Hotărâre nr. 187 din 13.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de

dezvoltare a industriilor creative "Moldova

Creativă" pentru anii 2024-2027

nr. 187  din  13.03.2024

 (în vigoare 09.05.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 141-143 art. 308 din 09.04.2024

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, şi al art.6 din Legea culturii nr.413/1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.83-86, art.401), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de dezvoltare a industriilor creative "Moldova Creativă" pentru anii 2024- 2027 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale responsabile:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Programului naţional de dezvoltare a industriilor creative "Moldova Creativă" pentru anii 2024-2027;

2) vor prezenta Ministerului Culturii anual, până la data de 1 martie, precum şi la solicitare, informaţii privind stadiul realizării acţiunilor incluse în Programul menţionat.

3. Ministerul Culturii va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, raportul de progres privind implementarea Programului nominalizat.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărârii se pune în sarcina Ministerului Culturii.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr./2024

PROGRAM NAŢIONAL

de dezvoltare a industriilor creative

"Moldova Creativă" pentru anii 2024-2027

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul naţional de dezvoltare a industriilor creative "Moldova Creativă" pentru anii 2024-2027 (în continuare – Program) este un document de politici publice pe termen mediu, al cărui scop este să ofere o abordare integrată, previzibilă şi vizionară pentru dezvoltarea industriilor creative din ţară. Pentru aceasta, se va pune accent pe valorificarea inteligentă şi sustenabilă a potenţialului creativ al Republicii Moldova, prin crearea unui mediu favorabil şi comprehensiv pentru dezvoltarea unui sector competitiv şi durabil al industriilor creative. Totodată, pentru realizarea viziunii şi a misiunii prezentului Program, se propune ralierea sectorului industriilor creative din Republica Moldova la un set de valori, precum toleranţa, transparenţa, cooperarea şi munca decentă pentru toţi.

2. Programul reprezintă un document de politici publice pe termen mediu (patru ani), care constituie un angajament al Guvernului pe plan naţional şi internaţional şi contribuie la îndeplinirea acestui angajament prin detalierea şi concretizarea acţiunilor ce urmează a fi realizate exclusiv în sectorul industriilor creative.

3. Prezentul Program vine să răspundă necesităţilor semnalate de sectorul industriilor creative, care în ultimii ani a crescut semnificativ, ocupând o nişă importantă în economia naţională – peste 2200 de întreprinderi cu circa 9000 de angajaţi, 2500 de liber-profesionişti, activităţi economice în domenii precum arte vizuale şi teatral-concertistice, cinematografie şi audiovizual, literatură şi editare de carte, arhitectură şi design, publicitate şi comunicare, "createch".

4. Drept urmare, industriile creative au nevoie de un cadru de activitate şi de dezvoltare care să impulsioneze şi să consolideze sectorul, să-l ralieze la celelalte sectoare ale economiei şi să asigure cuantificarea statistică şi ocupaţională a acestuia, să contribuie la amplificarea şi la diversificarea serviciilor existente, la un antreprenoriat dinamic şi inovativ, precum şi la generarea, atragerea şi păstrarea talentelor în Republica Moldova. Astfel, ţara se va putea poziţiona drept un centru de servicii şi produse creative, "createch", acţiuni culturale inovative şi de înaltă calitate.

5. Prezentul Program răspunde dezideratului de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind în acord cu Programul Uniunii Europene "Europa Creativă", potrivit căruia sectoarele culturale şi creative înseamnă toate sectoarele ale căror activităţi sunt bazate pe valori culturale sau pe expresii artistice şi pe alte expresii creative individuale sau colective, care sunt importante pentru dezvoltarea continuă a societăţilor şi stau la baza economiei creative.

"Bazate intensiv pe cunoaştere, pe creativitate şi talent, acestea generează o bogăţie economică considerabilă. Mai mult decât atât, acestea sunt esenţiale pentru consolidarea sentimentului de identitate, cultură şi valori europene comune. Din punct de vedere economic, acestea înregistrează o creştere peste medie şi creează locuri de muncă – în special pentru tineri – sporind în acelaşi timp coeziunea socială", se mai arată în Programul UE¹.

____________________________

¹ https://culture.ec.europa.eu/ro/cultural-and-creative-sectors/cultural-and-creative-sectors

6. Programul a fost elaborat în conformitate cu Strategia naţională de dezvoltare (SND) "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, cu Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, precum şi cu prevederile Acordul de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare– AA RM-UE), ratificat prin Legea nr.112/2014.

7. Direcţiile de politici şi intervenţiile prioritare din SND "Moldova Europeană 2030" vor contribui la realizarea obiectivelor trasate şi a angajamentelor ce derivă din AA RM-UE. În acest sens, prin prisma AA RM-UE, un domeniu de interes este dezvoltarea unui sector competitiv şi durabil al industriilor creative, în calitate de factor generator pentru creştere economică şi emancipare, pentru piaţa forţei de muncă şi pentru schimburile externe.

8. Acordarea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană (UE) pentru Republica Moldova, la 23 iunie 2022, implică adaptarea priorităţilor strategice naţionale, precum şi preluarea bunelor practici ale statelor membre UE, în vederea pregătirii pentru aderare. Drept urmare, cooperarea, schimburile culturale, mobilitatea artei şi a artiştilor, dialogul politic privind politica culturală şi audiovizuală, care sunt parte a art.132 din AA RM-UE, precum şi a prezentului Program, vor contribui la accelerarea acestor procese, creând oportunităţi majore pentru Republica Moldova. Totodată, Programul dezvoltă prioritatea pe termen lung a Programului de asociere dintre UE şi Republica Moldova 2021-2027 (Capitolul 3.IV.21. Creşterea nivelului de participare a operatorilor din sectorul cultural şi creativ din Republica Moldova la programe de cooperare culturală/audiovizuală, în special la Programul UE "Europa Creativă"). Acţiunea privind aprobarea prezentului Program în vederea alinierii la standardele şi practicile europene este prevăzută şi în Planul naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.829/2023. Mai mult decât atât, aprobarea Programului reprezintă una dintre măsurile de accelerare în procesul de integrare europeană pe termen scurt, care corespunde recomandărilor din Pachetul de extindere al Comisiei Europene 2023 (Capitolul 26. Educaţie şi cultură).

