Hotărâri

Hotărâre nr. 182 din 13.03.2024

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.612/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 13.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.612/2022 cu privire la

aprobarea Regulamentului de stabilire a cerinţelor tehnice şi a

procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene

nr. 182 din 13.03.2024

(în vigoare 25.05.2024 cu unele excepţii - vezi pct.2)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.177-180 art. 335 din 18.04.2024

* * *

În temeiul art.30 alin.(11) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Hotărârea Guvernului nr.612/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.363-373, art.868) se modifică după cum urmează:

1) Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

"Prezenta hotărâre transpune parţial Regulamentul (UE) nr.965/2012 al Comisiei din 5 octombrie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene în temeiul Regulamentului (CE) nr.216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului (CELEX: 32012R0965), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 296 din 25 octombrie 2012, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1754 al Comisiei din 11 septembrie 2023.";

2) în Regulament:

a) la punctul 17, subpunctul 1) se completează cu litera e) cu următorul cuprins:

"e) operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (LVO) sau operaţiuni cu credite operaţionale";

b) punctul 28 va avea următorul cuprins:

"28. Prin derogare de la CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 şi până la 25 mai 2028, operaţiunile existente efectuate cu elicoptere spre/dinspre o zonă de interes public (PIS) se pot desfăşura în condiţiile stabilite de AAC, atunci când dimensiunea PIS, mediul cu obstacole sau elicopterul nu permite respectarea cerinţelor referitoare la operarea în clasa de performanţă 1.";

c) anexa nr.1 va avea următorul cuprins:

"Anexa nr.1

la Regulamentul de stabilire a cerinţelor

tehnice şi a procedurilor administrative

referitoare la operaţiunile aeriene

NOŢIUNI

În sensul anexelor nr.2 – nr.8 se utilizează suplimentar următoarele noţiuni:

distanţă de accelerare-oprire disponibilă (accelerate-stop distance available – ASDA) – lungimea de decolare disponibilă, plus lungimea căii de oprire, în cazul în care o astfel de cale de oprire este declarată disponibilă pe aerodromul respectiv şi poate susţine masa avionului în condiţiile de exploatare;

mijloace acceptabile de punere în conformitate (Acceptable Means of Compliance – AMC) – recomandări emise de către AAC, care au scopul de a ilustra esenţa conformării cu prevederile legale sau normative, cu reglementările aeronautice civile, cu specificaţiile de certificare. Odată implementate de agenţii aeronautici, AAC conferă prezumţia de conformitate;

listă de verificare pentru acceptare (acceptance checklist) – document folosit la efectuarea verificării aspectului exterior al coletelor cu bunuri periculoase şi a documentelor asociate acestora pentru a determina dacă au fost respectate toate cerinţele corespunzătoare;

aerodrom adecvat (adequate aerodrome) – aerodrom pe care aeronava poate fi exploatată, ţinând cont de cerinţele aplicabile privind performanţa şi de caracteristicile pistei;

în sensul clasificării pasagerilor:

(a) adult (adult) – persoană cu vârsta de cel puţin 12 ani;

(b) copil/copii (child/children) – persoane care au vârsta de cel puţin 2 ani, dar mai mică de 12 ani;

minime de operare pe aerodrom (aerodrome operating minima) – limitele de utilizare ale unui aerodrom pentru:

(a) decolare, exprimate ca distanţă vizuală în lungul pistei (Runway Visual Range – RVR) şi/sau vizibilitate, şi, dacă este necesar, plafon;

(b) aterizare în operaţiuni de apropiere instrumentală 2D, exprimate ca vizibilitate şi/sau RVR, altitudine/înălţime minimă de coborâre (MDA/H), şi, dacă este necesar, plafon;

(c) aterizare în operaţiuni de apropiere instrumentală 3D, exprimate ca vizibilitate şi/sau RVR şi altitudinea/înălţimea de luare a deciziei (DA/H), în funcţie de tipul şi/sau de categoria operaţiunii;

zbor cu ajutorul sistemelor de redare a imaginii pe timp de noapte (night vision imaging system – NVIS) – în cazul operaţiunilor NVIS, acea parte a zborului în condiţii VFR (reguli de zbor la vedere) executat pe timp de noapte, în care un membru al echipajului foloseşte ochelari de vedere pe timp de noapte (night vision goggles – NVG);

aeronavă (aircraft) – un aparat care se poate susţine în atmosferă datorită reacţiilor aerului, altele decât reacţiile aerului asupra suprafeţei pământului;

urmărirea aeronavelor (aircraft tracking) – proces la nivel terestru care menţine şi actualizează, la intervale standardizate, o evidenţă a poziţiei cvadridimensionale a fiecărei aeronave în zbor;

sistem de urmărire a aeronavei (aircraft tracking system) – sistem care se bazează pe urmărirea aeronavei pentru a identifica evoluţii anormale în timpul zborului şi pentru a emite avertizări;

aerodrom de rezervă (alternate aerodrome) – aerodrom adecvat spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine fie imposibil, fie nerecomandabil să îşi continue zborul către aerodromul prevăzut pentru aterizare sau să aterizeze la respectivul aerodrom, unde sunt disponibile serviciile şi instalaţiile necesare, unde pot fi îndeplinite cerinţele de performanţă pentru aeronavă şi care este operaţional la ora prevăzută a utilizării; noţiunea de "aerodrom de rezervă" include următoarele:

(a) aerodrom de rezervă la decolare (take-off alternate aerodrome) – aerodrom de rezervă pe care ar putea ateriza o aeronavă dacă acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare, iar aerodromul de plecare nu poate fi utilizat în acest scop;

(b) aerodrom de rezervă pe rută (en route alternate aerodrome – ERA) – aerodrom de rezervă pe care ar putea ateriza o aeronavă dacă se impune o deviere în timpul zborului pe rută;

(c) aerodrom de rezervă pe rută pentru combustibil/energie (fuel/energy en route alternate aerodrome) – aerodrom ERA care este necesar la etapa de planificare pentru a fi utilizat la calcularea combustibilului/energiei;

(d) aerodrom de rezervă la destinaţie (destination alternate aerodrome) – aerodrom de rezervă pe care ar putea ateriza o aeronavă dacă devine fie imposibil, fie nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul avut în vedere pentru aterizare;

mijloace de conformitate alternative (alternative means of compliance – AltMoC) – acele mijloace care propun o alternativă la un mijloc acceptabil de conformitate existent sau acelea care propun noi mijloace de stabilire a conformităţii, pentru care AAC nu a adoptat AMC;

antigivraj (anti-icing) – în cazul procedurilor la sol, o procedură care asigură protecţia împotriva formării de chiciură sau gheaţă şi a acumulării de zăpadă pe suprafeţele tratate ale aeronavei pentru o perioadă de timp limitată (durată de acţiune);

membru al echipajului de cabină (cabin crew member) – membru al echipajului calificat corespunzător, altul decât un membru al echipajului de zbor sau al personalului tehnic, care este însărcinat de un operator cu îndeplinirea atribuţiilor legate de siguranţa pasagerilor şi a zborului în timpul operaţiunilor;

categoria A la elicoptere (category A with respect to helicopters) – elicoptere multimotor proiectate cu modalităţi de izolare a motoarelor şi sistemelor menţionate în specificaţiile de certificare aplicabile, care pot fi operate cu ajutorul datelor de decolare şi aterizare programate pe baza conceptului cedării motorului critic, ce asigură o suprafaţă desemnată adecvată şi un nivel adecvat al performanţelor pentru continuarea zborului în siguranţă sau pentru decolarea întreruptă în condiţii de siguranţă în cazul cedării unui motor;

categoria B la elicoptere (category B with respect to helicopters) – elicoptere monomotor sau multimotor care nu îndeplinesc standardele categoriei A. Elicopterele de categoria B nu au o capacitate garantată de continuare a zborului în siguranţă în cazul cedării unui motor, situaţie în care se presupune că se procedează la aterizarea neprevăzută;

plafon (ceiling) – înălţimea deasupra solului sau a apei a bazei celui mai de jos strat de nori sub 6 000 m (20 000 ft) care acoperă mai mult de jumătate din suprafaţa cerului;

specificaţii de certificare (Certification Specifications – CS) – standarde tehnice adoptate de AAC, care indică mijloace de demonstrare a conformităţii cu reglementări aeronautice aplicabile şi care pot fi utilizate de o organizaţie în scopul certificării;

apropiere cu manevre la vedere (circling) – faza de zbor la vedere a unei operaţiuni de apropiere cu manevre la vedere;

operaţiune de apropiere cu manevre la vedere (circling approach operation) – operaţiune de apropiere instrumentală de tip A menită să aducă o aeronavă în poziţia pentru aterizare pe o pistă/o zonă de apropiere finală şi de decolare (FATO) care nu este situată corespunzător pentru o apropiere directă;

prelungire degajată (clearway) – suprafaţă dreptunghiulară delimitată pe sol sau pe apă, aleasă sau amenajată corespunzător, peste care un avion poate efectua o parte din urcarea iniţială la o înălţime specificată;

baza norilor (cloud base) – înălţimea bazei celui mai jos element al norilor observat sau prevăzut în vecinătatea unui aerodrom sau unui loc de operare sau în cadrul unei zone de operare specificate, măsurată în mod normal deasupra altitudinii aerodromului sau, în cazul unor operaţiuni deasupra mării, deasupra nivelului mediu al mării;

înregistrator de voce din cabina de pilotaj (cockpit voice recorder – CVR) – înregistrator de zbor protejat împotriva accidentelor care utilizează o combinaţie de microfoane şi de alte dispozitive de intrare audio şi digitale pentru a capta şi înregistra mediul sonor din compartimentul echipajului de zbor şi comunicaţiile recepţionate, transmise sau schimbate între membrii echipajului de zbor;

partajare de coduri (code share) – acord în temeiul căruia un operator atribuie codul său de identificare unui zbor efectuat de alt operator, precum şi vinde şi eliberează bilete pentru respectivul zbor;

competenţă (competency) – dimensiune a performanţei umane care este utilizată pentru a indica suficient de exact performanţa la locul de muncă, care se manifestă şi se observă prin comportamente care mobilizează cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile relevante pentru desfăşurarea de activităţi sau pentru executarea de sarcini în condiţii specifice;

pregătire bazată pe competenţe (competency-based training) – programe de evaluare şi de pregătire care se caracterizează prin orientarea către performanţă, prin accentul pe standardele de performanţă şi pe măsurarea lor şi prin elaborarea pregătirii la standardele de performanţă specificate;

cadru de competenţe (competency framework) – set complet de competenţe identificate, care sunt dezvoltate, antrenate şi evaluate în cadrul programului de pregătire bazată pe date concrete al operatorului, folosind scenarii relevante pentru operaţiuni, set ce este suficient de larg pentru a pregăti pilotul pentru ameninţări şi erori atât prevăzute, cât şi neprevăzute;

zonă aglomerată (congested area) – cu referire la un oraş, o localitate sau o aşezare, orice suprafaţă care este utilizată mai ales în scopuri rezidenţiale, comerciale sau de recreere;

pistă contaminată (contaminated runway) – pistă în cazul căreia o porţiune considerabilă a suprafeţei (indiferent dacă se află într-o zonă izolată sau nu) din cadrul lungimii şi lăţimii utilizate este acoperită de una sau mai multe dintre substanţele enumerate în lista descriptorilor stării suprafeţei pistei;

rezervă operaţională de combustibil/energie (contingency fuel/energy) – combustibilul/energia necesar(ă) pentru a compensa o serie de factori neprevăzuţi care ar putea influenţa consumul de combustibil/energie până la aerodromul de destinaţie;

apropiere finală prin coborâre continuă (continuous descent final approach – CDFA) – tehnică, conformă cu procedurile de apropiere stabilizată, pentru operarea segmentului de apropiere finală (FAS) al unei proceduri de apropiere de neprecizie (NPA) instrumentală ca o coborâre continuă, fără palier, de la o altitudine/înălţime mai mare sau egală cu altitudinea/înălţimea punctului de apropiere finală:

(a) în cazul operaţiunilor de apropiere directă, la un punct situat la aproximativ 15 m (50 ft) deasupra pragului pistei de aterizare sau a punctului în care începe manevra de redresare; sau

(b) în cazul operaţiunilor de apropiere cu manevre la vedere, până când se atinge MDA/H sau altitudinea/înălţimea de manevră de zbor la vedere;

vizibilitate meteorologică convertită (converted meteorological visibility – CMV) – valoare, echivalentă cu RVR, care este derivată din vizibilitatea meteorologică raportată;

membru al echipajului (crew member) – persoană desemnată de un operator să execute sarcini la bordul unei aeronave;

faze critice ale zborului (critical phases of flight) – în cazul avioanelor, rularea la decolare (take-off run), traiectoria de decolare, apropierea finală, apropierea întreruptă, aterizarea, inclusiv decelerarea după aterizare şi orice alte faze ale zborului determinate de pilotul comandant sau de comandant;

faze critice ale zborului (critical phases of flight) – în cazul elicopterelor, rulajul (taxiing), zborul la punct fix, decolarea, apropierea finală, apropierea întreruptă, aterizarea şi orice alte faze ale zborului determinate de pilotul comandant sau de comandant;

schemă actuală de combustibil/energie (current fuel/energy scheme) – schema de combustibil/energie aprobată, utilizată în prezent de operator;

bunuri periculoase (dangerous goods – DG) – articole sau substanţe care pot reprezenta un risc pentru sănătate, siguranţă, bunurile materiale sau pentru mediu şi care se regăsesc în lista cu bunuri periculoase din instrucţiunile tehnice sau care sunt clasificate conform acestor instrucţiuni;

accident cu bunuri periculoase (dangerous goods accident) – eveniment asociat transportului de bunuri periculoase pe calea aerului şi legat de acesta, care conduce la accidentarea mortală sau gravă a unei persoane sau la pierderi materiale importante;

incident cu bunuri periculoase (dangerous goods incident):

(a) un eveniment, diferit de un accident cu bunuri periculoase, asociat transportului de bunuri periculoase pe calea aerului şi legat de acesta, care nu se produce în mod necesar la bordul unei aeronave şi care conduce la rănirea unei persoane, la pierderi materiale, la incendiu, spargere, scurgeri de fluide, radiaţii sau orice alt semn de degradare a integrităţii ambalajului;

(b) orice eveniment legat de transportul de bunuri periculoase pe calea aerului care pune în pericol grav o aeronavă sau ocupanţii acesteia;

altitudinea de luare a deciziei sau înălţimea de luare a deciziei (decision altitude – DA or decision height – DH) – o altitudine sau o înălţime specificată, în cadrul unei operaţiuni de apropiere instrumentală 3D, la care trebuie iniţiată o procedură de întrerupere a apropierii în cazul în care reperul vizual necesar pentru continuarea apropierii nu a fost stabilit;

dejivrare (de-icing) – în cazul procedurilor la sol, o procedură prin care chiciura, gheaţa, zăpada sau zăpada topită sunt înlăturate de pe o aeronavă pentru asigurarea unor suprafeţe necontaminate;

punct definit după decolare (defined point after take-off – DPATO) – punctul, din faza de decolare şi urcare iniţială, înainte de care elicopterul nu poate continua zborul în siguranţă cu motorul critic inoperant şi este posibil să se impună aterizarea forţată;

punct definit înainte de aterizare (defined point before landing – DPBL) – punctul, din faza de apropiere şi aterizare, după care elicopterul nu poate continua zborul în siguranţă cu motorul critic inoperant şi este posibil să se impună aterizarea forţată;

distanţa DR (distance DR) – distanţa orizontală pe care elicopterul a parcurs-o de la sfârşitul distanţei de decolare disponibile;

contract de închiriere fără echipaj (dry lease agreement) – un acord între persoane fizice sau juridice, după caz, în temeiul căruia o aeronavă este operată pe baza certificatului de operator aerian (AOC) sau a autorizaţiei pentru operaţiuni comerciale specializate a locatarului, sau, în cazul operaţiunilor comerciale, altele decât CAT, sub responsabilitatea locatarului;

masa operaţională a aeronavei goale (dry operating mass) – masa totală a aeronavei pregătite pentru un anumit tip de operaţiune, excluzând cantitatea de combustibil utilizabilă şi încărcătura transportată;

pistă uscată (dry runway) – pistă a cărei suprafaţă nu este vizibil umedă, necontaminată pe porţiunea destinată utilizării;

aplicaţie EFB (EFB application) – aplicaţie software instalată pe o platformă-gazdă pentru EFB, care asigură una sau mai multe dintre funcţiile operaţionale specifice care servesc drept suport operaţiunilor de zbor;

platformă-gazdă pentru EFB (EFB host platform – echipamentul hardware care găzduieşte capacităţile de calcul şi software-ul de bază, inclusiv sistemul de operare şi software-ul de intrare/ieşire;

sistem EFB (EFB system) – echipamentul hardware (inclusiv orice baterie, dispozitive de conectare, componente de intrare/ieşire) şi software (inclusiv baze de date şi sistemul de operare) necesar ca suport pentru aplicaţia sau aplicaţiile EFB avute în vedere;

modul EBT (EBT module) – combinaţie de sesiuni efectuate pe un echipament calificat de pregătire sintetică pentru zbor pe durata a trei ani de evaluare şi de pregătire periodică;

aeronavă ELA 1 (ELA 1 aircraft) – se referă la următoarele aeronave uşoare pilotate:

(a) un avion cu masa maximă la decolare (MTOM) de 1 200 kg sau mai puţin, care nu este clasificat drept aeronavă motorizată complexă;

(b) un planor sau un planor motorizat cu MTOM de 1 200 kg sau mai puţin;

(c) un balon cu un volum maxim proiectat de gaz portant sau de aer cald, de cel mult 3400 m³ pentru baloanele cu aer cald, de 1 050 m³ pentru baloanele cu gaz, de 300 m³ pentru baloanele cu gaz captive;

aeronavă ELA 2 (ELA 2 aircraft) – se referă la următoarele aeronave uşoare europene pilotate:

(a) un avion cu MTOM de 2 000 kg sau mai puţin, care nu este clasificat drept aeronavă motorizată complexă;

(b) un planor sau un planor motorizat cu MTOM de 2 000 kg sau mai puţin;

(d) un giravion foarte uşor cu MTOM de maximum 600 kg, de concepţie simplă, proiectat să transporte cel mult doi ocupanţi, care nu este acţionat de motoare cu turbină şi/sau rachetă; limitat la operaţiuni VFR pe timp de zi;

documentaţie de zbor în format electronic (Electronic flight bag – EFB) –sistem electronic de informaţii, compus din echipamente şi aplicaţii pentru echipajul de zbor, care permite stocarea, actualizarea, afişarea şi prelucrarea funcţiilor EFB în vederea sprijinirii operaţiunilor sau a atribuţiilor de zbor;

zonă de apropiere finală şi de decolare înaltă (FATO înaltă) (elevated final approach and take-off area (elevated FATO)) – o FATO care este cu cel puţin 3 m deasupra suprafeţei din jur;

ieşire de urgenţă (emergency exit) – punct de evacuare a aeronavei, de tip ieşire, instalat, care oferă un maxim de posibilităţi de evacuare a cabinei şi a compartimentului echipajului de zbor într-o perioadă de timp adecvată şi include o uşă la nivelul podelei, o ieşire pe fereastră sau orice alt tip de ieşire, ca de exemplu: o trapă în compartimentul echipajului de zbor şi ieşirea din conul de ajutaj;

sistem de vizualizare îmbunătăţită în zbor (EFVS) (enhanced flight vision system – EFVS) – un mijloc electronic care furnizează echipajului de zbor proiecţia în timp real a unei imagini, create cu ajutorul senzorilor sau îmbunătăţite, a topografiei peisajului exterior (caracteristicile naturale sau antropice ale unui loc sau ale unei regiuni, în special într-un mod care să indice cota şi poziţiile lor relative) prin utilizarea unor senzori de imagine; un EFVS este integrat cu un sistem de ghidare a zborului şi este implementat pe un afişaj HUD sau pe un sistem de afişare echivalent; dacă un EFVS este certificat în conformitate cu cerinţele de navigabilitate aplicabile şi un operator deţine aprobarea specifică necesară (atunci când este obligatorie), acest sistem poate fi utilizat pentru operaţiuni EFVS şi poate permite operaţiuni cu credite operaţionale;

operaţiune EFVS (EFVS operation) – o operaţiune în care condiţiile de vizibilitate necesită utilizarea unui EFVS în locul vederii naturale pentru a efectua o apropiere sau o aterizare, pentru a identifica reperele vizuale necesare sau pentru a efectua o rulare la aterizare;

operaţiune EFVS 200 (EFVS 200 operation) – o operaţiune cu un credit operaţional, în care condiţiile de vizibilitate impun utilizarea unui EFVS cu până la 200 ft deasupra pragului FATO sau al pistei. De la punctul respectiv până la sol se utilizează viziunea naturală. RVR trebuie să fie mai mică de 550 m;

sistem de vizualizare îmbunătăţită (enhanced vision system – EVS) – un mijloc electronic care furnizează echipajului de zbor o imagine în timp real a topografiei reale a peisajului exterior (caracteristicile naturale sau antropice ale unui loc sau ale unei regiuni, în special într-un mod care să indice cota şi poziţiile lor relative) prin utilizarea unor senzori de imagine;

înscriere (enrolment) – acţiunea administrativă desfăşurată de către operator atunci când un pilot participă la programul EBT al operatorului;

pilot înscris (enrolled pilot) – pilotul care participă la programul de pregătire periodică EBT;

echivalenţă a apropierilor (equivalency of approaches) – toate apropierile care solicită suplimentar un echipaj competent, indiferent dacă se utilizează sau nu în modulele EBT;

echivalenţă a funcţionărilor necorespunzătoare (equivalency of malfunctions) – toate funcţionările necorespunzătoare care solicită în mod semnificativ un echipaj competent, indiferent dacă acestea se utilizează sau nu în modulele EBT;

fază de evaluare (evaluation phase) – una dintre fazele unui modul EBT care este un scenariu de tip zbor de linie reprezentativ pentru mediul operatorului, în timpul căruia apar unul sau mai multe evenimente în vederea evaluării elementelor-cheie ale cadrului de competenţe definit;

pregătire bazată pe date concrete (Evidence-Based Training – EBT) evaluare şi pregătire bazate pe date operaţionale şi caracterizate prin dezvoltarea şi evaluarea capacităţii globale a unui pilot în raport cu o serie de competenţe (cadrul de competenţe), dar nu prin măsurarea performanţei în raport cu evenimente sau manevre individuale;

zonă de apropiere finală şi de decolare (final approach and take-off area – FATO) – zonă definită pentru operaţiunile cu elicoptere, deasupra căreia se execută faza finală a manevrei de apropiere pentru zbor la punct fix şi de aterizare, de pe care se iniţiază manevra de decolare. În cazul elicopterelor care operează în clasa de performanţă 1, zona definită cuprinde zona disponibilă pentru decolare întreruptă;

membru al echipajului de zbor (flight crew member) – membru al echipajului titular al unui certificat, cu atribuţii esenţiale pentru operarea unei aeronave în timpul unei perioade de serviciu pentru zbor;

segment de apropriere finală (final approach segment – FAS) – acel segment al unei proceduri de apropiere instrumentală (IAP), în care se realizează alinierea şi coborârea în vederea aterizării;

monitorizarea datelor de zbor (flight data monitoring – FDM) – utilizarea proactivă şi fără intenţie punitivă a datelor de zbor digitale ale operaţiunilor de rutină în scopul îmbunătăţirii siguranţei aviaţiei;

dispecer operaţiuni de zbor (flight dispatcher) sau dispecer de zbor – persoană desemnată de operator să efectueze controlul şi supravegherea operaţiunilor de zbor, calificată corespunzător, care sprijină, informează şi/sau asistă pilotul comandant în desfăşurarea în condiţii de siguranţă a zborului;

