Hotărâre nr. 216 din 26.03.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de dezvoltare

locală "Satul European" pentru anii 2024 – 2028

nr. 216  din  26.03.2024

 (în vigoare 08.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.199-201 art. 407 din 08.05.2024

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de dezvoltare locală "Satul European" pentru anii 2024 – 2028 (se anexează).

2. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va monitoriza procesul de implementare a Programului menţionat şi va prezenta anual, până la data de 15 aprilie a anului următor celui de referinţă, Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale şi Guvernului raportul de progres.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.216/2024

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

"SATUL EUROPEAN" PENTRU ANII 2024 – 2028

I. INTRODUCERE

Programul naţional de dezvoltare locală "Satul European" pentru anii 2024-2028 (în continuare – Program) reprezintă viziunea şi priorităţile asumate de Guvern asupra măsurilor necesare pe termen scurt şi mediu în vederea accelerării procesului de îmbunătăţire a condiţiilor de trai prin modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi sociale a localităţilor Republicii Moldova, în conformitate cu obiectivele şi ţintele Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022 (în continuare – SND "Moldova Europeană 2030") şi ale Strategiei naţionale de dezvoltare regională 2022-2028, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.40/2022 (în continuare – SNDR 2022‑2028).

Necesitatea elaborării prezentului Program este prevăzută în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.887/2023, şi derivă din SNDR 2022-2028, elaborată în conformitate cu ciclul şi cu priorităţile politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, care, pentru perioada de referinţă, urmează să se bazeze pe noua abordare a politicii de coeziune "Calea spre excelenţă".

De asemenea, elaborarea prezentului Program se bazează pe prevederile titlului IV capitolul 20 "Dezvoltarea regională, cooperarea la nivel transfrontalier şi regional" al Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere), ratificat prin Legea nr.112/2014.

În etapa actuală a dezvoltării ţării, unul dintre obiectivele-cheie ale Guvernului este să sprijine autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – APL) în procesul de îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor. Această iniţiativă este strâns legată de aspiraţiile de integrare europeană ale ţării, care sunt clar stabilite în cadrul Acordului de Asociere şi sunt în deplină conformitate cu angajamentele asumate în calitate de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi cu prevederile din Agenda ONU de Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată la Summit-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 septembrie 2015.

În acest context, pentru perioada 2022-2028, abordarea strategică a SNDR 2022-2028 este fundamentată de noua paradigmă de dezvoltare regională a ţării, aprobată de Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale la data de 13 februarie 2020, care reflectă atât concluziile şi lecţiile învăţate pe parcursul ultimilor zece ani de implementare a politicii de dezvoltare regională, cât şi tendinţele europene de schimbare a paradigmei de abordare a dezvoltării regionale, vizând intensificarea eforturilor menite să asigure o dezvoltare echilibrată în regiuni şi integrând principiile de competitivitate teritorială.

Astfel, conform SND "Moldova Europeană 2030", SNDR 2022-2028 şi angajamentelor asumate în calitate de ţară‑candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană este esenţială recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea localităţilor din ţară, axată pe implementarea unor intervenţii sistematice menite să sprijine creşterea calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de locul de reşedinţă. În consecinţă, prezentul Program este o rampă financiară concretă şi detaliată pentru APL spre atingerea obiectivelor stabilite în cadrul SNDR 2022-2028, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii locale de bază.

Prezentul Program va contribui la implementarea obiectivelor SND "Moldova Europeană 2030" prin realizarea următoarelor obiective:

Obiectivul general 2. Îmbunătăţirea condiţiilor de trai (obiectivele specifice: 2.3. Asigurarea accesului universal la apeducte şi la sisteme de sanitaţie sigure; 2.4. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit);

Obiectivul general 3. Garantarea educaţiei corespunzătoare şi de calitate pentru toţi pe tot parcursul vieţii – prin asigurarea accesului la infrastructura educaţională de calitate, care, potrivit SND "Moldova Europeană 2030", va spori atractivitatea procesului educaţional, iar în cazul învăţământului profesional tehnic, va facilita integrarea în câmpul muncii a circa 70% din absolvenţi;

Obiectivul general 4. Ridicarea nivelului de cultură şi de dezvoltare personală (obiectivele specifice: 4.1. Extinderea accesului la oportunităţi şi activităţi culturale; 4.2. Punerea în valoare a patrimoniului, a tradiţiilor şi a diversităţii culturale; 4.3. Asigurarea oportunităţilor de dezvoltare personală şi cetăţenie activă);

Obiectivul general 10. Asigurarea unui mediu sănătos şi sigur (Obiectivul specific 10.1. Îmbunătăţirea calităţii apei, aerului şi a solurilor).

Ţinând cont de angajamentele Republicii Moldova în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (în continuare – ODD), precum şi în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.953/2022 cu privire la aprobarea cadrului naţional de monitorizare a implementării Agendei de dezvoltare durabilă 2030, prezentul Program va contribui la realizarea următoarelor ţinte naţionale de dezvoltare durabilă:

ODD 4. Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi (ţinta 4.a. Construirea şi modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ, astfel încât să corespundă necesităţilor copiilor, ale fetelor şi ale băieţilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi, şi oferirea unui mediu de învăţământ sigur, nonviolent şi incluziv pentru toţi);

ODD 6. Asigurarea disponibilităţii şi a managementului durabil al apei şi al sanitaţiei pentru toţi (ţintele: 6.1. Până în 2030, realizarea accesului universal şi echitabil la apă potabilă sigură şi la preţuri accesibile pentru cel puţin 95% din populaţie; 6.2. Până în 2030, realizarea accesului universal la condiţii sanitare adecvate şi echitabile pentru cel puţin 65 % din populaţie, acordând o atenţie specială nevoilor femeilor şi fetelor şi persoanelor în situaţii vulnerabile; 6.3. Până în 2030, îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea deversării deşeurilor şi minimizarea eliminărilor produselor chimice şi a materialelor periculoase, reducerea proporţiei apelor uzate netratate şi sporirea substanţială a gradului de reciclare şi de reutilizare sigură; 6.5. Până în 2030, implementarea managementului integrat al resurselor de apă la toate nivelurile; 6.a. Până în 2030, consolidarea capacităţilor ţării cu ajutorul cooperării internaţionale şi a suportului extern pentru implementarea activităţilor şi programelor legate de apă şi de sanitaţie, inclusiv captarea apei, desalinizarea, eficienţa apei, tratarea apelor uzate, utilizarea tehnologiilor de reciclare şi de reutilizare; 6.b. Planificarea şi programarea în mod coerent şi etapizat a dezvoltării unei infrastructuri de alimentare cu apă şi cu sanitaţie îmbunătăţite pentru toate comunităţile, pe baza unor criterii de selectare bine definite şi transparente, incluzând implicarea comunităţilor beneficiare);

ODD 7. Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern (ţintele: 7.2. Până în 2030, asigurarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de cel puţin 15% în consumul final brut de energie electrică; 7.3. Obţinerea, în perioada 2024-2030, a noilor economii anuale de energie în mărime de 0,8% din valoarea medie a consumului final de energie între 1 ianuarie 2019 şi 1 ianuarie 2022);

ODD 8. Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, precum şi a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi (ţinta 8.9. Până în 2030, elaborarea şi implementarea politicilor pentru promovarea turismului durabil, care facilitează crearea de parteneriate publice private, dezvoltă capacităţile instituţionale ale APL în domeniu, respectiv care creează locuri de muncă şi promovează cultura şi produsele locale);

ODD 9. Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei (ţintele: 9.1. Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile şi puternice în regiunile ţării pentru a susţine dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării populaţiei, cu accent pe accesul larg şi echitabil pentru toţi; 9.a. Dezvoltarea infrastructurii durabile şi rezistente prin asimilarea sprijinului financiar oferit de către partenerii de dezvoltare);

ODD 11. Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile (ţintele: 11.3. Susţinerea dezvoltării durabile a regiunilor, asigurarea unui sistem urban policentric şi asigurarea localităţilor cu documentaţie de urbanism; 11.4. Consolidarea şi susţinerea financiară a eforturilor de conservare şi de salvgardare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova; 11.7. Până în 2030, asigurarea accesului universal la spaţii verzi şi publice sigure, incluzive şi accesibile, în special pentru femei şi copii, pentru persoane în etate şi pentru persoanele cu dizabilităţi; 11.a. Susţinerea conexiunilor pozitive economice, sociale şi de mediu între zonele urbane, periurbane şi rurale prin consolidarea planificării naţionale şi regionale pentru dezvoltare).

În contextul ODD 2030, adoptate de către Republica Moldova în calitate de membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, prezentul Program va contribui la realizarea următoarelor obiective:

ODD 1. Fără sărăcie (ţinta 1.4. Până în 2030, asigurarea faptului că toţi bărbaţii şi toate femeile, în special persoanele sărace şi vulnerabile, au drepturi egale la resursele economice, precum şi dreptul la acces la serviciile de bază, dreptul la proprietate şi la control asupra terenurilor şi a altor forme de proprietate, la moştenire, la resurse naturale, la tehnologii noi potrivite şi la servicii financiare, inclusiv la servicii de microfinanţare);

ODD 4. Educaţie de calitate (ţinta 4.5. Până în 2030, eliminarea disparităţilor între sexe în procesul educaţiei şi asigurarea accesului egal la toate nivelurile de învăţământ şi de formare profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, a populaţiilor indigene şi a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile);

ODD 6. Apă curată şi sanitaţie (ţintele: 6.1. Până în 2030, realizarea accesului universal şi echitabil la apă potabilă sigură şi la preţuri accesibile pentru toţi; 6.3. Până în 2030, îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea depozitării deşeurilor şi reducerea la minimum a produselor chimice şi a materialelor periculoase, înjumătăţind proporţia apelor uzate netratate şi sporind substanţial reciclarea şi reutilizarea sigură la nivel global; 6.4. Până în 2030, creşterea substanţială a eficienţei de utilizare a apei în toate sectoarele şi asigurarea unui proces durabil de captare şi de furnizare a apei potabile, pentru a face faţă deficitul de apă şi pentru a reduce substanţial numărul de persoane care suferă de insuficienţă de apă; 6.5. Până în 2030, implementarea managementului integrat al resurselor de apă la toate nivelurile, inclusiv, dacă este cazul, prin cooperarea transfrontalieră; 6.6. Până în 2030, protejarea şi restabilirea ecosistemelor legate de apă, inclusiv a munţilor, a pădurilor, a zonelor umede, a râurilor, a rezervoarelor acvifere şi a lacurilor);

ODD 7. Energie curată şi la preţuri accesibile (ţintele: 7.1. Până în 2030, asigurarea accesului universal la servicii energetice accesibile, sigure şi moderne; 7.2. Până în 2030, asigurarea unei ponderi a energiei din surse regenerabile de 30% în consumul final brut de energie electrică).

