Hotărâri
433/10.05.2000 Hotărîre cu privire la aprobarea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul 2000 între Guvernul Republicii Moldova, Patronat, reprezentat de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate, reprezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova
HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Contractului colectiv de muncă
(nivel naţional) pe anul 2000 între Guvernul Republicii
Moldova, Patronat, reprezentat de Confederaţia Naţională
a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicate,
reprezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor
din Republica Moldova
Nr.433 din 10.05.2000
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.57-58/519 din 18.05.2000
* * *
Abrogat: 12.03.2001
Hotărîrea Guvernului nr.198 din 12.03.2001
În scopul asigurării drepturilor social-economice şi de muncă ale
salariaţilor, realizării şi promovării dialogului social în domeniul
relaţiilor sociale şi de muncă, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Contractul colectiv de muncă (nivel naţional) pe anul
2000, încheiat între Guvernul Republicii Moldova, Patronat, reprezentat
de Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi
Sindicate, reprezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor din
Republica Moldova (se anexează).
Prevederile Contractului nominalizat constituie baza pentru
elaborarea, negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă la
nivel de ramură, teritoriu, unitate economică şi se consideră minime şi
obligatorii pentru toate unităţile economice şi salariaţii acestora,
indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică.
2. Conducătorii ministerelor şi departamentelor vor întreprinde
măsurile de rigoare întru realizarea prevederilor Contractului colectiv
de muncă (nivel naţional) pe anul 2000 şi vor prezenta Ministerului
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pînă la data de 10 a lunii ce
urmează după finele fiecărui semestru, informaţia despre mersul
realizării lor.
3. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei va generaliza
informaţia ministerelor şi departamentelor şi, pînă la data de 25 a
lunii ce urmează după finele fiecărui semestru, va informa Guvernul
Republicii Moldova şi Comisia republicană pentru negocieri colective
despre mersul realizării contractului sus-numit.
4. Controlul asupra îndeplinirii Contractului colectiv de muncă
(nivel naţional) pe anul 2000, examinarea şi soluţionarea divergenţelor
apărute pe durata de valabilitate a contractului nominalizat se pune în
sarcina Comisiei republicane pentru negocieri colective.
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ
Contrasemnată:
Ministrul muncii, protecţiei
sociale şi familiei Valerian Revenco
Chişinău, 10 mai 2000.
Nr. 433.
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr. 433 din 10 mai 2000
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ
(nivel naţional)
pe anul 2000
între Guvernul Republicii Moldova, Patronat, reprezentat de
Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova,
şi Sindicate, reprezentate de Federaţia Generală a
Sindicatelor din Republica Moldova
Guvernul Republicii Moldova, Patronatul, reprezentat de Confederaţia
Naţională a Patronatului din Republica Moldova, şi Sindicatele,
reprezentate de Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova,
denumite în continuare Părţi,
în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor coordonate privind
stabilizarea economiei, asigurarea garanţiilor social-economice minime,
protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale salariaţilor şi
patronilor,
au încheiat prezentul Contract colectiv de muncă (nivel naţional) pe
anul 2000, convenind asupra următoarelor:
ARTICOLUL 1
DISPOZIŢII GENERALE
1. Părţile recunosc şi acceptă pe deplin faptul că sînt egale şi
libere la negocierea Contractului colectiv de muncă (nivel naţional) şi
se obligă să respecte în totalitate prevederile acestuia. Părţile se
angajează să-şi îndeplinească cu stricteţe obligaţiunile asumate. În caz
de încălcare a prevederilor prezentului Contract, fiecare dintre Părţi
este în drept să ceară, în termen de 10 zile lucrătoare, convocarea
Comisiei republicane pentru negocieri colective în vederea prevenirii,
medierii sau soluţionării situaţiilor de conflict.
2. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă (nivel
naţional) cuprind drepturile şi obligaţiunile părţilor cu privire la
condiţiile generale de muncă.
3. Guvernul Republicii Moldova se obligă să întreprindă acţiuni
adecvate pentru asigurarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor
salariaţilor şi ale patronilor, garantate de Constituţia Republicii
Moldova, convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de
Parlamentul Republicii Moldova, şi de legislaţia în vigoare.
4. Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova se
obligă să apere şi să promoveze drepturile economice, juridice şi
sociale ale patronilor în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi
cu Sindicatele, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
5. Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova îşi asumă
obligaţiunea de a apăra şi promova drepturile şi interesele
profesionale, economice, sociale şi culturale ale membrilor de sindicat
în relaţiile cu Guvernul, alte organe de stat şi Patronatul, prevăzute
de legislaţia muncii şi contractele colective de muncă.
6. Prevederile prezentului Contract colectiv de muncă constituie
baza de negociere pentru încheierea contractelor colective de muncă la
nivelurile inferioare şi se consideră minime pentru toţi agenţii
economici şi salariaţii acestora, indiferent de tipul de proprietate şi
forma organizatorico-juridică, de provenienţa capitalului şi caracterul
activităţii.
În cazul în care contractele colective de muncă la un nivel superior
conţin clauze mai avantajoase, clauzele contractelor la un nivel
inferior se vor adapta celor de nivel superior.
7. Contractele colective de muncă la nivel de ramură, teritoriu şi
unitate economică nu pot conţine clauze care ar leza drepturile
salariaţilor, prevăzute de lege şi de Contractul colectiv de muncă
(nivel naţional).
8. Guvernul şi Patronii asigură Sindicatelor, în scopul realizării
sarcinilor statutare, dreptul de a acţiona pe teritoriul întreprinderii,
instituţiei şi organizaţiei, indiferent de tipul de proprietate şi forma
organizatorico-juridică, unde lucrează membrii acestora, în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
9. În scopul coordonării diferitelor aspecte ale politicii
social-economice şi menţinerii stabilităţii şi concilierii în perioada
promovării reformelor economice, Părţile au convenit să examineze şi să
soluţioneze pe parcursul anului 2000 probleme ce ţin de perfecţionarea
legislaţiei privind activitatea Sindicatelor şi a organizaţiilor
patronale, mecanismului tripartit de colaborare între Guvern, Patronat
şi Sindicate.
10. Pe durata de validitate a prezentului Contract, cu condiţia
realizării lui, Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova
se abţine de la declanşarea grevelor naţionale, iar Patronii - de la
concedierea în masă a salariaţilor (lockout).
11. O dată în semestru, în cadrul şedinţelor Comisiei republicane
pentru negocieri colective, Guvernul informează Părţile despre măsurile
întreprinse în vederea ajustării legislaţiei ţării la convenţiile
ratificate ale O.I.M.
ARTICOLUL 2
UNELE MĂSURI DE REDRESARE ŞI STABILIZARE A ECONOMIEI NAŢIONALE.
GARANTAREA ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE
12. Părţile se angajează să asigure, în limitele împuternicirilor ce
le revin, crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea
antreprenorială, înfăptuind următoarele:
12.1. Coordonarea acţiunilor întru elaborarea şi promovarea
măsurilor concrete privind menţinerea echilibrului microeconomic, în
scopul stabilizării economiei, stimulării investiţiilor naţionale şi
străine, accelerării reformelor economiei de piaţă.
12.2. Elaborarea şi examinarea proiectelor de acte legislative şi
normative ce ţin de promovarea reformei economice, luînd în considerare
interesele economice şi sociale ale salariaţilor şi patronilor.