9. Prin intermediul prezentului Program se urmăreşte implementarea unei serii de acţiuni menite să contribuie direct la realizarea Obiectivului general 4 din SND "Moldova Europeană 2030" – Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală –, precum şi a direcţiilor de politici şi intervenţii prioritare, după cum urmează: Susţinerea iniţiativelor artistice independente, inclusiv prin identificarea de spaţii pentru ateliere, repetiţii, spectacole, rezidenţe şi alte activităţi, dar şi dezvoltarea mecanismelor financiare durabile pentru susţinerea scenei independente (O4.1; O4.2.; O4.3); Stabilirea unui mecanism naţional de finanţare a procesului de restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural (O1.2.; O4.1-O4.3; O7.1; O7.3; O9.1.); Crearea şi consolidarea unui sistem de educaţie cu privire la patrimoniul cultural, formarea, cercetarea şi inovarea acestuia (O1.2; O4.1-O4.3; O7.1; O7.3; O9.1); Încurajarea iniţiativelor de reabilitare a patrimoniului cultural venite din partea comunităţilor şi autorităţilor locale (O1.2; 04.1-O4.3; O7.1; O7.3; O9.1). În acest sens, Programul va contribui la crearea capacităţilor necesare pentru a răspunde eficient la crizele curente, pentru a consolida rezilienţa faţă de crizele viitoare, precum şi pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluzivă a Republicii Moldova.

10. Prezentul Program va contribui la realizarea prevederilor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, aducându-şi aportul la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (în continuare – ODD), în special a ODD 4 "Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi"; ODD 8 "Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, precum şi a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi"; ODD 9 "Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei"; ODD 10 "Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta; ODD 11 "Dezvoltarea oraşelor şi aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile"; ODD 17 "Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizare a parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă".

11. Obiectivele prezentului Program sunt corelate şi cu prevederile Strategiei de dezvoltare a sectorului de tineret "Tineret 2030", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.168/2023, precum şi cu Strategia de dezvoltare a sistemului statistic naţional pentru perioada 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.954/2022.

12. Programul este constituit din partea descriptivă şi din Planul de acţiuni (anexă) şi stabileşte obiective pe termen mediu, cu activităţi ce vor fi realizate în perioada de referinţă 2024-2027.

13. În conformitate cu conceptul Programului, industria creativă reprezintă totalitatea sectoarelor, ale căror activităţi conţin componenta de creativitate artistică sau ştiinţifică, dar care au şi potenţial industrial, respectiv intră în circuitul economic, produc valoare, generează venituri publice prin taxele şi impozitele plătite, creează locuri de muncă şi profit, iar astfel, contribuie la dezvoltarea regională şi naţională.

14. În cadrul Programului, menţiunile aferente tehnologiei, proceselor tehnologice, digitalizării şi inteligenţei artificiale, raportate la procesul de creaţie artistică sau ştiinţifică, inclusiv utilizarea acestora în industriile creative, sunt tratate prin prisma responsabilităţii etice a tuturor actorilor implicaţi, a respectului pentru drepturile omului, democraţie şi stat de drept.

15. Prezentul Program a fost elaborat de Ministerul Culturii în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Biroul Naţional de Statistică, precum şi cu societatea civilă şi partenerii de dezvoltare. Totodată, Programul reprezintă rezultatul eforturilor comune ale reprezentanţilor-cheie din industriile creative, care au cooperat cu scopul de a propune o viziune strategică comună asupra obiectivelor şi direcţiilor de dezvoltare ale sectorului în Republica Moldova, astfel încât acesta să devină unul competitiv şi sustenabil. Punerea în aplicare a Programului este susţinută de Proiectul "Tehnologiile viitorului" (FTA), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi de Regatul Suediei care, împreună cu reprezentanţii sectorului privat, au contribuit substanţial la procesul de elaborare a Programului şi a Planului de acţiuni aferent.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

16. Statele din întreaga lume îşi reevaluează, în ultimii ani, abordarea asupra politicilor culturale, implicit modul în care se poziţionează faţă de susţinerea industriilor creative. Drept urmare, acestea trec de la abordarea "cultura pentru creşterea economică şi a competitivităţii" la una mai progresivă – "cultura pentru dezvoltare durabilă, stabilitate şi creştere incluzivă". De asemenea, în actuala perioadă de incertitudine şi criză sunt necesare noi instrumente şi propuneri de valoare proaspete pentru rolul acestor sectoare în societate. Respectiv, este necesară reconceptualizarea politicilor economice şi sociale, care să integreze industriile creative drept o componentă esenţială pentru dezvoltare durabilă.

17. Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat 2021 drept Anul internaţional al economiei creative pentru dezvoltare durabilă, însă, din cauza crizei pandemice, multe dintre activităţile propuse atunci au fost amânate pentru anul 2022. În februarie 2022, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (în continuare – UNESCO) a lansat un raport referitor la crearea şi remodelarea politicilor privind creativitatea², care promovează rolul culturii şi al industriilor creative în procesul de abordare a provocărilor globale. Raportul identifică patru obiective:

____________________________

² UNESCO. Reshaping policies for creativity: addressing culture as a global public good. Paris, 2022

1) susţinerea sistemelor durabile de guvernanţă pentru cultură;

2) realizarea unui flux echilibrat de bunuri şi servicii culturale şi intensificarea mobilităţii artiştilor şi a specialiştilor în domeniul culturii;

3) integrarea culturii în cadrele de dezvoltare durabilă;

4) promovarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

18. De la lansarea Raportului privind elaborarea politicilor pentru domeniul creativităţii, UNESCO a întocmit un nou studiu relevant: "Cultura în perioada Covid-19 – Rezistenţă, recuperare şi renaştere"³. Acest raport oferă perspective-cheie asupra tendinţelor şi transformărilor structurale care pot stimula sectorul cultural şi industriile creative ca piatră de temelie a unui alt tip de economie, la baza căreia stă corectitudinea, toleranţa şi încadrarea în procese a tinerelor talente. Studiul în cauză identifică cinci tendinţe esenţiale:

____________________________

³ UNESCO. Culture in times of COVID-19: resilience, recovery and revival. Paris, 2022.

