BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 253 din 10.04.2024

privind normele detaliate de producţie ecologică, recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
10.04.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind normele detaliate de producţie ecologică, recunoaşterea

retroactivă a perioadei de conversie şi produsele şi substanţele

aprobate pentru utilizare în producţia ecologică

nr. 253  din  10.04.2024

 (în vigoare 01.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 232-235 art. 479 din 31.05.2024

* * *

UE

În temeiul art.8 alin.(11), art.9 alin.(6), art.12, art.13, art.14 alin.(7), art.15, art.16 alin.(3) şi (6), art.37 lit.i) şi art.38 lit.g) şi art.40 alin.(2) din Legea nr.237/2023 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.338-340, art.596), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, conform anexei nr.1.

2) Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice, conform anexei nr.2.

2. Monitorizarea implementării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2024.

4. Prevederile pct.177 subpct. 1)-3) din anexa nr.1 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

5. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

1) anexele nr.1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr.149/2006 pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.31-34, art.199), cu modificările ulterioare.

2) Hotărârea Guvernului nr.1078/2008 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor agroalimentare ecologice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.178, art.1084), cu modificările ulterioare.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.253/2024

REGULAMENT

privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea,

ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor

Prezentul Regulament transpune:

articolul 3, anexele II şi III din Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului (CELEX: 32018R0848), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 150 din 14 iunie 2018, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2023/207 al Comisiei din 24 noiembrie 2022;

Regulamentul delegat (UE) 2020/2146 al Comisiei din 24 septembrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele de producţie excepţionale referitoare la producţia ecologică (CELEX: 32020R2146), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 428 din 18 decembrie 2020;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1165 al Comisiei din 15 iulie 2021, de autorizare a anumitor produse şi substanţe pentru utilizarea în producţia ecologică şi de stabilire a listelor acestora (CELEX: 32021R1165), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 253 din 16 iulie 2021, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2229 al Comisiei din 25 octombrie 2023.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor (în continuare – Regulament) stabileşte:

1) normele de producţie vegetală;

2) normele de producţie animalieră;

3) normele de producţie a algelor şi animalelor de acvacultură;

4) normele de producţie a alimentelor prelucrate;

5) normele de producţie a hranei prelucrate pentru animale;

6) normele de producţie a vinului;

7) normele de producţie a drojdiei utilizate ca aliment sau ca hrană pentru animale;

8) normele privind colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor ecologice şi în conversie;

9) normele de producţie excepţionale, în eventualitatea unor circumstanţe catastrofale;

10) normele cu privire la produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică.

2. Prevederile prezentului Regulament au drept scop:

1) asigurarea unui management eficient al exploataţiilor agricole şi al producţiei de alimente care combină practici agricole şi de mediu pentru atenuarea schimbărilor climatice, contribuind la sporirea diversităţii biologice şi la conservarea resurselor naturale;

2) asigurarea standardelor înalte de sănătate umană şi bunăstare a animalelor;

3) asigurarea unui profit echitabil pentru operatorii care respectă principiile şi normele de producţie ecologică;

4) asigurarea continuităţii sau reînceperii producţiei ecologice în eventualitatea unor circumstanţe catastrofale cauzate de fenomene climatice extreme, de bolile animalelor şi/sau ale organismelor dăunătoare plantelor cu dezvoltare şi răspândire în masă.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile definite în Legea nr.237/2023 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice (în continuare – Legea nr.237/2023), precum şi următoarele noţiuni:

adăpost pentru păsări de curte – clădire fixă sau mobilă pentru adăpostirea efectivelor de păsări de curte, care include toate suprafeţele acoperite de plafoane, inclusiv o verandă; adăpostul poate fi împărţit în mai multe compartimente separate, fiecare adăpostind un singur efectiv;

ciclu de producţie – ciclul de viaţă al unui animal de acvacultură sau al unei alge de la stadiul incipient de viaţă (al ouălor fecundate în cazul animalelor de acvacultură) până la recoltare;

cultivarea culturilor în soluri – producerea în soluri sau în soluri amestecate ori fertilizate, cu materiale şi produse aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în contact cu subsolul şi roca-mamă;

echivalenţă – îndeplinirea aceloraşi obiective şi principii prin aplicarea unor norme care garantează acelaşi nivel de asigurare a conformităţii;

energie din surse regenerabile – energie din surse regenerabile de alt tip decât fosile, precum energia eoliană, solară, geotermală, energia valurilor, energia mareelor, energia hidraulică, gazul de depozit, gazul provenit din staţiile de epurare a apei şi biogazele;

găini ouătoare – animale din specia Gallus gallus destinate producţiei de ouă pentru consum, care au o vârstă de cel puţin 18 săptămâni;

generaţie – grup de plante care reprezintă o etapă unică din descendenţa plantelor;

incubator – loc de reproducere, de incubare şi de creştere în cursul primelor stadii de viaţă pentru animalele de acvacultură, în mod special peşti cu înotătoare şi crustacee;

ingredient – ingredient astfel cum este definit la art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare sau, în cazul altor produse decât alimentele, orice substanţă sau produs utilizat în producerea sau pregătirea produselor, care este încă prezent în produsul finit, chiar şi sub formă modificată;

instalaţie pentru acvacultură cu sistem închis de recirculare – instalaţie pe uscat sau pe o navă în care acvacultura se desfăşoară într-un mediu închis, care implică recircularea apei şi depinde de o permanentă alimentare externă cu energie, în vederea stabilizării mediului pentru animalele de acvacultură;

material de reproducere a plantelor – plante şi părţi de plante, inclusiv seminţe, în orice stadiu de creştere, care sunt capabile şi destinate să producă plante întregi;

materie primă agricolă – produs agricol care nu a fost supus niciunei operaţiuni de conservare sau prelucrare;

nerespectare – nerespectarea dispoziţiilor Legii nr.237/2023 sau nerespectarea actelor normative de punere în aplicare a acesteia;

pepinieră – loc în care se aplică un sistem de producţie de acvacultură, intermediar între incubator şi stadiile de creştere. Stadiul de pepinieră se încheie în prima treime a ciclului de producţie, cu excepţia speciilor care trec printr-o serie de procese metabolice asociate migraţiei din apă dulce în apă sărată;

plantă-mamă – plantă identificată de la care se prelevează materiale de reproducere a plantelor pentru reproducerea de noi plante;

policultură – creşterea în acvacultură a două sau mai multe specii, de obicei aparţinând unor niveluri trofice diferite, în aceeaşi unitate de cultură;

prelucrare/procesare – prelucrare astfel cum este definită la art.2 din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare; aceasta include utilizarea substanţelor menţionate la art.16 din Legea nr.237/2023, dar nu include operaţiunile de ambalare sau de etichetare;

preparate biodinamice – amestecuri utilizate în mod tradiţional în agricultura biodinamică;

producţie animalieră – producţia de animale terestre domestice sau domesticite, inclusiv de insecte;

producţie vegetală – producţia de produse agricole vegetale, inclusiv recoltarea în scop comercial a produselor vegetale spontane;

produse de acvacultură – produse de acvacultură astfel cum sunt definite în Cerinţele de calitate pentru peşte şi pentru produsele din peşte, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.610/2023;

puicuţe – tineret din specia Gallus gallus, care au o vârstă mai mică de 18 săptămâni;

radiaţie ionizantă – energia transferată sub formă de particule sau de unde electromagnetice cu o lungime de undă de maximum 100 nanometri (o frecvenţă de minimum 3×1015 hertz) capabile să producă ioni, direct sau indirect;

specii crescute la nivel local – specii de acvacultură care nu sunt nici specii exotice (speciile sau subspeciile de organisme acvatice care trăiesc în afara arealului lor natural şi a ariei lor de dispersie potenţială; organismele poliploide şi speciile hibride fertile în mod artificial, indiferent de arealul lor natural sau de aria lor de dispersie potenţială), nici specii absente la nivel local (speciile sau subspeciile de organisme acvatice care lipsesc la nivel local într-o zonă din arealul lor natural din motive biogeografice);

suprafaţă agricolă – orice suprafaţă ocupată de teren arabil, de păşune şi de fâneaţă permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

suprafaţă utilizabilă – suprafaţă de minimum 30 cm lăţime, cu o porţiune înclinată de podea care nu depăşeşte 14%, cu un loc de trecere de minimum 45 cm înălţime. Suprafeţele de cuibar nu sunt considerate suprafeţe utilizabile;

trasabilitate – capacitatea de a depista şi a de urmări produsul alimentar, hrana pentru animale sau orice produs menţionat la art.1 alin.(2) subpct. 1) şi 2) din Legea nr.237/2023 sau orice substanţă destinată sau prevăzută a fi încorporată într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale, sau în orice produs menţionat la art.1 alin.(2) subpct. 1) şi 2) din Legea nr.237/2023, pe parcursul tuturor etapelor de producţie, de pregătire şi de distribuţie;

tratament veterinar – toate etapele unui tratament curativ sau preventiv împotriva apariţiei unei boli specifice;

ţarc – spaţiu îngrădit care include o parte unde animalelor li se asigură protecţie împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile;

unitate de producţie ecologică – unitate de producţie care, cu excepţia duratei perioadei de conversie menţionate la art.9 din Legea nr.237/2023, este gestionată în conformitate cu cerinţele aplicabile producţiei ecologice;

unitate de producţie în conversie – unitate de producţie care, pe durata perioadei de conversie menţionate la art.9 din Legea nr.237/2023, este gestionată în conformitate cu cerinţele aplicabile producţiei ecologice; aceasta poate fi formată din parcele agricole sau din alte active pentru care perioada de conversie menţionată la art.9 din Legea nr.237/2023 începe la diferite momente în timp;

unitate de producţie neecologică – unitate de producţie care nu este gestionată în conformitate cu cerinţele aplicabile producţiei ecologice;

verandă – structură adiţională, în aer liber, a unei clădiri destinate păsărilor de curte, cu acoperiş, neizolată, latura cea mai lungă fiind echipată de obicei cu garduri din sârmă sau din plasă, cu climă exterioară, iluminare naturală şi, dacă este necesar, artificială şi cu o podea cu material de litieră.

NORME DE PRODUCŢIE VEGETALĂ

Secţiunea 1

Cerinţe generale

4. Pe lângă normele de producţie generale stabilite la art.8, 9 şi 10 din Legea nr.237/2023, normele prevăzute în acest capitol se aplică producţiei vegetale ecologice.

5. Operatorii care produc plante sau produse vegetale respectă, în mod special, normele detaliate prevăzute în acest capitol.

6. Culturile ecologice, cu excepţia celor care sunt cultivate în mod natural în apă, se cultivă în soluri sau în soluri amestecate ori fertilizate cu materiale şi produse aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în contact cu subsolul şi roca-mamă.

7. Este interzisă producţia hidroponică, o metodă de cultivare a plantelor care nu cresc în apă în mod natural, constând în plasarea rădăcinilor acestora numai într-o soluţie de nutrienţi sau într-un mediu inert în care se adaugă o soluţie de nutrienţi.

8. Prin derogare de la pct.6, următoarele practici sunt permise:

1) producţia de seminţe germinate, care includ germenii, lăstarii şi microplantele ce trăiesc exclusiv din rezervele nutriţionale disponibile în seminţe, prin umezirea lor în apă curată, cu condiţia ca seminţele să fie ecologice; utilizarea unui substrat de cultură este interzisă, cu excepţia utilizării unui mediu inert doar pentru a păstra seminţele umede atunci când componentele acestuia sunt aprobate în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

2) obţinerea andivelor, inclusiv prin scufundarea lor în apă curată, cu condiţia ca materialul de reproducere a plantelor să fie ecologic. Utilizarea unui substrat de cultură se permite numai în cazul în care componentele sale sunt aprobate în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

3) cultivarea plantelor pentru producţia de plante ornamentale şi de plante aromatice în ghivece, care urmează să fie vândute împreună cu ghiveciul către consumatorul final;

4) cultivarea de plantule sau de răsaduri în containere pentru transplantare ulterioară.

9. Toate tehnicile de producţie vegetală utilizate previn sau reduc la minimum orice contribuţie la contaminarea mediului.

Secţiunea a 2-a

Conversia

10. Pentru perioada de conversie prevăzută la art.9 din Legea nr.237/2023, operatorii respectă cerinţele şi perioada de conversie specifice tipului de cultură.

11. Plantele şi produsele vegetale se consideră produse ecologice în cazul în care normele de producţie stabilite în Legea nr.237/2023 şi în prezentul Regulament se aplică parcelelor de teren pe parcursul unei perioade de conversie de cel puţin 2 ani înainte de însămânţare sau păşunilor şi furajelor perene pe parcursul unei perioade de cel puţin 2 ani, înainte de utilizarea acestora ca hrană ecologică pentru animale, sau culturilor perene, altele decât furajele, pe parcursul unei perioade de cel puţin 3 ani, înainte de prima recoltă a produselor ecologice.

12. În cazurile în care terenul sau una sau mai multe parcele ale acestuia au fost contaminate cu produse sau cu substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică, organismul de control, cu aprobarea autorităţii competente, poate decide să prelungească perioada de conversie pentru terenul sau pentru parcelele în cauză peste perioada menţionată la pct.11.

13. În cazul în care se aplică un tratament cu un produs sau cu o substanţă neaprobat(ă) pentru utilizare în producţia ecologică, organismul de control, cu aprobarea autorităţii competente, solicită o nouă perioadă de conversie, în conformitate cu pct.11. Perioada respectivă poate fi redusă în următoarele două cazuri:

1) un tratament cu un produs sau cu o substanţă neaprobat(ă) pentru utilizare în producţia ecologică, ca parte dintr-o măsură obligatorie de control al organismelor dăunătoare, inclusiv al organismelor de carantină sau al speciilor invazive, prescrisă de autoritatea de control;

2) un tratament cu un produs sau cu o substanţă neaprobat(ă) pentru utilizare în producţia ecologică, ca parte a unor cercetări ştiinţifice aprobate de autoritatea competentă.

14. În cazurile menţionate la pct.12 şi 13, durata perioadei de conversie se stabileşte luând în considerare următoarele cerinţe:

1) procesul de degradare a produsului sau a substanţei în cauză care garantează, la sfârşitul perioadei de conversie, un nivel nesemnificativ de reziduuri în sol şi, în cazul unei culturi perene, în plantă;

2) recolta în urma tratamentului nu se introduce pe piaţă ca produse ecologice sau în conversie.

15. Autoritatea de control informează autoritatea competentă despre orice decizie cu privire la stabilirea măsurilor obligatorii legate de tratamentul cu un produs sau cu o substanţă neaprobat(ă) pentru utilizare în producţia ecologică.

16. În cazul în care se aplică un tratament cu un produs sau cu o substanţă neaprobat(ă) pentru utilizare în producţia ecologică, nu se aplică subpct. 2) din pct.17.

17. În cazul terenurilor asociate producţiei animaliere ecologice:

1) normele de conversie se aplică întregii suprafeţe a unităţii de producţie pe care se produce hrana pentru animale;

2) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.17 subpct. 1), perioada de conversie se poate reduce la un an în cazul păşunilor şi al suprafeţelor în aer liber utilizate de specii neerbivore.

Secţiunea a 3-a

Originea plantelor, inclusiv a materialului de reproducere a plantelor

18. Pentru producţia de plante şi produse vegetale, altele decât materialul de reproducere a plantelor, se foloseşte numai material ecologic de reproducere a plantelor.

19. Pentru obţinerea materialului ecologic de reproducere a plantelor care urmează să fie utilizat pentru producţia de alte produse decât materialul de reproducere a plantelor, planta-mamă şi, dacă este relevant, alte plante destinate producţiei de material de reproducere a plantelor trebuie să fie produse, în conformitate cu Legea nr.237/2023 şi cu prezentul Regulament, pe durata a cel puţin o generaţie sau, în cazul culturilor perene, timp de cel puţin o generaţie pe parcursul a două perioade de vegetaţie.

20. La selectarea tipului de material ecologic de reproducere a plantelor, operatorii acordă prioritate materialului ecologic de reproducere a plantelor adecvat sistemului de agricultură ecologică.