12.3. Perfecţionarea conceptului de restructurare a economiei
naţionale în baza dezvoltării prioritare a ramurilor de producţie supuse
modernizării, demonopolizării şi atragerii de investiţii.
12.4. Menţinerea şi crearea în procesul de privatizare a
proprietăţii de stat a complexelor tehnologice eficiente.
12.5. Protejarea producătorilor autohtoni şi a pieţei interne în
comercializarea mărfurilor de consum prin combaterea concurenţei
neloiale, susţinerea din partea statului a direcţiilor prioritare de
importanţă strategică pentru economia naţională.
12.6. Stimularea competitivităţii produselor alimentare şi
mărfurilor de provenienţă autohtonă pe piaţa externă şi cea internă.
12.7. Perfectarea bazei normative necesare pentru stimularea şi
protejarea investiţiilor reciproce, evitarea dublei impuneri.
12.8. Susţinerea economică de către Guvern a agenţilor economici
care efectuează construcţia caselor de locuit, favorizarea investiţiilor
de stat şi celor nestatale destinate amenajării şi dezvoltării spaţiului
locativ.
13. Părţile se obligă să examineze posibilitatea acordării de
înlesniri agenţilor economici pentru crearea noilor locuri de muncă, să
monitorizeze situaţia de pe piaţa muncii.
14. Părţile vor conlucra în vederea realizării măsurilor necesare de
aplicare a mecanismelor creditar-financiare de susţinere a
întreprinderilor mici şi mijlocii, facilitării accesului acestora la
credite cu dobîndă preferenţială.
15. Guvernul îşi asumă responsabilitatea să asigure:
15.1. Realizarea Programului naţional (de stat) de susţinere a
micului business pentru anii 1999-2000 şi să susţină participarea
organizaţiilor patronale la procesul de implementare a programului
nominalizat.
15.2. Transparenţa programelor naţionale (de stat) şi să stimuleze
crearea şi dezvoltarea structurilor organizatorice, instituţionale şi
juridice de susţinere a sectorului de producţie, indiferent de tipul de
proprietate şi forma organizatorico-juridică.
16. Guvernul, cu consultarea organizaţiilor patronale
reprezentative, se angajează să traducă în viaţă Programul naţional de
pregătire a managerilor pe perioada de pînă în anul 2004, inclusiv
instruirea antreprenorilor tineri pentru întreprinderile mici şi
mijlocii.
ARTICOLUL 3
ÎNCHEIEREA, MODIFICAREA ŞI REZILIEREA
CONTRACTELOR INDIVIDUALE DE MUNCĂ
17. Pentru stabilirea concretă a drepturilor şi obligaţiunilor
salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual
de muncă.
18. Încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor individuale
de muncă se efectuează în conformitate cu legislaţia muncii în vigoare a
Republicii Moldova şi normele corespunzătoare ale dreptului
internaţional, prevăzute de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a
Muncii, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, ţinîndu-se cont de
calificarea şi competenţa profesională a persoanelor angajate.
Contractul individual de muncă se perfectează, de regulă, în scris.
19. Patronii, în limitele competenţei lor, pot stabili salariaţilor,
din mijloace proprii, facilităţi de muncă, sociale şi de trai,
suplimentar la cele prevăzute de legislaţia în vigoare.
20. Contractul individual de muncă nu poate să conţină clauze care
să contravină celor stabilite în contractele colective de muncă la nivel
de unitate economică şi legislaţia în vigoare.
21. Rezilierea contractului individual de muncă din iniţiativa
patronului, a membrilor de sindicat se efectuează în conformitate cu
prevederile legislaţiei în vigoare şi cu consultarea în scris a
organului sindical, indiferent de profesia şi funcţia salariatului, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
22. La încheierea, modificarea şi rezilierea contractelor
individuale de muncă se asigură egalitatea persoanelor, indiferent de
sex, rasă, naţionalitate, cetăţenie, convingeri politice sau religioase,
apartenenţă de partid sau sindicală, de alte circumstanţe, care nu ţin
de calităţile profesionale ale salariaţilor.
23. Nu se admite transferul salariatului la un alt loc de lucru fără
acordul acestuia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în
vigoare şi de condiţiile contractului individual de muncă. În cazurile
în care anumite necesităţi de producţie impun transferul salariatului la
un alt loc de lucru cu o retribuţie mai mică, acestuia i se va păstra
salariul mediu pe care îl primea în funcţia anterioară.
24. În termen de două luni de la data preavizului privind
concedierea din cauza reducerii statelor de personal sau în legătură cu
lichidarea întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, salariatului i se
oferă, în funcţie de posibilităţi, cel puţin o zi pe săptămînă, cu
menţinerea salariului (tarifar sau de funcţie), pentru căutarea unui alt
loc de lucru.
În acest termen (de două luni) nu se include timpul concediilor
anuale remunerate, conform graficului, precum şi al celor pentru studii.
25. Salariaţii, al căror contract individual de muncă a fost
reziliat din iniţiativa patronului în legătură cu lichidarea
întreprinderii, reducerea numărului sau a statelor de personal, au
dreptul la înlesnirile şi indemnizaţiile stabilite salariaţilor
disponibilizaţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În alte cazuri specificate în contractele colective de muncă la
nivel de ramură, teritoriu, unitate şi individuale pot fi plătite
compensaţii suplimentare, reieşind din posibilităţile financiare ale
agenţilor economici.
26. Contracte individuale de muncă pe o durată determinată se
încheie numai în cazurile în care relaţiile de muncă nu pot fi stabilite
pe o durată nedeterminată, ţinîndu-se cont de caracterul muncii viitoare
sau de condiţiile în care va fi executată această muncă sau de
interesele salariatului, în baza următoarelor temeiuri:
26.1. Îndeplinirea obligaţiunilor salariatului care lipseşte
temporar de la locul de muncă (în legătură cu frecventarea cursurilor de
perfecţionare, executarea unor funcţii elective, exercitarea
obligaţiunilor de stat sau obşteşti şi în cazul altor pricini
obiective), cînd salariatului i se păstrează locul de muncă (funcţia).
26.2. Îndeplinirea lucrărilor într-o anumită perioadă a sezonului şi
care nu depăşesc 6 luni.
26.3. Îndeplinirea unui volum concret de lucrări.
26.4. Participarea la lucrări publice remunerate, la propunerile
serviciului de utilizare a forţei de muncă.
26.5. La cererea salariatului, condiţionată de circumstanţe
personale, familiale etc.
26.6. În alte cazuri prevăzute de lege.
În cazul în care contractul individual de muncă se încheie pe o
perioadă determinată sau pe un termen de îndeplinire a unei anumite
lucrări, în el se indică temeiul şi durata valabilităţii lui.
27. La reducerea de personal, patronul, în scopul preîntîmpinării
disponibilizării în masă a angajaţilor:
27.1. Va rezilia contractele individuale de muncă încheiate cu
cumularzii şi lucrătorii temporari.
27.2. Va transfera lucrătorii din secţiile lichidate sau de la
locurile reduse la locurile de muncă vacante de natură similară celor
reduse.
27.3. Va stabili, cu consimţămîntul lucrătorilor, ziua de muncă
redusă.
28. Patronul este obligat să informeze, la angajarea lucrătorului,
despre existenţa Contractului colectiv de muncă, ca salariatul ulterior
să ia cunoştinţă de conţinutul lui.
