Hotărâre nr. 192 din 22.09.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Conceptului Programului

de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat

persoanelor fizice în Republica Moldova

nr. 192  din  22.09.2021

 (în vigoare 15.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 249-253 art. 483 din 15.10.2021

* * *

În vederea dezvoltării pieţei valorilor mobiliare de stat, sporirii educaţiei financiare şi facilitării accesului persoanelor fizice la procurarea valorilor mobiliare de stat, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Conceptul Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova (se anexează).

2. Ministerul Finanţelor:

1) în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, va elabora şi va prezenta Guvernului proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Conceptului sistemului informaţional "Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova" şi a Regulamentului de utilizare şi funcţionare a sistemului informaţional "Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova";

2) în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, va elabora şi va prezenta Guvernului modificările cadrului normativ necesare pentru implementarea Conceptului menţionat la punctul 1.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.192/2021

CONCEPTUL

Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat

persoanelor fizice în Republica Moldova

În prezentul Concept se aplică noţiunile definite în Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, în Regulamentul cu privire la plasarea, tranzacţionarea şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat în formă de înscriere în cont, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.170/2018, şi în Ordinul ministrului finanţelor nr.129/2018.

Identificarea problemei şi unele practici internaţionale

1. Situaţia actuală

În general, investitorii pot cumpăra valori mobiliare de stat (în continuare – VMS) prin două canale principale: piaţa primară şi piaţa secundară. Cu toate acestea, persoanele fizice (investitorii cu amănuntul sau investitorii retail), deseori, nu au acces la VMS în aceeaşi măsură ca investitorii instituţionali¹, deoarece ei dispun de sume mici pentru investiţii.

Unele ţări au urmat abordări diferite pentru a le oferi investitorilor retail un acces mai larg la VMS. În Australia şi Noua Zeelandă, de exemplu, persoanele fizice pot cumpăra VMS prin intermediarii financiari sau fondurile mutuale ori cele de pensii. Danemarca şi Franţa au elaborat infrastructuri adiţionale pentru a facilita accesul la VMS, prin crearea unor sisteme de decontare şi înregistrare nesofisticate. În ţările unde statul a stabilit politici deliberative pentru a acoperi o parte din necesităţile de finanţare direct din contul investitorilor retail pe piaţa primară, investitorii pot cumpăra VMS prin intermediul unor programe de vânzare cu amănuntul a VMS persoanelor fizice.

În Republica Moldova persoanele fizice, rezidente sau nerezidente, pot cumpăra VMS numai prin intermediul dealerilor primari². Drept urmare, dealerii primari, la cererea acestora, pot depune oferte la licitaţiile de vânzare a VMS pe piaţa primară, atât la sesiunile competitive, cât şi la sesiunile necompetitive. Pentru a cumpăra VMS sau pentru a le vinde pe piaţa secundară, persoanele fizice se pot adresa la un dealer primar, care îi poate oferi cotaţii proprii de preţ sau cotaţii ale altor dealeri primari.

La sfârşitul lunii mai a anului 2021, ponderea persoanelor fizice în totalul volumului VMS în circulaţie emise pe piaţa primară a constituit cca 0,9%, sau 170,2 mil. lei.

Faptul că în prezent persoanele fizice deţin o parte nesemnificativă din volumul total al VMS în circulaţie este o consecinţă a următorilor factori:

1) educaţia financiară redusă a persoanelor fizice privind instrumentele financiare oferite;

2) tarifele (comisioanele) aplicate de către dealerii primari la tranzacţiile cu VMS;

3) preţul necompetitiv al VMS în cazul cumpărării sau vânzării pe piaţa secundară;

4) competiţia cu produsele bancare oferite de către bănci.

Alături de factorii menţionaţi, pasivitatea investitorilor retail ţine, în egală măsură, de paşii şi procedurile complexe care trebuie urmate pentru a investi în VMS. Orice investiţie şi vânzare ulterioară a VMS presupune vizite la ghişeul dealerului primar, prezentarea unor acte primare, examinarea şi semnarea unui set specific de documente. Dacă alte servicii financiare pot fi obţinute la orice sucursală şi reprezentanţă sau prin intermediul unor platforme web (internet banking, plăţi online etc.), serviciile ce ţin de investiţiile în VMS pot fi obţinute, de regulă, doar la oficiile centrale ale dealerilor primari, localizate în mun. Chişinău.