21. Pentru producţia de soiuri ecologice adecvate agriculturii ecologice, activităţile de ameliorare ecologice se realizează în condiţii ecologice şi sunt axate pe sporirea diversităţii genetice, pe fundamentarea pe capacitatea de reproducere naturală, precum şi pe caracteristicile agronomice precum rezistenţa la boli şi adaptarea la diverse condiţii pedoclimatice locale.

22. Toate practicile de multiplicare, cu excepţia culturii de meristeme, se desfăşoară în cadrul unui management ecologic certificat.

23. În ceea ce priveşte utilizarea materialului în conversie şi neecologic de reproducere a plantelor, se aplică următoarele norme:

1) prin derogare de la pct.18, în cazul în care datele colectate în baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi (2) din Legea nr.237/2023 arată că nu sunt îndeplinite nevoile calitative sau cantitative ale operatorului privind materialul ecologic de reproducere a plantelor relevant, operatorul poate utiliza material în conversie de reproducere a plantelor, în conformitate cu art.9 alin.(5) lit.a) din Legea nr.237/2023, sau material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24;

2) în cazul indisponibilităţii plantulelor ecologice, pot fi utilizate plantule în conversie, comercializate în conformitate cu art.9 alin.(5) lit.a) din Legea nr.237/2023 şi cultivate după cum urmează:

a) printr-un ciclu de cultivare, de la seminţe până la obţinerea plantulei finale, cu durata de cel puţin 12 luni, pe o parcelă de teren care, în cursul aceleiaşi perioade, a încheiat o perioadă de conversie de cel puţin 12 luni; sau

b) pe o parcelă de teren ecologică sau în conversie ori în containere, dacă sunt vizate de derogarea menţionată la pct.8, cu condiţia ca plantulele să provină din seminţe în conversie obţinute dintr-o plantă cultivată pe o parcelă de teren care a încheiat o perioadă de conversie de cel puţin 12 luni;

3) în cazul în care nu este disponibil material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24, în cantităţi suficiente sau de calitate corespunzătoare, pentru a satisface nevoile operatorului, autoritatea de control acordă derogare la utilizarea de material neecologic de reproducere a plantelor, sub rezerva subpct. 7)-16); această derogare individuală se eliberează numai într-una din următoarele situaţii:

a) în cazul în care niciun soi din specia pe care doreşte să o obţină operatorul nu este înregistrat în baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi (2) din Legea nr.237/2023;

b) în cazul în care niciun operator care comercializează material de reproducere a plantelor nu poate livra în timp util, pentru însămânţare sau pentru plantare, materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor relevant sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24, în situaţiile în care utilizatorul a comandat materialul de reproducere a plantelor într-un interval de timp rezonabil pentru a permite pregătirea şi furnizarea de material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau de material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24;

c) în cazul în care soiul pe care operatorul doreşte să îl obţină nu este înregistrat în baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi (2) din Legea nr.237/2023 ca material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor, sau ca material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24, iar operatorul poate demonstra că niciuna dintre alternativele înregistrate pentru aceeaşi specie nu este potrivită, în special în ceea ce priveşte condiţiile agronomice, pedoclimatice şi caracteristicile tehnologice necesare pentru obţinerea producţiei;

d) în cazul în care acest lucru se justifică pentru utilizare în cercetare, în experienţe de câmp la scară mică, în scopuri de conservare a soiului sau de inovare în materie de produse şi este agreat de autoritatea competentă;

4) înainte de a solicita derogarea menţionată la subpct. 3), operatorii trebuie să consulte baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi (2) din Legea nr.237/2023, pentru a verifica dacă materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor relevant sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24 sunt disponibile şi, astfel, dacă cererea lor este justificată;

5) în cazul respectării art.5 lit.i) din Legea nr.237/2023, operatorii pot utiliza material de reproducere a plantelor atât ecologic, cât şi în conversie obţinut din propria lor exploataţie, indiferent de disponibilitatea cantitativă şi calitativă, potrivit bazei de date menţionate la art.14 alin.(1) sau alin.(2) lit.a) din Legea nr.237/2023;

6) autoritatea de control acordă derogare operatorilor să utilizeze material neecologic de reproducere a plantelor într-o unitate de producţie ecologică atunci când materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct.24, nu este disponibil în cantităţi suficiente sau de calitatea corespunzătoare pe teritoriul ţării, în conformitate cu condiţiile prevăzute la subpct. 7), 8), 9), 10) şi 16);

7) după recoltare, materialul neecologic de reproducere a plantelor nu se tratează cu alte produse fitosanitare decât cele aprobate pentru tratamentul materialului de reproducere a plantelor, în conformitate cu art.16 alin.(1) din Legea nr.237/2023, cu excepţia cazului în care autoritatea de control a prescris un tratament chimic în conformitate cu Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, în scopuri fitosanitare, pentru toate soiurile şi materialele eterogene dintr-o anumită specie, în regiunea în care urmează să fie utilizat materialul de reproducere a plantelor;

8) în cazul în care se utilizează material neecologic de reproducere a plantelor căruia i s-a aplicat tratamentul chimic prescris menţionat la subpct. 7), parcela pe care se cultivă materialul de reproducere a plantelor tratat trebuie să fie supusă, acolo unde este cazul, unei perioade de conversie, conform pct.13 şi 14;

9) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor este obţinută înainte de semănarea sau de plantarea culturii;

10) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor se acordă utilizatorilor individuali pentru un sezon, iar autoritatea de control întocmeşte o listă a cantităţilor de material de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

11) autoritatea de control elaborează o listă oficială a speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor (grupate, dacă este cazul) pentru care este stabilit că materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor este disponibil pe teritoriul ţării în cantităţi suficiente şi pentru soiurile corespunzătoare; pentru speciile, subspeciile sau soiurile incluse în lista respectivă nu se acordă derogări în conformitate cu subpct. 1), cu excepţia cazului în care acestea sunt justificate de unul dintre scopurile menţionate la subpct. 3) lit.d); în cazul în care cantitatea sau calitatea materialului ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor disponibilă pentru o specie, o subspecie sau un soi din listă este insuficientă sau inadecvată, din cauza unor circumstanţe excepţionale, autoritatea de control poate elimina din listă specia, subspecia sau soiul;

12) autoritatea de control actualizează anual lista menţionată la subpct. 11) şi o publică pe pagina sa web oficială;

13) prin excepţie de la subpct. 10), autoritatea de control poate acorda anual o derogare generală tuturor operatorilor în cauză pentru utilizarea:

a) unei anumite specii sau subspecii, în cazul şi în măsura în care niciun soi nu este înregistrat în baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi alin.(2) lit.a) din Legea nr.237/2023;

b) unui anumit soi sau hibrid, în cazul şi în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la subpct. 3) lit.c);

14) în cazul utilizării derogării generale menţionate la subpct. 13), operatorii înregistrează evidenţa cantităţii utilizate, iar autoritatea de control menţionează cantităţile de material neecologic de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

15) autoritatea de control actualizează anual lista speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor pentru care se acordă derogarea generală şi publică lista respectivă pe pagina sa web oficială; până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control transmite autorităţii competente informaţia privind derogările acordate în conformitate cu pct.23;

16) autoritatea de control nu acordă derogare pentru utilizarea plantulelor neecologice în cazul plantulelor de specii al căror ciclu de cultivare se încheie în cursul unui singur sezon de vegetaţie, de la transplantarea plantulei până la prima recoltare a produsului.

24. Autoritatea de control acordă derogare operatorilor care produc material de reproducere a plantelor, folosit în producţia ecologică, să utilizeze material neecologic de reproducere a plantelor în cazul în care plantele-mamă sau, acolo unde este cazul, alte plante destinate producţiei de material de reproducere a plantelor şi produse, în conformitate cu pct.19, nu sunt disponibile în cantităţi suficiente sau de calitatea corespunzătoare şi să introducă materialul respectiv pe piaţă pentru a fi utilizat în producţia ecologică, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1) după recoltare, materialul neecologic de reproducere a plantelor nu a fost tratat cu alte produse fitosanitare decât cele aprobate în conformitate cu art.16 alin.(1) din Legea nr.237/2023, cu excepţia cazului în care autoritatea de control a prescris un tratament chimic în conformitate cu Legea nr.422/2023 privind măsurile de protecţie împotriva organismelor dăunătoare plantelor, în scopuri fitosanitare, pentru toate soiurile şi materialele eterogene dintr-o anumită specie, în regiunea în care urmează să fie utilizat materialul de reproducere a plantelor; în cazul în care se utilizează material neecologic de reproducere a plantelor căruia i s-a aplicat tratamentul chimic prescris menţionat anterior, parcela de teren pe care se cultivă materialul de reproducere a plantelor tratat trebuie să constituie, acolo unde este cazul, obiectul unei perioade de conversie, în conformitate cu pct.13 şi 14;

2) materialul neecologic de reproducere a plantelor utilizat nu este o plantulă de specii al căror ciclu de cultivare se încheie în cursul unui singur sezon de vegetaţie, de la transplantarea plantulei până la prima recoltare a produsului;

3) materialul de reproducere a plantelor este cultivat în conformitate cu toate celelalte cerinţe relevante privind producţia vegetală ecologică;

4) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor se obţine înainte de însămânţarea sau de plantarea materialului respectiv;

5) autoritatea de control acordă derogarea numai utilizatorilor individuali şi numai pentru un singur sezon, precum şi întocmeşte o listă a cantităţilor de material de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

6) prin excepţie de la subpct. 5), autoritatea de control poate acorda anual o derogare generală pentru utilizarea unei anumite specii, subspecii sau a unui anumit soi de material neecologic de reproducere a plantelor şi pune la dispoziţia publicului o listă a speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor respective, pe care o actualizează anual; în acest caz, autoritatea de control întocmeşte şi o listă a cantităţilor de material neecologic de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

7) derogările acordate în conformitate cu prezentul punct expiră la 31 decembrie 2036.

25. Până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control transmite autorităţii competente informaţiile privind derogările acordate în conformitate cu pct.24.

26. Operatorii care produc şi comercializează materialul de reproducere a plantelor, produs în conformitate cu pct.24, publică, în mod voluntar, informaţii specifice relevante cu privire la disponibilitatea acestui material de reproducere a plantelor în baza de date instituită în conformitate cu art.14 alin.(2) din Legea nr.237/2023. Operatorii care optează pentru includerea acestor informaţii se asigură că acestea sunt actualizate în mod periodic şi sunt retrase din baza de date de îndată ce materialul de reproducere a plantelor nu mai este disponibil. Atunci când se bazează pe derogarea generală menţionată la pct.24 subpct. 6), operatorii păstrează evidenţe ale cantităţii utilizate.

Secţiunea a 4-a

Managementul unităţilor de producţie, a terenurilor,

inclusiv a dăunătorilor şi a buruienilor

27. În producţia vegetală ecologică se folosesc practici de lucrare a solului şi de cultivare, care contribuie la menţinerea sau la sporirea materiei organice a solului, ameliorează stabilitatea şi biodiversitatea solului şi previn tasarea şi eroziunea solului.

28. Fertilitatea şi activitatea biologică a solului sunt menţinute şi sporite:

1) cu excepţia cazului pajiştilor sau a furajelor perene, prin utilizarea asolamentelor corespunzătoare, inclusiv cu includerea obligatorie a culturilor leguminoase ca culturi de bază sau ca culturi succesive de acoperire a solului şi a altor culturi în calitate de îngrăşăminte verzi;

2) în cazul serelor sau al culturilor perene, altele decât furajele, prin utilizarea culturilor leguminoase şi a altor culturi ca îngrăşăminte verzi pe termen scurt, precum şi prin utilizarea diversităţii vegetale; şi

3) în toate cazurile, prin aplicarea de îngrăşăminte de origine animală sau de materii organice, ambele de preferinţă compostate, provenite din producţia ecologică.

29. În cazul în care necesităţile plantelor în elemente nutritive nu sunt asigurate prin măsurile prevăzute la pct.27 şi 28, se pot folosi numai îngrăşămintele şi amelioratorii de sol aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023 şi numai în măsura în care este necesar. Operatorii ţin registre de evidenţă privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, cantitatea aplicată, cultura şi parcelele în cauză.

30. Cantitatea totală de gunoi de grajd utilizat în unităţile de producţie în conversie sau ecologică nu trebuie să depăşească 170 kg de azot pe an/hectar de suprafaţă agricolă utilizată. Această limită se aplică numai utilizării gunoiului de grajd, gunoiului de grajd uscat şi gunoiului de grajd deshidratat de la pasări de curte, a compostului din excremente de animale, inclusiv dejecţiile animaliere de la pasări de curte, a compostului de gunoi de grajd şi a dejecţiilor lichide de animale.

31. Operatorii exploataţiilor agricole pot stabili acorduri de cooperare încheiate exclusiv cu alte exploataţii şi întreprinderi agricole care respectă normele privind producţia ecologică, cu scopul de a repartiza surplusul de gunoi de grajd provenit din unităţi de producţie ecologică. Limita maximă menţionată la pct.30 se calculează pe baza tuturor unităţilor de producţie ecologică implicate într-o astfel de cooperare.

32. Pentru îmbunătăţirea stării generale a solului sau în scopul îmbunătăţirii accesibilităţii elementelor nutritive în sol sau în culturi, se pot utiliza preparate pe bază de microorganisme.

33. Pentru activarea compostului se pot folosi preparate adecvate pe bază de plante sau preparate din microorganisme.

34. Nu se folosesc îngrăşăminte minerale de azot de sinteză chimică.

35. Pot fi utilizate preparate biodinamice.

36. În managementul organismelor dăunătoare, se aplică următoarele norme:

1) prevenirea daunelor cauzate de organisme dăunătoare se bazează în principal pe protecţia prin:

a) aplicarea entomofagilor utili;

b) alegerea speciilor, soiurilor şi a materialului eterogen;

c) respectarea asolamentului;

d) tehnici de cultivare precum biofumigaţia, metode mecanice şi fizice;

e) procese termice, precum solarizarea şi, în cazul culturilor protejate, tratarea solului cu abur la suprafaţă (la o adâncime maximă de 10 cm);

2) dacă plantele nu pot fi protejate în mod corespunzător de organisme dăunătoare prin măsurile prevăzute la subpct. 1) sau în cazul unei ameninţări constatate pentru o cultură, se pot folosi numai produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică în temeiul art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023 şi numai în măsura în care este necesar; operatorii ţin registre care demonstrează necesitatea utilizării unor astfel de produse, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active, cantitatea aplicată, cultura şi parcelele în cauză, precum şi organismul dăunător care trebuie controlat;

3) în legătură cu produsele şi substanţele folosite în capcane sau în dozatoare de produse şi substanţe, altele decât feromonii, capcanele şi/sau dozatoarele împiedică eliberarea produselor şi substanţelor în mediu, precum şi contactul dintre produse şi substanţe şi culturi; toate capcanele, inclusiv capcanele cu feromoni, se colectează după utilizare şi se elimină în condiţii de siguranţă.

37. Pentru curăţare şi dezinfecţie, în producţia vegetală se folosesc numai acele produse aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Lege nr.237/2023. Operatorii ţin registre de evidenţă privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi locul utilizării respective.

38. Operatorii ţin obligatoriu registre de evidenţă cu privire la parcelele în cauză şi la cantitatea recoltei. În special, operatorii ţin registre de evidenţă privind orice alt factor de producţie extern utilizat pe fiecare parcelă şi, după caz, păstrează documente justificative cu privire la orice derogare de la normele de producţie, obţinută în conformitate cu pct.23.

39. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operaţiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, se efectuează pe plante, cerinţele generale stabilite la pct.128-131 şi pct.135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operaţiuni.

