198/12.03.2001 Hotărîre cu privire la aprobarea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001 între Guvernul Republicii Moldova, Patronate, reprezentate de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate, reprezentate de Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate"

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001

între Guvernul Republicii Moldova, Patronate, reprezentate de Confederaţia

Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate, reprezentate

de Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia

Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate"

nr. 198  din  12.03.2001

 (în vigoare 22.03.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.31-34 art.233 din 22.03.2001

* * *

Notă: Se prolonghează pentru anul 2003 Contractul colectiv de muncă şi Acordul adiţional la el conform Hot.Guv. nr.367 din 27.03.03, în vigoare 04.04.03

Notă: Vezi Hot. Guv. nr.671 din 28.05.2002 "Cu privire la acţiunea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001 şi Acordul adiţional la Contractul colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001"

În scopul asigurării drepturilor social-economice şi de muncă ale salariaţilor şi promovării dialogului social în domeniul relaţiilor sociale şi de muncă, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Contractul colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001 între Guvernul Republicii Moldova, Patronate, reprezentate de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate, reprezentate de Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate" (se anexează).

Prevederile Contractului nominalizat constituie baza pentru elaborarea, negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică şi se consideră minime şi obligatorii pentru toate unităţile economice cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică şi salariaţii acestora.

2. Conducătorii ministerelor şi departamentelor vor întreprinde măsurile de rigoare întru realizarea prevederilor Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001 şi vor prezenta Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pînă la data de 10 a lunii ce urmează după finele fiecărui semestru, informaţii despre mersul realizării lor.

3. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va generaliza informaţiile ministerelor şi departamentelor şi, pînă la data de 25 a lunii ce urmează după finele fiecărui semestru, va informa Guvernul şi Comisia republicană pentru negocieri colective despre etapele de realizare a contractului sus-numit.

4. Controlul asupra îndeplinirii Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001, examinarea şi soluţionarea divergenţelor apărute pe durata de valabilitate a Contractului nominalizat se pune în sarcina Comisiei republicane pentru negocieri colective.

5. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.433 din 10 mai 2000 "Cu privire la aprobarea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2000 între Guvernul Republicii Moldova, Patronat, reprezentat de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate, reprezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.57-58, art.519).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.198 din 12 martie 2001

CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ

(nivel naţional) pe anul 2001 între Guvernul Republicii Moldova şi Patronate,

reprezentate de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica

Moldova, şi Sindicate, reprezentate de Confederaţia Sindicatelor

din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor

Libere din Republica Moldova "Solidaritate"

Guvernul Republicii Moldova, Patronatele, reprezentate de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicatele, reprezentate de Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova "Solidaritate", denumiţi în continuare Părţi,

în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor coordonate privind stabilizarea economiei, asigurarea garanţiilor social-economice minime şi protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor şi patronilor,

au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2001, convenind asupra următoarelor:

Articolul 1

DISPOZIŢII GENERALE

1. Părţile recunosc şi acceptă pe deplin faptul că sînt egale şi libere la negocierea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) şi se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia. Părţile se angajează să-şi îndeplinească cu stricteţe obligaţiunile asumate. În caz de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi este în drept să ceară, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea Comisiei republicane pentru negocieri colective în vederea prevenirii, medierii sau soluţionării situaţiilor de conflict.

2. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă (nivel naţional) cuprind drepturile şi obligaţiunile Părţilor cu privire la condiţiile generale de muncă.

3. Guvernul Republicii Moldova se obligă să întreprindă acţiuni adecvate pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor salariaţilor şi ale patronilor, garantate de Constituţia Republicii Moldova, convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii (în continuare – O.I.M.), ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, şi de legislaţia în vigoare.

4. Patronatele se obligă să apere şi să promoveze drepturile economice, juridice şi sociale ale patronilor în relaţiile cu Guvernul, alte autorităţi ale administraţiei publice şi cu Sindicatele, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5. Sindicatele îşi asumă obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele profesionale, economice, sociale şi culturale ale membrilor de sindicat, prevăzute de legislaţia muncii şi contractele colective de muncă, în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi Patronatele.

6. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă constituie baza de negociere pentru încheierea contractelor colective de muncă la nivelurile inferioare şi se consideră minime pentru toţi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi formă organizaţional-juridică, de provenienţa capitalului şi caracterul activităţii, şi salariaţii acestora.

În cazul în care contractele colective de muncă la un nivel superior conţin clauze mai avantajoase, clauzele contractelor la nivel inferior se vor adapta celor de nivel superior.

7. Contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică nu pot conţine clauze care ar leza drepturile salariaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare, convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova şi de Contractul colectiv de muncă (nivel naţional).

8. Guvernul şi patronii asigură Sindicatelor, în scopul realizării sarcinilor statutare, dreptul de a acţiona pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică, unde lucrează membrii acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

9. Pe durata de validitate a prezentului Contract colectiv de muncă, cu condiţia realizării lui, Sindicatele se vor abţine de la declanşarea grevelor naţionale, iar Patronii – de la concedierea în masă a salariaţilor.

10. O dată în semestru, în cadrul şedinţelor Comisiei republicane pentru negocieri colective, Guvernul informează Părţile despre măsurile întreprinse în vederea ajustării legislaţiei interne la convenţiile ratificate ale O.I.M.

Articolul 2

UNELE MĂSURI DE REDRESARE ŞI STABILIZARE A ECONOMIEI NAŢIONALE.

GARANTAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE

11. În limitele împuternicirilor ce le revin, Părţile se angajează să asigure crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea antreprenorială prin:

11.1. coordonarea acţiunilor întru elaborarea şi promovarea măsurilor concrete privind menţinerea echilibrului macroeconomic, în scopul stabilizării economiei, stimulării investiţiilor naţionale şi străine, accelerării reformelor economiei de piaţă;

11.2. elaborarea şi examinarea proiectelor de acte legislative şi normative ce ţin de promovarea reformei economice, luînd în considerare interesele economice şi sociale ale salariaţilor şi patronilor;

11.3. perfecţionarea conceptului de restructurare a economiei naţionale în baza dezvoltării prioritare a ramurilor de producţie supuse modernizării, precum şi în baza demonopolizării şi atragerii investiţiilor;

11.4. menţinerea şi crearea în procesul de privatizare a patrimoniului de stat a complexelor tehnologice eficiente;

11.5. protejarea producătorilor autohtoni şi a pieţei interne de mărfuri de consum prin combaterea concurenţei neloiale şi susţinerea din partea statului a direcţiilor prioritare de importanţă strategică pentru economia naţională;

11.6. stimularea competitivităţii produselor alimentare şi mărfurilor de provenienţă autohtonă pe piaţa externă şi cea internă;

11.7. perfecţionarea cadrului normativ necesar pentru stimularea şi protejarea investiţiilor reciproce şi evitarea dublei impuneri;

11.8. susţinerea economică de către Guvern a agenţilor economici, care participă la construcţia caselor de locuit, favorizarea investiţiilor de stat şi celor nestatale, destinate amenajării şi dezvoltării spaţiului locativ.

12. Părţile vor propune spre adoptare un mecanism eficient de stimulare a fluxului investiţional, prin motivarea întreprinderilor ce-şi reinvestesc profitul în crearea noilor locuri de muncă şi renovarea producţiei.

13. Părţile vor conlucra în vederea realizării măsurilor pentru aplicarea mecanismelor creditar-financiare de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii şi facilitarea accesului acestora la credite cu dobîndă preferenţială.