De asemenea, obiectivele prezentului Program sunt orientate spre realizarea obiectivelor politicii de coeziune a Uniunii Europene, luând în considerare aspiraţiile de aderare la comunitatea europeană şi statutul de ţară‑candidat. Prin urmare, acţiunile întreprinse vor contribui ca Republica Moldova să fie: (i) mai competitivă şi mai inteligentă; (ii) mai verde şi mai rezilientă la schimbările climatice; (iii) mai conectată şi cu o mobilitate inteligentă; (iv) mai socială şi favorabilă incluziunii; şi (v) mai pregătită cu politici care ar aduce cadrul decizional mai aproape de cetăţeni, pentru integrarea tuturor tipurilor de iniţiative locale.

Pornind de la faptul că Fondul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală (în continuare – FNDRL) reprezintă unica sursă de finanţare pentru mai multe documente de politici legate de sectoarele educaţie, energie şi resurse regenerabile, acces la servicii publice de calitate etc., a fost realizată o analiză a posibilităţilor de îmbinare a eforturilor în vederea implementării documentelor de politici aprobate la nivel naţional. Prin urmare, au fost examinate şi identificate următoarele priorităţi de îmbinare a eforturilor:

1) Hotărârea Guvernului nr.126/2023 cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023‑2030

Prezentul Program reprezintă documentul de politici care va susţine eforturile de reformă a administraţiei publice locale. Acesta prevede necesitatea dezvoltării mecanismelor de suport şi de motivare financiară a localităţilor angajate în procesul de amalgamare benevolă, pentru dezvoltarea infrastructurii aferente serviciilor publice prestate şi pentru creşterea nivelului de trai în localităţile amalgamate;

2) Hotărârea Guvernului nr.352/2023 cu privire la aprobarea Programului de implementare, pentru anii 2023-2026, a Strategiei de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030

Prezentul Program va contribui considerabil la realizarea Obiectivului general 5, orientat spre îmbunătăţirea capacităţilor administraţiei publice locale de a furniza, într-un mod echitabil, servicii publice adecvate şi accesibile populaţiei;

3) Hotărârea Guvernului nr.56/2023 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2023-2030

Prezentul Program va contribui la creşterea eforturilor de implementare a Obiectivului general 3. "Susţinerea dezvoltării socioeconomice rurale durabile". Astfel, pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi sinergizată a localităţilor rurale, având scopuri similare, intervenţiile prin intermediul proiectelor investiţionale au fost orientate în aşa fel încât din FNDRL să se asigure finanţarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor publice şi de creştere a calităţii vieţii, iar din sursele alocate ale Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural să fie realizate proiecte de dezvoltare economică a localităţilor;

4) Hotărârea Guvernului nr.114/2023 cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare "Educaţia 2030" şi a Programului de implementare a acesteia pentru anii 2023-2025

Prin intervenţiile investiţionale planificate, prezentul Program va contribui esenţial la consolidarea eforturilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării privind crearea unor condiţii moderne şi atractive pentru desfăşurarea proceselor educaţionale. În acest mod se urmăreşte implementarea Obiectivului general 9. "Creşterea performanţelor sectorului Educaţie prin eficientizarea reţelei, prin modernizarea infrastructurii şi prin consolidarea capacităţii manageriale şi a culturii calităţii la toate nivelurile sistemului educaţional";

5) Hotărârea Guvernului nr.102/2013 cu privire la Strategia energetică a Republicii Moldova până în anul 2030

Prezentul Program susţine eforturile guvernamentale în facilitarea accesului instituţiilor publice şi APL la resursele financiare necesare pentru creşterea gradului de iluminare publică, pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice şi pentru creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă, astfel asigurând suportul necesar pentru realizarea, în perioada anilor 2021-2030, a următoarelor obiective specifice: 1) asigurarea creşterii utilizării surselor regenerabile de energie. Scenarii privind disponibilitatea pe termen lung a tehnologiei de captare şi stocare a carbonului; şi 2) îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Elaborarea prezentului Program s-a bazat pe prevederile cadrului normativ privind procesele de planificare, elaborare, aprobare, implementare, monitorizare şi de evaluare a documentelor de politici publice, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020, şi ţine de domeniul de activitate al Guvernului – dezvoltarea regională, stabilit prin Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern.

Prezentul Program include experienţa acumulată în procesul de organizare şi de desfăşurare a concursurilor de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.152/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor financiare ale Fondului naţional pentru dezvoltarea regională şi locală. Prin acest document se urmăreşte evaluarea situaţiei existente şi, după caz, revizuirea/identificarea noilor priorităţi de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală.

Implementarea prezentului Program se bazează pe ajustările legislative noi (Legea nr.27/2023 privind Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi locală, Legea nr.29/2022 pentru modificarea unor acte normative şi Hotărârea Guvernului nr.152/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor financiare ale Fondului Naţional de Dezvoltare Regională ţi Locală), care au consolidat cadrul instituţional şi cel de reglementare a mecanismelor de implementare a dezvoltării locale, inclusiv prin instituirea Fondului naţional pentru dezvoltare regională şi locală şi a Instituţiei Publice Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală.

Obiectivele setate ale prezentului Program vor fi realizate în baza mai multor activităţi simultane şi implementate de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi instituţiile sale subordonate. Mecanismul de realizare a obiectivelor se bazează pe apelurile de propuneri de proiecte, în temeiul cărora se vor selecta portofoliile de proiecte aprobate spre finanţare din sursele FNDRL şi ale partenerilor de dezvoltare, inclusiv prin cofinanţarea proiectelor de către APL, după caz. Din punct de vedere instituţional, actorul principal căruia îi sunt atribuite competenţe de desfăşurarea a apelurilor de propuneri de proiecte şi de asigurare a implementării proiectelor selectate este Instituţia Publică Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală, fiind entitate responsabilă de controlul calităţii proiectelor implementate şi de asigurarea aprobării pentru debursare a resurselor financiare alocate.

Prezentul Program a fost elaborat de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, cu asistenţa metodologică şi financiară a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în baza un proces exhaustiv de informare, consultare şi implicare a altor instituţii relevante la nivel naţional şi local, inclusiv:

1) Comisia parlamentară "Administraţie publică şi dezvoltare regională";

2) Cancelaria de Stat;

3) Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală;

4) agenţiile de dezvoltare regională Nord, Centru, Sud, municipiul Chişinău şi UTA Găgăuzia;

5) Congresul Autorităţilor Locale din Moldova;

6) partenerii internaţionali de dezvoltare, activi în domeniul dezvoltării locale;

7) APL de ambele niveluri.

Orizontul de timp planificat pentru implementarea prezentului Program constituie perioada 2024‑2028.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

Secţiunea 1

Contextul general

Localităţile Republicii Moldova continuă să înregistreze întârzieri semnificative în ameliorarea condiţiilor de trai prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare de bază (apeducte şi canalizare, drumuri şi trotuare, iluminat public, managementul deşeurilor), a infrastructurii sociale (facilităţi sportive şi de recreere, aziluri de bătrâni, centre comunitare de protecţie a victimelor abuzurilor în familii), precum şi privind reabilitarea clădirilor publice pentru a creşte rezilienţa APL faţă de schimbările climatice şi faţă crizele energetice existente (cu măsuri de eficienţă energetică şi de acces la resurse de energie regenerabilă) şi a serviciilor publice conexe.

Responsabilitatea de bază pentru soluţionarea acestor deziderate aparţine APL de nivelul întâi (art. 4 alin.(1) din Legea 435/2006 privind descentralizarea administrativă). Totodată, deşi APL depun eforturi organizatorice şi financiare majore, acestea nu dispun de suficiente resurse administrative şi financiare pentru recuperarea accelerată a întârzierilor de dezvoltare în îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor.

De menţionat că posibilităţile bugetelor locale de a finanţa investiţii capitale s-au limitat în ultimii 5 ani la 480-530 de mil. lei anual (conform datelor Ministerului de Finanţe "Evoluţia bugetelor locale 2016-2022"), ceea ce constituie mai puţin de 10% din necesităţi. În prezent, până la 74% din veniturile APL constituie transferuri generale sau transferuri cu destinaţie specială, aceasta reprezentând a doua cea mai mare rată de dependenţă pe continentul european, după Kosovo.

Totodată, posibilităţile financiare limitate creează impedimente semnificative APL în atragerea finanţărilor din surse externe, care solicită asigurarea unor cofinanţări proporţionale granturilor acordate.

Obiectivul general 2 al SNDR 2022-2028 este destinat pentru sporirea coeziunii teritoriale, prevenirea excluziunii şi presupune amplificarea eforturilor conjugate ale autorităţilor publice de toate nivelurile şi orientarea acestora spre accelerarea creşterii accesului cetăţenilor, indiferent de zona de reşedinţă, la infrastructura de bază tehnico-edilitară şi socială, precum şi spre îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor din administrarea autorităţilor publice locale, în scopul reducerii costurilor energetice şi al sporirii rezilienţei climatice.

În acest context, SNDR 2022-2028 prevede intervenţii sistemice pentru asigurarea, până în anul 2028, a minimum 85% din populaţie cu servicii publice de apeduct, a minimum 75% – cu servicii publice de canalizare şi a minimum 60% – cu servicii centralizate de colectare a deşeurilor. Totodată, SNDR prevede intervenţii orientate spre creşterea competitivităţii economiilor locale prin îmbunătăţirea infrastructurii aferente activităţilor turistice şi a industriilor artizanale, în acest sens fiind prioritizate intervenţiile de amenajare a obiectivelor turistice şi antropice, crearea şi extinderea infrastructurii de agrement.

Cu toate acestea, ţinând cont de multiplele provocări cu care se confruntă APL, nu pot fi lăsate singure în faţa acestei sarcini dificile. În această privinţă, Guvernul are un rol major, fiind, în acelaşi timp, responsabil de identificarea şi de alocarea resurselor financiare suplimentare APL, inclusiv de atragerea finanţărilor suplimentare din partea partenerilor de dezvoltare.

Astfel, prezentul Program are menirea să asigure complementaritatea între intervenţiile politicii de dezvoltare la nivel naţional, regional şi local.

Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale sunt responsabile de asigurarea unui cadru de politici, legal şi de reglementare favorabil pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi sociale locale. De asemenea, conform prevederilor legale, Guvernul ar trebui să sprijine APL în ceea ce priveşte înfiinţarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice locale pentru dezvoltarea şi gestionarea infrastructurii locale, inclusiv controlul calităţii serviciilor prestate în baza unor indicatori de performanţă. Prin urmare, atât APL, cât şi autorităţile administraţiei publice centrale au o responsabilitate comună în faţa cetăţenilor – asigurarea unei infrastructuri locale accesibile şi de calitate.

