncă.

38. Durata concediului minim anual, garantat şi plătit se stabileşte de 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de şase zile). Durata concediilor suplimentare se stabileşte conform actelor normative şi se adaugă la durata minimă a concediului anual.

Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 12 zile lucrătoare.

Pe durata concediului, salariatului îi poate fi acordat un ajutor material din contul mijloacelor unităţii economice, conform condiţiilor prevăzute de actele normative în vigoare, contractele colective la nivel de unitate economică.

Datorită unor circumstanţe neprevăzute salariatul are dreptul la concediu fără plată, conform legislaţiei în vigoare şi condiţiilor Contractului colectiv de muncă al unităţii economice date.

Patronul este obligat să coordoneze cu comitetul sindical aprobarea şi aplicarea orarului flexibil de concediu al salariaţilor.

39. Din motive familiale, prezentîndu-se actele respective, salariaţilor li se poate oferi un concediu suplimentar, plătit, conform salariului tarifar (salariului de funcţie), în următoarele cazuri şi limite:

căsătoria salariatului – 3 zile;

căsătoria copiilor salariatului – 1 zi;

naşterea ori înfierea copilului – 1 zi;

decesul părinţilor, soţului, soţiei, copiilor – 3 zile;

decesul buneilor, fratelui, surorii salariatului – 1 zi;

femeile, care au copii în clasele I şi II – 1 zi la începutul anului şcolar;

încorporarea membrului familiei în armată – 1 zi.

40. Se interzice neacordarea concediului anual salariatului pe parcursul a doi ani la rînd, precum şi neacordarea concediului salariaţilor sub vîrsta de 18 ani şi salariaţilor care au dreptul la concediu suplimentar în legătură cu condiţiile nocive de muncă.

Articolul 8

Organizarea muncii şi salarizarea

41. Salariul minim este negociat de către Părţi şi se stabileşte în baza bugetului minim de consum prin hotărîre a Guvernului.

În salariul minim nu se includ suplimentele şi sporurile de retribuţie, premiile şi alte plăţi de stimulare.

42. Reducerea salariilor tarifare şi de funcţie, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă, nu se va efectua de Părţi înainte de împlinirea unui an de la data stabilirii lor.

43. Guvernul şi Patronatul:

vor întreprinde măsuri de aplicare a Legii Republicii Moldova “Cu privire la indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei”;

vor recalcula cuantumul retribuţiei pentru concediu, calculat salariatului care pleacă în concediu în momentul majorării de către Guvern a nivelului minim garantat al salariului.

44. Nivelul salariului minim stabilit pe ţară este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de forma lor de proprietate, şi nu poate fi redus nici în contractele individuale, nici în cele colective.

În caz de neachitare la timp a salariului, precum şi în toate cazurile de salarizare incorectă, se efectuează plata sumelor neachitate, ţinîndu-se cont de indicele preţului de consum.

45. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se stabileşte în baza Reţelei tarifare unice de salarizare. Salariul tarifar minim al salariaţilor din sfera productivă se determină, de regulă, în baza salariului minim stabilit şi a coeficienţilor tarifari ai Reţelei tarifare unice în cazul executării de către ei a obligaţiunilor (normelor) de muncă în orele de program potrivit legislaţiei, modul indicat în anexa nr.2, care este parte integrantă a prezentului Contract.

46. Dacă salariul tarifar al salariatului pentru luna curentă este, din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul minim ce i se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, patronul acoperă diferenţa în conformitate cu legislaţia în vigoare privind salarizarea.

47. Pe timp de noapte (de la ora 22.00 pînă la ora 06.00) durata schimbului se micşorează cu o oră. Această regulă nu se extinde asupra salariaţilor pentru care a fost deja stabilită reducerea timpului de lucru. Mărimea retribuţiei pentru munca prestată în timp de noapte este de cel puţin 1,5 din salariul tarifar pe unitate de timp (salariul lunar) stabilit salariatului.