Secţiunea a 5-a

Normele detaliate pentru anumite plante şi produse vegetale

40. Pentru producţia de ciuperci se folosesc substraturi, în cazul în care acestea sunt formate exclusiv din următoarele componente:

1) gunoi de grajd şi excremente de animale:

a) fie din unităţi de producţie ecologică, fie din unităţi în conversie aflate în cel de-al doilea an de conversie; fie

b) produsele menţionate la pct.29, numai în cazul în care produsul menţionat la lit.a) nu este disponibil, cu condiţia ca excrementele de animale şi gunoiul de grajd respective să nu depăşească 25% din greutatea tuturor componentelor substratului, cu excepţia materialului de acoperire şi a apei eventual adăugate, înainte de compostare;

2) produse de origine agricolă, altele decât cele menţionate la subpct. 1), provenite din unităţi de producţie ecologică;

3) turbă netratată cu produse de sinteză chimică;

4) lemn netratat cu produse de sinteză chimică după tăiere;

5) produsele minerale menţionate la pct.29, apa şi solul.

41. Culegerea de plante sălbatice şi de părţi ale acestora, care cresc în mod spontan în zone naturale, păduri şi zone agricole, este considerată o metodă de producţie ecologică, dacă:

1) suprafeţele respective nu au fost tratate, timp de cel puţin trei ani înainte de culegere, cu alte produse sau substanţe decât cele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023;

2) culegerea nu afectează stabilitatea habitatului natural sau prezervarea speciilor din zona de culegere;

3) operatorii ţin registre de evidenţă privind perioada şi locul de culegere, speciile vizate şi cantitatea de plante sălbatice culeasă.

NORME DE PRODUCŢIE ANIMALIERĂ

Secţiunea 1

Cerinţe generale

42. Pe lângă normele de producţie generale stabilite la art.8-10 din Legea nr.237/2023, normele prevăzute în prezentul capitol se aplică producţiei animaliere ecologice. Operatorii care cresc animale ecologice se conformează, în mod special, normelor detaliate de producţie prevăzute în prezentul capitol şi în capitolul III din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice.

43. Cu excepţia apiculturii, se interzice producţia animalieră în lipsa terenurilor, în cazul în care fermierul care intenţionează să producă animale ecologice nu gestionează terenuri agricole şi nu a încheiat un acord scris de cooperare cu un fermier în ceea ce priveşte utilizarea unor unităţi de producţie ecologică sau în conversie pentru animalele respective.

44. Operatorii păstrează documente justificative cu privire la orice derogare de la normele privind producţia animalieră obţinută în conformitate cu pct.53 subpct. 3) şi 4), pct.75, pct.78, pct.88 subpct. 3) şi pct.91 subpct. 3).

Secţiunea a 2-a

Conversia

45. În cazul începerii simultane a conversiei unităţii de producţie, inclusiv a păşunilor sau a oricărui teren utilizat pentru hrănirea animalelor, şi a animalelor existente în unitatea de producţie la începutul perioadei sale de conversie, astfel cum este prevăzut la pct.11 şi 17 subpct. 2), animalele şi produsele de origine animală pot fi considerate ecologice la sfârşitul perioadei de conversie a unităţii de producţie, chiar dacă perioada de conversie stabilită la pct.48 pentru tipul de animal în cauză este mai lungă decât perioada de conversie pentru unitatea de producţie.

46. Prin derogare de la pct.57 subpct. 1), în cazul unei conversii simultane şi în timpul perioadei de conversie a unităţii de producţie, animalele prezente în unitatea de producţie respectivă de la începutul perioadei de conversie pot fi hrănite cu hrană în conversie pentru animale, produsă în cadrul unităţii de producţie în conversie în primul an de conversie şi/sau cu hrană pentru animale în conformitate cu pct.57 subpct. 1), şi/sau cu hrană ecologică pentru animale.

47. Animalele neecologice pot fi introduse într-o unitate de producţie în conversie după începerea perioadei de conversie, în conformitate cu pct.53.

48. Perioadele de conversie specifice în funcţie de tipul de producţie animalieră se stabilesc după cum urmează:

1) 12 luni în cazul bovinelor şi ecvideelor pentru producţia de carne şi, în orice caz, cel puţin trei sferturi din durata lor de viaţă;

2) 6 luni în cazul ovinelor, caprinelor şi porcinelor, precum şi al animalelor pentru producţia de lapte;

3) 10 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producţia de carne, cu excepţia raţelor din rasa Pekin, aduse în exploataţie înainte de a împlini trei zile;

4) 7 săptămâni în cazul raţelor din rasa Pekin, aduse în exploataţie înainte de a împlini 3 zile;

5) 6 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producţia de ouă, aduse în exploataţie înainte de a împlini 3 zile;

6) 12 luni în cazul albinelor; pe perioada conversiei, ceara se înlocuieşte cu ceară provenită din apicultura ecologică; totuşi, se poate utiliza ceară de albine neecologică dacă:

a) ceara de albine provenită din apicultura ecologică nu este disponibilă pe piaţă;

b) se demonstrează că aceasta nu este contaminată cu produse sau cu substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică;

c) cu condiţia să provină de la operculii celulelor;

7) 3 luni în cazul iepurilor;

8) 12 luni în cazul cervidelor.

Secţiunea a 3-a

Originea animalelor

49. Fără a aduce atingere normelor privind conversia, animalele ecologice se nasc sau eclozează şi sunt crescute în unităţi de producţie ecologică.

50. În procesul de ameliorare a animalelor ecologice se aplică următoarele norme:

1) pentru reproducţie se folosesc metode naturale; însămânţarea artificială este permisă;

2) ciclurile de reproducţie nu sunt induse sau amânate prin tratament hormonal sau cu alte substanţe cu efect similar decât ca formă de tratament terapeutic veterinar în cazul unui anumit animal;

3) nu se folosesc alte forme de reproducţie artificială, precum clonarea sau transferul de embrioni;

4) selecţionarea raselor trebuie să corespundă principiilor producţiei ecologice, să asigure un nivel înalt de bunăstare a animalelor şi să contribuie la prevenirea suferinţelor şi la evitarea necesităţii de a mutila animalele.

51. La selectarea raselor sau a tulpinilor, operatorii acordă prioritate raselor sau tulpinilor cu un grad înalt de diversitate genetică, luând în considerare capacitatea animalelor de adaptare la condiţiile locale, valoarea lor de ameliorare, longevitatea, vitalitatea şi rezistenţa la boli şi probleme de sănătate a acestora, fără ca toţi aceşti factori să dăuneze bunăstării lor. Rasele sau tulpinile de animale se selectează pentru a se evita bolile specifice sau problemele de sănătate asociate anumitor rase sau tulpini folosite în producţia intensivă, cum ar fi sindromul stresului la porcine, care poate avea drept consecinţe carnea palidă, moale şi exudativă (PSE), moartea subită, avortul spontan şi dificultăţile la fătare care necesită operaţie cezariană. Se acordă preferinţă raselor şi tulpinilor indigene.

52. Pentru a alege rase şi tulpini pure în conformitate cu pct.51, operatorii utilizează informaţiile disponibile în bazele de date menţionate la art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.237/2023.

53. În ceea ce priveşte utilizarea animalelor neecologice, se aplică următoarele norme:

1) prin derogare de la pct.49, în scopuri de ameliorare a animalelor, pot fi aduse într-o unitate de producţie ecologică animale crescute în mod neecologic, dacă rasele sunt în pericol să fie pierdute pentru agricultură; în acest caz, animalele de rasa respectivă nu trebuie neapărat să fie nulipare;

2) prin derogare de la pct.49, pentru reînnoirea stupinelor, în unitatea de producţie ecologică se pot înlocui anual 20% dintre mătci şi roiuri cu mătci şi roiuri neecologice, cu condiţia ca mătcile şi roiurile să fie plasate în stupi cu faguri sau structuri de faguri care provin din unităţi de producţie ecologice; în orice caz, se poate înlocui un roi sau o matcă pe an cu un roi sau o matcă neecologică;

3) prin derogare de la pct.49, atunci când un efectiv de păsări se constituie pentru prima dată, se reînnoieşte sau se reconstituie, şi atunci când nevoile operatorilor privind calitatea şi cantitatea acestora nu pot fi satisfăcute, autoritatea de control acordă derogări privind introducerea păsărilor de curte crescute neecologic într-o unitate de producţie ecologică de păsări de curte, cu condiţia ca puicuţele pentru producţia de ouă şi păsările de curte pentru producţia de carne să fie mai mici de trei zile; produsele derivate de la aceste animale pot fi considerate ecologice, cu condiţia respectării perioadei de conversie menţionate la pct.45-48;

4) prin derogare de la pct.49, în cazul în care datele colectate în baza de date menţionată la art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.237/2023 arată că animalele ecologice nu sunt disponibile în cantitate suficientă sau la un nivel calitativ corespunzător pe teritoriul ţării, autoritatea de control acordă derogare privind introducerea de animale neecologice într-o unitate de producţie ecologică, în conformitate cu condiţiile prevăzute la subpct. 6)-9);

5) înainte de a solicita derogare, operatorul consultă datele colectate în baza de date menţionată la art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.237/2023, pentru a verifica dacă solicitarea sa este justificată;

6) în cazul constituirii unui efectiv pentru prima dată, pot fi introduse animale tinere neecologice în scopuri de ameliorare; acestea se cresc în conformitate cu normele privind producţia ecologică imediat ce sunt înţărcate; la data intrării animalelor în efectiv, se aplică următoarele restricţii:

a) bovinele, ecvideele şi cervidele au mai puţin de 6 luni;

b) ovinele şi caprinele au mai puţin de 60 de zile;

c) porcinele cântăresc mai puţin de 35 kg;

d) iepurii au mai puţin de 3 luni;

7) în scopuri de ameliorare, se pot introduce masculi adulţi neecologici şi femele nulipare neecologice pentru reînnoirea unui efectiv; acestea se cresc ulterior în conformitate cu normele de producţie ecologică. Numărul de femele se supune următoarelor restricţii anuale:

a) se pot introduce cel mult 10% din ecvidee sau bovine adulte şi 20% din porcine, ovine, caprine, iepuri sau cervide adulte;

b) pentru unităţile cu mai puţin de 10 ecvidee, cervide, bovine ori iepuri sau cu mai puţin de cinci porcine, ovine ori caprine, orice astfel de reînnoire se limitează la maximum un animal pe an;

8) procentajele de la subpct. 7) pot creşte până la 40%, cu condiţia că autoritatea de control a confirmat că este îndeplinită oricare din condiţiile următoare:

a) s-a realizat o extindere majoră a fermei;

b) o rasă a fost înlocuită cu alta;

c) s-a iniţiat o nouă specializare de creştere a animalelor;

9) în cazurile menţionate la subpct. 6)-8), animalele neecologice se consideră ecologice cu condiţia respectării perioadei de conversie menţionată la pct.45-48; perioada de conversie prevăzută la pct.48 începe cel mai devreme atunci când animalele sunt introduse în unitatea de producţie în conversie;

10) în cazurile menţionate la subpct. 6)-9), animalele neecologice sunt ţinute separat de alte animale sau rămân identificabile până la sfârşitul perioadei de conversie menţionate la subpct. 9).

54. Operatorii ţin registre de evidenţă sau păstrează documente justificative privind originea animalelor, în care animalele sunt identificate în conformitate cu sistemele corespunzătoare (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), cu evidenţele veterinare ale animalelor introduse în exploataţie, cu data sosirii şi cu perioada de conversie.

Secţiunea a 4-a

Alimentaţia

55. În ceea ce priveşte alimentaţia, se aplică următoarele norme:

1) hrana pentru animale se obţine în principal din exploataţia agricolă în care sunt ţinute animalele, din unităţi de producţie ecologice sau în conversie aparţinând altor exploataţii din aceeaşi regiune;

2) animalele se hrănesc cu hrană ecologică sau în conversie care satisface cerinţele nutriţionale ale animalelor în diverse etape de dezvoltare ale acestora; în producţia animalieră nu se permite limitarea cantităţii de hrană, cu excepţia cazurilor justificate din motive veterinare;

3) se interzice ţinerea animalelor în condiţii care pot favoriza anemia sau supunerea acestora la regimuri care pot favoriza anemia;

4) practicile de îngrăşare respectă întotdeauna modelele normale de alimentaţie pentru fiecare specie şi bunăstarea animalelor în fiecare stadiu al procesului de creştere; se interzice hrănirea forţată;

5) cu excepţia porcinelor, a păsărilor de curte şi a albinelor, animalele au acces permanent la păşuni, ori de câte ori permit condiţiile, sau la furaje grosiere;

6) nu se folosesc stimulatori de creştere şi aminoacizi sintetici;

7) animalele alăptate se hrănesc de preferinţă cu lapte matern pe durata unei perioade minime prevăzute la pct.14, 17, 21 şi 28 din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice; înlocuitorii de lapte care conţin componente obţinute prin sinteză chimică sau componente de origine vegetală nu sunt utilizaţi în perioada respectivă;

8) materiile prime de origine vegetală, animală ori provenite din alge sau din drojdie utilizate pentru hrana animalelor trebuie să fie ecologice;

9) materiile prime neecologice pentru hrana animalelor, de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori din drojdie, materiile prime de origine microbiană sau minerală destinate hranei pentru animale, aditivii furajeri şi adjuvanţii tehnologici pot fi utilizate numai dacă sunt aprobate pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023.

56. În ceea ce priveşte păşunatul, se aplică următoarele norme:

1) fără a aduce atingere subpct. 2) şi 3), animalele ecologice pasc pe teren ecologic; cu toate acestea, păşunile ecologice pot fi utilizate de animale neecologice, în fiecare an, pentru o perioadă limitată, cu condiţia că acestea au fost crescute într-un mod prietenos mediului, pe teren pentru care fermierul beneficiază de sprijin în temeiul art.2 alin.(2) lit.d)-f) din Legea nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural şi că pe păşunea respectivă să nu fie prezente în acelaşi timp şi animalele ecologice;

2) animalele ecologice pot paşte pe terenuri comune, cu condiţia că:

a) terenul comun nu a fost tratat cu produse sau cu substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică timp de cel puţin trei ani;

b) toate animalele neecologice care utilizează terenul comun au fost crescute într-un mod prietenos mediului pe teren pentru care fermierul beneficiază de sprijin în temeiul art.2 alin.(2) lit.d)-f) din Legea nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural;

c) produsele de origine animală provenite de la animalele ecologice care au fost produse în timpul păşunării pe terenul comun să nu fie considerate produse ecologice decât dacă se poate demonstra o separare corespunzătoare de animalele neecologice;

3) în perioada de transhumanţă, animalele ecologice pot paşte pe terenuri neecologice atunci când sunt mutate pe jos de pe o suprafaţă de păşunat pe alta; în această perioadă, animalele ecologice se ţin separate de alte animale; este permisă ingerarea de hrană neecologică sub formă de iarbă sau de alte tipuri de vegetaţie păscută de animale:

a) timp de maximum 35 de zile, incluzând drumul dus-întors; sau

b) în proporţie de maximum 10% din raţia totală de hrană pe an, calculată ca procent din materia uscată de furaje de origine agricolă.

57. Pentru hrana în conversie pentru animale, se aplică următoarele norme:

1) pentru exploataţiile agricole care produc animale ecologice:

a) o proporţie de până la 25% în medie din formula nutritivă a raţiilor poate cuprinde hrană în conversie pentru animale provenită din al doilea an de conversie; proporţia respectivă poate fi majorată la 100% dacă hrana în conversie pentru animale provine din exploataţia în care sunt ţinute animalele; şi

b) o proporţie de până la 20% din cantitatea medie totală de hrană oferită animalelor poate proveni din păşunatul sau din recoltarea păşunilor permanente, a parcelelor cu culturi furajere perene sau cu culturi proteaginoase însămânţate pe terenuri gestionate în sistem ecologic în primul an de conversie a acestora, cu condiţia ca terenurile respective să facă parte din exploataţia în sine;

2) în cazul în care se utilizează pentru hrănire ambele tipuri de hrană în conversie menţionate la subpct. 1) lit.a) şi b), procentul total combinat al acestui tip de hrană nu depăşeşte procentul maxim stabilit la lit.a);

3) cifrele de la subpct. 1) se calculează anual ca procent din substanţa uscată a hranei de origine vegetală.