Capacitatea populaţiei de a face economii, în sensul larg al cuvântului, încă nu a obţinut vigoarea necesară. Totuşi, existenţa mijloacelor băneşti disponibile ale persoanelor fizice depuse în bănci denotă posibilitatea participării acestor categorii de investitori pe piaţa VMS.

Conform informaţiei Băncii Naţionale a Moldovei³, volumul total al depozitelor noi atrase la termen în luna mai 2021 a constituit 1402,9 mil. lei, fiind în creştere cu 24,0 mil. lei, sau cu 1,7%, faţă de luna anterioară.

În luna respectivă depozitele la termen în moneda naţională atrase de la persoanele fizice au constituit 60,6% (850,7 mil. lei) din totalul de depozite atrase la termen în lei. În diviziune pe termene, cele mai atractive dintre depunerile în moneda naţională atrase de la persoanele fizice au fost depozitele cu termen 6-12 luni şi pe termen de peste 12 luni, acestea constituind respectiv 40,4 şi 45,1% din volumul total de depozite noi atrase în lei. Aceste depozite au fost atrase la o rată medie de 3,50 şi 4,16%.

_____________________

¹ Investitorii instituţionali sunt preponderent principalii deţinători ai VMS. Drept urmare, instrumentele, tehnicile de emitere şi sistemele de tranzacţionare sunt adaptate la preferinţele sau nevoile acestora.

² Băncile care au fost acceptate de Ministerul Finanţelor, în baza unui Acord, să deruleze operaţiuni cu VMS pe piaţa VMS.

³ https://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC9.xhtml

2. Practici internaţionale

Emitenţii au adoptat abordări diferite faţă de investitorii retail, atât de la o ţară la alta, cât şi de-a lungul timpului. În decursul ultimului deceniu, unii emitenţi şi-au întrerupt programul de vânzare cu amănuntul, în timp ce alţii au dezvoltat sisteme de vânzare cu amănuntul susţinute de noile tehnologii, bazându-se pe campanii de comunicare, după cum este ilustrat mai jos.

Ungaria şi Polonia au menţinut programe de vânzare cu amănuntul active sau chiar şi-au majorat acoperirea în cazul primei ţări. Investitorii retail din aceste ţări deţineau 31,5% şi, respectiv, 5,4% din totalul datoriei interne la sfârşitul lunii septembrie a anului 2020.

Ministerul Finanţelor din Brazilia a lansat în 2002 un program de vânzare cu amănuntul (Treasury Direct) în colaborare cu Bursa de Valori. Treasury Direct este accesibil prin Internet, sistemul urmăreşte să minimizeze costurile tranzacţiei, iar investitorii retail interacţionează cu bănci/brokeri selectaţi.

Banca Naţională a Republicii Kazahstan a lansat în martie 2018 platforma Invest Online pentru instrumentele sale, într-un volum limitat de 50,0 miliarde KZT (echivalent al 120,5 milioane euro), certificate ale băncii centrale cu termenul de un an, emise cu scont la o rată fixă a dobânzii de 8,5% anual (preţul de vânzare 92,19 KZT la o valoare nominală de 100 KZT). Scopul nu a constat în a steriliza excesul de lichiditate, ci a urmărit la etapa respectivă educaţia financiară. Acces la această platformă au doar persoanele fizice rezidente ale Republicii Kazahstan.

Specificul acestui instrument: el nu poate fi tranzacţionat pe piaţa secundară, investitorul având opţiunea de a păstra certificatul Băncii Naţionale a Republicii Kazahstan până la scadenţă sau de a-l vinde înapoi emitentului (Băncii Naţionale a Republicii Kazahstan) la un preţ care îi păstrează profitul iniţial (8,5% anual). Platforma este disponibila 24/7 şi efectuează decontările în regim online (t+0).

Pentru a fi accesibil, Banca Naţională a Republicii Kazahstan a elaborat pentru această platformă aplicaţii de telefonie mobilă (atât pe bază de Android, cât şi pe bază de IOS), paralel şi prin interfaţa web www.investonline.kz.

