- transpune parţial Regulamentul (UE) nr.1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 317 din 4 noiembrie 2014, CELEX: 32014R1143, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2016;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2018/968 al Comisiei din 30 aprilie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr.1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la evaluarea riscurilor în ceea ce priveşte speciile alogene invazive, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 174 din 10 iulie 2018, CELEX: 32018R0968;

- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/145 al Comisiei din 4 februarie 2016 de adoptare a formatului documentului care serveşte drept dovadă a eliberării de către autorităţile competente ale statelor membre a autorizaţiei care permite unităţilor să efectueze anumite activităţi legate de speciile alogene invazive de interes pentru Uniune, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1143/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 30 din 5 februarie 2016, CELEX: 32016R0145.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea introducerii şi răspândirii pe teritoriul Republicii Moldova a speciilor alogene invazive, pentru reducerea impactului acestora asupra biodiversităţii, ecosistemelor şi serviciilor ecosistemice, precum şi pentru gestionarea acestora, prin reglementarea competenţelor autorităţilor responsabile şi a obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.

Articolul 2. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

1. biodiversitate - variabilitate a organismelor vii din toate ecosistemele, incluzând diversitatea interspecifică, intraspecifică şi ecosistemică;

2. boală a animalelor - apariţie a unor infecţii sau infestări la animale, cu sau fără manifestări clinice sau patologice, cauzate de unul sau mai mulţi agenţi patogeni;

3. căi de introducere - modalităţi şi mecanisme prin care speciile alogene invazive sunt introduse şi se răspândesc într-un ecosistem nou;

4. cercetare - activitate descriptivă sau experimentală, desfăşurată în condiţii reglementate, având ca scop obţinerea de noi cunoştinţe ştiinţifice ori dezvoltarea de produse şi tehnologii noi. Aceasta include etapele iniţiale de identificare, caracterizare şi izolare a genelor responsabile pentru caracteristicile speciilor alogene invazive, cu excepţia caracteristicilor care determină invazivitatea, dacă acestea sunt esenţiale pentru dezvoltarea unor caracteristici similare la speciile neinvazive;

5. conservare ex situ - conservare a componentelor biodiversităţii în afara habitatelor lor naturale;

6. control al populaţiei - orice acţiune, letală sau neletală, aplicată unei populaţii de specii alogene invazive, având ca scop menţinerea numărului de exemplare la un nivel minim, astfel încât efectele negative asupra biodiversităţii, serviciilor ecosistemice, sănătăţii publice sau economiei să fie reduse la minimum, inclusiv în situaţiile în care eradicarea speciei nu este posibilă;

7. depistare timpurie - identificare şi confirmare a prezenţei unei specii alogene invazive într-un teritoriu înainte ca aceasta să se răspândească la scară largă;

8. eradicare a speciilor alogene invazive - eliminare completă şi definitivă a unei populaţii de specii alogene invazive prin mijloace letale sau neletale;

9. introducere a speciilor alogene invazive - deplasare a unei specii în afara arealului său natural de răspândire, ca urmare a intervenţiei umane, intenţionate sau accidentale;

10. izolare a speciilor alogene invazive - aplicare a unor măsuri de creare a barierelor menite să reducă riscul dispersiei şi răspândirii unei specii alogene invazive dincolo de zona deja invadată;

11. prevenire a introducerii şi gestionare a speciilor alogene invazive - orice acţiune, letală sau neletală, având ca scop eradicarea, controlul populaţiei sau izolarea unei specii alogene invazive, cu minimizarea impactului asupra speciilor indigene şi a habitatelor acestora;

12. răspândire la scară largă - proces prin care o specie alogenă invazivă depăşeşte faza de naturalizare, având o populaţie autonomă, şi se extinde semnificativ în arealul său potenţial de răspândire, unde poate supravieţui şi se poate reproduce;

13. servicii ecosistemice - contribuţii directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană;

14. spaţiu izolat - incintă a unei instalaţii, controlată şi securizată, destinată menţinerii organismelor în condiţii care împiedică eliberarea accidentală sau răspândirea acestora;

15. specie alogenă - organism viu aparţinând unei specii, subspecii sau unui taxon inferior de animale, plante, ciuperci ori microorganisme, introdus intenţionat sau accidental într-un areal aflat în afara ariei sale naturale de răspândire, inclusiv orice parte viabilă a acestuia, precum gameţi, seminţe, ouă sau alte forme de propagare, precum şi orice hibrid, soi sau rasă care poate supravieţui şi se poate reproduce în noul mediu;

16. specie alogenă invazivă - specie alogenă a cărei introducere sau răspândire a fost constatată ca având un impact negativ asupra biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice aferente, inclusiv asupra sănătăţii publice şi/sau economiei;

17. specie alogenă invazivă de interes pentru Uniune - specie alogenă invazivă al cărei impact negativ asupra biodiversităţii, serviciilor ecosistemice, sănătăţii publice sau economiei este suficient de semnificativ încât să impună adoptarea şi aplicarea unor măsuri coordonate la nivelul Uniunii Europene;

18. specie alogenă invazivă de interes naţional - specie alogenă invazivă, alta decât specia alogenă invazivă de interes pentru Uniune, pentru care, în baza datelor şi dovezilor ştiinţifice disponibile, se constată că introducerea, eliberarea sau răspândirea acesteia generează ori poate genera un impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii, serviciilor ecosistemice, sănătăţii publice sau economiei naţionale pe întreg teritoriul Republicii Moldova ori pe o parte a acestuia, fapt ce impune adoptarea unor măsuri specifice la nivel naţional;

19. structură eficientă a Sistemului informaţional de supraveghere - ansamblu organizat de resurse instituţionale, umane, tehnice şi informaţionale, care asigură funcţionarea continuă, coordonată şi promptă a Sistemului informaţional de supraveghere, precum şi colectarea, validarea şi transmiterea rapidă a datelor privind apariţia şi răspândirea speciilor alogene invazive, garantând, totodată, capacitatea de reacţie timpurie şi cooperarea interinstituţională la nivel naţional şi transfrontalier.

Articolul 3. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică tuturor speciilor alogene invazive.

(2) Prezenta lege nu se aplică:

a) speciilor care îşi extind sau îşi schimbă aria naturală de răspândire fără intervenţie umană;

b) organismelor modificate genetic, astfel cum sunt definite la art.4 din Legea nr.152/2022 cu privire la reglementarea şi controlul organismelor modificate genetic;

c) agenţilor patogeni care provoacă boli la animale;

d) organismelor dăunătoare enumerate în listele stabilite în conformitate cu art.3 alin.(2), art.32 alin.(3) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, precum şi organismelor dăunătoare pentru care au fost aprobate măsuri specifice în conformitate cu art.30 din aceeaşi lege;

e) speciilor absente la nivel local în ecosistemele acvatice, dar care sunt utilizate în acvacultură, a căror listă se aprobă de către Guvern;

f) microorganismelor produse sau importate pentru a fi utilizate în produse de protecţie a plantelor autorizate sau incluse în procesul de evaluare conform Legii nr.403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative;

g) microorganismelor produse sau importate pentru a fi utilizate în produse biocide supuse înregistrării conform art.24 alin.(1) lit.a) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.

Articolul 4. Principiile de bază ale politicii de stat în domeniul prevenirii introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive şi gestionării acestora

Politica de stat în domeniul gestionării speciilor alogene invazive se bazează pe principiile:

a) precauţiei, conform căruia introducerea şi răspândirea speciilor alogene invazive sunt permise doar în scopuri ştiinţifice, cu condiţia ca aceste activităţi să nu producă efecte adverse asupra biodiversităţii, ecosistemelor, serviciilor ecosistemice, sănătăţii publice şi/sau economiei;

b) protecţiei biodiversităţii şi a ecosistemelor, conform căruia măsurile de prevenire a introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive şi de gestionare a acestora trebuie să prioritizeze protecţia speciilor indigene, a habitatelor naturale şi a serviciilor ecosistemice în raport cu orice interese economice sau sociale;

c) responsabilităţii, conform căruia autorităţile competente, persoanele fizice şi juridice sunt responsabile de prevenirea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, de gestionarea acestora, precum şi de adoptarea măsurilor de prevenire şi reducere a riscurilor aferente;

d) transparenţei şi accesibilităţii informaţiilor, conform căruia se asigură accesul publicului la informaţiile referitoare la riscurile şi măsurile de gestionare a speciilor alogene invazive, la impactul asupra mediului, economiei şi sănătăţii publice, inclusiv în ceea ce priveşte evoluţia şi răspândirea acestora pe teritoriul ţării.

Capitolul II

COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL PREVENIRII

INTRODUCERII ŞI RĂSPÂNDIRII, AL GESTIONĂRII ŞI CONTROLULUI

SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE

Articolul 5. Competenţa Guvernului

Guvernul:

a) stabileşte direcţiile prioritare ale politicii de stat în domeniul prevenirii introducerii şi răspândirii, precum şi al gestionării speciilor alogene invazive;

b) aprobă cadrul normativ secundar în domeniul speciilor alogene invazive;

c) asigură includerea măsurilor de prevenire a introducerii şi răspândirii, precum şi a celor de combatere a speciilor alogene invazive în politicile şi strategiile naţionale din domeniile protecţiei mediului, agriculturii şi dezvoltării durabile.

Articolul 6. Competenţa Ministerului Mediului

(1) Ministerul Mediului este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea, promovarea şi coordonarea implementării politicii de stat în domeniul prevenirii introducerii şi răspândirii, precum şi al gestionării speciilor alogene invazive.

(2) Ministerul Mediului:

a) elaborează politica de stat şi cadrul normativ în domeniul speciilor alogene invazive;

b) elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare Lista speciilor alogene invazive;

c) elaborează şi prezintă Guvernului Planul naţional de acţiuni pentru gestionarea căilor prioritare de introducere a speciilor alogene invazive în Republica Moldova;

d) asigură participarea publicului la procesul decizional privind prevenirea introducerii şi răspândirii, precum şi privind gestionarea speciilor alogene invazive;

e) colaborează cu autorităţile omoloage din statele vecine în vederea prevenirii introducerii şi răspândirii, precum şi a combaterii speciilor alogene invazive şi coordonează implementarea tratatelor internaţionale din acest domeniu;

f) aprobă sau respinge derogările de la aplicarea măsurilor de eradicare rapidă, prevăzute la art.24, propuse de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului şi de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Articolul 7. Competenţa Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

a) elaborează şi promovează politici şi proiecte de acte normative privind prevenirea introducerii şi răspândirii, precum şi privind combaterea speciilor alogene invazive care afectează culturile agricole şi animalele de fermă;

b) coordonează implementarea măsurilor de eradicare a speciilor alogene invazive de pe terenurile agricole şi din alte sisteme de creştere gestionate de om.

Articolul 8. Competenţa Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor

(1) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare - ANSA) este responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul prevenirii introducerii şi răspândirii, al controlului şi gestionării speciilor alogene invazive care afectează culturile agricole, animalele de fermă şi siguranţa alimentară.

(2) ANSA:

a) asigură controlul speciilor alogene invazive la etapele de import, transport, distribuire, comercializare, creştere, cultivare şi utilizare;

b) efectuează controale privind transportul speciilor alogene invazive;

c) colaborează cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu Agenţia de Mediu şi cu Inspectoratul pentru Protecţia Mediului în vederea schimbului de informaţii şi a coordonării măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere a speciilor alogene invazive care afectează culturile agricole şi animalele de fermă;

d) informează publicul, Agenţia de Mediu, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la riscurile asociate speciilor alogene invazive identificate în sectorul agricol şi alimentar;

e) prezintă Ministerului Mediului, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţiei de Mediu şi Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, până la data de 31 martie a anului următor celui de raportare, rezultatele controalelor efectuate;

f) colaborează cu autorităţile omoloage din alte state în vederea prevenirii şi combaterii impactului transfrontalier al speciilor alogene invazive;

g) constată şi sancţionează încălcările legislaţiei privind importul, transportul, distribuirea, comercializarea, creşterea, cultivarea şi utilizarea speciilor alogene invazive;

h) monitorizează acţiunile de distrugere a speciilor alogene invazive.