Aşadar, este nevoie de un suport financiar adiţional din partea Guvernului pentru creşterea ritmului de dotare a unităţilor administrativ-teritoriale cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială.

Sprijinul acordat prin intermediul finanţării proiectelor de dezvoltare regională (care se conţin în documentul unic de program şi derivă din programele operaţionale regionale) continuă să genereze rezultate semnificative. Totuşi, până în anul 2022, această asistenţă financiară a fost orientată, în special, spre proiecte cu impact regional care nu presupun infrastructură economică, tehnico-edilitară şi socială de importanţă locală, iar tipurile proiectelor eligibile derivau doar din domeniile de intervenţie proprii politicii de dezvoltare regională care nu implică intervenţii locale şi opţiuni de dezvoltare a infrastructurii sociale (şcoli, grădiniţe, cămine culturale, infrastructură sportivă şi de agrement), cu impact major asupra dezvoltării localităţilor, în special asupra tinerei generaţii. Acest tip de intervenţii erau finanţate doar parţial prin programe de finanţare guvernamentale, regăsindu-se drept componente ale unor programe sectoriale în domeniul infrastructurii de apă şi sanitaţie (din Fondul ecologic naţional), elemente de infrastructură locală (prin măsurile de diversificare finanţate de Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural) sau intervenţii în domeniul eficienţei energetice (Fondul pentru eficienţă energetică). Aceste intervenţii nu aveau nicio abordare integrată sau complementară, nicio înţelegere clară asupra necesităţilor locale, a impactului scontat sau atins.

În aşa mod, prezentul Program asigură o abordare integrată a procesului de implementare a proiectelor investiţionale şi conectează proiectele de dezvoltare locală în realizarea proiectelor incluse în programele operaţionale regionale.

În acest sens, pentru a soluţiona provocările sectoriale descrise mai sus şi pentru a creşte gradul de reacţie al APL la necesităţile de dezvoltare ale localităţilor, Guvernul a iniţiat apelul de propuneri de proiecte, introducând abordarea managementului direct al proiectelor şi contribuind la consolidarea capacităţilor APL privind gestionarea fondurilor, inclusiv ca exerciţiu preparatoriu în contextul integrării europene.

Totodată, pornind de la rezultatele analizei portofoliului de proiecte, implementat prin intermediul celor cinci fonduri naţionale existente anterior (Fondul Ecologic Naţional, Fondul naţional pentru dezvoltare regională, Fondul rutier, Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, Fondul pentru eficienţă energetică), s-a constatat că tipologia proiectelor implementate este aproape similară, respectiv noul program guvernamental este orientat şi spre realizarea unei reorganizări a proceselor de implementare a proiectelor investiţionale, asigurând astfel realizarea următoarelor sarcini:

1) asigurarea unui management centralizat al proiectelor investiţionale şi a intervenţiilor de dezvoltare a teritoriului ţării;

2) crearea unui mecanism instituţional unic pentru alocarea resurselor financiare pentru proiectele din domenii similare;

3) evitarea dublării funcţiilor administraţiei publice centrale în procesul de gestionare a proiectelor investiţionale în domenii similare.

Un factor cauzal major care subminează dezvoltarea locală în Republica Moldova este gradul înalt de fragmentare a APL de nivelul întâi, în contextul în care peste 90% din unităţile administrativ-teritoriale au o populaţie sub 5 mii de locuitori, indicatori care nu permit furnizarea eficientă a serviciilor publice de bază¹. La fiecare 100 de mii de locuitori le revin 36,3 unităţi administrativ-teritoriale – o valoare mai mare decât în cele mai fragmentate ţări europene. Experienţa internaţională arată că unităţile cu mai puţin de 3-5 mii de locuitori nu pot îndeplini responsabilităţi publice semnificative. Astfel, numărul mic al populaţiei pentru fiecare unitate administrativ-teritorială limitează resursele financiare şi, în consecinţă, capacitatea instituţională şi administrativă a administraţiei publice locale de a-şi îndeplini responsabilităţile. Menţionăm că în Republica Moldova Legea nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială prevede un număr de minimum 1,5 mii de locuitori pentru existenţa unei unităţi administrativ‑teritoriale, pe când în realitate circa 318 dintre unităţile administrativ-teritoriale (35%) au mai puţin de 1 500 de locuitori.

__________________________

¹Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023 – 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023

Analiza cheltuielilor administraţiei publice locale în Republica Moldova arată că, în medie, între 40% şi 50% din bugetele locale sunt direcţionate domeniului educaţie (o funcţie delegată şi finanţată prin transferuri cu destinaţie specială). Cheltuielile generale de administraţie variază între 15% pentru oraşele-reşedinţă de raion şi 38% pentru unităţile administrativ-teritoriale cu mai puţin de 1,5 mii de locuitori. Există şi localităţi care alocă până la 85% din bugetele lor pentru administraţie. Serviciile comunitare şi de utilităţi publice, cea mai importantă categorie de servicii locale, reprezintă doar 6-8% din cheltuielile majorităţii autorităţilor locale. Doar oraşele-reşedinţă de raion alocă sume mai mari pentru bugetele destinate serviciilor comunitare şi de utilităţi publice, în medie 20%. În aceste oraşe cheltuielile administrative se situează în medie până la 15%. În localităţile cu mai puţin de 1 500 de locuitori, cheltuielile pentru serviciile de stat cu destinaţie generală reprezintă în medie 35% din totalul cheltuielilor, iar cele aferente serviciilor comunale – 11,7%.

În efortul de a aborda problemele legate de fragmentarea excesivă a administraţiei locale, a fost adoptată Legea nr.225/2023 privind amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale. Această lege urmăreşte să promoveze gradual consolidarea localităţilor învecinate prin intermediul unui mecanism ce include stimulente financiare şi asistenţă tehnică, având ca rezultat întărirea capacităţilor acestora atât financiare, cât şi administrative.

Cu toate că amalgamarea voluntară garantează rezultate sesizabile pe termen scurt şi mediu, modernizarea infrastructurii locale va rămâne limitată în cadrul actual al organizării administrative a ţării.

Având în vedere provocările existente, se impune o implicare mai mare din punct de vedere financiar şi organizatoric din partea autorităţilor administraţiei publice centrale pentru intensificarea eforturilor de îmbunătăţire şi de modernizare a infrastructurii locale.

Amânarea adoptării unor măsuri imediate ar putea avea consecinţe negative, perpetuând lipsa de resurse disponibile pentru autorităţi şi accentuând efectele negative ale crizei internaţionale asupra domeniilor economice şi sociale din Republica Moldova.

Totodată, analiza implementării proiectelor de dezvoltare locală a scos la iveală un şir de provocări sistemice, care urmează a fi abordate şi soluţionate în perspectivă atât prin modificarea cadrului regulator, cât şi prin dezvoltarea capacităţilor APL pentru asigurarea unui potenţial sporit de valorificare calitativă a posibilelor fonduri alocate de către Uniunea Europeană în perioada de preaderare. Cele mai problematice domenii şi grupuri afectate de persoane sunt următoarele:

1) iniţiativele (solicitările) investiţionale înaintate de către APL nu întotdeauna au reflectat priorităţile stringente de dezvoltare locală (şi consecutivitatea intervenţiilor), deseori fiind bazate pe priorităţile individuale ale conducerii acestora, fapt care, ulterior, a creat mai multe probleme de ordin administrativ în procesul de recepţie şi de dare în exploatare. În contextul unor astfel de incertitudini, există un mare număr de persoane care consideră că priorităţile setate la nivel local nu sunt identificate obiectiv şi transparent. Prin urmare, este imperios ca la identificarea proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul apelurilor de propuneri de proiecte să fie desfăşurate consultări publice cu populaţia, în special cu gospodăriile vulnerabile din localităţi (persoane în etate, familii care au în componenţa acestora persoane cu dizabilităţi, femeile, grupuri şi minorităţi etnice etc.);

2) calitatea documentaţiei tehnice aferente proiectelor investiţionale este încă relativ joasă, fiind afectată de mai mulţi factori, inclusiv de deficitul de specialişti atestaţi şi de superficialitatea elaborării documentaţiei tehnice din cauza timpului restrâns alocat. Astfel, spre exemplu, 57% din toate proiectele aprobate în cadrul concursului "Satul European" au avut probleme privind elaborarea documentaţiei de proiect. De cele mai multe ori, documentaţia tehnică era incompletă (lipseau anumite capitole) sau era elaborată cu erori, fapt ce a impus corectări ulterioare, determinând majorarea cheltuielilor necesare şi extinderea termenelor de implementare a proiectelor. Acest tip de impedimente tergiversează termenele de implementare ale proiectelor, influenţând durabilitatea şi calitatea serviciilor prestate populaţiei. Grupurile afectate de aceste probleme sunt personalul cu responsabilităţi tehnice din cadrul APL, reprezentanţii Oficiului Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală care asigură monitorizarea executării lucrărilor şi populaţia localităţilor afectate de procesele lucrărilor de construcţie (acces la infrastructura socială, risc de traumatisme, alte forme de incomodităţi generate de lucrările de construcţie);

3) capacităţile APL privind implementarea proiectelor investiţionale sunt încă relativ scăzute, ceea ce a afectat atât calendarul, cât şi calitatea implementării. Astfel, de exemplu, au fost atestate 83 de proceduri contestate care au determinat inclusiv anularea sau repetarea proceselor de achiziţii. Totodată, în acest context, trebuie să recunoaştem faptul că circa 60% din toate autorităţile publice beneficiare nu au avut anterior experienţe privind implementarea proiectelor investiţionale mai mari, fiind antrenaţi doar în achiziţii de servicii şi de bunuri prin proceduri de negociere directă sau de solicitare a ofertelor de preţ. Capacitatea redusă de realizare a procedurilor de achiziţie tergiversează perioada, şi aşa limitată, de implementare a proiectelor, fiind astfel afectate interesele populaţiei care necesită acces la servicii publice de calitate şi creşterea nivelului de trai al populaţiei;

4) în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare locală au apărut probleme de concordanţă între acest proces şi legislaţia referitoare la finanţele publice locale şi responsabilitatea bugetar-fiscală. Acest lucru se datorează faptului că ciclul de implementare a proiectelor este, adesea, pe mai mulţi ani bugetari, trecând de la un an la altul (de exemplu, de la 2022 la 2023), cu alocări financiare provenite din bugete anuale diferite. Această situaţie nu este în deplină conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, care asigură angajamente bugetar-fiscale doar pentru perioada anului bugetar. Totodată, conform art.66 alin.(3) din Legea finanţelor publice locale nr.397/2003, este permisă asumarea angajamentelor multianuale pentru o perioadă de până la trei ani bugetari pentru obiectele de investiţii capitale, în limitele cheltuielilor prevăzute în acest scop pentru anii respectivi. În consecinţă, în cazul intervenţiilor considerate investiţii capitale, sunt necesare proceduri de aprobare anuale de către consiliile locale pentru planurile de finanţare şi generare de noi conturi IBAN, aspect care, adesea, generează confuzii majorităţii APL. Pentru proiectele care nu se încadrează în categoria investiţiilor capitale (măsurile M-1.3, M-2.1, M-2.3, M‑2.4), contractele pentru lucrări, servicii şi furnizare de bunuri sunt înregistrate de către trezoreriile teritoriale până la finalul anului în curs. Acest lucru implică noi proceduri de achiziţii publice pentru sumele necheltuite în anul respectiv, afectând astfel coerenţa şi calitatea livrabilelor generate, precum şi fragmentarea acestora, fapt interzis de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. În cazul unor astfel de probleme, grupurile afectate sunt reprezentanţii APL care nu îşi pot exercita obligaţiile contractuale şi angajamentele faţă de instituţiile finanţatoare.