Platforma foloseşte tehnologia Blockchain, considerându-se că aceasta îi oferă platformei un plus de siguranţă în vederea înregistrării ciclului tranzacţional şi integrităţii acestuia.

Platforma oferă 3 tipuri de identificare:

1) în baza semnăturii electronice;

2) în baza înregistrărilor din baza de date a fondului unic de pensii;

3) în baza contului deschis la Depozitarul central al valorilor mobiliare.

Astfel, platforma Invest Online are legătură cu toate aceste baze de date, iar cea mai răspândită metodă de identificare este în baza semnăturii electronice (cca 50%), urmată de cea prin fondul unic de pensii (cca 46%), restul fiind conturi deschise direct la depozitar. Este important de menţionat că înregistrarea utilizatorilor noi în platformă implică o etapă (sau câteva) de procesare manuală, pe care le execută Depozitarul central al valorilor mobiliare, unde este amplasat un Call-Center, disponibil 24/7.

De la lansare până în 2019, platforma avea cca 2 000 de utilizatori, fiind cumpărate cca 1,0% din emisie. Investitorul nu plăteşte niciun comision pe tot parcursul tranzacţiei (de la transferul mijloacelor de pe card până la recepţionarea banilor pe card), toate comisioanele intermediarilor fiind acoperite de Banca Naţională a Republicii Kazahstan în baza unor acorduri.

În Republica Armenia, persoanele fizice care doresc să cumpere obligaţiuni emise de stat pot folosi serviciile Depozitarului Trezoreriei – o unitate structurală care face parte din departamentul de gestionare a datoriei guvernamentale din Armenia.

Aceasta este o structură pe două niveluri: centrele (punctele) de deservire a investitorilor⁴, situate în diferite regiuni ale oraşului Yerevan, care deservesc în mod direct investitorii, şi oficiul central din cadrul Ministerului Finanţelor, care desfăşoară activităţi de gestiune.

Achiziţionarea obligaţiunilor de stat de către investitori poate fi efectuată în două moduri:

1) în punctele de deservire a investitorilor;

2) pe site-ul http://www.gp.minfin.am, care, la momentul actual, nu este disponibil în afara Armeniei.

În primul caz, investitorul ajunge la punctul de deservire a investitorilor, unde se încheie un acord privind întreţinerea contului de valori mobiliare între acesta şi Depozitarul Trezoreriei şi se recepţionează cererea de cumpărare a obligaţiunilor de stat. După ce investitorul achiziţionează obligaţiuni de stat, acesta primeşte un extras din contul său de valori mobiliare.

Pentru a cumpăra obligaţiuni de stat prin intermediul platformei online, investitorul urmează să se înregistreze. El poate face acest lucru dacă are un card de identitate şi un dispozitiv care citeşte informaţii de pe card. În situaţia în care nu dispune de astfel de dispozitive, acesta poate veni la punctul de deservire a clienţilor, unde este înregistrat în sistem.

Platforma a fost lansată în anul 2017, într-un volum limitat, echivalent al 400,0 mii dolari SUA, VMS pe termene de 6 luni, 1 an, 2 ani şi 3 ani, emise la valoarea nominală la o rată fixă a dobânzii de 8,50% anual, ce este cu 2,00 p.p. mai mare decât rata dobânzii la obligaţiunile de stat emise ordinar pe piaţă.

Obligaţiunile de stat nu pot fi tranzacţionate pe piaţa secundară, investitorul având opţiunea de a le păstra până la scadenţă sau de a le vinde înapoi emitentului la anumite intervale de timp stabilite, de exemplu: după 3 luni, 6 luni etc.

Cea mai răspândită metodă de cumpărare a VMS este prin punctele de deservire a clienţilor. Din cei 470 de investitori activi în 2018, mai puţin de 10% au cumpărat prin intermediul platformei online. De obicei, persoanele în etate sunt investitorii principali în obligaţiunile de stat oferite.

De la lansare până în anul 2019, cei cca 2 900 de investitori au cumpărat mai puţin de 10,0% din emisie. Investitorul nu plăteşte niciun comision pe tot parcursul tranzacţiei, cu excepţia comisionului băncii pentru operaţiunile de pe card (cca 1 dolar SUA).