înregistrator de date de zbor (flight data recorder – FDR) – înregistrator de zbor protejat împotriva accidentelor care utilizează o combinaţie de surse de date pentru a colecta şi înregistra parametrii care reflectă starea şi performanţa aeronavei;

înregistrator de zbor (flight recorder) – orice tip de dispozitiv de înregistrare instalat pe o aeronavă în scopul facilitării investigaţiilor privind siguranţa, efectuate în cazul unor accidente sau incidente;

urmărirea zborului (flight following) – înregistrarea în timp real a mesajelor de plecare şi de sosire de către personalul operaţional, pentru a se asigura că un zbor operează şi a ajuns la aerodromul de destinaţie sau la un aerodrom de rezervă;

monitorizarea zborului (flight monitoring) – pe lângă cerinţele definite pentru urmărirea zborului:

(a) monitorizarea operaţională a zborurilor de către personalul de control al operaţiunilor calificat în mod corespunzător, de la plecare şi pe parcursul tuturor fazelor zborului;

(b) comunicarea tuturor informaţiilor disponibile şi relevante privind siguranţa între personalul de control al operaţiunilor de la sol şi echipajul de zbor;

(c) asistenţa critică acordată echipajului de zbor în eventualitatea unei situaţii de urgenţă sau de securitate în timpul zborului sau la cererea echipajului de zbor;

echipament de pregătire sintetică pentru zbor (flight simulation training device – FSTD – echipament de pregătire, care este:

(a) în cazul avioanelor, un simulator complet de zbor FFS (full flight simulator – FFS), un echipament de pregătire pentru zbor FTD (flight training device – FTD), un echipament de pregătire pentru procedurile de zbor şi navigaţie FNPT (flight and navigation procedures trainer – FNPT) sau un echipament de pregătire instrumentală de bază BITD (basic instrument training device – BITD);

(b) în cazul elicopterelor, un simulator complet de zbor FFS (full flight simulator – FFS), un echipament de pregătire pentru zbor FTD (flight training device – FTD) sau un echipament de pregătire pentru procedurile de zbor şi navigaţie FNPT (flight and navigation procedures trainer – FNPT);

timp de zbor (flight time):

(a) pentru avioane, timpul total dintre momentul în care un avion se pune în mişcare în scopul decolării şi până în momentul în care avionul se opreşte la sfârşitul zborului;

(b) pentru elicoptere, timpul total dintre momentul în care palele rotorului elicopterului încep să se învârtă în scopul decolării şi până în momentul în care elicopterul se opreşte la sfârşitul zborului, iar palele rotorului sunt oprite;

supravegherea zborului (flight watch) – pe lângă toate elementele definite pentru "monitorizarea zborului", urmărirea activă a unui zbor de către personalul de control al operaţiunilor calificat în mod corespunzător, pe parcursul tuturor fazelor zborului, pentru a se asigura că zborul urmează ruta stabilită fără abateri, devieri sau întârzieri neplanificate;

sistem de aterizare GBAS GLS (GBAS landing system (GLS)) – sistem de apropiere şi de aterizare care foloseşte informaţii oferite de sistemul global de navigaţie prin satelit îmbunătăţit cu ajutorul echipamentelor de la sol (GNSS/GBAS) pentru a asigura ghidarea aeronavei pe baza poziţiei sale GNSS laterale şi verticale. Acest sistem utilizează referinţa de altitudine geometrică pentru panta de apropiere finală;

manevră go-around (go-around) – o trecere de la o operaţiune de apropiere la o urcare stabilizată. Aceasta include manevrele efectuate la sau peste MDA/H sau DA/H sau sub DA/H (aterizări întrerupte);

personal al serviciilor de urgenţă de la sol (ground emergency service personnel) – orice personal al serviciilor de urgenţă de la sol (poliţiştii, pompierii etc.) implicat în servicii medicale de urgenţă cu elicopterul (HEMS), ale cărui atribuţii sunt într-o oarecare măsură legate de operaţiunile cu elicoptere;

reţinere la sol (grounding) – interdicţia oficială de decolare a unei aeronave şi luarea măsurilor necesare pentru reţinerea acesteia;

sistem de aterizare cu ajutorul afişajului HUD (head-up display landing system – HUDLS) – ansamblul sistemului aflat la bord care asigură ghidarea pilotului cu ajutorul unui afişaj HUD, permiţându-i acestuia fie să controleze aeronava, fie să monitorizeze pilotul automat în timpul decolării (dacă este cazul), al apropierii şi aterizării (şi al rulării la aterizare, dacă este cazul) sau al manevrei go-around. Acesta include toţi senzorii, computerele, sursele de alimentare, indicaţiile şi comenzile;

membru al echipajului pentru operaţiuni cu încărcături suspendate efectuate cu elicopterul (helicopter hoist operation (HHO) crew member) – membru al personalului tehnic care execută sarcinile repartizate legate de manevrarea unui troliu;

helipunte (helideck) – o FATO localizată pe o structură flotabilă sau fixă în larg;

membru al unui echipaj HEMS (HEMS crew member) – membru al personalului tehnic care este desemnat pentru un zbor HEMS în scopul asistării oricărei persoane ce necesită asistenţă medicală în timpul transportului cu elicopterul şi care asistă pilotul în timpul misiunii;

zbor HEMS (HEMS flight) – zbor efectuat de un elicopter care deţine o aprobare HEMS, în cazul în care este esenţială transportarea de urgenţă şi imediată şi al cărui scop este oricare element dintre cele enumerate în continuare:

(a) facilitarea acordării de asistenţă medicală de urgenţă prin transportarea uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:

(i) personal medical;

(ii) articole medicale (echipamente, sânge, organe, medicamente);

(iii) persoane bolnave sau rănite şi alte persoane direct implicate;

(b) efectuarea unei operaţiuni în cazul în care o persoană se confruntă cu un risc iminent sau anticipat pentru sănătate prezentat de mediu şi este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

(i) persoana respectivă trebuie să fie salvată sau să i se furnizeze provizii;

(ii) persoanele, animalele sau echipamentele trebuie transportate spre şi dinspre locul de operare HEMS;

operaţiune HEC HEMS (HEMS HEC operation) – o operaţiune aeriană şi la sol efectuată cu scopul de a transporta una sau mai multe persoane la exterior (HEC) în cadrul unui zbor HEMS;

bază de operare HEMS (HEMS operating base) – un aerodrom unde membrii echipajului şi elicopterul HEMS stau în aşteptare pentru operaţiunile HEMS;

loc de operare HEMS (HEMS operating site) – un loc ales de comandant în timpul unui zbor HEMS pentru o operaţiune HEC HEMS sau pentru o aterizare sau o decolare;

zbor HHO (HHO flight) – zbor efectuat cu un elicopter care deţine o aprobare HHO, al cărui scop este să faciliteze transferul persoanelor şi/sau al mărfurilor cu ajutorul unui troliu;

zbor HHO deasupra mării (HHO offshore) – zbor efectuat cu un elicopter care deţine o aprobare HHO, al cărui scop este să faciliteze transferul persoanelor şi/sau al mărfurilor de pe/pe un vas sau o structură de pe apă sau chiar pe apă cu ajutorul unui troliu;

pasager HHO (HHO passenger) – persoană care trebuie transferată cu ajutorul unui troliu;

zonă HHO (HHO site) – zonă specificată în care un elicopter efectuează un transfer cu ajutorul unui troliu;

durată de acţiune (hold-over tim – HoT) – intervalul de timp estimat în care lichidul antijivraj împiedică formarea gheţii şi a chiciurii şi acumularea zăpezii pe suprafeţele protejate (tratate) ale unui avion;

mediu ostil (hostile environment):

(a) zonă în care:

(i) nu se poate efectua o aterizare forţată în siguranţă din cauza suprafeţei inadecvate; sau

(ii) ocupanţii elicopterului nu pot fi în mod adecvat protejaţi de elementele naturii; sau

(iii) nu pot fi puse la dispoziţie servicii/capacităţi de căutare şi salvare în conformitate cu expunerea anticipată; sau

(iv) există un risc inacceptabil de a pune în pericol persoanele sau bunurile materiale de la sol;

(b) în orice caz, următoarele zone:

(i) pentru operaţiuni deasupra apei, suprafeţele din largul mării aflate la nord de 45N şi la sud de 45S, cu excepţia oricărei părţi desemnate ca fiind neostilă în care au loc operaţiunile;

(ii) acele părţi ale unei zone aglomerate care nu dispun de suprafeţe adecvate pentru o aterizare forţată în siguranţă;

interfaţă om-maşină (Human–Machine Interface – HMI) – componentă a anumitor dispozitive care este capabilă să gestioneze interacţiunile om-maşină. Interfaţa constă în componente hardware şi software care permit ca datele introduse de utilizator să fie interpretate şi prelucrate de maşini sau sisteme, care, la rândul lor, oferă utilizatorului rezultatele necesare;

instruire la postul de pilotaj (in-seat instruction) – tehnică utilizată în faza de pregătire la manevre sau în faza de pregătire pe bază de scenarii, în cadrul căreia instructorii pot:

(a) furniza instrucţiuni simple unui pilot; sau

(b) executa exerciţii predefinite acţionând, la postul de pilotaj, în calitate de pilot aflat la comenzi sau de pilot care monitorizează, în scopul:

(1) de a demonstra tehnicile şi/sau

(2) de a provoca celălalt pilot să intervină sau să interacţioneze;

concordanţă între instructori (instructor concordance) – consecvenţa sau invariabilitatea punctajelor date de diferiţi instructori EBT, care reflectă printr-o notă (sau note) gradul de omogeneitate sau de consens existent între punctajele date de instructori (instructori care dau punctajele);

operaţiune de apropiere instrumentală (instrument approach operation) – apropierea şi aterizarea cu ajutorul instrumentelor de ghidare a navigaţiei pe baza unei IAP. Există două metode de executare a operaţiunilor de apropiere instrumentală:

(a) o operaţiune de apropiere instrumentală bidimensională (2D), care utilizează numai ghidarea laterală a navigaţiei;

(b) o operaţiune de apropiere instrumentală tridimensională (3D), care utilizează atât ghidarea laterală, cât şi cea verticală a navigaţiei;

procedură de apropiere instrumentală (instrument approach procedures – IAP) – o serie de manevre predeterminate efectuate cu ajutorul instrumentelor de bord, cu o marjă specificată de protecţie faţă de obstacole, începând de la reperul apropierii iniţiale sau, acolo unde este aplicabil, de la începutul unei rute de sosire definite până la un punct de la care aterizarea poate fi finalizată şi, în continuare, dacă nu se efectuează aterizarea, până la o poziţie în care se aplică criteriile de trecere peste obstacole pentru zona de aşteptare sau pentru zborul pe rută. IAP-urile sunt clasificate după cum urmează:

(a) procedură de apropiere de neprecizie (NPA) înseamnă o IAP concepută pentru operaţiuni de apropiere instrumentală 2D de tip A;

(b) procedură de apropiere cu ghidare verticală (APV) înseamnă o IAP de navigaţie bazată pe performanţe (PBN) concepută pentru operaţiuni de apropiere instrumentală 3D de tip A;

(c) procedură de apropiere de precizie (PA) înseamnă o IAP bazată pe sisteme de navigaţie, concepută pentru operaţiuni de apropiere instrumentală 3D de tip A sau B;

punct de decizie pentru aterizare (landing decision point – LDP) – punctul folosit pentru determinarea performanţelor de aterizare de la care, în cazul cedării confirmate a unui motor în acel punct, se poate continua aterizarea în condiţii de siguranţă sau iniţia o aterizare întreruptă;

distanţă de aterizare la ora sosirii (landing distance at time of arrival – LDTA) – distanţă de aterizare care poate fi obţinută în cadrul operaţiunilor normale pe baza datelor privind performanţa de aterizare şi a procedurilor aferente determinate pentru condiţiile predominante la ora aterizării;

distanţa de aterizare disponibilă (landing distance available – LDA) – lungimea pistei care este declarată disponibilă pe aerodromul respectiv şi adaptată pentru rulajul la sol al unui avion care aterizează;

avion terestru (landplane) – aeronavă cu aripă fixă proiectată pentru decolare şi aterizare pe sol, care include avioanele amfibii exploatate ca avioane terestre;

scenariu de tip zbor de linie (line-oriented flight scenario) – evaluare şi pregătire care presupun o simulare de misiune completă, realistă, "în timp real" a unor scenarii reprezentative pentru operaţiunile de zbor de linie;

verificare în zbor de linie (line check) – o verificare efectuată de operator şi susţinută de pilot sau de membrul personalului tehnic pentru a-şi demonstra competenţa în ceea ce priveşte efectuarea operaţiunilor normale de zbor de linie descrise în manualul de operaţiuni;

operaţiune locală cu elicopter (local helicopter operation – LHO) – operaţiune de transport aerian comercial cu elicoptere cu o masă maximă certificată la decolare (MCTOM) de peste 3175 kg şi cu o configuraţie maximă operaţională a locurilor pentru pasageri (MOPSC) de cel mult nouă locuri, pe timp de zi, pe rute pe care se zboară după repere vizuale terestre, desfăşurată într-o zonă geografică locală delimitată şi specificată în manualul de operaţiuni;

operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (low-visibility operations – LVOs) – operaţiuni de apropiere sau de decolare pe o pistă cu o distanţă vizuală în lungul pistei mai mică de 550 m sau cu o înălţime de luare a deciziei mai mică de 200 ft;

decolare cu vizibilitate redusă (low visibility take-off – LVTO) – decolare cu o RVR mai mică de 550 m;

zbor de verificare a întreţinerii (maintenance check flight – MCF) – zbor al unei aeronave care deţine un certificat de navigabilitate sau un permis de zbor, care este efectuat în scop de depanare sau pentru a verifica funcţionarea unui sau a mai multor sisteme, piese sau echipamente în urma unor lucrări de întreţinere, dacă nu se poate determina funcţionarea sistemelor, a pieselor sau a echipamentelor în timpul verificărilor de la sol, şi care este efectuat în oricare dintre următoarele situaţii:

(a) astfel cum se prevede în manualul de întreţinere a aeronavei (Aircraft Maintenance Manual – AMM) sau în orice alte date de întreţinere emise de un titular al aprobării de proiect care este responsabil de menţinerea navigabilităţii aeronavei;

(b) după efectuarea lucrărilor de întreţinere, la cererea operatorului sau la propunerea organizaţiei responsabile de menţinerea navigabilităţii aeronavei;

(d) pentru a ajuta la localizarea defecţiunilor sau la depanare;

fază de pregătire la manevre (manoeuvres training phase) – fază a unui modul EBT în timpul căreia, în funcţie de generaţia aeronavei, echipajele au timp să facă practică şi să îşi îmbunătăţească performanţele prin exerciţii preponderent de psihomotricitate, urmărind un traiect de zbor prescris sau desfăşurând un eveniment prescris până la obţinerea unui rezultat prescris;

program EBT mix (mixed EBT programme) – program de pregătire periodică şi de verificare aferentă al unui operator în conformitate cu ORO.FC.230, care are o parte dedicată aplicării EBT, dar care nu înlocuieşte verificările competenţei în conformitate cu Apendicele nr.9 la Partea FCL din Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.204/2020;

configuraţie maximă operaţională a locurilor pentru pasageri (maximum operational passenger seating configuration – MOPSC) – capacitatea maximă de locuri pentru pasageri a unei aeronave, excluzând locurile pentru echipaj, stabilită în scopuri operaţionale şi specificată în manualul de operaţiuni. Având la bază configuraţia maximă a locurilor pentru pasageri, stabilită în urma procesului de certificare pentru certificatul de tip (TC), certificatul de tip suplimentar (STC) sau modificarea TC sau STC, în funcţie de fiecare aeronavă în parte, MOPSC poate avea un număr egal sau mai mic de locuri, în funcţie de constrângerile operaţionale;

pasager cu pregătire medicală (medical passenger) – persoană cu pregătire medicală aflată la bordul elicopterului în timpul unui zbor HEMS, inclusiv medici, asistente medicale şi paramedici;

stare de defecţiune minoră (minor failure condition) – stare de defecţiune care nu ar reduce în mod semnificativ siguranţa aeronavei şi care implică, din partea membrilor echipajului de zbor, acţiuni care nu le depăşesc în niciun caz capacităţile;

consum impropriu de substanţe (misuse of substances) – consumul unei sau mai multor substanţe psihoactive de către membrii echipajului de zbor sau ai echipajului de cabină şi de către alţi membri ai personalului critic pentru siguranţă, într-un mod care:

(a) constituie un risc direct pentru consumator sau pune în pericol vieţile, sănătatea sau bunăstarea altora; şi/sau

(b) creează sau înrăutăţeşte o problemă sau o tulburare profesională, socială, mentală sau fizică;

altitudine minimă de coborâre sau înălţime minimă de coborâre (minimum descent altitude – MDA or minimum descent height – MDH) – altitudine sau înălţime specificată în cadrul unei operaţiuni de apropiere instrumentală 2D sau al unei operaţiuni de apropiere cu manevre la vedere, sub care coborârea nu trebuie efectuată fără reperul vizual necesar;

noapte (night) – perioada dintre sfârşitul crepusculului civil şi începutul răsăritului civil sau o altă perioadă similară între apus şi răsărit conform eventualelor prevederi ale autorităţii competente;

ochelari de vedere pe timp de noapte (night vision goggles – NVG) – dispozitiv binocular de intensificare a luminii care se poartă pe cap şi care îmbunătăţeşte capacitatea de a menţine reperele vizuale de suprafaţă pe timp de noapte;

sistem de redare a imaginii pe timp de noapte (night vision imaging system – NVIS) – integrarea tuturor elementelor necesare pentru a folosi NVG cu succes şi în siguranţă în timpul operării unui elicopter. Sistemul cuprinde cel puţin: NVG, iluminare NVIS, componente de elicopter, pregătire şi menţinerea navigabilităţii;

mediu neostil (non-hostile environment) – mediu în care:

(a) poate fi efectuată o aterizare forţată în siguranţă;

(b) ocupanţii elicopterului pot fi protejaţi de elementele naturii;

În orice caz, părţile zonelor aglomerate care au suprafeţe adecvate pentru aterizarea forţată în siguranţă sunt considerate neostile;

membru al echipajului NVIS (NVIS crew member) – membru al personalului tehnic desemnat pentru un zbor NVIS;

zbor NVIS (NVIS flight) – zbor în condiţii meteorologice de zbor la vedere (VMC) pe timp de noapte, cu un echipaj de zbor care utilizează NVG într-un elicopter care operează cu o aprobare NVIS;

altitudine de trecere peste obstacole sau înălţime de trecere peste obstacole (obstacle clearance altitude – OCA or obstacle clearance height –OCH) – cea mai joasă altitudine sau cea mai joasă înălţime peste cota pragului relevant al pistei sau peste cota aerodromului, după caz, utilizată pentru a stabili conformitatea cu criteriile corespunzătoare de trecere peste obstacole;

operaţiuni deasupra mării (offshore operation) – operaţiune efectuată cu elicopterul în cadrul căreia o bună parte din orice zbor se desfăşoară pe deasupra unor suprafeţe din largul mării, spre sau dinspre o locaţie din larg;

locaţie din larg (offshore location) – bază materială destinată a fi utilizată pentru operaţiuni efectuate cu elicopterul pe o structură flotabilă sau fixă în larg sau pe o navă;

suprafaţă din largul mării (open sea area) – suprafaţa de apă care se întinde de la linia de coastă înspre larg;

loc de operare (operating site) – un loc, altul decât un aerodrom, selectat de operator, de pilotul comandant sau de comandant pentru aterizare, decolare şi/sau operaţiuni cu încărcătură exterioară;

operaţiune în clasa de performanţă 1 (operation in performance class 1) – operaţiune în care, în eventualitatea unei defectări a motorului critic, elicopterul poate ateriza în cadrul distanţei disponibile pentru decolarea întreruptă sau poate continua zborul în siguranţă către o zonă de aterizare adecvată, în funcţie de momentul apariţiei defecţiunii;

operaţiune în clasa de performanţă 2 (operation in performance class 2) – operaţiune în care, în eventualitatea unei defectări a motorului critic, performanţa disponibilă a elicopterului permite continuarea zborului în siguranţă, cu excepţia cazului în care defecţiunea are loc la începutul manevrei de decolare sau la sfârşitul manevrei de aterizare, cazuri în care poate fi necesară o aterizare forţată;

operaţiune în clasa de performanţă 3 (operation in performance class 3) – operaţiune în care, în eventualitatea defectării unui motor în orice moment al zborului, o aterizare forţată poate fi necesară în cazul unui elicopter multimotor şi este necesară în cazul unui elicopter monomotor;

control operaţional (operational control) – responsabilitatea pentru iniţierea, continuarea, terminarea sau devierea unui zbor din motive de siguranţă;

credit operaţional (operational credit) – credit pentru operaţiuni cu o aeronavă avansată, care permite minime de operare pe aerodrom mai scăzute decât cele stabilite în mod normal de operator pentru o aeronavă de bază, fundamentat pe performanţa sistemelor aeronavei avansate care utilizează infrastructura externă disponibilă. Minimele de operare mai scăzute pot include o înălţime/altitudine de luare a deciziei sau o înălţime/altitudine minimă de coborâre mai mică, cerinţe de vizibilitate reduse sau instalaţii la sol reduse, ori o combinaţie a acestora;

verificare a competenţei efectuată de operator (operator proficiency check) – verificare efectuată de operator şi susţinută de pilot sau de membrul personalului tehnic pentru a-şi demonstra competenţa în ceea ce priveşte efectuarea de proceduri normale, anormale şi de urgenţă;

avioane din clasa de performanţă A (performance class A aeroplanes) –avioane multimotor cu motoare turbopropulsoare şi cu o MOPSC mai mare de nouă sau cu o masă maximă la decolare de peste 5 700 kg şi toate avioanele multimotor cu turboreactoare;

avioane din clasa de performanţă B (performance class B aeroplanes) –avioane cu motoare cu elice şi cu o MOPSC de maximum nouă sau cu o masă maximă la decolare de maximum 5 700 kg;

avioane din clasa de performanţă C (performance class C aeroplanes) –avioane cu motoare cu piston şi cu o MOPSC mai mare de nouă sau cu o masă maximă la decolare de peste 5 700 kg;

sistem de dispozitive de transport al personalului (personnel-carrying device system – PCDS) – sistem care include unul sau mai multe dispozitive şi care este fie fixat pe un echipament de ridicare sau pe un cârlig de suspendare a încărcăturii, fie montat pe corpul giravionului în timpul operaţiunilor de transport de persoane la exterior (HEC) sau al operaţiunilor cu încărcături suspendate efectuate cu elicopterul (HHO). Dispozitivele au capacitatea şi caracteristicile structurale necesare pentru a transporta pasageri la exteriorul elicopterului, de exemplu un ham de siguranţă cu sau fără decuplare rapidă şi curea cu un inel de conectare, un coş rigid sau o cuşcă;

sistem simplu de dispozitive de transport al personalului (simple personnel-carrying device system – PCDS) – un PCDS care îndeplineşte următoarele condiţii:

(a) respectă un standard european armonizat;

(b) este proiectat să nu ţină prinsă în centuri mai mult de o persoană (de exemplu, operatorul echipamentului de ridicare sau al cârligului de suspendare a încărcăturii, specialistul în executarea anumitor sarcini sau fotograful) în interiorul cabinei sau să nu ţină prinse în centuri mai mult de două persoane în afara cabinei;

pilot comandant (pilot-in-command) – pilotul desemnat ca fiind la comandă şi responsabil de derularea în siguranţă a zborului. În cazul operaţiunilor de transport aerian comercial, "pilotul comandant" se numeşte "comandant";

EFB portabilă (portable EFB) – platformă-gazdă portabilă pentru EFB, utilizată în cabina de pilotaj, care nu face parte din configuraţia aeronavei certificate;

dispozitiv electronic portabil (portable electronic device – PED) – orice tip de dispozitiv electronic, de regulă, produsele electronice de larg consum, dar nu numai, adus la bordul aeronavei de către membrii echipajului, de către pasageri sau ca parte din încărcătura transportată, care nu este inclus în configuraţia aeronavei autorizate. Termenul include toate echipamentele care au capacitatea de a consuma energie electrică. Aceste dispozitive pot primi energia electrică din surse interne, precum bateriile (reîncărcabile sau nu), sau pot fi, deopotrivă, conectate la surse specifice de alimentare cu energie din aeronavă;

sediul principal al activităţii (principle place of business) – sediul central sau sediul social al organizaţiei în care se exercită principalele funcţii financiare şi de control operaţional al activităţilor menţionate în Regulament;

stabilirea priorităţii inspecţiilor la platformă (prioritisation of ramp inspections) – alocarea unei proporţii corespunzătoare din numărul total de inspecţii la platformă desfăşurate de AAC sau în numele acesteia anual, conform dispoziţiilor din Partea ARO;

competent (proficient) – care a demonstrat deţinerea abilităţilor, cunoştinţelor şi atitudinilor necesare pentru a îndeplini orice sarcini definite la standardul prescris;

substanţe psihoactive (psychoactive substances) – alcool, opioide, canabinoide, sedative şi hipnotice, cocaină, alţi psihostimulanţi, halucinogeni şi solvenţi volatili, fiind excluse cafeina şi tutunul;

zonă de interes public (Public Interest Site – PIS) – zonă folosită exclusiv pentru operaţiuni de interes public;

inspecţie la platformă (ramp inspection) – inspectarea aeronavei, a calificărilor echipajului de zbor şi de cabină şi a documentelor de zbor pentru verificarea conformităţii cu cerinţele aplicabile;

interval de remediere (rectification interval) – limitare a duratei operaţiunilor cu echipamente inoperante;

distanţă disponibilă pentru decolare întreruptă (rejected take-off distance available – RTODAH) – lungimea apropierii finale şi a zonei de decolare declarate disponibile şi corespunzătoare pentru elicoptere care operează în clasa de performanţă 1, în scopul realizării unei decolări întrerupte;

distanţă necesară pentru decolare întreruptă (rejected take-off distance required – RTODRH) – distanţa orizontală necesară de la începutul decolării până la punctul în care elicopterul se opreşte complet ca urmare a cedării unui motor sau a întreruperii unei decolări la punctul de decizie pentru decolare;

specificaţie a performanţelor de navigaţie impuse (required navigation performance (RNP) specification) – specificaţie de navigaţie pentru operaţiuni PBN care include o cerinţă de monitorizare şi de alertă la bord cu privire la performanţele de navigaţie;

reguli ale aerului (rules of the air) – normele stabilite în cerinţele tehnice privind regulile aerului, aprobate de AAC;

raport privind starea pistei (runway condition report – RCR) – raport standardizat cuprinzător privind starea suprafeţei pistei şi efectul acesteia asupra performanţei de aterizare şi de decolare a avionului, descrisă prin intermediul unui cod de stare a pistei;

vizibilitate în lungul pistei (runway visual range – RVR) – distanţa până la care pilotul unei aeronave aflate pe axul pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimitează pista sau care identifică axul acesteia;

aterizare în condiţii de siguranţă (safe landing) – în contextul politicii privind combustibilul/energia sau al schemelor de combustibil/energie, o aterizare pe un aerodrom sau pe un loc de operare adecvat, cu cel puţin rezerva finală de combustibil/energie rămasă şi în conformitate cu procedurile operaţionale aplicabile, precum şi cu minimele de operare pe aerodrom;

aterizare forţată în siguranţă (safe forced landing) – aterizare sau amerizare inevitabile, în urma cărora se presupune că nu vor fi rănite persoane de la bordul aeronavei şi nici de la sol;

personal critic pentru siguranţă (safety-sensitive personnel) – persoane care pot periclita siguranţa aviatică dacă îşi execută în mod inadecvat sarcinile şi funcţiile, inclusiv membrii echipajului de zbor şi de cabină, personalul de întreţinere a aeronavelor şi controlorii de trafic aerian;

fază de pregătire pe bază de scenarii (scenario-based training phase) –fază a unui modul EBT care se concentrează pe dezvoltarea competenţelor, în timp ce pilotul beneficiază de pregătire pentru a putea contracara cele mai critice riscuri identificate în cazul generaţiei de aeronave în cauză. Această fază trebuie să includă gestionarea ameninţărilor şi erorilor specifice operatorului într-un mediu de tip zbor de linie, în timp real;

hidroavion (seaplane) – aeronavă cu aripă fixă proiectată pentru decolare şi aterizare pe apă; include avioanele amfibii operate ca hidroavioane;

piste separate (separate runways) – piste ale aceluiaşi aerodrom, care reprezintă suprafeţe separate de aterizare. Aceste piste se pot suprapune sau intersecta astfel încât, în cazul blocării uneia dintre acestea, pe cealaltă să se poată desfăşura operaţiunile planificate. Fiecare pistă are proceduri de apropiere separate bazate pe sisteme de navigaţie separate;

pistă de iarnă pregătită special (special prepared winter runway) – pistă cu o suprafaţă îngheţată uscată de zăpadă sau de gheaţă compactată, care a fost tratată cu nisip sau cu pietriş sau care a fost tratată mecanic pentru a îmbunătăţi coeficientul de frecare al pistei;

zbor VFR special (special VFR flight) – zbor VFR autorizat de controlul traficului aerian, să se deruleze într-o zonă de control, în condiţii meteorologice cu valori inferioare condiţiilor VMC;

apropiere stabilizată (stabilised approach – SAp) – apropiere efectuată controlat şi corespunzător în ceea ce priveşte configuraţia, energia şi stăpânirea traiectoriei de zbor de la un punct sau altitudine/înălţime predeterminate până la un punct aflat la 50 ft deasupra pragului sau, dacă este aflat mai sus, a punctului în care se începe manevra de redresare;

perioada de linişte în compartimentul echipajului de zbor (sterile flight crew compartment) – orice perioadă în care membrii echipajului de zbor nu sunt deranjaţi sau distraşi, cu excepţia problemelor critice pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a aeronavei sau pentru siguranţa ocupanţilor;

aerodrom de rezervă la decolare (take-off alternate aerodrome) – aerodrom de rezervă pe care o aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare, iar aerodromul de plecare nu poate fi utilizat în acest scop;

punct de decizie pentru decolare (take-off decision point – TDP) – punctul folosit pentru determinarea performanţelor de decolare de la care, în cazul cedării confirmate a unui motor în acel punct, se poate face o decolare întreruptă sau se poate continua decolarea în condiţii de siguranţă;

distanţa de decolare disponibilă (take-off distance available – TODA) – în cazul avioanelor, lungimea de rulare disponibilă la decolare, plus, dacă există, lungimea prelungirii degajate disponibile;

distanţa de decolare disponibilă (take-off distance available – TODAH) – în cazul elicopterelor, lungimea zonei pentru apropierea finală şi suprafaţa de decolare, plus, dacă există, prelungirea degajată pentru elicoptere declarată disponibilă şi potrivită pentru ca elicopterele să poată efectua decolarea;

distanţa necesară pentru decolare (take-off distance required – TODRH) – în cazul elicopterelor, distanţa orizontală necesară din momentul începerii decolării până în punctul în care se ating viteza de siguranţă la decolare (V_toss), o înălţime selectată şi un gradient de urcare pozitiv, în urma defectării motorului critic confirmate la TDP, restul motoarelor funcţionând în limitele operaţionale aprobate;

traiectorie de decolare (take-off flight path) – traiectoria pe verticală şi pe orizontală cu motorul critic inoperant de la un punct specificat în timpul decolării, până la 1 500 ft deasupra suprafeţei în cazul avioanelor şi până la 1 000 ft deasupra suprafeţei în cazul elicopterelor;

masă la decolare (take-off mass) – masa care include toate obiectele şi toate persoanele aflate la bord la începutul decolării, în cazul elicopterelor, şi al rulării la decolare, în cazul avioanelor;

distanţa de rulare la decolare disponibilă (take-off run available – TORA) – lungimea pistei care este declarată disponibilă pe aerodromul respectiv şi adecvată pentru rularea la sol a unui avion la decolare;

specialist în executarea anumitor sarcini (task specialist) – persoană desemnată de operator, de o parte terţă sau care activează în calitate de întreprindere şi care efectuează activităţi la sol direct asociate unei sarcini specializate sau care desfăşoară sarcini specializate la bord sau din interiorul aeronavei;

membru al personalului tehnic (technical crew member) – un membru al echipajului implicat în operaţiuni de transport aerian comercial HEMS; HEC HEMS, HHO sau NVIS, altul decât un membru al echipajului de zbor sau de cabină, desemnat de operator să îndeplinească sarcini în aeronavă sau la sol, cu scopul de a asista pilotul în timpul operaţiunilor HEMS, HEC HEMS, HHO sau NVIS, care pot necesita operarea de echipamente specializate de la bord;

instrucţiuni tehnice (Technical Instructions – TI) – cea mai recentă ediţie în vigoare a Instrucţiunilor tehnice privind siguranţa transportului aerian al bunurilor periculoase, inclusiv suplimentul şi orice adendum, aprobate şi publicate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale;

încărcătură transportată (traffic load) – masa totală a pasagerilor, a bagajelor, a mărfurilor şi a echipamentelor specializate transportate la bord, inclusiv orice balast;

aplicaţie EFB de tip A (type A EFB application) – aplicaţie EFB a cărei funcţionare defectuoasă sau utilizare necorespunzătoare nu are niciun efect asupra siguranţei;

aplicaţie EFB de tip B (type A EFB application) – aplicaţie EFB:

(a) a cărei funcţionare defectuoasă sau utilizare necorespunzătoare este încadrată în categoria defecţiunilor minore sau într-o categorie inferioară;

(b) care nici nu înlocuieşte, nici nu duplică un sistem sau o funcţionalitate impusă de reglementările de navigabilitate, de cerinţele de spaţiu aerian sau de normele operaţionale;

pregătire pentru obţinerea competenţei (training to proficiency) –pregătirea destinată atingerii unor obiective de performanţă finale, oferind o asigurare suficientă că persoana care a urmat pregătirea este capabilă să îndeplinească în mod consecvent sarcini specifice în condiţii de siguranţă şi cu eficacitate;

operaţiune de apropiere instrumentală de tip A (Type A instrument approach operation) – operaţiune de apropiere instrumentală cu o MDH sau o DH la 250 ft sau mai mare;

operaţiune de apropiere instrumentală de tip B (Type B instrument approach operation) – operaţiune cu o DH de sub 250 ft. Operaţiunile de apropiere instrumentală de tip B sunt clasificate după cum urmează:

(a) categoria I (CAT I): o DH de minimum 200 ft, fie cu o vizibilitate de cel puţin 800 m, fie cu o RVR de cel puţin 550 m;

(b) categoria II (CAT II): o DH de sub 200 ft, dar nu mai mică de 100 ft, şi o RVR de cel puţin 300 m;

zbor NVIS neasistat (unaided NVIS flight) – în cazul operaţiunilor NVIS, acea parte a unui zbor VFR pe timp de noapte în care nu se folosesc NVG de către un membru al echipajului;

întreprindere (undertaking) – orice persoană fizică sau juridică, cu sau fără scop lucrativ, sau orice alt organism oficial, cu sau fără personalitate juridică proprie;

V₁ – viteza maximă la decolare la care un pilot trebuie să acţioneze în vederea opririi avionului pe distanţa de accelerare-oprire. "V₁" înseamnă, de asemenea, viteza minimă la decolare, în urma unei defectări a motorului critic la V_EF, la care pilotul poate continua decolarea şi atinge înălţimea dorită deasupra suprafeţei de decolare, pe distanţa de decolare;

V_EF – viteza la care se presupune că se defectează motorul critic la decolare;

vizibilitate (VIS) ((visibility (VIS)) – vizibilitatea în scopuri aeronautice, care este valoarea cea mai mare dintre:

(a) distanţa cea mai mare la care un obiect negru de dimensiuni corespunzătoare, situat în apropierea solului, poate fi văzut şi recunoscut atunci când este observat pe un fond luminos; şi

(b) distanţa cea mai mare la care pot fi observate şi identificate, pe un fond neiluminat, lumini de aproximativ 1 000 de candele;

operaţiune de apropiere la vedere (visual approach operation) – operaţiune de apropiere executată de un zbor IFR în care nu se realizează fie întreaga IAP, fie o parte din aceasta, iar operaţiunea de apropiere se execută cu repere vizuale de la sol;

aerodrom cu condiţii meteorologice admisibile (weather-permissible aerodrome) – aerodrom adecvat la care, pe durata de utilizare preconizată, rapoartele sau prognozele meteorologice sau orice combinaţie a acestora indică faptul că condiţiile meteorologice vor corespunde minimelor necesare de operare pe aerodrom sau vor fi superioare acestora, iar rapoartele privind starea suprafeţei pistei indică faptul că va fi posibilă o aterizare în condiţii de siguranţă;

contract de închiriere cu echipaj (wet lease agreement) – un acord:

- în cazul operaţiunilor CAT, între transportatori aerieni, în temeiul căruia o aeronavă este operată pe baza AOC al locatorului; sau

- în cazul operaţiunilor comerciale, altele decât operaţiunile CAT, între operatori, în temeiul căruia o aeronavă este operată sub responsabilitatea locatorului;

pistă udă (wet runway) – pistă a cărei suprafaţă este acoperită de orice umiditate vizibilă sau peliculă de apă de până la 3 mm adâncime pe porţiunea destinată utilizării;

aeronave complexe motorizate (complex motor-powered aircraft):

(a) un avion:

(i) cu o masă maximă certificată la decolare de peste 5 700 kg; sau

(ii) care a fost certificat pentru o configuraţie maximă a locurilor pentru pasageri de peste nouăsprezece; sau

(iii) certificat pentru a fi operat de un echipaj format din cel puţin doi piloţi; sau

(iv) echipat cu unul sau mai multe turboreactoare sau cu mai mult de un motor turbopropulsor; sau

(b) un elicopter certificat:

(i) pentru o masă maximă la decolare ce depăşeşte 3 175 kg; sau

(ii) pentru o configuraţie maximă a locurilor pentru pasageri de peste nouă; sau

(iii) certificat pentru a fi operat cu un echipaj minim format din cel puţin doi piloţi; sau

d) anexa nr.2:

compartimentul ARO.OPS.220 va avea următorul cuprins:

"ARO.OPS.220 Aprobarea operaţiunilor cu elicopterul către sau dinspre o zonă de interes public

a) La primirea unei cereri de eliberare sau de modificare a unei aprobări pentru o operaţiune cu elicopterul către sau dinspre o zonă de interes public, AAC examinează cererea în conformitate cu CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT) şi efectuează evaluarea suplimentară a operatorului, în măsura în care o astfel de evaluare este considerată necesară.

b) Aprobarea menţionată la CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT) include o listă cu zona sau zonele de interes public şi cu tipul sau tipurile de elicoptere specificate de operator, pentru care se aplică aprobarea.

c) Aprobarea se aplică numai zonelor de interes public stabilite înainte de 1 iulie 2002 sau zonelor de interes public stabilite înainte de 28 octombrie 2014, pentru care AAC a emis o derogare de la CAT.POL.H.225 din anexa nr.4, acordată în temeiul punctului 28 din Regulament.

d) În cazul în care sunt notificate sau descoperite modificări ale mediului cu obstacole dintr-o zonă de interes public, AAC evaluează dacă operatorul corespunde cerinţelor prestabilite de actele normative pentru realizarea operaţiunilor cu elicopterul către sau dinspre zona respectivă. În cazul în care modificările permanente ale mediului cu obstacole au un impact negativ semnificativ asupra siguranţei, se aplică următoarele dispoziţii:

(i) AAC limitează privilegiile aprobărilor relevante acordate în temeiul CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT) pentru a exclude operaţiunile cu elicopterul efectuate către şi dinspre zona respectivă şi pentru a elimina zona de pe lista anexată la aprobare în conformitate cu litera (b);

(ii) zona nu se mai califică pentru aprobarea acordată pentru zonele de interes public în temeiul CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT);

(iii) în cazul în care noile obstacole sunt înlăturate, operatorii pot solicita eliberarea sau reeliberarea unei aprobări pentru o operaţiune cu elicopterul în temeiul CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT), pentru zona respectivă;

(iv) AAC nu acordă aprobare în temeiul CAT.POL.H.225 din anexa nr.4 (Partea CAT) pentru o zonă de interes public care a fost exploatată anterior în clasa de performanţă 1, în urma unei modificări a mediului cu obstacole.";

la compartimentul ARO.GEN.302, litera (c) va avea următorul cuprins:

"(c) AAC va evalua rezultatele financiare ale unui operator aerian căruia i-a acordat un certificat de operator aerian sau o autorizaţie pentru operaţiuni comerciale specializate prin solicitarea informaţiilor pertinente. Operatorul aerian furnizează AAC, în termen de 150 de zile următoare anului precedent de gestiune, un pachet de documente, care cuprinde:

1. o copie a situaţiilor financiare anuale pentru anul anterior de gestiune, în funcţie de categoria entităţii şi de necesităţile informaţionale ale acesteia;

2. o copie a celui mai recent raport managerial intern, care să conţină o prezentare detaliată a tuturor activităţilor economice desfăşurate pe o perioadă de 12 luni;

Ţinând cont de criteriile de atribuire a categoriei entităţilor indicate la art.4 din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), categoria entităţilor:

- micro şi mici vor prezenta nota explicativă la situaţiile financiare individuale, în conformitate cu art.22 din Legea nr.287/2017;

- mijlocii, mari şi de interes public vor prezenta nota explicativă la situaţiile financiare individuale şi raportul conducerii, în conformitate cu art.22 şi, respectiv, art.23 din Legea nr.287/2017;

3. copia raportului de audit privind situaţiile financiare pentru perioada de gestiune precedentă, în conformitate cu art.32 din Legea nr.287/2017 pentru entităţile mijlocii, mari şi de interes public, precum şi pentru alte entităţi, conform cadrului normativ aplicabil;

4. dovada că operatorul aerian nu are datorii cu termen de achitare depăşit, obligaţii de plată al căror termen de achitare a depăşit 12 luni faţă de agenţii aeronautici, pentru perioada recentă în care se prezintă pachetul de documente;

5. copia contractului (contractelor) de asigurare şi a certificatului/poliţei (certificatelor/poliţelor) de asigurare pentru răspunderea civilă faţă de pasageri, bagaje şi mărfuri, precum şi pentru răspunderea civilă faţă de părţi terţe, încheiate cu respectarea prevederilor cadrului normativ aplicabil, pentru perioada recentă în care se prezintă pachetul de documente.";

e) anexa nr.3:

la compartimentul ORO.FC.100:

litera (d) va avea următorul cuprins:

"(d) Un membru al echipajului de zbor poate fi eliberat în timpul zborului de sarcinile sale la comenzi de către un alt membru al echipajului de zbor calificat corespunzător.";

se completează cu litera (f) cu următorul cuprins:

"(f) Cerinţe specifice pentru operaţiunile cu elicoptere.

Dacă elicopterul este operat cu un echipaj format din doi piloţi, fiecare pilot trebuie fie:

1. să deţină un certificat de absolvire a unui curs de cooperare în echipaj multiplu (MCC) pe elicoptere, în conformitate cu Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.204/2020 (în continuare – Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă); fie

2. să fi efectuat cel puţin 500 de ore timp de zbor ca pilot în operaţiuni multipilot.";

compartimentul ORO.FC.105 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.105 Desemnarea ca pilot comandant/comandant

(a) În conformitate cu punctul 32 din anexa nr.3 la Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017, un pilot din echipajul de zbor, calificat ca pilot comandant, în conformitate cu anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă, este desemnat de operator ca pilot comandant sau, pentru operaţiunile de transport aerian comercial, comandant.

(b) Operatorul desemnează un membru al echipajului de zbor să îndeplinească funcţia de pilot comandant/comandant numai dacă se aplică următoarele condiţii:

1. membrul echipajului de zbor are nivelul minim de experienţă specificat în manualul de operaţiuni;

2. membrul echipajului de zbor cunoaşte în mod adecvat ruta sau zona vizată de zbor şi aerodromurile, inclusiv aerodromurile de rezervă, instalaţiile şi procedurile care urmează să fie utilizate;

3. în cazul operaţiunilor cu echipaj multiplu, membrul echipajului de zbor a urmat un curs de comandă al unui operator dacă trece de la copilot la pilot comandant/comandant.

(c) În cazul operaţiunilor comerciale cu avioane şi elicoptere, pilotul comandant/comandantul sau pilotul căruia i-a fost delegată desfăşurarea unui zbor a urmat în prealabil pregătirea iniţială de familiarizare cu ruta sau cu zona vizată de zbor şi cu aerodromurile, instalaţiile şi procedurile care urmează să fie utilizate şi îşi menţine aceste cunoştinţe după cum urmează:

1. valabilitatea cunoştinţelor referitoare la aerodrom se menţine efectuând cel puţin o dată operaţiuni pe aerodromul respectiv în decursul unei perioade de 12 luni calendaristice;

2. cunoştinţele referitoare la rută sau la zonă se menţin prin operarea cel puţin o dată pe ruta sau în zona respectivă în decursul a 36 de luni. În plus, este necesară o pregătire de reîmprospătare a cunoştinţelor privind ruta sau zona în cazul în care nu operează pe o rută sau într-o zonă timp de 12 luni în decursul perioadei de 36 de luni.

(d) În pofida dispoziţiilor literei (c), în cazul operaţiunilor în condiţii VFR pe timp de zi, cu avioane şi cu elicoptere din clasele de performanţă B şi C, pregătirea de familiarizare privind ruta şi aerodromurile poate fi înlocuită cu pregătirea de familiarizare privind zona.";

compartimentul ORO.FC.125 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.125 Pregătirea pentru diferenţe şi pregătirea de familiarizare privind echipamentele şi procedurile

(a) Membrii echipajului de zbor urmează cursuri de pregătire pentru diferenţe sau de familiarizare atunci când acest lucru este prevăzut în anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă.