58. Operatorii ţin registre de evidenţă privind regimul alimentar şi, atunci când este relevant, privind perioada de păşunat. În mod special, operatorii ţin registre de evidenţă privind denumirea hranei pentru animale, inclusiv a oricăror forme de furaje, cum ar fi furajele combinate, proporţiile diferitelor materii prime destinate raţiilor de hrană pentru animale şi proporţia hranei pentru animale provenită din propria exploataţie sau din aceeaşi regiune şi, după caz, privind perioadele de acces la zonele de păşunat, perioadele de transhumanţă, în cazul în care se aplică restricţii şi documentele justificative ale aplicării pct.56 şi 57.

Secţiunea a 5-a

Asistenţa medicală

59. În prevenirea bolilor, se aplică următoarele norme:

1) prevenirea bolilor se bazează pe selecţia raselor şi a tulpinilor, pe practici de gestionare a creşterii, pe hrană de calitate înaltă, pe mişcare în aer liber, pe densitatea corespunzătoare a efectivelor de animale şi pe adăposturi corespunzătoare, menţinute în condiţii de igienă;

2) se permite utilizarea medicamentelor imunologice veterinare;

3) nu se utilizează pentru tratamente preventive medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele şi bolusul din molecule alopatice de sinteză chimică;

4) nu se utilizează substanţe pentru stimularea creşterii sau a producţiei (inclusiv antibiotice, coccidiostatice şi alţi aditivi artificiali pentru stimularea creşterii), hormoni şi substanţe similare în scopul controlării reproducerii sau în alte scopuri (de exemplu, inducerea sau sincronizarea estrului);

5) în cazul în care animalele provin din unităţi de producţie neecologice, se aplică măsuri speciale precum testele de screening sau perioadele de carantină, în funcţie de circumstanţele locale;

6) pentru curăţare şi dezinfecţie în clădirile şi în instalaţiile pentru animale, se folosesc numai produsele pentru curăţare şi dezinfecţie aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023; operatorii ţin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi locul utilizării respective;

7) adăposturile, ţarcurile, echipamentele şi ustensilele se curăţă şi se dezinfectează în mod corespunzător pentru a preveni contaminarea încrucişată şi dezvoltarea organismelor-vectori; fecalele, urina şi hrana neconsumată sau împrăştiată se îndepărtează cât de des este necesar, pentru a reduce la minimum mirosurile şi a evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor; rodenticidele (care trebuie folosite doar în capcane) şi produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică în temeiul art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023 pot fi folosite pentru eliminarea insectelor şi a altor dăunători în clădiri şi în alte instalaţii în care este ţinut efectivul de animale.

60. În tratamentul veterinar se aplică următoarele norme:

1) în cazul în care animalele se îmbolnăvesc sau se rănesc, deşi au fost luate măsuri preventive pentru asigurarea sănătăţii animalelor, acestea sunt tratate imediat;

2) bolile se tratează imediat, pentru a evita orice suferinţă a animalului; medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, se folosesc la necesitate, în condiţii stricte şi sub responsabilitatea unui medic veterinar, atunci când nu este adecvată folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice şi a altor produse; în acest caz, se stabilesc restricţii privind tratamentele şi perioadele de aşteptare;

3) se folosesc, de preferinţă, materiile prime de origine minerală şi aditivii nutriţionali pentru hrana animalelor aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023, precum şi produsele fitoterapeutice şi homeopatice, în detrimentul tratamentelor cu medicamente veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, cu condiţia ca efectul lor terapeutic să fie efectiv pentru specia de animale în cauză şi pentru boala căreia îi este destinat tratamentul;

4) cu excepţia vaccinurilor, a tratamentelor pentru paraziţi şi a schemelor obligatorii de eradicare, în cazul în care un animal sau un grup de animale primeşte mai mult de trei tratamente cu medicamente veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv cu antibiotice, în decurs de 12 luni sau mai mult de un tratament în cazul în care ciclul lor de viaţă productivă este mai scurt de un an, animalele în cauză sau produsele obţinute de la acestea nu se comercializează ca produse ecologice, animalele trecând prin perioadele de conversie menţionate la pct.45-48;

5) perioada de aşteptare dintre ultima administrare unui animal a unui medicament veterinar alopatic, obţinut prin sinteză chimică, sau a unui antibiotic în condiţii normale de utilizare şi producţia de alimente produse ecologic de la animalul respectiv este de două ori mai mare decât perioada de aşteptare menţionată la art.4 din Legea nr.119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar şi de cel puţin 48 de ore;

6) se permit tratamente prescrise în temeiul actelor normative în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor alimentare de origine animală, destinate să protejeze sănătatea umană şi animală;

7) operatorii ţin registre sau păstrează documente justificative privind orice tratament aplicat şi, în mod special, privind identificarea animalelor tratate, data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului folosit pentru tratament şi, după caz, prescripţia veterinară pentru îngrijire veterinară şi perioada de aşteptare aplicată înainte ca produsele de origine animală să poată fi comercializate şi etichetate ca fiind ecologice.

Secţiunea a 6-a

Condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere

61. Izolarea, încălzirea şi ventilarea clădirii asigură faptul că circulaţia aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului şi concentraţia de gaze sunt menţinute în limite care garantează bunăstarea animalelor. Clădirea permite o ventilare naturală abundentă şi pătrunderea din abundenţă a luminii.

62. Adăpostirea animalelor nu este obligatorie în zonele cu condiţii climatice corespunzătoare care permit animalelor să trăiască afară. În astfel de cazuri, animalele au acces la adăposturi sau la zone umbroase care să le protejeze de condiţii meteorologice nefavorabile.

63. Densitatea efectivelor în clădiri oferă confort şi bunăstare şi respectă nevoile specifice ale animalelor, care depind, în principal, de specia, rasa şi vârsta acestora. Se iau în considerare inclusiv nevoile comportamentale ale animalelor, care depind, în special, de dimensiunea grupului şi de sexul animalelor. Densitatea efectivelor asigură bunăstarea animalelor, oferindu-le suficient spaţiu pentru a sta confortabil în picioare, a se mişca, a se întoarce, a se curăţa, a lua orice poziţie şi a face orice mişcare firească, cum ar fi să se întindă sau să bată din aripi.

64. Se respectă suprafeţele minime ale spaţiilor interioare şi exterioare, precum şi detaliile tehnice legate de adăposturi, astfel cum sunt stabilite la pct.15, 18, 22, 25 şi 29 din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice.

65. Zonele în aer liber pot fi parţial acoperite. Verandele nu sunt considerate zone în aer liber.

66. Densitatea totală a efectivelor nu depăşeşte limita de 170 kg de azot organic pe an şi per hectar de suprafaţă agricolă.

67. Pentru a stabili densitatea corespunzătoare a efectivelor de animale menţionată la pct.66, autoritatea competentă stabileşte numărul de unităţi de şeptel echivalent cu limita menţionată la pct.66, în funcţie de cifrele stabilite în fiecare dintre cerinţele specifice fiecărui tip de producţie animalieră.

68. Nu se utilizează cuşti, cutii şi platforme pentru creşterea animalelor pentru nicio specie de animale.

69. În cazul în care bovinelor li se administrează un tratament individual din motive veterinare, acestea sunt adăpostite în spaţii cu pardoseli rigide şi trebuie să beneficieze de paie sau de litieră corespunzătoare. Animalul trebuie să se poată întoarce cu uşurinţă şi să se întindă complet, în mod confortabil.

70. Creşterea ecologică a animalelor într-un ţarc cu sol foarte umed sau mlăştinos nu este permisă.

Secţiunea a 7-a

Bunăstarea animalelor

71. Toate persoanele implicate în creşterea animalelor şi în manipularea acestora pe durata transportului şi a sacrificării dispun de cunoştinţe şi competenţe de bază necesare în ceea ce priveşte nevoile în materie de sănătate şi de bunăstare ale animalelor şi au urmat o formare corespunzătoare, astfel cum se cere în special în Norma sanitar-veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.793/2012, şi în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015, pentru a asigura aplicarea corectă a normelor stabilite în prezentul Regulament.

72. Practicile de creştere, inclusiv densităţile efectivelor şi condiţiile de adăpostire, asigură satisfacerea nevoilor de dezvoltare, fiziologice şi etologice ale animalelor.

73. Animalele au acces permanent la zonele în aer liber care să le permită să fie active, de preferinţă păşuni, ori de câte ori condiţiile meteorologice şi sezoniere, precum şi starea terenului le permite, cu excepţia cazurilor în care au fost stabilite restricţii şi obligaţii legate de protecţia sănătăţii umane şi animale în temeiul actelor normative.

74. Numărul de animale se limitează în scopul reducerii la minimum a păşunatului excesiv, a tasării solului, a eroziunii şi a poluării cauzate de animale sau de răspândirea dejecţiilor provenite de la acestea.

75. Se interzice priponirea sau izolarea animalelor, cu excepţia unor anumite exemplare care vor fi priponite pentru o perioadă limitată şi în măsura în care acest lucru se justifică din considerente veterinare. Se poate autoriza izolarea animalelor pentru o perioadă limitată doar atunci când siguranţa lucrătorilor este compromisă sau din raţiuni de bunăstare a animalelor. Autoritatea de control autorizează priponirea vitelor din exploataţii cu maximum 50 de animale (cu excepţia şeptelului tânăr) dacă nu este posibilă ţinerea acestora în grupuri corespunzătoare necesităţilor lor comportamentale, cu condiţia ca animalele respective să aibă acces la păşuni pe durata perioadei de păşunat şi, de cel puţin două ori pe săptămână, să aibă acces la zone în aer liber atunci când păşunatul nu este posibil.

76. Se reduce la minimum durata transportului animalelor.

77. Orice suferinţă, durere şi stres se evită şi se menţin la un nivel minim pe durata întregii vieţi a animalului, inclusiv în momentul sacrificării.

78. Fără a aduce atingere actelor normative privind bunăstarea animalelor, scurtarea cozilor în cazul oilor, tăierea ciocurilor atunci când se efectuează în primele trei zile de viaţă, tăierea coarnelor sunt permise în mod excepţional doar de la caz la caz şi doar atunci când îmbunătăţesc sănătatea, bunăstarea sau igiena animalelor, sau în cazurile în care siguranţa lucrătorilor ar fi compromisă. Excizarea mugurilor de coarne este permisă doar de la caz la caz, atunci când îmbunătăţeşte sănătatea, bunăstarea sau igiena animalelor sau atunci când siguranţa lucrătorilor ar fi compromisă. Autoritatea de control acordă derogare numai dacă operatorul a solicitat şi a justificat, în modul corespunzător, operaţiunea către autoritatea de control şi dacă aceasta se execută de personal calificat.

79. Se reduce la minimum orice suferinţă a animalelor prin administrarea de anestezice şi/sau analgezice corespunzătoare şi prin executarea fiecărei operaţiuni numai la vârsta cea mai potrivită, cu personal calificat.

80. Castrarea fizică se permite pentru păstrarea calităţii produselor şi pentru menţinerea practicilor tradiţionale de producţie, însă numai în condiţiile stabilite la pct.79.

81. Încărcarea şi descărcarea animalelor se efectuează fără a utiliza vreun tip de stimulare electrică sau alt tip de stimulare dureroasă pentru a constrânge animalele. Este interzisă utilizarea tranchilizantelor alopatice înaintea sau pe durata transportului.

82. Operatorii ţin registre de evidenţă sau păstrează documente justificative privind fiecare operaţiune specifică aplicată şi justificări pentru aplicarea pct.75, 78, 79 sau 80. În ceea ce priveşte animalele care părăsesc exploataţia, trebuie înregistrate următoarele date, după caz: vârsta, numărul de capete, greutatea animalelor sacrificate, identificarea adecvată (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), data de plecare şi destinaţia.

83. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operaţiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, sunt efectuate pe animale, cerinţele generale stabilite la pct.128-131 şi pct.135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operaţiuni.

Secţiunea a 8-a

Norme generale suplimentare referitoare la bovine, ovine, caprine şi ecvidee

84. În alimentaţia bovinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puţin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este fezabil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta este produsă în cooperare cu alte unităţi de producţie ecologice sau în conversie şi cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale şi materii prime pentru aceasta din ţară;

2) animalele au acces la păşuni pentru a paşte ori de câte ori condiţiile permit;

3) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la subpct. 2), bovinele masculi cu vârsta mai mare de un an au acces la păşuni sau la o zonă în aer liber;

4) în cazurile în care animalele au acces la păşuni pe parcursul perioadei de păşunat şi sistemul de adăpostire pe timpul iernii oferă libertate de mişcare animalelor, pe parcursul lunilor de iarnă poate fi ridicată obligaţia de a oferi zone în aer liber;

5) sistemele de creştere se bazează pe utilizarea maximă a păşunilor pentru păscut, în funcţie de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

6) substanţa uscată din raţiile zilnice este constituită în proporţie de cel puţin 60% din furaje grosiere, nutreţ proaspăt sau uscat ori din furaje însilozate; acest procentaj se poate reduce la 50% pentru animalele de lapte pentru o perioadă maximă de trei luni, la începutul perioadei de lactaţie.

85. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) adăpostul are podele netede, dar nu alunecoase;

2) adăpostul este prevăzut cu o suprafaţă de întins sau de odihnă confortabilă, curată şi uscată, de dimensiuni suficiente, şi constituie o construcţie solidă care nu este sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuş mare, uscat, pe care se împrăştie material de litieră; litiera este formată din paie sau din alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătăţită şi îmbogăţită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producţia ecologică ca îngrăşământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

3) fără a aduce atingere dispoziţiilor de la pct.4 din Norma sanitar-veterinară privind stabilirea cerinţelor minime pentru protecţia viţeilor în scopul creşterii şi îngrăşării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1325/2008, adăpostirea viţeilor în boxe individuale este interzisă după împlinirea vârstei de o săptămână, cu excepţia anumitor animale, pentru o perioadă limitată şi în măsura în care acest lucru este justificat din considerente veterinare;

4) în cazul în care unui viţel i se administrează un tratament individual din motive veterinare, acesta este adăpostit în spaţii cu pardoseli rigide şi trebuie să beneficieze de litieră; viţelul trebuie să dispună de suficient spaţiu pentru a se întoarce cu uşurinţă şi a se întinde complet în mod confortabil.

Secţiunea a 9-a

Norme generale suplimentare referitor la cervide

86. În alimentaţia cervidelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puţin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta este produsă în cooperare cu alte unităţi de producţie ecologice sau în conversie şi cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale şi materii prime pentru aceasta din ţară;

2) animalele au acces la păşuni pentru a paşte ori de câte ori condiţiile permit;

3) în cazurile în care animalele au acces la păşuni pe parcursul perioadei de păşunat şi sistemul de adăpostire pe timpul iernii oferă libertate de mişcare animalelor, pe parcursul lunilor de iarnă poate fi ridicată obligaţia de a oferi zone în aer liber;

4) sistemele de creştere se bazează pe utilizarea maximă a păşunilor pentru păscut, în funcţie de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

5) substanţa uscată din raţiile zilnice este constituită în proporţie de cel puţin 60% din furaje grosiere, nutreţ proaspăt sau uscat ori furaje însilozate; acest procentaj poate fi redus la 50% pentru cervidele femele din producţia de lapte pentru o perioadă maximă de trei luni, la începutul perioadei de lactaţie;

6) se asigură păşunat în mod natural în ţarc în perioada de vegetaţie; nu sunt permise ţarcurile care nu pot asigura hrana din păşunat în perioada de vegetaţie;

7) hrănirea este permisă numai în cazul în care păşunatul este limitat ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile;

8) animalelor crescute într-un ţarc li se asigură apă curată şi proaspătă; în cazul în care nu există o sursă de apă uşor accesibilă pentru animale, trebuie prevăzute locuri cu apă.

87. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) cervidelor li se asigură locuri de refugiu, adăposturi şi garduri care nu rănesc animalele;

2) în ţarcurile destinate cerbilor roşii, animalele trebuie să se poată rostogoli în noroi pentru a asigura îngrijirea pielii şi reglarea temperaturii corpului;

3) adăposturile sunt prevăzute cu podele netede, dar nu alunecoase;

4) adăpostul este prevăzut cu o suprafaţă de întins sau de odihnă confortabilă, curată şi uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcţie solidă, care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuş mare, uscat, pe care se împrăştie material de litieră; litiera este formată din paie sau din alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătăţită şi îmbogăţită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producţia ecologică ca îngrăşământ sau ameliorator de sol, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

5) locurile de hrănire se instalează în zone protejate de intemperii şi accesibile atât pentru animale, cât şi pentru persoanele care le îngrijesc; solul pe care sunt situate locurile de hrănire este consolidat, iar aparatul de hrănire este prevăzut cu un acoperiş;

6) dacă nu se poate asigura accesul permanent la hrană, locurile de hrănire se amenajează astfel încât toate animalele să se poată hrăni în acelaşi timp.

Secţiunea a 10-a

Norme generale suplimentare referitoare la porcine

88. În alimentaţia porcinelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puţin 30% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta se produce în cooperare cu alte unităţi de producţie ecologice sau în conversie şi cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale şi materii prime pentru aceasta din ţară;

2) la raţia zilnică se adaugă furaje grosiere, nutreţ proaspăt sau uscat, precum şi furaje însilozate;

3) în cazul în care operatorii nu au posibilitatea să obţină hrană proteică exclusiv din producţia ecologică şi autoritatea de control a confirmat că aceasta nu este disponibilă în cantitate suficientă, se poate utiliza hrană proteică neecologică până la 31 decembrie 2026, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) hrana nu este disponibilă în formă ecologică;

b) hrana este produsă sau pregătită fără solvenţi chimici;

c) utilizarea sa este limitată la hrănirea purceilor de până la 35 kg cu compuşi proteici specifici; şi

d) procentul maxim permis într-o perioadă de 12 luni pentru aceste animale nu depăşeşte 5%; se calculează procentul substanţei uscate din hrana pentru animale de origine agricolă.

89. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) adăposturile au podele netede, dar nu alunecoase;

2) adăposturile sunt prevăzute cu o suprafaţă de întins sau de odihnă confortabilă, curată şi uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcţie solidă care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuş mare, uscat, pe care se împrăştie material de litieră; litiera este formată din paie sau alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătăţită şi îmbogăţită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producţia ecologică ca îngrăşământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

3) se pune la dispoziţie o litieră din paie sau din alt material potrivit, suficient de mare pentru a se asigura că toţi porcii din ţarc se pot întinde în acelaşi timp în maniera care ocupă cel mai mult spaţiu;

4) scroafele se ţin în grupuri, cu excepţia ultimelor stadii ale gestaţiei şi a perioadei alăptării, timp în care trebuie să poată să se mişte liber în ţarc, iar deplasările lor se restricţionează numai pentru perioade scurte;

5) fără a neglija cerinţele suplimentare pentru paie, cu câteva zile înaintea termenului prevăzut pentru fătare, scroafele trebuie să aibă la dispoziţie o cantitate suficientă de paie sau de alt material natural potrivit, care să le permită să construiască locuri de fătare;

6) se asigură condiţiile necesare porcinelor pentru bălegare şi râmare pe suprafeţele pentru mişcare; pentru râmare se pot folosi mai multe substraturi.

Secţiunea a 11-a

Norme generale suplimentare referitoare la păsările de curte

90. În ceea ce priveşte originea animalelor se aplică următoarele norme:

1) pentru a preveni utilizarea metodelor de creştere intensivă, păsările de curte fie sunt crescute până la o vârsta minimă, fie provin din rase cu creştere lentă, adaptate creşterii în aer liber;

2) autoritatea competentă defineşte criteriile pentru rasele cu creştere lentă sau întocmeşte o listă a raselor respective şi comunică aceste informaţii operatorilor;

3) în cazul în care operatorul nu utilizează rase de păsări de curte cu creştere lentă, vârsta minimă la sacrificare este următoarea:

a) 81 de zile pentru pui;

b) 150 de zile pentru claponi;

c) 49 de zile pentru raţe din rasa Pekin;

d) 70 de zile pentru raţele leşeşti femele;

e) 84 de zile pentru raţele leşeşti masculi;

f) 92 de zile pentru raţele Mulard;

g) 94 de zile pentru bibilici;

h) 140 de zile pentru curcani şi gâştele de carne;

i) 100 de zile pentru curci.

91. În alimentaţia păsărilor de curte se aplică următoarele norme:

1) cel puţin 30% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, este produsă în cooperare cu alte unităţi de producţie ecologice sau în conversie şi cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale şi materii prime pentru aceasta din ţară;

2) în raţia zilnică se adaugă furaje grosiere, nutreţ proaspăt sau uscat ori furaje însilozate;

3) în cazul în care operatorii nu au posibilitatea să obţină hrană proteică exclusiv din producţia ecologică pentru specii de păsări de curte şi autoritatea de control a confirmat că hrana proteică ecologică nu este disponibilă în cantităţi suficiente, se poate utiliza hrană proteică neecologică până la 31 decembrie 2026, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) hrana nu este disponibilă în formă ecologică;

b) hrana este produsă sau pregătită fără solvenţi chimici;

c) utilizarea sa este limitată la hrănirea păsărilor de curte tinere cu compuşi proteici specifici;

d) procentajul maxim permis într-o perioadă de 12 luni pentru aceste animale nu depăşeşte 5%; se calculează procentul substanţei uscate din hrana de origine agricolă.

92. Pentru bunăstarea animalelor, se interzice deplumarea păsărilor de curte vii.

93. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) cel puţin o treime din suprafaţa podelei este solidă, adică nu este construită din grilaje sau din plasă şi este acoperită cu material de litieră precum paie, surcele din lemn, nisip sau turbă;

2) în adăposturile pentru găinile ouătoare, o parte suficient de mare din suprafaţa podelei care este la dispoziţia găinilor este disponibilă pentru colectarea dejecţiilor de la păsări;

3) clădirile se golesc de păsări de fiecare dată când se schimbă lotul de păsări crescute; ulterior clădirile şi echipamentele se curăţă şi se dezinfectează; de asemenea, la încheierea creşterii fiecărui lot de păsări de curte, ţarcurile se lasă goale pe o perioadă ce urmează a fi stabilită de autoritatea de control, pentru a permite vegetaţiei să crească la loc; operatorul ţine registre sau păstrează documente justificative privind aplicarea perioadei respective; aceste cerinţe nu se aplică în cazul în care păsările de curte nu se cresc în loturi, nu se ţin în ţarcuri şi se pot deplasa liber pe toată durata zilei;

4) păsările de curte au acces la o zonă în aer liber cel puţin o treime din viaţa lor; găinile ouătoare şi păsările de curte pentru îngrăşare au de asemenea acces la o zonă în aer liber cel puţin o treime din viaţa lor, cu excepţia cazului în care au fost stabilite restricţii temporare în temeiul actelor normative;

5) se asigură accesul permanent în timpul zilei la zonele în aer liber de la o vârstă cât mai mică posibil din punct de vedere practic şi ori de câte ori starea fiziologică şi fizică permite acest lucru, cu excepţia cazului în care sunt stabilite restricţii temporare în conformitate cu actele normative;

6) prin derogare de la pct.65, în cazul păsărilor de reproducţie şi al puicuţelor cu vârsta sub 18 săptămâni, dacă condiţiile menţionate la pct.73 în ceea ce priveşte restricţiile şi obligaţiile legate de protecţia sănătăţii umane şi animale, stabilite în temeiul actelor normative, sunt îndeplinite şi împiedică păsările de reproducţie şi puicuţele cu vârsta sub 18 săptămâni să aibă acces la zone în aer liber, verandele sunt considerate zone în aer liber şi, în astfel de cazuri, sunt prevăzute cu o barieră din plasă de sârmă, pentru a bloca accesul altor păsări;

7) zonele în aer liber pentru păsările de curte permit accesul uşor al acestora la un număr adecvat de adăpătoare;

8) zonele în aer liber pentru păsările de curte sunt, în cea mai mare parte, acoperite cu vegetaţie;

9) în condiţiile în care zona în aer liber oferă hrană pentru animale în cantităţi limitate, de exemplu, din cauza acoperirii cu zăpadă pe o durată îndelungată de timp sau a condiţiilor meteorologice aride, raţiile păsărilor de curte trebuie să includă furaje grosiere suplimentare;

10) dacă sunt ţinute în interior din cauza unor restricţii sau a unor obligaţii stabilite în temeiul actelor normative, păsările de curte au acces în permanenţă la cantităţi suficiente de furaje grosiere şi la materiale corespunzătoare, pentru a-şi putea satisface nevoile etologice;

11) păsările de apă au acces la un curs de apă, la un iaz, la un lac sau la o baltă ori de câte ori condiţiile de igienă şi cele meteorologice fac posibil acest lucru, pentru a se respecta nevoile specifice speciei lor şi cerinţele de bunăstare a animalelor; în cazul în care acest acces nu este posibil din cauza condiţiilor meteorologice, păsările respective au acces la apă astfel încât să îşi poată scufunda capul pentru a-şi curăţa penajul;

12) lumina naturală se poate suplimenta prin mijloace artificiale pentru a oferi maximum 16 ore de lumină pe zi, cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă fără lumină artificială de cel puţin 8 ore;

13) suprafaţa totală destinată îngrăşării păsărilor de curte în adăposturi nu depăşeşte 1600 m2 pentru oricare unitate de producţie;

14) numărul de găini ouătoare dintr-un compartiment al unui adăpost pentru păsări de curte nu depăşeşte 3000.

Secţiunea a 12-a

Norme generale suplimentare referitoare la iepuri

94. În alimentaţia iepurilor, se aplică următoarele norme:

1) cel puţin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, este produsă în cooperare cu alte unităţi de producţie ecologice sau în conversie şi cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale şi materii prime pentru aceasta din ţară;

2) iepurii au acces la păşuni pentru a paşte ori de câte ori condiţiile permit;

3) sistemele de creştere se bazează pe utilizarea maximă a păşunilor pentru păscut, în funcţie de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

4) în cazul în care nu există iarbă suficientă, se furnizează hrană fibroasă, cum ar fi paie sau fân; nutreţul reprezintă cel puţin 60% din alimentaţie.

95. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) adăpostul este prevăzut cu o suprafaţă de întins sau de odihnă confortabilă, curată şi uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcţie solidă care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuş mare, uscat, pe care se împrăştie material de litieră; litiera este formată din paie sau alte materiale naturale potrivite şi poate fi îmbunătăţită şi îmbogăţită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producţia ecologică ca îngrăşământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

2) iepurii sunt ţinuţi în grupuri;

3) fermele de iepuri utilizează rase robuste, adaptate la condiţiile în aer liber;

4) iepurii au acces la:

a) un adăpost acoperit, inclusiv la zone de refugiu întunecoase;

b) un spaţiu de mişcare situat în exterior cu vegetaţie, de preferinţă păşune;

c) o platformă deasupra solului pe care să poată sta, fie în interior, fie în exterior;

d) material pentru cuib în cazul femelelor care alăptează.

Secţiunea a 13-a

Norme generale suplimentare referitoare la albine

96. Pentru apicultură se preferă utilizarea Apis mellifera şi a ecotipurilor locale ale acesteia.

97. În alimentaţia albinelor, se aplică următoarele norme:

1) la sfârşitul sezonului de producţie, stupii trebuie să rămână cu rezerve suficiente de miere şi de polen pentru ca albinele să supravieţuiască peste iarnă;

2) coloniile de albine pot fi hrănite numai în cazul în care supravieţuirea acestora este pusă în pericol din cauza condiţiilor climatice; în acest caz, coloniile sunt hrănite cu miere ecologică, cu polen ecologic, cu siropuri de zahăr ecologic sau cu zahăr ecologic.

98. Asistenţa medicală se bazează pe aplicarea următoarelor norme:

1) pentru protejarea ramelor, stupilor şi fagurilor, în special de dăunători, se permit doar rodenticidele, utilizate în capcane, şi produsele şi substanţele corespunzătoare aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023;

2) se permit tratamentele fizice pentru dezinfectarea stupinelor, precum fumigarea sau flacăra directă;

3) practica distrugerii masculilor pentru ameliorare se permite doar în scopul de a limita infestarea cu Varroa destructor;

4) dacă, în pofida tuturor măsurilor preventive, coloniile se îmbolnăvesc sau sunt infestate, acestea se tratează imediat şi, dacă este necesar, sunt plasate în stupine izolate;

5) în cazurile de infestare cu Varroa destructor, se pot folosi acidul formic, acidul lactic, acidul acetic şi acidul oxalic, precum şi mentolul, timolul, eucaliptolul sau camforul;

6) în cazul în care se aplică un tratament cu produse alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, altele decât produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023, pe durata tratamentului, coloniile tratate se plasează în stupine izolate şi toată ceara se înlocuieşte cu ceară provenită din apicultura ecologică; ulterior, în cazul coloniilor respective, se aplică perioada de conversie de 12 luni stabilită la pct.48.

99. Bunăstarea animalelor în apicultură se asigură prin aplicarea următoarelor norme generale suplimentare:

1) se interzice distrugerea albinelor în faguri, ca metodă asociată recoltării produselor apicole;

2) se interzice mutilarea, precum tăierea aripilor mătcilor.

100. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) stupinele se amplasează în zone în care se asigură resurse de nectar şi polen provenite în principal din culturi produse în mod ecologic sau, după caz, din flora spontană sau din păduri, ori culturi gestionate în mod neecologic, care sunt tratate doar prin metode cu impact redus asupra mediului;

2) stupinele se amplasează la distanţă de surse care pot conduce la contaminarea produselor apicole sau la afectarea sănătăţii albinelor;

3) amplasarea stupinelor se face în aşa fel încât, pe o rază de 3 km de la locul unde se află stupina, sursele de nectar şi de polen să provină în mod prioritar din culturi produse prin metode ecologice sau din vegetaţie spontană ori din culturi tratate prin metode cu impact redus asupra mediului, echivalente celor prevăzute la art.2 alin.(2) lit.d)-f) din Legea nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural, care nu pot afecta calificarea producţiei apicole drept ecologică; cerinţa menţionată nu se aplică dacă plantele nu sunt înflorite sau dacă coloniile de albine sunt inactive;

4) stupii şi materialele utilizate în apicultură sunt fabricate în principal din materiale naturale care nu prezintă niciun risc de contaminare pentru mediu sau pentru produsele apicole;

5) ceara de albine pentru fagurii noi provine din unităţi de producţie ecologică;

6) în stupi se pot folosi numai produse naturale precum propolisul, ceara şi uleiurile vegetale;

7) nu se utilizează repelenţi de sinteză chimică pe parcursul operaţiunilor de extragere a mierii;

8) nu se utilizează faguri cu larve pentru extragerea mierii;

9) apicultura nu se consideră ecologică dacă se practică în regiuni sau zone desemnate de autoritatea competentă ca impracticabile pentru apicultura ecologică.

101. Operatorii ţin registre de evidenţă şi, în mod special:

1) păstrează o hartă la o scară corespunzătoare sau coordonatele geografice ale amplasării stupilor, care se prezintă organismului de control, demonstrând că zonele accesibile coloniilor îndeplinesc cerinţele prezentului Regulament;

2) în registrul stupinei cu privire la hrănire introduc următoarele informaţii: denumirea produsului utilizat, datele, cantităţile şi stupii în care este utilizat produsul;

3) zona în care se află stupina se înregistrează împreună cu identificarea stupilor şi perioada de deplasare;

4) toate măsurile aplicate se înregistrează în registrul stupinei, inclusiv scoaterea ramelor şi operaţiunile de extragere a mierii; de asemenea, se înregistrează cantitatea şi datele de colectare a mierii.

NORME DE PRODUCŢIE PRIVIND ALGELE

ŞI ANIMALELE DE ACVACULTURĂ

Secţiunea 1

Cerinţe generale

102. Operatorii care produc alge şi animale de acvacultură respectă, în special, normele detaliate de producţie prevăzute în prezentul capitol şi în capitolul al IV-lea din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice.

103. Operaţiunile se desfăşoară în locuri neafectate de contaminare cu produse sau substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică sau cu poluanţi care ar compromite statutul ecologic al produselor.