În asociaţii, la întreprinderile şi organizaţiile din industrie, construcţii, transport şi telecomunicaţii, precum şi în ramurile prelucrătoare ale complexului agroindustrial, schimbul premergător celui de noapte se consideră de seară. Salariaţilor care muncesc în acest schimb li se plăteşte un supliment în mărime de cel puţin 20 la sută din salariul tarifar (salariul de funcţie) pentru fiecare oră de lucru.

48. În conformitate cu Legea salarizării, pentru munca în condiţii nefavorabile salariaţilor li se plăteşte un supliment în mărime fixă, însă nu mai puţin de 50 la sută din salariul minim, reieşind din timpul lucrat în aceste condiţii.

49. Munca prestată în zilele de sîmbătă, duminică, precum şi în zilele de sărbători legale, în care, potrivit legii, nu se lucrează, se compensează, oferindu-i-se salariatului, în decurs de o lună, o altă zi de odihnă cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu mediu pe zi, sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărime dublă a salariului pe unitate de timp fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă.

Salariatul aduce la cunoştinţa administraţiei ziua care urmează să fie compensată cu cel puţin trei zile înainte.

Pentru primele două ore de muncă prestată peste program se plăteşte 1,5 din salariul tarifar (lunar) pe oră, iar pentru orele care urmează – în mărime dublă.

50. Plata pentru staţionare din cauze care nu pot fi imputate salariatului (dacă salariatul a prevenit patronul despre o eventuală staţionare etc.) se efectuează în mărime de cel puţin două treimi din salariul tarifar fixat salariatului, însă nu mai puţin de un salariu minim pe unitate de timp pentru fiecare oră de staţionare.

Patronul ţine evidenţa staţionărilor neproductive ale salariaţilor.

51. Plăţile suplimentare pentru cumularea de funcţii, extinderea zonelor de deservire sau majorarea volumului lucrărilor executate se efectuează fără restricţii (pentru o persoană) în limitele mijloacelor de retribuire a muncii, economisi te din salariile tarifare (salariile de funcţie) ale salariaţilor puşi în disponibilitate, conform legislaţiei în vigoare.

52. În cazurile în care întreprinderile sau subdiviziunile ei staţionează în urma abaterii de la legislaţia cu privire la protecţia muncii, ce nu au survenit din vina salariaţilor, precum şi în care salariatul refuză să-şi execute obligaţiile din motive de încălcare a normelor securităţii muncii, încălcări ce-i periclitează viaţa şi sănătatea, salariatului i se păstrează salariul mediu.

53. În contractele colective şi în cele individuale de muncă poate fi prevăzută înlocuirea parţială (dar nu mai mult de 50%) a plăţii salariului în bani cu plata în natură echivalentă ca valoare, cu excepţia produselor alcoolice şi narcotice.

54. Întru menţinerea nivelului de existenţă, Guvernul, de comun acord cu Părţile, va elabora şi adopta mecanismul de protecţie a salariaţilor, care se află în concedii forţate.

55. Guvernul va asigura îndeplinirea Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.718-XIII din 1 februarie 1996 “Privind rezervarea mijloacelor financiare pentru asigurarea plăţii la timp a salariilor şi defalcărilor cotelor asigurărilor sociale de stat obligatorii”.

56. Guvernul, în trimestrul I al anului 1996, va elabora proiectul de lege “Cu privire la minimumul de existenţă”.

57. Salariul pentru timpul aflării în concediu se plăteşte conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 9

Asistenţa socială, protecţia muncii şi a sănătăţii

58. Părţile îşi asumă obligaţiile:

1) să elaboreze în I semestru al anului 1996 şi să asigure realizarea Programului de stat de ameliorare a protecţiei muncii, prevenire a cazurilor de accidente şi îmbolnăviri profesionale în economia naţională pentru anii 1996-1998;

2) să organizeze în I semestru al anului 1996 elaborarea programelor similare ramurale şi la nivelul agenţilor economici;

3) să asigure realizarea Programului de stat de dezvoltare a ocrotirii sănătăţii în condiţii noi pentru anii 1995-1997;

4) să constituie Sistemul unic de stat pentru administrarea protecţiei muncii cu participarea tuturor organelor de conducere ramurale şi locale, patronilor, sindicatelor, bazată pe crearea condiţiilor sănătoase şi inofensive de muncă prin pîrghiile economice de conducere;

5) să creeze, din reprezentanţii organelor de stat, inspectoratelor, antreprenorilor şi sindicatelor, Consiliul republican de protecţie a muncii pentru coordonarea activităţii de supraveghere şi control al executării Legii Republicii Moldova “Cu privire la protecţia muncii”, altor acte normative în acest domeniu.