(b) Membrii echipajului de zbor urmează cursuri de pregătire privind echipamentele şi procedurile atunci când se schimbă echipamentul sau procedurile şi sunt necesare cunoştinţe suplimentare cu privire la tipurile sau la variantele operate în acel moment.

(c) Manualul de operaţiuni specifică momentul în care este necesară o astfel de pregătire pentru diferenţe sau de familiarizare, sau o pregătire pregătire privind echipamentele sau procedurile.";

la compartimentul ORO.FC.130, litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Fiecare membru al echipajului de zbor urmează, în fiecare an, o pregătire periodică în zbor şi la sol relevantă pentru tipul sau varianta respectivă, precum şi pentru echipamentul aferent al aeronavei pe care operează, inclusiv o pregătire privind amplasarea şi utilizarea tuturor echipamentelor de urgenţă şi de siguranţă de la bordul aeronavei.";

compartimentul ORO.FC.140 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.140 Operarea pe mai multe tipuri sau variante

(a) Membrii echipajului de zbor care operează pe mai mult de un tip sau o variantă de aeronavă respectă cerinţele prevăzute în prezenta subparte pentru fiecare tip sau variantă, cu excepţia cazului în care, pentru tipurile sau variantele de aeronave relevante, sunt definite credite legate de cerinţele privind pregătirea, verificarea şi experienţa recentă în partea obligatorie a datelor privind conformitatea operaţională, instituite în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.468/2019.

(b) Operatorul poate defini grupuri de tipuri de elicoptere monomotor. O verificare a competenţei efectuată de operator este valabilă pentru toate celelalte tipuri din cadrul grupului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

1. grupul fie include numai elicoptere monomotor cu turbină, operate în condiţii VFR, fie include numai elicoptere monomotor cu cilindri, operate în condiţii VFR;

2. pentru operaţiunile CAT, se efectuează cel puţin două verificări ale competenţei efectuate de operator per tip, în cadrul unui ciclu de 3 ani.

(c) Pentru operaţiunile specializate, elementele pregătirii pentru aeronave/FSTD şi ale verificării competenţei efectuată de operator, care acoperă aspectele relevante asociate cu sarcina specializată şi care nu sunt legate de tipul sau de grupul de tipuri, pot fi creditate celorlalte grupuri sau tipuri, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de operator.

(d) Pentru operaţiunile cu mai multe tipuri sau variante de elicopter care sunt utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni similare, dacă verificările în zbor de linie se rotesc între tipuri sau variante, fiecare verificare în zbor de linie revalidează verificarea în zbor de linie pentru celelalte tipuri sau variante de elicoptere.

(e) Pentru operarea pe mai mult de un tip sau o variantă, în manualul de operaţiuni se specifică proceduri corespunzătoare şi orice restricţii operaţionale.";

la compartimentul ORO.FC.145:

literele (c) şi (d) vor avea următorul cuprins:

"(c) În cazul operaţiunilor CAT, programele de pregătire şi de verificare, inclusiv programa (syllabus) şi utilizarea mijloacelor de realizare a programului, precum echipamente de pregătire sintetică pentru zbor (FSTD) individuale şi alte soluţii de pregătire, trebuie aprobate de AAC.

(d) FSTD utilizat pentru a îndeplini cerinţele din prezenta subparte trebuie să fie calificat în conformitate cu Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă şi trebuie să reproducă, în măsura posibilităţilor, aeronava folosită de operator. Diferenţele dintre FSTD şi aeronavă trebuie descrise şi abordate printr-un instructaj sau un curs de pregătire, după caz.";

se completează cu literele (f) şi (g) cu următorul cuprins:

"(f) Operatorul monitorizează valabilitatea fiecărei pregătiri şi verificări periodice.

(g) Perioadele de valabilitate prevăzute în prezenta subparte se calculează începând de la sfârşitul lunii în care a fost finalizată experienţa recentă, pregătirea sau verificarea.";

la compartimentul ORO.FC.146:

litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) În cazul pregătirii practice şi al celei sintetice pentru zbor, precum şi al verificării şi evaluării aferente, personalul care asigură pregătirea şi desfăşoară verificarea sau evaluarea trebuie să fie calificat în conformitate cu anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă. În plus, personalul care asigură pregătirea şi care desfăşoară verificarea cu privire la operaţiunile specializate trebuie să fie calificat în modul corespunzător pentru operaţiunea relevantă.";

litera (d) va avea următorul cuprins:

"(d) În pofida dispoziţiilor literei (b), evaluarea în zbor de linie a competenţei se efectuează de către un comandant calificat în mod corespunzător, desemnat de operator, care a urmat un program de standardizare în ceea ce priveşte conceptele EBT şi evaluarea competenţelor (evaluatorul în zbor de linie).";

se completează cu literele (e)-(h) cu următorul cuprins:

"(e) În pofida dispoziţiilor literei (b), pregătirea pentru aeronavă/FSTD şi verificarea competenţei efectuată de operator pot fi efectuate de un comandant calificat în modul corespunzător, care deţine un certificat de FI/TRI/SFI şi este desemnat de operator pentru oricare dintre următoarele operaţiuni:

1. operaţiuni CAT cu elicoptere care îndeplinesc criteriile definite la ORO.FC.005 litera (b) punctul 2;

2. operaţiuni CAT cu alte elicoptere decât cele motorizate complexe, pe timp de zi şi pe rute pe care se navighează după repere vizuale terestre;

3. operaţiuni CAT cu avioane din clasa de performanţă B care nu îndeplinesc criteriile definite la ORO.FC.005 litera (b) punctul 1.

(f) În pofida dispoziţiilor literei (b), pregătirea pentru aeronavă/FSTD şi demonstrarea competenţei/verificarea competenţei efectuată de operator pot fi efectuate de un pilot comandant/comandant calificat în modul corespunzător şi desemnat de operator pentru oricare dintre următoarele operaţiuni:

1. operaţiuni specializate;

2. operaţiuni CAT cu avioane care îndeplinesc criteriile definite la ORO.FC.005 litera (b) subpunctul 1.

(g) În pofida dispoziţiilor literei (b), verificarea în zbor de linie poate fi efectuată de un comandant calificat în modul corespunzător şi desemnat de operator.

(h) Operatorul informează AAC cu privire la persoanele desemnate în temeiul literelor (e)-(g).";

la compartimentul ORO.FC.200, litera (d) va avea următorul cuprins:

"(d) Cerinţe specifice pentru operaţiunile cu elicoptere.

Pentru toate operaţiunile cu elicoptere cu o MOPSC mai mare de 19 şi pentru operaţiunile în condiţii IFR cu elicoptere cu o MOPSC mai mare de 9, echipajul de zbor minim este constituit din doi piloţi.";

la compartimentul ORO.FC.202:

partea introductivă va avea următorul cuprins:

"Pentru a putea zbura în condiţii IFR sau pe timp de noapte cu un echipaj de zbor minim format dintr-un singur pilot, trebuie respectate următoarele cerinţe:";

litera (b) se abrogă;

la compartimentul ORO.FC.220:

litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) Odată început un curs de conversie efectuate de operator, membrul echipajului de zbor nu primeşte sarcini de pilotaj pe alt tip sau pe altă clasă de aeronavă până la finalizarea sau încetarea cursului. Membrii echipajului care îşi desfăşoară activitatea doar pe avioane din clasa de performanţă B pot fi repartizaţi pentru zboruri pe alte tipuri de avioane din clasa de performanţă B pe durata cursurilor de conversie, în măsura în care acest lucru este necesar pentru menţinerea operării. Membrii echipajului pot fi repartizaţi pentru zboruri pe elicoptere monomotor în timpul unui curs de conversie efectuat de operator pe un elicopter monomotor, cu condiţia ca pregătirea să nu fie afectată.";

se completează cu litera (f) cu următorul cuprins:

"(f) Dacă există circumstanţe operaţionale, precum solicitarea unui nou AOC sau adăugarea în flotă a unui nou tip sau a unei noi clase de aeronavă, care nu permit operatorului să respecte cerinţele de la litera (d), operatorul poate crea un curs de conversie specific, care să fie utilizat temporar pentru un număr limitat de piloţi.";

compartimentul ORO.FC.230 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.230 Pregătirea şi verificarea periodică

(a) Fiecare membru al echipajului de zbor trebuie să efectueze pregătirea şi verificarea periodică relevante pentru tipul sau varianta respectivă şi pentru echipamentele asociate ale aeronavei pe care operează.

(b) Verificarea competenţei efectuată de operator

1. fiecare membru al echipajului de zbor este supus verificărilor competenţei efectuată de operator ca parte a efectivului normal al echipajului de la bord;

2. dacă membrul echipajului de zbor va trebui să opereze în condiţii IFR, verificarea competenţei efectuată de operator se realizează fără repere vizuale externe, după caz;

3. perioada de valabilitate a unei verificări a competenţei efectuată de operator este de şase luni calendaristice. Pentru operaţiuni în condiţii VFR pe timp de zi cu avioane din clasa de performanţă B, care sunt desfăşurate în cursul unor sezoane ce nu depăşesc opt luni consecutive, este suficientă o singură verificare a competenţei efectuată de operator. Aceasta se efectuează înainte de începerea operaţiunilor CAT.

Fiecare membru al echipajului de zbor efectuează o verificare în zbor de linie pe aeronavă. Perioada de valabilitate a verificării în zbor de linie este de 12 luni calendaristice.

(d) Pregătirea referitoare la echipamentele de urgenţă şi de siguranţă şi verificarea aferentă

Fiecare membru al echipajului de zbor efectuează pregătirea şi verificarea periodică la faţa locului şi utilizează toate echipamentele de urgenţă şi de siguranţă de la bordul aeronavei. Perioada de valabilitate a unei pregătiri şi a unei verificări referitoare la echipamentele de urgenţă şi de siguranţă este de 12 luni calendaristice.

(e) Pregătirea CRM

1. în toate etapele pregătirii periodice sunt integrate elemente CRM;

2. fiecare membru al echipajului de zbor urmează o pregătire CRM modulară specifică. Toate subiectele referitoare la pregătirea CRM sunt parcurse de-a lungul unor sesiuni de pregătire modulare, distribuite cât se poate de uniform pe fiecare perioadă de trei ani.

(f) Fiecare membru al echipajului de zbor urmează o pregătire la sol şi o pregătire pentru zbor pe un FSTD sau pe o aeronavă, ori o pregătire combinată pe un FSTD şi o aeronavă cel puţin o dată la fiecare 12 luni calendaristice.";

compartimentul ORO.FC.235 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.235 Calificarea piloţilor pentru operarea în oricare dintre posturile de pilotaj – avioane

(a) Comandanţii de avioane ale căror sarcini le impun să opereze în oricare dintre posturile de pilotaj şi să îndeplinească sarcinile de copilot sau comandanţii care trebuie să îndeplinească sarcini de pregătire sau de verificare trebuie să efectueze o pregătire şi o verificare suplimentare, pentru a se asigura faptul că sunt competenţi în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurilor normale, anormale şi de urgenţă relevante din oricare dintre cele două posturi de pilotaj. Pregătirea şi verificarea se specifică în manualul de operaţiuni. Verificarea poate fi efectuată odată cu verificarea competenţei efectuată de operator, prevăzută la ORO.FC.230 litera (b) sau în programul EBT prevăzut la ORO.FC.231.

(b) Pregătirea şi verificarea suplimentare trebuie să includă cel puţin următoarele:

1. cedarea unui motor în timpul decolării;

2. o apropiere şi o manevră go-around cu un motor inoperant;

3. o aterizare cu un motor inoperant.

(c) Perioada de valabilitate este de 12 luni calendaristice. Pentru operatorii cu un program EBT aprobat, valabilitatea este determinată de temele de evaluare şi de pregătire în conformitate cu ORO.FC.232.

(d) La operarea în postul de pilotaj al copilotului, verificările prevăzute la ORO.FC.230 sau evaluarea şi pregătirea prevăzute la ORO.FC.231 pentru operarea în postul de pilotaj al comandantului trebuie, de asemenea, să fie valabile şi actuale.

(e) Pilotul care înlocuieşte comandantul trebuie să fi demonstrat, în paralel cu verificările competenţei efectuată de operator prevăzute la ORO.FC.230 litera (b) sau cu evaluarea şi pregătirea prevăzute la ORO.FC.231, efectuarea practică de exerciţii şi de proceduri care, în mod obişnuit, nu intră în responsabilitatea sa. În cazurile în care nu sunt diferenţe semnificative între postul de pilotaj din dreapta şi cel din stânga, se poate face practică pe oricare dintre posturile de pilotaj.

(f) Pilotul, altul decât comandantul, care ocupă postul de pilotaj al comandantului trebuie să demonstreze, în paralel cu verificările competenţei efectuate de operator prevăzute la ORO.FC.230 litera (b) sau cu evaluarea şi pregătirea prevăzute la ORO.FC.231, efectuarea practică de exerciţii şi de proceduri ce intră în responsabilitatea comandantului care acţionează în calitate de pilot care monitorizează progresul zborului. În cazurile în care nu sunt diferenţe semnificative între postul de pilotaj din dreapta şi cel din stânga, se poate face practică pe oricare dintre posturile de pilotaj.";

se completează cu compartimentul ORO.FC.236 cu următorul cuprins:

"ORO.FC.236 Calificarea piloţilor pentru operarea în oricare dintre posturile de pilotaj – elicoptere

"(a) Piloţii de elicoptere ale căror sarcini le impun să opereze în oricare dintre posturile de pilotaj trebuie să efectueze o pregătire şi o verificare suplimentare, pentru a se asigura faptul că sunt competenţi în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurilor normale, anormale şi de urgenţă relevante din oricare dintre cele două posturi de pilotaj. Perioada de valabilitate a acestei calificări este de 12 luni calendaristice.

(b) Se consideră că FI sau TRI actuale pe tipul relevant îndeplinesc cerinţa de la litera (a) dacă în ultimele şase luni au desfăşurat o activitate de FI sau TRI pe tipul respectiv şi pe elicopter.";

la compartimentul ORO.FC.240:

litera (b) se abrogă;

litera (c) va avea următorul cuprins:

"(c) Litera (a) nu se aplică operaţiunilor cu avioane din clasa de performanţă B dacă acestea se limitează la clasele de avioane cu motoare cu piston cu un singur pilot, în condiţii VFR pe timp de zi.";

la compartimentul ORO.FC.A.245:

litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Operatorul de avioane cu o experienţă corespunzătoare poate înlocui una sau mai multe dintre următoarele cerinţe de pregătire şi de verificare aplicabile echipajului de zbor, cu un program alternativ de pregătire şi de verificare (ATQP) aprobat de AAC:

1. cerinţele stabilite la SPA.LVO.120 privind pregătirea şi calificările echipajului de zbor;

2. cerinţele stabilite la ORO.FC.220 privind pregătirea de conversie şi verificarea aferentă;

3. cerinţele stabilite la ORO.FC.125 privind pregătirea pentru diferenţe şi pregătirea de familiarizare, precum şi privind echipamentele şi procedurile;

4. cerinţele stabilite la ORO.FC.205 privind cursul de comandă;

5. cerinţele stabilite la ORO.FC.230 privind pregătirea şi verificarea periodică;

6. cerinţele stabilite la ORO.FC.240 privind operarea pe mai multe tipuri sau variante.";

literele (d) şi (e) vor avea următorul cuprins:

"(d) În plus faţă de verificările impuse de ORO.FC.230 şi de FCL.060 din anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă, fiecare membru al echipajului de zbor trebuie să se supună unei evaluări orientate pe zborul de linie (LOE), efectuate pe un FSTD. Perioada de valabilitate a unei evaluări este de 12 luni calendaristice. LOE este finalizată atunci când sunt îndeplinite condiţiile de mai jos:

1. programa LOE este finalizată;

2. membrul echipajului de zbor a demonstrat un nivel acceptabil de performanţă.

(e) După doi ani de operare pe baza unui ATQP aprobat, operatorul poate extinde, cu aprobarea AAC, perioadele de valabilitate ale verificărilor menţionate la ORO.FC.230, după cum urmează:

1. verificarea competenţei efectuată de operator, la 12 luni calendaristice;

2. verificarea în zbor de linie, la 24 de luni calendaristice;

3. verificarea referitoare la echipamentele de urgenţă şi de siguranţă, la 24 de luni calendaristice, cât se poate de uniform pe fiecare perioadă de trei ani;

se completează cu literele (f) şi (g) cu următorul cuprins:

"(f) Fiecare membru al echipajului de zbor urmează o pregătire CRM modulară specifică. Toate subiectele pregătirii CRM sunt parcurse de-a lungul unor sesiuni de pregătire modulare, distribuite uniform pe durata a trei ani.

(g) Programul ATQP include 48 de ore pe un FSTD pentru fiecare membru al echipajului de zbor, distribuite uniform de-a lungul unui program de 3 ani. Operatorul poate reduce numărul de ore FSTD, dar nu la mai puţin de 36 de ore, cu condiţia să demonstreze că nivelul de siguranţă atins este echivalent cu cel al programului pe care îl poate înlocui ATQP, în conformitate cu litera (a).";

la compartimentul ORO.FC.H.250:

punctul 1 de la litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Titularii unui CPL(H) (elicoptere) acţionează drept comandanţi în operaţiuni CAT pe un elicopter cu un singur pilot numai dacă:

1. atunci când operează în condiţii IFR, ei au minimum 700 de ore de timp total de zbor pe elicoptere, dintre care 300 de ore în funcţia de pilot comandant. Timpul total de zbor pe elicoptere trebuie să includă 100 de ore în condiţii IFR. Până la 50 de ore de timp instrumental efectuate în cadrul unei calificări FFS(H) de nivel B sau FTD de nivel 3 sau la un nivel superior de calificare pentru pregătirea instrumentală pot fi creditate pentru atingerea acestor 100 de ore. Cele 300 de ore în funcţia de pilot comandant pot fi înlocuite cu ore de zbor în funcţia de copilot într-un sistem de echipaj multipilot stabilit, prevăzut în manualul de operaţiuni, echivalându-se două ore de timp de zbor în calitate de copilot cu o oră de timp de zbor ca pilot comandant;";

se completează cu compartimentele ORO.FC.320 şi ORO.FC.325 cu următorul cuprins:

"ORO.FC.320 Pregătirea de conversie şi verificarea aferentă efectuată de operator

Cursul de conversie efectuat de operator trebuie să includă o verificare a competenţei efectuată de operator.

ORO.FC.325 Pregătirea şi verificarea referitoare la echipamente şi la proceduri

Dacă un membru al echipajului de zbor participă la o pregătire referitoare la echipamente şi la proceduri care necesită pregătire pe un FSTD corespunzător sau pe aeronava respectivă, în ceea ce priveşte procedurile standard de operare legate de o operaţiune specializată, membrul echipajului de zbor este supus unei verificări a competenţei efectuată de operator.";

compartimentul ORO.FC.330 va avea următorul cuprins:

"ORO.FC.330 Pregătirea periodică şi verificarea aferentă – verificarea competenţei efectuată de operator

(a) Fiecare membru al echipajului de zbor efectuează o pregătire şi verificări ale competenţei efectuate de operator periodice. În cazul operaţiunilor specializate, pregătirea şi verificarea periodică acoperă aspectele relevante asociate cu sarcinile specializate descrise în manualul de operaţiuni.

(b) Se acordă atenţia necesară în cazul în care operaţiunile se desfăşoară în condiţii IFR sau pe timp de noapte.

la compartimentul ORO.TC.110:

litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) În urma finalizării pregătirii iniţiale, a pregătirii de conversie oferite de operator şi a pregătirii pentru diferenţe, precum şi în urma oricăror zboruri de familiarizare necesare, fiecare membru al personalului tehnic trebuie să susţină o verificare pentru a-şi demonstra competenţa de a executa procedurile normale şi de urgenţă.";

se completează cu literele (d) şi (e) cu următorul cuprins:

"(d) Verificările ulterioare pregătirii de conversie oferite de operator şi oricăror zboruri de familiarizare necesare au loc înainte ca membrul personalului tehnic să îşi desfăşoare activitatea ca membru al personalului tehnic necesar în operaţiuni HEMS, HHO sau NVIS.

(e) Verificarea susţinută de către membrul echipajului tehnic, pentru a-şi demonstra competenţa de a executa procedurile normale şi de urgenţă, este valabilă 12 luni calendaristice.";

compartimentul ORO.TC.130 va avea următorul cuprins:

"ORO.TC.130 Zborurile de familiarizare

În cazul în care pregătirea de conversie oferită de operator nu include pregătirea pe o aeronavă/un FSTD, fiecare membru al echipajului tehnic trebuie să efectueze zboruri de familiarizare.";

la subpartea LS 0015 (a) Cerinţe generale, se abrogă punctul (4);

f) anexa nr.4:

compartimentul CAT.GEN.MPA.100 va avea următorul cuprins:

"CAT.GEN.MPA.100 Responsabilităţile echipajului

(a) Membrul echipajului este responsabil de executarea corespunzătoare a sarcinilor sale, care sunt:

1. legate de siguranţa aeronavei şi a ocupanţilor acesteia;

2. specificate în instrucţiunile şi în procedurile din manualul de operaţiuni.

(b) Membrul echipajului trebuie:

1. să raporteze comandantului orice pană, cedare, funcţionare necorespunzătoare sau defectare care, în opinia sa, ar putea afecta starea de navigabilitate sau operarea în siguranţă a aeronavei, inclusiv a sistemelor de urgenţă, dacă nu au fost raportate deja de un alt membru al echipajului;

2. să raporteze comandantului orice incident care a pus sau ar fi putut pune în pericol siguranţa operării, dacă nu a fost raportat deja de un alt membru al echipajului;

3. să respecte cerinţele relevante ale sistemelor de raportare a evenimentelor stabilite de operator;

4. să respecte toate limitările timpului de zbor şi de serviciu (FTL) şi cerinţele de odihnă aplicabile activităţilor sale;

5. dacă îndeplineşte sarcini pentru mai mult de un operator:

(i) să îşi menţină la zi evidenţele individuale privind timpul de zbor şi de serviciu şi perioadele de odihnă, astfel cum se menţionează în cerinţele FTL aplicabile;

(ii) să pună la dispoziţia fiecărui operator datele necesare pentru programarea activităţilor în conformitate cu cerinţele FTL aplicabile;

(iii) să pună la dispoziţia fiecărui operator datele necesare privind operaţiunile pe mai mult de un tip sau o variantă.