14. Guvernul îşi asumă responsabilitatea să asigure:

14.1. realizarea Programului de stat de susţinere a micului business, participarea organizaţiilor patronale la procesul de implementare a programului nominalizat, organizarea concursurilor de business-planuri pentru dezvoltarea antreprenoriatului şi stimularea businessului mic şi mijlociu, dezvoltarea leasingului, inclusiv în domeniile import-export;

14.2. transparenţa programelor de stat şi stimularea creării şi dezvoltării structurilor organizatorice, instituţionale şi juridice de susţinere a sectorului productiv, indiferent de tipul de proprietate şi formele lor organizaţional-juridice;

14.3. prezentarea anticipată, la cererea Comisiei republicane pentru negocieri colective sau altor structuri tripartite de nivel naţional, a programelor şi proiectelor sau intenţiilor de asistenţă tehnică străină şi autohtonă în vederea folosirii legale şi eficiente a resurselor umane şi materiale, creării noilor locuri de muncă pentru cadrele naţionale şi stimulării dezvoltării antreprenoriatului autohton;

14.4. păstrarea mecanismului, prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, de anulare a penalităţilor, calculate şi neachitate pentru nevirarea în termen a contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii de stat pentru agenţii economici care achită în termen şi integral plăţile curente şi datoriile istorice în bugetul asigurărilor sociale de stat.

15. La elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 autorii prezintă în cadrul, Comisiei republicane pentru negocieri colective propuneri privind diminuarea tarifelor contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii de stat pentru agenţii economici cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică.

16. Guvernul:

16.1. după consultarea organizaţiilor patronale reprezentative, se angajează să traducă în viaţă pînă în anul 2004 Programul naţional de pregătire a managerilor, inclusiv instruirea antreprenorilor tineri pentru întreprinderile mici şi mijlocii;

16.2. va examina propunerile Patronatelor şi va solicita avizul lor în procesul realizării prevederilor art.21 al Legii bugetului pe anul 2001;

16.3. va asigura transparenţa utilizării fondurilor ecologic şi rutier;

16.4. va asigura finanţarea la timp din bugetul de stat a lucrărilor contractate în calitate de beneficiar;

16.5. va prevedea în procesul de privatizare a patrimoniului de stat, la încheierea contractelor de cumpărare-vînzare a pachetelor de acţiuni ale statului cu investitorii străini, clauze sociale pentru protecţia forţei de muncă autohtone, cu participarea sindicatelor şi recunoaşterea de către investitorii străini a obligativităţii contractelor colective de muncă deja negociate, pînă la expirarea termenului lor de valabilitate;

16.6. va asigura transparenţa maximă a procesului de privatizare a patrimoniului de stat, inclusiv a desfăşurării licitaţiilor.

Articolul 3

ÎNCHEIEREA, MODIFICAREA ŞI REZILIEREA CONTRACTELOR INDIVIDUALE DE MUNCĂ

17. Pentru stabilirea concretă a drepturilor şi obligaţiunilor salariatului, angajarea se face prin încheierea unui contract individual de muncă.

18. Încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor individuale de muncă se efectuează în conformitate cu legislaţia naţională a muncii şi cu normele corespunzătoare ale dreptului internaţional, statuate în convenţiile O.I.M., ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, ţinîndu-se cont de calificarea şi competenţa profesională a persoanelor angajate.

19. Contractul individual de muncă se perfectează, de regulă, în scris.

20. Patronii, în limitele competenţei lor, pot stabili salariaţilor din mijloace proprii facilităţi de muncă, sociale şi de trai, suplimentar la cele prevăzute de legislaţia în vigoare.

21. Contractul individual de muncă nu poate să conţină clauze care să contravină legislaţiei în vigoare şi clauzelor stabilite în contractele colective de muncă la nivel de unitate economică.

22. La încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor individuale de muncă se asigură egalitatea persoanelor, indiferent de sex, rasă, naţionalitate, cetăţenie, convingeri politice sau religioase, apartenenţă la partide sau sindicate ori de alte circumstanţe, care nu ţin de calităţile profesionale ale salariaţilor.

23. Nu se admite transferul salariatului la un alt loc de lucru fără acordul acestuia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de condiţiile contractului individual de muncă. În cazurile în care anumite necesităţi de producţie impun transferul salariatului la un alt loc de lucru cu o retribuţie mai mică, acestuia i se va păstra salariul mediu pe care îl primea în funcţia anterioară.

24. În termen de două luni din data preavizului privind concedierea din cauza reducerii statelor de personal sau în legătură cu lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, salariatului i se oferă, în funcţie de posibilităţi, cel puţin o zi pe săptămînă, cu menţinerea salariului (tarifar sau de funcţie), pentru căutarea unui alt loc de lucru.

În acest termen (de două luni) nu se include timpul concediilor anuale remunerate, acordate conform graficului, precum şi al celor pentru studii.

25. Salariaţii, al căror contract individual de muncă a fost reziliat din iniţiativa patronului în legătură cu lichidarea întreprinderii, reducerea numărului sau a statelor de personal, au dreptul la înlesnirile şi indemnizaţiile stabilite salariaţilor disponibilizaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În alte cazuri, specificate în contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu, unitate şi individuale, angajaţilor le pot fi plătite compensaţii suplimentare, reieşind din posibilităţile financiare ale agenţilor economici.

26. Contracte individuale de muncă pe o durată determinată se încheie numai în cazurile în care relaţiile de muncă nu pot fi stabilite pe o durată nedeterminată, ţinîndu-se cont de caracterul muncii viitoare sau de condiţiile în care va fi executată această muncă ori de interesele salariatului, în baza următoarelor temeiuri:

26.1. îndeplinirea obligaţiunilor salariatului care lipseşte temporar de la locul de muncă (în legătură cu frecventarea cursurilor de perfecţionare, executarea unor funcţii elective, exercitarea obligaţiunilor de stat sau obşteşti şi în cazul altor motive obiective), în situaţia în care acelui salariat i se păstrează locul de muncă (funcţia);

26.2. îndeplinirea lucrărilor într-o anumită perioadă a sezonului, care nu depăşeşte 6 luni;

26.3. îndeplinirea unui volum concret de lucrări;

26.4. participarea la lucrări publice remunerate, la propunerile serviciului de utilizare a forţei de muncă;

26.5. la cererea salariatului, condiţionată de circumstanţe personale, familiale etc.;

26.6. în alte cazuri prevăzute de lege.

În cazul în care contractul individual de muncă se încheie pe o perioadă determinată sau pe un termen de îndeplinire a unei anumite lucrări, în el se indică temeiul şi durata valabilităţii lui.

27. La reducerea de personal, patronul, în scopul evitării disponibilizării în masă a angajaţilor:

27.1. va rezilia contractele individuale de muncă încheiate cu cumularzii şi angajaţii temporari;

27.2. va transfera lucrătorii din secţiile lichidate sau de la locurile reduse la locurile de muncă vacante de natură similară cu cele reduse;

27.3. va stabili, cu consimţămîntul angajaţilor, ziua de muncă redusă.

28. La angajare, patronul este obligat să informeze lucrătorul despre existenţa Contractului colectiv de muncă, ca salariatul să ia cunoştinţă ulterior de conţinutul lui.

29. La disponibilizarea angajaţilor din unităţile economice cu autonomie financiară, în legătură cu reducerea numărului sau statelor de personal, indemnizaţia de concediere poate fi majorată în baza negocierilor la nivel de unitate economică.