În România, în anul 2018 Ministerul de Finanţe a lansat Programul TEZAUR⁵, care oferă posibilitate populaţiei să achiziţioneze titluri de stat cu maturitatea de la 1 an până la 5 ani direct prin Trezoreria Statului sau prin reţeaua Companiei Naţionale "Poşta Română" SA, fără comisioane⁶. Achiziţia se poate realiza prin deschiderea unui cont de subscriere şi alimentarea acestuia fie prin virament bancar, fie prin depunerea de numerar şi semnarea unui formular de subscriere. Randamentele atractive (3,50-5,00%) asigură o dobândă reală pozitivă în comparaţie cu alte modalităţi de economisire⁷.

De menţionat că titlurile de stat respective nu pot fi răscumpărate înainte de scadenţă, sunt netransferabile şi nu se tranzacţionează. Pentru fiecare emisiune Tezaur este anunţată o perioadă (20 de zile) în limita căreia investitorii pot efectua subscrieri.

_____________________

⁴ Punctele de deservire (5) sunt amplasate în sediile băncilor comerciale.

⁵ https://www.youtube.com/watch?time_continue=6&v=AaLUZyVnSGs

⁶ Cu excepţia costurilor aferente în cazul transferurilor bancare.

⁷ Rata dobânzii la depozitele bancare pe termen de 1 an variază între 1,00 şi 3,00%.

Conceptul Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare

 de stat persoanelor fizice în Republica Moldova

Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.56/2020, include obiective specifice privind gestionarea datoriei de stat în perioada 2020-2022, unul dintre care este dezvoltarea pieţei interne a VMS. În scopul realizării obiectivului propus, acţiunile Ministerului Finanţelor vor fi îndreptate spre diversificarea canalelor de vânzare a VMS odată cu creşterea accesibilităţii persoanelor fizice la procurarea VMS, şi anume prin elaborarea Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova (în continuare – Program).

1. Dispoziţiile generale ale Programului

Scopul Programului constă în facilitarea accesului persoanelor fizice la cumpărarea VMS prin platforma electronică în care emisiunile de VMS vor fi efectuate prin plasament direct doar către persoane fizice, prin subscriere. Investitorii retail vor avea disponibilă opţiunea de a vinde VMS înainte de scadenţă către emitent sau către un dealer primar.

Beneficiari ai platformei retail vor fi cetăţenii Republicii Moldova. Cerinţele pentru stabilirea accesului pe platformă sunt deţinerea unui cont de plată deschis la prestatorii locali de servicii de plată şi a semnăturii electronice avansate calificate.

Obiectivele Programului sunt îndreptate spre:

1) extinderea cercului de investitori şi crearea condiţiilor favorabile de participare directă a investitorilor pe piaţa internă a VMS;

2) diversificarea canalelor de vânzare a VMS;

3) dezvoltarea pieţei secundare a VMS;

4) creşterea transparenţei tranzacţiilor cu VMS;

5) creşterea nivelului de educaţie financiară a persoanelor fizice în instrumentele financiare oferite de către stat.

Obiectul Programului: VMS emise de către Ministerul Finanţelor şi tranzacţionate direct persoanelor fizice prin intermediul unei platforme electronice.

[Pct.1 modificat prin Hot.Guv. nr.69 din 09.02.2022, în vigoare 18.02.2022]

2. Elementele principale ale Programului

2.1. Parametrii principali ai emisiunii de VMS

Identificarea parametrilor de bază ai emisiunilor de VMS pentru investitorii retail porneşte de la premisa că un instrument financiar destinat publicului larg diferă de caracteristicile instrumentelor orientate spre investitorii instituţionali. Programul urmăreşte crearea canalului de vânzare directă a unui produs investiţional adaptat la cerinţele persoanelor fizice în calitate de investitori în VMS. Un astfel de produs trebuie să fie simplu, atractiv şi concurenţial.