1. atunci când se află sub influenţa unor substanţe psihoactive sau când este inapt din cauza unei vătămări corporale, a oboselii, a acţiunii unor medicamente, a unei boli sau în alte asemenea cazuri;

2. dacă nu a trecut o perioadă de timp rezonabilă de la scufundarea la mare adâncime sau în urma unei donări de sânge;

3. dacă nu sunt îndeplinite cerinţele medicale aplicabile;

4. dacă are dubii în ceea ce priveşte capacitatea de a-şi îndeplini sarcinile atribuite; sau

5. dacă ştie sau suspectează că suferă de oboseală, astfel cum se menţionează la punctul 26 din anexa nr.3 la Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 sau dacă se simte inapt(ă) din alte motive, într-o aşa măsură încât zborul poate fi pus în pericol.";

compartimentul CAT.GEN.MPA.210 va avea următorul cuprins:

"CAT.GEN.MPA.210 Localizarea unei aeronave aflate în pericol – avioane

Începând cu 1 ianuarie 2025, următoarele avioane trebuie să fie echipate cu mijloace robuste şi automate de determinare cu precizie, în urma unui accident în care avionul este grav avariat, a poziţiei punctului de încetare a zborului:

1. toate avioanele cu o MCTOM mai mare de 27 000 kg şi cu o MOPSC de peste 19 locuri, al căror certificat de navigabilitate individual a fost eliberat prima dată la 1 ianuarie 2024 sau după această dată;

2. toate avioanele cu o MCTOM mai mare de 45 500 kg, al căror certificat de navigabilitate individual a fost eliberat prima dată la 1 ianuarie 2024 sau după această dată.";

se completează cu compartimentul CAT.OP.MPA.101 cu următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.101 Verificarea şi calarea altimetrelor

(a) Operatorul stabileşte proceduri pentru verificarea altimetrelor înainte de fiecare plecare.

(b) Operatorul stabileşte proceduri pentru calarea altimetrelor pentru toate fazele de zbor, ţinând cont de procedurile stabilite de statul aerodromului sau de statul spaţiului aerian, dacă este cazul.";

compartimentul CAT.OP.MPA.107 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.107 Aerodrom adecvat

Operatorul consideră un aerodrom ca fiind adecvat dacă, la momentul prevăzut pentru utilizare, acesta este disponibil şi echipat cu serviciile auxiliare necesare, precum servicii de trafic aerian (ATS), iluminare suficientă, comunicaţii, raportare meteorologică, sisteme de navigaţie şi servicii de urgenţă.";

compartimentul CAT.OP.MPA.110 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.110 Minime de operare pe aerodrom

(a) Operatorul stabileşte minimele de operare pe aerodrom pentru fiecare aerodrom de plecare, de destinaţie sau de rezervă care este planificat a fi utilizat, pentru a asigura separarea aeronavei de teren şi de obstacole şi pentru a reduce riscul pierderii reperelor vizuale în timpul segmentului de zbor la vedere al operaţiunilor de apropiere instrumentală.

(b) Metoda utilizată pentru stabilirea minimelor de operare pe aerodrom trebuie să ţină seama de elementele următoare:

1. tipul, performanţa şi caracteristicile de maniabilitate ale aeronavei;

2. echipamentele disponibile pe aeronavă pentru navigaţie, pentru găsirea reperelor vizuale şi/sau pentru controlul traiectoriei de zbor în timpul decolării, al apropierii, al aterizării, precum şi al apropierii ratate;

3. toate condiţiile sau limitările menţionate în manualul de zbor al aeronavei (AFM);

4. experienţa operaţională relevantă a operatorului;

5. dimensiunile şi caracteristicile pistelor/FATO care pot fi selectate în vederea utilizării;

6. adecvarea şi performanţa infrastructurii şi mijloacelor vizuale şi nevizuale disponibile;

7. altitudinea/înălţimea de trecere peste obstacole (OCA/H) pentru IAP;

8. obstacolele din zonele de urcare şi marjele de trecere liberă necesare;

9. componenţa, competenţa şi experienţa echipajului de zbor;

10. IAP;

11. caracteristicile aerodromului şi serviciile de navigaţie aeriană (ANS) disponibile;

12. toate minimele care este posibil să fie promulgate de statul aerodromului;

13. condiţiile prevăzute în specificaţiile privind operaţiunile, inclusiv orice aprobări specifice pentru operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (LVO) sau pentru operaţiuni cu credite operaţionale;

14. orice caracteristici nestandardizate ale aerodromului, ale IAP sau ale mediului înconjurător.

(d) Metoda utilizată de operator pentru stabilirea minimelor de operare pe aerodrom şi orice modificare a metodei respective trebuie aprobate de AAC.";

compartimentul CAT.OP.MPA.115 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.115 Tehnica de apropiere – avioane

(a) Toate operaţiunile de apropiere se efectuează ca operaţiuni de apropiere stabilizate, cu excepţia cazului în care AAC aprobă o procedură diferită pentru o apropiere anume spre o pistă anume.

(b) Tehnica apropierii finale prin coborâre continuă (CDFA) se utilizează pentru operaţiunile de apropiere care folosesc proceduri de apropiere de neprecizie (NPA), cu excepţia pistelor anume pentru care AAC a aprobat o altă tehnică de zbor.";

compartimentul CAT.OP.MPA.245 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.245 Condiţii meteorologice – toate aeronavele

(a) În cazul zborurilor IFR, comandantul:

1. iniţiază zborul sau

2. continuă zborul dincolo de punctul de la care se aplică un plan de zbor ATS revizuit în cazul unei replanificări în timpul zborului, numai atunci când sunt disponibile informaţii care indică faptul că, la momentul sosirii, condiţiile meteorologice prevăzute la aerodromul (aerodromurile) de destinaţie şi/sau de rezervă necesar(e) sunt conforme cu minimele pentru planificarea zborului sau superioare acestora.

(b) În cazul zborurilor IFR, comandantul continuă zborul spre aerodromul de destinaţie planificat numai atunci când cele mai recente informaţii disponibile indică faptul că, la ora estimată de sosire, condiţiile meteorologice la aerodromul de destinaţie sau la cel puţin un aerodrom de rezervă la destinaţie sunt egale cu minimele de operare aplicabile pe aerodrom sau superioare acestora.

(c) În cazul zborurilor VFR, comandantul nu iniţiază zborul decât dacă rapoartele şi/sau prognozele meteorologice corespunzătoare indică faptul că, de-a lungul acelei părţi a rutei pe care urmează să se zboare în condiţii VFR, condiţiile meteorologice vor fi, la momentul corespunzător, egale cu limitele VFR sau superioare acestora.";

compartimentul CAT.OP.MPA.246 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.246 Condiţii meteorologice – avioane

În plus faţă de dispoziţiile de la CAT.OP.MPA.245, în cazul zborurilor IFR cu avioane, comandantul continuă zborul dincolo de:

(a) punctul de decizie, atunci când se foloseşte procedura pentru rezerva operaţională de combustibil/energie redusă (RCF) sau

(b) punctul de ne-întoarcere, atunci când se foloseşte procedura aerodromului izolat;

numai atunci când sunt disponibile informaţii care indică faptul că, la momentul sosirii, condiţiile meteorologice prevăzute la aerodromul (aerodromurile) de destinaţie şi/sau de rezervă necesar(e) sunt conforme cu minimele de operare aplicabile pe aerodrom sau superioare acestora.";

la compartimentul CAT.OP.MPA.247, litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) În cazul zborurilor cu elicopterul în condiţii VFR deasupra întinderilor de apă, fără a vedea ţărmul, comandantul nu trebuie să iniţieze decolarea decât dacă rapoartele şi/sau prognozele meteorologice corespunzătoare indică faptul că plafonul va fi situat la mai mult de 600 ft pe timp de zi sau 1 200 ft pe timp de noapte.";

compartimentul CAT.OP.MPA.265 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.265 Condiţii de decolare

Înainte de a iniţia decolarea, comandantul trebuie să se asigure că:

(a) condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica decolarea şi plecarea în condiţii de siguranţă;

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu următoarele elemente:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul CAT.OP.MPA.300 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.300 Condiţii de apropiere şi de aterizare

Înainte de a iniţia o operaţiune de apropiere, comandantul trebuie să se asigure că:

(a) condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica efectuarea în condiţii de siguranţă a unei apropieri, a unei aterizări sau a unei manevre go-around în condiţii de siguranţă, având în vedere informaţiile privind performanţa cuprinse în manualul de operaţiuni;

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu toate elementele următoare:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul CAT.OP.MPA.305 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.305 Iniţierea şi continuarea apropierii

(a) În cazul avioanelor, dacă vizibilitatea raportată (VIS) sau RVR de control aferentă pistei care urmează să fie utilizată pentru aterizare este mai mică decât minima aplicabilă, o operaţiune de apropiere instrumentală nu trebuie continuată:

1. dincolo de un punct în care avionul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în segmentul de apropiere finală (FAS), dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

(b) În cazul elicopterelor, dacă RVR raportată este mai mică de 550 m şi RVR de control aferentă pistei care urmează să fie utilizată pentru aterizare este mai mică decât minima aplicabilă, o operaţiune de apropiere instrumentală nu trebuie continuată:

1. dincolo de un punct în care elicopterul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în FAS, dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

(c) Dacă reperul vizual necesar nu este stabilit, se execută o apropiere întreruptă la DA/H sau MDA/H, sau înainte de aceasta.

(d) Dacă reperul vizual necesar nu este menţinut după DA/H sau MDA/H, se execută imediat o manevră go-around.

(e) În pofida dispoziţiilor literei (a), în cazul în care nu se raportează nicio RVR, iar VIS raportată este mai mică decât minima aplicabilă, dar CMV este mai mare sau egală cu minima aplicabilă, apropierea instrumentală poate fi continuată până la DA/H sau MDA/H.";

compartimentul CAT.OP.MPA.310 va avea următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.310 Proceduri operaţionale – înălţimea de trecere a pragului – avioane

Operatorul stabileşte proceduri operaţionale menite să asigure faptul că un avion care efectuează operaţiuni de apropiere instrumentală 3D trece pragul pistei cu o marjă de siguranţă, în configuraţia şi cu atitudinea de aterizare.";

se completează cu compartimentul CAT.OP.MPA.312 cu următorul cuprins:

"CAT.OP.MPA.312 Operaţiuni EFVS 200

(a) Un operator care intenţionează să efectueze operaţiuni EFVS 200 se asigură că:

1. aeronava este certificată pentru operaţiunile avute în vedere;

2. se folosesc numai piste, FATO şi IAP adecvate pentru operaţiuni EFVS;

3. membrii echipajului de zbor au competenţa de a efectua operaţiunea avută în vedere şi este stabilit un program de pregătire şi de verificare a membrilor echipajului de zbor şi a personalul relevant implicat în pregătirea zborului;

4. sunt stabilite proceduri de operare;

5. toate informaţiile relevante sunt documentate în lista echipamentului minim (MEL);

6. toate informaţiile relevante sunt documentate în programul de întreţinere;

7. sunt realizate evaluări ale siguranţei şi se stabilesc indicatori de performanţă pentru a monitoriza nivelul de siguranţă al operaţiunii;

8. minimele de operare pe aerodrom ţin cont de capacitatea sistemului utilizat.

(b) Operatorul nu efectuează operaţiuni EFVS 200 atunci când efectuează LVO.

(c) În pofida dispoziţiilor literei (a) punctul 1, operatorul poate utiliza EVS-uri care îndeplinesc criteriile minime pentru a efectua operaţiuni EFVS 200, cu condiţia ca acest lucru să fie aprobat de AAC.";

la compartimentul CAT.POL.A.215, punctul 3 de la litera (c) va avea următorul cuprins:

"3. Largarea combustibilului este admisă în măsura în care permite ajungerea, cu rezervele de combustibil impuse, la aerodromul unde se presupune că va ateriza avionul după cedarea motorului, în conformitate cu CAT.OP.MPA.181, adecvat ca aerodrom de rezervă, cu condiţia aplicării unei proceduri sigure.";

la compartimentul CAT.POL.A.230, litera (e) va avea următorul cuprins:

"(e) Pentru expedierea avionului, acesta trebuie să aterizeze:

1. pe pista cea mai favorabilă, în atmosferă calmă;

2. pe pista cu cea mai mare probabilitate de a fi atribuită pentru aterizare, luând în considerare viteza şi direcţia probabile ale vântului, caracteristicile de manevrare ale avionului la sol şi alte condiţii, cum ar fi mijloacele de aterizare şi terenul.";

la compartimentul CAT.POL.A.235, litera (e) va avea următorul cuprins:

"(e) Pentru expedierea avionului, acesta trebuie să aterizeze:

1. pe pista cea mai favorabilă, în atmosferă calmă;

2. pe pista cu cea mai mare probabilitate de a fi atribuită pentru aterizare, luând în considerare viteza şi direcţia probabile ale vântului şi caracteristicile de manevrare ale avionului la sol şi alte condiţii, cum ar fi mijloacele de aterizare şi terenul.";

la compartimentul CAT.POL.A.415, litera (e) va avea următorul cuprins:

"(e) Largarea combustibilului este admisă în măsura în care permite ajungerea, cu rezervele de combustibil impuse, la aerodromul unde se presupune că va ateriza avionul după cedarea motorului, în conformitate cu CAT.OP.MPA.181, adecvat ca aerodrom de rezervă, cu condiţia aplicării unei proceduri sigure.";

la compartimentul CAT.POL.H.215:

litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Masa elicopterului şi traiectoria de zbor în toate punctele de pe rută, cu un motor inoperant şi în condiţiile meteorologice prevăzute pentru zbor, trebuie să permită conformarea cu oricare dintre următoarele puncte:

(1) atunci când se intenţionează ca, în orice moment, zborul să fie efectuat fără contact vizual cu suprafaţa, masa elicopterului trebuie să permită o rată de urcare de cel puţin 50 ft/minut cu motorul critic inoperant, la o altitudine de cel puţin 300 m (1 000 ft) sau cu 600 m (2 000 ft) în zone muntoase, deasupra solului şi a tuturor obstacolelor întâlnite pe rută;

(2) dacă se intenţionează ca zborul să fie executat fără contact vizual cu suprafaţa, traiectoria de zbor trebuie să permită elicopterului continuarea zborului de la altitudinea de croazieră până la o înălţime de 300 m (1 000 ft) deasupra unui loc de aterizare în care poate fi efectuată o aterizare în conformitate cu punctul CAT.POL.H.220; traiectoria de zbor depăşeşte pe verticală, cu cel puţin 300 m (1 000 ft) sau cu 600 m (2 000 ft) în zone muntoase, solul şi toate obstacolele întâlnite pe rută. Pot fi folosite tehnici de coborâre progresivă;

(3) dacă se intenţionează ca zborul să fie executat în VMC având contact vizual cu suprafaţa, traiectoria de zbor permite elicopterului să continue zborul de la altitudinea de croazieră până la o înălţime de 300 m (1 000 ft) deasupra zonei de aterizare pe care se poate efectua o aterizare în conformitate cu CAT.POL.H.220, fără a zbura, în niciun moment al zborului, sub altitudinea minimă corespunzătoare de zbor. Trebuie luate în considerare obstacolele care se află la distanţă de fiecare parte laterală a rutei, astfel cum se specifică în scopul determinării altitudinii minime de zbor în condiţii VFR.";

litera (c) se abrogă;

la compartimentul CAT.POL.H.225:

punctul 1 de la litera (a) va avea următorul cuprins:

"1. zona a fost stabilită ca zonă de interes public înainte de 1 iulie 2002 sau zona a fost stabilită ca zonă de interes public înainte de 28 octombrie 2014 şi o derogare de la această literă, a fost acordată de AAC în temeiul punctului 28 din Regulament înainte de 14 iunie 2023;";

litera (c) va avea următorul cuprins:

"(c) Manualul de operaţiuni trebuie să conţină, pentru fiecare PIS, următoare elemente: o diagramă sau o fotografie adnotată care prezintă principalele aspecte, dimensiunile, neconformitatea cu cerinţele privind clasa de performanţă 1, principalele pericole şi planul pentru situaţii de urgenţă în caz de incidente.";

se completează cu litera (d) cu următorul cuprins:

"(d) Operatorul actualizează informaţiile prevăzute la litera (c) şi notifică AAC despre orice modificare a acestora. Atunci când operaţiunile se desfăşoară într-un alt stat, operatorul notifică, de asemenea, autoritatea statului respectiv.";

la compartimentul CAT.POL.H.420 litera (b), punctele 1, 3 şi 4 vor avea următorul cuprins:

"1. să efectueze numai operaţiunile menţionate la litera (a), în zonele şi în condiţiile specificate în aprobare";

"3. să justifice faptul că limitările respectivului elicopter sau alte aspecte justificabile împiedică utilizarea criteriilor de performanţă corespunzătoare;

4. să obţină aprobarea în conformitate cu punctul CAT.POL.H.305 litera (b).";

g) anexa nr.5:

titlul subpărţii E va avea următorul cuprins:

"SUBPARTEA E

OPERAŢIUNI ÎN CONDIŢII DE VIZIBILITATE REDUSĂ (LVO)

ŞI OPERAŢIUNI CU CREDITE OPERAŢIONALE";

compartimentul SPA.LVO.100 va avea următorul cuprins:

"SPA.LVO.100 Operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă şi operaţiuni cu credite operaţionale

Operatorul efectuează următoarele operaţiuni numai dacă sunt aprobate de AAC:

(a) operaţiuni la decolare în condiţii de vizibilitate cu o RVR de sub 400 m;

(b) operaţiuni de apropiere instrumentală în condiţii de vizibilitate redusă;

(c) operaţiuni cu credite operaţionale, cu excepţia operaţiunilor EFVS 200, care nu fac obiectul unei aprobări specifice.";

compartimentul SPA.LVO.105 va avea următorul cuprins:

"SPA.LVO.105 Criterii pentru aprobarea specifică

Pentru a obţine o aprobare specifică, în conformitate cu SPA.LVO.100, operatorul trebuie să demonstreze că:

(a) în cazul operaţiunilor de apropiere în condiţii de vizibilitate redusă, al operaţiunilor LVTO cu o RVR mai mică de 125 m şi al operaţiunilor cu credite operaţionale, aeronava a fost certificată pentru operaţiunile avute în vedere;

(b) membrii echipajului de zbor au competenţa de a efectua operaţiunea avută în vedere şi a fost stabilit un program de pregătire şi de verificare a membrilor echipajului de zbor şi a personalului relevant implicat în pregătirea zborului, în conformitate cu SPA.LVO.120;

(d) au fost efectuate toate modificările relevante ale listei echipamentului minim (MEL);

(e) au fost efectuate toate modificările relevante ale programului de întreţinere;

(f) au fost stabilite proceduri pentru a se asigura faptul că aerodromurile, inclusiv procedurile de zbor instrumental, sunt adecvate pentru operaţiunile avute în vedere, în conformitate cu SPA.LVO.110;

(g) pentru operaţiunile avute în vedere, s-a realizat o evaluare a siguranţei şi au fost stabiliţi indicatori de performanţă pentru monitorizarea nivelului de siguranţă.";

compartimentul SPA.LVO.110 va avea următorul cuprins:

"SPA.LVO.110 Cerinţe legate de aerodrom, inclusiv proceduri de zbor instrumental

Operatorul se asigură că pentru LVO şi pentru operaţiunile cu credite operaţionale se folosesc numai aerodromuri, inclusiv proceduri de zbor instrumental, adecvate pentru operaţiunile avute în vedere.";

compartimentul SPA.LVO.115 se abrogă;

compartimentul SPA.LVO.120 va avea următorul cuprins:

"SPA.LVO.120 Competenţa echipajului de zbor

(a) Operatorul se asigură că echipajul de zbor are competenţa de a desfăşura operaţiunile avute în vedere.

(b) Operatorul se asigură că fiecare membru al echipajului de zbor finalizează cu succes pregătirea şi verificarea pentru toate tipurile de LVO şi de operaţiuni cu credite operaţionale pentru care a fost acordată o aprobare. Pregătirea şi verificarea trebuie:

1. să includă pregătirea şi verificarea iniţială şi cea periodică;

2. să includă proceduri pentru situaţii normale, anormale şi de urgenţă;

3. să fie adaptate la tipul de tehnologii utilizate în operaţiunile avute în vedere;

4. să ţină seama de riscurile legate de factorul uman care sunt asociate cu operaţiunile avute în vedere.

(d) Pregătirea şi verificarea se efectuează de către personal calificat. În cazul pregătirii practice şi al celei sintetice pentru zbor, precum şi al verificării aferente, personalul care asigură pregătirea şi desfăşoară verificările trebuie să fie calificat în conformitate cu anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă.";

la compartimentul SPA.NVIS.110, litera (e) va avea următorul cuprins:

"(e) Toţi ochelarii de vedere pe timp de noapte, necesari pentru un zbor NVIS, trebuie să fie din aceeaşi clasă de filtre şi să asigure o acuitate vizuală echivalentă, într-o măsură suficientă.";

la compartimentul SPA.NVIS.120, litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Nu se desfăşoară operaţiuni sub minimele meteorologice pentru tipul de operaţiuni desfăşurate pe timp de noapte.";

compartimentul SPA.HEMS.100 se completează cu litera (c) cu următorul cuprins:

"(c) Operaţiunile pe timp de noapte către locuri de operare HEMS care nu au fost analizate în prealabil, aflate în afara zonelor aglomerate care oferă suficientă lumină ambiantă artificială, se efectuează în baza unei aprobări eliberate în conformitate cu SPA.NVIS.100.";

se completează cu compartimentul SPA.HEMS.105 cu următorul cuprins:

"SPA.HEMS.105 Operaţiuni HEC HEMS

(a) Operaţiunile HEC HEMS pot fi efectuate cu oricare dintre următoarele:

1. un troliu pentru elicoptere, în condiţiile prevăzute în subpartea I (Operaţiuni cu încărcături suspendate efectuate cu elicopterul);

2. o chingă de ridicare, în condiţiile prevăzute la litera (b).

(b) Pentru operaţiunile HEC HEMS efectuate cu o chingă de ridicare, operatorul trebuie:

1. să respecte cerinţele de la SPO.SPEC.HEC.105 din anexa nr.8 (Partea SPO);

2. să utilizeze un cârlig dublu de suspendare a încărcăturii sau un sistem de cârlige de suspendare a încărcăturii, aprobat în conformitate cu un standard de navigabilitate relevant;

3. să limiteze operaţiunile la etapa tehnică a zborului pentru salvarea persoanelor rănite, bolnave sau aflate în pericol sau pentru transportarea persoanelor necesare misiunii;

4. să se asigure că membrii echipajului tehnic care manevrează chinga sunt echipaţi, instruiţi, verificaţi şi informaţi în mod corespunzător;

5. să elaboreze procedurile standard de operare (SOP) specifice pentru operaţiunile HEC HEMS, după evaluarea riscurilor menţionate la SPA.HEMS.140;

6. să se asigure că toţi membrii echipajului de zbor implicaţi în operaţiuni HEC HEMS deţin experienţă, sunt instruiţi şi verificaţi pentru operaţiuni HEC HEMS şi au dobândit recent experienţă în cadrul unor astfel de activităţi.";

compartimentul SPA.HEMS.110 va avea următorul cuprins:

"SPA.HEMS.110 Cerinţe referitoare la echipamente pentru operaţiuni HEMS

(a) Instalarea pe elicopter a tuturor echipamentelor medicale specifice şi orice modificări ulterioare ale respectivelor echipamente şi, dacă este cazul, manevrarea acestora trebuie să fie aprobate în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie.