29. La disponibilizarea angajaţilor din unităţile economice cu
autonomie financiară, în legătură cu reducerea numărului sau statelor de
personal, indemnizaţia de concediere poate fi majorată în baza
negocierilor la nivel de unitate economică.
ARTICOLUL 4
OBLIGAŢIILE DE BAZĂ ALE SALARIAŢILOR
30. Salariaţii tuturor întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma
organizatorico-juridică, îşi asumă următoarele obligaţii:
30.1. Să respecte cu stricteţe disciplina de muncă şi cea
tehnologică, să îndeplinească sarcinile de muncă (de serviciu) ce le
revin, conform legislaţiei în vigoare, prevederile contractelor
(individual şi colectiv) de muncă, ale statutului întreprinderii,
organizaţiei, instituţiei şi regulamentului de ordine interioară, precum
şi dispoziţiile patronului privind activitatea de muncă.
30.2. Să folosească în mod eficient orele de program, să sporească
productivitatea muncii, să lucreze conştiincios, să se abţină de la
acţiuni care creează altor salariaţi dificultăţi în executarea
îndatoririlor de serviciu.
30.3. Să îmbunătăţească calitatea muncii şi a producţiei fabricate
şi să nu admită rebut în lucru.
30.4. Să respecte prescripţiile vizînd protecţia muncii, tehnica
securităţii, normele sanitare de producţie, igiena muncii şi regulile de
protecţie antiincendiară, prevăzute de actele normative, să lucreze în
echipament de protecţie şi încălţăminte specială, să utilizeze
mijloacele de protecţie individuală, după caz.
30.5. Să întreprindă măsuri în vederea lichidării cauzelor şi
condiţiilor care împiedică derularea normală a procesului de producţie
(staţionare, avarie) şi să preîntîmpine imediat patronul despre cele
întîmplate.
30.6. Să respecte modul stabilit de păstrare a valorilor materiale
şi a documentelor.
30.7. Să păstreze şi să sporească averea întreprinderii,
instituţiei, organizaţiei, să folosească eficient utilajul,
instrumentele, echipamentul, să respecte tehnologia, să utilizeze
raţional şi eficient materia primă şi alte resurse materiale.
30.8. Să păstreze cu stricteţe secretele tehnologice şi comerciale,
prevăzute în legislaţia respectivă.
ARTICOLUL 5
SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ
31. Părţile au convenit să depună eforturi pentru a preveni apariţia
conflictelor colective de muncă la nivel de întreprindere, instituţie,
organizaţie, grup de întreprinderi, ramură, precum şi la nivel naţional.
32. În cazul apariţiei unor conflicte la nivel de întreprindere,
instituţie, organizaţie, acestea vor fi soluţionate în conformitate cu
Legea pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă, iar la nivel
naţional - conform modului prevăzut de prezentul Contract (anexă).
33. La nivel de ramură şi teritoriu (municipiu, judeţ) conflictele
colective de muncă vor fi soluţionate conform modului prevăzut în
contractele colective de muncă la nivel de ramură şi teritoriu, iar în
cazul lipsei lor - conform Legii pentru soluţionarea conflictelor
colective de muncă.
ARTICOLUL 6
UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ
34. Părţile au convenit că mijloacele necesare pentru instruirea
şomerilor, conform Programului de stat de utilizare a forţei de muncă în
anii 1998-2000, vor fi alocate din fondul de şomaj al Fondului Social al
Republicii Moldova.
În limitele competenţei lor, Părţile vor contribui la protecţia
socială a angajaţilor din întreprinderile mixte şi companiile
transnaţionale.
35. Părţile în limita competenţei lor:
35.1. Exercită controlul asupra utilizării forţei de muncă, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
35.2. Se obligă să ţină la control nivelul şomajului şi plasarea
şomerilor în cîmpul muncii, să întreprindă acţiuni care să împiedice
scăderea volumului de producţie şi reducerea locurilor de muncă, să
reexamineze măsurile de protecţie socială a şomerilor, să examineze şi
să soluţioneze situaţiile de conflict, rezultate în urma creşterii
şomajului.
36. Guvernul în comun cu Părţile:
36.1. Vor analiza îndeplinirea Programului de stat de utilizare a
forţei de muncă în anii 1998-2000.
36.2. Vor republica în semestrul I al anului 2000 Legea privind
utilizarea forţei de muncă cu modificările şi completările operate.
36.3. Vor întreprinde măsuri concrete în vederea diminuării
nivelului de şomaj.
36.4. Vor înainta propuneri de modificare a legislaţiei privind
utilizarea forţei de muncă întru îmbunătăţirea protecţiei sociale a
şomerilor.
37. Reorganizarea sau lichidarea întreprinderii, organizaţiei,
instituţiei şi a subdiviziunilor lor structurale, staţionarea totală sau
parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului
(antreprenorului), acţiuni ce conduc la reducerea în masă a locurilor de
muncă, sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă, se admit numai cu condiţia
avizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a
sindicatelor respective şi negocierii cu ele în vederea respectării
drepturilor şi intereselor salariaţilor, anunţîndu-se, în acelaşi
termen, şi organele administraţiei publice centrale şi locale.
Se consideră concediere în masă: pentru agenţii economici cu numărul
total de angajaţi: de la 20 pînă la 50 persoane - 30% lunar; de la 51
pînă la 100 - 20% lunar; de la 101 - 1000 - 10% lunar; peste 1000
angajaţi - 5% lunar.
38. În cazul disponibilizării salariaţilor, cărora pîna la vîrsta de
pensionare stabilită conform legislaţiei le-a rămas 2 ani, cu
consimţămîntul patronului şi salariaţilor, acestora li se plăteşte, în
funcţie de posibilităţi, din contul agenţilor economici, lunar, mijloace
în mărimea pensiei de bătrîneţe pînă la împlinirea vîrstei de pensionare
sau diferenţa dintre ajutorul de şomaj şi salariul mediu al salariatului
pînă la atingerea vîrstei de pensionare.
39. În contractele colective de muncă, la nivel de ramură, teritoriu
şi unitate economică, pe anul 2000 urmează să fie preconizate măsuri
concrete în vederea creării locurilor suplimentare de muncă pentru
tineret, tineri specialişti şi invalizi, ţinîndu-se cont de garanţiile
suplimentare, stabilite de legislaţia în vigoare.
40. Guvernul:
40.1. Va informa Părţile o dată în semestru despre situaţia pe piaţa
muncii.
40.2. Va întreprinde măsuri în vederea asigurării cu locuri de muncă
a absolvenţilor din instituţiile de învăţămînt, pentru instruirea cărora
au fost utilizate mijloacele bugetului de stat.
40.3. Va elabora şi adopta Programul de microcreditare, pe anii
2001-2004, a păturilor defavorizate, inclusuv a celor din rîndurile
şomerilor, pentru iniţierea unor activităţi antreprenoriale, cu
atragerea mijloacelor donatorilor străini.
ARTICOLUL 7
TIMPUL DE MUNCĂ ŞI DE ODIHNĂ
41. Durata normală a timpului de muncă al salariaţilor nu poate
depăşi 40 ore pe săptămînă şi 8 ore pe zi. În funcţie de condiţiile şi
specificul procesului de producţie, în contractele colective de muncă la
nivel de ramură şi unitate economică respectivă poate fi stabilită o
altă durată a zilei de muncă, ţinîndu-se evidenţa sumară a timpului de
lucru, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
42. Pe parcursul zilei de muncă salariaţilor li se oferă o pauză
pentru odihnă şi prînz cu o durată de cel puţin 30 minute.
