Hotărâre nr. 212 din 20.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru

modificarea Legii taxei de stat nr. 213/2023 şi asupra

amendamentului la respectivul proiect de lege

nr. 212  din  20.03.2024

 (în vigoare 21.03.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.104-107 art. 265 din 21.03.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii taxei de stat nr.213/2023 şi asupra amendamentului la respectivul proiect de lege.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.212/2024

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii

taxei de stat nr.213/2023 şi asupra amendamentului

la respectivul proiect de lege

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii taxei de stat nr.213/2023 şi asupra amendamentului la respectivul proiect de lege, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.59 din 27 februarie 2024) de către doamna Olesea Stamate, deputat în Parlament, şi amendamentul nr.7 din 15 martie 2024 la respectivul proiect de lege, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Proiectul de lege prevede modificarea anexei nr.1 şi nr.2 din Legea taxei de stat nr.213/2023 în scopul eliminării deficientelor apărute odată cu implementarea legii respective în procesul verificării corectitudinii calculării şi plăţii taxei de stat/taxei de timbru de către persoanele fizice şi juridice în ale căror interese se efectuează acţiuni sau se eliberează documente.

Astfel, potrivit notei informative, prin proiectul de lege se urmăreşte:

1) exceptarea de la taxa de stat a cererilor de admitere a creanţelor depuse de creditorii a căror creanţă este întemeiată pe o hotărâre judecătorească sau pe hotărâri arbitrale irevocabile sau pe titluri executorii, inclusiv a cererilor de admitere a creanţelor depuse de creditori a căror creanţă este obiect de examinare în cadrul litigiului judiciar pendinte, depuse în cadrul proceselor de insolvabilitate;

2) în ce priveşte cererile de partaj, stabilirea cuantumului taxei de stat în funcţie de valoarea bunurilor pretinse;

3) eliminarea incertitudinilor privind cererile de chemare în judecată în acţiunile cu caracter nepatrimonial;

4) reglementarea expresă a scutirii de la plata taxei de stat în acţiunile de contencios administrativ;

5) scutirea de la taxa de stat pentru radierea din evidenţa la domiciliu, în vederea aducerii în conformitate cu prevederile art.3 lit.d) din Legea taxei de stat;

6) scutirea minorilor de plata taxei de stat şi taxei de timbru în toate cazurile de apărare a drepturilor lor;

7) scutirea executorilor judecătoreşti şi organelor fiscale de plata taxei de stat şi taxei de timbru indiferent de calitatea lor procesuală.

Guvernul susţine scopul iniţiativei legislative şi a amendamentului propus, însă, referitor la conţinutul propriu-zis al proiectului, ca urmare a sintetizării avizelor recepţionate, înaintează următoarele comentarii şi propuneri de îmbunătăţire.

La art.I.

În partea ce ţine de modificarea pct.1 subpct. 1.5 din anexa nr.1, se propune exceptarea de la plata taxei de stat a unor cereri de admitere a creanţelor în cadrul procedurilor de insolvabilitate, în nota informativă fiind indicat faptul că scopul urmărit este de a nu admite o dublă taxare.

Astfel, ţinând cont de specificul raporturilor juridice de insolvabilitate se va ţine cont de coerenţa proiectului legii pentru modificarea Legii taxei de stat nr.213/2023 cu scopul urmărit de Legea insolvabilităţii nr.149/2012 – instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului.

Amintim că procesul de insolvabilitate începe cu pronunţarea de către instanţa de insolvabilitate a unei hotărâri prin care se constată incapacitatea de plată a debitorului şi se sistează activitatea lui. Această stare de incapacitate de plată nu se modifică până la lichidarea întreprinderii şi radierea ei din registrul de stat al unităţilor de drept. Totodată, procesul de insolvabilitate este un proces continuu, a cărui eficacitate este determinată de o multitudine de acţiuni şi acte de procedură prescrise de Legea insolvabilităţii nr.149/2012, necesar a fi efectuate în termenele stabilite de legea nominalizată şi care urmează a fi supuse taxei de stat şi taxei de timbru. Ţinând cont de faptul că debitorul insolvabil este în incapacitate de plată, prin instituirea taxei de stat şi taxei de timbru, în sarcina debitorului insolvabil, face dificilă desfăşurarea procesului de insolvabilitate.

Prin comparaţie, se consideră relevant a specifica practica de reglementare în domeniu, stabilită în ţările Uniunii Europene, spre exemplu, România. Astfel, conform art.115 alin.(1) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru. În acest sens, considerăm necesar a remarca ideea cuprinsă în Avizul la proiectul legii taxei de stat şi asupra amendamentelor la proiectul legii taxei de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.516/2023, prin care se constată că "noţiunea de "taxă judiciară de timbru" din legislaţia României este echivalentă noţiunii de "taxă de stat" reglementată de legislaţia Republicii Moldova".