Articolul 9. Competenţa Agenţiei de Mediu

(1) Agenţia de Mediu este autoritatea administrativă responsabilă de implementarea politicii de stat în domeniul prevenirii introducerii şi răspândirii, precum şi al gestionării speciilor alogene invazive.

(2) Agenţia de Mediu:

a) asigură implementarea legislaţiei privind speciile alogene invazive;

b) participă la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniu;

c) emite, reînnoieşte, suspendă sau retrage autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor legate de speciile alogene invazive;

d) ţine şi administrează Sistemul informaţional de supraveghere a speciilor alogene invazive;

e) ţine şi administrează Registrul speciilor alogene invazive;

f) informează autorităţile şi publicul cu privire la măsurile adoptate, precum şi la riscurile asociate speciilor alogene invazive, prin intermediul site-ului său web oficial şi al campaniilor de conştientizare;

g) monitorizează utilizarea speciilor alogene invazive în activităţi de cercetare şi dezvoltare;

h) monitorizează şi evaluează impactul speciilor alogene invazive asupra biodiversităţii şi ecosistemelor în baza informaţiilor prezentate de către subiecţii domeniului cercetării şi inovării;

i) actualizează măsurile de intervenţie pentru prevenirea invaziei repetate a speciilor alogene invazive.

Articolul 10. Competenţa Inspectoratului pentru Protecţia Mediului

(1) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (în continuare - Inspectorat) este organul de control responsabil de supravegherea aplicării legislaţiei de mediu, inclusiv a legislaţiei privind speciile alogene invazive, şi de respectarea condiţiilor de autorizare.

(2) Inspectoratul:

a) efectuează controale pentru prevenirea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, precum şi pentru combaterea acestora exclusiv în ecosistemele naturale şi antropizate, cu excepţia terenurilor agricole destinate cultivării plantelor, complexelor de creştere a animalelor sau acvaculturii;

b) evaluează daunele şi calculează suma prejudiciului adus mediului ca urmare a impactului negativ al speciilor alogene invazive, conform competenţelor stabilite la art.5 din Legea nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului, precum şi urmăreşte recuperarea costurilor şi aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea, reducerea sau atenuarea efectelor dăunătoare ale speciilor alogene invazive;

c) prezintă Ministerului Mediului, Agenţiei de Mediu şi ANSA, până la data de 31 martie a anului următor celui de raportare, rezultatele controalelor efectuate;

d) colaborează cu autorităţile omoloage din alte state pentru prevenirea şi combaterea impactului transfrontalier al speciilor alogene invazive;

e) constată şi sancţionează încălcările legislaţiei privind gestionarea speciilor alogene invazive în ecosistemele naturale şi antropizate;

f) monitorizează acţiunile de distrugere a speciilor alogene invazive prin verificări directe pe teren şi prin confirmarea finalizării acţiunilor, inclusiv prin recepţia şi analiza raportărilor transmise de proprietarii terenurilor responsabili de implementarea măsurilor de distrugere.

Capitolul III

CERINŢE FAŢĂ DE SPECIILE ALOGENE INVAZIVE

ŞI EVALUAREA RISCURILOR

Articolul 11. Lista speciilor alogene invazive

(1) Guvernul aprobă Lista speciilor alogene invazive (în continuare - Lista speciilor), care cuprinde Lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune şi Lista speciilor alogene invazive de interes naţional.

(2) Lista speciilor se reexaminează cel puţin o dată la 6 ani şi, după caz, se actualizează prin:

a) includerea de noi specii alogene invazive;

b) radierea unor specii alogene invazive, în cazul în care acestea nu mai îndeplinesc unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin.(3).

(3) Speciile se includ în Lista speciilor alogene invazive de interes naţional doar dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele criterii:

a) se constată, pe baza dovezilor ştiinţifice, că sunt alogene;

b) se constată, pe baza dovezilor ştiinţifice, că sunt capabile să creeze o populaţie viabilă şi să se răspândească în mediul înconjurător în condiţiile actuale şi în condiţii previzibile de schimbare climatică într-o regiune biogeografică;

c) se constată, pe baza dovezilor ştiinţifice, că au efecte dăunătoare asupra biodiversităţii, serviciilor ecosistemice aferente şi sănătăţii publice şi/sau economiei;

d) se constată, pe baza unei evaluări a riscurilor, efectuată în temeiul art.12 alin.(1), că este necesară o acţiune comună pentru a preveni introducerea, adaptarea şi răspândirea acestora; şi

e) se estimează că includerea în Lista speciilor va preveni, va minimiza sau va atenua efectele lor dăunătoare.

(4) În Lista speciilor se indică, după caz, bunurile (denumirea mărfii) asociate speciilor alogene invazive care fac obiectul controalelor de stat prevăzute la art.21, precum şi codurile poziţiilor tarifare ale acestora din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014 (în continuare - Nomenclatura combinată a mărfurilor).

(5) La actualizarea Listei speciilor, Ministerul Mediului aplică criteriile prevăzute la alin.(3), luând în considerare costurile de punere în aplicare a acesteia, costurile lipsei de acţiune, rentabilitatea şi aspectele de ordin socioeconomic.

Articolul 12. Evaluarea riscurilor

(1) Pentru punerea în aplicare a art.11, se efectuează o evaluare a riscurilor privind speciile alogene invazive incluse sau care pot fi incluse în Lista speciilor, ţinându-se cont de următoarele elemente:

a) descrierea speciei, incluzând identitatea taxonomică, istoricul, aria naturală şi aria potenţială de răspândire a acesteia;

b) descrierea modalităţilor şi a dinamicii de reproducere şi răspândire a speciei, inclusiv evaluarea existenţei condiţiilor de mediu necesare pentru aceste procese;

c) descrierea căilor potenţiale de introducere şi de răspândire a speciei, atât intenţionate, cât şi neintenţionate, inclusiv, dacă este cazul, a mărfurilor cu care specia este asociată;

d) evaluarea detaliată a riscului de introducere, de stabilire şi de răspândire a speciei în regiunile biogeografice caracteristice, atât în condiţiile actuale, cât şi în contextul schimbărilor climatice prognozate;

e) descrierea nivelului actual de răspândire a speciei, cu precizarea faptului dacă specia este sau nu prezentă pe teritoriul Republicii Moldova sau în ţările vecine, precum şi o prognoză privind răspândirea viitoare a acesteia;

f) descrierea efectelor dăunătoare asupra biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice aferente, inclusiv asupra speciilor indigene, habitatelor protejate şi celor aflate în pericol de dispariţie, precum şi asupra sănătăţii publice, siguranţei alimentare şi economiei, cuprinzând şi o evaluare a impactului potenţial viitor bazată pe cunoştinţele ştiinţifice disponibile;

g) estimarea costurilor potenţiale generate de pagubele asociate speciei respective;

h) descrierea utilizărilor cunoscute ale speciei şi a beneficiilor sociale şi economice rezultate din acestea.

(2) Evaluarea riscurilor se efectuează de către organizaţiile din domeniul cercetării şi inovării cu profil de mediu şi se prezintă Agenţiei de Mediu.

Articolul 13. Metodologia de evaluare a riscurilor

(1) Evaluarea riscurilor, a cărei descriere detaliată este prevăzută în anexa nr.1, trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a) să fie efectuată în baza informaţiilor ştiinţifice disponibile, inclusiv a celor mai recente rezultate ale cercetărilor internaţionale şi naţionale;

b) să fie fundamentată pe alte surse relevante, cum ar fi opinii ale experţilor, pe informaţii colectate, pe notificări oficiale şi date din baze de informaţii, inclusiv obţinute prin iniţiative ştiinţifice participative - în cazul în care informaţiile ştiinţifice menţionate la lit.a) lipsesc sau sunt insuficiente;

c) să fie finalizată chiar şi în cazul lipsei sau insuficienţei informaţiilor privind o anumită specie, cu menţionarea expresă a acestor deficienţe în evaluare, astfel încât fiecare aspect analizat să fie examinat integral, fără omisiuni;

d) fiecare concluzie formulată în cadrul evaluării riscurilor să fie însoţită de o apreciere a gradului de incertitudine sau a gradului de încredere asociat, care reflectă situaţiile în care informaţiile disponibile sunt insuficiente, inexistente ori contradictorii;

e) aprecierea gradului de incertitudine sau a gradului de încredere, prevăzută la lit.d), să fie realizată în conformitate cu o metodologie documentată, iar evaluarea riscurilor să facă referire expresă la metodologia respectivă;

f) să conţină o sinteză a principalelor aspecte examinate, precum şi o concluzie generală;

g) să includă o descriere a procedurii de control al calităţii.

(2) Pentru asigurarea calităţii procesului de evaluare a riscurilor se aplică următoarele cerinţe:

a) controlul calităţii trebuie să constituie parte integrantă a procesului de evaluare a riscurilor şi presupune, cel puţin, revizuirea evaluării de către doi evaluatori independenţi cu competenţe în domeniul relevant;

b) evaluatorii riscurilor, precum şi persoanele care efectuează revizuirea evaluării trebuie să fie independenţi, să deţină competenţe ştiinţifice în domeniul relevant şi să nu fie afiliaţi aceleiaşi organizaţii din domeniul cercetării şi inovării.

Articolul 14. Interdicţii şi măsuri de prevenire aplicabile speciilor alogene invazive

(1) Se interzice introducerea, inclusiv tranzitul sub supraveghere vamală, deţinerea, reproducerea, creşterea, cultivarea, inclusiv în spaţii izolate, transportul, plasarea pe piaţă, eliberarea în mediu, comercializarea, schimbul şi utilizarea în mediu a speciilor alogene invazive.

(2) Prin derogare de la alin.(1), se permite transportul speciilor alogene invazive în scopul implementării măsurilor de eradicare.

(3) Prin derogare de la alin.(1), se permite desfăşurarea activităţilor de cercetare sau conservare ex situ a speciilor alogene invazive. În cazul în care utilizarea produselor derivate provenite din aceste specii este justificată de necesitatea protejării sănătăţii publice, sistemul de autorizare se aplică şi asupra producerii, utilizării şi valorificării acestora în scopuri ştiinţifice sau medicinale.

(4) Entităţile din domeniul cercetării şi inovării sunt responsabile de efectuarea cercetărilor privind speciile alogene invazive, inclusiv în ceea ce priveşte căile de introducere şi răspândire, metodele de prevenire, control şi eradicare, evaluarea riscurilor ecologice şi economice, precum şi alte aspecte relevante pentru gestionarea acestora. Activităţile de cercetare şi inovare pot include, în condiţii strict controlate şi izolate, testarea metodelor de control biologic, precum şi a produselor fitosanitare ori a materialului semincer destinate limitării răspândirii speciilor alogene invazive de plante.

(5) Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ANSA, Agenţia de Mediu şi Inspectoratul adoptă şi implementează măsurile necesare pentru prevenirea introducerii şi răspândirii neintenţionate a speciilor alogene invazive de interes naţional.

Articolul 15. Procedura de autorizare

(1) Agenţia de Mediu este autoritatea responsabilă de eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor legate de speciile alogene invazive (în continuare - autorizaţie).

(2) Pentru obţinerea autorizaţiei, solicitantul depune o cerere conformă cu modelul din anexa nr.2.

