(1) Prezenta lege reglementează raporturile juridice, organizaţionale, administrative şi de altă natură, apărute în procesul de asigurare a securităţii spaţiului aerian naţional, modul de acţiune în diverse situaţii aeriene şi competenţele specifice privind aprobarea executării măsurilor de securitate aeriană.

(2) Scopul prezentei legi este prevenirea, contracararea şi neutralizarea (anihilarea) riscurilor şi a ameninţărilor aeriene la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova, a integrităţii spaţiului aerian naţional, a securităţii aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor, precum şi a patrimoniului.

Articolul 2. Cadrul normativ privind activitatea de asigurare a securităţii spaţiului aerian naţional

Cadrul normativ privind activitatea de asigurare a securităţii spaţiului aerian naţional este constituit din Constituţia Republicii Moldova, Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017, Legea nr.345/2003 cu privire la apărarea naţională, Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, precum şi principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional, tratatele internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, prezenta lege şi alte acte normative.

Articolul 3. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

1. aeronavă interceptoare – aeronavă de stat care efectuează manevre de apropiere faţă de o aeronavă sau un fenomen anormal neidentificat ce utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, cu scopul de a o/îl identifica, avertiza, obliga să respecte reglementările privind utilizarea spaţiului aerian naţional în vigoare sau, dacă este necesar, de a o/îl neutraliza (anihila);

2. aeronavă cu pilot la bord – aeronavă destinată transportului de persoane, de mărfuri sau realizării misiunilor militare, operată de unul sau mai mulţi piloţi aflaţi la bord, care asigură controlul zborului şi navigaţia aeronavei pe întreaga durată a acestuia, în scopuri civile sau militare;

3. agresiune aeriană – acţiune ostilă prin întrebuinţarea efectivă a potenţialului aerian de către un stat sau grup de state pentru atingerea scopurilor politico-militare propuse, împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;

4. ameninţare aeriană – totalitatea evenimentelor negative posibile pe care le poate genera, la un moment dat, un stat sau grup de state în spaţiul aerian al altui stat sau grup de state pentru atingerea scopurilor politico-militare propuse, împotriva suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;

5. ameninţare militară – manifestare a intenţiei, a capacităţii şi/sau a pregătirii unui stat, grup de state, organizaţii sau actori nonstatali de a recurge la forţă militară împotriva suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale sau intereselor strategice ale Republicii Moldova;

6. apărarea spaţiului aerian naţional – componentă a sistemului naţional de apărare, care constă în totalitatea acţiunilor şi mijloacelor militare utilizate pentru protejarea suveranităţii statului asupra spaţiului aerian, inclusiv prin descurajarea, interceptarea şi, dacă este necesar, contracararea şi neutralizarea (anihilarea) riscurilor şi a ameninţărilor aeriene la adresa securităţii naţionale, potrivit legislaţiei naţionale şi obligaţiilor internaţionale asumate;

7. controlul utilizării spaţiului aerian naţional – activitate desfăşurată de autorităţile competente, care constă în monitorizarea permanentă a modului de utilizare a spaţiului aerian, precum şi în dispunerea măsurilor legale necesare pentru restabilirea utilizării autorizate a acestuia, prevenirea, contracararea şi neutralizarea (anihilarea) riscurilor şi a ameninţărilor aeriene la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian şi a siguranţei aeronautice, precum şi pentru protejarea vieţii şi sănătăţii persoanelor, a patrimoniului şi a vieţii private;

8. fenomen anormal neidentificat – model neobişnuit de mişcare sau caracteristici de zbor ale unui corp observat vizual în atmosferă sau în afara atmosferei Pământului, care nu poate fi identificat ca obiect natural sau artificial cunoscut;

9. foc de avertisment – focul executat de aeronava interceptoare cu armamentul artileristic de bord pentru atenţionarea echipajului aeronavei care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, fără ca aceasta să fie lovită;

10. foc de nimicire – focul executat pentru distrugerea aeronavei cu pilot la bord, a aeronavei fără pilot şi a rachetelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional;

11. intrarea în legalitate a aeronavei – procesul prin care o aeronavă dobândeşte conformitatea cu reglementările naţionale şi internaţionale aplicabile prin obţinerea autorizaţiilor, a licenţelor şi a certificatelor necesare pentru operarea în spaţiul aerian naţional;

12. măsuri cinetice – acţiuni sau activităţi ce presupun utilizarea forţei fizice pentru imobilizarea, distrugerea sau neutralizarea aeronavei fără pilot, prin intermediul proiectilelor sau altor tipuri de arme, având ca obiectiv doborârea acesteia sau crearea condiţiilor pentru incapacitatea ei de a funcţiona;

13. măsuri de securitate aeriană – acţiuni sau activităţi privind prevenirea şi contracararea riscurilor şi a ameninţărilor aeriene la adresa securităţii naţionale a Republicii Moldova, a integrităţii spaţiului aerian naţional, a securităţii aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului;

14. măsuri noncinetice – detectarea, stabilirea identităţii aeronavei fără pilot, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcţiilor de comandă/control sau de comunicaţii;

15. muniţii trasoare – proiectile speciale care emit lumină vizibilă atunci când sunt trase, cu scopul de a marca traiectoria lor şi a îmbunătăţi acurateţea şi coordonarea în timpul operaţiunilor militare;

16. rachetă – proiectil autopropulsat, destinat să transporte o încărcătură explozivă sau de alt tip, utilizat pentru atacuri asupra unor ţinte specifice, care poate fi ghidat prin sisteme externe sau autonome;

17. rachetă balistică – rachetă ghidată în faza iniţială a zborului şi care urmează ulterior o traiectorie balistică suborbitală nereglementată de forţe externe, destinată să livreze unul sau mai multe focoase către o ţintă aflată la distanţe medii, mari sau intercontinentale;

18. rachetă de croazieră – rachetă autopropulsată pe întreaga durată a zborului, care urmează o traiectorie aerodinamică joasă şi este destinată să livreze o încărcătură utilă (focos convenţional sau nuclear) asupra unei ţinte aflate la distanţă medie sau mare;

19. servicii militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian – ansamblu de structuri, mijloace şi proceduri operaţionale prin care Ministerul Apărării monitorizează, gestionează şi reglementează activităţile aeriene într-un spaţiu aerian specific, cu scopul de a asigura securitatea naţională, apărarea teritoriului şi coordonarea traficului aerian militar, în conformitate cu reglementările şi misiunile strategice stabilite;

20. supravegherea spaţiului aerian – ansamblul activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, prin mijloace tehnice, operative şi instituţionale, în scopul monitorizării permanente a spaţiului aerian naţional pentru detectarea, identificarea şi urmărirea obiectelor aeriene, precum şi pentru asigurarea respectării regimului juridic aplicabil circulaţiei aeriene;

21. zonă geografică UAS (UAS – sisteme de aeronave fără pilot) – porţiune de spaţiu aerian stabilită de autoritatea competentă, care facilitează, restricţionează sau exclude operaţiunile UAS, pentru a combate riscurile legate de siguranţă, viaţă privată, securitate sau mediu, asociate operaţiunilor UAS.