Durata intervalului între schimburi pentru unul şi acelaşi angajat
nu poate fi mai mică decît durata dublă a timpului de lucru în schimbul
precedent (inclusiv durata prînzului).
43. Pentru salariaţi se stabileşte săptămîna de muncă de cinci sau
şase zile, acordîndu-li-se, respectiv, două zile sau o zi de odihnă.
Totodată, în decursul lunii li se va acorda cel puţin o zi de odihnă în
ziua de duminică.
44. Pentru unele activităţi, locuri de muncă şi categorii de
personal, prevăzute în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate
economică, se pot stabili programe de lucru parţiale, cu o durată a
timpului de cel puţin 2 ore pe zi. Remuneraţia salariaţilor care muncesc
în astfel de condiţii se efectuează proporţional timpului lucrat.
45. Durata concediului minim anual, garantat şi plătit, se
stabileşte de 24 zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de
muncă de şase zile). Durata concediilor suplimentare se stabileşte
conform actelor normative şi se suplimentează la durata minimă a
concediului anual.
46. Se permite acordarea concediului pentru primul an de muncă după
expirarea a şase luni de muncă neîntreruptă la unitatea economică
respectivă.
47. Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea
salariatului, cu condiţia ca una dintre părţi să nu fie mai mică de 12
zile lucrătoare.
48. La concediul anual, conform actelor normative în vigoare,
contractelor colective de muncă la nivel de unitate economică,
salariatului i se poate acorda un ajutor material din contul mijloacelor
unităţii economice.
49. În urma unor circumstanţe neprevăzute, salariatul are dreptul la
concediu fără plată, conform legislaţiei în vigoare şi prevederilor
contractului colectiv de muncă al unităţii economice respective.
50. Patronul este obligat să coordoneze cu sindicatul unităţii
economice aprobarea şi aplicarea unui grafic flexibil de concedii ale
salariaţilor.
51. Din motive familiale, la prezentarea actelor respective,
salariaţilor li se poate oferi un concediu suplimentar plătit, reieşind
din salariul tarifar (de funcţie) în următoarele cazuri:
- căsătoria salariatului - 3 zile;
- căsătoria copiilor salariatului - 1 zi;
- naşterea ori înfierea copilului - 1 zi;
- decesul părinţilor, soţului, soţiei, copiilor - 3 zile;
- decesul buneilor, fratelui, surorii - 1 zi;
- femeile care au copii în clasele I şi II - 1 zi la începutul
anului şcolar;
- încorporarea în armată a unui membru al familiei - 1 zi.
52. Este inadmisibilă neacordarea concediului salariaţilor pe
parcursul a doi ani consecutiv, neacordarea concediului anual
salariaţilor sub vîrsta de 18 ani, precum şi celor care lucrează în
condiţii nocive de muncă.
53. Guvernul va înainta Parlamentului propuneri privind modificarea
legislaţiei în vigoare în vederea transferării zilelor de odihnă pentru
zilele ulterioare, în cazul în care acestea coincid cu zilele de
sărbătoare, marcate în republică.
54. Se stabileşte că în vechimea de muncă care oferă dreptul la
concediu anual plătit se include timpul staţionării unităţii economice
(sau subdiviziunilor ei) din vina administraţiei.
55. Salariaţii pot presta pînă la 120 ore pe an peste orele de
program doar cu consimţămîntul lor. Timpul ce depăşeşte 120 ore/an peste
orele de program pentru o persoană necesită şi acordul sindicatelor din
unitate.
ARTICOLUL 8
ORGANIZAREA MUNCII ŞI SALARIZAREA
56. Salariul tarifar pentru categoria I de calificare al angajaţilor
din unităţile cu autonomie financiară, negociat de către Părţi, se
stabileşte în mărime de 115 lei şi se confirmă prin hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova.
În salariul tarifar pentru categoria I de calificare nu se includ
suplimentele şi sporurile de retribuţie, premiile şi alte plăţi de
stimulare.
57. Nivelul salariului tarifar stabilit pentru categoria I de
calificare este obligatoriu pentru toate întreprinderile, instituţiile
şi organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate şi forma
organizatorico-juridică, şi nu poate fi redus prin contractele colective
de muncă inferioare (la nivel de ramură, teritoriu, unitatea economică)
şi nici prin contractele individuale de muncă.
58. În baza salariului tarifar pentru categoria I de calificare al
angajaţilor din sectorul de producţie, Părţile (Patronatul şi organele
sindicale de ramură) vor negocia şi vor stabili în contractele colective
de muncă ramurale cuantumurile salariului tarifar pentru categoria I de
calificare în funcţie de posibilităţile financiare şi nivelul mediu de
salarizare atins în ramurile respective.
59. Părţile nu vor proceda la reducerea salariilor tarifare şi de
funcţie, prevăzute în contractele colective şi individuale de muncă,
pînă la împlinirea unui an de la data stabilirii lor.
60. Guvernul:
60.1. Va contribui la urgentarea adoptării de către Parlamentul
Republicii Moldova a proiectului Concepţiei reformării sistemului de
salarizare şi Legii salarizării (în redacţie nouă).
60.2. Va efectua indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei
conform legislaţiei în vigoare.
60.3. Va elabora în semestrul II al anului 2000 proiectul de lege
privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei (în redacţie nouă).
61. Guvernul în comun cu părţile:
61.1. Vor majora, cu începere de la 1 aprilie 2000, salariile
tarifare şi de funcţie ale angajaţilor din ramurile bugetare ale sferei
sociale cu pînă la 50 la sută, în funcţie de categoriile de personal.
61.2. Vor întreprinde în semestrul I al anului 2000 măsuri privind
restabilirea funcţiei economice a salariului minim şi vor înainta
propuneri privind stabilirea noului cuantum al salariului minim.
61.3. Vor stabili prioritatea plăţii salariului angajaţilor asupra
tuturor altor tipuri de plăţi.
62. Salariul lucrătorilor din sfera bugetară se stabileşte în baza
Reţelei tarifare unice de salarizare.
63. Dacă salariul tarifar al angajatului pentru luna curentă este,
din motive ce nu depind de el, mai mic decît salariul tarifar minim ce i
se cuvine potrivit profesiei, funcţiei şi calificării, patronul acoperă
diferenţa, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
64. Pe timp de noapte (de la ora 22.00 pînă la ora 06.00) durata
schimbului se reduce cu o oră. Această regulă nu se extinde asupra
salariaţilor pentru care a fost deja stabilită reducerea timpului de
lucru. Mărimea retribuţiei pentru munca în orele de noapte constituie
cel puţin 1,5 din salariul tarifar pe unitate de timp (salariul lunar)
stabilit angajatului.
În asociaţiile, întreprinderile şi organizaţiile din industrie,
construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, în ramurile prelucrătoare
ale complexului agroindustrial, schimbul premergător celui de noapte se
consideră schimb de seară. Salariaţilor care muncesc în acest schimb li
se plăteşte un supliment în mărime de cel puţin 20 la sută din salariul
tarifar (de funcţie) pentru fiecare oră de lucru.