Caracteristicile exacte ale VMS destinate investitorilor retail vor fi stabilite de către Ministerul Finanţelor la emiterea acestora. Se anticipează că în cadrul programului vor fi emise VMS cu următoarele caracteristici:

1) tipul VMS: bonuri de trezorerie şi/sau obligaţiuni de stat;

2) termenul de circulaţie al VMS: 182 de zile, 364 de zile, 1 an şi 2 ani sau altă perioadă de maturitate solicitată de către investitorii retail;

3) valoarea nominală a unei VMS: 100 de lei;

4) condiţiile de vânzare: cu scont, la valoarea nominală;

5) rata anuală a dobânzii pentru obligaţiunile de stat – fixă;

6) frecvenţa achitării dobânzii (cupoanelor) la obligaţiunile de stat: trimestrial/semestrial;

7) volumul emisiunii: pornind de la plafonul datoriei de stat interne prevăzut de Legea bugetului de stat pe anul respectiv;

8) frecvenţa emisiunii VMS: trimestrial, în a doua săptămână a primei luni;

9) posibilitatea de a vinde VMS deţinute de investitorii retail către dealerii primari;

10) termenele şi condiţiile de răscumpărare anticipată a VMS de către emitent;

11) setarea anumitor limitări privind mărimea minimă şi maximă a ordinului de tranzacţionare acceptat.

2.2. Vânzarea VMS deţinute de către investitorii retail către dealerii primari

Pentru ca o emisiune de VMS să fie atractivă pentru investitorii retail, aceştia trebuie să fie siguri că pot vinde VMS înainte de scadenţă (în special în cazul VMS cu scadenţă mai mare de 1 an). Prin urmare, pe lângă procurarea directă a VMS de către investitorii retail emise de către Ministerul Finanţelor, platforma va sprijini vânzarea VMS de către investitorii retail dealerilor primari.

Ministerul Finanţelor va putea selecta unul sau mai mulţi dealeri primari care îşi asumă responsabilitatea de a furniza cotaţii ferme la cererea trimisă de platformă în numele utilizatorului platformei şi de a procura VMS în condiţiile furnizate, dacă acestea sunt acceptate de investitorul retail. Această parte a domeniului de aplicare va contribui la îmbunătăţirea atractivităţii VMS pe termen lung şi la confortul utilizării platformei pentru tranzacţii cu VMS.

Ministerul Finanţelor va putea configura pe platforma electronică posibilitatea de tranzacţionare pe piaţa secundară pentru fiecare emisiune de VMS. O practică des întâlnită rezidă în faptul că, dacă VMS sunt plasate la o rată cu primă (comparativ cu rata pieţei), aceste instrumente financiare nu sunt pasibile spre tranzacţionare pe piaţa secundară.

2.3. Răscumpărarea VMS

Răscumpărarea VMS se va efectua, de regulă, la scadenţa acestora. Pentru anumite emisiuni de VMS, de exemplu, cele emise pe termen lung, Ministerul Finanţelor va putea efectua în anumite perioade tranzacţii de răscumpărare anticipată (buy-back) a VMS sau preschimbare (switch) a VMS plasate prin intermediul platformei.

2.4. Platforma online pentru vânzarea VMS

Pentru facilitarea accesului investitorilor retail la instrumentele emise de stat, Programul propune crearea unei platforme de vânzare a VMS către persoanele fizice. Platforma trebuie să ofere facilităţile tehnice necesare: accesul prin Internet, identificarea persoanelor, interacţiunea cu sisteme de plăţi şi resursele informaţionale de stat, evidenţa investitorilor retail şi a instrumentelor etc.

La conceptualizarea arhitecturii platformei electronice s-a ţinut cont de utilizarea infrastructurii de e-guvernare existente, şi anume serviciile electronice guvernamentale de platformă în scop de găzduire, efectuare a plăţilor, autentificare şi autorizare, schimb de date şi interoperabilitate, notificare, jurnalizare a evenimentelor etc.

Conform arhitecturii elaborate, accesul către platforma electronică de vânzare a VMS va fi setat prin intermediul unei pagini web, utilizând serviciile guvernamentale existente de autentificare şi control al accesului (MPass). De asemenea, accesul spre platformă, în scopul vizualizării de către utilizatorii acesteia a deţinerilor de VMS procurate prin intermediul platformei, ar putea fi setat în cadrul portalului guvernamental al cetăţeanului (MCabinet).