59. Guvernul garantează din mijloacele bugetului de stat:

1) minimumul obligatoriu de asistenţă medicală gratuită (tratament, diagnosticare, profilaxie, igienă antiepidemică), acordată populaţiei de instituţiile de stat de ocrotire a sănătăţii;

2) asigurarea gratuită, sau la preţ redus, cu medicamente şi articole de îngrijire medicală de primă necesitate a copiilor, invalizilor, pensionarilor şi altor categorii de populaţie, conform legislaţiei în vigoare;

3) asigurarea alocărilor bugetare pentru compensarea costului medicamentelor şi articolelor de îngrijire medicală, produselor alimentare pentru instituţiile medico-sanitare şi de tratament preventiv, al meselor calde în şcolile de cultură generală şi pentru copiii din familiile socialmente vulnerabile, precum şi a cotei respective a hranei în instituţiile preşcolare;

4) finanţarea parţială a cheltuielilor cauzate de organizarea odihnei de vară a copiilor;

5) protecţia socială preventivă a populaţiei, în primul rînd a copiilor, familiilor cu mulţi copii şi familiilor socialmente vulnerabile, în caz de majorare a preţurilor la produsele alimentare, mărfurile industriale şi serviciile prestate;

din mijloacele Fondului special de pensii:

1) plata la timp şi în întregime a pensiilor, în conformitate cu Legea Republicii Moldova “Cu privire la asigurarea cu pensii de stat”;

2) încheierea acordurilor interstatale privind asigurarea protecţiei sociale şi juridice a persoanelor, angajate pe teritoriul altor state.

60. Consiliul Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova administrează Fondul special de asigurări speciale şi asigură plătirea din mijloacele acestuia a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, pentru sarcină şi lehuzie, pentru naşterea copilului, pentru înmormîntare, pentru organizarea tratamentului sanatorial şi odihnei salariaţilor şi copiilor lor.

61. Patronii garantează, prin încheierea contractelor colective de muncă şi la nivel de ramură, realizarea măsurilor de creare a condiţiilor sănătoase şi inofensive de muncă şi în acest scop:

1) alocă anual, din mijloacele proprii, pentru măsurile de ameliorare a condiţiilor şi a securităţii muncii, surse băneşti în mărime de cel puţin 2 procente din sumele cheltuite în vederea remunerării muncii angajaţilor;

2) creează servicii de protecţie a muncii în unităţile economice;

3) la întreprinderile cu numărul de salariaţi de cel puţin 300 persoane finanţează activitatea punctului medical;

4) efectuează, din contul patronului, examenele medicale prealabile şi periodice ale angajaţilor în modul şi termenele stabilite de organele supravegherii sanitare de stat;

5) efectuează, din contul patronului, asigurarea obligatorie a salariaţilor pentru cazuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care lucrează în condiţii de risc sporit;

6) oferă salariaţilor înlesnirile şi compensările prevăzute de legislaţia în vigoare.

62. Părţile au convenit să înainteze Parlamentului Republicii Moldova propuneri cu privire la ratificarea convenţiilor nr.102 şi nr.155 ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind asigurarea şi asistenţa socială a populaţiei şi securitatea, igiena muncii şi mediul din producţie.

Articolul 10

Munca femeilor şi minorilor

63. Părţile garantează respectarea legislaţiei în vigoare şi realizarea actelor normative vizînd măsurile suplimentare orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor şi minorilor.

Realizarea acestora urmează a fi organizată la nivelul ministerelor, departamentelor şi organelor sindicale de ramură respective.