(3) Cererea se depune fie pe suport de hârtie - la sediul Agenţiei de Mediu, fie în formă electronică - la adresa de e-mail oficială.

(4) Cererea include următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale solicitantului, inclusiv denumirea şi adresa acestuia;

b) denumirea ştiinţifică şi denumirea comună ale speciilor alogene invazive pentru care se solicită autorizaţia;

c) codurile poziţiilor tarifare corespunzătoare din Nomenclatura combinată a mărfurilor;

d) numărul sau cantitatea exemplarelor pentru care se solicită autorizaţia;

e) justificarea solicitării autorizaţiei, inclusiv motivele specifice;

f) scopul solicitării autorizaţiei.

(5) La cerere se anexează:

a) copia autorizaţiei sanitare veterinare eliberate de ANSA în conformitate cu art.18 din Legea nr.221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

b) avizul de stabilire a conformităţii privind protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale al organizaţiei din domeniul cercetării şi inovării, al cărui model se elaborează şi se aprobă de către Inspectorat;

c) descrierea detaliată a măsurilor planificate pentru prevenirea oricărui risc de eliberare accidentală din spaţiile izolate şi de răspândire a speciilor alogene invazive, precum şi a măsurilor specifice pentru asigurarea transportului acestora în condiţii de deplină siguranţă, care să excludă orice risc de eliberare accidentală;

d) evaluarea detaliată a riscurilor de eliberare accidentală sau răspândire pentru speciile alogene invazive pentru care se solicită autorizaţia, însoţită de descrierea măsurilor ce urmează a fi implementate pentru atenuarea riscurilor;

e) descrierea sistemului de control propus, precum şi a planului de urgenţă pentru gestionarea eventualelor eliberări accidentale sau răspândiri, inclusiv, după caz, a măsurilor de eradicare.

(6) Cererea de autorizare se examinează în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, iar decizia de emitere a autorizaţiei sau de refuz motivat se comunică solicitantului cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului prevăzut pentru examinare.

(7) Agenţia de Mediu ţine şi publică pe site-ul său web oficial lista autorizaţiilor, care cuprinde:

a) denumirea ştiinţifică şi denumirea comună ale speciilor alogene invazive pentru care au fost eliberate autorizaţiile;

b) numărul sau cantitatea exemplarelor aparţinând speciilor pentru care au fost eliberate autorizaţii;

c) scopul autorizaţiilor;

d) codurile poziţiilor tarifare corespunzătoare din Nomenclatura combinată a mărfurilor.

(8) Autorizaţia se eliberează pentru un număr limitat de specii alogene invazive şi de exemplare, în funcţie de capacitatea spaţiilor izolate destinate acestora.

(9) Autorizaţia se eliberează pentru perioada necesară desfăşurării cercetărilor ştiinţifice sau, după caz, pentru alte scopuri prevăzute la alin.(11) şi vizează exclusiv speciile alogene invazive pentru care a fost solicitată.

(10) Modelul documentului care serveşte drept dovadă a eliberării autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor legate de speciile alogene invazive este prevăzut în anexa nr.3 şi însoţeşte, în mod obligatoriu, exemplare aparţinând speciilor alogene invazive pe întreaga durată a păstrării, introducerii sau transportului acestora pe teritoriul naţional.

(11) Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazuri excepţionale şi din motive de interes public, inclusiv de natură socială sau economică, Agenţia de Mediu poate elibera autorizaţii pentru desfăşurarea altor activităţi decât cele ştiinţifice, cu respectarea procedurii prevăzute la alin.(2)-(10).

Articolul 16. Retragerea autorizaţiei

(1) Autorizaţia se retrage de către Agenţia de Mediu la cererea titularului, la cererea Inspectoratului şi/sau a ANSA ori în temeiul unei hotărâri definitive a instanţei de judecată.

(2) Inspectoratul şi ANSA efectuează, în comun, controale planificate şi inopinate în scopul verificării respectării condiţiilor impuse prin autorizaţii, în conformitate cu Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

(3) În cazul în care, în urma controalelor efectuate de către Inspectorat şi ANSA, se constată nerespectarea prevederilor prezentei legi, activitatea agentului economic se suspendă până la confirmarea, în urma controlului repetat, a înlăturării neregulilor constatate.

(4) După înlăturarea neregulilor constatate, titularul autorizaţiei notifică în scris Agenţia de Mediu în vederea efectuării controlului repetat de către autorităţile prevăzute la alin.(2).

(5) Neînlăturarea neregulilor în termenul stabilit de către organele de control, în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat, constituie temei pentru retragerea autorizaţiei.

Articolul 17. Cerinţe de întreţinere şi cultivare a speciilor alogene invazive în scopuri ştiinţifice

(1) Exemplarele aparţinând speciilor alogene invazive incluse în Lista speciilor se ţin şi se manipulează în spaţii izolate.

(2) Se consideră că exemplarele aparţinând speciilor alogene invazive sunt ţinute în spaţii izolate dacă:

a) sunt izolate fizic, fiind exclus riscul de eliberare accidentală, de răspândire sau de sustragere;

b) procedurile de curăţenie, de gestionare a deşeurilor şi de întreţinere exclud riscul de eliberare accidentală sau de răspândire;

c) evacuarea, eliminarea, distrugerea sau eutanasierea exemplarelor se efectuează astfel încât să se prevină propagarea acestora în afara spaţiilor izolate.

(3) Cercetările ştiinţifice privind speciile alogene invazive se realizează de către personal calificat în acest domeniu.

(4) Transportul animalelor care fac parte din speciile alogene invazive către şi de la spaţiile izolate se efectuează în condiţii care previn eliberarea accidentală a acestora.

(5) Marcarea sau identificarea animalelor care fac parte din speciile alogene invazive se realizează prin metode care nu cauzează durere, stres sau suferinţă evitabilă.

(6) Riscul de eliberare accidentală, de răspândire sau de evacuare se gestionează eficient, luându-se în considerare identitatea, biologia, mijloacele de dispersie ale speciei, activităţile şi spaţiile implicate, interacţiunea cu mediul şi alţi factori biotici, abiotici şi antropici.

(7) Solicitantul autorizaţiei implementează un sistem de supraveghere permanentă şi elaborează un plan de urgenţă care include măsuri de eradicare pentru gestionarea eventualelor situaţii de eliberare accidentală sau răspândire a speciilor alogene invazive.

(8) Planul de urgenţă prevăzut la alin.(7) se aprobă de către Agenţia de Mediu şi se aplică imediat în caz de eliberare accidentală sau de răspândire a speciilor alogene invazive.

Articolul 18. Măsuri de urgenţă

(1) În cazul în care se confirmă prezenţa sau există riscul de introducere pe teritoriul naţional a unei specii alogene invazive care nu figurează pe Lista speciilor, dar există indicii ştiinţifice preliminare că aceasta întruneşte criteriile prevăzute la art.11 alin.(3), Guvernul aprobă măsuri de urgenţă, care includ oricare dintre restricţiile prevăzute la art.14 alin.(1).

(2) În cazul existenţei unui risc iminent de introducere sau răspândire a unei specii alogene invazive, până la aprobarea măsurilor de urgenţă de către Guvern, Agenţia de Mediu şi ANSA dispun temporar măsuri restrictive pentru limitarea introducerii, transportului, comercializării sau răspândirii speciei alogene invazive suspectate.

(3) După aprobarea măsurilor de urgenţă, se interzice introducerea intenţionată pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi transportul către, dinspre sau în interiorul Republicii Moldova al speciilor alogene invazive, cu excepţia transportului efectuat în scopul eradicării, precum şi introducerea acestora pe piaţă. Agenţia de Mediu notifică autorităţile omoloage din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele vecine, precum şi organizaţiile internaţionale relevante cu privire la măsurile de urgenţă aprobate. Pe baza informaţiilor prezentate de Agenţia de Mediu, Ministerul Mediului notifică Comisia Europeană cu privire la măsurile luate şi la dovezile care justifică aprobarea acestora.

(4) Evaluarea riscurilor pentru speciile alogene invazive menţionate la alin.(1) se efectuează de către subiecţii domeniului cercetării şi inovării, în conformitate cu art.12, pe baza informaţiilor ştiinţifice şi tehnice disponibile. Agenţia de Mediu examinează, aprobă şi publică rezultatele evaluării riscurilor pe site-ul său web oficial.

(5) Evaluarea prevăzută la alin.(4) se realizează în cel mult 24 de luni de la data aprobării măsurilor de urgenţă, cu scopul de a stabili dacă specia în cauză îndeplineşte criteriile necesare pentru a fi inclusă în Lista speciilor.

(6) Agenţia de Mediu, în cooperare cu Inspectoratul şi ANSA, monitorizează aplicarea măsurilor de urgenţă aprobate şi evaluează eficacitatea acestora, inclusiv impactul asupra biodiversităţii, ecosistemelor, sănătăţii publice şi economiei. În funcţie de rezultatele monitorizării şi de noile informaţii ştiinţifice disponibile, măsurile de urgenţă pot fi modificate, prelungite sau abrogate de către Guvern.

Articolul 19. Planuri de acţiuni privind abordarea căilor de introducere a speciilor alogene invazive

(1) Inspectoratul şi ANSA, în baza datelor prezentate de către organizaţiile de profil din domeniul cercetării şi inovării, efectuează, în termen de 18 luni de la data aprobării Listei speciilor, o analiză a căilor de introducere şi răspândire neintenţionată a speciilor alogene invazive, inclusiv în apele de suprafaţă, astfel cum sunt definite la art.2 din Legea apelor nr.272/2011.

(2) În termen de 3 ani de la data aprobării Listei speciilor, autorităţile menţionate la alin.(1) elaborează, aprobă şi implementează planuri de acţiuni în baza Planului naţional de acţiune pentru abordarea căilor prioritare de introducere a speciilor alogene invazive în Republica Moldova, aprobat de Guvern, pentru identificarea şi gestionarea căilor de introducere prioritare, stabilite în temeiul alin.(1), aceste planuri fiind actualizate cel puţin o dată la 6 ani.

(3) Planurile de acţiuni se elaborează în conformitate cu domeniile specifice de activitate ale autorităţilor menţionate la alin.(1) şi includ calendare de acţiuni, descrierea măsurilor ce urmează a fi aprobate, precum şi, după caz, acţiuni voluntare şi coduri de bune practici, în vederea abordării căilor prioritare de introducere şi de prevenire a introducerii şi răspândirii neintenţionate a speciilor alogene invazive pe teritoriul naţional.

(4) Planurile de acţiuni prevăzute la alin.(2) includ măsuri bazate pe analiza costurilor şi beneficiilor, în vederea:

a) sensibilizării publicului;

b) minimizării contaminării bunurilor, mărfurilor, vehiculelor şi echipamentelor cu exemplare aparţinând speciilor alogene invazive, inclusiv prin măsuri de combatere a transportului acestora din alte state;

c) asigurării efectuării de controale la frontierele Republicii Moldova, altele decât controalele de stat prevăzute la art.21.

(5) Planul naţional de acţiune pentru abordarea căilor prioritare de introducere a speciilor alogene invazive în Republica Moldova se supune evaluării periodice, în baza rezultatelor monitorizării, a noilor informaţii ştiinţifice şi a evoluţiei riscurilor privind introducerea şi răspândirea speciilor alogene invazive.

(6) Planurile de acţiuni stabilite la alin.(2) urmează a fi consultate şi coordonate cu autorităţile omoloage din statele vecine, după caz.

Capitolul IV

DEPISTAREA TIMPURIE ŞI ERADICAREA RAPIDĂ

Articolul 20. Sistemul informaţional de supraveghere

(1) Guvernul aprobă conceptul Sistemului informaţional de supraveghere a speciilor alogene invazive şi Regulamentul privind modul de ţinere a Sistemului informaţional de supraveghere a speciilor alogene invazive.