65. Pentru munca în condiţii nefavorabile salariaţilor li se
plăteşte un supliment în mărime fixă, însă nu mai puţin de 50 la sută
din salariul minim, reieşind din timpul lucrat în aceste condiţii.
66. Munca în zilele de odihnă, precum şi în cele de sărbătoare, se
compensează, oferindu-i-se salariatului, în decurs de o lună, o altă zi
de odihnă, cu retribuţia în mărime de cel puţin un salariu mediu pe zi,
sau se remunerează, la dorinţa acestuia, în mărime dublă a salariului pe
unitate de timp, fără acordarea unei zile suplimentare de odihnă. Cu cel
puţin trei zile înainte, salariatul aduce la cunoştinţa administraţiei
ziua care urmează să şi-o recupereze.
67. Pentru primele două ore de muncă peste program se plăteşte 1,5
din salariul tarifar pe oră (lunar), iar pentru orele care urmează - în
mărime dublă.
68. Plăţile suplimentare pentru cumul de funcţii, extinderea zonelor
de deservire sau majorare a volumului lucrărilor executate se efectuează
fără restricţii (pentru o persoană), în limitele mijloacelor de
retribuire a muncii, economisite din salariile tarifare (de funcţie) ale
angajaţilor disponibilizaţi, conform legislaţiei în vigoare.
69. Angajatului i se păstrează salariul mediu în cazurile în care
întreprinderile sau subdiviziunile lor staţionează în urma abaterii
acestora de la prevederile legislaţiei cu privire la protecţia muncii,
ce nu a survenit din vina salariaţilor, precum şi în cazurile în care
salariatul refuză să-şi exercite obligaţiile din motive de încălcare a
normelor securităţii muncii, fapt ce-i periclitează viaţa şi sănătatea.
70. În contractele colective şi individuale de muncă poate fi
prevăzută înlocuirea parţială (dar nu mai mult de 50%) a salariului în
bani cu plata în natură echivalentă ca valoare, cu excepţia produselor
alcoolice şi narcotice.
71. Plata salariilor se efectuează periodic, însă nu mai rar de 2
ori pe lună.
72. Plata pentru concediu se efectuează conform legislaţiei în
vigoare.
73. Persoanelor oficiale, culpabile de neachitarea la timp a
salariilor şi care admit utilizarea mijloacelor financiare destinate
salarizării în alte scopuri, li se vor aplica sancţiuni în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
ARTICOLUL 9
ASISTENŢA SOCIALĂ, PROTECŢIA MUNCII ŞI OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
74. Părţile îşi asumă obligaţiunile:
74.1. Să asigure realizarea Programului de stat pentru sporirea
protecţiei muncii în economia naţională (1998-2001), precum şi celor la
nivel de ramură şi agenţi economici.
74.2. Să asigure aplicarea prevederilor convenţiilor O.I.M. (81)
privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ şi (129) privind
inspecţia muncii în agricultură în vederea perfecţionării sistemului de
dirijare şi coordonare a activităţii de protecţie a muncii.
75. Guvernul şi Patronii vor contribui, după caz, la menţinerea
activităţii obiectivelor de menire social-culturală, inclusiv
sanatoriilor-preventorii şi punctelor medicale ale unităţilor economice
respective.
76. Guvernul:
76.1. Va examina în semestrul I al anului 2000 posibilitatea
majorării mărimii indemnizaţiei lunare acordate pentru îngrijirea
copiilor.
76.2. Va elabora în semestrul I al anului 2000 proiectul Legii
privind indemnizaţiile pentru maternitate şi incapacitatea temporară de
muncă.
76.3. În scopul majorării pensiilor, va prevedea în Fondul Social pe
anul 2000 mijloace financiare suplimentare.
76.4. Va elabora proiectul actului normativ referitor la evidenţa
individuală în sistemul public al asigurărilor sociale.
76.5. Va asigura executarea legislaţiei privind înlesnirile sociale,
acordate populaţiei.
76.6. Va întreprinde măsuri pentru lichidarea datoriilor la plata
pensiilor pensionarilor şi altor categorii de populaţie şi întru
respectarea termenelor de plată a pensiilor şi altor plăţi sociale.
76.7. Va asigura realizarea prevederilor Legii privind minimul de
asistenţă medicală gratuită, garantat de stat, reieşind din mijloacele
financiare prevăzute în Legea bugetului pe anul 2000.
76.8. Va admite prestarea serviciilor contra plată numai în limita
prevăzută de legislaţia şi actele normative în vigoare.
77. Părţile se pronunţă împotriva cumulării funcţiei de inginer în
domeniul securităţii muncii cu alte funcţii.
78. Guvernul va garanta, din mijloacele bugetului consolidat,
finanţarea parţială a cheltuielilor pentru odihna estivală a copiilor în
perioada lunilor mai-august, inclusiv pentru consumul de energie
electrică, în baza unei hotărîri speciale.
79. Din mijloacele Fondului Social:
79.1. Guvernul va asigura plata integrală şi la timp a pensiilor şi
indemnizaţiilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
79.2. Patronii vor asigura plata indemnizaţiilor pentru incapacitate
temporară de muncă, în caz de sarcină şi lehuzie, din contul mijloacelor
Fondului de asigurări sociale a angajaţilor.
79.3. Casa Naţională de Asigurări Sociale, în comun cu Federaţia
Generală a Sindicatelor, vor asigura salariaţii cu tratamentul
balneosanatorial şi copiii lor - cu odihnă în instituţiile de
reconfortare pentru copii. Mijloacele preconizate pentru întreţinerea
şcolilor sportive pentru copii şi adolescenţi se transferă pe contul
Asociaţiei Sportive Benevole a Sindicatelor "Moldova".
80. Guvernul va încheia acorduri interstatale privind protecţia
socială a cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi temporar în muncă
peste hotare, cu statele care şi-au exprimat acordul de principiu în
acest domeniu.
81. Patronii garantează, prin încheierea contractelor colective de
muncă respective, realizarea măsurilor privind crearea condiţiilor
sănătoase şi inofensive de muncă prevăzute de Legea cu privire la
protecţia muncii. În acest scop:
81.1. Alocă anual, din mijloacele proprii, pentru măsurile vizînd
ameliorarea condiţiilor de muncă şi a securităţii muncii în unităţile
economice, resurse băneşti în mărime de cel puţin 2 la sută din sumele
cheltuite pentru remunerarea muncii angajaţilor.
81.2. Menţin serviciile de protecţie a muncii în unităţile
economice, iar, în lipsa acestora, creează serviciile respective.
81.3. La întreprinderile cu un număr de cel puţin 300 de salariaţi
finanţează activitatea punctului medical.
81.4. Efectuează din contul mijloacelor proprii:
examenele medicale prealabile ale angajaţilor în modul şi termenele
stabilite de organele supravegherii sanitare de stat; asigurarea
obligatorie a salariaţilor pentru cazuri de accidente şi îmbolnăviri
profesionale, precum şi asigurarea personală a salariaţilor care
lucrează în condiţii de risc sporit; instruirea, verificarea
cunoştinţelor şi perfecţionarea profesională în domeniul protecţiei
muncii a angajaţilor şi împuterniciţilor în protecţia muncii ai
sindicatelor.
81.5. Oferă salariaţilor înlesnirile şi compensaţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare.
81.6. Creează, pentru activitatea împuterniciţilor în protecţia
muncii ai sindicatelor, condiţii adecvate,punîndu-le la dispoziţie
actele normative şi informaţia necesară.