Capitolul II

CADRUL INSTITUŢIONAL

Articolul 4. Autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional

(1) Conducerea generală a sistemului naţional de securitate şi apărare, inclusiv în ceea ce priveşte securitatea spaţiului aerian naţional, este realizată de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Ministerul Apărării şi alte autorităţi publice competente, în limitele stabilite de Constituţie şi de alte acte normative. Preşedintele Republicii Moldova, în calitate de Comandant Suprem al Forţelor Armate, exercită atribuţiile ce îi revin potrivit legii în acest domeniu.

(2) Ministerul Apărării este organul central de specialitate al administraţiei publice centrale care organizează, conduce, coordonează şi desfăşoară, potrivit legii, activităţile în domeniul apărării naţionale şi securităţii militare, precum şi desfăşoară nemijlocit activitatea de asigurare a securităţii spaţiului aerian al Republicii Moldova.

(3) În conformitate cu atribuţiile stabilite prin actele normative, autorităţile cu responsabilităţi în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe – în mod subsidiar, în contextul cooperării internaţionale privind regimul juridic al spaţiului aerian şi al tratatelor relevante;

b) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale – în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice în domeniul aviaţiei civile, potrivit Codului aerian;

c) Autoritatea Aeronautică Civilă – în calitate de autoritate administrativă responsabilă de implementarea şi realizarea politicilor în domeniul aviaţiei civile;

d) Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spaţiului Aerian şi Deservirea Traficului Aerian "MoldATSA" – în calitate de furnizor de servicii de navigaţie aeriană şi de gestionare operativă a spaţiului aerian;

e) autorităţile administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne – pentru supravegherea şi controlul frontierei de stat în zona aeriană;

f) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova – pentru prevenirea şi contracararea ameninţărilor din spaţiul aerian la adresa securităţii naţionale;

g) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat – în limitele competenţelor privind protecţia demnitarilor şi a infrastructurii aviatice de importanţă naţională;

h) Serviciul Vamal – în ceea ce priveşte controlul şi supravegherea vamală a traficului aerian;

i) Comitetul Naţional de Securitate Aeronautică şi comisiile aeroportuare de securitate aeronautică – în calitate de structuri specializate în coordonarea şi implementarea măsurilor de securitate aeronautică la nivel naţional şi local.

(4) În activitatea de asigurare a securităţii spaţiului aerian pot fi implicate şi alte autorităţi ale administraţiei publice în limita împuternicirilor lor.

(5) În caz de reorganizare sau redenumire a autorităţilor menţionate în prezenta lege, atribuţiile acestora de asigurare a securităţii spaţiului aerian vor fi îndeplinite de către succesorii lor de drept.

Articolul 5. Atribuţiile Ministerului Apărării

În domeniul securităţii spaţiului aerian naţional, Ministerul Apărării:

a) elaborează documente de politici, proiecte de acte normative, inclusiv acte normative necesare pentru implementarea şi asigurarea executării actelor normative în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional;

b) coordonează activităţile şi asigură implementarea politicii de stat în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional;

c) stabileşte programele de dezvoltare care vizează Forţele Aeriene ale Republicii Moldova şi pregătirea apărării aeriene;

d) participă la elaborarea reglementărilor privind circulaţia aeronavelor civile şi de stat în spaţiul aerian naţional şi exploatarea infrastructurii legate de activităţile aviatice;

e) efectuează, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice, autorizarea zborurilor şi a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile şi de stat, în conformitate cu actele normative;

f) acordă autorizaţie pentru operarea aeronavelor civile moldoveneşti care transportă trupe, armament, tehnică de luptă, materiale periculoase sau orice alt tip de încărcătură periculoasă care, prin natura sa, poate afecta securitatea naţională a Republicii Moldova;

g) realizează colectarea, acumularea, păstrarea, prelucrarea, transmiterea şi schimbul de informaţii privind situaţiile aeriene;

h) asigură realizarea măsurilor de prevenire a actelor de intervenţie ilicită, în conformitate cu Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică;

i) organizează şi desfăşoară cu regularitate exerciţii în vederea formării deprinderilor de interacţiune a tuturor participanţilor implicaţi în acţiunile de asigurare a securităţii spaţiului aerian;

j) exercită alte atribuţii specifice ce decurg din actele normative.

Articolul 6. Atribuţiile autorităţilor implicate în acordarea sprijinului pentru asigurarea securităţii spaţiului aerian naţional

(1) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale stabileşte politica în domeniul transportului aerian la nivel naţional, elaborează strategia şi reglementările specifice de dezvoltare şi de armonizare a activităţilor de transport aerian.

(2) Ministerul Afacerilor Externe este autoritatea intermediară prin care Ministerul Apărării transmite informaţii despre autorizarea zborurilor şi utilizarea spaţiului aerian naţional în următoarele cazuri:

a) pentru aeronavele civile străine care transportă delegaţii oficiale – cu avizul obligatoriu al Autorităţii Aeronautice Civile;

b) pentru aeronavele civile străine care transportă trupe, armament, tehnică de luptă, materiale periculoase şi orice alt tip de încărcătură periculoasă care, prin natura sa, poate afecta securitatea naţională a Republicii Moldova – cu avizul obligatoriu al Autorităţii Aeronautice Civile şi cel al Ministerului Apărării;

c) pentru aeronavele de stat înmatriculate în Republica Moldova şi cele străine;

d) pentru zborurile de aerofotografiere şi filmare a teritoriului naţional executate cu aeronave cu pilot la bord şi/sau fără pilot străine – cu avizul obligatoriu al Ministerului Apărării şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.

(3) Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova avizează zborurile şi utilizarea spaţiului aerian naţional pentru aeronavele civile naţionale care execută zboruri de aerofotografiere şi filmare a teritoriului naţional, desfăşoară activităţi informative şi contrainformative în domeniul securităţii aeronautice, conduce acţiunile de răspuns la actele de intervenţie ilicită, în condiţiile şi în modul stabilite de prevederile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, precum şi de prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative.

(4) Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat avizează zborurile şi utilizarea spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile străine care execută zboruri de aerofotografiere şi filmare asupra obiectelor aflate în paza Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, inclusiv asupra sediilor de lucru, a reşedinţelor persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi a locaţiilor unde se desfăşoară misiuni de protecţie, cu avizul obligatoriu al Ministerului Apărării şi al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, în condiţiile şi în modul stabilite de actele normative.