104. Unităţile de producţie ecologică şi neecologică se separă în modul corespunzător şi în conformitate cu distanţele minime de separare stabilite de autoritatea competentă, după caz. Astfel de măsuri de separare se bazează pe situarea naturală, pe sisteme separate de distribuţie a apei, pe distanţe şi pe amplasarea în amonte şi în aval a unităţii de producţie ecologică. Producţia de alge şi de acvacultură nu este considerată ecologică atunci când este practicată în locuri sau în zone desemnate de autoritatea competentă, după coordonarea prealabilă cu organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul gestionării resurselor naturale, ca locuri sau zone neadecvate pentru astfel de activităţi.

105. În cazul tuturor operaţiunilor noi pentru care se solicită recunoaşterea producţiei ca fiind ecologică şi care produc mai mult de 20 de tone de produse de acvacultură pe an, este necesară o evaluare de mediu corespunzătoare a unităţii de producţie, pentru stabilirea condiţiilor din aceasta şi a celor de mediu din imediata sa apropiere, precum şi posibilele efecte ale funcţionării unităţii de producţie. Operatorul prezintă evaluarea de mediu organismului de control. Conţinutul evaluării de mediu se bazează pe dispoziţiile prevăzute la art.102 alin.(2) din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Dacă unitatea de producţie a făcut deja obiectul unei evaluări echivalente, se permite utilizarea respectivei evaluări în acest scop.

106. Nu este permisă distrugerea de mangrove.

107. Operatorul prezintă un plan de management durabil, proporţional cu unitatea de producţie pentru acvacultură şi pentru recoltarea de alge. Planul se actualizează anual şi prezintă în detalii efectele operaţiunii asupra mediului şi monitorizarea de mediu care urmează să fie efectuată, precum şi enumeră măsurile care trebuie luate în vederea reducerii la minimum a efectelor negative asupra mediului înconjurător acvatic şi terestru, inclusiv, acolo unde este cazul, a cantităţii de nutrienţi evacuaţi în mediu pe ciclu de producţie sau pe an. Planul înregistrează date privind verificarea şi reparaţiile echipamentului tehnic.

108. Măsurile defensive şi preventive adoptate împotriva prădătorilor, în conformitate cu Legea nr.94/2007 cu privire la reţeaua ecologică, se înregistrează în planul de management durabil.

109. După caz, redactarea planului de management se face în urma coordonării cu operatorii din vecinătate.

110. Operatorii din sectorul acvaculturii şi al cultivării algelor întocmesc, ca parte a planului de management durabil, un calendar de reducere a cantităţii de deşeuri, care urmează să fie aplicat odată cu începerea operaţiunilor. Dacă este posibil, utilizarea căldurii reziduale se limitează la energia din surse regenerabile.

111. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operaţiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, sunt efectuate pe alge sau pe animale de acvacultură, cerinţele generale stabilite la pct.128-131 şi pct.135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operaţiuni.

112. Operatorii păstrează documente justificative privind orice derogare de la normele de producţie pentru animalele de acvacultură, obţinută în conformitate cu pct.120 subpct. 4) şi 5).

Secţiunea a 2-a

Cerinţe aplicabile algelor

113. Pe lângă normele generale de producţie stabilite la art.8, 9 şi 10 din Legea nr.237/2023 şi, dacă este relevant, în secţiunea 1, normele stabilite în prezenta secţiune se aplică culegerii şi producţiei ecologice de alge. Normele respective se aplică mutatis mutandis producţiei de fitoplancton.

114. În ceea ce priveşte conversia, se aplică următoarele norme:

1) perioada de conversie pentru o unitate de producţie pentru culegerea de alge este de şase luni;

2) perioada de conversie pentru o unitate de producţie pentru cultivarea algelor este de şase luni sau un ciclu de producţie complet, în funcţie de care dintre acestea două are o durată mai mare.

115. Normele aplicabile producţiei de alge sunt următoarele:

1) culegerea algelor sălbatice şi a părţilor acestora este considerată metodă de producţie ecologică dacă:

a) zonele de creştere sunt adecvate din punctul de vedere al sănătăţii şi au o stare ecologică foarte bună, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011 şi ale Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013, sau au o calitate echivalentă cu zonele de producţie din clasele A şi B, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1112/2010;

b) culegerea nu afectează în mod semnificativ stabilitatea ecosistemului natural sau conservarea speciilor în zona de culegere;

2) pentru a fi considerată ecologică, cultivarea algelor are loc în zone cu caracteristici de mediu şi sanitare cel puţin echivalente cu cele prevăzute la subpct. 1) lit.a); adiţional se aplică următoarele norme de producţie:

a) se utilizează practici durabile în toate etapele de producţie, de la culegerea algelor tinere până la recoltare;

b) pentru a se asigura menţinerea unui fond genetic extins, culegerea algelor tinere în zonele de creştere spontană se efectuează cu regularitate, cu scopul de a menţine şi de a spori diversitatea stocurilor cultivate în interior;

c) nu se utilizează îngrăşăminte decât în instalaţiile de interior şi numai dacă utilizarea acestora în producţia ecologică este aprobată în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023; operatorii ţin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat fiecare produs, denumirea produsului şi cantitatea aplicată, cu informaţii despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză.

116. În procesul de cultivare a algelor se aplică următoarele norme:

1) cultura de alge în larg utilizează numai nutrienţi care există în mod natural în mediu sau care provin din unităţi de producţie ecologică a animalelor de acvacultură situate de preferinţă în apropiere, ca parte a unui sistem de policultură;

2) în cazul instalaţiilor de pe uscat în care sunt folosite surse externe de nutrienţi, nivelurile acestora din efluent trebuie să fie, în mod verificabil, aceleaşi cu nivelurile de nutrienţi din apa care intră în instalaţie sau inferioare acestora; se pot folosi numai nutrienţi de origine vegetală sau minerală aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023; operatorii ţin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat produsul, denumirea produsului şi cantitatea aplicată, informaţii despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză;

3) densitatea culturii sau intensitatea operaţională se înregistrează şi se menţine integritatea mediului acvatic prin garantarea faptului că nu se depăşeşte cantitatea maximă de alge care poate fi realizată fără efecte negative asupra mediului;

4) corzile şi alte echipamente utilizate pentru creşterea algelor se reutilizează sau se reciclează atunci când este posibil.

117. În procesul de culegere durabilă a algelor sălbatice, se aplică următoarele norme:

1) se efectuează o singură estimare a biomasei la începutul culegerii algelor;

2) în unitatea de producţie sau în localurile producătorului se păstrează documente contabile care permit operatorului să identifice, iar organismului de control să verifice că culegătorii au furnizat numai alge sălbatice produse în conformitate cu prezentul Regulament;

3) culegerea se realizează astfel încât cantităţile culese să nu producă un impact semnificativ asupra stării mediului acvatic; pentru a se asigura că algele pot regenera şi că sunt împiedicate capturile accidentale, se iau măsuri precum tehnicile de culegere, dimensiunile minime, vârstele, ciclurile de reproducere sau dimensiunea algelor care rămân;

4) în cazul în care algele se culeg dintr-o zonă de culegere partajată sau comună, trebuie să fie disponibile documente justificative elaborate de autoritatea competentă, din care să reiasă că întreaga culegere respectă Legea nr.237/2023 şi prezentul Regulament.

Secţiunea a 3-a

Cerinţe privind animalele de acvacultură

118. Pe lângă normele de producţie generale stabilite la art.8, 9 şi 10 din Legea nr.237/2023 şi, dacă este relevant, în secţiunea 1, normele stabilite în prezenta secţiune se aplică producţiei ecologice de specii de peşti, de crustacee, de echinoderme şi de moluşte. Normele respective se aplică mutatis mutandis şi producţiei de zooplancton, de microcrustacee, de rotifere, de viermi şi de alte animale acvatice care constituie hrană pentru animale.

119. În ceea ce priveşte conversia, se aplică următoarele perioade de conversie pentru unităţile de producţie de acvacultură în cazul tipurilor de instalaţii de acvacultură enumerate mai jos, inclusiv animalelor de acvacultură existente:

1) pentru instalaţiile care nu pot fi drenate, curăţate şi dezinfectate, o perioadă de conversie de 24 luni;

2) pentru instalaţiile care au fost drenate sau care au făcut obiectul unui vid sanitar, o perioadă de conversie de 12 luni;

3) pentru instalaţiile care au fost drenate, curăţate şi dezinfectate, o perioadă de conversie de 6 luni;

4) pentru instalaţiile de apă cu circuit deschis, inclusiv cele care produc moluşte bivalve, o perioadă de conversie de 3 luni.

120. În ceea ce priveşte originea animalelor de acvacultură, se aplică următoarele norme:

1) acvacultura ecologică se bazează pe creşterea de efective tinere provenite de la genitori ecologici şi din unităţi de producţie ecologice;

2) se utilizează specii crescute la nivel local, iar ameliorarea animalelor urmăreşte obţinerea de subspecii bine adaptate la condiţiile de producţie, asigurarea sănătăţii şi bunăstării animalelor, precum şi o utilizare eficientă a resurselor de hrană pentru animale; se păstrează şi se pun la dispoziţia organismului de control documente justificative privind originea şi tratamentul acestora;

3) se selectează specii robuste, care se cresc fără a crea prejudicii semnificative efectivelor sălbatice;

4) în scopul ameliorării, într-o exploataţie se pot introduce animale sălbatice capturate sau animale neecologice de acvacultură numai în cazuri bine întemeiate, dacă nu există rase ecologice sau dacă în unitatea de producţie se aduce stoc genetic nou în scopul ameliorării, după ce autoritatea de control acordă derogare, în vederea îmbunătăţirii calităţii stocului genetic; aceste animale se ţin într-un sistem de management ecologic timp de cel puţin 3 luni înainte de a putea fi utilizate pentru ameliorare; pentru animalele care sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova a speciilor pe cale de dispariţie, autorizaţia de utilizare a exemplarelor sălbatice capturate se poate acorda numai în contextul programelor de conservare recunoscute de autoritatea publică responsabilă de efortul de conservare, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.325/2005 cu privire la Cartea Roşie a Republicii Moldova;

5) în scopul creşterii, recoltarea de efective tinere sălbatice de acvacultură se restrânge, în mod special, la următoarele cazuri:

a) afluxul natural de larve şi de puiet de peşte sau de crustacee la umplerea iazurilor, a sistemelor de izolare şi a vivierelor;

b) repopularea cu peşti mici sau cu larve de crustacee din speciile care nu se regăsesc în Cartea Roşie a Republicii Moldova a speciilor pe cale de dispariţie în fermele de acvacultură extensivă din interiorul zonelor umede, cu condiţia că:

(i) repopularea este conformă cu măsurile de gestionare aprobate de autoritatea competentă relevantă, pentru asigurarea exploatării durabile a speciilor în cauză;

(ii) animalele sunt hrănite în exclusivitate cu hrană disponibilă în mod natural în mediu;

6) prin excepţie de la subpct. 1), autoritatea de control acordă derogare pentru introducerea în scopul creşterii, într-o unitate de producţie ecologică, a unui procent de efective tinere neecologice de cel mult 50%, din specii care până la 1 iulie 2024 nu au fost dezvoltate drept ecologice în Republica Moldova, cu condiţia ca cel puţin ultimele două treimi din durata ciclului de producţie să fie gestionate în cadrul unui sistem de management ecologic; această derogare poate fi acordată pentru o perioadă de maximum 2 ani şi nu poate fi reînnoită;

7) în ameliorare, se aplică următoarele norme:

a) nu se utilizează hormoni şi derivaţi ai hormonilor;

b) nu se utilizează producţia artificială de subspecii monosex, cu excepţia sortării manuale, nici inducerea poliploidiei, hibridizarea artificială şi clonarea;

c) se aleg subspeciile adecvate;

8) în ceea ce priveşte producţia de efective tinere, pentru creşterea larvelor de specii de peşti marini, se pot utiliza sisteme de creştere (de preferinţă "mezocosm" sau "rezervor de volum mare"); aceste sisteme de creştere trebuie să respecte următoarele cerinţe:

a) densitatea iniţială a efectivelor este mai mică de 20 de ouă sau de larve pe litru;

b) rezervorul de creştere a larvelor are un volum de minimum 20 m3;

c) larvele se hrănesc cu planctonul natural care se formează în rezervor, suplimentat, dacă este cazul, cu fitoplancton şi cu zooplancton produse în exterior;

9) operatorii ţin registre privind originea animalelor, în care sunt identificate animalele/loturile de animale, data sosirii şi tipul speciilor, cantităţile, statutul ecologic sau neecologic şi perioada de conversie.

121. Alimentaţia animalelor de acvacultură se bazează pe următoarele aspecte:

1) în ceea ce priveşte hrana pentru peşti, crustacee şi echinoderme, se aplică următoarele norme:

a) animalele sunt hrănite cu hrană care să satisfacă cerinţele nutriţionale ale animalelor în diverse stadii de dezvoltare a acestora;

b) regimurile alimentare sunt concepute ţinând cont de următoarele priorităţi:

(i) sănătatea şi bunăstarea animalelor;

(ii) calitatea superioară a produselor, inclusiv în ceea ce priveşte compoziţia nutriţională a produsului, care trebuie să asigure calitatea înaltă a produsului final comestibil;

(iii) impact redus asupra mediului;

c) componenta vegetală a hranei pentru animale este ecologică, iar componenta din hrană derivată din animale acvatice provine din acvacultura ecologică sau din activităţi de pescuit durabile;

d) materiile prime neecologice de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori drojdie destinate hranei pentru animale, materiile prime de origine minerală sau de origine microbiană destinate hranei pentru animale, aditivii furajeri şi adjuvanţii tehnologici se utilizează numai dacă au fost aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică, în temeiul Legii nr.237/2023 şi al prezentului Regulament;

e) nu se folosesc stimulatori de creştere şi aminoacizi de sinteză chimică;

2) în privinţa moluştelor bivalve şi a altor specii care nu sunt hrănite de om, ci se hrănesc cu plancton natural, se aplică următoarele norme:

a) astfel de animale filtrante primesc tot necesarul nutriţional din natură, cu excepţia exemplarelor tinere crescute în incubatoare şi în pepiniere;

b) zonele de creştere sunt adecvate din punct de vedere al sănătăţii şi au o stare ecologică foarte bună sau bună, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr.272/2011 şi a Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013, sau au o calitate echivalentă cu zonele de producţie din clasa A, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1112/2010;

3) hrana pentru animalele de acvacultură carnivore se obţine conform următoarelor priorităţi:

a) hrană ecologică pentru animale de origine acvicolă;

b) făină şi ulei de peşte obţinute din resturi de peşti, de crustacee sau de moluşte ce provin din acvacultura ecologică;

c) făină şi ulei de peşte, precum şi materiile prime destinate hranei pentru animale pe bază de peşte derivate din resturi de peşti, crustacee sau moluşte deja capturate pentru consumul uman în pescării durabile;

d) făină şi ulei de peşte, precum şi materiile prime destinate hranei pentru animale pe bază de peşte derivate din peşti, crustacee sau moluşte întregi capturate în pescării durabile şi nefolosite pentru consumul uman;

e) materii prime ecologice de origine vegetală sau animală destinate hranei pentru animale;

4) în faza de creştere, peştii din apele interioare, creveţii din familia Penaeidae şi creveţii de apă dulce, precum şi peştii tropicali de apă dulce sunt hrăniţi după cum urmează:

a) sunt hrăniţi cu hrană pentru animale care se găseşte în mod natural în iazuri şi lacuri;

b) dacă hrana naturală pentru animale menţionată la lit.a) nu este disponibilă în cantităţi suficiente, se poate utiliza hrană ecologică pentru animale de origine vegetală, crescută de preferinţă în ferma propriu-zisă, sau alge; operatorii păstrează documente justificative privind necesitatea de a folosi hrană suplimentară;

c) dacă hrana naturală pentru animale este suplimentată în conformitate cu lit.b):

(i) raţiile de hrană pentru creveţii din familia Penaeidae şi pentru creveţii de apă dulce (Macrobrachium spp.) pot include maximum 25% făină de peşte şi 10% ulei de peşte derivate din pescării durabile;

(ii) raţiile de hrană pentru pangasius (Pangasius spp.) pot include maximum 10% făină sau ulei de peşte derivat din pescării durabile;

d) în etapa de îngrăşare şi în primele stadii de viaţă din pepiniere şi incubatoare, se poate utiliza colesterolul ecologic pentru a suplimenta dieta creveţilor din familia Penaeidae şi a creveţilor de apă dulce (Macrobrachium spp.) pentru a le asigura nevoia de alimente din punct de vedere cantitativ;

5) operatorii ţin registre privind regimurile alimentare specifice, în special cu privire la denumirea hranei şi cantitatea acesteia, utilizarea hranei suplimentare, precum şi animalele/loturile de animale hrănite.