Observaţiile indicate sunt valabile şi pentru amendamentul nr.7 din 15 martie 2024 la proiectul de lege.

În sensul celor expuse, se propun următoarele modificări:

1) la anexa nr.1, pct.1 subpct. 1.5 va avea următorul cuprins:

2) la anexa nr.2, pct.1.1 se completează cu subpct. 1.1.14 şi 1.1.15 cu următorul cuprins:

Punctul 5 din proiect propune scutirea de la plata taxei de stat în acţiunile de contencios administrativ. Totodată, potrivit art.2 din Legea taxei de stat nr.213/2023, taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice şi juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum şi pentru fiecare contestaţie împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenţionale atât în primă instanţă, cât şi în căile de atac. Astfel, cu toate că se propune scutirea de la plata taxei de stat a acţiunilor formulate în ordinea contenciosului administrativ, acestea nu sunt susceptibile scutirii de taxa de timbru. În aceeaşi ordine de idei, în contextul amendamentului menţionat anterior şi, făcând trimitere la prevederile actuale ale pct.1 subp.1.1, subpct.1.1.11 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023, conform căruia se scutesc de taxa de stat reclamanţii în acţiunile de revendicare a indemnizaţiilor de asigurări sociale, se vor reţine următoarele aspecte:

În conformitate cu cadrul normativ în domeniul asigurărilor sociale (a se vedea art.33 din Legea nr.289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, art.40 alin.(2) din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii etc.) deciziile privind acordarea indemnizaţiilor de asigurări sociale se contestă conform procedurii contenciosului administrativ. Astfel, se recomandă reevaluarea aspectului supunerii acţiunilor de revendicare a indemnizaţiilor de asigurări sociale cu taxa de timbru, pornind de la statutul persoanei care revendică acest drept, or, prestaţiile de asigurări sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor ca urmare a vârstei, dizabilităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii, adopţiei, pierderii locului de muncă sau decesului. Prin urmare, se atestă o îngrijorare, dacă beneficiarii de prestaţii de asigurări sociale (categorie sensibilă), în lipsa unui venit cuvenit, nu vor face faţă cheltuielilor unui proces de judecată, din cauza lipsei mijloacelor financiare, în contextul obligaţiei de achitare a taxei de timbru, or, Legea taxei de stat nr.213/2023 stabileşte la art.2 alin.(2) că aceasta este nesusceptibilă de scutire, amânare sau eşalonare.

Adiţional la amendamentele propuse în proiect, se remarcă o inadvertenţă între prevederile art.2 din Legea taxei de stat nr.213/2023 şi art.94 alin.(1) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003. În conformitate cu art.2 alin.(2) din Legea nr.213/2023, suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie şi nici nu se compensează din contul părţii care a pierdut procesul. În aceeaşi ordine de idei, art.84 alin.(4) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003 dispune ca suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie şi nici nu se compensează din contul părţii care a pierdut procesul. Pe de altă parte, conform art.94 alin.(1) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile de judecată. Or, cheltuielile de judecată, în temeiul art.82 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003, se compun din taxa de stat, taxa de timbru şi cheltuielile de judecare a cauzei.

Prin urmare, la art.84 alin.(4) din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225/2003, în versiunea actuală – "Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eşalonare, cu excepţiile prevăzute de Legea taxei de stat nr.213/2023. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie şi nici nu se compensează din contul părţii care a pierdut procesul.", se consideră necesară excluderea propoziţiei: "Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie şi nici nu se compensează din contul părţii care a pierdut procesul." Subsidiar, modificarea propusă urmează a fi operată şi în cadrul art.2 alin.(2) din Legea taxei de stat nr.213/2023. Poziţia enunţată se susţine pornind de la egalitatea procedurală a părţilor garantate prin lege, astfel încât una din părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Drept urmare nu este justificată rezonabil limitarea dreptului de a solicita de către persoana care a avut câştig de cauză compensarea acestei taxe, ca urmare a atingerii rezultatului pozitiv şi posibilităţii de recuperare a cheltuielilor suportate.

Interdicţia de a se restitui taxa de timbru achitată şi interdicţia compensării taxei de timbru din contul părţii care a pierdut procesul, aduce atingere dreptului de proprietate, or, această măsură legală diminuează din patrimoniul persoanei care solicită intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ sau contestă decizia agentului constatator în cadrul unui proces contravenţional.