64. Patronii stabilesc, la solicitarea femeilor care au copii sub vîrsta de 14 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, ziua sau săptămîna de muncă incompletă, ori asigurarea cu muncă la domiciliu.

65. Este interzisă concedierea, la iniţiativa patronului, a femeilor gravide şi a femeilor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani sau copii invalizi sub vîrstă de 16 ani, precum şi a mamelor singure, văduvelor care educă copii pînă la 14 ani, cu excepţia cazurilor de lichidare a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau concediere după încheierea contractului individual de muncă pe durata determinată, cînd se admite concedierea cu angajare obligatorie.

Articolul 11

Garantarea activităţii sindicatelor

66. Guvernul, organizaţiile Patronatului, conducătorii organelor administraţiei publice locale, ministerelor, departamentelor, întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor şi altor organizaţii, indiferent de formele de proprietate şi apartenenţa lor departamentală se angajează să respecte cu stricteţe drepturile sindicatelor, obligaţiunile asumate faţă de ele, drepturile lor patrimoniale, prevăzute în statutele sindicatelor, legislaţia în vigoare şi normele de drept internaţionale.

67. În conformitate cu articolul 42 din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul şi organizaţiile Patronatului garantează sindicatelor condiţii favorabile pentru a-şi exercita funcţiile statutare şi împuternicirile juridice, contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale de toate nivelurile.

68. Patronii nu au dreptul să interzică sau să împiedice vizitarea întreprinderilor, instituţiilor, subdiviziunilor lor structurale de către reprezentanţii sindicatelor în scopul realizării sarcinilor statutare şi drepturilor juridice ale sindicatelor.

69. Patronii respectă cu stricteţe drepturile salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi din activitatea de producţie, acordîndu-le pe parcursul săptămînii pînă la 4 ore de lucru, pentru a-şi exercita obligaţiile sindicale (împuternicirile juridice) şi păstrîndu-li-se salariul mediu lunar. În contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică poate fi prevăzută în acest scop o durată mai mare de timp.

70. Patronii nu pot aplica salariaţilor, aleşi în componenţa organelor sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, sancţiuni disciplinare fără acordul prealabil al organului, în componenţa căruia au fost aleşi, iar preşedinţilor şi membrilor comitetelor de secţie – fără acordul prealabil al comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective, indiferent de formele lor de proprietate. Preşedinţii comitetelor sindicale şi organizatorii sindicali nu pot fi sancţionaţi disciplinar fără acordul prealabil al organului sindical superior.

71. Concedierea din iniţiativa patronului a persoanelor alese în componenţa organelor sindicale şi neeliberate din activitatea de bază este admisă (respectîndu-se procedura generală de concediere) după consultarea prealabilă a organului sindical, în componenţa căruia acestea au fost alese.

Concedierea din iniţiativa patronului a organizatorilor sindicali şi a organizatorilor grupelor sindicale se admite doar după consultarea organului sindical superior.

72. Retribuirea muncii lucrătorilor sindicali eliberaţi din activitatea de bază a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, colhozurilor, indiferent de forma lor de proprietate (cu excepţia instituţiilor bugetare), se efectuează din contul mijloacelor patronului şi se includ în cheltuielile de producţie şi circulaţie a acestuia. Persoanele în cauză beneficiază de aceleaşi garanţii de muncă şi sociale ca şi ceilalţi salariaţi.

73. Patronii menţin salariul mediu lunar membrilor organelor sindicale elective, care continuă să-şi exercite atribuţiile de serviciu pentru perioada în care aceştia urmează cursuri sindicale de scurtă durată, participă la congrese şi conferinţe convocate de sindicate, la lucrările organelor ierarhic superioare.

74. Patronii asigură salariaţilor aleşi în organele sindicale, după expirarea împuternicirilor elective ale acestora, locul precedent de lucru (funcţia) sau dacă nu sînt vacante – un alt loc de lucru (o altă funcţie) la aceeaşi (sau cu acordul salariatului la o altă) întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de formele lor de proprietate.