(5) Poliţia de Frontieră monitorizează segmentele de frontieră ale spaţiului aerian, exercită atribuţii şi acordă sprijin în domeniul securităţii aeronautice în conformitate cu legislaţia.

(6) Inspectoratul General al Poliţiei şi Inspectoratul General de Carabinieri contribuie la asigurarea securităţii spaţiului aerian naţional, în condiţiile şi în modul stabilite de actele normative, prin următoarele atribuţii specifice:

a) intervenţia operativă şi menţinerea ordinii publice în zonele adiacente aeroporturilor, aerodromurilor şi locaţiilor temporare de aterizare/decolare, în scopul prevenirii şi contracarării incidentelor ce pot afecta securitatea aeronautică;

b) implementarea măsurilor de securitate şi control în perimetrele unde se desfăşoară activităţi aeriene speciale, inclusiv în contextul vizitelor oficiale, al transporturilor care implică riscuri de securitate naţională sau al misiunilor aeriene de stat.

(7) Autoritatea Aeronautică Civilă realizează politica de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizează zborurile şi utilizarea spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile şi de stat şi desfăşoară activităţi specifice în domeniul securităţii aeronautice, în condiţiile şi în modul stabilite de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică, precum şi de alte acte normative.

(8) Întreprinderea de Stat pentru Utilizarea Spaţiului Aerian şi Deservirea Traficului Aerian "MoldATSA" furnizează servicii de navigaţie aeriană aeronavelor civile şi de stat ce execută zboruri în spaţiul aerian naţional, în conformitate cu procedurile, standardele şi practicile naţionale şi internaţionale recomandate.

(9) Serviciul Vamal, Comitetul Naţional de Securitate Aeronautică, comisiile aeroportuare de securitate aeronautică execută atribuţii în domeniul securităţii aeronautice în condiţiile şi în modul stabilite de Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi de alte actele normative.

Articolul 7. Cooperarea la nivel naţional şi internaţional

(1) Autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional cooperează la nivel naţional prin intermediul Autorităţii Aeronautice Civile, Ministerului Apărării şi Întreprinderii de Stat pentru Utilizarea Spaţiului Aerian şi Deservirea Traficului Aerian "MoldATSA".

(2) Autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional cooperează cu autorităţile şi serviciile străine din domeniu, cu organizaţiile internaţionale, conform legislaţiei naţionale şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(3) Autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional participă la schimbul de informaţii şi date tehnice între statele membre ale Uniunii Europene şi organizaţiile internaţionale din domeniul aviaţiei civile, referitoare la fenomenele anormale neidentificate, în condiţiile şi în modul stabilite de Convenţia privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.97/1994, şi de Regulamentul (UE) nr.376/2014 privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă.

Capitolul III

SECURITATEA SPAŢIULUI AERIAN NAŢIONAL

Articolul 8. Securitatea spaţiului aerian naţional

(1) Securitatea spaţiului aerian naţional este parte integrantă a securităţii naţionale a Republicii Moldova.

(2) Securitatea spaţiului aerian naţional se realizează prin constituirea unui sistem integrat de supraveghere şi apărare a spaţiului aerian, care să asigure detectarea în timp util a riscurilor şi ameninţărilor existente în spaţiul aerian naţional şi, după caz, neutralizarea (anihilarea) ameninţărilor aeriene.

Articolul 9. Forţele Aeriene

(1) Forţele Aeriene, subordonate Ministerului Apărării, asigură securitatea spaţiului aerian naţional prin prevenirea, contracararea şi respingerea ameninţărilor aeriene şi a actelor de agresiune armată îndreptate împotriva Republicii Moldova.

(2) Securitatea spaţiului aerian naţional se asigură într-un mod care previne şi descurajează fiecare caz de utilizare neautorizată a spaţiului aerian al Republicii Moldova.

Articolul 10. Atribuţiile Forţelor Aeriene

În domeniul securităţii spaţiului aerian naţional, Forţele Aeriene:

a) elaborează normele tehnice privind conducerea, coordonarea şi controlul utilizării spaţiului aerian naţional;

b) verifică respectarea regimului de zbor în spaţiul aerian naţional;

c) constituie un sistem complex de supraveghere a spaţiului aerian naţional;

d) identifică riscurile şi ameninţările la adresa securităţii spaţiului aerian naţional;

e) analizează capacităţile şi resursele aeriene ale Republicii Moldova;

f) operaţionalizează şi menţine forţele şi mijloacele de alarmare în permanentă stare de funcţionare;

g) monitorizează şi protejează permanent spaţiul aerian naţional prin intermediul forţelor şi echipamentelor operaţionale.

Articolul 11. Starea de pace, de urgenţă, de asediu şi de război

(1) Pe timp de pace, Ministerul Apărării, de comun acord cu Autoritatea Aeronautică Civilă, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, prin intermediul Comisiei interdepartamentale pentru managementul spaţiului aerian, organizează şi efectuează managementul spaţiului aerian naţional, precum şi stabilesc principiile şi regulile de utilizare a acestuia pentru activităţile aeronautice civile sau militare, după caz, în conformitate cu Regulamentul privind managementul spaţiului aerian şi aplicarea conceptului de utilizare flexibilă a spaţiului aerian, aprobat de Guvern.

(2) În perioada stării de urgenţă, regimul special de utilizare a spaţiului aerian este stabilit în limitele actelor normative, care restricţionează sau interzic temporar desfăşurarea traficului aerian general, într-o porţiune ori în întreg spaţiul aerian naţional, din motive ce ar ameninţa capacitatea de apărare, ordinea publică şi securitatea naţională.

(3) În perioada stării de asediu sau de război, regimul special de utilizare a spaţiului aerian este instituit de către Consiliul Suprem de Apărare.

(4) Pe timp de pace şi de război, conducerea Forţelor Aeriene în operaţii (acţiuni) specifice, în spaţiul aerian, în scopul menţinerii unui grad de control asupra spaţiului aerian naţional care să asigure, parţial sau total, integritatea acestuia, este exercitată de către Comandamentul Suprem al Forţelor Armate.

Capitolul IV

SITUAŢIILE AERIENE ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII SPAŢIULUI AERIAN NAŢIONAL

Articolul 12. Dispoziţii generale

(1) Orice zbor în spaţiul aerian naţional, efectuat de aeronave civile sau de stat, trebuie să fie autorizat conform actelor normative.

(2) Zborurile în zona de frontieră se execută cu respectarea prevederilor specifice ale Legii nr.28/2024 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova şi ale actelor normative pentru punerea în aplicare a acesteia.