Pentru a cumpăra şi a vinde VMS pe platformă, clienţii retail vor trebui să înregistreze un profil de utilizator. Platforma va facilita procesul furnizând un ghid detaliat, uşor de citit, cu privire la eligibilitate şi înregistrare. Înregistrarea utilizatorului implică faptul că acesta şi deţinătorul platformei încheie un acord formal, în temeiul căruia platforma acţionează în calitate de sistem cu funcţie exclusivă de execuţie pentru a încheia tranzacţii pentru utilizator, la cererea acestuia.

2.5. Utilizatorii şi rolurile lor în cadrul platformei electronice

1) Investitorul retail – cetăţean al Republicii Moldova cu vârsta minimă de 18 ani împliniţi la momentul procurării VMS, având un cont de plăţi valid deschis la unul din prestatorii locali de servicii de plăţi şi dispunând de semnătură electronică avansată calificată. Utilizatorul (investitorul retail) se va autentifica pe platforma electronică prin intermediul MPass şi va avea acces la operaţiunile oferite de aceasta.

După setarea contului pe platformă, utilizatorul îşi va putea administra contul online, 24 ore pe zi, 7 zile din săptămână, prin:

a) schimbarea informaţiilor din cont (cum ar fi adresa de reşedinţă sau adresa electronică), cu excepţia datelor privind numele, codul fiscal şi data naşterii;

b) iniţierea unei operaţiuni de cumpărare sau vânzare a VMS;

c) vizualizarea soldurilor contului;

d) vizualizarea istoricului privind achiziţiile, tranzacţiile efectuate şi tranzacţiile în aşteptare/modificarea sau ştergerea tranzacţiilor în aşteptare; şi

e) adăugarea şi editarea informaţiilor privind contul de plăţi;

2) Emitentul de VMS – Ministerul Finanţelor. Utilizatorul (persoana delegată din cadrul Ministerului Finanţelor) se va autentifica prin MPass şi va avea acces la opţiuni de gestionarea a VMS, precum: emisiuni de stocuri de VMS conform parametrilor principali, retrageri ale emisiunilor, înscrierea parametrilor principali ai emisiunilor, generare, vizualizare şi descărcare a rapoartelor; suplimentar, Emitentul de VMS va asigura funcţiile stabilite de secţiunea "Rolul şi funcţiile Emitentului de VMS".

3) Gestionarul operaţiunilor cu VMS – Ministerul Finanţelor, care gestionează operaţiunile cu VMS în raport cu investitorii retail, conform funcţiilor indicate mai jos în secţiunea

2.6. Descrierea generală a scenariilor de lucru în cadrul platformei electronice

2.6.1. Scenariul procesului de vânzare directă a VMS de către Ministerul Finanţelor

1) Scenariul procesului de cumpărare a VMS, din punctul de vedere al utilizatorului Investitorul retail, este descris în cele ce urmează:

a) persoana fizică se autentifică pe platforma electronică prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare şi autorizare (MPass). Totodată, persoana fizică autentificată în cadrul Portalului guvernamental al cetăţeanului are posibilitatea să acceseze platforma electronică fără a se autentifica suplimentar;

b) investitorii retail pot accesa listele şi procura VMS direct din portofoliul Ministerului Finanţelor, la preţul afişat pe platformă;

c) odată ce tranzacţia de procurare este confirmată de către utilizator, sistemul redirecţionează utilizatorul către interfaţa de plăţi a serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay). Pentru a asigura execuţia tranzacţiei într-un "timp cvasi-real", utilizatorul are timp limitat (de ex.: 10 minute) pentru efectuarea plăţii. Dacă plata nu se efectuează în acel interval de timp, ordinul este respins de sistem şi trebuie retransmis;

d) după finalizarea plăţii, persoana va fi redirecţionată înapoi pe platforma electronică, unde i se afişează statutul "achitat" la comanda sa. După achitare, persoanei i se notifică acest fapt prin serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify). Această notificare se actualizează în profilul de utilizator al investitorului retail, cu indicarea clară a stării curente a decontării şi confirmarea acesteia în portofoliul de VMS al utilizatorului. La fel, ulterior, accesând Portalul guvernamental al cetăţeanului, persoana vizualizează valorile mobiliare de stat cumpărate;