În aceeaşi ordine de idei, interdicţia instanţelor de judecată de a decide scutirea, amânarea sau eşalonarea taxei de timbru, restituirea sau compensarea acesteia, nu satisface interesul unei bune administrări a justiţiei şi accesului liber la justiţie.

Adiţional, se va asigura corectitudinea amplasării poziţiei respective şi a conţinutului acesteia la nr.1.1.11.

În continuare, cu referire la art.I pct.7 din proiect, se propune completarea amendamentului prin care se scutesc de taxa de stat şi taxa de timbru executorii judecătoreşti şi organele fiscale indiferent de calitatea lor procesuală, ţinând cont de următoarele.

Iniţial, remarcăm că, în conformitate cu pct.1.7 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023, sunt scutiţi de la plata taxei de stat şi taxei de timbru autorităţile publice, inclusiv cele locale, în orice alte litigii, inclusiv pentru cererile în contencios administrativ. În acest context, devine justă acordarea aceleiaşi scutiri şi altor organe profesionale (cum ar fi: Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova, Uniunea Administratorilor Autorizaţi etc.), autorităţi publice autonome ale statului (CNAM, CNAS, Consiliul Egalităţii etc.) în cazul în care acestea acţionează ca autoritate publică în raporturi administrative în interes public. Or, aceasta acţionează în regim de autoritate publică şi în mod expres are calitatea de autoritate publică în raporturile administrative şi i-a fost atribuită prin lege, în interes public, exercitarea unor competenţe de putere publică.

Aşa cum organele fiscale şi executorii judecătoreşti acţionează doar în vederea exercitării atribuţiilor stipulate prin lege, în acelaşi mod şi organele de autoadministrare a profesiilor conexe sectorului justiţiei, inclusiv alte instituţii publice, acţionează în vederea exercitării competenţelor atribuite prin lege şi urmăresc interes public sau scop de utilitate publică, motive din care se relevă necesitatea scutirii de la taxa de stat şi taxa de timbru a autorităţilor bugetare autonome/independente. Or, potrivit art.3 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, autoritatea bugetară independentă/autonomă este autoritatea publică care, conform actelor de constituire, se finanţează de la bugetul de stat şi nu se subordonează Guvernului.

Astfel, se propune modificarea pct.1.7 din anexa nr.2, având următorul cuprins: "Se scutesc de taxa de stat şi de taxa de timbru autorităţile administraţiei publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor finanţate de la bugetul de stat, autorităţile administraţiei publice locale, organele profesionale instituite prin lege, precum şi autorităţile bugetare independente/autonome".

În altă ordine de idei, potrivit pct.1.6 din anexa nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023, se scutesc de taxa de stat şi de taxa de timbru procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice care, conform legii, sunt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale altor persoane ori în apărarea intereselor statului sau ale societăţii şi să depună cereri de contestare a hotărârilor instanţelor de judecată.

Conform art.12 alin.(1) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi pct.2 din Statutul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.156/2002, Compania Naţională de Asigurări în Medicină este o organizaţie de stat autonomă, inclusiv cu autonomie financiară de nivel naţional, care dispune de personalitate juridică şi desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină gestionează mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care sunt parte a bugetului public naţional.

Astfel, pentru excluderea neconcordanţei dintre prevederile pct.1.12 şi 1.6, coroborate cu art.17 alin.(1)-(3) din Legea nr.98/2012 cu privire la administraţia publică centrală de specialitate, în partea ce ţine de scutirea de taxa de timbru a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, este necesar de a modifica alineatul introductiv din pct.1.12 al anexei nr.2 la Legea taxei de stat nr.213/2023, având următorul cuprins:

"1.12. Se scutesc de taxa de stat şi de taxa de timbru Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale (de ramură)".

La art.I pct.7 din proiect, cuvintele "organele fiscale" propunem să fie substituite cu cuvintele "organele cu atribuţii de administrare fiscală".

La art.II, referitor la stabilirea datei intrării în vigoare a actului normativ urmează a se ţine cont că, potrivit art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită pentru o altă dată, decât peste o lună de la data publicării, doar în cazul în care se urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hotărârilor Curţii Constituţionale, eliminarea unor lacune din legislaţie sau contradicţii între actele normative ori dacă există alte circumstanţe obiective. În acest context, este necesar ca în nota informativă să se justifice, prin argumente concludente, că prevederile actului normativ prezentat întrunesc condiţiile art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Având în vedere cele expuse, proiectul de lege şi amendamentul nr.7 din 15 martie 2024 la respectivul proiect se susţin, urmând a fi operate ajustările de rigoare prin prisma celor menţionate.