Dacă salariatului nu-i poate fi asigurat locul de muncă (funcţia) precedent, patronul (iar în cazul lichidării unităţii economice – succesorul de drepturi) îşi asumă obligaţia să-i menţină salariatului salariul mediu lunar pentru perioada plasării în cîmpul muncii, însă nu mai mult de 6 luni, iar în cazul reciclării – pînă la 1 an.

75. Patronii pun gratuit la dispoziţia sindicatelor de la unitatea economică respectivă încăperi amenajate corespunzător pentru activitatea lor, precum şi mijloace de transport şi telecomunicaţii. Condiţiile de acordare spre folosinţă gratuită a încăperilor şi altor bunuri se stabilesc în baza contractelor ramurale şi celor colective. În aceleaşi temeiuri se stabileşte şi modul de dare în folosinţă gratuită a spaţiilor,clădirilor şi altor obiective arendate de sindicate, precum şi a staţiunilor balneare, taberelor de întremare pentru copii şi altor complexe sociale, aflate la balanţa întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.

76. Patronii alocă sindicatelor mijloace în proporţie nu mai puţin de 0,15% din fondul de retribuire a muncii în scopurile definite în contractele colective de muncă.

77. Calitatea de membru al sindicatului nu afectează drepturile social-economice şi de muncă şi libertăţile salariatului.

78. Patronii nu au dreptul să se opună constituirii salariaţilor în sindicate pentru a-şi proteja interesele social-economice.

79. Patronii efectuează în termenul şi modul stabilit încasarea cotizaţiilor de membru al sindicatului şi le transferă la conturile bancare ale organelor sindicale corespunzătoare concomitent cu defalcarea mijloacelor pentru plata salariului lunar.

Notă: După adoptarea legilor cu privire la sindicate şi cu privire la patronat, articolul în cauză va fi adus în concordanţă cu prevederile acestor legi.

Articolul 12

Participarea partenerilor sociali în procesul legislativ

80. Părţile recunosc necesitatea participării partenerilor sociali în procesul legislativ al ţării cu scopul realizării eficiente de către fiecare dintre ele a sarcinilor puse în seama lor în corespundere cu Constituţia, legislaţia în vigoare şi statutele.

81. Părţile consideră necesar participarea reprezentanţilor Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova la elaborarea proiectelor de acte normative, efectuarea avizelor de expertiză, precum şi reexaminarea, modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare.

82. Guvernul, ministerele şi departamentele examinează proiectele de legi şi alte acte normative ce vizează drepturile şi interesele de muncă, profesionale şi social-economice ale salariaţilor şi ale altor categorii de populaţie avînd avizul prealabil al Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova, inclusiv proiectul bugetului de stat.

83. Guvernul prezintă Parlamentului spre ratificare convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi alte documente internaţionale de drept, ce vizează drepturile şi interesele Părţilor, luîndu-se în considerare opiniile Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.

Articolul 13

Dispoziţii finale

84. Părţile prezintă Parlamentului propuneri coordonate privind operarea modificărilor şi completărilor în actele legislative.

85. Părţile examinează şi prezintă Parlamentului Republicii Moldova convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii care urmează a fi ratificate.

86. Guvernul, de comun acord cu Părţile, reglementează preţurile şi tarifele la producţia (mărfuri, servicii) monopolului de stat în domeniul energeticii, gazelor naturale, transportului feroviar şi auto, gospodăriei comunale şi creează mecanismul de supraveghere al nivelului maxim al preţurilor, asigurîndu-se un raport echitabil între preţuri, tarife şi salarii.

87. Guvernul Republicii Moldova, Patronatul şi Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova se obligă să negocieze, cel puţin o dată în semestru, în cadrul întîlnirilor oficiale comune, asupra problemelor urgente.

88. Părţile determină mecanismul de asigurare cu spaţiu locativ a persoanelor înscrise în liste către 1 ianuarie 1996.

89. Părţile sînt obligate să includă în comisiile pentru privatizarea proprietăţii de stat reprezentanţi ai comitetului sindical respectiv.