(b) Pentru zborurile efectuate în condiţii VFR pe rute pe care se zboară după repere vizuale terestre, elicopterul trebuie să fie echipat cu un dispozitiv care oferă o hartă mobilă care să indice poziţia elicopterului şi obstacolele. Harta şi baza (bazele) de date privind obstacolele trebuie să fie actualizate.

(c) Prin derogare de la CAT.IDE.H.240 din anexa nr.4 (Partea CAT), elicopterele complexe, nepresurizate utilizate în cadrul operaţiunilor HEMS, cu o configuraţie maximă operaţională a locurilor pentru pasageri (MOPSC) de cel mult nouă locuri trebuie să respecte cerinţele privind oxigenul aplicabile altor tipuri de elicoptere decât cele complexe, nepresurizate.

(d) Prin derogare de la CAT.OP.MPA.285 şi CAT.IDE.H.240 din anexa nr.4 (Partea CAT), pe timp de zi pot fi efectuate abateri scurte la peste 13 000 ft, fără a utiliza oxigen suplimentar, sub rezerva obţinerii în prealabil a aprobării din partea AAC şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1. abaterea la peste 13 000 ft este necesară pentru îmbarcarea/debarcarea persoanelor sau pentru operaţiuni HEC HEMS;

2. zborul nu se desfăşoară la peste 16 000 ft;

3. durata abaterii la peste 10 000 ft fără oxigen este limitată la 30 de minute în cadrul unei misiunii HEMS;

4. informarea privind siguranţa în conformitate cu CAT.OP.MPA.170 din anexa nr.4 (Partea CAT), include informaţii adecvate pentru membrii echipajului şi pasageri cu privire la efectele hipoxiei;

5. SOP-urile sunt incluse în manualul de operaţiuni şi acoperă punctele 1-4;

6. experienţa operatorului de a efectua operaţiuni la altitudini mari fără a utiliza oxigen suplimentar este adecvată pentru operaţiunile care urmează să fie efectuate;

7. experienţa fiecărui membru al echipajului şi adaptarea sa fiziologică la altitudini mari sunt adecvate pentru operaţiunile care urmează să fie efectuate;

8. toţi membrii echipajului implicaţi în operaţiuni au beneficiat de pregătire iniţială şi periodică în materie de hipoxie;

9. niciunul dintre membrii echipajului implicaţi în operaţiuni nu a fost diagnosticat cu o afecţiune medicală care ar putea duce la hipoxie.

(e) Pentru operaţiunile cu un singur pilot efectuate pe timp de noapte, elicopterul trebuie să fie echipat după cum urmează:

1. în cazul unui elicopter al cărui certificat individual de navigabilitate a fost eliberat pentru prima dată înainte de 25 mai 2024 sau anterior acestei date, cu un sistem de creştere a stabilităţii sau un pilot automat adecvat;

2. în cazul unui elicopter pentru care certificatul de navigabilitate (CofA) iniţial a fost eliberat pentru prima dată la 25 mai 2024 sau ulterior acestei date, cu un pilot automat.

(f) Pentru operaţiunile HEMS efectuate pe timp de zi, elicopterul trebuie să fie echipat cu instrumentele de zbor prevăzute la CAT.IDE.H.130 litera (a) subpunctele 6 şi 7 din anexa nr.4 (Partea CAT).

(g) Elicopterul trebuie să fie echipat cu un radioaltimetru capabil să emită o avertizare sonoră sub o înălţime preselectată şi o avertizare vizuală la o înălţime selectabilă de către pilot.

(h) Instrumentele şi echipamentele prevăzute la literele (e) şi (g) se aprobă în conformitate cu cerinţele de navigabilitate aplicabile.

(i) Operatorul se asigură că toate informaţiile relevante sunt documentate în lista echipamentului minim.";

compartimentul SPA.HEMS.120 va avea următorul cuprins:

"SPA.HEMS.120 Minime de operare HEMS

(a) Zborurile HEMS efectuate în condiţii VFR respectă minimele meteorologice specifice operaţiunilor HEMS pentru trimiterea în operaţiune şi pentru faza de zbor pe rută a zborului HEMS.

(b) În cazul în care, în timpul fazei de zbor pe rută, condiţiile meteorologice scad sub minimele referitoare la baza norilor sau la vizibilitate, elicopterele certificate pentru zboruri numai în condiţii VMC trebuie să renunţe la zbor sau să se întoarcă la bază. Elicopterele echipate şi certificate pentru operaţiuni IMC (condiţii meteorologice instrumentale) pot să oprească zborul, să se întoarcă la bază sau să aplice din toate punctele de vedere prevederile zborului executat în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR), cu condiţia ca echipajul de zbor să fie calificat în modul corespunzător.

(c) Minimele de operare în condiţii VFR sunt cele definite în cerinţele spaţiului aerian aplicabil, cu excepţia următoarelor cazuri, în care se pot utiliza plafoane reduse, vizibilitate redusă şi distanţe verticale reduse faţă de obstacole:

1. operaţiuni multipilot;

2. operaţiuni cu un singur pilot, cu un membru al echipajului tehnic aşezat pe un scaun din faţă orientat către direcţia de zbor, calificat în mod corespunzător şi însărcinat cu atenuarea riscului suplimentar.";

compartimentul SPA.HEMS.125 va avea cu următorul cuprins:

"SPA.HEMS.125 Cerinţe referitoare la performanţe pentru operaţiuni HEMS

(a) Operaţiunile din clasa de performanţă 3, deasupra unui mediu ostil, se efectuează numai dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

1. locul de operare HEMS utilizat pentru operaţiuni de decolare, aterizare sau HEC HEMS este situat la o altitudine mai mare de 7 000 ft, iar elicopterul este certificat drept elicopter din categoria A sau dintr-o categorie echivalentă, după cum stabileşte AAC;

2. operaţiunea HEMS planificată nu necesită transportarea personalului medical, a articolelor medicale sau a persoanelor bolnave sau rănite şi fie elicopterul este certificat drept elicopter din categoria A sau o categorie echivalentă, după cum stabileşte AAC, fie sunt îndeplinite condiţiile următoare:

(i) elicopterul este echipat cu sisteme de alimentare cu combustibil rezistente la coliziune;

(ii) elicopterul este echipat cu o centură de siguranţă cu sistem de reţinere a bustului, prevăzută pe fiecare scaun, destinată pasagerilor cu vârsta de cel puţin 24 de luni;

(iii) altitudinea a cel puţin unuia dintre locurile de operare HEMS utilizate în timpul operaţiunii HEMS nu este mai mică de 3 000 ft;

(iv) operatorul a primit o aprobare din partea AAC în conformitate cu CAT.POL.H.420 din anexa nr.4 (Partea CAT);

3. cel puţin unul dintre locurile de operare HEMS utilizate pentru operaţiuni de decolare, de aterizare sau HEC HEMS în timpul operaţiunii HEMS este situat la o altitudine de cel puţin 8 000 ft şi sunt îndeplinite condiţiile următoare:

(i) elicopterul este echipat cu sisteme de alimentare cu combustibil rezistente la coliziune;

(ii) elicopterul este echipat cu o centură de siguranţă cu sistem de reţinere a bustului, prevăzută pe fiecare scaun, pentru pasageri destinat pasagerilor cu vârsta de cel puţin 24 de luni;

(iii) un elicopter certificat drept elicopter din categoria A sau o categorie echivalentă nu este disponibil sau nu este adecvat pentru operaţiune din oricare dintre următoarele motive:

A. marje de performanţă insuficiente pentru a opera în locul de operare HEMS sau lipsa capacităţii de a efectua operaţiuni HEC HEMS, dacă este cazul;

B. elicopterele certificate ca fiind categoria A sau o categorie echivalentă şi care, în caz contrar, ar putea fi trimise în operaţiune, se află într-o misiune HEMS sau nu sunt încă pregătite pentru următoarea misiune, ceea ce duce la o întârziere a intervenţiei, incompatibilă cu situaţia de urgenţă;

(iv) operatorul a stabilit o procedură pentru a asigura conformitatea cu subpunctul (iii);

(v) operatorul a primit o aprobare din partea AAC, în conformitate cu CAT.POL.H.420 din anexa nr.4 (Partea CAT);

(vi) operatorul înregistrează toate misiunile efectuate cu un elicopter care nu este certificat ca fiind din categoria A sau din o categorie echivalentă.

(b) Prin derogare de la CAT.POL.H.400 litera (d) subpunctul 2 din anexa nr.4 (Partea CAT), dacă sunt îndeplinite criteriile de la litera (a) subpunctul 1, operaţiunile cu elicopterul pe timp de noapte pot fi efectuate în clasa de performanţă 3.

1. elicopterele care efectuează zboruri către sau dinspre o FATO către un spital care se află într-un mediu ostil aglomerat şi care este folosit ca bază de operare HEMS trebuie operate în conformitate cu clasa de performanţă 1;

2. elicopterele care efectuează zboruri către sau dinspre o FATO către un spital care se află într-un mediu ostil aglomerat şi care nu este folosit ca bază de operare HEMS trebuie operate în conformitate cu clasa de performanţă 1, cu excepţia cazului în care operatorul este titularul unei aprobări, în conformitate cu CAT.POL.H.225;

3. elicopterele care efectuează operaţiuni către sau dinspre un loc de operare HEMS situat într-un mediu ostil trebuie să fie:

(i) operate în conformitate cu clasa de performanţă 2 sau, dacă sunt îndeplinite condiţiile enumerate la litera (a), în clasa de performanţă 3;

(ii) exceptate de la aprobarea prevăzută la CAT.POL.H.305 litera (a) din anexa IV, cu condiţia să se demonstreze conformitatea cu CAT.POL.H.305 litera (b) subpunctele 2 şi 3 din anexa nr.4 (Partea CAT);

4. caracteristicile locului de operare HEMS asigură o distanţă adecvată faţă de toate obstacolele şi faţă de efectuarea de operaţiuni în condiţii de siguranţă. Pentru operaţiunile efectuate pe timp de noapte, sistemul de iluminare a elicopterului iluminează corespunzător locul de aterizare şi obstacolele înconjurătoare.";

la compartimentul SPA.HEMS.130, literele a), c)-f) vor avea următorul cuprins:

"(a) Selecţia. Operatorul stabileşte criterii de selecţie a membrilor echipajului de zbor pentru sarcinile aferente HEMS ţinând cont de experienţa lor anterioară.

(c) Pregătirea operaţională. Membrii echipajului trebuie să finalizeze cu succes pregătirea operaţională în conformitate cu procedurile HEMS cuprinse în manualul de operaţiuni.

(d) Pregătirea pentru zbor numai cu ajutorul instrumentelor. Membrii echipajului de zbor care efectuează operaţiuni HEMS şi care nu deţin o calificare de zbor instrumental valabilă trebuie să finalizeze un curs de pregătire pentru zbor în vederea dobândirii calificării pentru efectuarea de zboruri numai cu ajutorul instrumentelor pe un elicopter sau pe un FSTD, pentru a dobândi competenţele necesare de a face faţă unor condiţii IMC neintenţionate. Perioada de valabilitate a pregătirii pentru zbor este de şase luni calendaristice.

(e) Componenţa echipajului

1. Zbor pe timp de zi. Componenţa minimă a echipajului trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele cerinţe:

(i) să includă fie doi piloţi, fie un pilot şi un membru al echipajului tehnic HEMS;

(ii) poate fi redusă la un singur pilot numai în una dintre situaţiile de mai jos; odată ce componenţa echipajului este redusă la un singur pilot, comandantul efectuează zboruri către sau dinspre locurile de operare HEMS numai dacă a efectuat anterior o recunoaştere în zbor cu doi membri ai echipajului în timpul aceleiaşi misiuni HEMS:

(A) comandantul trebuie să aducă articole medicale suplimentare, să alimenteze sau să repoziţioneze elicopterul, în timp ce membrul echipajului tehnic HEMS oferă asistenţă medicală la sol;

(B) pasagerul cu pregătire medicală solicită asistenţa membrului personalului tehnic HEMS în zbor;

(C) membrul echipajului tehnic HEMS debarcă pentru a supraveghea o operaţiune HEC HEMS de transport cu o chingă de ridicare din afara elicopterului;

2. Zbor pe timp de noapte. Componenţa minimă a echipajului este următoarea:

(i) fie doi piloţi, fie un pilot şi un membru al echipajului tehnic HEMS;

(ii) un pilot, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

(A) pasagerul cu pregătire medicală necesită asistenţa membrului personalului tehnic HEMS în timpul zborului;

(B) nici locul de plecare, nici locul de destinaţie nu reprezintă un loc de operare HEMS;

3. Operatorul asigură menţinerea continuităţii conceptului de echipaj pe întreaga durată a misiunii HEMS.

(f) Pregătirea şi verificarea echipajului de zbor şi echipajului tehnic

1. Pregătirea şi verificarea sunt efectuate de personal calificat, în conformitate cu o programă detaliată inclusă în manualul de operaţiuni şi aprobată de AAC.

2. Membrii echipajului

(i) Toate elementele relevante ale programelor de pregătire a echipajului definite în subpărţile FC şi TC din anexa nr.3 (Partea ORO), inclusiv pregătirea pe un elicopter/FSTD, îmbunătăţesc cunoştinţele echipajului cu privire la mediul de lucru şi la echipamentele HEMS, precum şi trebuie să îmbunătăţească coordonarea echipajului şi să cuprindă măsuri de minimizare a riscurilor asociate tranzitului pe rută în condiţii de vizibilitate redusă, selecţiei locurilor de operare HEMS şi profilurilor de apropiere şi de plecare.

(ii) Măsurile menţionate la subpunctul (i) sunt evaluate pe parcursul ambelor tipuri de verificări de mai jos:

(A) verificările competenţei VMC pe timp de zi sau verificările competenţei VMC pe timp de noapte, atunci când operatorul efectuează operaţiuni HEMS pe timp de noapte;

(B) verificările în zbor de linie.

(iii) Componentele HEMS ale verificărilor competenţei şi ale verificărilor în zbor de linie menţionate la subpunctul (ii) au o perioadă de valabilitate de 12 luni calendaristice.";

compartimentul SPA.HEMS.140 va avea următorul cuprins:

"SPA.HEMS.140 Informaţii, proceduri şi documentaţie

(a) Operatorul evaluează, atenuează şi reduce la minimum riscurile asociate mediului HEMS ca parte a procesului său de analiză şi gestionare a riscurilor. Operatorul descrie măsurile de atenuare, inclusiv procedurile operaţionale, în manualul de operaţiuni.

(b) Operatorul se asigură că comandantul HEMS evaluează riscurile specifice asociate respectivei misiuni HEMS.

(c) În pofida dispoziţiilor CAT.OP.MPA.175 din anexa nr.4 (Partea CAT), operatorul nu trebuie să completeze un plan de zbor operaţional în cazul în care misiunea HEMS include un zbor către sau dinspre un loc de operare HEMS care nu a fost analizat în prealabil.

(d) Organizaţiei pentru care operatorul efectuează operaţiuni HEMS i se pun la dispoziţie extrase relevante din manualul de operaţiuni.";

se completează cu compartimentul SPA.HEMS.151 cu următorul cuprins:

"SPA.HEMS.151 Sistemul de urmărire a aeronavelor

Operatorul instituie şi menţine un sistem monitorizat de urmărire a aeronavelor pentru operaţiunile HEMS pe întreaga durată a misiunii HEMS.";

la compartimentul SPA.HOFO.120 litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Aerodrom de rezervă la destinaţie pe uscat. În pofida dispoziţiilor CAT.OP.MPA.192, NCC.OP.152 şi SPO.OP.151, pilotul comandant/comandantul nu trebuie să specifice un aerodrom de rezervă la destinaţie în planul de zbor operaţional atunci când efectuează zboruri dintr-un loc aflat în larg către un aerodrom de destinaţie terestru, cu condiţia să existe suficiente măsuri operaţionale în caz de urgenţă pentru a asigura o revenire în siguranţă din larg:";

compartimentul SPA.HOFO.125 va avea următorul cuprins:

"SPA.HOFO.125 Proceduri de apropiere standard în larg (OSAP)

(a) Un operator stabileşte proceduri pentru a se asigura că se urmează procedurile de apropiere standard în larg (OSAP) numai dacă:

1. elicopterul este capabil să furnizeze informaţii de navigaţie şi privind obstacolele din împrejurimi în timp real, pentru trecerea peste obstacole şi

2. fie:

(i) înălţimea minimă de coborâre (MDH) este determinată de un radioaltimetru sau de un dispozitiv care asigură performanţe echivalente, fie

(ii) se aplică altitudinea minimă de coborâre (MDA), care include o marjă adecvată.

(b) Dacă operatorul urmează OSAP pentru un zbor către platforme sau către nave aflate în tranzit, zborul se efectuează în operare multipilot.

(c) Distanţa de decizie trebuie să asigure o distanţă corespunzătoare de trecere peste obstacole în cazul unei apropieri întrerupte de la orice destinaţie pentru care este planificată o OSAP.

(d) Apropierea se continuă dincolo de distanţa de decizie sau sub altitudinea/înălţimea minimă de coborâre (MDA/H) numai dacă s-a stabilit contactul vizual cu destinaţia.

(e) Pentru operaţiunile cu un singur pilot se fac adăugiri corespunzătoare la MDA/H şi la distanţa de decizie.

(f) Atunci când se urmează o OSAP pentru un zbor către un loc fix din larg (o instalaţie fixă sau o navă ancorată), iar în sistemul de navigaţie este disponibilă o poziţie GNSS fiabilă pentru locul respectiv, se utilizează sistemul de navigaţie GNSS/de suprafaţă, pentru a se spori siguranţa OSAP.

(g) Operatorul include OSAP în programele sale de pregătire şi de verificare iniţială şi periodică.";

compartimentul SPA.HOFO. 145 va avea următorul cuprins:

"SPA.HOFO.145 Programul de monitorizare a datelor de zbor (FDM)

(a) În cazul efectuării unor operaţiuni CAT cu un elicopter echipat cu un înregistrator de date de zbor, operatorul trebuie să instituie şi să menţină un program FDM în cadrul sistemului său de management integrat.

(b) Programul FDM trebuie să nu fie punitiv şi să cuprindă măsuri adecvate de protecţie a sursei (surselor) de date.";

se completează cu subpartea N cu următorul cuprins:

"SUBPARTEA N

APROPIERI DE ŞI PLECĂRI DE LA UN PUNCT ÎN SPAŢIU CU ELICOPTERE,

ÎN CONDIŢIILE UNOR MINIME VFR REDUSE (PINS-VFR)

SPA.PINS-VFR.100 Apropieri de şi plecări de la un punct în spaţiu (PinS) cu elicoptere, în condiţiile unor minime VFR reduse

(a) Operatorul utilizează minime de operare VFR reduse numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1. operaţiunile nu sunt efectuate în baza unei aprobări HEMS;

2. operatorul a primit o aprobare din partea AAC.

(b) Minimele de operare VFR reduse se aplică numai unui zbor cu elicopterul care include un segment de zbor în condiţii IFR şi numai în unul dintre următoarele cazuri:

1. segmentul de zbor efectuat în condiţii VFR are loc imediat după o apropiere PinS cu elicopterul în vederea aterizării la un heliport sau la un loc de operare din apropiere;

2. segmentul de zbor efectuat în condiţii VFR are loc imediat după o apropiere PinS cu elicopterul în vederea efectuării unor operaţiuni cu încărcături suspendate la un amplasament HEC sau HHO din apropiere;

3. segmentul de zbor efectuat în condiţii VFR este o plecare cu intenţia de a trece la IFR la un reper iniţial de plecare din apropiere.

(d) Operatorul se asigură că membrii echipajului de zbor au experienţa şi pregătirea necesare pentru a opera în condiţiile unor minime de operare VFR reduse.";

h) anexa nr.6

se completează cu compartimentul NCC.OP.101 cu următorul cuprins:

"NCC.OP.101 Verificarea şi calarea altimetrelor

(a) Operatorul stabileşte proceduri pentru verificarea altimetrelor înainte de fiecare plecare.

(b) Operatorul stabileşte proceduri pentru calarea altimetrelor pentru toate fazele de zbor, ţinând seama de procedurile stabilite de statul aerodromului sau de statul spaţiului aerian, dacă este cazul.";

compartimentul NCC.OP.110 va avea următorul cuprins:

"NCC.OP.110 Minime de operare pe aerodrom – generalităţi

(b) Metoda utilizată pentru stabilirea minimelor de operare pe aerodrom trebuie să ţină seama de următoarele elemente:

1. tipul, performanţa şi caracteristicile de maniabilitate ale aeronavei;

3. toate condiţiile sau limitările menţionate în AFM;

4. dimensiunile şi caracteristicile pistelor/FATO care pot fi selectate în vederea utilizării;

5. adecvarea şi performanţa infrastructurii şi mijloacelor vizuale şi nevizuale disponibile;

6. altitudinea/înălţimea de trecere peste obstacole (OCA/H) pentru procedurile de apropiere instrumentală (IAP);

7. obstacolele din zonele de urcare şi marjele de trecere liberă necesare;

8. orice caracteristici nestandardizate ale aerodromului, ale IAP sau ale mediului înconjurător;

9. componenţa, competenţa şi experienţa echipajului de zbor;

10. IAP;

11. caracteristicile aerodromului şi ANS disponibile;

12. toate minimele care pot fi promulgate de statul aerodromului;

13. condiţiile prevăzute în orice aprobări specifice pentru operaţiuni în LVO sau pentru operaţiuni cu credite operaţionale;

14. experienţa operaţională relevantă a operatorului.

compartimentul NCC.OP.111 se abrogă;

compartimentul NCC.OP.112 va avea următorul cuprins:

"NCC.OP.112 Minime de operare pe aerodrom – operaţiuni de apropiere cu manevre la vedere efectuate cu avioane

(a) MDH pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele:

1. OCH publicată pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective;

2. înălţimea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere determinată pe baza tabelului 1; sau

3. DH/MDH a IAP precedente.

(b) Vizibilitatea minimă pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane trebuie să fie cea mai mare dintre următoarele:

1. vizibilitatea pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective, dacă este publicată; sau

2. vizibilitatea minimă determinată pe baza tabelului 1.

Tabelul 1 MDH şi vizibilitatea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere pe categorii de avioane
	Categoria de avion
	A	B	C	D
MDH (ft)	400	500	600	700
VIS minimă (m)	1500	1600	2400	3600

la compartimentul NCC.OP.145, litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) Înainte de a iniţia un zbor, pilotul comandant trebuie să cunoască toate informaţiile meteorologice disponibile, pertinente pentru zborul avut în vedere. Pregătirea pentru un zbor în afara vecinătăţii locului de plecare, precum şi pentru fiecare zbor în condiţii IFR trebuie să cuprindă:

1. un studiu al rapoartelor şi prognozelor meteorologice actuale disponibile;

2. un plan de acţiune alternativ pentru cazul în care zborul nu se poate efectua după cum s-a planificat din cauza condiţiilor meteorologice.";

se completează cu compartimentele NCC.OP.147 şi NCC.OP.148 cu următorul cuprins:

"NCC.OP.147 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – avioane

Un aerodrom nu este specificat ca aerodrom de rezervă la destinaţie decât dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după timpul estimat de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după timpul estimat de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă:

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală disponibilă cu DH mai mică de 250 ft:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra DH sau MDH asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate cel puţin egală cu cea mai mare dintre valorile de 1 500 m şi 800 m deasupra minimelor RVR/VIS ale operaţiunii de apropiere instrumentală; sau

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală cu DH sau MDH de 250 ft sau mai mult:

1. un plafon de cel puţin 400 ft deasupra DH sau MDH asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate de cel puţin 3 000 m; sau

1. un plafon cel puţin egal cu cea mai mare dintre valorile de 2 000 ft şi înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR;

2. o vizibilitate de cel puţin 5 000 m.