Articolul 4

OBLIGAŢIUNILE DE BAZĂ ALE SALARIAŢILOR

30. Salariaţii tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică îşi asumă următoarele obligaţiuni:

30.1. să respecte cu stricteţe disciplina de muncă şi cea tehnologică, să îndeplinească sarcinile de muncă (de serviciu) ce le revin conform legislaţiei în vigoare, prevederile contractelor (individual şi colectiv) de muncă, ale statutului întreprinderii, organizaţiei sau instituţiei şi ale regulamentului de ordine interioară, precum şi dispoziţiile patronului privind activitatea de muncă;

30.2. să folosească în mod eficient orele de program, să sporească productivitatea muncii, să lucreze conştiincios, să se abţină de la acţiuni care creează altor salariaţi dificultăţi în executarea îndatoririlor de serviciu;

30.3. să îmbunătăţească calitatea muncii şi a producţiei fabricate şi să nu admită rebut în lucru;

30.4. să respecte prescripţiile vizînd protecţia muncii, tehnica securităţii, normele sanitare de producţie, igiena muncii şi regulile de protecţie antiincendiară, prevăzute de actele normative, să lucreze în echipamente de protecţie şi încălţăminte specială şi să utilizeze mijloacele de protecţie individuală, dacă este cazul;

30.5. să întreprindă măsuri în vederea lichidării cauzelor şi condiţiilor care împiedică derularea normală a procesului de producţie (staţionări, avarii) şi să înştiinţeze imediat patronul despre cele întîmplate;

30.6. să respecte modul stabilit de păstrare a valorilor materiale şi a documentelor;

30.7. să păstreze şi să sporească averea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, să folosească eficient utilajul, instrumentele, echipamentul, să respecte tehnologia, să utilizeze raţional şi eficient materia primă şi alte resurse materiale;

30.8. să păstreze cu stricteţe secretele tehnologice şi comerciale, prevăzute în legislaţia respectivă.

Articolul 5

SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ

31. Părţile au convenit să depună eforturi pentru a preveni apariţia conflictelor colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, organizaţie, grup de întreprinderi, ramură, precum şi la nivel naţional.

32. în cazul apariţiei unor conflicte la nivel de întreprindere, instituţie sau organizaţie, acestea vor fi soluţionate în conformitate cu Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, iar la nivel naţional – în modul specificat în anexa la prezentul Contract.

33. La nivel de ramură şi teritoriu (municipiu, judeţ) conflictele colective de muncă vor fi soluţionate conform modului prevăzut în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi teritoriu, iar în lipsa acestora – conform Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă.

Articolul 6

UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ

34. Mijloacele necesare pentru pregătirea şi recalificarea şomerilor, prevăzute în Programul naţional de ocupare a forţei de muncă şi protecţie socială a şomerilor, vor fi alocate din Fondul de şomaj, resursele financiare ale donatorilor şi din alte surse.

35. În limitele competenţelor fiecăreia, Părţile:

35.1. exercită controlul asupra utilizării forţei de muncă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

35.2. se obligă să ţină la control nivelul şomajului şi plasarea şomerilor în cîmpul muncii, să întreprindă acţiuni care să împiedice scăderea volumului de producţie şi reducerea locurilor de muncă, să reexamineze măsurile de protecţie socială a şomerilor, să examineze şi să soluţioneze situaţiile de conflict, rezultate în urma creşterii ratei şomajului;

35.3. vor întreprinde măsurile de rigoare pentru sistarea practicii negative de reîncheiere a contractelor individuale de muncă pe un anumit termen cu salariaţii angajaţi în muncă pe un termen nedeterminat, precum şi pentru contracararea muncii "la negru" şi introducerea carnetelor de muncă de tip nou la toate întreprinderile din Republica Moldova.

36. Guvernul, în comun cu partenerii sociali:

36.1. va analiza periodic în cadrul Comisiei republicane pentru negocieri colective îndeplinirea Programului naţional de ocupare a forţei de muncă şi protecţie socială a şomerilor;

36.2. va întreprinde măsuri concrete în vederea diminuării nivelului şomajului;

36.3. va înainta propuneri de modificare a legislaţiei privind utilizarea forţei de muncă întru îmbunătăţirea protecţiei sociale a şomerilor;

36.4. va elabora şi va adopta:

Programul naţional de ocupare a forţei de muncă şi protecţie socială a şomerilor pe anii 2001-2002 în corespundere cu situaţia pe piaţa muncii;

mecanismul de susţinere financiară a şomerilor pentru organizarea activităţii antreprenoriale.

37. Reorganizarea sau lichidarea întreprinderii, organizaţiei, instituţiei şi a subdiviziunilor lor structurale, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului şi orice alte acţiuni ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă se admit numai cu condiţia avizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a sindicatelor respective şi negocierii cu ele în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor, anunţîndu-se, în acelaşi termen, şi organele administraţiei publice centrale şi locale.

Se consideră concediere în masă: pentru agenţii economici cu numărul total de angajaţi: de la 20 pînă la 50 persoane – 30% lunar; de la 51 pînă la 100 – 20% lunar; de la 101-1000 – 10% lunar; peste 1000 angajaţi – 5% lunar.

38. În cazul disponibilizării salariaţilor, cărora pînă la vîrsta de pensionare stabilită conform legislaţiei le-a rămas 2 ani, acestora li se plătesc lunar, cu consimţămîntul patronului şi al salariaţilor, în funcţie de posibilităţi şi din contul agenţilor economici, mijloace în mărimea pensiei de bătrîneţe pînă la împlinirea vîrstei de pensionare sau diferenţa dintre ajutorul de şomaj şi salariul mediu al salariatului pînă la atingerea vîrstei de pensionare.

39. În contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi unitate economică, pe anul 2001 urmează să fie preconizate măsuri concrete în vederea creării locurilor suplimentare de muncă pentru tineret, tineri specialişti şi invalizi, ţinîndu-se cont de garanţiile suplimentare, stabilite de legislaţia în vigoare.

40. Guvernul:

40.1. va informa Părţile o dată în semestru despre situaţia pe piaţa muncii;

40.2. va întreprinde măsuri în vederea asigurării cu locuri de muncă a absolvenţilor din instituţiile de învăţămînt, pentru instruirea cărora au fost utilizate mijloacele bugetului de stat;

40.3. va elabora şi va adopta programul de microcreditare, pe anii 2001-2004, a categoriilor defavorizate (inclusiv şomerii), care doresc să iniţieze activităţi antreprenoriale, cu atragerea mijloacelor donatorilor străini;

40.4. va întreprinde măsuri concrete pentru protejarea forţelor de muncă autohtone care lucrează peste hotare.

Articolul 7

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI DE ODIHNĂ

41. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate depăşi 40 ore pe săptămînă şi 8 ore pe zi. În funcţie de condiţiile şi specificul procesului de producţie, în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică poate fi stabilită o altă durată a zilei de muncă, ţinîndu-se evidenţa sumară a timpului de lucru, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

42. Pe parcursul zilei de muncă salariaţilor li se oferă o pauză pentru odihnă şi prînz cu o durată de cel puţin 30 minute.

Durata intervalului între schimburi pentru unul şi acelaşi angajat nu poate fi mai mică decît durata dublă a timpului de lucru în schimbul precedent (inclusiv durata prînzului).

43. Pentru salariaţi se stabileşte săptămîna de muncă de cinci sau şase zile, acordîndu-li-se, respectiv, două zile sau o zi de odihnă. Totodată, în decursul lunii li se va acorda cel puţin o zi de odihnă în ziua de duminică.

44. Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de personal, prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate economică, se pot stabili programe de lucru parţiale, cu o durată de cel puţin 2 ore pe zi. Remuneraţia salariaţilor care muncesc în astfel de condiţii se efectuează proporţional timpului lucrat.

45. Durata concediului minim anual, garantat şi plătit, se stabileşte de 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de şase zile). Durata concediilor suplimentare se stabileşte conform actelor normative şi se suplimentează la durata minimă a concediului anual.

46. Se permite acordarea concediului pentru primul an de muncă după expirarea a şase luni de muncă neîntreruptă la unitatea economică respectivă.

47. Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea salariatului, cu condiţia ca una dintre părţi să nu fie mai mică de 12 zile lucrătoare.

48. La concediul anual, conform actelor normative în vigoare şi clauzelor contractelor colective de muncă la nivel de unitate economică, salariatului i se poate acorda un ajutor material din contul mijloacelor unităţii economice.

49. La survenirea unor circumstanţe neprevăzute, salariatul are dreptul la un concediu fără plată, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor contractului colectiv de muncă al unităţii economice respective.

50. Patronul va coordona cu sindicatul unităţii economice sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, aprobarea şi aplicarea unui grafic flexibil de concedii ale salariaţilor.

51. Din motive familiale, la prezentarea actelor respective, salariaţilor li se poate oferi un concediu suplimentar plătit, reieşind din salariul tarifar (de funcţie) în următoarele cazuri:

52. Este inadmisibilă neacordarea concediului salariaţilor pe parcursul a doi ani consecutiv, neacordarea concediului anual salariaţilor sub vîrsta de 18 ani, precum şi celor care lucrează în condiţii nocive de muncă.

53. Guvernul va înainta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei în vigoare în vederea transferării zilelor de odihnă pentru zilele ulterioare, în cazul în care acestea coincid cu zilele de sărbătoare, marcate oficial la nivel naţional.

54. Se stabileşte că în vechimea de muncă care oferă dreptul la concediul anual plătit se include timpul staţionării unităţii economice (sau subdiviziunilor ei) din vina administraţiei.

55. Salariaţii pot presta pînă la 120 ore pe an peste orele de program doar cu consimţămîntul lor.

Articolul 8

ORGANIZAREA MUNCII ŞI SALARIZAREA

56. Pentru categoria I de calificare al angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară (cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică), se stabilesc următoarele salarii tarifare, negociate de către Părţi:

- pe unitate de timp (pe oră) – în mărime de 0,89 lei;

- pe lună – în cuantum de 150 lei, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore în medie pe lună.

Salariul tarifar pentru categoria I de calificare va fi legalizat prin hotărîrea Guvernului.

În salariul tarifar pentru categoria I de calificare nu se includ suplimentele şi sporurile de retribuţie, premiile şi alte plăţi de stimulare.

Pe parcursul anului 2001, în funcţie de evoluţia situaţiei social-economice interne, Părţile vor reveni la examinarea posibilităţii stabilirii unui nou cuantum al salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară.

57. Nivelul salariului tarifar stabilit pentru categoria I de calificare este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor organizaţional-juridică, şi nu poate fi redus prin contractele colective de muncă de nivel inferior (de ramură, teritoriu, unitate economică) şi nici prin contractele individuale de muncă.

58. În baza salariului tarifar pentru categoria I de calificare a angajaţilor din sectorul de producţie, patronatele şi sindicatele de ramură vor negocia şi vor stabili în contractele colective de muncă ramurale cuantumurile salariului tarifar pentru categoria I de calificare în funcţie de posibilităţile financiare şi nivelul mediu de salarizare atins în ramurile respective.

59. Părţile nu vor proceda la reducerea salariilor tarifare şi de funcţie, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă, pînă la împlinirea unui an din data stabilirii lor.

60. Guvernul:

60.1. va respecta termenele de elaborare a actelor legislative şi normative ce necesită să fie elaborate în conformitate cu Concepţia reformării sistemului de salarizare şi va contribui la urgentarea adoptării de către Parlament a proiectelor legii salarizării (în redacţie nouă) şi legii privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de autoritate publică;

60.2. va aproba şi va promova în Parlament modificările la legislaţia în vigoare privind centralizarea salarizării la nivel de judeţ a angajaţilor din ramurile bugetare ale sferei sociale;

60.3. va elabora proiectul de lege privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei (în redacţie nouă) şi va contribui la adoptarea ei pe parcursul anului 2001;

60.4. va influenţa, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, asupra autorităţilor administraţiei publice locale întru lichidarea integrală, pînă la 1 iulie 2001, a restanţelor la plata salariilor angajaţilor salarizaţi din bugetele locale;

60.5. va lichida datoriile salariale faţă de angajaţii sferei sociale salarizaţi de la bugetul de stat şi va reveni de la 1 aprilie 2001 la calendarul normal de achitare a salariilor;

60.6. va achita cîte un fond lunar de plată a ajutorului de şomaj şi va lichida pînă la 1 iulie 2001 restanţele acumulate pînă la 1 ianuarie 2001;

60.7. va majora pe etape, cu începere de la 1 aprilie 2001, salariile tarifare şi de funcţie ale angajaţilor din ramurile bugetare ale sferei sociale cu pînă la 50 la sută, în funcţie de categoriile de personal şi majorările operate în anul 2000;

60.8. va stabili în trimestrul I al anului 2001 cuantumul salariului minim pe economia naţională în mărime de 100 lei pe lună;

60.9. va stabili prioritatea achitării salariilor către angajaţi asupra tuturor altor tipuri de plăţi, inclusiv în cazul insolvabilităţii întreprinderilor;

60.10. va elabora şi va aplica pîrghii eficiente pentru combaterea practicii de nerespectare a termenelor de achitare a salariilor şi lichidarea integrală a plăţilor restante la salarii;

60.11. va elabora, pe parcursul anului 2001, mecanismul de compensare a pierderilor suportate de angajaţi în cazul neachitării în termen a salariilor.

61. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se stabileşte în baza Reţelei tarifare unice de salarizare, precum şi în baza altor sisteme de salarizare.

62. Dacă salariul tarifar al angajatului pentru luna curentă este, din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul tarifar minim ce i se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, patronul acoperă diferenţa, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

63. Pe timp de noapte (de la ora 22.00 pînă la ora 6.00) durata schimbului se reduce cu o oră. Această regulă nu se extinde asupra salariaţilor pentru care a fost deja stabilită reducerea timpului de lucru. Mărimea retribuţiei pentru munca în orele de noapte constituie cel puţin 1,5 din salariul tarifar pe unitate de timp (salariul lunar) stabilit angajatului.

În asociaţiile, întreprinderile şi organizaţiile din industrie, construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, în ramurile prelucrătoare ale complexului agroindustrial, schimbul premergător celui de noapte se consideră schimb de seară. Salariaţilor care muncesc în acest schimb li se plăteşte un supliment în mărime de cel puţin 20 la sută din salariul tarifar (de funcţie) pentru fiecare oră de lucru.

64. Pentru munca în condiţii nefavorabile salariaţilor li se plăteşte un supliment în mărime fixă, însă nu mai puţin de 50 la sută din salariul minim, reieşind din timpul lucrat în atare condiţii.

65. Munca în zilele de odihnă, precum şi în cele de sărbătoare se compensează, salariatului oferindu-i-se în decurs de o lună o altă zi de odihnă, cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu mediu pe zi sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărimea dublă a salariului pe unitate de timp, fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă. Cu cel puţin trei zile înainte, salariatul aduce la cunoştinţa administraţiei ziua care urmează să şi-o recupereze.