ARTICOLUL 10
MUNCA SALARIAŢILOR CU COPII ŞI A MINORILOR
82. Părţile garantează respectarea legislaţiei în vigoare şi
realizarea actelor normative vizînd măsurile suplimentare, orientate
spre îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale femeilor gravide şi celor ce
alăptează, precum şi a minorilor. Realizarea acestor măsuri urmează a fi
organizată la nivelul ministerelor, departamentelor şi organelor
sindicale de ramură respective.
83. Guvernul realizează planul de măsuri primordiale pentru
redresarea situaţiei femeii în societate.
84. Patronii stabilesc, la solicitarea salariaţilor care au copii
sub vîrsta de 14 ani sau copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, ziua sau
săptămîna de muncă incompletă ori asigurarea cu muncă la domiciliu.
85. Se interzice concedierea, din iniţiativa patronului, a femeilor
gravide şi a persoanelor care au copii în vîrstă de pînă la 3 ani sau
copii invalizi sub vîrsta de 16 ani, precum şi a persoanelor care educă
singuri copii pînă la 14 ani, cu excepţia cazurilor de lichidare a
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei sau de concediere cînd
termenul contractului individual de muncă nu a expirat, şi se admite
concedierea cu angajare obligatorie.
86. Salariatul care renunţă la concediul legal pentru îngrijirea
copilului de pînă la 1,5 ani beneficiază de reducerea duratei normale a
timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fără să fie afectate salariul de bază
şi vechimea în muncă.
ARTICOLUL 11
GARANTAREA ACTIVITĂŢII SINDICATELOR
87. Guvernul, organizaţiile patronale, organele administraţiei
publice centrale şi locale, conducătorii întreprinderilor, asociaţiilor,
instituţiilor şi altor oragnizaţii, indiferent de tipul de proprietate,
forma organizatorico-juridică şi apartenenţa departamentală, se
angajează să respecte cu stricteţe drepturile sindicatelor,
obligaţiunile asumate faţă de ele, drepturile lor patrimoniale,
prevăzute în statutele respective, legislaţia în vigoare şi normele de
drept internaţional.
88. Patronii:
88.1. Nu vor interzice vizitarea întreprinderilor, instituţiilor,
subdiviziunilor lor structurale de către reprezentanţii sindicatelor în
scopul realizării sarcinilor statutare şi apărării drepturilor lor
juridice.
88.2. Vor respecta cu stricteţe drepturile salariaţilor aleşi în
organele sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază, acordîndu-le,
pe parcursul săptămînii, pînă la 4 ore de lucru, pentru a-şi exercita
obligaţiile sindicale (atribuţiile juridice) şi păstrîndu-le salariul
mediu lunar. În acest scop în contractele colective de muncă la nivel de
ramură şi unitate economică poate fi prevăzută o durată mai mare de timp.
88.3. Nu sînt în drept să aplice salariaţilor aleşi în componenţa
organelor sindicale şi neeliberaţi din serviciul de bază sancţiuni
disciplinare fără acordul prealabil al organului în componenţa căruia au
fost aleşi, iar preşedinţilor şi membrilor comitetelor sindicale de
secţie - fără acordul prealabil al comitetului sindical al
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei respective, indiferent de
tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. Preşedinţii
comitetelor sindicale şi organizatorii sindicali nu pot fi sancţionaţi
disciplinar fără acordul prealabil al organului sindical superior.
88.4. Vor permite salariaţilor aleşi în organele sindicale
neeliberaţi din serviciul de bază să urmeze cursuri sindicale de scurtă
durată, să participe la congrese şi conferinţe convocate de Sindicate,
menţinîndu-le pe această perioadă salariul mediu lunar.
Numărul celor specificaţi la alineatul întîi al prezentului articol,
precum şi durata timpului, se stabilesc de comun acord, la nivel de
unitate economică.
88.5. Vor aloca sindicatelor din unităţile economice respective
mijloace în mărime de cel puţin 0,15% din fondul de remunerare a muncii,
în scopurile definite în contractele colective de muncă.
88.6. Nu au dreptul să se opună aderării salariaţilor în sindicate
pentru a-şi proteja interesele social-economice.
88.7. Vor accepta, la cererea organizaţiilor sindicale ale
unităţilor economice, încasarea cotizaţiilor de sindicat numai cu
acordul în scris al fiecărui membru de sindicat. Aceste încasări vor fi
transferate lunar pe conturile bancare ale sindicatelor corespunzătoare,
concomitent cu plata salariului.
89. Concedierea, din iniţiativa patronului, a persoanelor alese în
componenţa organelor sindicale şi neeliberate din activitatea de bază se
admite (respectîndu-se procedura generală de concediere) după
consultarea prealabilă a organului sindical, în componenţa căruia
acestea au fost alese.
Concedierea, din iniţiativa patronului, a organizatorilor sindicali
şi a organizatorilor grupelor sindicale se admite doar după consultarea
organului sindical superior.
90. La întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul
de proprietate şi forma organizatorico-juridică (cu excepţia
instituţiilor bugetare), cu un număr de membri de sindicat de cel puţin
400, salariul liderului de sindicat, eliberat din activitatea de bază a
acesteia, se plăteşte din contul mijloacelor financiare ale unităţii
economice. Mărimea acestui salariu reprezintă obiectul de negociere şi
se include în cheltuielile generale şi administrative. Persoana în cauză
beneficiază de aceleaşi garanţii de muncă şi sociale ca şi ceilalţi
salariaţi.
Alte condiţii mai avantajoase pot fi stabilite prin contractele
colective de muncă la nivel de unitate economică.
91. Liderilor sindicali, după expirarea împuternicirilor elective,
li se asigură locul precedent de lucru (funcţia), iar dacă acesta nu
este vacant - un alt loc de lucru (o altă funcţie) la aceeaşi sau, cu
acordul salariatului, la o altă întreprindere, instituţie, organizaţie,
indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică.
Dacă liderilor sindicali nu le poate fi asigurat locul de muncă
(funcţia) precedent, patronul (iar în cazul lichidării unităţii
economice - succesorul de drepturi) îşi asumă obligaţia să le menţină
salariul mediu lunar pentru perioada angajării în cîmpul muncii, însă nu
mai mult de 6 luni, iar în cazul reciclării - pînă la 1 an.
92. Pentru activitatea sindicatelor, unitatea economică va asigura
gratuit spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi acces la echipamentul
de birotică al unităţii (telefon, fax, copiator şi altele cu caracter
administrativ). Prin contractele colective de muncă se vor stabili
condiţiile de acces şi utilizare a acestora.
Baza materială cu destinaţie cultural-sportivă, care este
proprietate a unităţilor economice, va putea fi folosită fără plată,
pentru acţiuni organizate de sindicate şi patronate, în condiţiile
prevăzute de contractul colectiv de muncă.
93. Calitatea de membru al sindicatului nu afectează drepturile
social-economice şi de muncă şi libertăţile salariatului.
94. Se stabileşte că lucrătorii sindicali de la întreprinderi,
instituţii, organizaţii şi societăţi pe acţiuni sînt egali în drepturi
cu membrii colectivului de muncă respectiv.