NCC.OP.148 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – elicoptere

Operatorul selectează un aerodrom ca aerodrom de rezervă la destinaţie numai dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după timpul estimat de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după timpul estimat de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă:

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o IAP:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra DH sau MDH asociate cu IAP;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau 3 000 m pe timp de noapte; sau

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă fără IAP:

1. un plafon de cel puţin 2 000 ft sau egal cu înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR – oricare dintre acestea este mai mare;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau 3 000 m pe timp de noapte.";

la compartimentul NCC.OP.150, litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Pentru zborurile în condiţii IFR, pilotul comandant trebuie să specifice în planul de zbor cel puţin un aerodrom de rezervă la decolare cu condiţii meteorologice admisibile, în cazul în care condiţiile meteorologice de la aerodromul de plecare sunt la nivelul sau sub nivelul minimelor de operare pe aerodrom aplicabile sau în cazul în care revenirea la aerodromul de plecare nu ar fi posibilă din alte motive.";

la compartimentul NCC.OP.180, literele (a) şi (b) vor avea următorul cuprins:

"(a) Pilotul comandant iniţiază sau continuă un zbor în condiţii VFR numai dacă cele mai recente informaţii meteorologice disponibile indică faptul că, de-a lungul rutei şi la destinaţia avută în vedere, în momentul estimat al utilizării, condiţiile meteorologice vor fi la nivelul sau peste nivelul minimelor de operare VFR aplicabile.

(b) Pilotul comandant iniţiază sau continuă un zbor în condiţii IFR către aerodromul de destinaţie planificat numai dacă cele mai recente informaţii meteorologice disponibile indică faptul că, la ora estimată de sosire, condiţiile meteorologice la aerodromul de destinaţie sau la cel puţin un aerodrom de rezervă la destinaţie sunt la nivelul sau peste nivelul minimelor de operare pe aerodrom aplicabile.";

compartimentul NCC.OP.195 va avea următorul cuprins:

"NCC.OP.195 Condiţii de decolare – avioane şi elicoptere

Înainte de a iniţia decolarea, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica decolarea şi plecarea în condiţii de siguranţă;

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu următoarele elemente:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul NCC.OP.225 va avea următorul cuprins:

"NCC.OP.225 Condiţii de apropiere şi de aterizare – avioane şi elicoptere

Înainte de a iniţia o operaţiune de apropiere, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica o apropiere, o aterizare sau o manevră go-around în condiţii de siguranţă, având în vedere informaţiile privind performanţa cuprinse în manualul de operaţiuni;

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu următoarele elemente:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul NCC.OP.230 va avea următorul cuprins:

"NCC.OP.230 Iniţierea şi continuarea apropierii

(a) În cazul avioanelor, dacă VIS raportată sau RVR de control aferentă pistei care urmează să fie utilizată pentru aterizare este mai mică decât minima aplicabilă, o operaţiune de apropiere instrumentală nu trebuie continuată:

1. dincolo de un punct în care avionul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în segmentul de apropiere finală (FAS), dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

1. dincolo de un punct în care elicopterul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în FAS, dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

(c) Dacă reperul vizual necesar nu este stabilit, se execută o apropiere întreruptă la DA/H sau MDA/H, sau înainte de aceasta.

(d) Dacă reperul vizual necesar nu este menţinut după DA/H sau MDA/H, se execută imediat o manevră go-around.

(f) În pofida dispoziţiilor literelor (a) şi (b), dacă nu se intenţionează efectuarea unei aterizări, apropierea instrumentală poate fi continuată până la DA/H sau MDA/H. La DA/H sau MDA/H sau înainte de aceasta se execută o apropiere întreruptă.";

se completează cu compartimentul NCC.OP.235 cu următorul cuprins:

"NCC.OP.235 Operaţiuni EFVS 200

(a) Un operator care intenţionează să efectueze operaţiuni EFVS 200 cu credite operaţionale şi fără o aprobare specifică trebuie să se asigure că:

1. aeronava este certificată pentru operaţiunile avute în vedere;

2. se folosesc numai piste FATO şi IAP adecvate pentru operaţiuni EFVS;

3. membrii echipajului de zbor au competenţa de a efectua operaţiunea avută în vedere şi este stabilit un program de pregătire şi de verificare a acestora şi a personalului relevant implicat în pregătirea zborului;

4. sunt stabilite proceduri de operare;

5. toate informaţiile relevante sunt documentate în lista echipamentului minim (MEL);

6. toate informaţiile relevante sunt documentate în programul de întreţinere;

7. sunt realizate evaluări ale siguranţei şi se stabilesc indicatori de performanţă pentru a monitoriza nivelul de siguranţă al operaţiunii;

8. minimele de operare pe aerodrom ţin cont de capacitatea sistemului utilizat.

(b) Operatorul nu efectuează operaţiuni EFVS 200 atunci când efectuează LVO.

i) anexa nr.7:

se completează cu compartimentul NCO.OP.101 cu următorul cuprins:

"NCO.OP.101 Verificarea şi calarea altimetrelor

(a) Pilotul comandant trebuie să verifice buna funcţionare a altimetrului înainte de fiecare plecare.

(b) Pilotul comandant utilizează calaje altimetrice corespunzătoare pentru toate fazele zborului, ţinând seama de toate procedurile prevăzute de statul aerodromului sau de statul spaţiului aerian.";

compartimentul NCO.OP.105 se abrogă.

compartimentele NCO.OP.110, NCO.OP.111 şi NCO.OP.112 vor avea următorul cuprins:

"NCO.OP.110 Minime de operare pe aerodrom – avioane şi elicoptere

(a) Pentru zborurile în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR), pilotul comandant stabileşte minimele de operare pe aerodrom pentru fiecare aerodrom de plecare, de destinaţie sau de rezervă care este planificat a fi utilizat, pentru a asigura separarea aeronavei de teren şi de obstacole şi pentru a reduce riscul pierderii reperelor vizuale în timpul segmentului de zbor la vedere al operaţiunilor de apropiere instrumentală.

(b) Minimele de operare pe aerodrom trebuie să ţină seama de următoarele elemente, dacă este relevant:

1. tipul, performanţa şi caracteristicile de maniabilitate ale aeronavei;

3. toate condiţiile sau limitările menţionate în AFM;

4. dimensiunile şi caracteristicile pistelor/zonelor de apropiere finală şi de aterizare care pot fi selectate în vederea utilizării;

5. adecvarea şi performanţa infrastructurii şi mijloacelor vizuale şi nevizuale disponibile;

6. altitudinea/înălţimea de trecere peste obstacole (OCA/H) pentru IAP, dacă este stabilită;

7. obstacolele din zonele de urcare şi marjele de trecere liberă;

8. competenţa şi experienţa operaţională relevantă a pilotului comandant;

9. IAP, dacă este stabilită;

10. caracteristicile aerodromului şi tipurile de ANS disponibile, dacă este cazul;

11. toate minimele care este posibil să fie promulgate de statul aerodromului;

12. condiţiile prevăzute în orice aprobări specifice pentru operaţiuni în LVO sau pentru operaţiuni cu credite operaţionale.

NCO.OP.111 Minime de operare pe aerodrom – operaţiuni de apropiere 2D şi 3D

(a) Înălţimea de luare a deciziei (DH) care trebuie utilizată pentru o operaţiune de apropiere 3D sau pentru o operaţiune de apropiere 2D efectuată cu tehnica apropierii finale prin coborâre continuă (CDFA) nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele:

1. înălţimea de trecere peste obstacole (OCH) pentru categoria de aeronavă respectivă;

2. DH sau înălţimea minimă de coborâre (MDH) publicată pentru procedura de apropiere, dacă este cazul;

3. minimele de sistem specificate în tabelul 1;

4. DH minimă specificată în AFM sau într-un document echivalent, dacă este precizată.

(b) MDH pentru o operaţiune de apropiere 2D efectuată fără tehnica CDFA nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele:

1. OCH pentru categoria de aeronavă respectivă;

2. MDH publicată pentru procedura de apropiere, dacă este cazul;

3. minimele de sistem specificate în tabelul 1; sau

4. MDH minimă specificată în AFM, dacă este precizată.

Tabelul 1 Minime de sistem
Mijloace	Cea mai mică DH/MDH (ft)
ILS/MLS/ GLS	200
GNSS/SBAS (LPV)	200
Radar pentru apropierea de precizie (PAR)	200
GNSS/SBAS (LP)	250
GNSS (LNAV)	250
GNSS/Baro-VNAV (LNAV/VNAV)	250
Apropiere de un punct în spaţiu (PinS) cu elicopterul	250
LOC cu sau fără DME	250
SRA (care se termină la ½ NM)	250
SRA (care se termină la 1 NM)	300
SRA (care se termină la 2 MN sau mai mult)	350
VOR	300
VOR/DME	320
NDB	350
NDB/DME	300
VDF	350

NCO.OP.112 Minime de operare pe aerodrom – operaţiuni de apropiere cu manevre la vedere efectuate cu avioane

(a) MDH pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele:

1. OCH publicată pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective;

2. înălţimea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere determinată pe baza tabelului 1; sau

3. DH/MDH a IAP precedente.

(b) Vizibilitatea minimă pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane trebuie să fie cea mai mare dintre următoarele:

1. vizibilitatea pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective, dacă este publicată, sau

2. vizibilitatea minimă determinată pe baza tabelului 1.

Tabelul 1 MDH şi vizibilitatea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere pe categorii de avioane
	Categoria de avion
	A	B	C	D
MDH (ft)	400	500	600	700
VIS minimă (m)	1500	1600	2400	3600";

la compartimentul NCO.OP.135, litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) Înainte de a iniţia un zbor, pilotul comandant trebuie să cunoască toate informaţiile meteorologice disponibile pertinente pentru zborul avut în vedere. Pregătirea pentru un zbor în afara vecinătăţii locului de plecare, precum şi pentru fiecare zbor în condiţii IFR trebuie să cuprindă:

1. un studiu al rapoartelor şi prognozelor meteorologice actuale disponibile;

2. un plan de acţiune alternativ pentru cazul în care zborul nu se poate efectua în modul în care s-a prevăzut din cauza condiţiilor meteorologice.";

compartimentele NCO.OP.140, NCO.OP141 şi NCO.OP.142 vor avea următorul cuprins:

"NCO.OP.140 Aerodromuri de rezervă la destinaţie – avioane

Pentru zborurile IFR, pilotul comandant trebuie să specifice cel puţin un aerodrom de rezervă la destinaţie în planul de zbor, cu excepţia cazului în care informaţiile meteorologice actuale disponibile la destinaţie indică, pentru perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după timpul estimat de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă, un plafon de cel puţin 1 000 ft deasupra DH/MDH pentru o IAP disponibilă şi o vizibilitate de cel puţin 5 000 m.

NCO.OP.141 Aerodromuri de rezervă la destinaţie – elicoptere

Pentru zborurile IFR, pilotul comandant trebuie să specifice cel puţin un aerodrom de rezervă la destinaţie în planul de zbor, cu excepţia cazului în care informaţiile meteorologice actuale disponibile la destinaţie indică, pentru perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după ora estimată de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă, un plafon de cel puţin 1 000 ft deasupra DH/MDH pentru o IAP disponibilă şi o vizibilitate de cel puţin 3 000 m.

NCO.OP.142 Aerodromuri de rezervă la destinaţie – operaţiuni de apropiere instrumentală

Pilotul comandant selectează un aerodrom ca aerodrom de rezervă la destinaţie numai dacă:

(a) o IAP care nu depinde de GNSS este disponibilă fie la aerodromul de destinaţie, fie la un aerodrom de rezervă la destinaţie; sau

(b) dacă sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

1. echipamentul GNSS de la bord permite utilizarea SBAS;

2. aerodromul de destinaţie, orice aerodrom de rezervă la destinaţie şi ruta dintre acestea se află în zona de servicii SBAS;

3. se preconizează că ABAS va fi disponibil în cazul indisponibilităţii neaşteptate a SBAS;

4. este selectată o IAP (fie la aerodromul de destinaţie, fie la aerodromul de rezervă la destinaţie) care nu depinde de disponibilitatea SBAS;

5. o măsură adecvată în caz de urgenţă permite efectuarea zborului în condiţii de siguranţă în cazul indisponibilităţii GNSS.";

se completează cu compartimentele NCO.OP.143 şi NCO.OP.144 cu următorul cuprins:

"NCO.OP.143 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – avioane

Un aerodrom nu este specificat ca aerodrom de rezervă la destinaţie decât dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după ora estimată de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă:

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală disponibilă cu DH mai mică de 250 ft:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra înălţimii de luare a deciziei (DH) sau a înălţimii minime de coborâre (MDH) asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m sau

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală cu DH sau MDH de 250 ft sau mai mult:

1. un plafon de cel puţin 400 ft deasupra DH sau MDH asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate de cel puţin 3 000 m sau,

1. un plafon cel puţin egal cu cea mai mare dintre valorile de 2 000 ft şi înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR;

2. o vizibilitate de cel puţin 5 000 m.

NCO.OP.144 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – elicoptere

Un aerodrom nu este specificat ca aerodrom de rezervă la destinaţie decât dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după ora estimată de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă;

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu IAP:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra DH sau MDH asociate cu IAP;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau 3 000 m pe timp de noapte; sau

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă fără IAP:

1. un plafon cel puţin egal cu cea mai mare dintre valorile de 2 000 ft şi înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau 3 000 m pe timp de noapte.";

la compartimentul NCO.OP.160, literele (a) şi (b) vor avea următorul cuprins:

compartimentul NCO.OP.175 va avea următorul cuprins:

"NCO.OP.175 Condiţii de decolare – avioane şi elicoptere

Înainte de a iniţia decolarea, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) potrivit informaţiilor disponibile, condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica decolarea şi plecarea în condiţii de siguranţă şi

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu toate elementele următoare:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentele NCO.OP.205 şi NCO.OP.206 vor avea următorul cuprins:

"NCO.OP.205 Condiţii de apropiere şi de aterizare – avioane

Înainte de a iniţia o apropiere în vederea aterizării, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) potrivit informaţiilor disponibile, condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei care urmează a fi utilizată nu vor împiedica efectuarea în condiţii de siguranţă a unei apropieri, aterizări sau apropieri întrerupte; şi

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu toate elementele următoare:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.

NCO.OP.206 Condiţii de apropiere şi de aterizare – elicoptere

Înainte de a iniţia o apropiere în vederea aterizării, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) potrivit informaţiilor disponibile, condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica efectuarea în condiţii de siguranţă a unei apropieri, a unei aterizări sau a unei apropieri întrerupte; şi

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu elementele următoare:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul NCO.OP.210 va avea următorul cuprins:

"NCO.OP.210 Iniţierea şi continuarea apropierii – avioane şi elicoptere

(a) Dacă RVR de control aferentă pistei care urmează să fie utilizată pentru aterizare este mai mică de 550 m (sau orice valoare inferioară stabilită în conformitate cu o aprobare în temeiul SPA.LVO), o operaţiune de apropiere instrumentală nu trebuie continuată:

1. dincolo de un punct în care aeronava este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în segmentul de apropiere finală, dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

(b) Dacă reperul vizual necesar nu este stabilit, se execută o apropiere întreruptă la DA/H sau MDA/H, precum şi înainte de aceasta.

la compartimentul NCO.IDE.H.170, litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) Elicopterele certificate pentru o configuraţie maximă a locurilor pentru pasageri în număr de şase sau mai puţine trebuie să fie echipate cu un ELT(S) sau cu o baliză de localizare personală (PLB) transportat(ă) de un membru al echipajului sau de un pasager, sau cu un ELT automat.";

j) anexa nr.8:

se completează cu compartimentul SPO.OP.101 cu următorul cuprins:

"SPO.OP.101 Verificarea şi calarea altimetrelor

(a) Operatorul stabileşte proceduri pentru verificarea altimetrelor înainte de fiecare plecare.

compartimentul SPO.OP.110 va avea următorul cuprins:

"SPO.OP.110 Minime de operare pe aerodrom – avioane şi elicoptere

(b) Metoda utilizată pentru stabilirea minimelor de operare pe aerodrom trebuie să ţină seama de următoarele elemente:

1. tipul, performanţa şi caracteristicile de maniabilitate ale aeronavei;

3. toate condiţiile sau limitările menţionate în AFM;

4. dimensiunile şi caracteristicile pistelor/FATO care pot fi selectate în vederea utilizării;

5. adecvarea şi performanţa infrastructurii şi mijloacelor vizuale şi nevizuale disponibile;

6. altitudinea/înălţimea de trecere peste obstacole (OCA/H) pentru IAP;

7. obstacolele din zonele de urcare şi marjele de trecere liberă necesare;

8. orice caracteristici nestandardizate ale aerodromului, ale IAP sau ale mediului înconjurător local;

9. componenţa, competenţa şi experienţa echipajului de zbor;

10. IAP;

11. caracteristicile aerodromului şi serviciile de navigaţie aeriană (ANS) disponibile;

12. toate minimele care pot fi promulgate de statul aerodromului;

13. condiţiile prevăzute în orice aprobări specifice pentru operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (LVO) sau pentru operaţiuni cu credite operaţionale;

14. experienţa operaţională relevantă a operatorului.

compartimentul SPO.OP.111 se abrogă;

compartimentul SPO.OP.112 va avea următorul cuprins:

"SPO.OP.112 Minime de operare pe aerodrom – operaţiuni de apropiere cu manevre la vedere efectuate cu avioane

(a) Înălţimea minimă de coborâre (MDH) pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane trebuie să nu fie mai mică decât cea mai mare dintre următoarele:

1. OCH publicată pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective;

2. înălţimea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere determinată pe baza tabelului 1; sau

3. înălţimea de luare a deciziei (DH)/MDH a IAP precedente.

(b) Vizibilitatea minimă pentru o operaţiune de apropiere cu manevre la vedere cu avioane trebuie să fie cea mai mare dintre următoarele:

1. vizibilitatea pentru apropierea cu manevre la vedere aferentă categoriei de avion respective, dacă este publicată; sau

2. vizibilitatea minimă determinată pe baza tabelului 1.

Tabelul 1 MDH şi vizibilitatea minimă pentru apropierea cu manevre la vedere pe categorii de avioane
	Categoria de avion
	A	B	C	D
MDH (ft)	400	500	600	700
VIS minimă (m)	1500	1600	2400	3600";

la compartimentul SPO.OP.140, litera (b) va avea următorul cuprins:

1. un studiu al rapoartelor şi prognozelor meteorologice actuale disponibile;

2. un plan de acţiune alternativ pentru cazul în care zborul nu se poate efectua în modul în care s-a planificat din cauza condiţiilor meteorologice.";

se completează cu compartimentele SPO.OP.143 şi SPO.OP.144 cu următorul cuprins:

"SPO.OP.143 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – avioane

Un aerodrom nu este specificat ca aerodrom de rezervă la destinaţie decât dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după ora estimată de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă:

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală disponibilă cu DH mai mică de 250 ft:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra DH sau MDH asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate cel puţin egală cu cea mai mare dintre valorile de 1 500 m şi de 800 m deasupra minimelor RVR/VIS ale operaţiunii de apropiere instrumentală sau,

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă cu o operaţiune de apropiere instrumentală cu DH sau MDH de 250 ft sau mai mult:

1. un plafon de cel puţin 400 ft deasupra DH sau MDH asociate cu operaţiunea de apropiere instrumentală;

2. o vizibilitate de cel puţin 3 000 m; sau

1. un plafon cel puţin egal cu cea mai mare dintre valorile de 2 000 ft şi înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR;

2. o vizibilitate de cel puţin 5 000 m.

SPO.OP.144 Minime aplicabile pentru planificarea zborului în ceea ce priveşte aerodromurile de rezervă la destinaţie – elicoptere

Operatorul selectează un aerodrom ca aerodrom de rezervă la destinaţie numai dacă informaţiile meteorologice actuale disponibile indică, în perioada cuprinsă între o oră înainte şi o oră după ora estimată de sosire sau între ora reală de plecare şi o oră după ora estimată de sosire, luându-se în considerare perioada cea mai scurtă:

(a) în cazul unui aerodrom de rezervă cu IAP:

1. un plafon de cel puţin 200 ft deasupra DH sau MDH asociate cu IAP;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau 3 000 m pe timp de noapte; sau

(b) în cazul unui aerodrom de rezervă fără IAP:

1. un plafon de cel puţin 2 000 ft sau egal cu înălţimea minimă de siguranţă în condiţii IFR, oricare dintre acestea este mai mare;

2. o vizibilitate de cel puţin 1 500 m pe timp de zi sau de 3 000 m pe timp de noapte.";

la compartimentul SPO.OP.145, litera (a) va avea următorul cuprins:

"(a) Pentru zborurile în condiţii IFR, pilotul comandant trebuie să specifice în planul de zbor cel puţin un aerodrom de rezervă la decolare cu condiţii meteorologice admisibile, în cazul în care condiţiile meteorologice de la aerodromul de plecare sunt la nivelul sau sub nivelul minimelor de operare pe aerodrom aplicabile, precum şi în cazul în care revenirea la aerodromul de plecare nu ar fi posibilă din alte motive.";

la compartimentul SPO.OP.170, literele (a) şi (b) vor avea următorul cuprins:

compartimentul SPO.OP.180 va avea următorul cuprins:

"SPO.OP.180 Condiţii de decolare – avioane şi elicoptere

Înainte de a iniţia decolarea, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(a) condiţiile meteorologice la aerodrom sau la locul de operare şi starea pistei/FATO care urmează a fi utilizată nu vor împiedica decolarea şi plecarea în condiţii de siguranţă;

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu următoarele elemente:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul SPO.OP.210 va avea următorul cuprins:

"SPO.OP.210 Condiţii de apropiere şi de aterizare – avioane şi elicoptere

Înainte de a iniţia o operaţiune de apropiere, pilotul comandant trebuie să se asigure că:

(b) minimele de operare pe aerodromul selectat sunt conforme cu următoarele elemente:

1. echipamentele operaţionale de la sol;

2. sistemele operaţionale ale aeronavei;

3. performanţa aeronavei;

4. calificările echipajului de zbor.";

compartimentul SPO.OP.215 va avea următorul cuprins:

"SPO.OP.215 Iniţierea şi continuarea apropierii

(a) În cazul avioanelor, dacă VIS sau RVR de control aferentă pistei care urmează să fie utilizată pentru aterizare este mai mică decât minima aplicabilă, o operaţiune de apropiere instrumentală nu trebuie continuată:

1. dincolo de un punct în care avionul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în FAS, dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

1. dincolo de un punct în care elicopterul este cu 1 000 ft deasupra cotei aerodromului; sau

2. în FAS, dacă DH sau MDH este mai mare de 1 000 ft.