66. Pentru primele două ore de muncă peste program se plăteşte 1,5 din salariul tarifar pe oră (lunar), iar pentru orele care urmează – în mărime dublă.

67. Plăţile suplimentare pentru cumulul de funcţii, extinderea zonelor de deservire sau majorarea volumului lucrărilor executate se efectuează fără restricţii (pentru o persoană), în limitele mijloacelor de retribuire a muncii, economisite din salariile tarifare (de funcţie) ale angajaţilor disponibilizaţi, conform legislaţiei în vigoare.

68. Angajatului i se păstrează salariul mediu în cazurile în care întreprinderile sau subdiviziunile lor staţionează în urma abaterii acestora, neimputabile salariaţilor de la prevederile legislaţiei cu privire la protecţia muncii, precum şi în cazurile în care salariatul refuză să-şi exercite obligaţiunile pe motiv de încălcare a normelor securităţii muncii, circumstanţă ce-i periclitează viaţa şi sănătatea.

69. În contractele colective şi individuale de muncă, cu acordul salariatului, poate fi prevăzută înlocuirea parţială (dar nu mai mult de 50%) a salariului în bani cu o plată în natură echivalentă ca valoare, cu excepţia produselor alcoolice şi substanţelor narcotice.

70. Persoanelor oficiale, culpabile de neachitarea la timp a salariilor şi care admit utilizarea mijloacelor financiare destinate salarizării în alte scopuri, li se vor aplica sancţiuni în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Articolul 9

ASISTENŢA SOCIALĂ, PROTECŢIA MUNCII ŞI OCROTIREA SĂNĂTĂŢII

71. Părţile îşi asumă obligaţiunea să asigure:

71.1. realizarea Programului de stat pentru sporirea protecţiei muncii în economia naţională (1998-2001), precum şi a programelor la nivel de ramură şi agenţi economici;

71.2. aplicarea prevederilor convenţiilor O.I.M. (81) privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ şi (129) privind inspecţia muncii în agricultură în vederea perfecţionării sistemului de dirijare şi coordonare a activităţii de protecţie a muncii.

72. Guvernul şi patronii vor contribui, după caz, la menţinerea activităţii obiectelor de menire social-culturală, inclusiv a sanatoriilor-preventorii şi punctelor medicale ale unităţilor economice respective.

73. Guvernul:

73.1. va majora în trimestrul I 2001 cuantumul indemnizaţiilor lunare acordate familiilor cu copii;

73.2. va contribui la urgentarea adoptării de către Parlament a proiectului legii privind indemnizaţiile pentru maternitate, incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale;

73.3. va majora pe etape, începînd cu 1 ianuarie 2001, cuantumul pensiilor prin recalcularea lor conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, cu pînă la 20 la sută;

73.4. va efectua evidenţa individuală în sistemul public a asigurărilor sociale, conform Registrului de stat aprobat;

73.5. va asigura executarea legislaţiei privind înlesnirile sociale acordate populaţiei;

73.6. va întreprinde măsuri pentru lichidarea datoriilor la plata pensiilor faţă de pensionari şi alte categorii de cetăţeni şi respectarea termenelor de achitare a pensiilor şi celorlalte plăţi sociale;

73.7. va asigura realizarea prevederilor Legii privind minimul de asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, reieşind din mijloacele financiare prevăzute în Legea bugetului pe anul 2001;

73.8. va admite prestarea serviciilor contra plată numai în limitele prevăzute de legislaţia şi actele normative în vigoare;

73.9. va înainta propuneri corelate prin consultări cu patronatele şi sindicatele privind modalitatea de asigurare cu indemnizaţii pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă, accidente de muncă şi boli profesionale a proprietarilor de pămînt, indiferent de forma lor organizaţional-juridică, precum şi a persoanelor fizice şi juridice care arendează terenuri agricole pe bază de contract;

73.10. va asigura finanţarea stabilă şi ritmică, în volumul preconizat în bugetul pentru anul 2001, a programelor prioritare care prevăd consumul de medicamente cu titlu gratuit.

74. Părţile se pronunţă împotriva cumulării funcţiei de inginer în domeniul securităţii muncii cu alte funcţii responsabile de asigurarea protecţiei muncii şi a tehnicii securităţii la locurile de muncă.

75. Guvernul va garanta, din mijloacele bugetului consolidat, finanţarea parţială a cheltuielilor pentru odihna estivală a copiilor în perioada lunilor mai-august, inclusiv pentru consumul de energie electrică, în baza unei hotărîri speciale.

76. Din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat:

76.1. Guvernul asigură plata integrală şi la timp a pensiilor şi indemnizaţiilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

76.2. patronii asigură plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă în caz de sarcină şi lăuzie – din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat;

76.3. Casa Naţională de Asigurări Sociale, în comun cu Sindicatele, asigură salariaţii cu bilete de tratament balneosanatorial, iar copiii acestora – cu bilete de odihnă în instituţiile de reconfortare pentru copii. Mijloacele preconizate pentru întreţinerea parţială a şcolilor sportive pentru copii şi adolescenţi se transferă la contul Asociaţiei Sportive Benevole a Sindicatelor "Moldova".

77. Guvernul va încheia acorduri interstatale privind protecţia socială a cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi temporar în muncă peste hotare, cu statele care şi-au exprimat acordul de principiu în acest domeniu.

78. Patronii garantează, prin încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, realizarea măsurilor privind crearea condiţiilor ergonomice şi inofensive de muncă, prevăzute de Legea cu privire la protecţia muncii. În acest scop, patronii:

78.1. alocă anual, din mijloacele proprii pentru măsurile vizînd ameliorarea condiţiilor de muncă şi a securităţii muncii în unităţile economice, resurse băneşti în mărime de cel puţin 2 la sută din sumele cheltuite pentru remunerarea muncii angajaţilor;

78.2. menţin în funcţiune serviciile de protecţie a muncii în unităţile economice, iar în lipsa acestora creează serviciile respective;

78.3. la întreprinderile cu un număr de cel puţin 300 de salariaţi, finanţează activitatea unui punct medical;

78.4. efectuează din contul mijloacelor unităţii economice:

examenele medicale prealabile ale angajaţilor în modul şi termenele stabilite de organele supravegherii sanitare de stat;

asigurarea obligatorie a salariaţilor pentru cazuri de accidente şi îmbolnăviri profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care lucrează în condiţii de risc sporit;

instruirea, verificarea cunoştinţelor şi perfecţionarea profesională în domeniul protecţiei muncii a angajaţilor şi împuterniciţilor în protecţia muncii ai sindicatelor unităţii respective;

78.5. creează pentru împuterniciţii în protecţia muncii condiţii de activitate, punîndu-le la dispoziţie actele normative şi informaţiile necesare.

Articolul 10

MUNCA SALARIAŢILOR CU COPII ŞI A MINORILOR

79. Părţile vor întreprinde măsuri suplimentare, orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor gravide şi celor ce alăptează, precum şi a minorilor.

80. Guvernul realizează planul de măsuri primordiale pentru redresarea situaţiei femeii în societate.

81. Patronii stabilesc, la solicitare, salariaţilor care au copii sub vîrsta de 14 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, ziua sau săptămîna de muncă incompletă ori îi asigură cu muncă la domiciliu.

82. Se interzice concedierea, din iniţiativa patronului, a femeilor gravide şi a persoanelor care au la întreţinere copii în vîrstă de pînă la 3 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, precum şi a persoanelor singure care educă copii pînă la 14 ani, cu excepţia cazurilor de lichidare a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau de concediere, cînd termenul contractului individual de muncă nu a expirat şi se admite concedierea cu angajare obligatorie.