(3) Ministerul Apărării, pe timp de pace, poate restricţiona sau interzice temporar desfăşurarea traficului aerian general, într-o porţiune ori în întreg spaţiul aerian naţional, din motive ce ar ameninţa securitatea naţională a Republicii Moldova.

(4) Zborurile aeronavelor civile şi de stat în interesul securităţii şi apărării naţionale au prioritate de utilizare a spaţiului aerian şi se realizează conform actelor normative.

(5) Orice alte activităţi care au drept efect pătrunderea în spaţiul aerian naţional a aeronavelor civile sau de stat pot fi efectuate numai cu aprobarea sau autorizarea emisă de autorităţile cu competenţe în domeniu.

(6) Zborurile de aerofotografiere şi filmare executate cu aeronava cu pilot la bord şi/sau fără pilot se efectuează cu permisiunea Autorităţii Aeronautice Civile, cu avizul Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi al Ministerului Apărării, conform procedurilor şi reglementărilor aplicabile.

(7) Zborurile de aerofotografiere şi filmare executate cu aeronava cu pilot la bord şi/sau fără pilot asupra obiectelor aflate în paza Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, inclusiv asupra sediilor de lucru, a reşedinţelor persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi a locaţiilor unde se desfăşoară misiuni de protecţie, se efectuează cu permisiunea Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat şi cu avizul Autorităţii Aeronautice Civile, al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi al Ministerului Apărării, conform procedurilor şi reglementărilor aplicabile.

Articolul 13. Situaţiile aeriene

(1) În domeniul securităţii spaţiului aerian naţional pot fi declanşate următoarele situaţii aeriene:

a) utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional;

b) nerespectarea regulilor de utilizare a spaţiului aerian naţional;

c) comiterea actelor de intervenţie ilicită;

d) ameninţarea şi agresiunea aeriană.

(2) Lista situaţiilor aeriene indicate la alin.(1) este exhaustivă şi poate fi modificată doar prin lege.

(3) Determinarea momentului şi a locului producerii situaţiilor aeriene prevăzute la alin.(1) se poate realiza de către furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, de către serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, precum şi de către organele securităţii statului şi structurile de ordine şi securitate publică, în sfera lor de responsabilitate instituţională, în limitele posibilităţilor tehnice ale echipamentelor speciale aflate la dispoziţie.

Articolul 14. Utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional

(1) Se consideră că o aeronavă civilă sau de stat utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional în cazul în care:

a) aeronava execută un zbor care nu este autorizat în condiţiile şi în modul stabilite de actele normative ce reglementează autorizarea zborurilor şi utilizarea spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile sau de stat;

b) aeronava întrerupe funcţionarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziţiei aeronavei în zbor, obligatorii pentru efectuarea zborului într-o anumită porţiune de spaţiu aerian, fără aprobarea furnizorului de servicii de navigaţie aeriană, cu excepţia cazurilor de cedare tehnică a sistemelor de identificare;

c) pilotul intenţionat întrerupe funcţionarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziţiei aeronavei în zbor, obligatorii pentru efectuarea zborului într-o anumită porţiune de spaţiu aerian, fără aprobarea furnizorului de servicii de navigaţie aeriană;

d) aeronava execută un zbor într-o porţiune de spaţiu aerian rezervat, segregat sau restricţionat, fără autorizarea accesului de către structurile care efectuează controlul traficului aerian în spaţiul respectiv sau de către entitatea care a efectuat rezervarea, segregarea sau restricţionarea.

(2) Nu constituie încălcare utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional de către aeronavele civile şi de stat, precum şi de alte aparate de zbor, efectuată în caz de accident sau incident în transporturi, calamitate naturală, navigaţie în condiţii de vizibilitate redusă, necesitate de transportare a persoanelor salvate în cazul producerii unui accident aeronautic, acordare a ajutorului medical de urgenţă membrilor echipajului sau pasagerilor, precum şi în alte situaţii excepţionale.

(3) Nu sunt autorizate aeronavele civile sau de stat pentru care există dovezi clare sau informaţii oficiale verificate privind prezenţa la bord a bunurilor sau a persoanelor supuse măsurilor restrictive internaţionale pentru asigurarea păcii, securităţii şi ordinii publice, conform reglementărilor prevăzute de Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale.

Articolul 15. Nerespectarea regulilor de utilizare a spaţiului aerian naţional

(1) Sistemul naţional de management al spaţiului aerian se bazează pe conceptul de utilizare flexibilă a spaţiului aerian.

(2) Se consideră că o aeronavă civilă sau de stat încalcă principiile, regulile şi procedurile de organizare şi utilizare a spaţiului aerian în cazul în care:

a) aeronava se abate, fără aprobarea furnizorului de servicii de navigaţie aeriană, de la ruta stabilită prin planul de zbor depus conform reglementărilor specifice;

b) aeronava execută un zbor cu încălcarea cerinţelor esenţiale privind operaţiunile de zbor prevăzute de Codul aerian;

c) pilotul/echipajul aeronavei fără pilot, după caz, nu respectă dispoziţiile furnizorului de servicii de navigaţie aeriană;

d) este întreruptă legătura radio cu aeronava civilă sau de stat, chiar dacă se respectă autorizarea primită, cu excepţia cazurilor de cedare tehnică a echipamentului de comunicare;

e) pilotul aeronavei întrerupe intenţionat legătura radio în porţiunea spaţiului aerian unde legătura radiotelefonică este obligatorie;

f) aeronava realizează un zbor fără a respecta procedurile şi normele de operare a aeronavelor fără pilot în condiţiile şi în modul stabilite de actele normative.

Articolul 16. Comiterea actelor de intervenţie ilicită

(1) Ministerul Apărării realizează măsurile de prevenire a actelor de intervenţie ilicită, în condiţiile Legii nr.192/2019 privind securitatea aeronautică şi în modul stabilit de actele normative.

(2) Se consideră că o situaţie aeriană este condiţionată de comiterea unui act de intervenţie ilicită în cazul în care:

a) au fost primite informaţii referitoare la producerea unui act de intervenţie ilicită la bordul aeronavei civile sau de stat, chiar dacă se respectă autorizarea primită;

b) au fost primite informaţii referitoare la existenţa la bordul aeronavei civile sau de stat a unor articole sau substanţe extrem de periculoase, care ar putea fi folosite pentru săvârşirea unui act terorist ori a altei infracţiuni cu caracter terorist.

(3) Acţiunile de răspuns la actele de intervenţie ilicită întreprinse de către furnizorul de servicii de navigaţie aeriană se realizează în corespundere cu art.51 din Legea nr.192/2019 privind securitatea aeronautică.

Articolul 17. Ameninţarea şi agresiunea aeriană

(1) Ameninţarea aeriană constituie principala componentă a ameninţării militare.