Cu toate acestea, implementarea proiectelor investiţionale a reprezentat un cadru esenţial pentru identificarea provocărilor existente în dezvoltarea capacităţilor de implementare a proiectelor locale. Experienţa acumulată a contribuit la identificarea propunerilor de optimizare a proceselor, furnizând informaţie valoroasă pentru a solicita ajustări şi modificări structurale în viitoarele procese de finanţare a proiectelor locale din bugetul de stat, inclusiv:

1) acceptarea pentru finanţare a proiectelor concepute conform unor intervenţii planificate (de exemplu, se începe cu intervenţii în reţele şi utilităţi publice, iar apoi urmează reconstrucţii/reparaţii ale edificiilor publice), astfel ca noul proiect să asigure dezvoltarea unor investiţii anterioare;

2) consultarea publică obligatorie cu comunitatea locală a iniţiativelor investiţionale înaintate pentru finanţare de către APL;

3) ajustarea ciclului de viaţă al proiectelor de dezvoltare locală la ciclul de bugetare anuală, astfel încât lansarea concursurilor, evaluarea, aprobarea finanţării, semnarea contractelor de finanţare şi lansarea achiziţiilor publice să fie organizate în anul precedent celui de implementare, iar implementarea propriu‑zisă, de la atribuirea şi semnarea contractelor de achiziţii publice şi până la finalizare, să fie desfăşurată în cadrul unui an bugetar. Executarea etapelor de planificare a proceselor de finanţare şi de gestionare a angajamentelor de către autorităţile/instituţiile bugetare urmează a fi efectuate exclusiv conform prevederilor art.66 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014;

4) extinderea termenului de pregătire de către APL a dosarelor pentru concurs (se consideră optim un termen de minimum 60 de zile), cu efectuarea obligatorie a expertizelor tehnice a clădirilor publice, pentru care se solicită intervenţiile de renovare, de construcţie, de reconstrucţie, de eficientizare energetică etc.;

5) în scopul evaluării corelării propunerilor de proiecte înaintate de către APL cu programele şi proiectele de dezvoltare la nivel regional, antrenarea (pentru avizare) a agenţiilor de dezvoltare regională la care se arondează localităţile vizate în propunerile de proiecte;

6) în scopul evaluării corelării propunerilor de proiecte cu strategiile şi programele sectoriale de dezvoltare, avizarea cererilor de finanţare a proiectelor cu autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, în funcţie de tipologia, de măsurile şi de obiectivele de intervenţie ale proiectelor şi apartenenţa departamentală;

7) digitalizarea mecanismului de depunere a dosarelor de participare la concursul de evaluare, de aprobare şi de asigurare a managementului financiar, inclusiv identificarea soluţiei pentru digitalizarea documentaţiei tehnice;

8) identificarea posibilităţilor, inclusiv cu suportul partenerilor de dezvoltare, privind organizarea şi desfăşurarea campaniilor de instruire a APL beneficiare de finanţare (la fiecare apel lansat) referitor la achiziţiile publice şi la atribuirea contractelor.

Secţiunea a 2-a

Întârzieri de dezvoltare la nivel local

Situaţia actuală nesatisfăcătoare atestată în prezent referitoare la calitatea infrastructurii tehnico-edilitare şi sociale locale este rezultatul unor diverşi factori. Problemele structurale şi sistemice legate de guvernarea la nivel local, cum ar fi fragmentarea teritorială, capacităţile administrative şi financiare limitate, potenţialul economic redus şi depopularea, continuă să aibă un impact semnificativ asupra dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare, sociale şi a serviciilor locale.

Cu toate că, pe parcursul ultimelor decenii, APL (cu sprijinul donatorilor şi al administraţiei publice centrale) au reuşit să implementeze numeroase proiecte de dezvoltare a infrastructurii locale, situaţia rămâne a fi departe de ţintele asumate.

Conform prevederilor SNDR 2022-2028, una dintre cele mai mari provocări la nivel local o constituie situaţia privind dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă potabilă şi canalizare:

1) în circa 30% din localităţile ţării (conform datelor Biroului Naţional de Statistică) lipsesc sistemele centralizate de aprovizionare cu apă;

2) în peste 50% din localităţi în care există sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, calitatea apei furnizate în sistem nu corespunde cerinţelor normative în vigoare;

3) în peste 90% din localităţi lipsesc sistemele publice de canalizare, iar în peste 96% – sistemele de epurare a apelor uzate.

Întârzierile cele mai mari de dezvoltare se înregistrează în regiunile de dezvoltare Nord şi Centru, unde circa 55% şi, respectiv, 45% din populaţie încă nu au acces la servicii publice de alimentare cu apă.

În ceea ce priveşte sistemele publice de canalizare, întârzieri majore de dezvoltare se înregistrează în toate regiunile ţării, în medie circa 70% din populaţie (conform datelor Biroului Naţional de Statistică) nu este asigurată cu servicii publice de evacuare a apelor uzate.

Trebuie menţionat că, până în anul 2022, Guvernul aloca resurse financiare pentru două fonduri naţionale, din ale căror mijloacele se cofinanţa dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare:

1) Fondul naţional de dezvoltare regională;

2) Fondul ecologic naţional.

Examinând rapoartele de executare a Fondului naţional pentru dezvoltare regională şi ale Fondului ecologic naţional, în ultimii nouă ani sumele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare au constituit de la 100 la 450 mil. lei anual. Totuşi, impactul intervenţiilor planificate nu a fost unul major. Acest fapt, în mare parte, se datorează insuficienţei de coordonare a intervenţiilor şi lipsei unei secţiuni specializate în Planul de amenajare a teritoriului naţional, care să creeze o viziune de dezvoltare a sectorului şi să planifice gradual intervenţiile coordonate la nivel naţional, regional şi local.

Conform prevederilor Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie pentru anii 2014-2030, costul total de implementare a acesteia şi de realizare a obiectivelor stabilite ar constitui circa 2,04 mld euro, din care 998 mil. euro sunt planificaţi pentru sisteme de alimentare cu apă şi 1,04 mld euro – pentru sisteme de canalizare. Conform estimărilor, costurile actuale pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare ar constitui cu circa 60% mai mult, reieşind din creşterea medie a preţurilor pentru lucrări şi echipamente în perioada 2014-2023.

Totodată, implementarea politicii naţionale în domeniul alimentării cu apă şi canalizare progresează relativ lent, inclusiv din considerente instituţionale şi financiare. În acest sens, în urma reformei administraţiei publice centrale din 2021, competenţele ce ţin de domeniul aprovizionării cu apă şi sanitaţie au fost partajate între Ministerul Mediului şi Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, domeniul de alimentare cu apă şi canalizare a fost atribuit Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în timp ce protecţia apelor şi gestionarea deşeurilor a fost transferată Ministerului Mediului. Procesul de reformare instituţională şi de transfer al domeniului de alimentare cu apă şi canalizare către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale este unul încă în desfăşurare şi foarte dificil.

La momentul actual nu există o statistică oficială actualizată cu privire la dotarea localităţilor cu iluminat public, dar, conform estimărilor Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, acest serviciu lipseşte la peste 60% din drumurile şi străzile locale din Republica Moldova, întârzierile cele mai mari înregistrându-se în zona rurală.

În peste 90% din localităţile rurale lipseşte serviciul public de evacuare a deşeurilor menajare, iar infrastructura poligoanelor de depozitare este subdezvoltată şi, în cea mai mare parte, nu corespunde normelor ecologice în vigoare. Chiar dacă localităţile dispun de serviciu de management al deşeurilor, aceste procese sunt incomplete, fiind lipsite de etapele de sortare, de reciclare, de reutilizare etc. şi de aceea este posibilă doar depozitarea permanentă a acestora, fapt ce nu corespunde principiului ierarhiei deşeurilor. În perioada anilor 2010 – 2021, din Fondul Ecologic Naţional au fost aprobate resurse financiare pentru implementarea a 83 de proiecte în valoare de 199 mil. lei.

Totuşi, pentru implementarea Strategiei de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova şi a Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027, la momentul actual Guvernul, cu susţinerea financiară a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (în continuare – BERD) şi a Băncii Europene de Investiţii (în continuare – BEI), a iniţiat realizarea primei etape de implementare a prevederilor Programului naţional pentru gestionarea deşeurilor pe anii 2023-2027 în cadrul proiectului "Deşeuri solide în Republica Moldova", cu o valoare de circa 56 mil. euro, costul total estimat pentru implementare la nivel naţional fiind de peste 200 mil. euro. Prima etapă a proiectului, inclusiv resursele financiare alocate, vor acoperi cu servicii de management al deşeurilor 3 regiuni de management al deşeurilor (în continuare – RMD): RMD 1: raioanele Cahul, Cantemir şi UTA Găgăuzia, RMD 5: raioanele Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni şi RMD 8: raioanele Edineţ, Donduşeni, Ocniţa şi Briceni.

Un alt segment care influenţează gradul de mobilitate şi de acces al populaţiei se referă la infrastructura de transport, care, conform datelor incluse în SND "Moldova Europeană 2030", înregistrează o înrăutăţire a situaţiei, cota drumurilor publice evaluate drept "excelente" şi "bune" s-a redus de la 36,8% în anul 2015 la 30% – în anul 2020, în timp ce cota drumurilor "rele" şi "foarte rele" s-a extins de la 25,4% până la 46,8% din total. Scăderea calităţii infrastructurii este însoţită de creşterea vârstei medii a mijloacelor de transport, cu urmări nefaste atât pentru confortul şi siguranţa oamenilor, cât şi pentru calitatea mediului. Totodată, drumurile locale reprezintă un pilon important al dezvoltării, dar încă nu există criterii stabilite de distribuire a mijloacelor financiare, prioritate având localităţile cu obiective de importanţă naţională sau regională. În unele localităţi care au beneficiat de reabilitarea infrastructurii de drum existente, infrastructura tehnico‑edilitară era în stare mai proastă decât în alte sate, chiar şi numărul populaţiei fiind mai mic decât în alte localităţi potenţiale beneficiare de investiţii pentru drumuri. Astfel, se remarcă lipsa unui mecanism de evidenţă a dezvoltării locale.