(2) Agenţia de Mediu ţine şi administrează sistemul prevăzut la alin.(1).

(3) Sistemul prevăzut la alin.(1) are rolul de a colecta, înregistra şi analiza date privind apariţia, distribuţia, evoluţia speciilor alogene invazive în mediul natural şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) să acopere întreg teritoriul naţional, inclusiv apele de suprafaţă, şi să urmărească depistarea şi evaluarea nivelului de răspândire a speciilor alogene invazive, atât a celor nou-apărute, cât şi a celor deja stabilite;

b) să dispună de o structură eficientă, capabilă să depisteze prompt apariţia oricărei specii alogene invazive pe teritoriul naţional a cărei prezenţă nu a fost anterior confirmată;

c) să se bazeze pe cerinţele de evaluare şi de monitorizare prevăzute de legislaţia naţională, să fie compatibil cu acestea şi să evite duplicarea lor, precum şi să utilizeze informaţii furnizate de sistemele existente de supraveghere şi monitorizare stabilite la art.36 din Legea regnului vegetal nr.239/2007 şi la art.13 din Legea apelor nr.272/2011;

d) să integreze analiza efectelor şi implicaţiilor transfrontaliere, în vederea asigurării unei abordări coordonate la nivel regional.

(4) Supravegherea se realizează prin sondaje, activităţi de monitorizare, sisteme de avertizare timpurie şi alte proceduri ştiinţifice specifice, în scopul prevenirii introducerii, al depistării timpurii şi al limitării răspândirii speciilor alogene invazive.

(5) Inspectoratul şi ANSA prezintă trimestrial Agenţiei de Mediu informaţii privind:

a) observaţiile şi intervenţiile efectuate în teren referitoare la prezenţa şi răspândirea speciilor alogene invazive;

b) rezultatele controalelor de stat, inclusiv ale celor efectuate în domeniul agriculturii, silviculturii, acvaculturii şi în ariile naturale protejate;

c) incidentele de introducere neintenţionată sau de eliberare accidentală a speciilor alogene invazive din unităţi de creştere, grădini botanice, facilităţi de depozitare ori transport;

d) impactul înregistrat asupra ecosistemelor, sănătăţii publice, animalelor sau plantelor;

e) orice alte date provenite din sistemele proprii de colectare a informaţiilor, care contribuie la consolidarea capacităţii de prevenire şi de reacţie.

Articolul 21. Controalele de stat

(1) Inspectoratul şi ANSA sunt autorităţile competente pentru efectuarea controalelor de stat în scopul prevenirii introducerii intenţionate a speciilor alogene invazive.

(2) Controalele de stat se aplică bunurilor asociate speciilor alogene invazive şi clasificate la poziţiile tarifare indicate în Lista speciilor în conformitate cu art.11 alin.(4).

(3) ANSA efectuează controale de stat bazate pe analiza riscurilor, pentru a verifica dacă bunurile prevăzute la alin.(2):

a) sunt sau nu exemplare aparţinând speciilor alogene invazive sau părţi ale acestora; şi

b) sunt însoţite de o autorizaţie valabilă emisă în conformitate cu prevederile art.15.

(4) Controalele prevăzute la alin.(3) constau în verificarea documentelor, a identităţii şi, după caz, în controale fizice şi se efectuează la etapa introducerii bunurilor pe teritoriul ţării.

(5) Controalele prevăzute la alin.(3) se efectuează în conformitate cu:

a) art.4 din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar;

b) Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor.

(6) Manipularea bunurilor prevăzute la alin.(2) în zone libere sau în antrepozite libere, precum şi plasarea acestora sub unul dintre următoarele regimuri vamale: punere în liberă circulaţie, tranzit, antrepozit vamal, perfecţionare activă, transformare sub control vamal sau admitere temporară, sunt condiţionate de prezentarea către autorităţile vamale competente a următoarelor documente în formă fizică sau electronică:

a) documentul de intrare, completat de ANSA în baza alin.(4), care atestă respectarea condiţiilor prevăzute la alin.(3), în cazul în care controalele au fost efectuate la posturile de control la frontieră, în conformitate cu Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar sau cu Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor;

b) în cazul în care bunurile nu sunt supuse controalelor de stat - alte documente justificative care să ateste efectuarea controalelor de către ANSA, cu rezultate satisfăcătoare, precum şi documentul de intrare aferent.

(7) Dacă în urma controalelor de stat se constată neconformităţi cu prevederile prezentei legi:

a) autorităţile vamale suspendă atribuirea unui regim vamal sau reţin bunurile;

b) ANSA reţine bunurile.

(8) Costurile aferente efectuării controalelor, precum şi cele generate de constatarea neconformităţii sunt suportate de către persoana fizică sau juridică ce a introdus bunurile pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.

(9) Inspectoratul şi ANSA instituie proceduri care să asigure schimbul de informaţii, coordonarea şi cooperarea între toate entităţile implicate în efectuarea controalelor prevăzute la alin.(3).

(10) Pe baza celor mai bune practici, Inspectoratul şi ANSA elaborează ghiduri şi programe de formare destinate sprijinirii procesului de depistare şi identificare a speciilor alogene invazive, precum şi pentru asigurarea eficienţei controalelor.

(11) În cazul în care bunurile sunt însoţite de autorizaţia emisă potrivit art.15, declaraţia vamală sau notificările transmise entităţii de control la frontieră trebuie să conţină o referinţă expresă la autorizaţia respectivă.

Articolul 22. Depistarea timpurie şi notificarea

(1) Inspectoratul şi ANSA asigură depistarea timpurie a speciilor alogene invazive de interes pentru Uniune şi a speciilor alogene invazive de interes naţional, în conformitate cu art.20.

(2) În cazul depistării unei specii alogene invazive de interes pentru Uniune, Agenţia de Mediu notifică în acest sens autorităţile omoloage din statele membre ale Uniunii Europene şi din statele vecine, iar Ministerul Mediului notifică Comisia Europeană în baza informaţiilor prezentate de aceasta.

(3) Notificarea prevăzută la alin.(2) se realizează prin intermediul sistemelor electronice ale Uniunii Europene destinate raportării speciilor alogene invazive, inclusiv prin intermediul platformei EASIN sau al altor sisteme stabilite de Comisia Europeană.

(4) Notificarea prevăzută la alin.(2) trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:

a) denumirea ştiinţifică a speciei;

b) localizarea geografică a depistării, inclusiv coordonatele, dacă sunt disponibile;

c) data şi circumstanţele depistării;

d) tipul depistării (prima apariţie sau reapariţie);

e) sursa informaţiei (monitorizare oficială, cercetare, raportare de către terţi etc.);

f) estimarea preliminară a distribuţiei şi a stadiului de răspândire;

g) evaluarea preliminară a riscurilor pentru biodiversitate, ecosisteme sau activităţi economice;

h) măsurile iniţiale întreprinse sau planificate.

(5) Inspectoratul şi ANSA asigură transmiterea fără întârziere a informaţiilor relevante între instituţiile naţionale din domeniile mediului, agriculturii, siguranţei alimentelor şi cercetării.

Articolul 23. Eradicarea speciilor alogene invazive într-un stadiu timpuriu al invaziei

(1) Inspectoratul şi ANSA, în termen de 3 luni de la data transmiterii notificării prevăzute la art.22 alin.(2), coordonează procesul de eradicare a speciilor alogene invazive, consultă proprietarii terenurilor cu privire la acest proces şi informează Agenţia de Mediu, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi autoritatea executivă a administraţiei publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu privire la acţiunile întreprinse.

(2) Inspectoratul şi ANSA se asigură că măsurile de eradicare utilizate sunt eficiente pentru eliminarea completă a populaţiei speciei alogene invazive.

(3) La stabilirea măsurilor prevăzute la alin.(2) se iau în considerare protecţia sănătăţii publice şi a mediului, minimizându-se impactul asupra speciilor indigene şi habitatelor acestora, precum şi reducerea oricărei suferinţe evitabile a animalelor.

(4) Inspectoratul şi ANSA monitorizează procesul de eradicare a speciei alogene invazive şi notifică în cel mai scurt timp Agenţia de Mediu şi Ministerul Mediului cu privire la rezultatul eradicării.

Articolul 24. Derogări de la obligaţia de eradicare rapidă

(1) Prin derogare de la prevederile art.23, Inspectoratul şi ANSA pot decide, în baza avizului subiecţilor domeniului cercetării şi inovării, în cel mult două luni de la data depistării unei specii alogene invazive, să nu se aplice măsuri de eradicare rapidă în oricare dintre următoarele situaţii:

a) eradicarea nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, întrucât metodele disponibile nu pot fi aplicate eficient în mediul în care s-a stabilit specia;

b) o analiză cost-beneficiu demonstrează că implementarea măsurilor de eradicare implică costuri disproporţionate în raport cu beneficiile ecologice şi economice estimate;

c) nu există metode de eradicare ori metodele existente pot genera efecte negative semnificative asupra mediului sau sănătăţii publice.

(2) Deciziile de derogare se emit după cum urmează:

a) ANSA emite decizii de derogare pentru intervenţiile realizate pe terenurile agricole, precum şi în perimetrul crescătoriilor de animale sau al fermelor piscicole în scop comercial;

b) Inspectoratul emite decizii de derogare pentru intervenţiile efectuate în orice zonă naturală;

c) deciziile de derogare emise de Inspectorat sau de ANSA se transmit Ministerului Mediului în cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii.

(3) Ministerul Mediului examinează decizia transmisă şi o validează sau o respinge în funcţie de respectarea condiţiilor prevăzute la alin.(1), notificând Comisia Europeană cu privire la rezultatul examinării şi decizia adoptată.

(4) În cazul în care Ministerul Mediului validează decizia de derogare, Inspectoratul şi ANSA au obligaţia de a coordona măsurile de izolare necesare pentru prevenirea răspândirii speciei alogene invazive şi de a consulta proprietarii terenurilor afectate cu privire la implementarea acestor măsuri.

(5) În cazul în care Ministerul Mediului respinge, în termen de 10 zile lucrătoare, decizia transmisă în conformitate cu alin.(2), măsurile de eradicare prevăzute la art.23 se aplică fără întârziere.

(6) În cazul în care Ministerul Mediului nu respinge deciziile prevăzute la alin.(2) din prezentul articol, se aplică măsurile de gestionare prevăzute la art.25 pentru specia alogenă invazivă în cauză.

Capitolul V

GESTIONAREA SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE

CU RĂSPÂNDIRE LA SCARĂ LARGĂ

Articolul 25. Măsuri de gestionare

(1) În termen de 18 luni de la data includerii în Lista speciilor a unei specii alogene invazive cu impact asupra biodiversităţii, ecosistemelor, sănătăţii publice sau economiei naţionale, Inspectoratul şi ANSA stabilesc măsuri de gestionare a acestei specii.

(2) Măsurile de gestionare trebuie să fie proporţionale cu impactul asupra mediului şi adaptate condiţiilor specifice, precum şi să se bazeze pe o analiză cost-beneficiu.

(3) Atunci când este posibil, măsurile de gestionare includ acţiuni de restaurare şi se stabilesc în ordinea priorităţii, în funcţie de evaluarea riscurilor şi de eficienţa economică a aplicării acestora.

(4) Măsurile de gestionare constau în acţiuni fizice, chimice sau biologice, letale sau neletale, care au ca scop eradicarea, controlul sau izolarea unei populaţii aparţinând unei specii alogene invazive.

(5) După caz, măsurile de gestionare includ acţiuni de creştere a rezistenţei ecosistemului destinatar la invaziile actuale şi la cele viitoare.