95. În condiţiile noi, create după schimbarea tipului de proprietate
şi formei organizatorico-juridice a întreprinderilor, organizaţiile
sindicale îşi continuă activitatea în conformitate cu statutul lor.
-------------------------
Notă:
După adoptarea Legii sindicatelor şi Legii cu privire la patronat,
articolul în cauză va fi adus în concordanţă cu prevederile acestor acte
legislative.
ARTICOLUL 12
PARTICIPAREA PARTENERILOR SOCIALI ÎN PROCESUL LEGISLATIV
96. Părţile:
96.1. Recunosc necesitatea participării partenerilor sociali în
procesul legislativ al ţării în scopul realizării eficiente a sarcinilor
încredinţate, în corespundere cu Constituţia, legislaţia în vigoare şi
statutele respective.
96.2. Consideră necesară participarea reprezentanţilor Confederaţiei
Naţionale a Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din
Republica Moldova la elaborarea proiectelor de acte normative,
întocmirea avizelor de expertiză, reexaminarea, modificarea şi
completarea legislaţiei în vigoare.
96.3. Se obligă să ţină la control respectarea legislaţiei muncii în
unităţile economice, indiferent de tipurile de proprietate şi forma
organizatorico-juridică, în special la unităţile economice particulare
şi cele cu capital străin.
96.4. Asigură transparenţa la elaborarea, adoptarea şi aplicarea
actelor normative privind protecţia socială a angajaţilor prin
utilizarea tuturor mijloacelor de informare în masă.
97. Guvernul în comun cu Părţile:
97.1. Vor contribui la urgentarea adoptării de către Parlamentul
Republicii Moldova a următoarelor acte legislative:
Legea cu privire la minimul de existenţă;
Codul muncii.
97.2. Vor contribui la realizarea prevederilor Concepţiei pentru
dezvoltarea sistemului de dialog social.
97.3. Vor elabora proiectul Legii privind parteneriatul social.
97.4. Vor participa la elaborarea unui program de asistenţă
internaţională nerambursabilă şi la înfiinţarea unui organism de
gestionare a acestuia, avînd ca obiectiv crearea unui cadru legislativ
şi instituţional, în vederea realizării şi dezvoltării dialogului şi
parteneriatului social.
97.5. Vor întreprinde măsuri privind acordarea unui ajutor
metodologic şi tehnic Comisiei republicane pentru negocieri colective în
cadrul Programului TACIS.
97.6. Vor contribui la ratificarea Convenţiei O.I.M. nr.173 -
privind apărarea revendicărilor salariaţilor în caz de insolvabilitate a
antreprenorului.
97.7. Vor lua măsuri privind modificarea şi completarea legislaţiei
şi actelor normative în vigoare în scopul atragerii investiţiilor
interne, protecţiei pieţei interne şi combaterii protecţionismului şi
monopolismului.
98. Guvernul (ministerele şi departamentele) elaborează şi
examinează proiectele de legi, de alte acte normative ce vizează
drepturile de muncă, profesionale şi social-economice ale salariaţilor
şi ale altor categorii de populaţie, în special proiectul bugetului de
stat, ţinîndu-se cont de avizul prealabil al Confederaţiei Naţionale a
Patronatului şi Federaţiei Generale a Sindicatelor din Republica Moldova.
99. Guvernul asigură îndeplinirea Legii nr. 1453-XII din 25 mai 1993
cu privire la protecţia consumatorului, exercitînd, totodată, controlul
respectiv asupra producţiei importate.
ARTICOLUL 13
PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI JURIDICĂ
100. Părţile:
100.1. Vor prezenta Parlamentului Republicii Moldova propuneri
coordonate privind operarea modificărilor şi completărilor în actele
legislative.
100.2. Vor perfecţiona mecanismul de asigurare cu spaţiu locativ în
Republica Moldova.
100.3. Sînt obligate să includă în componenţa comisiilor pentru
privatizarea proprietăţii de stat reprezentanţi ai comitetului sindical
respectiv.
100.4. Vor contribui la exercitarea de către comisiile teritoriale
tripartite pentru negocieri şi dialog social a funcţiilor prevăzute în
regulamentul respectiv. Litigiile apărute în activitatea acestor comisii
vor fi soluţionate de Comisia republicană pentru negocieri colective.
101. Guvenul, de comun acord cu Părţile, va reglementa preţurile şi
tarifele la producţia (mărfurile, serviciile) supusă monopolului de stat
în domeniul energeticii, gazelor naturale, transportului feroviar şi
auto, gospodăriei comunale şi va elabora mecanismul de supraveghere a
nivelului maxim al preţurilor, asigurînd un raport echitabil între
preţuri, tarife şi salarii.
102. Tarifele la resursele energetice (energia electrică, termică,
gazele naturale), la serviciile de alimentare cu apă şi canalizare,
inclusiv normele de consum, precum şi alte servicii de menire comunală,
nu pot fi modificate de organele responsabile pînă la examinarea lor la
şedinţa Comisiei republicane pentru negocieri colective.
103. Guvernul asigură compensarea pierderilor băncilor comerciale în
legătură cu acordarea creditelor preferenţiale de lungă durată
categoriilor de persoane prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
construcţia sau procurarea locuinţelor.
104. La încheierea contractelor colective de muncă la nivel de
unitate economică va fi prevăzută cota de cel puţin 2% din fondul de
retribuire a muncii, pentru perfecţionarea şi reciclarea tuturor
categoriilor de salariaţi.
105. Guvernul va asigura învăţămîntul gratuit de stat, în
conformitate cu mijloacele financiare prevăzute în Legea bugetului pe
anul 2000, efectuînd concomitent defalcările respective.
106. Guvernul, în comun cu Părţile, vor asigura elaborarea şi
adoptarea Regulamentului privind protecţia socială a tineretului studios.
107. Patronatul, în scopul promovării dialogului social în judeţe,
contribuie la constituirea structurilor patronale din teritorii.
108. Administraţia publică locală, în scopul coordonării politicii
social-economice şi menţinerii stabilităţii şi concilierii în teritorii,
va contribui la desfăşurarea negocierilor colective la nivel de
teritoriu.
ARTICOLUL 14
DISPOZIŢII FINALE
109. Părţile se obligă să negocieze, cel puţin o dată în trimestru,
în cadrul întîlnirilor oficiale comune, problemele urgente.
110. În baza unei înţelegeri reciproce, oricare dintre Părţile
semnatare ale prezentului Contract, pe durata termenului lui de
validitate, sînt în drept să propună operarea modificărilor şi
completărilor în modul stabilit.
111. Controlul asupra realizării prezentului Contract colectiv de
muncă este pus în seama Comisiei republicane pentru negocieri colective.
Totalurile se fac la finele semestrului I şi la finele anului,
rezultatele fiind date publicităţii.
112. Pentru neexecutarea prevederilor prezentului Contract colectiv
de muncă, la propunerea Comisiei republicane pentru negocieri colective,
Părţile întreprind măsuri în conformitate cu legislaţia în vigoare.
113. Cu cel puţin trei luni înainte de expirarea termenului de
validitate a prezentului Contract colectiv de muncă, Părţile se obligă
să iniţieze negocieri în vederea prolongării lui sau încheierii unui nou
Contract.
114. Prezentul Contract colectiv de muncă intră în vigoare la data
publicării lui în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi este
valabil pe un an calendaristic. Dacă nici una dintre Părţi n-a iniţiat
negocieri în vederea prolongării lui în termenele stabilite sau în cazul
nesemnării unui nou contract, Contractul colectiv de muncă se consideră
în vigoare şi pe anul 2001.