(2) Se consideră că o situaţie aeriană este condiţionată de existenţa unei ameninţări sau agresiuni aeriene în cazul în care:

a) au fost identificate avioane şi elicoptere de luptă, aeronave de luptă fără pilot, rachete şi alte aparate de zbor ale unui stat străin sau ale unei entităţi nestatale, care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Republicii Moldova şi sunt întrebuinţate împotriva altui stat cu care statul străin sau entitatea nestatală respectivă se află într-un conflict militar;

b) statele adversare sau entităţile nestatale întrebuinţează avioane şi elicoptere de luptă, aeronave de luptă fără pilot, rachete şi alte aparate de zbor împotriva Republicii Moldova.

(3) Avioanele şi elicopterele de luptă, aeronavele de luptă fără pilot, rachetele şi alte aparate de zbor care aparţin unui stat străin sau unei entităţi nestatale pot fi interceptate şi distruse pe traiectorie de către mijloacele de apărare aeriană, inclusiv de către cele de apărare aeriană cu baza la sol.

(4) Măsura prevăzută la alin.(3) este dispusă în funcţie de nivelul ameninţării şi agresiunii aeriene, în limitele admise de dreptul internaţional, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte şi existenţa unui risc real şi imediat la adresa securităţii naţionale.

(5) În perioada stării de asediu sau de război, se consideră ameninţare aeriană şi utilizarea de către statele adversare sau entităţile nestatale a aeronavelor civile, a aeronavelor fără pilot de mici dimensiuni sau a baloanelor cu aer cald, astfel încălcând regimul de utilizare a spaţiului aerian, instituit de către Consiliul Suprem de Apărare.

(6) Modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor antiaeriene se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Capitolul V

MODUL DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA AERONAVELOR CU PILOT LA

BORD CARE UTILIZEAZĂ NEAUTORIZAT SPAŢIUL AERIAN NAŢIONAL

Articolul 18. Acţiunile de răspuns la situaţiile aeriene

(1) În cazul în care sunt primite informaţii verificate şi confirmate referitoare la utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional de către o aeronavă civilă sau de stat cu pilot la bord, Ministerul Apărării asigură protecţia spaţiului aerian în conformitate cu planurile proprii de reglementare a situaţiilor aeriene, iar autorităţile competente colaborează în vederea acordării sprijinului pentru asigurarea securităţii spaţiului aerian naţional.

(2) Împotriva aeronavelor civile şi de stat cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional pot fi luate următoarele măsuri:

a) stabilirea poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia;

b) transmiterea de la sol a instrucţiunilor şi a dispoziţiilor către pilotul/echipajul aeronavei;

c) interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian naţional;

d) executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;

e) executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare;

f) executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la sol.

Articolul 19. Stabilirea poziţiei aeronavei cu pilot la bord

(1) Stabilirea poziţiei aeronavei cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, a legăturilor radio şi a identităţii acesteia se realizează de către furnizorul de servicii de navigaţie aeriană sau de către serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian prin utilizarea mijloacelor tehnice specializate, aflate în serviciu sau activate în mod special în acest scop.

(2) Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană şi serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian se informează reciproc asupra descoperirii şi identificării aeronavei civile sau de stat cu pilot la bord şi asupra cauzelor care au determinat utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional.

Articolul 20. Instrucţiuni şi măsuri de protecţie a spaţiului aerian naţional

(1) Agenţii aeronautici elaborează instrucţiuni detaliate pentru personalul propriu, inclusiv pentru piloţi, controlori de trafic aerian şi personalul de securitate aeriană, stabilesc sisteme de comunicaţie eficiente şi asigură pregătirea acestora pentru a răspunde în mod adecvat în cazurile în care aeronavele aflate sub autoritatea lor utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional.

(2) Pe baza informaţiilor disponibile şi a procedurilor stabilite, furnizorii de servicii de navigaţie aeriană, împreună cu serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, emit instrucţiuni clare şi precise pentru piloţi şi echipaje pentru a asigura respectarea reglementărilor privind utilizarea spaţiului aerian naţional. Aceste instrucţiuni pot include măsuri precum:

a) ieşirea imediată din spaţiul aerian naţional;

b) schimbarea adecvată a direcţiei sau a altitudinii de zbor;

c) aterizarea pe un aeroport sau pe un teren desemnat.

Articolul 21. Interceptarea aeronavei

(1) În cazul nerespectării instrucţiunilor şi a dispoziţiilor emise de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană şi de serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, precum şi în cazul imposibilităţii stabilirii legăturilor radio, aeronavele civile sau de stat cu pilot la bord pot fi interceptate de aeronavele militare ale Forţelor Aeriene din subordinea Ministerului Apărării.

(2) Interceptarea are drept scop identificarea aeronavei civile sau de stat cu pilot la bord, stabilirea comunicaţiilor radio şi a contactului vizual cu aceasta, conducerea şi îndrumarea către direcţia şi/sau altitudinea de zbor corespunzătoare, acordarea de asistenţă, dacă este necesar, sau obligarea respectării instrucţiunilor şi a dispoziţiilor prevăzute la art.20.

(3) Pe timpul interceptării, aeronavele interceptoare folosesc frecvenţele radio de urgenţă internaţionale în limba engleză, iar în cazul în care lipseşte legătura radio, acestea folosesc semnalele vizuale şi manevre conform reglementărilor internaţionale stabilite în acest scop.

(4) Utilizarea spaţiului aerian al altor state de către aeronavele interceptoare ale Forţelor Aeriene pentru a acţiona împotriva aeronavelor civile sau de stat cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional se face în conformitate cu prevederile acordurilor şi înţelegerilor internaţionale încheiate în acest sens.

Articolul 22. Focul de avertisment

(1) În cazul neîndeplinirii sau nerespectării oricăreia dintre instrucţiunile şi dispoziţiile transmise conform prevederilor art.20 şi ale art.21 alin.(2), aeronava interceptată poate fi avertizată prin executarea focului de avertisment de către aeronava interceptoare.

(2) Focul de avertisment are drept scop atenţionarea pilotului/echipajului aeronavei privind utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional şi obligarea acestuia să urmeze necondiţionat instrucţiunile şi dispoziţiile transmise de furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, de serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian naţional sau de aeronavele interceptoare.

(3) Focul de avertisment se execută cu armamentul artileristic de bord, excluzându-se utilizarea muniţiei trasoare.

Articolul 23. Focul de nimicire

(1) Focul de nimicire împotriva aeronavei civile sau de stat cu pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional se execută de către aeronavele interceptoare sau de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la sol dacă măsurile prevăzute la art.18 alin.(2) lit.a)–d) nu au avut ca rezultat intrarea în legalitate a acesteia.