(6) Utilizarea comercială a speciilor alogene invazive incluse în Lista speciilor poate fi permisă temporar, ca parte a măsurilor de gestionare destinate eradicării, controlului populaţiei sau izolării acestora, în baza unei justificări stricte şi cu condiţia aplicării unor măsuri de control pentru a se evita orice răspândire suplimentară.

(7) La aplicarea măsurilor de gestionare, Inspectoratul şi ANSA efectuează controlul asupra respectării acestor măsuri şi se asigură că metodele utilizate de către proprietarii terenurilor afectate protejează sănătatea publică şi mediul, evitând impactul negativ asupra speciilor indigene şi a habitatelor acestora.

(8) Sistemul informaţional de supraveghere a speciilor invazive prevăzut la art.20 se utilizează pentru evaluarea eficacităţii măsurilor de eradicare, control şi izolare, avându-se în vedere impactul asupra biodiversităţii, ecosistemelor şi, după caz, asupra sănătăţii publice sau economiei. De asemenea, prin monitorizare se evaluează efectele asupra speciilor indigene nevizate.

(9) În cazul în care o specie alogenă invazivă de interes pentru Uniune este prezentă pe teritoriul ţării şi există un risc semnificativ ca aceasta să se răspândească într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat vecin, Inspectoratul şi ANSA notifică în acest sens autoritatea omoloagă din statul membru sau din statul vecin, iar Ministerul Mediului notifică Comisia Europeană.

Articolul 26. Restaurarea ecosistemelor afectate

(1) Ministerul Mediului aprobă măsuri pentru restaurarea ecosistemelor degradate, deteriorate sau distruse de speciile alogene invazive, cu excepţia cazurilor în care analiza cost-beneficiu demonstrează că măsurile respective implică costuri ridicate şi disproporţionate în raport cu beneficiile estimate.

(2) Măsurile de restaurare includ cel puţin:

a) măsuri de consolidare a rezilienţei ecosistemelor expuse la perturbări cauzate de speciile alogene invazive incluse în Lista speciilor, pentru atenuarea efectelor negative şi asigurarea capacităţii de rezistenţă, absorbţie şi adaptare a acestora;

b) măsuri de prevenire a invaziei repetate a ecosistemelor după aplicarea acţiunilor de eradicare.

(3) Agenţia de Mediu monitorizează eficacitatea măsurilor de restaurare şi actualizează, o dată la doi ani, acţiunile de intervenţie pentru prevenirea invaziei repetate a speciilor alogene invazive, inclusiv prin:

a) evaluarea rezultatelor măsurilor de eradicare, control, restaurare şi implementare;

b) identificarea şi evaluarea noilor riscuri şi căi de introducere a speciilor alogene invazive;

c) revizuirea metodelor şi tehnologiilor utilizate, în conformitate cu evoluţiile ştiinţifice şi tehnice;

d) adaptarea procedurilor de cooperare interinstituţională şi intersectorială;

e) consolidarea măsurilor de informare, educare şi conştientizare publică.

(4) Măsurile de restaurare pot fi finanţate din fonduri publice, contribuţii internaţionale, granturi de mediu şi din parteneriate cu sectorul privat, precum şi din alte surse neinterzise de legislaţie.

(5) În cazul ecosistemelor care au o deosebită valoare ecologică, Ministerul Mediului elaborează şi aprobă planuri de restaurare ecologică, care includ următoarele măsuri:

a) repopularea cu specii indigene afectate sau eliminate de prezenţa speciilor alogene invazive;

b) reabilitarea zonelor degradate - prin refacerea stratului vegetal, reconstrucţia zonelor umede, reconstrucţia ecologică a pădurilor, stabilizarea solurilor şi restabilirea coridoarelor ecologice.

Capitolul VI

RĂSPUNDERE FINANCIARĂ, SANCŢIUNI ŞI COLABORARE PENTRU PREVENIREA

INTRODUCERII ŞI RĂSPÂNDIRII SPECIILOR ALOGENE INVAZIVE

Articolul 27. Recuperarea costurilor

(1) Inspectoratul este autoritatea competentă pentru aplicarea măsurilor necesare prevenirii, reducerii sau atenuării efectelor dăunătoare ale speciilor alogene invazive, precum şi pentru urmărirea recuperării costurilor aferente în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" şi fără a aduce atingere prevederilor Legii nr.107/2025 privind răspunderea de mediu în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului.

(2) Costurile prevăzute la alin.(1) includ costurile aferente prejudiciilor aduse mediului, utilizării resurselor naturale şi acţiunilor necesare pentru restaurarea ecosistemelor afectate.

Articolul 28. Colaborare şi coordonare

(1) Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Mediu, Inspectoratul şi ANSA cooperează cu autorităţile omoloage din statele vecine şi, atunci când este fezabil şi oportun, utilizează structurile existente stabilite în baza acordurilor regionale sau internaţionale, în vederea realizării obiectivelor prezentei legi.

(2) Cooperarea prevăzută la alin.(1) se realizează cu autorităţile omoloage din statele vecine cu care împart:

a) aceeaşi regiune biogeografică continentală (habitat, astfel cum este definit la art.4 din Legea regnului vegetal nr.239/2007);

b) aceleaşi frontiere;

c) acelaşi bazin hidrografic, astfel cum este definit la art.2 din Legea apelor nr.272/2011.

(3) Inspectoratul şi ANSA instituie mecanisme de cooperare în vederea gestionării speciilor alogene invazive.

(4) Mecanismele de cooperare prevăzute la alin.(3) trebuie să includă schimbul de informaţii şi de date, elaborarea şi implementarea planurilor de acţiune privind căile de introducere a speciilor respective, schimbul de bune practici în materie de prevenire, control, gestionare şi eradicare, instituirea sistemelor de alertă timpurie, precum şi desfăşurarea programelor de informare, sensibilizare şi educare a publicului.

Articolul 29. Răspunderea

Tragerea la răspundere a persoanelor fizice sau juridice nu le exonerează de obligaţia de a repara integral prejudiciile cauzate mediului, biodiversităţii sau sănătăţii publice. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă independent de sancţiunea aplicată şi se execută în conformitate cu principiile răspunderii civile delictuale şi cu normele speciale din domeniul protecţiei mediului.

Capitolul VII

MONITORIZARE, RAPORTARE ŞI GUVERNANŢĂ PARTICIPATIVĂ

Articolul 30. Monitorizare, evaluare şi raportare

(1) O dată la 6 ani, Agenţia de Mediu elaborează, actualizează şi transmite Ministerului Mediului un raport care conţine descrierea Sistemului informaţional de supraveghere prevăzut la art.20, precum şi informaţiile aferente incluse în acesta. Ministerul Mediului consolidează aceste date, le transmite Comisiei Europene şi publică raportul pe site-ul său web oficial.

(2) Anual, ANSA, Inspectoratul şi Agenţia de Mediu examinează, actualizează şi transmit Ministerului Mediului:

a) date privind distribuţia speciilor alogene invazive de interes naţional, inclusiv informaţii privind modelele de migrare şi de reproducere;

b) planurile de acţiuni prevăzute la art.19 alin.(2);

c) informaţii privind măsurile de eradicare adoptate în conformitate cu art.23, măsurile de gestionare adoptate în conformitate cu art.25, precum şi eficacitatea acestora şi efectele asupra speciilor nevizate;

d) numărul de autorizaţii dintre cele menţionate la art.15 şi scopul pentru care acestea au fost eliberate;

e) informaţii privind măsurile luate pentru informarea publicului în legătură cu prezenţa unei specii alogene invazive şi acţiunile recomandate cetăţenilor;

f) informaţii privind rezultatele controalelor de stat efectuate în temeiul art.21;

g) informaţii, atunci când sunt disponibile, privind costul acţiunilor întreprinse pentru conformarea la prezenta lege.

(3) Informaţiile prevăzute la alin.(2) lit.b) şi d) se fundamentează pe rapoartele anuale elaborate şi transmise de organizaţiile din domeniul cercetării şi inovării, care conţin date actualizate, analize şi concluzii privind speciile alogene invazive.

Articolul 31. Participarea societăţii civile şi comunităţii ştiinţifice

(1) Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia de Mediu, Inspectoratul şi ANSA asigură participarea societăţii civile la elaborarea planului de acţiune prevăzut la art.19, precum şi la instituirea, modificarea şi reexaminarea măsurilor de gestionare prevăzute la art.25.

(2) Modul de participare a societăţii civile se stabileşte prin Regulamentul privind participarea publicului la procesul decizional în domeniul mediului, aprobat de către Ministerul Mediului.

(3) Autorităţile menţionate la alin.(1) asigură implicarea comunităţii ştiinţifice în acordarea de consultanţă cu privire la problemele ştiinţifice legate de aplicarea prezentei legi, în special în ceea ce priveşte art.11-14, 23-25 şi 30.

Articolul 32. Registrul speciilor alogene invazive

(1) Agenţia de Mediu creează, deţine şi administrează Registrul speciilor alogene invazive deţinute de persoane fizice şi juridice (în continuare - Registru), care constituie un document electronic, publicat pe site-ul web oficial al autorităţii şi actualizat periodic.

(2) Sunt obligaţi să se înregistreze în Registru toţi deţinătorii de specii alogene invazive, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei menţionaţi la art.33 şi 34, care deţin, în scop comercial sau noncomercial:

a) specii din Lista speciilor;

b) specii suspectate sau aflate în procesul de evaluare ca fiind potenţial invazive.

(3) Înregistrarea speciilor alogene invazive în Registru se efectuează în baza unei cereri depuse la Agenţia de Mediu, însoţită de informaţii privind:

a) identitatea deţinătorului;

b) denumirea ştiinţifică şi denumirea comună a speciei;

c) scopul deţinerii;

d) cantitatea şi localizarea exemplarelor;

e) măsuri de prevenire a eliberării accidentale şi a reproducerii necontrolate;

f) orice alte informaţii solicitate de Agenţia de Mediu.

(4) Agenţia de Mediu actualizează datele din Registru ori de câte ori intervin modificări. Deţinătorii de specii alogene invazive sunt obligaţi să prezinte o notă informativă în cel mult 60 de zile de la data producerii modificării.

(5) Agenţia de Mediu publică anual, pe site-ul său web oficial, un raport privind datele din Registru, cu respectarea Legii nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal.

(6) Controlul respectării obligaţiei de înregistrare se efectuează de către Inspectorat şi ANSA.

(7) Nerespectarea obligaţiei de înregistrare atrage răspunderea prevăzută de legislaţie.

Capitolul VIII

DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

Articolul 33. Dispoziţii tranzitorii pentru proprietarii care nu desfăşoară activităţi comerciale

(1) Proprietarii de animale de companie care nu sunt deţinute în scopuri comerciale şi care aparţin unor specii alogene invazive incluse în Lista speciilor pot să le păstreze până la sfârşitul vieţii naturale a acestora dacă:

a) animalele de companie erau deţinute înainte de includerea acestora în Lista speciilor;

b) animalele de companie sunt ţinute în spaţii izolate şi se iau măsurile necesare pentru prevenirea reproducerii sau eliberării accidentale a acestora.

(2) Inspectoratul şi ANSA desfăşoară programe de informare şi educare a proprietarilor care nu desfăşoară activităţi comerciale cu privire la riscurile asociate deţinerii animalelor de companie aparţinând speciilor alogene invazive şi la măsurile necesare pentru prevenirea reproducerii şi eliberării accidentale a acestora.

(3) În cazul în care proprietarii nu iau măsurile prevăzute la alin.(1) lit.b), acestora nu li se permite deţinerea animalelor respective, iar animalele deţinute cu încălcarea acestei interdicţii se confiscă în conformitate cu prevederile legale.

(4) Animalele confiscate în temeiul alin.(3) se transferă către entităţi din domeniul cercetării şi inovării.