Se stabileşte că lucrătorii sindicali de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, din colhozuri, societăţi pe acţiuni se consideră egali în drepturi cu membrii colectivului de muncă respectiv.

90. Se stabileşte că în cazul privatizării apartamentelor de stat, departamentale şi cooperatiste de către persoana inclusă în lista pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative la locul de lucru sau de trai, la venirea rîndului, acesteia i se acordă locuinţă, suprafaţa căreia se determină ţinîndu-se cont de mărimea spaţiului locativ privatizat. Aceeaşi condiţie se aplică şi în cazul acordării locuinţei conform rîndului proprietarului casei de locuit individuale.

91. Se statuează că după privatizarea întreprinderilor de stat şi schimbarea formelor de proprietate organizaţiile sindicale îşi continuă activitatea în conformitate cu Statutul sindicatelor de ramură (în perioada postprivatizare).

92. Părţile vor contribui la realizarea funcţiilor şi drepturilor comisiilor teritoriale tripartite.

Litigiile apărute în procesul de lucru al comisiilor nominalizate vor fi soluţionate de Comisia republicană pentru negocieri colective.

93. La încheierea contractelor colective de muncă la nivel republican, ramural, şi al unităţilor (grupurilor de unităţi) economice vor fi prevăzute cheltuieli, în mărime de cel puţin 2% din fondul de retribuire a muncii, pentru perfecţionarea şi recalificarea cadrelor, inclusiv activului sindical (antrenat şi neantrenat în sfera de producţie), în cadrul Centrului didactico-metodic al Consiliului Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova din contul mijloacelor financiare proprii ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor în corespundere cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.134 din 11 aprilie 1994 “Cu privire la sistemul de perfecţionare şi recalificare a cadrelor“.

94. Oricare dintre Părţile semnatare ale prezentului Contract colectiv de muncă, pe parcursul termenului lui de validitate, este în drept să opereze modificări şi completări în baza unei înţelegeri reciproce.

95. Comisia republicană pentru negocieri colective exercită controlul asupra realizării Contractului colectiv de muncă. Totalurile se fac la finele semestrului, anului şi se dau publicităţii.

96. Pentru neexecutarea prevederilor Contractului colectiv de muncă, la propunerea Comisiei republicane pentru negocieri colective, Părţile întreprind măsuri în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

97. Cu două luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a prezentului Contract, Părţile se obligă să iniţieze negocieri în vederea prolongării lui sau încheierii unui nou Contract colectiv de muncă.

98. Prezentul contract colectiv de muncă intră în vigoare la data semnării lui de către Părţi şi este valabil pînă la încheierea unui nou Contract.

Din partea Guvernului:

Anexa nr.1

la Contractul colectiv de muncă

(nivel republican) pe anul 1996

MODUL

de soluţionare a conflictelor colective de muncă şi de

desfăşurare a grevelor la nivel republican (naţional)

1. Conform alineatului (1) al articolului 1 şi alineatului (4) al articolului 5 din Legea privind contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993 (în redacţia Legii nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995) şi punctului 1 din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15 decembrie 1992 “Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în sfera parteneriatului social”, la încheierea contractelor colective de muncă la nivel republican, salariaţii (oamenii muncii) sînt reprezentaţi, în relaţiile cu Guvernul şi Patronatul, de către Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova (F.G.S.R.M.).

2. Părţile au stabilit că conflictele colective de muncă la nivel de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de forma de proprietate, se soluţionează în deplină conformitate cu prevederile Legii nr.1298-XII din 24 februarie 1993 pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă şi alte acte normative.

3. Părţile recunosc că conflictele colective de muncă apărute la nivel ramural şi teritorial pot fi soluţionate în conformitate cu stipulările contractelor colective, încheiate la nivel de ramură şi teritorii, conform punctelor 3 şi 4 ale articolului 8 din Legea privind contractul colectiv de muncă.

4. Părţile au stabilit că se consideră conflicte colective de muncă, apărute la nivel republican (naţional), litigiile ce ţin de interesele profesionale cu caracter economic şi social dintre Sindicate, Guvern şi Patronat (organele lor ierarhic superioare). În calitate de patron sînt recunoscute persoanele împuternicite cu funcţii de administrare a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma lor de proprietate.