1) Atenţie sporită pentru valoarea socială a sectorului cultural. Rezultatele sociale ale culturii şi industriilor creative au ieşit în prim-plan şi au fost evidenţiate prin modul în care cultura este percepută şi apreciată de comunităţi, fiind recunoscută contribuţia esenţială a culturii la bunăstarea acestora.

2) Creşterea gradului de conştientizare a importanţei asigurării surselor de venit pentru artişti şi profesioniştii din domeniul culturii. În perioada pandemiei, multe guverne şi ONG-uri au oferit asistenţă artiştilor şi profesioniştilor din sfera culturii prin implementarea unor programe specifice de ajutor. Cu toate acestea, există temeri din ce în ce mai mari referitoare la problema sistemică ce vizează modalităţile precare de angajare în industriile creative şi necesitatea de a sprijini pe termen lung capacitatea de rezistenţă a întreprinderilor creative, a artiştilor şi a organizaţiilor culturale.

3) Intensificarea colaborării şi solidaritatea sectorială accentuată. Pandemia de Covid-19 a forţat părţile distincte din sectorul cultural să lucreze împreună cu un nou sentiment de urgenţă şi cu un scop comun – de la organizaţii culturale la reţele de artişti şi întreprinderi creative.

4) Adoptarea accelerată a practicilor şi tehnicilor digitale. Criza pandemică a accelerat procesul de transformare digitală în multe sectoare. Cu toate acestea, accesul la resursele digitale rămâne inechitabil. Este şi cazul Republicii Moldova care, chiar dacă înregistrează îmbunătăţire rapidă a capacităţii şi a infrastructurii, în acelaşi timp, raportează o inechitate semnificativă în ceea ce priveşte capacitatea, abilităţile şi infrastructura digitale, între mediul rural şi cel urban.

5) Adaptarea modelelor şi practicilor strategice, operaţionale şi de afaceri de-a lungul lanţului valoric. Organizaţiile, artiştii şi antreprenorii din sector au regândit modul în care creează, produc şi distribuie conţinut cultural şi creativ, drept motiv servind faptul că, în prezent, mulţi dintre ei pun la îndoială viabilitatea pe termen lung a modelelor şi a practicilor din perioada prepandemică.

19. În contextul internaţional expus supra, dezvoltarea industriilor creative reprezintă o prioritate a Guvernului. Astfel, prezentul Program urmează să fie pus în aplicare pentru dezvoltarea în continuare a industriilor creative, cu scopul de a le ajuta să se promoveze pe pieţele atât interne, cât şi externe.

20. Industriile creative din Republica Moldova comportă un mare potenţial de creştere incluzivă şi durabilă şi pot fi un generator pentru dezvoltarea economică şi coeziunea socială a ţării. Conform informaţiilor furnizate de Biroul Naţional de Statistică (în continuare – BNS), industriile creative sunt reprezentate de 2200 de entităţi cu circa 9000 de angajaţi şi 2500 de liber-profesionişti în domenii precum designul, publicitatea, digital media, arhitectura, muzica, teatrul, animaţia, editarea de carte şi "createch".

21. Pe parcursul ultimilor ani, industriile creative din Republica Moldova au înregistrat o creştere semnificativă a numărului de angajaţi, a ratei vânzărilor şi a profitului. Astfel, în 2021, veniturile sectorului au ajuns la peste trei miliarde de lei⁴. Pentru afacerile creative şi media, potenţialul de creştere este şi mai mare, în condiţiile integrării acestora cu alte sectoare şi creării unor parteneriate, în special cu tehnologiile informaţionale.

____________________________

⁴ Date furnizate de Biroul Naţional de Statistică (în continuare - BNS).

 22. După cum se arată în figura 1, nucleul industriilor creative îl constituie domeniile creative fundamentale, în care se regăsesc elementele de expresie culturală. Elaborarea, distribuirea şi comercializarea rezultatului generat de domeniile creative fundamentale implică procese semnificative de transformare în ceea ce vizează elaborarea de produse şi concepte, aplicarea tehnologică şi crearea pieţei. Acesta este fundamentul industriilor creative care alimentează economia în ansamblu.

Figura 1. Lanţul valoric al industriilor creative

23. Potrivit UNESCO, industriile culturale şi creative sunt "sectoare de activitate, care au ca obiectiv principal producerea, promovarea, distribuirea sau comercializarea de bunuri şi servicii care utilizează creativitatea şi capitalul intelectual ca aport primar şi al căror conţinut are origini culturale, artistice sau de patrimoniu".

24. Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare⁵ a stabilit principalele sectoare ale industriilor culturale şi creative: "Arhitectură, arte şi meşteşuguri, design, modă, film, video, fotografie, muzică, arte interpretative, publicaţie, cercetare şi dezvoltare, publicitate, software, jocuri pe computer, publicaţie electronică şi TV/radio."

____________________________

⁵ United Nations. Report by the secretariat of the United Nations Conference on Trade and Development. New York and Geneva, 2011.

25. În anul 2009, UNESCO a adoptat modelul care este cel mai frecvent utilizat în contextul industriilor creative ca parte a unei economii creative mai largi (figura 2).

Figura 2. Cadrul UNESCO pentru statistici culturale

26. Pentru Republica Moldova este esenţial să dezvolte propria abordare a industriilor creative şi, în acelaşi timp, să facă uz de contextul definiţiilor utilizate la nivel internaţional.

27. În Republica Moldova, industriile creative operează asemenea unui ecosistem care contribuie la dezvoltarea durabilă. Acestea sunt o resursă fundamentală prin cunoştinţele, abilităţile profesionale, ideile şi inovaţia oamenilor. În acelaşi timp, există necesitatea elaborării unor competenţe noi în domeniul dezvoltării audienţei şi inovaţiei.