(5) Plantele sau alte organisme vii, cu excepţia celor menţionate la alin.(1), deţinute anterior includerii acestora în Lista speciilor, se supun, în termen de 24 de luni de la data aprobării Listei speciilor, uneia dintre următoarele măsuri:

a) păstrarea de către deţinător, în condiţii de izolare totală, dacă acesta demonstrează, prin documentaţie tehnică, asigurarea unor măsuri permanente de prevenire a eliberării accidentale, reproducerii sau răspândirii în mediul natural;

b) preluarea şi păstrarea în unităţi specializate, dacă deţinătorul solicită acest lucru şi unitatea este disponibilă să le accepte;

c) distrugerea, în condiţii de siguranţă, de către deţinător.

Articolul 34. Dispoziţii tranzitorii pentru stocurile comerciale

(1) Deţinătorilor de stocuri comerciale de exemplare aparţinând speciilor alogene invazive, achiziţionate înainte de includerea acestora în Lista speciilor, li se permite, pentru o perioadă de 24 de luni de la data includerii speciilor respective în Lista speciilor, să deţină şi să transporte exemplare vii sau părţi reproducătoare ale acestora exclusiv în scopul vânzării ori predării către organizaţii din domeniul cercetării şi inovării sau al conservării ex situ.

(2) Exemplarele menţionate la alin.(1) se păstrează şi se transportă în spaţii izolate, iar deţinătorii aplică toate măsurile necesare pentru prevenirea reproducerii sau eliberării accidentale a acestora.

(3) Deţinătorii menţionaţi la alin.(1) pot distruge, sacrifica sau eutanasia exemplarele în perioada respectivă, în vederea epuizării stocului.

(4) În cazul în care a fost eliberată o autorizaţie în conformitate cu reglementările privind utilizarea în acvacultură a speciilor absente la nivel local, pentru o specie de acvacultură care este ulterior inclusă în Lista speciilor, iar perioada de valabilitate a autorizaţiei depăşeşte 24 de luni, autoritatea competentă retrage, în orice moment, autorizaţia, cu titlu temporar sau permanent, în cazul apariţiei unor evenimente neprevăzute cu efecte negative asupra mediului sau a populaţiei, până la sfârşitul perioadei menţionate la alin.(1).

(5) În termen de 60 de zile de la data includerii speciei în Lista speciilor, deţinătorii de stocuri comerciale de specii alogene invazive notifică Agenţia de Mediu cu privire la existenţa acestor stocuri, indicând cantitatea, locaţia, scopul deţinerii şi măsurile aplicate pentru prevenirea reproducerii sau eliberării accidentale.

(6) După includerea speciilor alogene invazive în Lista speciilor este interzisă încheierea de noi contracte comerciale sau reînnoirea celor existente care prevăd comercializarea speciilor alogene invazive, cu excepţia celor menţionate la alin.(1).

(7) La finalul perioadei prevăzute la alin.(1), deţinătorii transmit Agenţiei de Mediu un raport privind modul de gestionare şi epuizare a stocului, însoţit de documente justificative.

Articolul 35. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:

a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege.

Articolul 36. Modificarea unor acte normative

I. - Legea nr.149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul şi piscicultura (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.597), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, după noţiunea "resurse biologice acvatice/hidrobionţi" se introduce o noţiune nouă cu următorul cuprins:

"specie valoroasă - orice specie de peşti sau de alţi hidrobionţi care, prin particularităţile sale biologice şi ecologice, prezintă sau poate prezenta importanţă alimentară, economică, ecologică (inclusiv conservativă şi bioameliorativă) ori recreativă, fiind solicitată în consumul uman sau în activităţi de agrement;".

2. La articolul 7, litera f) se abrogă.

3. La articolul 8 alineatul (3):

litera c) va avea următorul cuprins:

"c) instituie Consiliul ihtiologic şi asigură funcţionarea acestuia, inclusiv prin organizarea şi convocarea de şedinţe;"

alineatul se completează cu litera f) cu următorul cuprins:

"f) aprobă, la propunerea Consiliului ihtiologic, introducerea în cultură şi aclimatizarea a noi specii de peşti şi interzice, pe un termen de până la 5 ani, pescuitul în obiectivele acvatice naturale al exemplarelor aparţinând speciilor periclitate, vulnerabile sau rare."

4. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

"Articolul 10. Consiliul ihtiologic

(1) Pentru coordonarea lucrărilor şi investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei, conservării şi utilizării raţionale a resurselor biologice acvatice, pe lângă Agenţia de Mediu se instituie Consiliul ihtiologic, în calitate de organ consultativ.

(2) Consiliul ihtiologic este format din reprezentanţi ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice, ai instituţiilor de învăţământ superior, ai autorităţilor administraţiei publice şi ai asociaţiilor de profil."

5. La articolul 16:

alineatul (5) va avea următorul cuprins:

"(5) Un pescar amator are dreptul să utilizeze, pentru toate uneltele sale de pescuit, cel mult 5 cârlige şi să reţină o captură zilnică de peşte de maximum 5 kg. În cazul pescuitului de raci este permisă folosirea a cel mult 3 racile, iar captura zilnică admisă nu trebuie să depăşească 30 de exemplare."

articolul se completează cu alineatul (5¹) cu următorul cuprins:

"(5¹) Prin derogare de la prevederile alin.(5), greutatea capturii de peşte poate depăşi limita de 5 kg:

a) atunci când masa unui exemplar depăşeşte limita stabilită;

b) în cazul capturării speciilor de peşti incluse în Lista speciilor alogene invazive;

c) în cazul capturării exemplarelor din specia Hypophthalmichthys molitrix (Sânger) în râul Prut, cu raportarea cantităţilor către Inspectoratul pentru Protecţia Mediului."

6. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

"Articolul 35. Măsurile de protecţie a resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale

(1) Protecţia resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole naturale se realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului, prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii sau infracţiuni prevăzute de prezenta lege, prin orice alte măsuri menite să asigure utilizarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea diversităţii biologice acvatice.

(2) Exemplarele aparţinând speciilor acvatice incluse în Lista speciilor alogene invazive pot fi extrase prin pescuit comercial, recreativ, sportiv sau ameliorativ. Stabilirea speciilor vizate pentru pescuit, a locurilor, perioadelor şi cotelor admise se efectuează de către instituţiile ştiinţifice abilitate, în baza evaluărilor ştiinţifice privind starea ecosistemelor acvatice.

(3) Speciile alogene declarate invazive sunt excluse din anexele nr.1 şi nr.2."

7. În anexa nr.1, la poziţia "Sînger (Hypophthalmichthys molitrix)", cifrele "40" se substituie cu cifrele "20".

8. Anexa nr.2 va avea următorul cuprins:

“Anexa nr.2 Despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin pescuitul, comercializarea, posesiunea şi exportul ilicite sau prin nimicirea resurselor biologice acvatice în obiectivele acvatice piscicole
Nr. crt.	Denumirea		Despăgubiri pentru un exemplar, indiferent de dimensiune şi greutate (în unităţi convenţionale)
Nr. crt.	comună (în limba română)	ştiinţifică (în limba latină)
1	Nisetru	Acipenser gueldenstaedtii	300
2	Viză	Acipenser nudiventris	300
3	Păstrugă	Acipenser stellatus	300
4	Morun	Huso huso	300
5	Ţigănuş	Umbra krameri	300
6	Lostriţă	Hucho hucho	300
7	Anghilă europeană	Anguilla anguilla	300
8	Beldiţă comună	Alburnoides bipunctatus	300
9	Mreană vânătă	Barbus petenyi	300
10	Caracudă	Carassius carassius	300
11	Şalău vărgat	Sander volgensis	300
12	Caspiosomă	Caspiosoma caspium	300
13	Chişcar ucrainean	Eudontomyzon mariae	300
14	Văduviţă	Leuciscus idus	250
15	Sabiţă	Pelecus cultratus	250
16	Cernuşcă	Petroleuciscus borysthenicus	250
17	Babuşcă pontică	Rutilus frisii	250
18	Lin	Tinca tinca	250
19	Mihalţ	Lota lota	250
20	Cegă	Acipenser ruthenus	250
21	Cnipovicie cu coadă lungă	Knipowitschia longecaudata	250
22	Răspăr	Gymnocephalus schraetser	250
23	Fusar	Zingel streber	250
24	Pietrar	Zingel zingel	250
25	Zglăvoacă răsăriteană	Cottus poecilopus	250
26	Poliodon	Polyodon spathula	150
27	Avat	Aspius aspius	50
28	Somn european	Silurus glanis	50
29	Crap european	Cyprinus carpio	50
30	Ştiucă	Esox lucius	50
31	Clean	Squalius cephalus	50
32	Plătică	Abramis brama	50
33	Scobar	Chondrostoma nasus	50
34	Morunaş	Vimba vimba	50
35	Păstrăv curcubeu	Oncorhynchus mykiss	30
36	Cosac	Ballerus ballerus	50
37	Mreană comună	Barbus barbus	50
38	Porcuşori	Gobio sp. şi Romanogobio sp.	30
39	Zborâş	Gymnocephalus acerina	30
40	Ghiborţ lat	Gymnocephalus baloni	30
41	Zglăvoacă comună	Cottus gobio	30
42	Păstrăv indigen	Salmo trutta fario	50
43	Somn de canal	Ictalurus punctatus	30
44	Şalău	Sander lucioperca	30
45	Scrumbie de Dunăre	Alosa pontica	30
46	Rizeafcă de Dunăre	Alosa tanaica	30
47	Clean mic	Leuciscus leuciscus	30
48	Batcă	Blicca bjoerkna	10
49	Babuşcă	Rutilus rutilus	10
50	Caras argintiu	Carassius auratus gibelio	10
51	Tarancă	Rutilus rutilus heckelii	30
52	Cosac cu bot turtit (ocheană)	Ballerus sapa	30
53	Obleţ mare	Chalcalburnus chalcoides	30
54	Roşioară	Scardinius erythrophthalmus	30
55	Biban	Perca fluviatilis	10
56	Specii de raci	Potamobius astacus	30
57	Broască de lac	Rana ridibunda	10
58	Cosaş	Ctenopharyngodon idella	30
59	Novac	Hypophthalmichthys nobilis	30
60	Sânger	Hypophthalmichthys molitrix	30
61	Ţipar	Misgurnus fossilis	30
62	Obleţ	Alburnus alburnus	10"

II. - Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78-84, art.100), cu modificările ulterioare, se completează cu articolul 143² cu următorul cuprins:

"Articolul 143². Încălcarea regimului speciilor alogene invazive

(1) Încălcarea regimului speciilor alogene invazive prin:

a) introducerea pe teritoriul Republicii Moldova fără autorizaţie sau cu nerespectarea condiţiilor stabilite de legislaţie;

b) deţinerea, reproducerea, creşterea, cultivarea sau utilizarea fără autorizaţie sau cu nerespectarea condiţiilor stabilite de legislaţie;

c) transportul, comercializarea, schimbul sau plasarea pe piaţă cu nerespectarea condiţiilor stabilite de legislaţie;

d) neasigurarea menţinerii în spaţii izolate;

e) neaplicarea măsurilor de prevenire a eliberării accidentale sau a răspândirii;

f) nerespectarea măsurilor de control sau a planurilor de urgenţă

se sancţionează cu amendă de la 50 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 600 la 1000 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice, cu sau fără confiscarea exemplarelor de specii alogene invazive.