5. Părţile stabilesc următorul mecanism de soluţionare a conflictelor colective de muncă şi de declarare a grevelor naţionale:

1) Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova, ca organ ce reprezintă interesele salariaţilor, prezintă în scris Guvernului ori Patronatului (sau concomitent ambelor Părţi) revendicările argumentate ce ţin de conflict ale sindicatelor şi propunerile de soluţionare a lor;

2) Guvernul şi Patronatul sînt obligaţi să primească revendicările şi să le înregistreze imediat;

3) Guvernul şi Patronatul sînt obligaţi să dea un răspuns în scris F.G.S.R.M. în termen de cinci zile calendaristice din momentul înregistrării revendicărilor sindicatelor, precizîndu-şi propria opinie asupra fiecărei revendicări în parte;

4) în cazul în care Guvernul ori Patronatul nu au răspuns la revendicările prezentate de sindicate sau au răspuns, însă nu s-a ajuns la un consens, conflictul colectiv de muncă se consideră declanşat;

5) începutul şi derularea negocierilor între părţile aflate în litigiu asupra unui conflict colectiv de muncă apărut se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit;

6) soluţionarea în continuare a conflictului colectiv de muncă se efectuează de către Comisia republicană pentru negocieri colective (C.R.N.C.);

7) C.R.N.C. examinează, într-un termen de cinci zile, conflictul colectiv de muncă apărut;

8) decizia C.R.N.C. se adoptă în baza negocierilor conform Regulamentului comisiei nominalizate, se consemnează într-un proces-verbal şi este obligatorie pentru Părţi;

9) dacă Părţile nu ajung la o înţelegere, Consiliul F.G.S.R.M. este în drept să declare grevă la nivel naţional sau interramural;

10) decizia privind declararea grevei se adoptă la plenara Consiliului F.G.S.R.M., indicîndu-se durata ei;

11) despre începutul grevei, ca suspendare a muncii în mod colectiv şi benevol, Părţile sînt informate în scris cu 5 zile înainte;

12) greva poate fi declarată în conformitate cu art.45 din Constituţia ţării numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale oamenilor muncii şi nu poate urmări scopuri politice;

13) participarea salariaţilor la grevă este benevolă; patronii nu le pot interzice participarea la grevă;

14) salariaţii care participă la grevă nu trebuie să împiedice prin acţiunile lor executarea lucrărilor de către persoanele care nu participă la grevă; totodată, nu se consideră drept împiedicare a executării lucrărilor sistarea întregului proces de producţie ca rezultat al grevei;

15) participarea la grevă sau organizarea ei cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi prezentului Mod nu constituie o încălcare a obligaţiilor de muncă şi nu poate avea consecinţe negative pentru grevişti şi organizatorii ei;

16) în cazul în care, după declararea grevei, o nouă plenară a Consiliului F.G.S.R.M. anulează hotărîrea sa anterioară privind desfăşurarea grevei, ea urmează să înceteze, indiferent de alte decizii ale organelor de conducere ale sindicatelor de ramură sau teritoriale ori ale unui grup de organe sindicale (de diferite niveluri);

17) în urma adresării unei Părţi interesate, Curtea Supremă de Justiţie are dreptul să sisteze, pe un termen de pînă la 90 zile, declanşarea sau continuarea grevei, dacă ea poate cauza prejudicii economiei naţionale ori intereselor general umane;

18) în scopul satisfacerii revendicărilor sindicatelor, care au servit drept temei pentru declararea grevei, Părţile continuă negocierile; în cazul găsirii unei soluţii, greva încetează;

19) greva este interzisă în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare;

20) declararea ori continuarea ilegală a grevei comportă responsabilitate conform legislaţiei Republicii Moldova.

6. În cazul nesoluţionării de către Părţi a conflictului colectiv de muncă, fiecare dintre Părţi are dreptul să se adreseze pentru soluţionarea lui în conformitate cu art.17 din Legea privind contractul colectiv de muncă.