122. Asistenţa medicală a animalelor de acvacultură se bazează pe prevenirea bolilor şi pe tratamente veterinare, după cum urmează:

1) în prevenirea bolilor, se aplică următoarele norme:

a) prevenirea bolilor se bazează pe ţinerea animalelor în condiţii optime prin selectarea corespunzătoare a amplasării, ţinând cont, printre altele, de necesităţile speciilor în ceea ce priveşte calitatea bună a apei, debitul şi rata schimbului de apă, prin proiectarea optimă a exploataţiilor, prin aplicarea bunelor practici de gestionare şi de creştere, inclusiv curăţarea şi dezinfectarea periodică a localurilor, prin hrană de calitate superioară pentru animale, prin asigurarea unei densităţi adecvate a efectivelor, precum şi prin selecţia raselor şi tulpinilor;

b) este permisă utilizarea de medicamente imunologice veterinare;

c) un plan de management al sănătăţii animalelor, cu detalii privind practicile de biosecuritate şi de prevenire a bolilor, inclusiv un contract de prestare a serviciilor calificate de consiliere în domeniul sănătăţii animalelor de acvacultură, proporţională cu unitatea de producţie, cu efectuarea vizitei la unitatea de producţie cel puţin o dată pe an sau, în cazul crustaceelor bivalve, cel puţin o dată la doi ani;

d) sistemele, echipamentele şi ustensilele din cadrul exploataţiei se curăţă şi se dezinfectează corespunzător;

e) depunerile (bio-fouling) de organisme se îndepărtează numai prin mijloace fizice sau manual;

f) se pot folosi numai substanţe pentru curăţarea şi dezinfectarea echipamentelor şi a instalaţiilor aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

g) în ceea ce priveşte vidul sanitar, se aplică următoarele norme:

(i) organismul de control stabileşte dacă este necesar vidul sanitar, precum şi durata adecvată care trebuie respectată şi documentată după fiecare ciclu de producţie în sisteme de izolare în circuit deschis amplasate în larg;

(ii) nu este obligatoriu în cazul culturii de moluşte bivalve;

(iii) pe durata vidului sanitar, cuşca scufundată sau alte structuri utilizate pentru producţia de animale de acvacultură sunt golite, dezinfectate şi rămân goale până la reutilizare;

h) dacă este cazul, hrana pentru peşti neconsumată, excrementele şi animalele moarte se îndepărtează imediat, pentru a se evita riscul unor daune semnificative pentru mediu în ceea ce priveşte calitatea stării apei, pentru a se reduce la minimum riscul apariţiei bolilor şi pentru a se evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor;

i) lumina ultravioletă şi ozonul se pot utiliza numai în incubatoare şi în pepiniere;

j) pentru controlul biologic al ectoparaziţilor, de preferinţă se utilizează peştii curăţători, precum şi apa dulce, apa de mare şi soluţiile de clorură de sodiu;

2) în privinţa tratamentelor veterinare, se aplică următoarele norme:

a) bolile sunt tratate imediat, pentru a se evita orice suferinţă a animalului; medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, pot fi folosite în caz de necesitate, în condiţii stricte şi sub responsabilitatea unui medic veterinar, atunci când nu este adecvată folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice şi a altor produse; acolo unde este cazul, se stabilesc restricţii privind tratamentele şi perioadele de aşteptare;

b) sunt permise tratamente prescrise în temeiul actelor normative, destinate să protejeze sănătatea umană şi animală;

c) atunci când apare o problemă de sănătate, deşi s-au luat măsuri de prevenire pentru a se garanta sănătatea animală menţionate la subpct. 1), pot fi utilizate tratamente veterinare, de preferinţă în următoarea ordine:

(i) substanţe de origine vegetală, animală sau minerală în diluţie homeopatică;

(ii) plante şi extracte de plante care nu au efect anestezic;

(iii) substanţe precum oligoelementele, metalele, imunostimulentele naturale sau probioticele aprobate;

d) efectuarea tratamentelor alopatice este limitată la două tratamente pe an, cu excepţia vaccinărilor şi a programelor obligatorii de eradicare; cu toate acestea, în cazul unui ciclu de producţie mai scurt de un an, se aplică o limită de un tratament alopatic; în cazul depăşirii limitelor indicate pentru tratamentele alopatice, animalele de acvacultură în cauză nu se comercializează ca produse ecologice;

e) utilizarea tratamentelor pentru paraziţi, altele decât prin sistemele obligatorii de control stabilite de autoritatea de control, se limitează după cum urmează:

(i) pentru somon, la maximum două tratamente pe an sau la un tratament pe an în cazul în care ciclul de producţie este mai scurt de 18 luni;

(ii) pentru toate speciile, altele decât somonul, la două tratamente pe an sau la un tratament pe an în cazul în care ciclul de producţie este mai scurt de 12 luni;

(iii) pentru toate speciile, la cel mult patru tratamente în total, indiferent de durata ciclului de producţie al speciei;

f) perioada de aşteptare dintre tratamentele veterinare alopatice şi tratamentele pentru paraziţi în conformitate cu lit.d), inclusiv tratamentele efectuate în cadrul sistemelor obligatorii de control şi eradicare, este dublă faţă de perioada de aşteptare prevăzută la art.4 din Legea nr.119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar sau de 48 de ore, în cazul în care această perioadă nu este specificată;

g) orice utilizare de medicamente veterinare se declară organismului de control înainte de comercializarea animalelor ca produse ecologice; efectivele tratate trebuie să poată fi identificate în mod clar;

3) operatorii ţin registre privind măsurile aplicate pentru prevenirea bolilor, incluzând detalii despre vidul sanitar, despre curăţarea şi tratarea apei, precum şi privind orice tratament veterinar şi orice alt tratament antiparazitar aplicat, în special data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului utilizat pentru tratament şi prescripţia veterinară pentru îngrijire veterinară, după caz, şi perioadele de aşteptare aplicate înainte ca produsele de acvacultură să poată fi comercializate şi etichetate ca fiind ecologice.

123. În ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

1) se interzic instalaţiile de recirculare cu circuit închis pentru producţia de animale de acvacultură, cu excepţia incubatoarelor şi a pepinierelor, sau pentru producţia de specii utilizate ca hrană ecologică pentru animale;

2) încălzirea sau răcirea artificială a apei este permisă numai în incubatoare şi pepiniere; se poate utiliza apa naturală dintr-un puţ de foraj pentru încălzirea sau răcirea apei în toate etapele de producţie;

3) mediul de creştere a animalelor de acvacultură este conceput astfel încât, în conformitate cu nevoile specifice fiecărei specii, animalele de acvacultură:

a) să aibă spaţiu suficient şi densitatea relevantă a efectivelor pentru bunăstarea lor, astfel cum este prevăzut în anexa nr.2 la Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice;

b) să fie ţinute în apă de calitate bună, cu un debit şi o rată a schimbului de apă adecvate, cu niveluri suficiente de oxigen şi cu menţinerea unui nivel scăzut de metaboliţi;

c) să fie ţinute în condiţii de temperatură şi lumină conforme cu cerinţele pentru fiecare specie şi ţinând cont de situarea geografică;

4) în analiza impactului densităţii efectivelor asupra bunăstării peştilor produşi, se monitorizează starea peştilor (de exemplu, leziuni ale înotătoarelor, alte leziuni, rata de creştere, comportamentul manifestat şi starea generală de sănătate), ţinând cont de calitatea apei;

5) în cazul peştilor de apă dulce, fundul apei trebuie să se apropie cât mai mult posibil de condiţiile naturale;

6) în cazul crapilor şi al speciilor similare:

a) fundul apei este constituit din pământ natural;

b) fertilizarea organică şi minerală a iazurilor şi a lacurilor se realizează numai cu îngrăşăminte şi amelioratori de sol aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023, aplicându-se maximum 20 kg de azot/ha;

c) sunt interzise tratamentele care implică utilizarea unor substanţe de sinteză chimică pentru combaterea plantelor hidrofite şi a vegetaţiei prezente în apele în care are loc producţia;

7) operatorii ţin registre privind măsurile de monitorizare şi de întreţinere în legătură cu bunăstarea animalelor şi cu calitatea apei; în cazul fertilizării iazurilor şi lacurilor, operatorii ţin registre privind aplicarea îngrăşămintelor şi a amelioratorilor de sol, care includ data aplicării, denumirea produsului, cantitatea aplicată şi locul aplicării respective;

8) sistemele acvatice de izolare sunt concepute şi construite astfel încât să se asigure debite şi parametri fizico-chimici care să protejeze sănătatea şi bunăstarea animalelor şi să satisfacă nevoile comportamentale ale acestora, cu respectarea caracteristicilor specifice pentru sistemele de producţie şi de izolare pentru speciile sau pentru grupul de specii, astfel cum sunt stabilite în anexa nr.2 la Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice;

9) unităţile de creştere de pe uscat întrunesc următoarele condiţii:

a) sistemele de tip flow-through (apa trece o singură dată prin sistem, fiind apoi deversată înapoi în mediul acvatic) trebuie să permită monitorizarea şi controlul debitului şi a calităţii apei atât la intrarea, cât şi la ieşirea acesteia din sistem;

b) cel puţin 10% din perimetru ("interfaţa uscat-apă") conţine vegetaţie naturală;

10) sistemele de izolare amplasate în larg întrunesc următoarele condiţii:

a) sunt situate acolo unde debitul, adâncimea apei şi rata schimburilor de corpuri de apă sunt de natură să reducă la minimum impactul asupra fundului râurilor, fluviilor, lacurilor de acumulare şi a corpului de apă înconjurător;

b) sunt constituite din cuşti scufundate a căror proiectare, construcţie şi întreţinere sunt adaptate expunerii lor la mediul operaţional;

11) sistemele de izolare sunt concepute, amplasate şi utilizate astfel încât să se reducă la minimum evadările;

12) în cazul în care peştii sau crustaceele evadează, se iau măsuri adecvate pentru reducerea impactului asupra ecosistemului local, inclusiv, dacă este cazul, recapturarea animalelor; în acest sens, se ţin registre de evidenţă;

13) pentru producţia de animale de acvacultură în iazuri piscicole, în rezervoare sau în bazine lungi, unităţile de producţie sunt fie echipate cu straturi de filtrare naturală, cu iazuri de decantare, cu filtre biologice sau mecanice pentru colectarea deşeurilor de nutrienţi, fie utilizează alge sau animale (bivalve) care contribuie la ameliorarea calităţii efluenţilor; monitorizarea efluenţilor se realizează la intervale regulate, dacă este cazul.

124. Bunăstarea animalelor acvatice se asigură prin aplicarea următoarelor norme:

1) toate persoanele implicate în creşterea animalelor de acvacultură dispun de cunoştinţele şi competenţele de bază în ceea ce priveşte nevoile în materie de sănătate şi de bunăstare ale animalelor;

2) manipularea animalelor de acvacultură se reduce la minimum şi se realizează cu cea mai mare grijă; se utilizează echipamente şi protocoale adecvate cu scopul de a se evita stresul şi vătămarea fizică asociate procedurilor de manipulare; genitorii se manipulează astfel încât să se reducă la minimum vătămarea fizică şi stresul şi, dacă este cazul, manipularea se face sub anestezie; operaţiunile de clasificare se limitează la minimum şi se utilizează numai dacă este necesar pentru a se asigura bunăstarea peştilor;

3) în cazul utilizării luminii artificiale, se aplică următoarele restricţii:

a) prelungirea perioadei de lumină naturală nu depăşeşte o valoare maximă care respectă nevoile etologice, condiţiile geografice şi starea generală de sănătate a animalelor produse; această valoare maximă nu depăşeşte 14 ore pe zi, cu excepţia cazului în care este necesară în scopul reproducerii;

b) se evită modificările bruşte ale intensităţii luminii în momentul trecerii de la lumină la întuneric sau invers, prin utilizarea unor variatoare ale intensităţii luminii sau a unei iluminări de fond;

4) se permite aerarea pentru a se asigura bunăstarea şi sănătatea animalelor; aeratoarele mecanice să alimentează de preferinţă de la surse regenerabile de energie;

5) utilizarea oxigenului este permisă numai în scopul de a se satisface necesităţile în materie de bunăstare şi de sănătate a animalelor şi în perioade critice de producţie sau de transport, în următoarele situaţii:

a) cazuri excepţionale de schimbare a temperaturii, de scădere a presiunii atmosferice sau de poluare accidentală a apei;

b) proceduri ocazionale de gestionare a efectivelor, precum prelevarea de eşantioane şi sortarea;

c) pentru a se asigura supravieţuirea efectivelor din fermă.

Operatorii ţin registre de evidenţă privind aceste utilizări, indicând dacă se încadrează la lit.a), b) sau c);

6) se iau măsuri adecvate pentru a se menţine durata transportului animalelor de acvacultură la un nivel minim;

7) orice suferinţă este menţinută la un nivel minim pe durata întregii vieţi a animalului, inclusiv în momentul sacrificării;

8) este interzisă ablaţia pedunculului ocular, inclusiv toate practicile similare, cum ar fi ligaturarea, incizarea şi comprimarea;

9) prin tehnicile de sacrificare, trebuie ca peştii să devină imediat inconştienţi şi insensibili la durere; manipularea înainte de sacrificare se efectuează astfel încât să se evite leziunile, menţinându-se, în acelaşi timp, suferinţa şi stresul la un nivel minim; atunci când se analizează cele mai bune metode de sacrificare, se ţine cont de diferenţele dintre dimensiunile animalelor în momentul recoltării, dintre specii şi dintre locurile de producţie.

125. Producţia moluştelor se bazează pe următoarele aspecte:

1) în ceea ce priveşte originea materialului de însămânţare, se aplică următoarele norme:

a) materialul de însămânţare de la exemplare sălbatice provenit din afara unităţii de producţie poate fi utilizat în cazul crustaceelor bivalve, cu condiţia să nu existe nici-o deteriorare semnificativă a mediului, să fie permis în conformitate cu actele normative, şi materialul de însămânţare să provină din:

(i) straturi de populaţii care, probabil, nu vor supravieţui vremii de iarnă sau care reprezintă un surplus faţă de necesităţi; sau

(ii) straturi naturale de material de însămânţare de la crustacee aflate pe colectoare;

b) în cazul stridiei japoneze (Crassostrea gigas), se preferă efectivele înmulţite în mod selectiv pentru a se reduce depunerea icrelor în mediul natural;

c) se ţin registre privind modul, locul şi perioada în care se colectează materialul de însămânţare de la exemplare sălbatice, pentru a se permite trasabilitatea până la zona de colectare;

d) materialul de însămânţare poate fi colectat numai după ce autoritatea de control a acordat autorizarea în acest sens;

2) în ceea ce priveşte condiţiile de adăpostire şi practicile de creştere, se aplică următoarele norme:

a) producţia poate fi realizată în aceeaşi zonă acvatică în care are loc şi producţia ecologică de peşti cu înotătoare şi alge, într-un sistem de policultură care trebuie documentat în planul de management durabil; moluştele bivalve pot fi crescute de asemenea în policultură împreună cu moluşte gasteropode precum speciile de litorină;

b) producţia de moluşte bivalve ecologice are loc în zone delimitate de stâlpi, de balize sau prin alte mijloace clare de marcaj şi este izolată, dacă este cazul, prin saci din plasă, cuşti scufundate sau alte mijloace create de om;

c) unităţile de producţie de conchiliocultură (producere de crustacee) ecologică reduc la minimum riscurile la adresa speciilor în privinţa cărora există un interes de conservare; dacă se utilizează plase împotriva animalelor de pradă, acestea trebuie să fie astfel concepute încât să nu producă vătămări păsărilor scufundătoare;

3) în cultivarea moluştelor, se aplică următoarele norme:

a) pentru producţia ecologică poate fi utilizată cultivarea pe corzi pentru midii şi alte metode enumerate în anexa nr.2 la Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice;

b) cultivarea moluştelor pe fundul apei este permisă numai dacă în locurile de colectare şi de creştere nu se produce un impact semnificativ asupra mediului; înaintea începerii operaţiunilor, operatorul furnizează organismului de control şi adaugă, drept capitol separat în cadrul planului de management durabil, un studiu şi un raport care sprijină dovezile existenţei unui impact minim asupra mediului;

4) în gestionarea producţiei de moluşte, se aplică următoarele norme:

a) producţia utilizează o densitate a efectivelor care nu depăşeşte densitatea utilizată în localitate pentru moluştele neecologice; sortarea, rărirea şi ajustările densităţii efectivelor se efectuează în funcţie de biomasă şi în vederea asigurării bunăstării animalelor şi a calităţii înalte a produselor;

b) depunerile de organisme se îndepărtează prin mijloace fizice sau manual; moluştele pot fi tratate o singură dată pe durata ciclului de producţie cu o soluţie de var în scopul combaterii depunerii de organisme concurente.