e) Serviciul MPay, în baza confirmării primite de la prestatorul de servicii de plată, asigură compensarea şi decontarea plăţilor încasate pe parcursul zilei prin intermediul Sistemului automatizat de plăţi interbancare al Băncii Naţionale a Moldovei şi, în consecinţă, asigură transferul sumei achitate de către persoana fizică pentru VMS procurate în contul IBAN al Ministerului Finanţelor;

f) după procurarea VMS, în cazul atingerii datei scadente de plată a dobânzii sau în cazul răscumpărării anticipate (buy-back) ori preschimbării (switch) a VMS, platforma electronică transmite informaţia necesară în Registrul de conturi personale (parte componentă a MPay), în scopul asigurării plăţii dobânzii către persoana fizică, şi îi notifică acest fapt persoanei prin intermediul MNotify;

g) Serviciul MPay asigură plata dobânzii persoanei fizice la contul de plăţi indicat de utilizator şi marchează eliberarea plăţii corespunzător în Registrul de conturi personale;

2) Scenariul procesului de vânzare electronică al VMS, din punctul de vedere al utilizatorului Emitentul de VMS, este descris mai jos:

a) funcţionarul Ministerului Finanţelor se autentifică prin intermediul serviciului guvernamental de autentificare şi autorizare (MPass) în cadrul back-endului platformei electronice de vânzare a VMS;

b) în back-endul platformei electronice de vânzare a VMS, funcţionarul poate gestiona stocurile de VMS, cum ar fi: crearea, modificarea, ştergerea parametrilor principali ai VMS (ex.: tip, termen, valoare nominală, rata dobânzii etc.); emiterea VMS; solicitarea înregistrării în sistemul DCU etc.

2.6.2. Scenariul procesului de vânzare de către investitorii retail a VMS deţinute către dealerii primari

1) Investitorul retail autentificat pe platformă transmite un formular de cerere cu privire la intenţia sa de a vinde o anumită cantitate din VMS, cu un anumit cod ISIN, pe care le-a procurat anterior prin intermediul platformei;

2) platforma transmite cererea de ofertă către dealerul sau dealerii primari selectaţi de către Ministerul Finanţelor;

3) după recepţionarea preţului oferit de dealerul primar, utilizatorul confirmă sau respinge formularul de vânzare;

4) după confirmare, tranzacţia este expediată electronic către DCU pentru decontare. Decontarea se execută în cadrul sistemului DCU existent, conform regulilor şi regulamentului acestuia;

5) DCU asigură transferul mijloacelor băneşti rezultate în urma tranzacţiei către contul IBAN al Ministerului Finanţelor, care asigură transferul ulterior al fondurilor către contul investitorului retail.

2.7. Rolul şi funcţiile Emitentului de VMS

Emitentul de VMS va avea următoarele funcţii:

1) aprobarea deciziilor ce ţin de emisiunea de VMS şi caracteristicile fiecărei emisiuni. Solicitarea înregistrării emisiunii şi alocării codului ISIN de către DCU;

2) gestionarea în comun cu DCU a cazurilor de preschimbare (switch) şi răscumpărare anticipată (buy-back) a VMS (în cazul în care VMS oferă opţiunea de răscumpărare anticipată).

2.8. Rolul şi funcţiile Depozitarului central unic

Depozitarul central unic va avea următoarele funcţii:

1) înregistrarea în Sistemul Depozitarului central unic a VMS emise de către Ministerul Finanţelor şi alocarea codului ISIN;

2) deschiderea unui cont global (omnibus) pe numele Gestionarului operaţiunilor cu VMS/Investitorului şi înregistrarea în acesta a VMS care urmează a fi vândute investitorilor, precum şi ţinerea evidenţei VMS la nivelul cel mai înalt;

3) răscumpărarea la scadenţă a VMS deţinute în contul global al Gestionarului operaţiunilor cu VMS şi în conturile din Sistemul Depozitarului central unic ale dealerilor primari care au achiziţionat VMS de la investitorii retail;

4) asigurarea decontării tranzacţiilor de vânzare înainte de scadenţă a VMS către dealerii primari.