Din partea Din partea Din partea
Guvernului: Patronatului: Sindicatelor:
Prim-ministru Preşedintele Confederaţiei Preşedintele Federaţiei
al Republicii Naţionale a Patronatului Generale a Sindicatelor
Moldova din Republica Moldova din Republica Moldova
Dumitru BRAGHIŞ Leonid CERESCU Ion GODONOGA
Anexă
la Contractul colectiv de muncă (ni-
ivel naţional) pe anul 2000 între
Guvernul Republicii Moldova, Patro-
nat, reprezentat de Confederaţia Na-
ţională a Patronatului din Republi-
ca Moldova, şi Sindicate, reprezen-
tate de Federaţia Generală a Sindi-
catelor din Republica Moldova
MODUL
de soluţionare a conflictelor colective de muncă
şi de desfăşurare a grevelor la nivel republican (naţional)
1. Conform articolului 1 alineatul (1) şi articolului 5 alineatul
(4) din Legea privind contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25
februarie 1993 (în redacţia Legii nr.636-XIII din 10 noiembrie 1995) şi
punctului 1 din Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.247 din 15
decembrie 1992 "Cu privire la asigurarea drepturilor sindicatelor în
sfera parteneriatului social", la încheierea Contractului colectiv de
muncă la nivel naţional, salariaţii (oamenii muncii) sînt reprezentaţi,
în relaţiile cu Guvernul şi Patronatul Republicii Moldova, de către
Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova (F.G.S.R.M.).
2. Părţile au stabilit: litigiile colective de muncă la nivel de
întreprindere, instituţie, indiferent de forma de proprietate, se
soluţionează în conformitate cu prevederile Legii pentru soluţionarea
conflictelor colective de muncă nr.1298-XII din 24 februarie 1993 şi
altor acte normative.
3. Părţile recunosc: litigiile colective de muncă apărute la nivel
de ramură şi teritoriu pot fi soluţionate în corespundere cu prevederile
contractelor colective, încheiate la nivel de ramură şi teritoriu,
conform articolului 8, alineatele (3) şi (4) din Legea privind
contractul colectiv de muncă nr.1303-XII din 25 februarie 1993.
4. Părţile au stabilit: se consideră litigii colective de muncă
apărute la nivel naţional (republican) litigiile ce ţin de interesele
profesionale cu caracter economic şi social dintre Sindicate, Guvern şi
Patronat.
5. Părţile stabilesc următorul mecanism de soluţionare a litigiilor
colective de muncă şi de declarare a grevelor naţionale:
5.1. Federaţia Generală a Sindicatelor din Republica Moldova, ca
organ ce reprezintă interesele salariaţilor, înaintează în scris
Guvernului ori Patronatului (sau concomitent ambelor Părţi)
revendicările argumentate ce ţin de litigiu şi propunerile de
soluţionare a lui.
5.2. Guvernul şi Patronatul sînt obligate să primească adresarea în
scris ce conţine revendicările şi s-o înregistreze în modul stabilit.
5.3. Guvernul şi Patronatul sînt obligate să dea un răspuns în scris
F.G.S.R.M., în termen de 5 zile calendaristice din momentul
înregistrării revendicărilor Sindicatelor, expunîndu-şi propria opinie
asupra fiecărei revendicări în parte.
5.4. În cazul în care Guvernul ori Patronatul nu au răspuns la
revendicările prezentate de Sindicate sau nu s-a ajuns la un consens
asupra răspunsului dat, litigiul colectiv de muncă se consideră
declanşat.
5.5. Începutul şi derularea negocierilor între Părţile aflate în
conflict asupra unui litigiu colectiv de muncă se consemnează într-un
proces-verbal în modul stabilit.
5.6. Soluţionarea în continuare a litigiului colectiv de muncă se
efectuează de către Comisia republicană pentru negocieri colective.
5.7. Comisia republicană pentru negocieri colective examinează, în
termen de 5 zile, litigiul colectiv de muncă.
5.8. Decizia Comisiei republicane pentru negocieri colective se
adoptă în urma negocierilor, conform Regulamentului acestei comisii, se
consemnează într-un proces-verbal şi este obligatorie pentru Părţi.
5.9. Dacă Părţile nu ajung la o înţelegere, Consiliul F.G.S.R.M.
este în drept să declare grevă la nivel naţional.
5.10. Decizia privind declararea grevei se adoptă la şedinţa
Consiliului F.G.S.R.M., indicîndu-se durata ei.
5.11. Despre începutul grevei, ca suspendare a procesului de muncă
în mod colectiv şi benevol, Părţile sînt informate în scris cu 5 zile
înainte.
5.12. Greva poate fi declarată în conformitate cu art.45 din
Constituţia Republicii Moldova doar în scopul apărării intereselor
profesionale cu caracter economic şi social ale oamenilor muncii şi nu
poate urmări scopuri politice.
Răspunderea pentru declanşarea unei greve declarate nelegitime o
poartă organizatorii ei în conformitate cu legislaţia în vigoare.
5.13. Participarea salariaţilor la grevă este benevolă, patronii nu
le pot interzice participarea la această acţiune.
5.14. Salariaţii care participă la grevă nu trebuie să împiedice,
prin acţiunile lor, executarea lucrărilor de către angajaţii care nu iau
parte la ea; totodată, nu se consideră drept împiedicare a executării
lucrărilor sistarea întregului proces de producţie ca rezultat al grevei.
5.15. Participarea la grevă sau organizarea ei, cu respectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare şi prezentului mod de soluţionare a
litigiilor, nu constituie o încălcare a obligaţiunilor de muncă şi nu
poate avea consecinţe negative pentru grevişti şi organizatorii ei.
5.16. În cazul în care, după declanşarea grevei, o nouă decizie a
Consiliului F.G.S.R.M. anulează hotărîrea sa anterioară privind
desfăşurarea grevei, ea urmează să înceteze, indiferent de alte decizii
ale organelor de conducere a sindicatelor de ramură sau teritoriale ori
ale unui grup de organe sindicale (de diferite niveluri).
5.17. În urma adresării unei Părţi interesate, Curtea Supremă de
Justiţie are dreptul să sisteze, pe un termen de pînă la 90 de zile,
declanşarea sau continuarea grevei, dacă ea poate cauza prejudicii
economiei naţionale ori intereselor general umane.
5.18. În scopul satisfacerii revendicărilor Sindicatelor, care au
servit drept temei pentru declararea grevei, Părţile continuă
negocierile; în cazul găsirii unei soluţii, greva încetează.
5.19. Greva este interzisă în cazurile prevăzute de legislaţia în
vigoare.
5.20. Declararea ori continuarea grevei atrage după sine
responsabilitate conform legislaţiei Republicii Moldova.
6. În cazul nesoluţionării de către Părţi a litigiului colectiv de
muncă, fiecare dintre Părţi are dreptul să se adreseze pentru
soluţionarea lui în instanţele judiciare, în conformitate cu art.17 din
Legea privind contractul colectiv de muncă.
-------------------------
Notă: Prezentul mod de soluţionare a litigiilor nu se aplică în
cazul organizării de către sindicate a acţiunilor de protest, conform
prevederilor Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea
întrunirilor nr.560-XIII din 21 iulie 1995.