83. Salariatul care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea copilului de pînă la 1,5 ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fără să-i fie afectate salariul de bază şi vechimea în muncă.

Articolul 11

GARANTAREA ACTIVITĂŢII SINDICATELOR ŞI A PATRONATELOR

84. Guvernul, organizaţiile patronale, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, conducătorii întreprinderilor, asociaţiilor, instituţiilor şi altor organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate, forma organizaţional-juridică şi apartenenţa departamentală, se angajează să respecte cu stricteţe drepturile sindicatelor, obligaţiunile asumate faţă de ele, drepturile lor patrimoniale, prevăzute în statutele respective, legislaţia în vigoare şi normele dreptului internaţional.

85. Patronatele beneficiază de protecţia statului, asigurată prin lege împotriva oricăror acţiuni şi acte care împiedică în orice mod organizarea, funcţionarea şi administrarea activităţii lor.

86. Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi sindicatele vor respecta drepturile:

- patronilor – de a-şi constitui patronate în baza liberei asocieri şi a egalităţii în drepturi;

- Patronatelor, prevăzute de legislaţia naţională şi actele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, inclusiv de a reprezenta interesele întreprinderilor şi antreprenorilor în relaţiile bi- şi tripartite şi de a participa la consultări şi negocieri colective în cadrul structurilor de dialog şi parteneriat social.

87. Patronii:

87.1. nu vor interzice vizitarea întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi subdiviziunilor lor structurale de către reprezentanţii sindicatelor în scopul realizării sarcinilor statutare şi apărării drepturilor lor juridice;

87.2. vor respecta cu stricteţe drepturile salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, acordîndu-le pe parcursul săptămînii pînă la 4 ore de lucru pentru realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiunilor sindicale, păstrîndu-le salariul mediu lunar. În acest scop, în contractele colective de muncă la nivel de ramură şi unitate economică poate fi prevăzută o durată mai mare de timp;

87.3. nu sînt în drept să aplice salariaţilor, aleşi în componenţa organelor sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, sancţiuni disciplinare fără acordul prealabil al organului în componenţa căruia au fost aleşi, iar preşedinţilor şi membrilor comitetelor sindicale de secţie – fără acordul prealabil al comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective, indiferent de tipul de proprietate şi forma ei organizaţional-juridică. Preşedinţii comitetelor sindicale şi organizatorii sindicali nu pot fi sancţionaţi disciplinar fără acordul prealabil al organului sindical superior;

87.4. pentru îndeplinirea obligaţiunilor obşteşti, în interesele membrilor de sindicat, în perioada participării la adunările sindicale, învăţămîntul sindical, seminarele, congresele şi conferinţele convocate de sindicate vor elibera de la locul de muncă de bază persoanele detaşate, păstrîndu-le salariul mediu lunar.

Lista participanţilor la sus-numitele măsuri va fi în prealabil adusă la cunoştinţa administraţiei;

87.5 vor aloca sindicatelor din unităţile economice respective mijloace în mărime de cel puţin 0,15% din fondul de remunerare a muncii, în scopurile definite în contractele colective de muncă;

87.6 nu au dreptul să se opună aderării salariaţilor la sindicate, pentru a-şi proteja interesele social-economice;

87.7. vor efectua fără plată, în modul stabilit, colectarea cotizaţiilor de membru al sindicatului şi le vor transfera lunar pe contul de decontare al organului sindical respectiv.

88. Concedierea din iniţiativa administraţiei a persoanelor, alese în organele sindicale şi neeliberate de la locul de muncă de bază, se admite numai cu respectarea modului general de concediere şi cu acordul preliminar al organului sindical, ai căror membri sînt aceste persoane. Conducătorii organizaţiei sindicale primare (organizatorii sindicali), neeliberaţi de la locul de muncă de bază, nu pot fi concediaţi din iniţiativa administraţiei fără acordul preliminar al organului sindical ierarhic superior.

89. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile cu orice tip de proprietate şi formă organizaţional-juridică (cu excepţia instituţiilor bugetare), cu un număr de membri sindicali de cel puţin 400, plătesc liderului sindical, eliberat din activitatea de bază a acestora, salariul din contul mijloacelor lor financiare. Mărimea acestui salariu reprezintă obiectul de negociere şi se include în cheltuielile generale şi administrative. Liderul sindical beneficiază de aceleaşi garanţii de muncă şi sociale ca şi ceilalţi salariaţi.

Alte condiţii mai avantajoase îi pot fi stabilite prin contractele colective de muncă la nivel de unitate economică.

90. Persoanelor eliberate de la lucru în urma alegerii în funcţii elective în organele sindicale li se acordă, la expirarea mandatului, funcţia deţinută anterior, iar în lipsa acesteia – o funcţie echivalentă în aceeaşi unitate.

Pe perioada de exercitare a funcţiei elective, contractul individual de muncă se suspendă. Cu persoana care deţine o funcţie eligibilă se încheie un contract individual de muncă pe durata mandatului acesteia.

În cazul în care este imposibilă acordarea locului de muncă ocupat anterior sau a unui loc echivalent de muncă (datorită reorganizării unităţii sau reducerii numărului de angajaţi), administraţia (iar în cazul lichidării unităţii – succesorul acesteia de drept) plăteşte persoanelor indicate în primul alineat al acestui punct o indemnizaţie de concediere egală cu 6 salarii medii lunare.

Persoanele, eliberate din funcţie în legătură cu alegerea lor în componenţa organelor sindicale ale unităţii, dispun de aceleaşi drepturi şi înlesniri ca şi ceilalţi membrii ai colectivului respectiv.

Concedierea din iniţiativa administraţiei a persoanelor care au fost alese în componenţa organelor sindicale nu se admite timp de un an după expirarea atribuţiilor funcţiei eligibile, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii sau comiterii de către persoana respectivă a unor acţiuni culpabile, pentru care legislaţia prevede posibilitatea concedierii. În asemenea cazuri, concedierea se va efectua în modul stabilit.

În contractele colective de muncă şi statutele (regulamentele) sindicatelor pot fi prevăzute şi alte garanţii (înlesniri) pentru lucrătorii sindicali electivi şi alţi lucrători sindicali titulari.

91. Pentru activitatea sindicatelor, unitatea economică va asigura gratuit spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi accesul la echipamentele de birotică ale unităţii (telefon, fax, copiator şi alte dispozitive necesare muncii administrative). Prin contractele colective de muncă se vor stabili condiţiile de acces şi de utilizare a acestora.

Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, care constituie proprietatea unităţilor economice, va putea fi folosită fără plată pentru acţiunile organizate de sindicate şi patronate, în condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă.

92. Calitatea de membru al sindicatului nu afectează drepturile social-economice şi de muncă şi libertăţile salariatului.

93. Se stabileşte că lucrătorii sindicali de la întreprinderi, instituţii, organizaţii şi societăţi pe acţiuni sînt egali în drepturi cu membrii colectivului de muncă respectiv.

94. În condiţiile noi, create după schimbarea tipului de proprietate şi a formei organizaţional-juridice ale întreprinderilor, organizaţiile sindicale îşi continuă activitatea în conformitate cu statutul lor.