28. Industriile creative formează unul dintre cele mai importante sectoare la nivel mondial din ultimii 30 de ani. Pe pieţele emergente, industriile creative, la baza cărora stau grupurile-ţintă reprezentate de organizaţiile culturale, liber-profesioniştii creativi şi întreprinderile mici, reprezintă un factor major de ocupare a forţei de muncă pentru aproximativ 300 de milioane de oameni. UNCTAD, care de circa două decenii urmăreşte comerţul cu bunuri şi servicii creative, a constatat o creştere medie cu 7% a exporturilor din economia creativă în anii 2002-2015. Iar până în 2019 rata de creştere a fost de 9% şi, de multe ori, a depăşit-o pe cea din alte industrii.

29. Ansamblul industriilor creative din Republica Moldova reprezintă un factor catalizator pentru dezvoltarea durabilă a ţării (figura 3).

30. Totuşi, în timpul pandemiei de Covid-19, anumite subsectoare au fost afectate disproporţionat, cu impact negativ asupra grupurilor vulnerabile precum liber-profesioniştii şi întreprinderile mici. Restricţiile pandemice au avut consecinţe asupra activităţilor concertistice sau cinematografice. În acelaşi timp, în alte sectoare, precum "createch", numărul companiilor a crescut. Este important să luăm în considerare şi grupurile reprezentate de liberii-profesionişti şi tinerii absolvenţi din domeniu care, din cauza veniturilor mici, se confruntă cu riscul de emigrare, respectiv există pericolul de pierdere a talentelor.

31. Aspectele descrise mai sus fac şi mai necesară dezvoltarea unei abordări strategice a industriilor creative, care să se alinieze la priorităţile Uniunii Europene şi ale altor pieţe fundamentale, cum ar fi SUA şi ţările UNESCO, şi care sunt în măsură să stimuleze creşterea sectorului şi inovaţiile. De asemenea, Republica Moldova ar putea fi percepută ca un centru pentru dezvoltarea industriilor creative, fiind inclusă în lanţurile valorice internaţionale pentru a dezvolta produse şi servicii inovatoare.

Figura 3. Ansamblul industriilor creative în Republica Moldova

32. Sectorul industriilor creative are o insuficienţă de date dezagregate, fapt care îngreunează estimarea potenţialului acestora în Republica Moldova.

Provocările legate de colectarea datelor includ următoarele aspecte:

1) incapacitatea de a accesa date la nivelul codului numeric de patru cifre NACE Rev. 2 în cadrul statisticii naţionale privind întreprinderile;

2) caracterul informal şi activitatea la scară redusă a multor industrii creative – adesea angajaţii nu sunt înregistraţi oficial, ceea ce înseamnă că amploarea, capacitatea şi rata contribuţiei industriilor creative nu sunt incluse în datele statistice oficiale. La accesarea şi analizarea datelor la nivel naţional se constată că aceasta este situaţia industriilor creative în ansamblu, dar şi pe subsectoare;

3) lipsa cartografierii industriilor creative;

4) lipsa unei baze de date generale a întreprinderilor creative.

33. Dată fiind lipsa datelor detaliate, este dificil de evaluat imaginea generală şi amploarea industriilor creative din Republica Moldova. Analiza situaţiei iniţiale este, în continuare, îngreunată de amploarea economiei informale care include multe activităţi creative ce nu se înscriu în cadrul unor întreprinderi înregistrate. În plus, activitatea sporită a întreprinderilor mici şi a liber-profesioniştilor complică procesul de evaluare a sectorului, în special pentru întreprinderile care lucrează în diferite domenii pe verticală (sectoare creative).

34. În anul 2021, primul loc în topul activităţilor economice din industria creativă îi revine domeniului de publicitate (691 de companii), urmat de serviciile prestate în domeniile arhitectură (424 de companii) şi design specializat (304 companii)⁶. Aceste trei tipuri de activităţi reprezentau 25,75% din toate întreprinderile din sectorul industriilor creative din Republica Moldova⁷.

____________________________

⁶ Date furnizate de BNS.

⁷ Notă: Au fost excluse sectoarele culturale şi patrimoniale mai mari.

35. Cele 2200 de afaceri creative, înregistrate în Republica Moldova în anul 2021, au asigurat în total circa 9000 de locuri de muncă⁸. Primele tipuri de activitate creativă care, în 2020, au înregistrat cei mai mulţi angajaţi sunt artele interpretative (1837), agenţiile de publicitate (1671), producţia de programe TV şi activităţile de difuzare (1296). Aceste patru tipuri de activitate economică generează 70% din numărul locurilor de muncă din industriile creative.

____________________________

⁸ Date furnizate de BNS.

36. Imaginea per ansamblu indică o creştere a ratei de angajare în cadrul industriilor creative. Cu toate acestea, sectorul e încă fragil şi nu are o masă critică şi nici căi clare de a obţine investiţii şi acces spre pieţe de desfacere. Transformările tehnologice, pirateria şi schimbările în modelele de consum, precum şi lipsa politicilor şi reglementărilor în domeniu, afectează dezvoltarea sustenabilă a industriilor creative.

37. Printre activităţile care, dimpotrivă, au înregistrat cea mai mare creştere a numărului de angajaţi se numără cele de editare a jocurilor de computer (+47%) şi cele de creaţie artistică (+44%). De asemenea, s-a înregistrat o creştere anuală substanţială a numărului de angajaţi în cadrul activităţii de post-producţie cinematografică, video şi TV (+27%) şi de design specializat (+23%).

38. Din 2015 până în 2021, 36% din activităţile economice ale industriilor creative au înregistrat o reducere medie anuală a valorii fiscale. Cel mai mult au scăzut activităţile de înregistrare audio şi editare muzicală (-39%), alte activităţi de editare (-13%) şi serviciile de reprezentare media (-13%).

39. Totodată, cea mai spectaculoasă creştere a vânzărilor a fost înregistrată în cadrul activităţilor de editare a jocurilor pe computer (+116%), cu un salt şi mai impresionant în anii 2019-2020, de +520%. Drept urmare, astăzi acesta este cel mai profitabil sector creativ din Republica Moldova, care înregistrează şi cea mai mare creştere a vânzărilor (deşi numărul întreprinderilor rămâne redus). Printre alte industrii care au înregistrat o creştere a vânzărilor se numără activităţile de creaţie artistică (+29%), cele de post-producţie cinematografică, video şi TV (+24%) şi cele de design specializat (+23%).