(c) Dacă reperul vizual necesar nu este stabilit, se execută o apropiere întreruptă la DA/H sau MDA/H sau înainte de aceasta.

(d) Dacă reperul vizual necesar nu este menţinut după DA/H sau MDA/H, se execută imediat o manevră go-around.

(e) În pofida dispoziţiilor literei (a), în cazul în care nu se raportează nicio RVR, iar VIS raportată este mai scăzută, dar CMV este mai mare decât minima aplicabilă, apropierea instrumentală poate fi continuată până la DA/H sau MDA/H.

se completează cu compartimentul SPO.OP.235 cu următorul cuprins:

"SPO.OP.235 Operaţiuni EFVS 200

(a) Un operator care intenţionează să efectueze operaţiuni EFVS 200 cu credite operaţionale şi fără o aprobare specifică trebuie să se asigure că:

1. aeronava este certificată pentru operaţiunile avute în vedere;

2. se folosesc numai piste, FATO şi IAP adecvate pentru operaţiuni EFVS;

4. sunt stabilite proceduri de operare;

5. toate informaţiile relevante sunt documentate în lista echipamentului minim (MEL);

6. toate informaţiile relevante sunt documentate în programul de întreţinere;

7. sunt realizate evaluări ale siguranţei şi se stabilesc indicatori de performanţă pentru a monitoriza nivelul de siguranţă al operaţiunii;

8. minimele de operare pe aerodrom ţin cont de capacitatea sistemului utilizat.

(b) Operatorul nu efectuează operaţiuni EFVS 200 atunci când efectuează LVO.

compartimentul SPO.POL.110 se completează cu literele (d) şi (e) cu următorul cuprins:

"(d) Pilotul comandant trebuie să asigure că:

1. încărcarea aeronavei se efectuează sub supravegherea unui personal calificat;

2. încărcătura transportată corespunde datelor utilizate pentru calculul masei şi a centrajului aeronavei.

(e) Operatorul trebuie să specifice, în manualul de operaţiuni, principiile şi metodele prevăzute pentru încărcare şi în sistemul de calcul al masei, şi centrajului, în conformitate cu cerinţele stabilite la literele (a)-(d). Sistemul respectiv trebuie să acopere toate tipurile de operaţiuni avute în vedere.";

la compartimentul SPO.IDE.H.190, litera (b) va avea următorul cuprins:

"(b) Elicopterele certificate pentru o configuraţie maximă a locurilor de şase sau mai puţine trebuie să fie echipate cu un ELT(S) sau cu o baliză de localizare personală (PLB) transportat(ă) de un membru al echipajului sau de un specialist în executarea anumitor sarcini, sau cu un ELT automat.";

k) apendicele nr.2 va avea următorul cuprins:

"Apendicele nr.2 la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene
SPECIFICAŢII PRIVIND OPERAŢIUNILE OPERATIONS SPECIFICATIONS (sub rezerva condiţiilor aprobate din manualul de operaţiuni) (subject to the approved conditions in the operations manual)
Datele de contact ale Autorităţii Aeronautice Civile Contact details of the Civil Aviation Authority
Telefon (¹): __________ Fax:____ Telephone Fax E-mail:______________ E-mail
AOC(²): MD		Numele operatorului (³): Operator name Nume comercial "Dba" Dba trading name		Data (⁴): Date	Semnătura: Signature
Specificaţii privind operaţiunile: Operations specifications
Modelul de aeronavă (⁵): Aircraft model Însemnele de înmatriculare (⁶): Registration marks
Tipuri de operaţiuni: transport aerian comercial Types of operations: Commercial air transport
☐ Pasageri Passengers		☐ Marfă Cargo		☐ Altele (⁷):______________ Others
Zona de operare (⁸): Area of operation
Limitări speciale (⁹): Special limitations
Aprobări specifice: Specific approvals		Da Yes	Nu No	Specificaţii (¹⁰) Specification	Observaţii Remarks
Bunuri periculoase: Dangerous goods		☐	☐
Operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (LVO) Low-visibility operations
Decolare: Take-off				RVR (¹¹):.. m
Apropiere şi aterizare Approach and landing		☐	☐	CAT (¹²)…. DA/H: ft, RVR:.. m
Credite operaţionale Opeartional credits				CAT (¹³)….. DA/H: ft, RVR:... m
RVSM ⁽¹⁴⁾	☐ N/A N/A	☐	☐
ETOPS ⁽¹⁵⁾	☐ N/A N/A	☐	☐	Timp maxim de deviere (¹⁶): min. Maximum diversion time: min.
Specificaţii de navigaţie complexe pentru operaţiuni PBN (¹⁷) Complex navigation specifications for PBN operations		☐	☐		(¹⁸)
Specificaţii privind performanţele minime de navigaţie (MNPS) Minimum navigation performance specification		☐	☐
Operaţiuni cu avioane monomotor cu turbină efectuate pe timp de noapte sau în condiţii IMC (SET-IMC) Operations of single-engined turbine aeroplane at night or in IMC (SET-IMC)		☐	☐	(¹⁹)
Operaţiuni cu elicopterul cu ajutorul sistemelor de redare a imaginii pe timp de noapte (NVIS) Helicopter operations with the aid of night vision imaging systems		☐	☐
Operaţiuni cu încărcături suspendate efectuate cu elicopterul (HHO) Helicopter hoist operations		☐	☐
Operaţiuni de servicii medicale de urgenţă efectuate cu elicopterul (HEMS) Helicopter emergency medical service operations		☐	☐
Operaţiuni deasupra mării efectuate cu elicopterul (HOFO) Helicopter offshore operations		☐	☐
Minime de operare VFR reduse pentru apropieri de şi plecări de la un punct în spaţiu cu elicoptere (PinS VFR) Reduced VFR operating minima on helicopter point-in-space approaches and departures		☐	☐
Pregătirea echipajului de cabină ⁽²⁰⁾ Cabin crew training		☐	☐
Eliberarea atestatului CC ⁽²¹⁾ Issue of CC attestation		☐	☐
Utilizarea aplicaţiilor EFB de tip B Use of type B EFB applications		☐	☐	⁽²²⁾
Menţinerea navigabilităţii Continuing airworthiness		☐	☐	⁽²³⁾
Altele ⁽²⁴⁾ Others		☐	☐
(¹) Numărul de telefon al AAC, inclusiv codul de ţară. A se include şi adresa de e-mail, precum şi numărul de fax, dacă este disponibil. (²) Se introduce numărul certificatului de operator aerian (AOC) aferent. (³) Introducerea denumirii înregistrate şi a denumirii comerciale a operatorului, dacă sunt diferite. Introduceţi "Dba" ("Doing business as" – "care îşi desfăşoară activitatea ca") înainte de denumirea comercială. (⁴) Data emiterii specificaţiilor privind operaţiunile (zz.ll.aaaa) şi semnătura reprezentantului AAC. (⁵) Se introduce denumirea OACI a mărcii, a modelului şi a seriei aeronavei sau a seriei de referinţă, dacă a fost desemnată o serie (de exemplu, Boeing-737-3K2 sau Boeing-777-232). (⁶) Însemnele de înmatriculare figurează fie în specificaţiile privind operaţiunile, fie în manualul de operaţiuni. În cel din urmă caz, specificaţiile aferente privind operaţiunile trebuie să facă trimitere la pagina corespunzătoare din manualul de operaţiuni. În cazul în care modelului de aeronavă nu i se aplică toate aprobările specifice, însemnele de înmatriculare ale aeronavei pot fi introduse în coloana de observaţii a aprobării specifice aferente. (⁷) Se indică acest alt tip de transport (de exemplu, servicii medicale de urgenţă). (⁸) Lista cu zona sau zonele geografice în care este autorizată operarea (după coordonatele geografice sau rutele specifice, regiunea de informare a zborurilor sau frontierele naţionale sau regionale). (⁹) Lista limitărilor speciale aplicabile (de exemplu: numai VFR, numai pe timp de zi etc.). (¹⁰) Enumeraţi în această coloană criteriile specifice fiecărei aprobări sau tipului de aprobare (împreună cu criteriile corespunzătoare). (¹¹) Se introduce RVR minimă aprobată la decolare, în metri. Se poate folosi un rând pentru fiecare aprobare, dacă s-au acordat mai multe aprobări. (¹²) Se introduce categoria aplicabilă de apropiere de precizie: CAT II sau CAT III. Se introduce RVR minimă în metri şi DH în ft. Se foloseşte un rând pentru fiecare categorie de apropiere din listă. (¹³) Se introduce creditul operaţional aplicabil: SA CAT I, SA CAT II, EFVS etc. Se introduce RVR minimă în metri şi DH în ft. Se foloseşte un rând pentru fiecare credit operaţional din listă. (¹⁴) Caseta "nu se aplică" (N/A) poate fi bifată numai dacă plafonul maxim al aeronavei este sub FL290. (¹⁵) Operaţiunile pe distanţă extinsă (ETOPS) se aplică în prezent doar în cazul aeronavelor bimotoare. Prin urmare, caseta "nu se aplică" (N/A) poate fi bifată dacă modelul de aeronavă are mai puţin sau mai mult de două motoare. (¹⁶) Se poate indica şi limita de distanţă (în mile nautice, NM), precum şi tipul motorului. (¹⁷) Navigaţia bazată pe performanţe (PBN): se foloseşte un rând pentru fiecare aprobare specifică pentru operaţiuni PBN complexe (de exemplu, RNP, AR, APCH), limitările corespunzătoare fiind indicate în coloana "Specificaţii" sau în coloana "Observaţii", sau în ambele coloane. Aprobările individuale ale procedurilor RNP, AR, APCH specifice pot fi enumerate în specificaţiile privind operaţiunile sau în manualul de operaţiuni. În cazul din urmă, specificaţiile aferente privind operaţiunile trebuie să facă trimitere la pagina corespunzătoare din manualul de operaţiuni. (¹⁸) Precizaţi dacă aprobarea specifică este limitată la anumite capete de pistă sau la aerodromuri sau la ambele. (¹⁹) Se introduce combinaţia specifică de corp de aeronavă sau de motor. (²⁰) Aprobarea de a desfăşura cursul de pregătire şi examenele care trebuie susţinute de solicitanţii unui atestat de membru al echipajului de cabină, în conformitate cu anexa nr.5 (Partea CC) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă. (²¹) Aprobarea de a elibera atestate de membru al echipajului de cabină, în conformitate cu anexa nr.5 (Partea CC) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă. (²²) Se introduce lista aplicaţiilor EFB de tip B, împreună cu referinţa echipamentului hardware al EFB (pentru EFB-uri portabile). Această listă este cuprinsă fie în specificaţiile privind operaţiunile, fie în manualul de operaţiuni. În cel din urmă caz, specificaţiile aferente privind operaţiunile trebuie să facă trimitere la pagina corespunzătoare din manualul de operaţiuni. (²³) Numele persoanei sau denumirea organizaţiei responsabile de asigurarea menţinerii navigabilităţii aeronavei şi o trimitere la regulamentul care impune activitatea respectivă, şi anume subpartea G din anexa nr.1 (partea M) la Regulamentul privind menţinerea navigabilităţii aeronavelor şi a produselor, reperelor şi dispozitivelor aeronautice şi autorizarea întreprinderilor şi a personalului cu atribuţii în domeniu. (²⁴) Aici se pot introduce alte aprobări sau date, folosindu-se un singur rând (sau un bloc de mai multe rânduri) pentru fiecare autorizaţie (de exemplu, operaţiuni de aterizare scurtă, operaţiuni de apropiere rapidă, distanţă de aterizare impusă redusă, operaţiuni cu elicopterul către sau dinspre o zonă de interes public, operaţiuni cu elicopterul deasupra unui mediu ostil aflat în afara unei zone aglomerate, operaţiuni cu elicopterul fără o capacitate de aterizare forţată în condiţii de siguranţă, operaţiuni cu unghiuri de înclinare mărite, distanţa maximă faţă de un aerodrom adecvat pentru avioanele bimotoare fără aprobare ETOPS).";

l) apendicele nr.5 va avea următorul cuprins:

"Apendicele nr.5 la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la operaţiunile aeriene
DECLARAŢIE în conformitate cu Regulamentul privind cerinţele tehnice şi procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene DECLARATION in accordance with the Regulation regarding technical requirements and administrative procedures related to air operations
Operatorul Operator Numele: Name: Locul în care operatorul îşi are sediul principal de activitate sau, dacă operatorul nu are un sediu principal de activitate, locul în care operatorul este stabilit sau îşi are reşedinţa şi locul din care sunt coordonate operaţiunile: Place in which the operator has its principal place of business or, if the operator has no principal place of business, place in which the operator is established or residing and place from which the operations are directed: Numele şi datele de contact ale managerului responsabil: Name and contact details of the accountable manager:
Operarea aeronavelor Aircraft operation
Data de începere a operării şi data intrării în vigoare a schimbării: Starting date of operation or applicability date of the change:
Informaţii privind aeronava, operarea şi întreprinderea de management al menţinerii navigabilităţii (¹): Information on aircraft, operation and continuing airworthiness management organisation:
Tipul (tipurile) de aeronavă, însemnele de înmatriculare şi baza principală: Type(s) of aircraft, registration(s) and main base:
Numărul de serie al aeronavei ⁽²⁾ Aircraft MSN	Tipul de aeronavă Aircraft type	Însemnele de înmatriculare ale aeronavei ⁽³⁾ Aircraft registration	Baza principală Main base	Tipul (tipurile) de operaţiuni ⁽⁴⁾ Type(s) of operation	Întreprinderea responsabilă de managementul menţinerii navigabilităţii ⁽⁵⁾ Organisation responsible for continuing airworthiness management




Operatorul trebuie să obţină o aprobare prealabilă ⁽⁶⁾ sau una specifică ⁽⁷⁾ pentru anumite operaţiuni înainte de a efectua operaţiunile respective. The operator shall obtain a prior approval or specific approval for certain operations before conducting such operations.
După caz, detalii privind aprobările deţinute. A se anexa lista aprobărilor specifice. A se include: - aprobările specifice acordate de un alt stat membru OACI, dacă este cazul; - denumirea operaţiunilor efectuate cu credite operaţionale (de exemplu, EFVS 200, SA CAT I etc.). Where applicable, details of approvals held. Attach the list of specific approvals. Include: - specific approvals granted by another ICAO member state, if applicable; - name of operations conducted with operational credits (e.g. EFVS 200, SA CAT I, etc.).
După caz, detaliile autorizaţiilor pentru operaţiuni specializate deţinute (ataşaţi autorizaţia sau autorizaţiile, dacă este cazul). Where applicable, details of specialised operations authorisation held (attach authorisation(s), if applicable).
După caz, lista mijloacelor de conformare alternative (AltMoC) cu trimitere la AMC-urile pe care le înlocuiesc (ataşaţi AltMoC). Where applicable, list of alternative means of compliance (AltMoC) with references to the associated AMC they replace (attach AltMoC).
Declaraţii Statements
• Operatorul respectă şi continuă să respecte cerinţele esenţiale privind operaţiunile de zbor din Codul aerian şi cerinţele Regulamentului privind cerinţele tehnice şi procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene. The operator complies, and will continue to comply, with the essential requirements for air operations from the Aviation code and with the requirements of Regulation regarding technical requirements and administrative procedures related to air operations. • Documentaţia privind sistemul de management, inclusiv manualul de operaţiuni, respectă cerinţele din anexa nr.3 (Partea ORO), nr.5 (Partea SPA), nr.6 (Partea NCC) sau din nr.8 (Partea SPO), iar toate zborurile se vor desfăşura în conformitate cu dispoziţiile din manualul de operaţiuni, astfel cum se prevede la ORO.GEN.110 lit.(b), anexa nr.3 (Partea ORO). The management system documentation, including the operations manual, shall comply with the requirements of annex no.3 (Part ORO), no.5 (Part SPA), no.6 (Part NCC) or no.8 (Part SPO) and all flights shall be carried out in accordance with the provisions of the operations manual as required by ORO.GEN.110(b) of annex no.3 (Part ORO).
• Toate aeronavele operate trebuie să deţină: - un certificat de navigabilitate valabil în conformitate cu Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie sau şi în cazul aeronavelor înmatriculate într-un stat membru OACI, în conformitate cu anexa 8 a OACI; şi - atunci când sunt utilizate pentru activităţi SPO, un contract de închiriere valabil, conform ORO.SPO.100. All operated aircraft shall hold: - a valid certificate of airworthiness in accordance with Regulation laying down administrative requirements and procedures for the airworthiness and environmental certification of aircraft and related products, parts and appliances, as well as for the certification of design and production organisations or for aircraft registered in another ICAO member, in accordance with ICAO annex 8 state; - when used for SPO activities, a valid leasing agreement as per ORO.SPO.100.
• Toţi membrii echipajului de zbor deţin un certificat în conformitate cu anexa nr.1 (Partea FCL) la Regulamentul de stabilire a cerinţelor tehnice şi procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviaţia civilă, astfel cum se prevede la ORO.FC.100 lit.(c) anexa nr.3 (Partea ORO), iar membrii echipajului de cabină, dacă este cazul, sunt pregătiţi în conformitate cu subpartea CC din anexa nr.3 (Partea ORO). All flight crew members hold a licence in accordance with annex no.1 (Part FCL) to Regulation laying down technical requirements and administrative procedures related to civil aviation aircrew as required by ORO.FC.100(c) of annex no.3 (Part ORO) and cabin crew members shall, where applicable, be trained in accordance with Subpart CC of annex no.3 (Part ORO).
• (Dacă este cazul) Operatorul pune în aplicare şi demonstrează conformitatea cu un standard recunoscut în domeniu. (If applicable) The operator shall implement and demonstrate conformity to a recognised industry standard. Referinţa standardului: Reference of the standard: Organismul de certificare: Certification body: Data ultimului audit privind conformitatea: Date of the last conformity audit:
• Operatorul notifică Autorităţii Aeronautice Civile orice modificare a circumstanţelor care îi afectează conformitatea cu cerinţele esenţiale privind operaţiunile de zbor din Codul aerian şi cerinţele din Regulamentul privind cerinţele tehnice şi procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene, aşa cum a fost declarată Autorităţii Aeronautice Civile prin prezenta declaraţie, precum şi orice modificări ale informaţiilor şi ale listelor AltMoC incluse în prezenta declaraţie şi ataşate la aceasta, după cum se prevede la ORO.GEN.120 lit.(a) anexa nr.3 (Partea ORO). The operator shall notify the Civil Aviation Authority any changes in circumstances affecting its compliance with the essential requirements for air operations from the Aviation code and with the requirements of Regulation regarding technical requirements and administrative procedures related to air operations as declared to the Civil Aviation Authority through this declaration and any changes to the information and lists of AltMoC included in and annexed to this declaration, as required by ORO.GEN.120(a) of annex no. 3 (Part ORO).
Copia contractului (contractelor) de asigurare şi a certificatului/poliţei (certificatelor/poliţelor) de asigurare pentru răspunderea civilă faţă de pasageri, bagaje şi mărfuri, precum şi pentru răspunderea civilă faţă de părţi terţe. Copy of the liability insurance contract (contracts) and of the liability insurance certificate/policy (certificates/policies) for passengers, baggage and goods, as well as third parties.
• Operatorul confirmă că informaţiile furnizate în prezenta declaraţie sunt corecte. The operator confirms that the information disclosed in this declaration is correct.
Data, numele şi semnătura managerului responsabil Date, name and signature of the accountable manager
(¹) Dacă în declaraţie nu este suficient spaţiu pentru a enumera toate informaţiile, acestea vor fi enumerate într-o anexă separată, care se datează şi se semnează. (²) Numărul de serie dat de constructor. (³) Dacă aeronava este înmatriculată şi pe lângă un titular de AOC, indicaţi numărul AOC-ului titularului de AOC. (⁴) "Tipul (tipurile) de operaţiuni" se referă la tipurile de operaţiuni efectuate cu această aeronavă, operaţiuni necomerciale sau operaţiuni specializate, cum ar fi zboruri de fotografiere aeriană, zboruri de publicitate aeriană, zboruri pentru transmiterea ştirilor, zboruri pentru televiziune şi film, operaţiuni cu paraşuta, paraşutism, skydiving, zboruri de verificare a întreţinerii. (⁵) Informaţiile privind întreprinderea responsabilă de managementul menţinerii navigabilităţii trebuie să includă numele întreprinderii, adresa acesteia şi referinţa aprobării. (⁶) (a) operaţiuni cu orice instrument, echipament, element sau funcţie defect(ă), în conformitate cu un MEL [ORO.MLR.105 literele (b), (f) şi (j), NCC.IDE.A.105, NCC.IDE.H.105, SPO.IDE.A.105 şi SPO.IDE.H.105]; (b) operaţiuni care necesită autorizare sau aprobare prealabilă, inclusiv toate operaţiunile următoare: - pentru operaţiuni specializate, închirierea cu echipaj şi închirierea fără echipaj a aeronavelor înmatriculate într-un stat membru OACI [ORO.SPO.100 litera (c)]; - operaţiuni comerciale specializate (ORO.SPO.110); - operaţiuni necomerciale cu aeronave cu o MOPSC mai mare de 19, care sunt efectuate fără prezenţa la bord a unui membru al echipajului de cabină în exerciţiul funcţiunii [ORO.CC.100 litera (d)]; - utilizarea unor minime de operare IFR mai scăzute decât cele publicate (NCC.OP.110 şi SPO.OP.110); - realimentarea cu motorul (motoarele) şi/sau cu rotoarele în funcţiune (NCC.OP.157); - operaţiuni specializate (SPO) fără oxigen la o altitudine de peste 10 000 ft (SPO.OP.195). (⁷) Operaţiuni în conformitate cu anexa nr.5 (Partea SPA) la Regulamentul privind cerinţele tehnice şi procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene, inclusiv subpărţile B "Operaţiuni de navigaţie bazată pe performanţe (PBN)", C "Operaţiuni cu specificaţii de performanţe de navigaţie minime (MNPS)", D "Operaţiuni în spaţiul aerian cu eşalonare verticală minimă (RVSM)", E "Operaţiuni în condiţii de vizibilitate redusă (LVO)", G "Transportul bunurilor periculoase", K "Operaţiuni deasupra mării cu elicoptere" şi N "Apropieri de şi plecări de la un pun0ct în spaţiu cu elicoptere, în condiţiile unor minime VFR reduse".

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 25 mai 2024, cu excepţia:

1) literei (c) din compartimentul SPA.HEMS.100, aplicabilă din data de 25 mai 2026;

2) literei (e) din compartimentul SPA.HEMS.110, aplicabilă din data de 25 mai 2028;

3) compartimentului SPA.HEMS.125, în sensul literei (b) a noţiunii zbor HEMS (HEMS flight) din anexa nr.1, aplicabil din data de 25 mai 2028;

4) compartimentului SPA.HEMS.130, în sensul literei (b) a noţiunii zbor HEMS (HEMS flight) din anexa nr.1, aplicabil din data de 25 mai 2026.

PRIM-MINISTRU	Dorin RECEAN
Contrasemnează:
Ministrul infrastructurii
şi dezvoltării regionale	Andrei Spînu
Nr.182. Chişinău, 13 martie 2024.