O problemă majoră care afectează calitatea şi eficienţa proiectelor de dezvoltare a infrastructurii locale este determinată de faptul că peste 90% din localităţile ţării nu dispun de documentaţie de urbanism în vigoare. Situaţia este, în special, problematică în zona rurală, deoarece foarte puţine localităţi au posibilităţi investiţionale pentru a finanţa elaborarea planurilor urbanistice generale. Totodată, la acest capitol se atestă provocări sistemice, determinate de insuficienţa consultanţei specializate şi de cadrul normativ învechit şi contradictoriu. În acest sens, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale depune eforturi susţinute pentru soluţionarea problemei normelor şi normativelor urbanistice depăşite, care, fiind inspirate de normativele din perioada sovietică, nu mai corespund realităţilor actuale şi practicilor internaţionale. De asemenea, există discrepanţe între normele existente şi noul cadru legal sectorial, mai ales în domeniile social şi economic. Deşi adoptarea noului Cod al urbanismului şi construcţiilor nr.434/2023 reprezintă un pas spre schimbare, în prezent acesta nu influenţează rezolvarea în totalitate a discrepanţelor dintre normele tehnice în vigoare şi realităţile socioeconomice actuale din cadrul dezvoltării locale.

O altă problemă majoră constă în dificultatea APL de a accesa resursele financiare necesare pentru dezvoltarea infrastructurii sociale. Practic, niciunul dintre fondurile naţionale existente nu reuşeşte să acopere cerinţele privind dezvoltarea infrastructurii educaţionale (resursele alocate din bugetul statului fiind concentrate mai mult pentru întreţinere decât pentru dezvoltare), a infrastructurii culturale, sportive şi de agrement.

Aceste probleme generează dificultăţi semnificative APL în eforturile lor de a susţine şi de a dezvolta aceste componente esenţiale ale infrastructurii sociale, care au un impact direct asupra comunităţilor şi calităţii vieţii cetăţenilor. Este crucial ca resursele financiare suplimentare să fie alocate în acest sens, pentru a asigura accesul tuturor la infrastructura necesară, indiferent de locul de reşedinţă, de statut, de etnie sau de apartenenţa la alte grupuri minoritare.

Secţiunea a 3-a

Rezultate în implementarea intervenţiilor din cadrul concursului

proiectelor de dezvoltare locală "Satul European"

În prefigurarea şi în conformitate cu conceptul Programului naţional de dezvoltare locală, în luna martie 2022, Guvernul a iniţiat concursul-pilot de susţinere a proiectelor de dezvoltare locală "Satul European" (cu un termen de realizare a proiectelor investiţionale de 12 luni şi cu finanţare de până la 10 mil. lei pentru fiecare proiect), iar în luna iulie 2023 a lansat concursul-pilot de granturi mici "Satul European Expres" (cu un termen de realizare a proiectelor investiţionale accelerat de până la 6 luni şi cu finanţare de până la 450 mii lei pentru fiecare proiect), adresat APL de nivelul întâi, în scopul sprijinirii dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare şi sociale la nivel local.

Specificul acestor concursuri a constat în a oferi APL de nivelul întâi posibilităţi de implementare directă a proiectelor investiţionale finanţate din FNDRL, ghidarea şi monitorizarea procesului fiind asigurată prin intermediul Oficiului Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală.

Aceste iniţiative au reprezentat paşi importanţi în implementarea programului de dezvoltare locală, având în vedere obiectivele ambiţioase şi nevoile comunităţilor implicate.

Prin amploarea fondurilor alocate şi prin numărul de granturi distribuite, intervenţiile guvernamentale destinate sprijinirii APL au implicat un efort financiar şi organizaţional fără precedent din partea entităţilor centrale (Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală, agenţiile de dezvoltare regională). În acelaşi timp, termenele restrânse stabilite pentru procesele de informare, de aplicare şi de implementare au cerut o mobilizare semnificativă din partea APL.

Cu toate că, în momentul lansării acestor concursuri, existau anumite îngrijorări legate de capacitatea de absorbţie a unor finanţări semnificative într-un interval scurt de timp, analiza implementării a confirmat viabilitatea estimărilor iniţiale privind fezabilitatea intervenţiilor guvernamentale extinse pentru dezvoltarea infrastructurii locale. Examinarea detaliată a procesului de implementare a evidenţiat nu doar eficienţa gestionării resurselor, ci şi adaptabilitatea şi capacităţile organizaţionale ale APL în gestionarea unui flux semnificativ de fonduri.

Astfel, s-a demonstrat că temerile iniţiale privind absorbţia eficientă a finanţărilor, într-un interval de timp limitat, au fost depăşite cu succes, iar intervenţiile guvernamentale s-au dovedit a fi instrumente eficace în sprijinirea dezvoltării infrastructurii la nivel local.

În cadrul acestor două concursuri au fost depuse în total peste 1 400 de proiecte, indicând o mobilizare reuşită a peste 80% din APL pentru pregătirea şi depunerea dosarelor (împreună cu documentaţia de suport), în conformitate cu prevederile riguroase ale Regulamentului privind gestionarea mijloacelor financiare ale Fondului naţional de dezvoltare regională şi locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.152/2022.

Astfel, în cadrul concursului de proiecte de dezvoltare locală "Satul European" au fost înregistrate 736 de dosare, evaluându-se la o valoare estimată de 2,85 mld lei. În urma procesului de evaluare au fost selectate şi aprobate pentru finanţare 497 de proiecte cu un buget total de 1,83 mld lei. Această selecţie atentă a asigurat alocarea eficientă a resurselor pentru proiectele cu impact semnificativ în dezvoltarea infrastructurii locale.

Tabelul 1

Rezultatele concursului

proiectelor de dezvoltare locală "Satul European"

Este important să evidenţiem faptul că aproximativ 50% din totalul fondurilor alocate prin intermediul concursului "Satul European" au fost destinate pentru modernizarea şi extinderea sistemelor centralizate de apeduct, de canalizare şi de tratare a apelor uzate. Această distribuţie reflectă nu doar prioritatea generală acordată acestei dimensiuni în contextul accelerării dezvoltării locale în Republica Moldova, ci şi faptul că proiectele de dezvoltare a sistemelor de apeduct şi de canalizare rămân cele mai intensive din punct de vedere financiar în cadrul infrastructurii locale.

Aşadar, 36% din totalul proiectelor aprobate, adică 179 de proiecte, au fost finalizate în maximum12 luni, în timp ce pentru celelalte 64% din proiecte a fost necesară o extindere regulamentară a termenului cu încă 6 luni, pentru a asigura implementarea tuturor activităţilor prevăzute. În această perioadă suplimentară, eforturile au fost orientate spre optimizarea şi finalizarea cu succes a acestor proiecte, menţinându-se un ritm constant de progres. Doar un singur proiect din cele 497 aprobate nu va fi implementat, întâmpinând obstacole, mai degrabă tehnice, ceea ce reprezintă o rată de implementare extrem de înaltă în contextul proiectelor de această amploare.

Ca rezultat al implementării proiectelor din cadrul concursului "Satul European", 497 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întâi au înregistrat progrese vizibile în depăşirea deficitelor de dezvoltare locală. Aceste realizări au avut un impact pozitiv semnificativ asupra comunităţilor locale, aducând îmbunătăţiri în ceea ce priveşte accesul la serviciile publice. De asemenea, s-a realizat o îmbunătăţire notabilă a calităţii vieţii pentru zeci de mii de cetăţeni, în special din zonele rurale, prin furnizarea eficientă şi extinsă a serviciilor precum apă şi canalizare, iluminat public şi facilităţi destinate prestării serviciilor sociale.

Tabelul 2

Indicatorii setaţi în cadrul finanţărilor aferente

concursului de proiecte de dezvoltare locală" Satul European"

Referitor la concursul în cadrul apelului competitiv pilot de granturi mici "Satul European Expres", numărul total de dosare depuse a ajuns la 680, reflectând o implicare semnificativă a comunităţilor locale în această iniţiativă.

Valoarea totală estimativă a bugetului asociat acestor dosare se ridică la 290,2 mil. lei, subliniind amploarea interesului şi a nevoilor pe care aceste proiecte urmau să le satisfacă.

După un proces riguros de selecţie, au fost alese şi aprobate pentru finanţare 399 de proiecte, evidenţiind atenţia acordată identificării şi sprijinirii iniţiativelor cu cel mai mare impact asupra dezvoltării infrastructurii locale.

Bugetul total alocat acestor proiecte a fost de 172,4 mil. lei, evidenţiindu‑se o abordare strategică şi eficientă în distribuirea resurselor, pentru a maximiza beneficiile aduse comunităţilor locale. Această selecţie atentă a jucat un rol-cheie în asigurarea eficacităţii în utilizarea fondurilor şi în atingerea obiectivelor programului de dezvoltare locală.

Tabelul 3

Rezultatele concursului de granturi mici "Satul European Expres"

Spre deosebire de concursul "Satul European", implementarea proiectelor din cadrul competiţiei "Satul European Expres" a întâmpinat mai multe provocări de ordin organizatoric şi tehnic, semn că perioada de 6 luni alocată pentru implementare reprezintă în continuare o provocare considerabilă pentru APL. În acest sens, este important să recunoaştem că această perioadă este, mai degrabă, insuficientă pentru realizarea proiectelor de infrastructură, în special a celor cu grad sporit de complexitate.

Totodată, evidenţiem că 9 proiecte aprobate spre finanţare, evaluate la o valoare totală de 3,6 mil. lei, nu vor fi implementate din considerente atât subiective, cât şi obiective, aferente capacităţilor locale de implementare.

Cu toate acestea, proiectele implementate în cadrul concursului de granturi mici "Satul European Expres", deşi au vizat intervenţii mai puţin complexe în comparaţie cu cele din "Satul European", au generat schimbări semnificative din punct de vedere calitativ şi cantitativ în modernizarea comunităţilor locale. Aproximativ 400 de unităţi administrative-teritoriale şi-au soluţionat priorităţi imediate privind infrastructura locală, cum ar fi: extinderea iluminatului stradal, reabilitarea clădirilor publice şi a edificiilor sociale şi măsuri de eficienţă energetică. Acestea au contribuit (direct şi indirect) la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru cel puţin 200 de mii de cetăţeni.