40. Edificiile culturale aflate în proprietate publică pot servi drept centre esenţiale pentru implicarea liber-profesioniştilor şi pentru dezvoltarea industriilor creative.

41. Industriile creative sunt concentrate preponderent în Chişinău sau în apropierea lui, capitala poziţionându-se ca un centru major pentru activităţile din sector, cu elemente de infrastructură precum "Artcor", "Mediacorşi" "ZipHouse" pe post de platforme pentru dezvoltarea industriilor creative.

42. Totodată, menţinerea statu-quoului prin care cultura şi creativitatea sunt văzute ca generatoare de valori exclusiv imateriale nu va permite tranzitarea spre o abordare integrată şi previzibilă, unde aceste sectoare sunt fundamentale pentru dezvoltarea durabilă şi pentru bunăstarea ţării, contribuind la creşterea competitivităţii şi a antreprenoriatului.

43. La nivelul matricei politicilor publice europene, rolul şi importanţa industriilor creative a fost consemnat începând cu anul 2012⁹. Atunci, recunoscându-i potenţialul înalt de creştere şi calitatea de a genera surplus de valoare, Comisia Europeană a pus la dispoziţia sectorului creativ aproximativ 1,5 miliarde de euro, prin intermediul Programului UE "Europa Creativă" (instrumentul european principal de finanţare a sectorului).

____________________________

⁹ A se vedea European Commission (2012), Communication on "Promoting cultural and creative sectors for growth and jobs in the EU", Brussels sau European Commission (2014) Communication "Towards an integrated approach to cultural heritage for Europe". COM(2014) 477 final, Brussels.

44. Începând cu anul 2021, odată cu învestirea, la Chişinău, a noului Guvern proeuropean şi cu adoptarea Programului de activitate a acestuia¹⁰, preocuparea pentru industriile creative a devenit una prioritară. Guvernul şi-a asumat elaborarea şi ajustarea cadrului normativ la necesităţile actuale, care să asigure buna funcţionare a industriilor creative şi atragerea capitalului privat în proiecte culturale. Prin instituirea prezentului Program se urmăreşte remedierea carenţelor enunţate supra.

____________________________

¹⁰ Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, a se vedea compartimentul Cultură. Disponibil online: https://gov.md/ro/advanced-page-type/government-activity-program

45. Există un potenţial clar de dezvoltare a industriilor creative în localităţile din afara Chişinăului, în conexiune cu domeniile regionale de creştere. Programul Uniunii Europene în curs de implementare "EU4Culture" susţine sectorul cultural şi creativ şi pune un accent special pe oraşele şi localităţile din ţările Parteneriatului Estic, care nu sunt capitale¹¹. Oraşele Cahul şi Orhei participă la programul de elaborare a strategiilor culturale locale pentru impulsionarea dezvoltării industriilor creative.

____________________________

¹¹ Parteneriatul Estic reprezintă o iniţiativă politică comună,al cărei scop este aprofundarea şi consolidarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană, statele sale membre şi alte şase state vecine extra-comunitare: Armenia,

Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. În acest cadru, documentele care ghidează relaţiile UE cu vecinii săi sunt Strategia globală a Uniunii Europene şi Politica europeană de vecinătate revizuită, care prevede creşterea stabilităţii şi rezilienţei vecinilor estici ai UE.

46. Un exemplu de stimulare a dezvoltării locale a industriilor creative îl constituie oportunităţile identificate în cadrul Programului "EU4Culture" pentru oraşul Cahul, după cum urmează¹²:

____________________________

¹² https://euneighbourseast.eu/wp-content/uploads/2022/06/eu4culture_baseline-report-on-culture-and-creativity-in-non-capital-cities-and-towns-in-eastern-partnership-countries.pdf 

1) oraşul este un centru pentru talente, aici sunt organizate festivaluri care oferă dinamism cultural şi susţin dezvoltarea turismului cultural;

2) graţie acestui sector dinamic al festivalurilor, municipiul Cahul îşi poate coordona mai eficient abilităţile, educaţia şi capacitatea de dezvoltare profesională pentru cultură – spre exemplu, prin stabilirea unui parteneriat pentru educaţie culturală, care asigură conexiunea între principalele instituţii, organizaţii şi întreprinderi pentru stimularea dezvoltării culturale. Aceasta poate include competenţe specifice şi consolidarea capacităţilor pentru stimularea forţei de muncă creative;

3) cultura poate juca un rol esenţial în atragerea investiţiilor şi în crearea unui brand al oraşului, pentru a transforma Cahulul într-un centru de creativitate şi într-o localitate unde oamenii vor să trăiască şi să muncească şi pe care doresc să o viziteze;

4) amplasarea oraşului Cahul deschide oportunităţi de dialog intercultural şi de colaborare cu România.

47. La nivel internaţional predomină tendinţa de substituire a vechii paradigme de creştere, determinată de creativitate, cu o abordare mai integrată, prin care cultura şi creativitatea sunt calificate drept elemente fundamentale pentru dezvoltare durabilă şi bunăstare. În acest sens, ca istorii de succes pot fi menţionate ţările Europei de Nord.

48. În Danemarca se promovează abordările privind transformarea digitală şi soluţiile bazate pe design pentru o economie şi o societate mai echitabile şi mai durabile. "Danemarca Creativă"¹³ promovează următoarele domenii: digitalizarea, inovarea, calitatea vieţii şi durabilitatea. Parteneriatele public-private şi intersectoriale au scopul de a încorpora, în cazul acestei ţări, practicile creative în cadrul economiei.

____________________________

¹³ https://www.creativedenmark.com/

49. Finlanda catalizează sectorul digital şi cel de design pentru a aduce valoare în economie. "Finlanda Creativă"¹⁴ activează şi creează sinergii între industriile creative şi sectorul cultural mai larg. Un exemplu este proiectul "From Stories to Games" (De la istorii la jocuri), prin care se încearcă deschiderea patrimoniului cultural al muzeelor pentru utilizarea multilaterală a acestuia în industria jocurilor.