(2) Focul de nimicire împotriva unei aeronave militare străine care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional se execută de aeronavele interceptoare sau de mijloacele de apărare aeriană cu baza la sol, fără efectuarea activităţilor prevăzute la art.19–22, dacă aeronava:

a) efectuează un atac armat pe/de pe teritoriul Republicii Moldova;

b) efectuează manevre pentru poziţionarea favorabilă executării unui atac;

c) ripostează, prin manevre agresive sau cu foc, la instrucţiunile, dispoziţiile şi semnalele transmise.

Articolul 24. Situaţiile excepţionale

(1) În cazul în care sunt primite informaţii verificate şi confirmate privind situaţii în care o aeronavă civilă sau de stat cu pilot la bord nu respectă prevederile autorizării de zbor primite, din cauza declanşării unor situaţii excepţionale, cum sunt condiţiile meteorologice periculoase, defecţiuni tehnice, avarii sau situaţii speciale la bord privind echipajul sau pasagerii ori ca urmare a pierderii orientării, se iau măsurile prevăzute la art.18 alin.(2) lit.a)–c) pentru a sprijini pilotul/echipajul aeronavei să îşi continue zborul sau să aterizeze în siguranţă.

(2) Informaţia cu privire la situaţiile excepţionale trebuie să cuprindă date despre situaţiile excepţionale pronosticate şi declanşate şi consecinţele acestora, despre situaţia radioactivă, chimică, medico-biologică, incendiară, ecologică şi altele.

(3) Clasificarea situaţiilor excepţionale este reglementată prin hotărâre de Guvern.

Articolul 25. Măsurile de protecţie

(1) În situaţia în care aeronava civilă sau de stat cu pilot la bord vizată de acţiunile dispuse conform art.18 alin.(2) lit.c) şi d) sau art.19 alin.(2) a aterizat pe teritoriul Republicii Moldova, până la obţinerea autorizării de reluare a zborului, se iau următoarele măsuri:

a) parcarea aeronavei în locul indicat;

b) supravegherea şi paza aeronavei;

c) stabilirea identităţii membrilor echipajului, a pasagerilor, a naturii încărcăturii şi obţinerea altor date cu privire la zborul aeronavei, precum şi identificarea circumstanţelor care au determinat abaterea de la autorizarea deţinută.

(2) Obligaţia de a lua măsurile prevăzute la alin.(1) revine:

a) comandanţilor unităţilor militare din subordinea Ministerului Apărării – în cazul aterizării aeronavei pe un aerodrom militar;

b) administratorilor aerodromurilor – în cazul aterizării aeronavei pe un aerodrom civil sau utilizat în comun cu Ministerul Apărării.

(3) La solicitarea comandanţilor unităţilor militare sau a administratorilor aerodromurilor civile, autorităţile administrative din subordinea Ministerului Afacerilor Interne participă, conform competenţelor stabilite de cadrul normativ, la îndeplinirea măsurilor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c).

Capitolul VI

MODUL DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA AERONAVELOR

FĂRĂ PILOT CARE UTILIZEAZĂ NEAUTORIZAT

SPAŢIUL AERIAN NAŢIONAL

Articolul 26. Operarea aeronavelor fără pilot

(1) Zborurile aeronavelor fără pilot în spaţiul aerian naţional pot fi efectuate doar în limitele zonelor geografice UAS, fără interdicţii sau restricţii, stabilite şi publicate în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului şi cu condiţiile stabilite pentru aceste zone. În acest sens, deasupra obiectivelor strategice, de securitate naţională şi de infrastructură critică se instituie zone geografice interzise sau restricţionate pentru zborul aeronavelor fără pilot. Aceste prevederi nu se răsfrâng asupra aeronavelor de stat care sunt folosite în scopul realizării atribuţiilor funcţionale stabilite conform legii.

(2) Autorităţile prevăzute la art.4 identifică şi transmit, periodic sau la necesitate, către Autoritatea Aeronautică Civilă informaţiile necesare pentru stabilirea zonelor geografice UAS în care zborurile aeronavelor fără pilot sunt interzise sau restricţionate. Totodată, acestea informează Ministerul Apărării, în calitate de autoritate competentă în domeniul apărării naţionale şi securităţii aeriene, cu privire la zonele respective.

(3) Împotriva aeronavei fără pilot care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional se aplică măsuri adaptate în funcţie de categoria aeronavei fără pilot, precum şi de nivelul riscurilor şi ameninţărilor potenţiale la adresa securităţii spaţiului aerian naţional.

Articolul 27. Stabilirea poziţiei aeronavei fără pilot

(1) Stabilirea poziţiei aeronavei fără pilot care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, precum şi identificarea acesteia se realizează de către furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian şi/sau alte structuri competente prin utilizarea mijloacelor tehnice specializate, aflate în serviciu sau activate în mod special în acest scop.

(2) Autorităţile şi structurile implicate în detectarea, localizarea şi identificarea aeronavelor fără pilot cooperează şi se informează reciproc cu privire la descoperirea, poziţionarea şi caracteristicile operaţionale ale aeronavei, precum şi cu privire la circumstanţele utilizării neautorizate a spaţiului aerian naţional.

(3) În vederea eficientizării acţiunilor de detectare, localizare şi identificare a aeronavelor fără pilot, autorităţile competente au obligaţia să implementeze sisteme de detectare radar, radioelectronică sau alte soluţii tehnologice adecvate.

Articolul 28. Survolarea spaţiului aerian naţional

(1) Aeronava fără pilot care trece ilegal frontiera de stat a Republicii Moldova poate fi distrusă sau neutralizată ori zborul acesteia poate fi luat sub control de către Forţele Aeriene.

(2) În cazul aeronavei fără pilot care survolează ilegal spaţiul aerian naţional şi a cărei interceptare este imposibilă, Poliţia de Frontieră are dreptul să o imobilizeze sau să o distrugă prin dezactivarea funcţiilor de comandă/control sau de comunicaţii.

(3) Măsurile prevăzute la alin.(1) se adoptă prin utilizarea mijloacelor adecvate, selectate dintre cele prevăzute la art.23 şi 29, în funcţie de nivelul ameninţării aeriene, în limitele admise de dreptul internaţional, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor. Distrugerea aeronavei fără pilot care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional este ultima soluţie posibilă dispusă.

Articolul 29. Măsurile noncinetice şi cinetice

(1) Împotriva aeronavei fără pilot care desfăşoară activităţi de zbor ce se încadrează în una dintre situaţiile aeriene prevăzute la art.13 se pot aplica una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a) măsuri noncinetice – detectarea aeronavei fără pilot, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcţiilor de comandă/control sau de comunicaţii;

b) măsuri cinetice – imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot.