Tabelul 4

Indicatorii stabiliţi în cadrul finanţărilor aferente

apelului competitiv de granturi mici "Satul European Expres"

Totodată, în cadrul concursului "Satul European Expres" au fost selectate pentru finanţare 22 de proiecte (9,3 mil. lei) pentru îmbunătăţirea condiţiilor din creşele publice. Această iniţiativă a prevăzut procese de creare, de reabilitare şi de dotare a 38 de grupe de creşă. Aceste proiecte au contribuit direct la îmbunătăţirea infrastructurii sociale, având un impact semnificativ asupra calităţii condiţiilor de educaţie şi de îngrijire a copiilor din comunităţile locale.

Analiza aprofundată a implementării portofoliilor proiectelor de dezvoltare locală a subliniat oportunitatea şi viabilitatea intervenţiilor guvernamentale la scară mare, pentru a susţine eforturile APL în modernizarea infrastructurii sociale şi tehnico-edilitare la nivel local. Această evaluare a procesului de implementare nu numai că a evidenţiat eficienţa resurselor, ci şi capacitatea de adaptare şi abilităţile organizaţionale ale APL privind gestionarea unui volum semnificativ de fonduri. Astfel, analiza evidenţiază că îngrijorările iniţiale cu privire la absorbţia eficientă a finanţărilor într-un interval de timp restrâns au fost abordate cu succes, confirmând faptul că intervenţiile guvernamentale au reprezentat instrumente eficace în stimularea dezvoltării infrastructurii la nivel local.

II. OBIECTIVE GENERALE SPECIFICE

Scopul elaborării prezentului Program, în contextul implementării SND "Moldova Europeană 2030" şi a SNDR 2022-2028, constă în detalierea şi concretizarea măsurilor şi a acţiunilor necesare pentru realizarea obiectivului de asigurare a coeziunii teritoriale, de prevenire a excluziunii şi de amplificare a eforturilor conjugate APL şi centrale, ale societăţii civile şi ale partenerilor de dezvoltare.

Astfel, conform cadrului strategic din domeniu (SNDR 2022-2028), obiectivul general al prezentului Program constă în accelerarea ritmului de echipare a unităţilor administrativ-teritoriale cu dotările de bază de infrastructură tehnico-edilitară şi socială, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai, a creşterii atractivităţii investiţionale şi a asigurării dezvoltării durabile a localităţilor din Republica Moldova.

În realizarea obiectivului general, implementarea prezentului Program se axează pe următoarele obiective specifice:

1) asigurarea accesului îmbunătăţit la infrastructura tehnico-edilitară locală a 532 de mii de cetăţeni până în anul 2028;

2) îmbunătăţirea calităţii infrastructurii sociale locale în 500 de localităţi până în anul 2028;

3) consolidarea capacităţii a 400 de angajaţi ai APL în implementarea proiectelor, în accesarea şi în atragerea investiţiilor până în 2028.

În acelaşi timp, prezentul Program, în calitate de document de politici publice, corelat cu prevederile SNDR, va fi aliniat la obiectivele stabilite în cadrul Noii Politici de Coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2021‑2027, prioritizând intervenţiile în domeniul mediului, al serviciilor publice (apă, canalizare), al eficienţei energetice a clădirilor şi al dezvoltării sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile.

Prezentul Programul este documentul strategic care va asigura programarea integrată intersectorială şi consolidarea resurselor financiare orientate spre implementarea proiectelor de dezvoltare locală, cu o contribuţie esenţială în implementarea unui număr mare de documente de politici aprobate de Guvern, dar care nu dispun de alocări financiare suficiente, în special proiectele investiţionale în domeniul social.

Obiectivul specific 1. Asigurarea accesului îmbunătăţit la infrastructura tehnico-edilitară locală a 532 de mii de cetăţeni până în anul 2028

Stabilirea acestui obiectiv specific s-a axat pe importanţa primordială pe care o are accesul şi calitatea infrastructurii tehnico-edilitare locale în determinarea atât a calităţii vieţii cetăţenilor, cât şi a competitivităţii economice, a atractivităţii investiţionale şi a dinamismului social al localităţilor.

În acest sens, prezentul Program prevede intervenţii sistemice de sprijinire a APL în implementarea politicii de aprovizionare cu apă şi sanitaţie, prin realizarea următoarelor măsuri:

1) sprijinirea dezvoltării, reabilitării şi modernizării sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare. Scopul măsurii este extinderea accesului cetăţenilor la servicii publice de apă şi canalizare de calitate, prin finanţarea proiectelor în următoarele domenii:

1) extinderea şi modernizarea infrastructurii de furnizare a apei potabile, inclusiv construcţia şi modernizarea staţiilor de tratare şi a altor componente ale sistemelor centrale de furnizare a apei;

2) extinderea şi modernizarea infrastructurii de canalizare internă şi a staţiilor de epurare a apelor uzate;

3) construcţia sistemelor alternative de sanitaţie în gospodării individuale;

4) dotarea cu sisteme de energie alternativă în domeniul apă şi sanitaţie, în vederea reducerii consumului de energie şi eficientizarea proceselor operaţionale;

2) sprijinirea modernizării şi extinderii sistemelor publice de iluminat public. Scopul măsurii este asigurarea accesului cetăţenilor la servicii de iluminat public de calitate în localităţi, în vederea sporirii securităţii, a sănătăţii publice şi a securităţii în trafic în perioada nocturnă, prin finanţarea proiectelor investiţionale în următoarele domenii de intervenţie:

a) construcţia reţelelor noi de iluminat public;

b) modernizarea şi extinderea reţelelor existente de iluminat public;

c) echiparea reţelelor existente de iluminat cu corpuri de iluminat;

3) sprijinirea dotării localităţilor cu documentaţie de urbanism. Scopul acestei măsuri este sprijinirea APL în elaborarea planurilor urbanistice generale, pentru a reglementa investiţiile atât publice, cât şi private şi pentru a soluţiona, în mod eficient, disfuncţionalităţile majore şi nevoile de dezvoltare teritorială, păstrând, în acelaşi timp, integritatea principiilor dezvoltării durabile.

Obiectivul specific 2. Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii sociale locale în 500 de localităţi până în anul 2028

Obiectivul se fundamentează pe importanţa pe care o are calitatea infrastructurii locale de servicii sociale în procesul de dezvoltare a comunităţilor şi de sporire a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.

Acest obiectiv este aliniat la formele prevăzute în art.28 lit.(a), (b) şi (c) din Regulamentul UE 2021/1060 al Parlamentului European şi al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispoziţiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziţie justă şi este orientat spre diminuarea inechităţii sociale şi spre crearea oportunităţilor egale pentru toţi locuitorii, prin:

1) creşterea eficienţei şi a incluziunii şi facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale şi prin promovarea economiei sociale;

2) îmbunătăţirea accesului egal la servicii de calitate şi incluzive în educaţie;

3) promovarea incluziunii socioeconomice prin acţiuni integrate care să vizeze locuinţele şi serviciile sociale;

4) creşterea rolului turismului durabil în dezvoltarea economică;

5) promovarea dezvoltării locale integrate şi incluzive în domeniul social, economic şi al mediului, în domeniul culturii, al patrimoniului natural, al turismului durabil, precum şi creşterea securităţii în localităţi.

În acest sens, prezentul Program prevede intervenţii sistemice de sprijinire a APL în realizarea următoarelor măsuri:

1) sprijinirea construcţiei, renovării şi reabilitării clădirilor publice, inclusiv prin măsuri de eficienţă energetică. Scopul măsurii este asigurarea unor condiţii fizice adecvate (inclusiv performanţa energetică sporită) pentru edificiile publice aflate în proprietatea APL şi utilizate pentru prestarea serviciilor publice. În acest sens, se va acorda atenţie următoarelor domenii de intervenţie:

a) construcţia, reconstrucţia şi renovarea instituţiilor educaţionale;

b) dotarea instituţiilor educaţionale cu echipamente, utilaje şi mobilier;

c) construcţia, reconstrucţia şi renovarea clădirilor instituţiilor de ocrotire a sănătăţii;

d) construcţia, reconstrucţia şi renovarea clădirilor administrative;

2) sprijinirea instalării sistemelor de producere şi de furnizare a energiei folosind resursele regenerabile. Scopul măsurii este sprijinirea APL în eforturile lor de creştere a securităţii şi a independenţei energetice a localităţilor. În cadrul acestei măsuri vor beneficia de ajutor următoarele domenii de intervenţie:

a) echiparea clădirilor administrative, de educaţie şi de ocrotire a sănătăţii cu sisteme fotovoltaice de generare a energiei electrice;

b) construcţia centralelor şi a parcurilor fotovoltaice;

c) construcţia centralelor electrice solare;

d) construcţia centralelor electrice eoliene;

e) construcţia centralelor electrice de cogenerare cu biogaz;

3) sprijinirea construcţiei şi a reconstrucţiei edificiilor sportive şi recreative. Scopul măsurii este crearea condiţiilor adecvate de petrecere a timpului liber şi de practicare a sportului în localităţi, astfel contribuind la sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor din localităţi. În cadrul acestei măsuri vor fi sprijinite următoarele domenii de intervenţie:

a) construcţia şi reconstrucţia edificiilor sportive (terenuri sportive, terenuri de joacă pentru copii, piste pentru biciclişti etc.);

b) dezvoltarea, reconstrucţia şi amenajarea zonelor de agrement comunitare (parcuri, scuaruri, grădini şi alte spaţii verzi în conformitate cu Legea nr.591/1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale);

4) sprijinirea construcţiei, reconstrucţiei şi renovării edificiilor destinate serviciilor sociale care sunt esenţiale pentru categoriile social-vulnerabile din comunitate. Scopul principal rezidă în îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor prin asigurarea unor facilităţi moderne şi adecvate în vederea accesării serviciilor sociale precum: îngrijirea medicală, adăpostul şi sprijinul social. Aceasta contribuie la creşterea bunăstării categoriilor vulnerabile şi la îmbunătăţirea integrării lor sociale.