2.9. Rolul şi funcţiile Gestionarului operaţiunilor cu VMS

Gestionarului operaţiunilor cu VMS va avea următoarele funcţii:

1) înregistrarea pe platformă a VMS disponibile pentru vânzare utilizatorilor platformei;

2) vânzarea VMS către investitorii retail, în limitele stocului disponibil;

3) gestionarea operaţiunilor aferente VMS (plata cuponului, răscumpărarea VMS) în raport cu investitorii retail;

4) evidenţa deţinerilor de VMS de către investitorii retail şi asigurarea reconcilierii zilnice a datelor cu sistemul Depozitarului central unic;

5) înregistrarea, evidenţa şi anularea restricţiilor aplicate asupra VMS deţinute de investitorii retail (sechestru, gaj sau alte grevări aplicate VMS deţinute de investitorii retail, expedierea citaţiei bancare);

6) asigurarea respectării legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în ceea ce ţine de identificarea, cunoaşterea şi monitorizarea clienţilor platformei retail;

7) stabilirea condiţiilor/regulilor de funcţionare a platformei electronice şi, la necesitate, informarea investitorilor retail şi publicului larg în această privinţă;

8) gestionarea aspectelor ce ţin de interacţiunea cu investitorii retail (consultaţii, remedierea petiţiilor etc.);

9) gestionarea informaţiilor privind operaţiunile cu VMS efectuate de către investitorii retail, inclusiv prezentarea rapoartelor către investitori, oferirea informaţiilor către autorităţile publice solicitate, arhivarea datelor etc.

Platforma electronică va oferi facilităţile tehnice necesare care vor permite Gestionarului operaţiunilor cu VMS realizarea funcţiilor stabilite mai sus.

2.10. Integrări cu sisteme externe

Pentru realizarea modelului de implementare a platformei electronice de vânzare a VMS, sunt necesare următoarele integrări cu sisteme şi servicii reutilizabile:

1) Platforma de interoperabilitate (MConnect) – ce va asigura conexiunile cu Registrul de stat al populaţiei şi cu alte sisteme relevante;

2) Serviciul electronic guvernamental de plăţi electronice (MPay) – ce va asigura mecanismul de încasare a plăţilor la vânzarea VMS şi de distribuire a plăţilor către investitorii retail;

3) Serviciul guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass) ce va asigura mecanismul de autentificare a utilizatorilor în cadrul platformei electronice;

4) Serviciul guvernamental de notificare electronică (MNotify) – ce va asigura mecanismul de notificare a utilizatorilor în cadrul platformei electronice;

5) Serviciul guvernamental de jurnalizare (MLog) – ce va asigura mecanismul de jurnalizare a evenimentelor utilizatorilor în cadrul platformei electronice;

6) Portalul guvernamental al cetăţeanului (MCabinet) – ce va fi utilizat adiţional, pentru a accesa platforma electronică, asigurând mecanismul de vizualizare a VMS cumpărate de către utilizatorii platformei electronice;

7) Sistemul Depozitarului central unic şi Sistemul automatizat de plăţi interbancare al Băncii Naţionale a Moldovei.

3. Părţile implicate în realizarea proiectului şi responsabilităţile acestora

Modelul de implementare a platformei electronice de vânzare a VMS urmează să fie coordonat de instituţiile participante:

1) Ministerul Finanţelor – posesor al platformei electronice de vânzare a VMS, precum şi responsabil de elaborarea cerinţelor de business ale platformei electronice de vânzare a VMS;

2) IP Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe – deţinător al platformei electronice de vânzare a VMS, precum şi responsabil de cerinţele tehnice ale platformei electronice şi de integrarea cu serviciile guvernamentale de platformă (MPay, MNotify, MLog, MConnect etc.) şi cu sistemul Depozitarului central unic;

3) Depozitarul central unic al valorilor mobiliare – operator al Sistemului Depozitarului central unic şi responsabil de înregistrarea, evidenţa şi decontarea VMS. Depozitarul Central Unic va expune API-urile necesare de conectare la platforma guvernamentală de interoperabilitate şi schimb de date, în vederea acordării accesului la contul global al Gestionarului operaţiunilor cu VMS.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.69 din 09.02.2022, în vigoare 18.02.2022]