(2) Determinarea identităţii operatorului se realizează de către furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, precum şi de către organele securităţii statului şi structurile de ordine şi securitate publică, folosindu-se echipamentele tehnice speciale aflate în dotare sau care sunt puse în funcţiune special în acest scop.

(3) Furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, organele securităţii statului şi structurile de ordine şi securitate publică se informează reciproc cu privire la detectarea aeronavei fără pilot. Mecanismul de informare reciprocă, inclusiv formele, termenele şi responsabilităţile instituţionale, se stabileşte prin hotărâre de Guvern.

(4) Măsurile prevăzute la alin.(1) sunt dispuse în funcţie de nivelul ameninţării aeriene, în limitele admise de dreptul internaţional, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor. Distrugerea aeronavei fără pilot care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional este ultima soluţie posibilă dispusă.

(5) Măsurile prevăzute la art.28 şi art.29 alin.(1)–(3) se aplică de către organele securităţii statului şi structurile de ordine şi securitate publică, precum şi cu suportul autorităţilor competente din domeniu ale ţărilor partenere, în temeiul tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi al înţelegerilor tehnice în domeniul securităţii şi apărării, încheiate în acest sens, cu respectarea legislaţiei naţionale.

(6) Ministerul Apărării coordonează, în timp real, implementarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol, în cooperare cu organele securităţii statului şi cu structurile de ordine şi securitate publică, în funcţie de natura ameninţării şi competenţele legale ale fiecărei structuri implicate.

(7) Structura care a aplicat măsuri cinetice sau noncinetice împotriva unei aeronave fără pilot are obligaţia de a informa, cu operativitate, Ministerul Apărării cu privire la circumstanţele, justificarea şi modul de intervenţie.

Articolul 30. Dispozitivele şi echipamentele tehnice speciale

(1) Pentru aplicarea măsurilor prevăzute în prezentul capitol se utilizează dispozitive şi echipamente tehnice speciale, operate de structurile prevăzute la art.29 alin.(5).

(2) Clasificatorul dispozitivelor şi echipamentelor tehnice speciale se stabileşte şi se aprobă de Guvern.

Capitolul VII

MODUL DE ACŢIUNE ÎMPOTRIVA RACHETELOR CARE

UTILIZEAZĂ NEAUTORIZAT SPAŢIUL AERIAN NAŢIONAL

Articolul 31. Atacul cu rachete

(1) Racheta balistică sau racheta de croazieră care intră în spaţiul aerian naţional poate fi interceptată şi distrusă pe traiectorie de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv de cele de apărare aeriană cu baza la sol.

(2) Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune în funcţie de nivelul ameninţării aeriene, în limitele admise de dreptul internaţional, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte şi existenţa unui risc real şi imediat la adresa securităţii naţionale.

Articolul 32. Măsurile aplicabile în caz de agresiune armată, la declararea stării de asediu sau de război

(1) În caz de agresiune armată împotriva Republicii Moldova, la declararea stării de asediu sau de război, măsurile pentru respingerea agresiunii armate (agresiunii aeriene) se efectuează în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii nr.345/2003 cu privire la apărarea naţională, precum şi cu prevederile altor acte normative.

(2) În caz de agresiune armată împotriva Republicii Moldova, la declararea stării de asediu sau de război, este interzis zborul oricărei aeronave civile sau de stat fără autorizaţia specială emisă de Ministerul Apărării.

Capitolul VIII

COMPETENŢELE SPECIFICE PRIVIND APROBAREA

EXECUTĂRII MĂSURILOR DE SECURITATE

Articolul 33. Aprobarea executării măsurilor de securitate de către Ministerul Apărării

(1) Dreptul de a ordona sau de a aproba măsurile prevăzute la art.18 alin.(2) lit.c)–f) şi art.31 alin.(1) îl au persoanele cu drept de decizie, desemnate prin ordin al ministrului apărării, iar în cazul absenţei temporare a persoanei cu drept de decizie, funcţiile acesteia vor fi exercitate de către o altă persoană, desemnată în acelaşi mod.

(2) Şeful Statului Major al Apărării sau persoana desemnată prin ordin al ministrului apărării raportează ierarhic, imediat, despre dispunerea măsurilor prevăzute la art.18 alin.(2) lit.c)–f) şi art.31 alin.(1) şi efectele acestora.

Articolul 34. Aprobarea executării măsurilor de securitate de către alte autorităţi cu competenţe în domeniu

(1) Dreptul de a ordona sau de a aproba măsurile prevăzute la art.28 şi art.29 alin.(1) îl au persoanele cu drept de decizie, desemnate prin ordinul conducătorului autorităţii publice cu atribuţii în domeniul securităţii spaţiului aerian.

(2) Persoanele responsabile de acţiunile de intervenţie conform alin.(1) raportează ierarhic, imediat, despre dispunerea măsurilor prevăzute la art.28 şi art.29 alin.(1) şi efectele acestora.

Articolul 35. Aeronava militară străină

(1) În cazul în care o aeronavă militară străină atacă o aeronavă interceptoare, decizia de executare a focului de nimicire este luată de pilotul comandant al aeronavei interceptoare sau, după caz, de comandantul unităţii militare de aeronave interceptoare.

(2) În situaţia pierderii comunicaţiilor cu serviciile militare de supraveghere şi control al utilizării spaţiului aerian, dacă aeronava militară străină continuă utilizarea neautorizată a spaţiului aerian naţional şi nu execută instrucţiunile şi dispoziţiile transmise conform prevederilor art.20 alin.(2) sau efectuează manevre în scopul obţinerii unei poziţii favorabile pentru un atac împotriva aeronavei interceptoare, decizia de executare a focului de nimicire este luată de pilotul comandant al aeronavei interceptoare sau de comandantul unităţii militare de aeronave interceptoare.

Articolul 36. Interzicerea zborurilor

(1) În scopul executării în siguranţă a zborurilor, pe durata aplicării măsurilor prevăzute la art.18, 28, 29 şi 31, Ministerul Apărării, prin structurile de specialitate ale Forţelor Aeriene, dă dispoziţii de deviere sau de interzicere temporară, pentru o perioadă de până la 24 de ore, a tuturor zborurilor într-o anumită zonă sau în întregul spaţiu aerian naţional.

(2) În scopul executării dispoziţiei Comisiei Naţionale de Management al Crizelor, Autoritatea Aeronautică Civilă, de comun acord cu Ministerul Apărării, decide referitor la interzicerea utilizării spaţiului aerian naţional pentru aeronave (naţionale şi străine), pe termen lung, în funcţie de solicitările şi convenţiile internaţionale.