95. Lichidarea sau reorganizarea unităţii ori schimbarea formei de proprietate, întreruperea totală sau parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului şi alte fapte ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau la înrăutăţirea condiţiilor de muncă pot fi efectuate doar cu condiţia informării, cu cel puţin trei luni înainte, a sindicatului ramural respectiv şi a iniţierii negocierilor colective în vederea respectării drepturilor şi intereselor angajaţilor.

96. Desfacerea din iniţiativa patronului a contractului individual de muncă cu un angajat care este membru sindical poate avea loc doar cu acordul organului sindical (organizatorului sindical).

97. În semestrul I al anului 2001 Guvernul va elabora propuneri privind modificarea legislaţiei în vigoare pentru a permite agenţilor economici să efectueze defalcări către patronate în formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru în mărime de pînă la 0,15% din fondul salarial al întreprinderii. Aceste defalcări vor fi înregistrate în contabilitatea întreprinderii ca cheltuieli în scopuri financiare.

98. Membrii organelor eligibile de conducere ale patronatelor sînt protejaţi prin lege împotriva oricăror forme de condiţionare, constrîngere sau limitare în exercitarea funcţiilor lor.

Articolul 12

PARTICIPAREA PARTENERILOR SOCIALI ÎN PROCESUL LEGISLATIV

99. Guvernul va întreprinde măsuri concrete şi consecvente în vederea susţinerii şi dezvoltării activităţii partenerilor sociali – Patronatelor şi Sindicatelor, inclusiv participarea lor la elaborarea actelor normative şi crearea cadrului legislativ şi instituţional necesar realizării dialogului social tripartit.

100. Guvernul, în comun cu partenerii sociali:

100.1. va contribui la urgentarea adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a următoarelor acte legislative:

- legea privind Inspecţia Muncii;

- legea cu privire la minimul de existenţă;

- Codul muncii (în redacţie nouă);

100.2. va contribui la realizarea prevederilor Concepţiei pentru dezvoltarea sistemului de dialog social;

100.3. va elabora şi va urgenta aprobarea proiectelor:

legii cu privire la parteneriatul social;

legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social;

legii cu privire la Fondul de şomaj;

legii falimentului;

legii privind statutul cadrului didactic;

Concepţiei învăţămîntului profesional secundar şi pregătirea cadrelor;

100.4. va elabora un program de asistenţă internaţională nerambursabilă şi la înfiinţarea unui organism de gestionare a acestuia, avînd ca obiectiv crearea unui cadru legislativ şi instituţional, în vederea realizării şi dezvoltării dialogului şi parteneriatului social;

100.5. va întreprinde măsuri privind acordarea unui ajutor metodologic şi tehnic Comisiei republicane pentru negocieri colective în cadrul Programului TACIS;

100.6. va prezenta Parlamentului materialele necesare pentru ratificarea următoarelor Convenţii ale O.I.M.:

nr.142 – Convenţia privind orientarea profesională şi pregătirea profesională în domeniul valorificării resurselor umane;

nr.149 – Convenţia privind ocupaţiile, condiţiile de muncă şi de trai ale asistenţilor medicali;

nr.173 – Convenţia privind apărarea revendicărilor salariaţilor în caz de insolvabilitate a antreprenorului;

nr.181 – Convenţia privind agenţiile private de angajare;

100.7. va iniţia modificarea şi completarea legislaţiei şi actelor normative în vigoare în scopul atragerii investiţiilor interne, protecţiei pieţei interne şi combaterii protecţionismului şi monopolismului;

100.8. se obligă să ţină la control respectarea legislaţiei muncii în unităţile economice, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma organizaţional-juridică, în special în unităţile economice private şi cele cu capital străin;

100.9. va asigura transparenţa la elaborarea, adoptarea şi aplicarea actelor normative privind protecţia socială a angajaţilor prin utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă;

100.10. va examina oportunitatea creării tribunalelor muncii.

101. Guvernul (ministerele şi departamentele) elaborează şi examinează proiectele legilor şi altor acte normative ce vizează drepturile de muncă, profesionale şi social-economice ale salariaţilor şi altor categorii de cetăţeni, precum şi ale agenţilor economici, în special proiectele bugetelor anuale de stat, ţinînd cont de avizele Patronatelor şi Sindicatelor, şi le aprobă sau le adoptă, după caz, după examinarea lor preliminară în cadrul Comisiei republicane pentru negocieri colective.

102. Ministerele, departamentele şi alte autorităţi publice centrale şi locale vor prezenta informaţii oficiale Patronatului şi Sindicatelor în condiţiile prevăzute de Legea privind accesul la informaţie.

103. Părţile vor determina mecanismul de reprezentare în activitatea parteneriatului social.

Articolul 13

PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI JURIDICĂ

104. Părţile:

104.1. vor prezenta Parlamentului Republicii Moldova propuneri coordonate privind operarea modificărilor şi completărilor în actele legislative;

104.2. vor realiza în practică Concepţia locativă naţională;

104.3. sînt obligate să includă în componenţa comisiilor pentru privatizarea patrimoniului de stat reprezentanţi ai comitetului sindical respectiv;

104.4. vor contribui la exercitarea de către comisiile teritoriale tripartite pentru negocieri şi dialog social a funcţiilor prevăzute în regulamentul respectiv. Litigiile apărute în activitatea acestor comisii vor fi soluţionate de Comisia republicană pentru negocieri colective.

105. Guvernul, de comun acord cu celelalte Părţi va reglementa preţurile şi tarifele la producţia (mărfurile, serviciile) ce constituie monopolul statului din domeniul energeticii, gazelor naturale, transportului feroviar şi auto, gospodăriei comunale şi va elabora mecanismul de supraveghere a nivelului maxim al preţurilor, asigurînd un raport echitabil între preţuri, tarife şi salarii.

106. Tarifele la resursele energetice (energia electrică, termică, gazele naturale), la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, inclusiv normele de consum, precum şi alte servicii de menire comunală, nu pot fi modificate de organele responsabile pînă la examinarea lor la şedinţa Comisiei republicane pentru negocieri colective.

107. Guvernul asigură compensarea pierderilor băncilor comerciale în legătură cu acordarea creditelor preferenţiale de lungă durată prevăzute de legislaţia în vigoare anumitor categorii de persoane pentru construcţia sau procurarea locuinţelor.

108. La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate economică, pentru perfecţionarea şi reciclarea tuturor categoriilor de salariaţi va fi prevăzută cota de cel puţin 2% din fondul de retribuire a muncii.

109. Guvernul va asigura învăţămîntul gratuit de stat, în conformitate cu mijloacele financiare prevăzute în Legea bugetului pe anul 2001, efectuînd concomitent defalcările respective.

110. Guvernul, în comun cu cele două Părţi, va asigura elaborarea şi adoptarea regulamentului privind protecţia socială a tineretului studios.

111. Patronatul, în scopul promovării dialogului social în judeţe va contribui la constituirea structurilor patronale din teritorii.

112. Administraţia publică locală, în scopul coordonării politicii social-economice şi menţinerii stabilităţii şi concordiei civice în teritoriu, va participa la organizarea şi desfăşurarea negocierilor colective la nivel teritorial.

113. În semestrul I 2001, Guvernul va elabora cadrul legislativ privind crearea fondurilor speciale de produse alimentare de primă necesitate şi carburanţi, în scopul stopării creşterii galopante a preţurilor lor de comercializare.

114. Partenerii sociali vor participa la elaborarea propunerilor întru realizarea prevederilor Decretului Preşedintelui Republicii Moldova "Privind declararea anului 2001 – Anul Tineretului".