____________________________

¹⁴ https://www.creativefinland.org/

50. "Irlanda Creativă"¹⁵ este un program cu durata de cinci ani, elaborat în baza unui lanţ logic esenţial: tineri creativi, comunităţi creative, locuri creative, naţiune creativă. Este un program guvernamental de cultură şi bunăstare, menit să inspire şi să transforme oameni, locuri şi comunităţi prin intermediul creativităţii.

____________________________

¹⁵ https://www.creativeireland.gov.ie/en/about/

51. Parteneriatul recent format, "Suedia Creativă", este centrat pe companii şi sectoare creative cu o extindere mai mare, în baza unei experienţe care include Spotify şi H&M. Cu toate acestea, Suedia creativă se focalizează şi pe susţinerea micro-companiilor creative, precum şi pe alinierea politicilor culturale la dezvoltarea industriilor creative.

52. În Estonia, Letonia şi Lituania, nucleul este constituit, la fel, dintr-o "abordare ecosistemică". Aceasta implică plasarea creativităţii, a culturii şi a tehnologiei în centrul misiunii naţionale de dezvoltare, susţinerea colaborării, îmbunătăţirea capacităţii digitale, reducerea barierelor în calea comerţului şi a investiţiilor. Industriile creative sunt considerate motoare ale inovaţiei în cadrul economiei. Abordarea celor trei state baltice îmbină o reformă a politicii culturale (modernizarea organizaţiilor şi a infrastructurii culturale postsovietice); dezvoltarea centrelor pentru antreprenoriat creativ şi inovare; testarea tehnologiilor creative în planificarea urbană; reforma sectorului public şi inovaţiilor intersectoriale.

53. Estonia este unul dintre modelele cele mai relevante pentru Republica Moldova. Aceasta datorită dimensiunii sale şi accentului pe tehnologia creativă în calitate de motor şi catalizator al inovaţiei şi al creşterii, dar şi graţie abordării sale ecosistemice, prin care se recunoaşte că un sector dinamic al artei şi culturii este fundamental pentru o economie creativă durabilă şi distinctivă.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

54. Având ca scop promovarea talentelor creative drept resurse fundamentale pentru dezvoltarea economică şi socială, prezentul Program îşi propune atingerea a trei obiective generale, a căror realizare va contribui la poziţionarea Republicii Moldova drept centru creativ regional, după cum urmează:

Obiectiv general 1. Fortificarea sectorului industriilor creative prin sisteme de bună guvernare, cadru normativ şi de politici comun, consolidarea poziţiei pentru asigurarea creşterii economice.

Obiectiv general 2. Crearea unui ecosistem dinamic şi durabil pentru activităţile creative, bazat pe interconectarea industriilor creative, utilizarea tehnologiilor moderne inovatoare şi creşterea exportului de bunuri şi servicii creative de înaltă calitate.

Obiectiv general 3. Creşterea rolului industriilor creative în rezilienţa economică şi socială a Republicii Moldova.

55. Acţiunile planificate în cadrul prezentului Program vizează opt domenii, după cum urmează: cadrul normativ şi de politici; educaţia şi abilităţile creative; infrastructura creativităţii; investiţiile în creativitate; schimbul de cunoştinţe, cercetare şi dezvoltare; transformarea digitală; promovarea şi formarea pieţei; ecosistemul creativ.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

56. Operaţionalizarea obiectivelor generale ale prezentului Program va fi realizată prin intermediul obiectivelor specifice incluse în următorul tabel:

Tabelul 1

Obiectivele specifice,

indicatorii de rezultat şi ţintele propuse pentru aceştia

Capitolul V

IMPACTUL PROGRAMULUI

57. Implementarea prezentului Program va spori contribuţia industriilor creative la economia naţională, prin: crearea condiţiilor esenţiale pentru creştere şi inovare pe cale de reglementare şi de inovaţii inteligente; dezvoltarea – în contextul accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la UE – relaţiilor de încredere cu investitorii; constituirea de parteneriate ce generează ÎMM-uri creative cu potenţial de extindere, locuri de muncă create în mod direct şi indirect, profit şi venituri fiscale.

58. Dezvoltarea competenţelor tehnice, antreprenoriale şi inovaţionale cu impact economic, în raport cu tendinţele de pe piaţa locală, regională şi internaţională, va contribui la creşterea atractivităţii carierelor creative, precum şi a gradului de profesionalizare a actorilor din sector. În acest fel, va fi stimulată participarea creativă şi culturală activă a populaţiei, atât în calitate de public, cât şi în cea de producător, cu efect de extindere asupra altor sectoare relevante ale economiei naţionale, precum turismul, sectorul vitivinicol ş.a.

59. Crearea extensiunilor industriilor creative în oraşe mai mici din ţară şi implementarea programelor specifice pentru dezvoltarea acestora va contribui la consolidarea unei economii creative competitive, incluzive, durabile, care aduce beneficii sociale, economice şi ecologice comunităţilor locale şi viitoarelor generaţii, contribuind astfel la implementarea principiului "nimeni nu este lăsat în urmă".

60. Creşterea accesului, volumului şi calităţii bunurilor şi serviciilor creative furnizate de companiile autohtone va contribui la sporirea capacităţii de export prin expuneri şi prezentări în cadrul platformelor/evenimentelor internaţionale, creând astfel premise favorabile de transformare a Republicii Moldova într-un centru de schimburi creative de piaţă (cu accent pe practicile emergente de ultimă generaţie).

61. Prezentul Program creează mai multe oportunităţi pentru sectorul industriilor creative din Republica Moldova, după cum urmează:

1) Reformarea cadrului normativ. Programul va asigura elaborarea/ajustarea unui cadru normativ comun pentru promovarea industriilor creative şi dezvoltarea culturii, pentru administrarea şi reglementarea activităţii în domeniu, precum şi pentru armonizarea cadrului normativ al Republicii Moldova în sectorul industriilor creative cu cel al UE.