Această măsură va viza următoarele arii de intervenţie:

a) construcţia, reconstrucţia şi renovarea clădirilor destinate centrelor de îngrijire a persoanele cu necesităţi speciale;

b) construcţia, reconstrucţia şi renovarea clădirilor destinate centrelor pentru persoanele în etate (centre de zi şi centre de plasament pentru persoanele vârstnice);

c) construcţia, reconstrucţia şi renovarea centrelor de plasament pentru mame aflate în dificultate;

d) construcţia, reconstrucţia şi renovarea clădirilor instituţiilor care prestează servicii sociale care au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate şi dotarea acestora cu echipament, cu utilaje şi cu mobilier;

5) sprijinirea restaurării, reabilitării şi reconstrucţiei monumentelor şi a structurilor istorice specifice pentru arhitectura rurală tradiţională într-o anumită zonă, destinate unor scopuri publice, inclusiv a monumentelor de for public:

a) construcţia, reconstrucţia şi renovarea instituţiilor culturale (case de cultură, centre de creaţie, muzee etc.);

b) dotarea instituţiilor culturale (case de cultură, centre de creaţie, muzee etc.) cu echipamente, utilaje şi mobilier;

c) construcţia, reconstrucţia şi reconstituirea obiectelor individuale sau a ansamblurilor de arhitectură rurală de interes istoric sau etnoantropologic ca dovadă a economiei rurale tradiţionale, a operelor arhitecturii şi artei peisajere;

d) restaurarea, reabilitarea, reconstrucţia şi conservarea monumentelor şi a structurilor istorice specifice pentru arhitectura rurală tradiţională, destinare unor scopuri publice şi cu accent pe dezvoltarea turismului rural (crame vechi, mori, conace boiereşti etc.).

Un aspect important pentru proiectarea şi construcţia infrastructurii locale ţine de angajamentele asumate ale Republicii Moldova ca urmare a ratificării, în anul 2010, a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi obligativitatea respectării prevederilor Legii nr.60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, care prevede asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în egală măsură cu alţi cetăţeni, la: educaţie, protecţie socială, asistenţă medicală, reabilitare, muncă, viaţă publică, mediu fizic, transport, tehnologii şi sisteme informaţionale de comunicare şi la alte utilităţi şi servicii la care are acces publicul larg. Totodată, capitolul III din legea prenotată stabileşte prevederi generale referitoare la accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic prin adaptarea infrastructurii, inclusiv proiectarea şi construcţia obiectelor de infrastructură socială, amenajarea spaţiilor de locuit, a căilor de acces la obiectivele culturale, turistice şi sportive. Astfel, se menţionează că se va ţine cont de reglementarea normelor propuse de principiul facilitării accesibilităţii măsurilor stabilite şi de impactul acestor măsuri asupra tuturor persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor cu mobilitate redusă, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în ceea ce priveşte accesul la mediul fizic, în transport, la informaţie şi la mijloacele de comunicare sub orice formă.

Obiectivul specific 3. Consolidarea capacităţii a 400 de angajaţi ai autorităţilor publice locale în implementarea proiectelor, accesarea şi atragerea investiţiilor până în anul 2028

Stabilirea acestui obiectiv s-a bazat pe necesitatea consolidării capacităţilor APL privind implementarea proiectelor de dezvoltare locală cu finanţare din fondurile naţionale.

În acest sens, prezentul Program prevede intervenţii sistemice şi orientate, având drept scop consolidarea capacităţilor APL privind implementarea proiectelor şi sprijinirea APL în asigurarea cofinanţării solicitate în cadrul proiectelor finanţate din sursele de asistenţă externă în următoarele domenii:

1) îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare (sisteme centralizate de aprovizionare cu apă potabilă şi servicii de canalizare, sisteme de tratare a apelor uzate, iluminat public);

2) elaborarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului (planuri urbanistice generale);

3) îmbunătăţirea infrastructurii sociale (clădiri publice, edificii sportive, edificii de prestare a serviciilor pentru grupurile social-vulnerabile, sisteme de generare a energiei regenerabile, edificii sportive, edificii culturale, monumente, edificii şi complexe ale obiectivelor de patrimoniu construite şi naturale);

4) dezvoltarea sistemelor de producere şi de furnizare a energiei folosind resurse regenerabile.

Totodată, măsurile şi proiectele propuse pentru implementare în cadrul prezentului Program vor include, în mod obligatoriu, următoarele priorităţi transversale:

1) incluziunea socială – se va ţine cont de necesităţile specifice ale locuitorilor din grupurile vulnerabile, pentru a evita efectele nedorite de marginalizarea socială. În mod special, vor fi abordate necesităţile şi interesele următoarelor categorii vulnerabile de populaţie: persoane/familii cu venituri mici, copii în situaţie de risc şi copii rămaşi fără ocrotire părintească, persoane vârstnice, tineri în dificultate, persoane cu dizabilităţi, victime ale violenţei în familie, persoane fără adăpost, persoane cu probleme de sănătate mintală, familii în dificultate. Abordările de dezvoltare trebuie să ţină cont inclusiv de necesităţile specifice ale cartierelor urbane defavorizate şi marginalizate;

2) bună guvernare – se va urmări promovarea principiilor de transparenţă decizională, reprezentativitate, eficienţă, eficacitate, inovaţie şi orientare pe termen lung în vederea creşterii încrederii în factorii de decizie locali şi naţionali şi dezvoltarea unor parteneriate largi între toţi actorii implicaţi;

3) eficienţa energetică şi energie regenerabilă – se va pune accent obligatoriu pe găsirea şi pe implementarea soluţiilor tehnice care vor asigura o eficienţă energetică maximă, în vederea minimizării efectelor negative asupra mediului înconjurător;

4) aspecte de gen – proiectarea şi dezvoltarea obiectivelor de infrastructură economică, urbanistică, tehnică şi edilitară vor ţine cont în mod obligatoriu de nevoile diferite ale femeilor, ale bărbaţilor şi ale copiilor (băieţi şi fete), pentru asigurarea respectării aspectelor specifice de gen;

5) regionalizarea serviciilor – alimentarea cu apă şi canalizare sunt extrem de fragmentate, fapt care împiedică sustenabilitatea investiţiilor şi asigurarea calităţii serviciilor. Astfel, pentru a creşte calitatea serviciilor şi a asigura eficienţa utilizării resurselor financiare alocate din sursele bugetului naţional, dar şi cele alocate de către partenerii de dezvoltare, este imperioasă promovarea regionalizării serviciilor, ceea ce contribuie direct şi la reducerea cheltuielilor de întreţinere şi de operare a infrastructurii construite.

IV. IMPACT

Implementarea prezentului Program (ţintind sprijinul guvernamental în implementarea a 1000 de proiecte investiţionale de dezvoltare locală) va asigura creşterea nivelului de trai al cetăţenilor din localităţile Republicii Moldova şi recuperarea întârzierilor în accelerarea ritmului de echipare a acestora cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială locală, în vederea realizării ţintelor şi obiectivelor SND "Moldova Europeană 2030", SNDR 2022-2028 şi a angajamentelor asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Implementarea cu succes a prezentului Program va asigura următoarele rezultate:

Din punct de vedere social. La momentul actual populaţia ţării are un acces redus la serviciile publice de calitate, pentru a asigura minimumul necesar pentru un trai decent, iar lipsa accesului la apă de calitate şi servicii de canalizare şi iluminat public, la servicii educaţionale, la servicii pentru categoriile vulnerabile ale populaţiei, conduc la exodul populaţiei şi la scăderea numărului populaţiei în localităţile rurale. La fel, lipsa accesului la dotările infrastructurale minime reduce din atractivitatea proceselor educaţionale şi ocupaţionale ale tinerilor şi perspectivele de dezvoltare a acestora, crescând numărul tinerilor care abandonează şcoala sau nu continuă studiile liceale după finalizarea celor gimnaziale. Implementarea prezentului Program ar reduce aceste efecte negative. De asemenea, un alt impact major obţinut în urma implementării prezentului Program este asigurarea accesului la servicii specializate pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu necesităţi speciale care ar putea fi dezvoltate prin realizarea proiectelor investiţionale eligibile pentru a fi finanţate din sursele FNDR.

Din punct de vedere politic şi administrativ. Implementarea prezentului Program va contribui la realizarea cu succes a angajamentelor Programului de activitate a Guvernului "Moldova prosperă, sigură şi europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023. De asemenea, conform angajamentelor guvernamentale, o direcţie strategică separată este creşterea nivelului de finanţare a APL pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor şi asigurarea procesului de iniţiere a reformei APL. În acest sens, prevederile Programului stabilesc necesitatea dezvoltării mecanismelor de stimulare a autorităţilor publice implicate în procesul de amalgamare voluntară.

Din punct de vedere economic. Aşa cum este menţionat în analiza situaţiei curente, o mare parte dintre APL nu dispun de fonduri proprii pentru investiţii în dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. Prin urmare, condiţiile de finanţare impuse de prezentul Program, prin intermediul FNDRL, sunt apreciate ca fiind atractive şi uşor de realizat de către APL, fiind garantată posibilitatea asigurării unui grad suficient de dezvoltare a serviciilor publice, acestea fiind un factor important în atragerea investitorilor şi a agenţilor economici privaţi.

Din punctul de vedere al mediului şi sănătăţii populaţiei. Măsurile de finanţare definite în prezentul Program asigură posibilitatea dezvoltării şi a îmbunătăţirii instituţiilor publice din domeniul sănătăţii şi creşterea accesului populaţiei la servicii de calitate. Totodată, o mare parte dintre acţiunile eligibile pentru finanţare contribuie la reducerea surselor de poluare a apelor, a solurilor şi a aerului, fiind îmbunătăţită astfel rezilienţa localităţilor la riscurile de poluare. De asemenea, prin intermediul măsurilor de finanţare eligibile creşte rezilienţa localităţilor la schimbările climatice şi la riscurile generate de crizele energetice mondiale.

Din punctul de vedere al culturii şi al atractivităţii turistice. Prezentul Program este unicul mecanism de finanţare a activităţilor de dezvoltare a infrastructurii aferente domeniului culturii şi al păstrării patrimoniului cultural, fiind eligibile activităţi de reconstrucţie a caselor de cultură şi de procurare a echipamentelor tehnice necesare (instrumente muzicale, sisteme audio, porturi populare etc.). De asemenea, acordă o atenţie sporită şi patrimoniului cultural public local, care asigură creşterea atractivităţii turistice a localităţilor prin restaurarea monumentelor arhitecturale şi a altor locaţii turistice.

Astfel, impactul implementării prezentului Program va consta în asigurarea, cu ajutorul APL şi al asistenţei bilaterale şi multilaterale în cadrul proiectelor realizate cu sprijinul partenerilor externi de dezvoltare, a realizării ţintelor asumate:

Tabelul 5

Indicatori de impact

V. ESTIMAREA COSTURILOR

Pornind de la posibilităţile investiţionale actuale ale bugetului de stat, precum şi ale cadrului de colaborare cu partenerii externi de dezvoltare, dar şi în conformitate cu evaluarea detaliată a intervenţiilor planificate, costurile aferente implementării acestui program constituie circa 5,36 mld lei.