115. Părţile vor înainta în anul 2001 propuneri coordonate pentru modificarea Codului fiscal în partea ce ţine de reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice, majorarea cotei veniturilor neimpozabile ale persoanelor fizice şi majorarea cuantumului scutirilor pentru persoanele întreţinute.

Articolul 14

DISPOZIŢII FINALE

116. Părţile se obligă să negocieze, cel puţin o dată în trimestru, în cadrul întîlnirilor oficiale comune, problemele urgente.

117. În baza unei înţelegeri reciproce, oricare dintre Părţile semnatare ale prezentului Contract, pe durata termenului lui de validitate, este în drept să propună operarea modificărilor şi completărilor în modul stabilit.

118. Articolele prezentului Contract, care constituie principii legislative şi/sau normative, sînt pasibile de reexaminare doar odată cu amendarea cadrului juridic respectiv şi după utilizarea procedurilor de negocieri colective.

Decizia privind calificarea acestor principii revine Ministerului Justiţiei.

119. Controlul asupra realizării prezentului Contract colectiv de muncă este pus în seama Comisiei republicane pentru negocieri colective. Totalurile se fac la finele semestrului I şi la finele anului, rezultatele fiind date publicităţii.

120. Pentru neexecutarea prevederilor prezentului Contract colectiv de muncă, la propunerea Comisiei republicane pentru negocieri colective, Părţile întreprind măsuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.

121. Cu cel puţin trei luni înainte de expirarea termenului de validitate a prezentului Contract colectiv de muncă, Părţile se obligă să iniţieze negocieri în vederea prolongării lui sau încheierii unui nou contract.

122. Prezentul Contract colectiv de muncă intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi este valabil pentru anul 2001 şi 2002.

Anexă

la Contractul colectiv

de muncă (nivel naţional)

pe anul 2001

MODUL

de soluţionare a conflictelor colective de muncă şi

de desfăşurare a grevelor la nivel republican (naţional)

1. Conform articolului 1 alineatul (1) şi articolului 5 alineatul (4) din Legea privind contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993 (în redacţia Legii nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995) şi punctului 1 din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15 decembrie 1992 "Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în sfera parteneriatului social", la încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel naţional, salariaţii sînt reprezentaţi, în relaţiile cu Guvernul şi Patronatul Republicii Moldova, de către Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova (CSRM) şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova "SOLIDARITATE" (CSLRM "SOLIDARITATE").

2. Părţile au stabilit: litigiile colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie, indiferent de forma de proprietate, se soluţionează în conformitate cu prevederile Legii pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă nr.1298-XII din 24 februarie 1993 şi altor acte normative.

3. Părţile recunosc: litigiile colective de muncă apărute la nivel de ramură şi teritoriu pot fi soluţionate în corespundere cu prevederile contractelor colective, încheiate la nivel de ramură şi teritoriu, conform articolului 8, alineatele (3) şi (4) din Legea privind contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993.

4. Părţile au stabilit: se consideră litigii colective de muncă apărute la nivel naţional (republican) litigiile ce ţin de interesele profesionale cu caracter economic şi social dintre Sindicate, Guvern şi Patronat.

5. Părţile stabilesc următorul mecanism de soluţionare a litigiilor colective de muncă şi de declarare a grevelor naţionale:

5.1. Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova "SOLIDARITATE", ca organe ce reprezintă interesele salariaţilor, înaintează în scris Guvernului ori Patronatului (sau concomitent ambelor Părţi) revendicările argumentate ce ţin de litigiu şi propunerile de soluţionare a lui.

5.2. Guvernul şi Patronatul sînt obligate să primească adresarea în scris ce conţine revendicările şi s-o înregistreze în modul stabilit.

5.3. Guvernul şi Patronatul sînt obligate să dea un răspuns în scris, după caz, CSRM sau CSLRM "SOLIDARITATE", în termen de 5 zile calendaristice din momentul înregistrării revendicărilor Sindicatelor respective, expunîndu-şi propria opinie asupra fiecărei revendicări în parte.

5.4. În cazul în care Guvernul ori Patronatul nu au răspuns la revendicările prezentate de Sindicatele respective sau nu s-a ajuns la un consens asupra răspunsului dat, litigiul colectiv de muncă se consideră declanşat.

5.5. Începutul şi derularea negocierilor între Părţile aflate în conflict asupra unui litigiu colectiv de muncă se consemnează într-un proces-verbal în modul stabilit.

5.6. Soluţionarea în continuare a litigiului colectiv de muncă se efectuează de către Comisia republicană pentru negocieri colective.

5.7. Comisia republicană pentru negocieri colective examinează, în termen de 5 zile, litigiul colectiv de muncă.

5.8. Decizia Comisiei republicane pentru negocieri colective se adoptă în urma negocierilor, conform Regulamentului acestei comisii, se consemnează într-un proces-verbal şi este obligatorie pentru Părţi.

5.9. Dacă Părţile nu ajung la o înţelegere, Consiliul CSRM sau Consiliul CSLRM "SOLIDARITATE" sînt în drept să declare grevă la nivel naţional, indicîndu-se durata ei.

5.10. Despre începutul grevei, ca suspendare a procesului de muncă în mod colectiv şi benevol, Părţile sînt informate în scris cu 5 zile înainte.

5.11. Greva poate fi declarată în conformitate cu art.45 din Constituţia Republicii Moldova doar în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale oamenilor muncii şi nu poate urmări scopuri politice.

Răspunderea pentru declanşarea unei greve declarate nelegitime o poartă organizatorii ei în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5.12. Participarea salariaţilor la grevă este benevolă, patronii nu le pot interzice participarea la această acţiune.

5.13. Salariaţii care participă la grevă nu trebuie să împiedice, prin acţiunile lor, executarea lucrărilor de către angajaţii care nu iau parte la ea; totodată, nu se consideră drept împiedicare a executării lucrărilor sistarea întregului proces de producţie ca rezultat al grevei.

5.14. Participarea la grevă sau organizarea ei, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare şi prezentului mod de soluţionare a litigiilor, nu constituie o încălcare a obligaţiunilor de muncă şi nu poate avea consecinţe negative pentru grevişti şi organizatorii ei.

5.15. În cazul în care, după declanşarea grevei, o nouă decizie a Sindicatului respectiv anulează hotărîrea sa anterioară privind desfăşurarea grevei, ea urmează să înceteze, indiferent de alte decizii ale organelor de conducere a sindicatelor de ramură sau teritoriale ori ale unui grup de organe sindicale (de diferite niveluri).

5.16. În urma adresării unei Părţi interesate, Curtea Supremă de Justiţie are dreptul să sisteze, pe un termen de pînă la 90 de zile, declanşarea sau continuarea grevei, dacă ea poate cauza prejudicii economiei naţionale ori intereselor general umane.

5.17. În scopul satisfacerii revendicărilor Sindicatelor, care au servit drept temei pentru declararea grevei, Părţile continuă negocierile; în cazul găsirii unei soluţii, greva încetează.

5.18. Greva este interzisă în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.

5.19. Declararea ori continuarea grevei în cazurile interzise atrage după sine responsabilitate conform legislaţiei Republicii Moldova.

6. În cazul nesoluţionării de către Părţi a litigiului colectiv de muncă, fiecare dintre Părţi are dreptul să se adreseze pentru soluţionarea lui în instanţele judiciare, în conformitate cu art.17 din Legea privind contractul colectiv de muncă.

Notă:

Prezentul mod de soluţionare a litigiilor nu se aplică în cazul organizării de către sindicate a acţiunilor de protest, conform prevederilor Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor nr.560-XIII din 21 iulie 1995.