(2) Neîndeplinirea obligaţiei legale de notificare sau informare a autorităţii competente, în condiţiile prevăzute de lege, cu privire la depistarea speciilor alogene invazive, la eliberarea accidentală ori răspândirea acestora, precum şi la apariţia unor focare sau populaţii noi,

se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 400 la 800 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

(3) Împiedicarea autorităţii competente în exercitarea atribuţiilor sale sau neexecutarea măsurilor dispuse de aceasta privind prevenirea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive şi controlul acestora

se sancţionează cu amendă de la 100 la 200 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 600 la 1000 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

(4) Eliberarea sau răspândirea accidentală ori intenţionată a speciilor alogene invazive ca urmare a nerespectării măsurilor de prevenire, control sau eradicare

(5) Neexecutarea măsurilor dispuse de autoritatea competentă privind prevenirea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive, controlul, izolarea, distrugerea sau eradicarea acestora

(6) Nerespectarea obligaţiei de înregistrare în Registrul speciilor alogene invazive

se sancţionează cu amendă de la 20 la 40 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice."

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.185. Chişinău, 24 august 2026.

Anexa nr.1 Descriere detaliată a evaluării riscurilor
Elemente comune	Descriere detaliată
Art.12 alin.(1) lit.a) - o descriere a speciei, incluzând identitatea taxonomică, istoricul, aria naturală şi aria potenţială de răspândire a acesteia	1. Descrierea speciei trebuie să furnizeze suficiente informaţii pentru a se asigura că identitatea speciei este înţeleasă fără a se face trimitere la alte documente. 2. Domeniul de aplicare a evaluării riscurilor trebuie să fie clar delimitat. Deşi, ca regulă generală, trebuie să fie realizată o evaluare a riscurilor pentru fiecare specie, pot exista cazuri în care ar putea fi justificat să se elaboreze o evaluare a riscurilor care vizează mai multe specii (de exemplu, specii care aparţin aceluiaşi gen, având caracteristici şi impact identice sau comparabile). Trebuie menţionat clar dacă evaluarea riscurilor vizează mai multe specii sau dacă exclude sau include numai anumite subspecii, taxoni de rang inferior, hibrizi, soiuri sau rase (şi, în acest caz, care sunt subspeciile, taxonii de rang inferior, hibrizii, soiurile sau rasele respective). Orice astfel de alegere trebuie să fie justificată. 3. Descrierea identităţii taxonomice a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) familia, ordinul şi clasa taxonomică de care aparţine specia; b) actuala denumire ştiinţifică a speciei şi autorul acestei denumiri; c) lista celor mai frecvente sinonime ale denumirii ştiinţifice actuale; d) denumirile utilizate în comerţ; e) lista celor mai comune subspecii, taxoni de rang inferior, hibrizi, soiuri sau rase; f) informaţii privind existenţa altor specii care arată aproape la fel; g) alte specii alogene cu caracteristici invazive similare, care trebuie să fie evitate ca specii substituente (în acest caz, se poate avea în vedere pregătirea unei evaluări a riscurilor pentru mai multe specii odată, astfel cum se menţionează la pct.2); h) alte specii alogene fără caracteristici invazive similare, care ar putea fi utilizate ca specii potenţial substituente; i) specii indigene, pentru a se evita o posibilă identificare şi abordare eronată. 4. Descrierea ciclului biologic al speciei trebuie să includă istoricul invaziei speciei, inclusiv informaţii privind ţările invadate (în zona vizată de evaluarea riscurilor şi în alte locuri, după caz), precum şi indicarea momentelor în care aceasta a fost observată, s-a stabilit şi s-a răspândit. 5. Descrierea ariei naturale şi a ariei potenţiale de răspândire a speciei trebuie să cuprindă indicarea continentului sau a părţii din continent, a zonei climatice şi a habitatului în care specia este prezentă în mod natural. Dacă este cazul, trebuie să se indice dacă specia s-ar putea răspândi în mod natural în zona vizată de evaluarea riscurilor
Art.12 alin.(1) lit.b) - o descriere a modalităţilor şi a dinamicii de reproducere şi de răspândire a speciei, inclusiv o evaluare a existenţei condiţiilor de mediu necesare pentru aceste procese	1. Descrierile modalităţilor de reproducere şi de răspândire a speciei cuprind elemente ale ciclului biologic şi trăsăturile comportamentale ale speciei care pot să justifice capacitatea sa de a se stabili şi răspândi, cum ar fi reproducerea sau strategia de extindere, capacitatea de răspândire, longevitatea, condiţiile de mediu şi climatice necesare, caracteristici speciale sau generale şi alte informaţii relevante disponibile. 2. Descrierea modalităţilor şi a dinamicii de reproducere a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a mecanismelor de reproducere a speciei; b) o evaluare care să stabilească dacă există condiţii de mediu potrivite pentru reproducerea speciilor existente în zona vizată de evaluarea riscurilor; c) indicarea presiunii exercitate de propagulele speciei (de exemplu, numărul de gameţi, seminţe, ouă sau propagule, numărul ciclurilor anuale de reproducere) pentru fiecare dintre aceste mecanisme de reproducere în raport cu condiţiile de mediu din zona vizată de evaluarea riscurilor. 3. Descrierea modalităţilor şi a dinamicii de răspândire trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a mecanismelor de răspândire a speciei; b) o evaluare care să stabilească dacă există condiţii de mediu potrivite pentru răspândirea speciilor existente în zona vizată de evaluarea riscurilor; c) indicarea ratei fiecăruia dintre aceste mecanisme de răspândire în raport cu condiţiile de mediu din zona vizată de evaluarea riscurilor
Art.12 alin.(1) lit.c) - o descriere a căilor potenţiale de introducere şi de răspândire a speciei, atât intenţionate, cât şi neintenţionate, inclusiv, dacă este cazul, a mărfurilor cu care specia este asociată	1. Trebuie luate în considerare toate căile relevante de introducere, precum şi cele de răspândire. 2. Descrierea căilor intenţionate de introducere a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a căilor, indicându-se importanţa lor şi riscurile asociate (cum ar fi riscul de introducere, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor; probabilitatea supravieţuirii, reproducerii sau înmulţirii în timpul transportului şi al depozitării; capacitatea şi probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice şi la punctele terminale ale căilor; b) indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvenţa de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea invaziei repetate după eradicare. 3. Descrierea căilor neintenţionate de introducere a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a căilor, indicându-se importanţa lor şi riscurile asociate (cum ar fi riscul de introducere, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supravieţuirii, reproducerii sau înmulţirii în timpul transportului şi al depozitării; probabilitatea nedepistării la punctul de intrare, capacitatea şi probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat sau zona gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice şi la punctele terminale ale căilor; b) indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvenţa de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea invaziei repetate după eradicare. 4. Descrierea mărfurilor cu care este asociată, în general, introducerea speciei trebuie să includă o listă şi o descriere a mărfurilor, cu indicarea riscurilor asociate (de exemplu, volumul fluxurilor comerciale, probabilitatea ca mărfurile să fie contaminate sau să acţioneze ca un vector). 5. Descrierea căilor intenţionate de răspândire a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a căilor, indicându-se importanţa lor şi riscurile asociate (cum ar fi riscul răspândirii, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supravieţuirii, reproducerii sau înmulţirii în timpul transportului şi al depozitării; capacitatea şi probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat sau zona-gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice şi la punctele terminale ale căilor; b) indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvenţa de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea invaziei repetate după eradicare. 6. Descrierea căilor de răspândire neintenţionată a speciei trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă şi o descriere a căilor, indicându-se importanţa lor şi riscurile asociate (cum ar fi riscul răspândirii, pe baza acelor căi, în zona vizată de evaluarea riscurilor, probabilitatea supravieţuirii, reproducerii sau înmulţirii în timpul transportului şi al depozitării; uşurinţa depistării, capacitatea şi probabilitatea de transfer pe aceste căi către un habitat sau zona-gazdă), inclusiv, atunci când este posibil, detalii cu privire la originile specifice şi la punctele terminale ale căilor; b) indicarea presiunii exercitate de propagule (de exemplu, volumul estimat sau numărul de exemplare, sau frecvenţa de trecere prin aceste căi), inclusiv probabilitatea invaziei repetate după eradicare. 7. Descrierea mărfurilor cu care este asociată, în general, răspândirea speciei trebuie să includă o listă şi o descriere a mărfurilor cu indicarea riscurilor asociate (de exemplu, volumul fluxurilor comerciale, probabilitatea ca mărfurile să fie contaminate sau să acţioneze ca un vector)
Art.12 alin.(1) lit.d) - o evaluare detaliată a riscului de introducere, stabilire şi răspândire a speciei în regiunile biogeografice caracteristice, atât în condiţiile actuale, cât şi în contextul schimbărilor climatice prognozate	1. Evaluarea aprofundată trebuie să furnizeze informaţii cu privire la riscurile introducerii, stabilirii şi răspândirii unei specii în regiunile biogeografice relevante din zona vizată de evaluarea riscurilor, explicând modul în care condiţiile schimbărilor climatice previzibile vor influenţa aceste riscuri. 2. Evaluarea aprofundată a acestor riscuri nu trebuie să includă o gamă completă de simulări pe baza diferitelor scenarii privind schimbările climatice atât timp cât este furnizată o evaluare a probabilităţii de introducere, stabilire şi răspândire în cadrul unui scenariu pe termen mediu (de exemplu, 30-50 de ani), cu o explicaţie clară a ipotezelor respective. 3. Riscurile menţionate la pct.1 pot, de exemplu, să fie descrise în termeni de “probabilitate” sau “rată”
Art.12 alin.(1) lit.e) - o descriere a nivelului actual de răspândire a speciei, cu precizarea faptului dacă specia este sau nu prezentă pe teritoriul Republicii Moldova sau în ţările vecine, precum şi o prognoză privind răspândirea viitoare a acesteia	1. Descrierea nivelului actual de răspândire a speciei în zona vizată de evaluarea riscurilor sau în ţările vecine trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă cu regiunile biogeografice sau subregiunile marine din zona vizată de evaluarea riscurilor, în care specia este prezentă şi în care s-a stabilit; b) situaţia curentă privind stabilirea speciei în fiecare stat membru al Uniunii Europene şi, după caz, în ţările vecine. 2. Proiecţiile nivelului viitor cel mai probabil de răspândire a speciei în zona vizată de evaluarea riscurilor sau în ţările vecine trebuie să includă următoarele elemente: a) o listă cu regiunile biogeografice sau subregiunile marine din zona vizată de evaluarea riscurilor, în care specia s-ar putea stabili, în special în condiţiile schimbărilor climatice previzibile; b) o listă a statelor membre ale Uniunii Europene şi, după caz, a ţărilor vecine în care specia s-ar putea stabili, în special în condiţiile schimbărilor climatice previzibile
Art.12 alin.(1) lit.f) - o descriere a efectelor dăunătoare asupra biodiversităţii şi serviciilor ecosistemice aferente, inclusiv asupra speciilor indigene, a habitatelor protejate şi a celor aflate în pericol de dispariţie, precum şi asupra sănătăţii publice, siguranţei alimentare şi economiei, cuprinzând şi o evaluare a impactului potenţial viitor, bazată pe cunoştinţele ştiinţifice disponibile	1. În descriere trebuie să se facă distincţie între impactul cunoscut şi efectele viitoare potenţiale asupra biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice aferente. Trebuie să fie descris impactul cunoscut pentru zona vizată de evaluarea riscurilor şi pentru alte ţări, dacă este relevant (de exemplu, cu condiţii ecoclimatice similare). Efectele potenţiale viitoare trebuie evaluate numai pentru zona vizată de evaluarea riscurilor. 2. Descrierea impactului cunoscut şi evaluarea efectelor viitoare potenţiale trebuie să se bazeze pe cele mai bune dovezi cantitative sau calitative disponibile. Amploarea impactului trebuie să fie cuantificată prin punctaje sau să fie clasificată într-un alt fel. Cuantificarea prin punctaje sau sistemul de clasificare a impactului utilizat trebuie să includă o trimitere la publicaţia subiacentă. 3. Descrierea impactului cunoscut şi evaluarea efectelor viitoare potenţiale asupra biodiversităţii trebuie să facă trimitere la toate elementele următoare: a) diferitele regiuni biogeografice sau subregiuni marine în care s-ar putea stabili specia; b) speciile indigene afectate, inclusiv cele incluse în Cartea Roşie şi speciile incluse în anexa nr.3 la Legea regnului vegetal nr.239/2007, în anexele nr.2-4 din Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică şi în anexele nr.4 şi nr.4¹ din Legea regnului animal nr.439/1995; c) habitatele afectate, inclusiv siturile enumerate în anexele nr.1 şi 5 din Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică; d) siturile protejate afectate; e) proprietăţile chimice, fizice sau caracteristicile structurale afectate şi funcţionarea ecosistemelor; f) starea ecologică afectată a ecosistemelor acvatice sau starea ecologică afectată a apelor marine. 4. Descrierea impactului cunoscut şi evaluarea efectelor viitoare potenţiale asupra serviciilor ecosistemice aferente trebuie să facă trimitere la: a) serviciile de aprovizionare; b) serviciile de reglare; c) serviciile culturale. 5. Descrierea impactului cunoscut şi evaluarea efectelor viitoare potenţiale asupra sănătăţii publice, a siguranţei şi a economiei trebuie, dacă este cazul, să includă informaţii privind: a) bolile, alergiile sau alte afecţiuni de care ar putea suferi oamenii şi care ar putea proveni direct sau indirect de la o specie; b) pagubele provocate direct sau indirect de o specie, care au consecinţe asupra siguranţei persoanelor, bunurilor sau infrastructurii; c) perturbarea directă sau indirectă a unei activităţi economice sau sociale ori alte consecinţe care au drept cauză prezenţa unei specii. 6. Descrierea impactului speciei asupra agrobiodiversităţii şi culturilor agricole, inclusiv prin competiţie, alelopatie şi transmiterea de boli, asupra securităţii alimentare prin efectele asupra producţiei vegetale, precum şi asupra integrităţii genetice a populaţiilor de plante indigene şi a culturilor tradiţionale, în contextul riscului de încrucişare
Art.12 alin.(1) lit.g) - o estimare a costurilor potenţiale generate de pagubele asociate speciei respective	1. Evaluarea monetară sau, în alţi termeni, a costurilor potenţiale ale pagubelor asupra biodiversităţii şi a serviciilor ecosistemice trebuie să descrie aceste costuri din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ, în funcţie de tipul de informaţii disponibile. În cazul în care informaţiile disponibile nu sunt suficiente pentru a evalua costurile pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz. 2. Evaluarea costurilor potenţiale ale pagubelor asupra sănătăţii publice, a siguranţei şi a economiei trebuie să descrie aceste costuri din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ, în funcţie de tipul de informaţii disponibile. În cazul în care informaţiile disponibile nu sunt suficiente pentru a evalua costurile pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz
Art.12 alin.(1) lit.h) - o descriere a utilizărilor cunoscute ale speciei şi a beneficiilor sociale şi economice rezultate din acestea	1. Descrierea utilizărilor cunoscute pentru specia respectivă trebuie să includă o listă şi o descriere a utilizărilor cunoscute din ţară şi din afara acesteia, dacă este cazul. 2. Descrierea beneficiilor sociale şi economice care decurg din utilizările cunoscute pentru specia respectivă trebuie să includă o descriere a relevanţei sociale, economice şi de mediu a fiecăreia dintre aceste utilizări şi o indicaţie a beneficiarilor asociaţi, din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ, în funcţie de tipul de informaţii disponibile. În cazul în care informaţiile disponibile nu sunt suficiente pentru descrierea acestor beneficii pentru întreaga zonă vizată de evaluarea riscurilor, trebuie utilizate date calitative sau diferite studii de caz