2) Formalizarea şi susţinerea liber-profesioniştilor. Reformarea cadrului normativ va permite crearea unui mecanism unitar care să consolideze statutul juridic al artiştilor, simplificând şi facilitând înregistrarea şi exercitarea activităţii de artist profesionist.

3) Crearea unor platforme vizibile şi dinamice. Pentru că multe dintre sectoarele industriilor creative funcţionează fără o politică sistemică de dezvoltare şi/sau de investiţii, Programul va încuraja crearea unor platforme vizibile şi dinamice de activitate.

4) Îmbunătăţirea programelor educaţionale din învăţământul superior şi de formare continuă. Reformarea şi modernizarea programelor de studii este necesară pentru revigorarea şi actualizarea educaţiei din sectorul industriilor creative, şi pentru formarea unor profesionişti care să deţină competenţe esenţiale, precum gestionarea instituţiilor de spectacol, strategiile de marketing şi comunicare, angrenarea publicului şi adoptarea soluţiilor inovatoare în domeniul digital. Odată cu aceasta, ei vor putea aduce plus valoare şi vor fi conectaţi la principalele transformări şi tendinţe globale.

5) Crearea unei infrastructuri moderne şi accesibile pentru producţie şi prezentare. Programul va încuraja crearea unei infrastructuri moderne pentru diverse sectoare, ca o condiţie de bază pentru accederea industriilor creative din ţară la nivel internaţional. Infrastructura de producţie va consolida imaginea Republicii Moldova ca un centru de producţie şi post-producţie (spaţii pentru studiouri accesibile, la preţuri convenabile), iar cea de prezentare va facilita participarea industriilor creative la cele mai mari evenimente din domeniu (un sistem de sprijin pentru expoziţii care să corespundă standardelor internaţionale şi conţinut care să folosească tot mai mult tehnologia).

6) Sporirea cunoştinţelor privind cadrul normativ în vigoare. Acest fapt va oferi organizaţiilor (indiferent de statutul lor juridic) şi liber-profesioniştilor din industriile creative posibilitatea să-şi cunoască mai bine drepturile şi avantajele (proprietatea intelectuală, implicit drepturile de autor etc.), să-şi revadă modul de funcţionare şi să identifice noi modalităţi de dezvoltare, de creştere şi de acces la surse de tehnologii şi venituri.

7) Consolidarea colaborării intersectoriale. Programul va crea un ecosistem dinamic şi durabil, bazat pe interconectarea industriilor creative, utilizarea tehnologiilor moderne inovatoare şi pe creşterea exportului de bunuri şi servicii creative de înaltă calitate. În context, se urmăreşte creşterea contribuţiei sectorului creativ în dezvoltarea altor sectoare-cheie, precum industria uşoară, sectorul IT, turismul şi sectorul vitivinicol.

8) Catalizarea inovaţiei în cadrul subsectoarelor industriilor creative. Programul va stimula crearea condiţiilor inovatoare de dezvoltare şi activitate atât în ecosistemul industriilor creative, cât şi pentru consolidarea unui mediu antreprenorial competitiv, cu potenţial de export şi cu capacitate de extindere. De asemenea, vor fi consolidate capacităţile instituţionale în sectorul formării şi dezvoltării carierei creative şi în promovarea abilităţilor creative şi antreprenoriale care inspiră tânăra generaţie.

9) Valorificarea edificiilor de cultură, a monumentelor istorice şi a spaţiilor publice. Edificiile de cultură, monumentele istorice şi spaţiile publice din Republica Moldova sunt o componentă de bază a sectorului cultural. În contextul dezvoltării industriilor creative, acestea pot fi valorificate cu succes atât în calitate de participant la generarea produselor creative, cât şi ca spaţiu pentru produse sau evenimente din domeniu. Restaurarea patrimoniului imobil pentru utilizarea acestuia pentru activităţi creative contemporane este o prioritate. Pentru aceasta, trebuie să se pună accentul pe reînnoirea capitalului şi pe modele moderne de guvernanţă, afaceri şi parteneriat.

10) Sporirea mobilităţii artiştilor şi a operelor de artă. Este un obiectiv ce derivă dintr-o necesitate esenţială pentru dezvoltarea şi creşterea artiştilor – cea de a interacţiona şi a face schimb de idei cu alţi artişti şi spaţii culturale –, dar şi din parcursul de integrare europeană al ţării, implicit integrarea în spaţiul cultural european şi internaţional. Un element definitoriu în acest context este integrarea în Programul UE "Europa Creativă" , pentru a lua parte activă la subprogramele acestuia.

11) Consolidarea capacităţii de atrage a investiţiilor. Având ca obiectiv consolidarea poziţiei şi a brandului de ţară prin intermediul industriilor creative, Programul urmăreşte, implicit, sporirea încrederii investitorilor în piaţa locală. Drept urmare, prin realizarea politicilor, reglementărilor şi investiţiilor inteligente, va creşte şi rolul industriilor creative în rezilienţa economică şi socială a Republicii Moldova.

Tabelul 2

Indicatori de evaluare a impactului Programului

Capitolul VI

COSTURI

62. Prezentul Program presupune atragerea unui volum important de finanţare pentru întreaga perioadă de implementare (2024-2027).

63. Costul estimativ de implementare a Programului constituie circa 31 477,48 mii de lei din resursele bugetare şi include costurile pentru realizarea acţiunilor de diversă natură (infrastructură, popularizare, parteneriate etc.).

64. Resursele bugetare necesare pentru implementarea Programului au fost incluse în cadrul bugetar pe termen mediu 2024-2026, subprogramul 85.02 "Dezvoltarea culturii", punctul 2 – Susţinerea startup-urilor în sectorul "industriilor creative". Totodată, o parte dintre acţiunile prevăzute de la Obiectivul general 1, Obiectivul general 2 şi Obiectivul general 3 vor fi asigurate din resursele bugetare prevăzute la următoarele sectoare/subprograme: sectorul "Cultură" 85.01 "Politici şi management în domeniul culturii", 85.02 "Dezvoltarea Culturii", 85.03 "Protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional", 85.10 "Susţinerea cinematografiei"; sectorul "Turism" 66.02 "Dezvoltarea turismului"; sectorul "Servicii economice generale", 50.04 "Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii". Acţiunile vor fi realizate în funcţie de disponibilitatea resurselor bugetare şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor responsabile.