Articolul 37. Transmiterea informaţiilor

(1) Transmiterea datelor, a dispoziţiilor şi a ordinelor cu privire la clarificarea situaţiei aeriene şi la acţiunile împotriva aeronavei civile sau de stat care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional are prioritate în toate sistemele de comunicaţii electronice şi telecomunicaţii speciale naţionale.

(2) Datele obţinute, demersurile efectuate, dispoziţiile şi ordinele emise cu privire la aeronava civilă sau de stat care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional se înregistrează folosindu-se aparatura specifică din dotare sau se consemnează şi se păstrează de către Ministerul Apărării în conformitate cu prevederile actelor normative.

(3) Datele prevăzute la alin.(2) se pun la dispoziţia organelor de urmărire penală, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind securitatea spaţiului aerian.

Capitolul IX

ASIGURAREA EFICIENŢEI MĂSURILOR DE SECURITATE

Articolul 38. Expertizele de securitate aeriană

(1) Ministerul Apărării efectuează expertize de securitate în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional ori de câte ori constată necesitatea reevaluării măsurilor şi a procedurilor de securitate aeriană în vederea identificării şi înlăturării vulnerabilităţilor.

(2) Dacă este identificată o vulnerabilitate, Ministerul Apărării solicită implementarea măsurilor de securitate compensatorii, proporţionale nivelului de risc.

Articolul 39. Testele de securitate aeriană

(1) În scopul stabilirii eficienţei, Ministerul Apărării efectuează testarea dispozitivelor şi a echipamentelor speciale, a personalului care activează în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional, precum şi a măsurilor şi procedurilor de securitate aeriană.

(2) La desfăşurarea testelor de securitate aeriană, Ministerul Apărării poate implica reprezentanţi ai altor autorităţi şi structuri cu competenţe în domeniul securităţii spaţiului aerian naţional.

(3) Testele de securitate aeriană se desfăşoară pentru evaluarea eficienţei cel puţin a uneia dintre următoarele măsuri şi proceduri de securitate aeriană:

a) stabilirea de la sol a poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia;

b) transmiterea de la sol a instrucţiunilor şi a dispoziţiilor către pilotul/echipajul aeronavei;

c) determinarea momentului şi a locului de producere a situaţiilor aeriene;

d) determinarea identităţii operatorului aeronavei fără pilot;

e) detectarea aeronavei fără pilot, preluarea controlului sau neutralizarea acesteia prin dezactivarea funcţiilor de comandă/control sau de comunicaţii;

f) imobilizarea sau distrugerea aeronavei fără pilot.

(4) Ministerul Apărării elaborează şi aprobă protocolul privind testele de securitate aeriană, care va conţine metodologia desfăşurării testelor respective, inclusiv a celor de siguranţă şi a celor operaţionale, cu respectarea prevederilor legale.

(5) În urma efectuării testelor de securitate aeriană se acordă calificative ce reprezintă gradul de eficacitate şi de pregătire a măsurilor de securitate aeriană.

Articolul 40. Investigarea situaţiilor aeriene

(1) În scopul evaluării eficienţei măsurilor şi procedurilor aplicate şi al ajustării politicilor de securitate aeriană, Ministerul Apărării asigură iniţierea şi coordonarea procesului de investigare a situaţiilor aeriene, cu participarea autorităţilor competente din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi a organelor de urmărire penală din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliţiei şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră – conform competenţelor stabilite prin actele normative în vigoare.

(2) Investigaţiile tehnice privind cauzele şi circumstanţele evenimentului aerian sunt efectuate cu participarea autorităţilor abilitate în domeniul investigării accidentelor şi incidentelor în transporturi, inclusiv a Biroului de Investigare a Accidentelor şi Incidentelor în Transporturi, în conformitate cu cadrul normativ privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Biroului de Investigare a Accidentelor şi Incidentelor în Transporturi, precum şi cu alte acte normative aplicabile.

(3) La investigarea situaţiilor aeriene pot participa, în condiţiile stabilite de cadrul normativ naţional şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, experţi internaţionali în domeniul securităţii spaţiului aerian, precum şi reprezentanţi ai statelor interesate.

(4) Ministerul Apărării prezintă raportul final privind investigarea situaţiei aeriene Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului şi Prim-ministrului, în termen rezonabil, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi de clasificare a informaţiilor prevăzute de actele normative.

Capitolul X

MĂSURI INSTITUŢIONALE ŞI RESPONSABILITĂŢI

ÎN DOMENIUL INFRASTRUCTURII CRITICE

Articolul 41. Fondurile necesare pentru asigurarea echipamentelor şi sistemelor tehnice

Fondurile necesare pentru asigurarea echipamentelor şi sistemelor tehnice, implementarea măsurilor de protecţie, precum şi pentru menţinerea în funcţiune a echipamentelor şi sistemelor tehnice, se asigură din contul şi în limitele mijloacelor financiare prevăzute anual în bugetul de stat pentru aceste scopuri, precum şi din alte surse, conform modului stabilit de actele normative.

Articolul 42. Paza şi protecţia obiectivelor infrastructurii critice

(1) Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, precum şi operatorii economici care administrează obiective incluse în Nomenclatorul naţional al infrastructurii critice din sectoarele relevante pentru securitatea naţională au obligaţia de a evalua riscurile şi de a adopta măsuri corespunzătoare pentru protejarea acestor obiective împotriva ameninţărilor generate de aeronavele fără pilot, în conformitate cu prevederile Legii nr.120/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi cu cele ale altor acte normative relevante.

(2) Măsurile menţionate la alin.(1) se stabilesc proporţional cu gradul de risc şi importanţa strategică a obiectivului, fără a impune obligativitatea achiziţionării sau utilizării sistemelor tehnice specializate de către operatorii privaţi, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de actele normative aplicabile şi autorizate de autorităţile competente.

(3) Autoritatea responsabilă pentru securitatea sectorială colaborează cu Serviciul de Informaţii şi Securitate şi cu Ministerul Apărării pentru elaborarea de ghiduri sectoriale privind identificarea ameninţărilor şi stabilirea măsurilor de protecţie aplicabile obiectivelor critice.

Articolul 43. Răspunderea juridică pentru încălcarea prezentei legi

Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională şi penală.

Capitolul XI

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 44. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 septembrie 2025.

(2) Guvernul, instituţiile şi autorităţile publice implicate în procesul de asigurare a securităţii spaţiului aerian naţional, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:

a) vor elabora actele normative necesare pentru implementarea prezentei legi;

b) vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.143/2012 privind controlul spaţiului aerian (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.155–159, art.512), cu modificările ulterioare, se abrogă.

(4) Până la aducerea legislaţiei în conformitate cu prevederile prezentei legi, actele normative existente se aplică în măsura în care nu contravin dispoziţiilor acesteia.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.231. Chişinău, 10 iulie 2025.