Se prevede că acoperirea cheltuielilor aferente implementării prezentului Program va fi asigurată din 4 surse distincte:

1) bugetul de stat, prin intermediul FNDRL;

2) bugetele APL (cofinanţarea beneficiarilor);

3) surse atrase din partea partenerilor de dezvoltare (donatori, instituţii financiare internaţionale şi parteneri privaţi).

Tabelul 6

Surse financiare de acoperire a costurilor Programului

Aşadar, pentru implementarea prezentului Program din bugetul de stat vor fi alocate cumulativ 2,591 mil. lei, prin intermediul FNDRL.

Contribuţia APL beneficiare va constitui 256 mil. lei şi se va referi la asigurarea cofinanţării proiectelor realizate în corespundere cu plafoanele stabilite pentru fiecare măsură în parte.

În scopul de a asigura finanţarea necesităţilor neacoperite financiar, Guvernul urmează să depună eforturi sistemice pentru identificarea suplimentară a 2,519 mil. lei (aproximativ 235 mil. euro) din partea partenerilor de dezvoltare (donatori, instituţii financiare internaţionale şi investitori privaţi) în corespundere cu obiectivele specifice stabilite în prezentul Program.

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor şi Cancelaria de Stat, va asigura coordonarea activităţilor necesare pentru atragerea fondurilor suplimentare din partea donatorilor şi instituţiilor financiare internaţionale.

VI. RISCURI

În procesele de implementare a intervenţiilor din cadrul prezentului Program, se va ţine cont de tipurile de riscuri prezentate în următorul tabel:

Tabelul 7

Riscuri şi acţiuni de mitigare

VII. AUTORITĂŢI RESPONSABILE

În perioada 2024-2026, cadrul instituţional pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului 1031/2023 va menţine, în esenţă, structura actuală definită de legislaţia şi de normele existente privind finanţarea proiectelor locale de dezvoltare. Acest cadru se bazează pe reformele instituţionale introduse în anul 2021, care au revizuit mecanismele de finanţare, pentru a evita suprapunerile în unele domenii, astfel eliminând lipsa colaborării dintre autorităţile centrale şi eforturile colective în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare la nivel naţional.

La nivel central, Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale va rămâne entitatea principală responsabilă de definirea conceptelor, aprobarea politicilor, coordonarea implementării acestora în plan regional şi local, evaluarea impactului acţiunilor desfăşurate şi identificarea noilor priorităţi sau a nevoilor de ajustare a direcţiilor strategice. Structura Consiliului va favoriza un dialog constant dintre reprezentanţii autorităţilor naţionale, regionale şi locale, asigurând, în acelaşi timp, coordonarea transsectorială a activităţilor planificate. În componenţa sa se vor regăsi miniştrii responsabili de gestionarea domeniilor eligibile pentru finanţare din FNDRL.

Pentru elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor în domeniul dezvoltării regionale şi locale, Guvernul a delegat competenţe specifice Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Decizia de a concentra activităţile prioritare de dezvoltare a infrastructurii regionale şi locale în cadrul aceleiaşi instituţii se bazează pe următoarele argumente: (i) optimizarea structurii administraţiei publice centrale; (ii) gestionarea centralizată a proiectelor de investiţii şi coordonarea intervenţiilor pentru dezvoltarea teritoriului naţional; (iii) crearea unui mecanism instituţional unic pentru distribuirea resurselor financiare către proiecte similare; şi (iv) prevenirea dublării funcţiilor administraţiei publice centrale în procesul de gestionare a proiectelor investiţionale similare.

Pentru implementarea mecanismelor de finanţare din sursele alocate în cadrul FNDRL, s-a înfiinţat Instituţia Publică Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală. Această instituţie are responsabilitatea de a implementa deciziile aprobate de către Consiliul naţional privind lansarea apelurilor de propuneri de proiecte. Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală gestionează, de asemenea, contractele de finanţare şi monitorizează progresul şi calitatea lucrărilor efectuate, având rolul de finanţator, şi furnizează rapoarte periodice privind resursele financiare utilizate şi realizările obţinute.

Un element esenţial al cadrului instituţional în domeniul dezvoltării locale îl reprezintă APL eligibile, conform legislaţiei naţionale, care au responsabilitatea de a gestiona domenii proprii sau delegate. APL sunt implicate în elaborarea documentaţiei tehnice, în derularea procedurilor de achiziţii publice şi în monitorizarea volumului şi a calităţii lucrărilor efectuate în calitate de contractor pentru lucrările de construcţii.

VIII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Monitorizarea şi evaluarea prezentului Program urmează a fi realizate de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în calitate de instituţie responsabilă de elaborarea şi de implementarea politicilor în domeniul dezvoltării regionale şi locale.

Procesul va fi organizat în conformitate cu competenţele atribuite tuturor instituţiilor parte a cadrului instituţional în domeniul dezvoltării locale. Elaborarea rapoartelor de monitorizare şi evaluare a impactului vor fi realizate în baza indicatorilor furnizaţi de către Biroul Naţional de Statistică, ministere şi instituţiile subordonate Guvernului, care au competenţe în gestionarea diferitelor domenii eligibile pentru finanţare din contul FNDRL, iar în cazul lipsei unor indicatori dezagregaţi la nivel local, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va asigura colectarea informaţiilor de la APL.

Gradul de executare a prezentului Program va fi subordonat, în mare parte, progresului înregistrat de către Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală la implementarea programelor finanţate din sursele FNDRL. Monitorizarea proceselor de implementare a proiectelor investiţionale va fi realizată conform prevederilor Manualului operaţional al Oficiului Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală, aprobat prin Ordinul ministrului infrastructurii şi dezvoltării regionale nr.157/2023. Conform mecanismului aprobat, monitorizarea implementării proiectelor investiţionale este realizată prin măsurarea indicatorilor efectivi de impact, a celor de rezultat şi a produsului la finalul implementării proiectului şi compararea cu aşteptările planificate în etapa acceptării cererii de finanţare a proiectelor din FNDRL. Indicatorii de impact, de rezultat şi de produs sunt prestabiliţi şi indicaţi în cererea de finanţare a proiectului de dezvoltare locală, înaintată de către beneficiarii proiectelor. Rolul Oficiului Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală va consta în examinarea cererilor de finanţare a proiectelor şi în identificarea indicatorilor de impact, de rezultat şi a produsului pentru fiecare proiect în parte.

Pentru fiecare indicator de impact identificat se va elabora o metodă de măsurare. Metoda de măsurare va asigura certitudinea măsurărilor efectuate. Metoda de măsurare a indicatorului va conţine în mod obligatoriu, următoarele elemente: (i) informaţii/date folosite pentru măsurare; (ii) surse de informaţii/date folosite pentru măsurare; şi (iii) procedură de măsurare/calcul a indicatorului măsurat.

Un aspect important în perioada postimplementare îl reprezintă capacitatea de analiză şi de verificare a respectării cerinţelor de sustenabilitate. Una dintre cauzele abaterilor valorilor efective de la cele planificate ale indicatorilor de impact, de rezultat şi de produs poate fi faptul că beneficiarul nu a respectat cerinţele de sustenabilitate ale proiectului după finalizarea acestuia, fapt care reduce gradul de eficienţă al investiţiilor şi sporeşte riscul de solicitare repetată a finanţării unor acţiuni similare în viitor. Conform prevederilor mecanismului de monitorizare şi raportare, aprobat în cadrul Oficiului Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală, rapoartele cumulative sunt elaborate şi prezentate Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale trimestrial.

La rândul său, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale asigură elaborarea rapoartelor anuale care au drept scop centralizarea rezultatelor atinse în implementarea prezentului Program şi facilitarea proceselor decizionale legate de alocarea finanţării, precum şi corectarea unor aspecte decizionale, după caz. Pentru a asigura o sinergie a eforturilor de dezvoltare şi a acţiunilor realizate atât la nivel local, cât şi la nivel regional, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale va prezenta indicatorii realizaţi din contul proiectelor de dezvoltare locală dezagregaţi, inclusiv la nivel regional. Una dintre principalele provocări în procesul de monitorizare şi de evaluare ţine de disponibilitatea datelor, cauzată de progresul încă lent în avansarea statisticii cu privire la dotarea localităţilor cu infrastructură tehnico-edilitară şi socială. Prin urmare, rapoartele vor fi elaborate în baza datelor furnizate de către Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală şi de către autorităţile publice centrale responsabile de domeniile sectoriale eligibile pentru finanţare din sursele FNDRL şi vor reflecta progresele atinse aferente indicatorilor de impact şi de rezultat, gradul de valorificare a finanţării şi a cofinanţării mobilizate. Rapoartele de monitorizare elaborate de către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale vor fi plasate pe site-ul web oficial şi vor fi transmise anual Consiliului Naţional, Cancelariei de Stat şi Comitetului Interministerial de Planificare Strategică.

Cadrul de indicatori ai prezentului Program va include, dar nu se va limita la următorii indicatori de rezultate şi impact.

Tabelul 8

Matricea indicatorilor de monitorizare

Un aspect important ce urmează a fi dezvoltat în procesul de monitorizare şi evaluare ţine de necesitatea aplicării principiului LNOB, specific proceselor de implementare a ODD 2030 şi care a fost dezvoltat şi inserat şi în prevederile SND "Moldova Europeană 2030". În acest context, în procesul de monitorizare a implementării prezentului Program, Instituţia Publică Oficiul Naţional de Dezvoltare Regională şi Locală şi agenţiile de dezvoltare regională vor actualiza mecanismele de monitorizare şi de evaluare prin colectarea şi evaluarea indicatorilor, prin prisma principiilor de dezagregare a acestora în profil regional, conform criteriilor de sex şi de vârstă (0-18 ani – tineri, 19-63 de ani – populaţia aptă de muncă, mai mult de 63 de ani – persoane în etate).

Ţinând cont de setul de indicatori determinaţi, prezentul Program va fi supus unei evaluări complexe a impactului (evaluare intermediară şi ex post), în corespundere cu procedurile recomandate de către Cancelaria de Stat. Astfel, conform prevederilor Ghidului metodologic privind integrarea prevederilor strategiei naţionale de dezvoltare în documentele de planificare şi documentele de politici publice, evaluarea intermediară a prezentului Program urmează a fi realizată până la sfârşitul primului trimestru al anului 2027, iar evaluarea finală a prezentului Program va fi realizată în termen de 6 luni de la finalizarea termenului de implementare a acestuia.

În caz de necesitate vor fi efectuate studii şi evaluări specifice sectoriale. Ca şi în cazul rapoartelor de monitorizare, rezultatele finale şi recomandările evaluărilor vor fi incluse într-un raport de evaluare, care se va prezenta la sfârşitul fiecărui ciclu de implementare a documentelor de planificare strategică Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale şi Locale, Cancelariei de Stat şi Comitetului interministerial pentru planificare strategică.

IX. PLANUL DE ACŢIUNI