Anexa nr.2

MODEL DE CERERE

privind eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea

activităţilor legate de speciile alogene invazive

Către Agenţia de Mediu

De la persoana juridică:

Denumirea:

Forma juridică de organizare:

Reprezentată de:

Funcţia:

IDNP (al persoanei care depune cererea):

IDNO:

Adresa juridică:

Telefon de contact:

E-mail:

Date privind exemplarele pentru care se solicită autorizaţia
Denumirea speciei (comună şi ştiinţifică)
Numărul sau cantitatea exemplarelor pentru care se solicită autorizaţia
Codul poziţiei tarifare corespunzătoare din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014
Starea exemplarelor (vii, proaspete sau semiprelucrate)
Cantitatea importată (numărul de exemplare sau de kilograme)
Scopul solicitării autorizaţiei, inclusiv motivele specifice
Locul de întreţinere a exemplarelor
La prezenta cerere anexez următoarele documente (se bifează caseta “☐” din dreptul actului anexat): ☐ copia autorizaţiei sanitare veterinare eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor; ☐ avizul de stabilire a conformităţii privind protecţia mediului şi utilizarea raţională a resurselor naturale al respectivei organizaţii din domeniul cercetării şi inovării; ☐ evaluarea detaliată a riscurilor de eliberare accidentală pentru speciile alogene invazive pentru care se solicită autorizaţia, însoţită de descrierea măsurilor de atenuare a riscurilor care urmează a fi implementate, precum şi de descrierea detaliată a măsurilor planificate pentru prevenirea oricărui risc de eliberare accidentală din spaţiile izolate sau de răspândire a acestor specii, inclusiv a măsurilor specifice pentru asigurarea faptului că orice transport al acestora se va efectua în condiţii care exclud riscul de eliberare accidentală; ☐ descrierea sistemului de control propus, precum şi planul de urgenţă pentru gestionarea eventualelor eliberări accidentale sau răspândiri, inclusiv măsurile de eradicare, atunci când este cazul. Cu privire la rezultatul examinării cererii, rog să fiu informat la: adresa ____________________________________________________________, numărul de telefon __________________________________________________, adresa de e‑mail ____________________________________________________. Decizia luată în urma examinării cererii (se selectează una dintre următoarele opţiuni): ☐ rog să-mi fie expediată la adresa de e-mail ________________________; ☐ rog să-mi fie eliberată pe suport de hârtie la ghişeul unic al Agenţiei de Mediu, cu anunţarea prealabilă la numărul de telefon _______________________. Prin prezenta îmi exprim acordul ca datele mele cu caracter personal să fie utilizate în scopul instrumentării dosarului privind eliberarea actului permisiv solicitat. Declar pe propria răspundere că datele indicate în cerere sunt veridice. Nume, prenume ________________________________________________ Semnătura ____________________________________________________ Data depunerii cererii _________________

Anexa nr.3
REPUBLICA MOLDOVA MINISTERUL MEDIULUI AGENŢIA DE MEDIU DOCUMENT CARE SERVEŞTE DREPT DOVADĂ A ELIBERĂRII AUTORIZAŢIEI PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR LEGATE DE SPECIILE ALOGENE INVAZIVE Prezentul document trebuie să însoţească autorizaţia şi speciile alogene invazive la care se referă (un document pentru fiecare specie, lot sau stoc)
1. Titularul autorizaţiei	2. Numărul autorizaţiei
3. Expeditorul/exportatorul (după caz)	4. Data eliberării autorizaţiei
	5. Perioada de valabilitate (după caz)
6. Destinatarul/importatorul (după caz)	7. Autoritatea competentă care a eliberat autorizaţia
8. Lotul (sau stocul)
8a. Specia (denumirea ştiinţifică)	8b. Specia (denumirea comună)
8c. Codul NC	8d. Descrierea
8e. Greutatea netă	8f. Cantitatea
9. Derogarea de la art.14 din Legea nr.185/2026 privind speciile alogene invazive: introducere tranzit deţinere creştere transport utilizare sau schimb reproducere, creştere sau cultivare	10. Scopul pentru care a fost eliberată autorizaţia: cercetare conservare în afara sitului (ex situ) producţie în scopuri ştiinţifice şi utilizare ulterioară în scop medicinal altă activitate, cu condiţia autorizării acesteia conform art.15 alin.(11) din Legea nr.185/2026 privind speciile alogene invazive
11. Condiţiile pentru activităţile permise
12. Dispoziţiile specificate în autorizaţie (numai pentru autorizaţiile eliberate în conformitate cu art.15 alin.(11) din Legea nr.185/2026 privind speciile alogene invazive
13. Numele funcţionarului responsabil
14. Semnătura
15. Ştampila şi data

Instrucţiuni de completare a documentului care serveşte drept dovadă a eliberării autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor legate de speciile alogene invazive Documentul se completează de către Agenţia de Mediu. Documentul trebuie semnat, ştampilat şi datat. Se completează cu majuscule. Pentru a marca un răspuns pozitiv la oricare dintre opţiuni, se bifează caseta “☐” sau se barează opţiunile ori căsuţele care nu sunt relevante.
Căsuţa 1.	Se indică numele, ţara, adresa fizică, numărul de telefon şi adresa de e‑mail ale unităţii căreia i s-a eliberat autorizaţia şi/sau persoana de contact din unitatea respectivă.
Căsuţa 2.	Se indică numărul de identificare al autorizaţiei. Acesta trebuie să fie unic în cadrul sistemului de autorizaţii menţionat la art.15.
Căsuţa 3.	Se indică numele, ţara, adresa fizică, numărul de telefon şi adresa de e‑mail ale expeditorului sau exportatorului, după caz.
Căsuţa 4.	Se indică data eliberării autorizaţiei.
Căsuţa 5.	Se indică perioada de valabilitate a autorizaţiei (data intrării în vigoare şi data expirării), după caz.
Căsuţa 6.	Se indică numele, ţara, adresa fizică, numărul de telefon şi adresa de e‑mail ale destinatarului sau importatorului, după caz.
Căsuţa 7.	Se indică Agenţia de Mediu ca autoritate competentă care a eliberat autorizaţia.
Căsuţa 8.	Se descrie lotul sau stocul de exemplare prin completarea rubricilor 8a-8f:
Rubrica 8a.	se referă la denumirea ştiinţifică a speciilor alogene invazive pentru care a fost eliberată autorizaţia;
Rubrica 8b.	se referă la denumirea comună a speciilor alogene invazive pentru care a fost eliberată autorizaţia;
Rubrica 8c.	se referă la codurile poziţiilor tarifare din Nomenclatura combinată a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014;
Rubrica 8d.	se descrie exact lotul sau stocul şi exemplarele pe care le conţine;
Rubrica 8e.	se indică greutatea totală netă a lotului (sau a stocului), în kg. Aceasta poate fi omisă dacă informaţia este furnizată la rubrica 8f;
Rubrica 8f.	se indică numărul de exemplare din lot. Acesta poate fi utilizat atunci când cantitatea se exprimă mai clar prin unităţi numărabile şi poate fi omis dacă informaţia este furnizată la rubrica 8e.
Căsuţa 9.	Se precizează care dintre restricţiile stabilite la art.14 din Legea nr.185/2026 privind speciile alogene invazive.
Căsuţa 10.	Se indică scopul pentru care a fost eliberată autorizaţia.
Căsuţa 11.	Se indică secţiunile relevante din autorizaţie care descriu condiţiile în care au fost permise activităţile, în conformitate cu art.15 alin.(11) din Legea nr.185/2026 privind speciile alogene invazive.
Căsuţa 12.	Se indică secţiunile relevante din autorizaţie.
Căsuţa 13.	Se indică numele funcţionarului responsabil al autorităţii competente care a completat documentul.
Căsuţa 14.	Se aplică semnătura funcţionarului responsabil al autorităţii competente, care a completat documentul.
Căsuţa 15.	Se aplică ştampila autorităţii competente şi data la care a fost completat documentul.