65. Resursele atrase de la partenerii de dezvoltare şi de la mediul de afaceri, precum şi cele în formă de parteneriate, programe şi proiecte de investiţii sau de asistenţă tehnică, constituie 68 902,0 mii de lei şi vor fi utilizate pentru a sprijini efortul Guvernului în implementarea Programului.

66. Detalierea costurilor pentru implementarea Programului se regăseşte în Planul de acţiuni aferent acestuia. Totodată, mai jos este prezentat cuantumul total al costurilor aferente implementării Programului şi repartizarea acestora pe ani.

Tabelul 3

Costurile pentru implementarea Programului

67. Unele cifre sunt incluse prin determinarea exactă a costurilor de implementare, estimarea concretă a necesarului de mijloace financiare fiind posibilă în etapa înaintării propunerilor. În alte cazuri, costurile financiare reprezintă estimări aproximative, făcute în faza de elaborare a acţiunilor, determinarea exactă a necesităţilor de finanţare nefiind posibilă din motive justificate.

68. Fiind imperativă realizarea unor măsuri ce nu au acoperire financiară, va fi necesară iniţierea identificării surselor de finanţare suplimentară, inclusiv prin apelarea la sprijinul partenerilor de dezvoltare.

69. Ministerul Culturii va evalua anual costurile de implementare a Programului şi va propune ajustările necesare în cadrul bugetar pe termen mediu şi în procesul de elaborare a bugetului de stat.

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Tabelul 4

Riscurile anticipate în implementarea Programului

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

70. Programul promovează o abordare de ecosistem, identificată drept cheia dezvoltării durabile a industriilor creative din ţară, ceea ce presupune o muncă în comun a autorităţilor/instituţiilor publice şi a actorilor principali din sectorul asociativ, precum şi a partenerilor de dezvoltare, pentru a stimula inovaţia, creşterea şi impactul scontat.

71. Implementarea Programului se axează pe implicarea tuturor autorităţilor şi instituţiilor cu competenţe relevante în dezvoltarea sectorului industriilor creative.

72. Responsabilitatea de bază pentru implementarea Programului îi revine Ministerului Culturii, împreună cu următoarelor autorităţi/instituţii publice:

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale;

Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;

Ministerul Finanţelor;

Ministerul Mediului;

Ministerul Afacerilor Interne;

Agenţia de Guvernare Electronică;

Agenţia Proprietăţii Publice;

Agenţia de Investiţii;

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală;

Biroul Naţional de Statistică;

autorităţile administraţiei publice locale.

73. La implementarea Programului contribuie, în egală măsură, mai mulţi actori din sectorul asociativ, care realizează programe relevante şi deţin infrastructura strategică pentru dezvoltarea industriilor creative ale Republicii Moldova:

Asociaţia Companiilor de Creaţie din Moldova;

Centrul de industrii creative "Artocor";

Centrul de producţie media digitală "Mediacor";

Parcul pentru tehnologia informaţiei "Moldova IT park";

Centrul Naţional al Cinematografiei din Republica Moldova ;

Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice;

Oficiul Naţional al Turismului ;

Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului;

Oficiul Naţional al Viei şi Vinului .

Capitolul IX

PROCEDURI DE RAPORTARE

74. Programul va fi realizat în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea acestuia (conform anexei) în două etape:

1) rapoarte de progres anuale;

2) raport de evaluare finală (trimestrul I, 2028).

75. Monitorizarea şi raportarea se vor face pe parcursul perioadei de implementare a prezentului Program, pentru a stabili gradul de realizare a acţiunilor, nivelul de conformitate a acţiunilor executate în raport cu cele planificate, cauzele nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi optimizarea/eficientizarea procesului de implementare.

76. Ministerul Culturii va întocmi, până la 1 martie a următorului an, rapoartele de progres anuale, în baza informaţiilor prezentate anual de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementarea Programului, precum şi de către exponenţii sectorului industriilor creative. În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili, rolul de executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate în Planul de acţiuni, care va generaliza informaţiile executorilor secundari. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative privind progresul realizării obiectivelor specifice şi indicatorii de rezultat.

77. Evaluarea implementării va determina aprecierea obiectivă a situaţiei din sectorul industriilor creative prin prisma relevanţei, eficienţei, eficacităţii, sustenabilităţii şi impactului prezentului Program pe termen mediu. Activităţile de evaluare vor fi realizate după finalizarea perioadei de implementare a Programului, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru patru ani, în baza informaţiilor autorităţilor/instituţiilor vizate în Planul de acţiuni, transmise până la 1 martie 2028.

78. Rapoartele vor conţine:

1) sumar executiv (descrierea scopului şi obiectivelor Programului, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, a impactului Programului);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);

5) recomandări (descrierea activităţilor necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei din sectorul sau subsectorul inclus în Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

79. Rapoartele de progres vor include: prezentarea gradului de implementare a obiectivelor generale şi a obiectivelor specifice ale Programului; a gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele din Planul de acţiuni; identificarea devierilor majore în realizarea Programului şi a opţiunilor de îmbunătăţire a procesului de implementare; o analiză a dinamicii indicatorilor de evaluare, inclusiv a celor legaţi de gestionarea riscurilor.

80. La expirarea termenului de implementare a Programului, va fi elaborat un raport final de evaluare a acestuia, luând-se în considerare criterii precum relevanţa, eficacitatea, eficienţa, sustenabilitatea şi impactul implementării. Raportul final de evaluare va fi prezentat Guvernului la data de 31 martie 2028 şi publicat pe site-ul web al Ministerului Culturii.

Anexă

la Programul naţional de dezvoltare a industriilor

creative "Moldova Creativă" pentru anii 2024-2027

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului naţional de dezvoltare a

industriilor creative "Moldova Creativă" pentru anii 2024-2027