NORME DE PRODUCŢIE PRIVIND ALIMENTELE PRELUCRATE

Secţiunea 1

Cerinţe generale pentru producţia de alimente prelucrate

126. Pe lângă normele generale de producţie stabilite la art.8 şi 10 din Legea nr.237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producţiei ecologice de alimente prelucrate. Operatorii care produc alimente prelucrate respectă în mod special normele detaliate de producţie prevăzute în prezentul capitol şi în capitolul al V-lea din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice.

127. Aditivii alimentari, adjuvanţii tehnologici şi alte substanţe şi ingrediente folosite la prelucrarea alimentelor, precum şi orice practică de prelucrare aplicată, cum ar fi afumarea, respectă principiile bunelor practici de fabricaţie (GMP) şi prevederile Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013.

128. Operatorii care produc alimente prelucrate stabilesc şi actualizează proceduri corespunzătoare bazate pe o identificare sistematică a etapelor esenţiale ale prelucrării.

129. Aplicarea procedurilor menţionate la pct.128 asigură că produsele prelucrate obţinute din producţie respectă Legea nr.237/2023 şi prezentul Regulament la orice etapă.

130. Operatorii respectă şi pun în aplicare procedurile menţionate la pct.128 şi, fără a aduce atingere art.18 din Legea nr.237/2023, în special:

1) iau măsuri de precauţie şi ţin registre privind aceste măsuri;

2) implementează măsuri de curăţare corespunzătoare, monitorizează eficacitatea acestora şi ţin registre privind operaţiunile în cauză;

3) garantează faptul că produsele neecologice nu sunt introduse pe piaţă cu o indicaţie referitoare la producţia ecologică.

131. Pregătirea produselor ecologice, în conversie şi neecologice prelucrate se efectuează separat în timp sau în spaţiu. Dacă în unitatea de pregătire în cauză se pregătesc sau se depozitează produse ecologice, în conversie şi neecologice, în orice combinaţie, operatorul:

1) informează organismul de control în consecinţă;

2) efectuează în mod continuu operaţiunile până la încheierea unui ciclu de producţie, separate în spaţiu sau în timp de operaţiuni similare efectuate asupra oricărui alt tip de produse (ecologice, în conversie sau neecologice);

3) înainte şi după operaţiuni, depozitează produsele ecologice, în conversie şi neecologice separat unele de celelalte în spaţiu sau în timp;

4) ţine disponibil un registru actualizat al tuturor operaţiunilor efectuate şi al tuturor cantităţilor prelucrate;

5) ia măsurile necesare pentru a asigura identificarea loturilor şi pentru evitarea amestecurilor sau a schimburilor între produse ecologice, în conversie şi neecologice;

6) efectuează operaţiuni asupra produselor ecologice sau în conversie numai după o curăţare corespunzătoare a echipamentelor de producţie.

132. Nu se utilizează produse, substanţe şi tehnici care reconstituie proprietăţi ce se pierd în timpul prelucrării şi al depozitării alimentelor ecologice, care corectează rezultatele neglijenţei în prelucrarea alimentelor ecologice sau care pot induce în eroare în alt fel în privinţa adevăratei naturi a produselor destinate să fie comercializate ca alimente ecologice.

133. Operatorii păstrează documente justificative privind derogările de utilizare a ingredientelor agricole neecologice pentru producţia de alimente ecologice prelucrate în conformitate cu art.16 alin.(3) lit.b) din Legea nr.237/2023, dacă au obţinut sau au utilizat astfel de derogări.

Secţiunea a 2-a

Cerinţe detaliate pentru producţia de alimente prelucrate

134. În ceea ce priveşte compoziţia alimentelor ecologice prelucrate, se aplică următoarele condiţii:

1) produsul este obţinut în principal din ingrediente agricole sau din produse destinate utilizării ca alimente, enumerate în anexa nr.1 la Legea nr.237/2023; pentru a stabili dacă un produs este obţinut în principal din produsele respective, nu se iau în considerare adaosul de apă şi de sare;

2) ingredientul ecologic nu este prezent împreună cu acelaşi ingredient sub formă neecologică;

3) ingredientul în conversie nu este prezent împreună cu acelaşi ingredient sub formă ecologică sau neecologică.

135. Utilizarea anumitor produse şi substanţe în prelucrarea alimentelor se bazează pe aplicarea următoarelor norme:

1) aditivii alimentari, adjuvanţii tehnologici şi ingredientele agricole neecologice aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023, precum şi produsele şi substanţele menţionate la subpct. 2) sunt singurele care se pot utiliza la prelucrarea alimentelor, cu excepţia produselor şi a substanţelor din sectorul vitivinicol, în cazul cărora se aplică pct.150, şi a drojdiei, în cazul căreia se aplică pct.155;

2) la prelucrarea alimentelor, se permite utilizarea următoarelor produse şi substanţe:

a) preparatele din microorganisme şi enzime alimentare utilizate în mod normal la prelucrarea alimentelor, cu condiţia ca enzimele care urmează a fi folosite ca aditivi alimentari sunt aprobate pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

b) substanţele şi produsele definite la pct.3 subpct. 3) şi 4) lit.a) din Regulamentul sanitar privind aromele şi anumite ingrediente alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele alimentare şi stabilirea măsurilor tranzitorii privind lista de arome şi materii prime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1245/2018, care au fost etichetate ca substanţe aromatizante naturale sau preparate aromatizante naturale, în conformitate cu pct.26-28 din respectivul Regulament;

c) coloranţii pentru ştampilarea cărnii şi a ouălor, în conformitate cu pct.35 din Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013;

d) coloranţii naturali şi substanţele naturale pentru învelişuri pentru colorarea decorativă tradiţională a cojii ouălor fierte produse cu intenţia de a fi introduse pe piaţă într-o anumită perioadă a anului;

e) apa potabilă şi sarea ecologică sau cea neecologică care corespunde prevederilor Regulamentului sanitar privind sarea alimentară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.596/2011;

f) mineralele (inclusiv oligoelementele), vitaminele, aminoacizii şi micronutrienţii, cu condiţia că:

(i) utilizarea lor în alimentele destinate consumului normal este o cerinţă stabilită prin act normativ, cu condiţia că alimentele nu pot fi introduse categoric pe piaţă ca alimente destinate consumului normal dacă mineralele, vitaminele, aminoacizii sau micronutrienţii respectivi nu sunt adăugaţi; sau

(ii) în ceea ce priveşte alimentele introduse pe piaţă ca având anumite caracteristici sau efecte în legătură cu sănătatea ori nutriţia sau în legătură cu nevoile anumitor grupuri de consumatori, în produsele menţionate la pct.1 subpct. 1) şi 2) din Regulamentul sanitar privind alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale şi înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.179/2018, utilizarea acestora este autorizată în temeiul regulamentului menţionat şi al actelor aprobate în temeiul pct.20 din regulamentul sus-menţionat pentru produsele în cauză;

3) pentru curăţare şi dezinfecţie se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023; operatorii ţin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi locul utilizării respective;

4) în vederea efectuării calculului menţionat la art.20 alin.(6) din Legea nr.237/2023, se aplică următoarele norme:

a) anumiţi aditivi alimentari aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023, se calculează ca ingrediente agricole;

b) preparatele şi substanţele menţionate la subpct. 2) lit.a), c)-f) nu se calculează ca ingrediente agricole;

c) drojdia şi produsele din drojdie se calculează ca ingrediente agricole.

136. Operatorii ţin registre privind fiecare factor de producţie utilizat în producţia de alimente; în cazul producţiei de produse compuse, reţetele/formulele complete care precizează cantităţile factorilor de producţie şi cantitatea produsă sunt păstrate şi puse la dispoziţia organismului de control.

NORME DE PRODUCŢIE PRIVIND HRANA PRELUCRATĂ

PENTRU ANIMALE

137. Pe lângă normele generale de producţie stabilite la art.8 şi 10 din Legea nr.237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producţiei ecologice de hrană prelucrată pentru animale. Operatorii care produc hrană prelucrată pentru animale respectă, în mod special, normele detaliate de producţie prevăzute în prezentul capitol şi în capitolul al V-lea din Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice.

138. Aditivii furajeri, adjuvanţii tehnologici şi alte substanţe şi ingrediente folosite la prelucrarea hranei pentru animale, precum şi orice practică de prelucrare utilizată, cum ar fi afumarea, respectă principiile bunelor practici de fabricaţie (GMP).

139. Operatorii care produc hrană prelucrată pentru animale stabilesc şi actualizează proceduri corespunzătoare bazate pe o identificare sistematică a etapelor esenţiale ale prelucrării.

140. Aplicarea procedurilor menţionate la pct.139 asigură că produsele prelucrate obţinute din producţie respectă Legea nr.237/2023 şi prezentul Regulament la orice etapă.

141. Operatorii respectă şi pun în aplicare procedurile menţionate la pct.139 şi, fără a aduce atingere art.18 din Legea nr.237/2023, în mod special:

1) iau măsuri de precauţie şi ţin registre privind aceste măsuri;

2) implementează măsuri de curăţare corespunzătoare, monitorizează eficacitatea acestora şi ţin registre privind operaţiunile în cauză;

3) garantează faptul că produsele neecologice nu sunt introduse pe piaţă cu o indicaţie referitoare la producţia ecologică.

142. Pregătirea produselor ecologice, în conversie şi neecologice prelucrate se efectuează separat în timp sau în spaţiu. Dacă în unitatea de pregătire în cauză se pregătesc sau se depozitează produse ecologice, în conversie şi neecologice, în orice combinaţie, operatorul:

1) informează organismul de control în consecinţă;

2) efectuează în mod continuu operaţiunile până la încheierea unui ciclu de producţie, separate în spaţiu sau în timp de operaţiuni similare efectuate asupra oricărui alt tip de produse (ecologice, în conversie sau neecologice);

3) înainte şi după operaţiuni, depozitează produsele ecologice, în conversie şi neecologice separat unele de celelalte în spaţiu sau în timp;

4) ţine disponibil un registru actualizat al tuturor operaţiunilor efectuate şi al tuturor cantităţilor prelucrate;

5) ia măsurile necesare pentru a asigura identificarea loturilor şi pentru evitarea amestecurilor sau a schimburilor între produse ecologice, în conversie şi neecologice;

6) efectuează operaţiuni asupra produselor ecologice sau în conversie numai după o curăţare corespunzătoare a echipamentelor de producţie.

143. Materiile prime ecologice sau materiile prime în conversie pentru hrana pentru animale nu intră simultan cu aceleaşi materii prime pentru hrana pentru animale produse prin mijloace neecologice în compoziţia produselor furajere ecologice.

144. Se interzice prelucrarea cu ajutorul solvenţilor de sinteză chimică a oricăror materii prime pentru hrana pentru animale utilizate sau prelucrate în cadrul producţiei ecologice.

145. La prelucrarea hranei pentru animale pot fi utilizate numai materii prime neecologice de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori drojdie destinate hranei pentru animale, materii prime de origine minerală destinate hranei pentru animale, aditivi furajeri şi adjuvanţi tehnologici aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023.

146. Pentru curăţare şi dezinfecţie se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023. Operatorii ţin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi locul utilizării respective.

147. Operatorii ţin registre privind fiecare factor de producţie utilizat în producţia de hrană pentru animale. În cazul producţiei de produse compuse, reţetele/formulele complete care precizează cantităţile factorilor de producţie şi cantitatea produsă sunt păstrate la dispoziţia organismului de control.

NORME DE PRODUCŢIE PRIVIND VINUL

148. Pe lângă normele generale de producţie prevăzute la art.8, 9 şi 10 din Legea nr.237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producţiei ecologice a produselor din sectorul vitivinicol, astfel cum se menţionează la pct.109 din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015. Operatorii care produc produse ecologice în sectorul vitivinicol respectă în special normele de producţie detaliate prevăzute în prezentul capitol.

149. În producţia ecologică a produselor din sectorul vitivinicol se aplică dispoziţiile Regulamentului privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare explicite în prezentul capitol.

150. La utilizarea anumitor produse şi substanţe se aplică următoarele norme:

1) produsele din sectorul vitivinicol se obţin din materii prime ecologice;

2) numai produsele şi substanţele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023, se pot folosi la fabricarea produselor din sectorul vitivinicol, inclusiv în cursul practicilor enologice, al proceselor şi al tratamentelor, cu respectarea condiţiilor şi a restricţiilor stabilite în Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, în special cele din anexa nr.10 la Regulamentul menţionat;

3) operatorii ţin registre privind utilizarea oricărui produs şi oricărei substanţe utilizat(e) la producerea vinului şi pentru curăţare şi dezinfecţie, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi, după caz, locul utilizării respective.

151. Cerinţele privind practicile enologice şi restricţiile sunt următoarele:

1) fără a aduce atingere pct.148-150 şi interdicţiilor şi restricţiilor specifice prevăzute la subpct. 2)-4), sunt permise numai practicile, procesele şi tratamentele enologice prevăzute în capitolul al XVI-lea din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, ţinând cont inclusiv de restricţiile prevăzute la pct.115, pct.1154-1157 şi în anexele nr.9 şi 10 la Regulamentul respectiv;

2) se interzice utilizarea practicilor, proceselor şi tratamentelor enologice stabilite la pct.113 din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015;

3) este permisă utilizarea practicilor, proceselor şi tratamentelor enologice stabilite la pct.114 din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015;

4) orice modificare introdusă în ceea ce priveşte practicile, procesele şi tratamentele enologice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.356/2015 se aplică în producţia ecologică de vin numai după includerea măsurilor corespunzătoare, astfel cum prevede prezentul punct şi, dacă este necesar, după efectuarea unei evaluări în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023.

NORME DE PRODUCŢIE PRIVIND DROJDIA UTILIZATĂ

CA ALIMENT SAU CA HRANĂ PENTRU ANIMALE

152. Pe lângă normele de producţie generale stabilite la art.8 şi 10 din Legea nr.237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producţiei ecologice de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale. Operatorii care produc drojdie ecologică destinată utilizării ca aliment sau ca hrană pentru animale respectă în special normele de producţie detaliate prevăzute în prezentul capitol.

153. Pentru producţia de drojdie ecologică se utilizează numai substraturi produse în mod ecologic. Cu toate acestea, până la 30 iunie 2025, se permite adăugarea de până la 5% extras sau autolizat de drojdie neecologic (calculat ca greutate a materiei uscate) la substrat pentru producerea de drojdie ecologică, atunci când operatorii nu pot obţine extras sau autolizat de drojdie din producţie ecologică.

154. Alimentele ecologice sau hrana ecologică pentru animale nu conţin concomitent drojdie ecologică şi drojdie neecologică.

155. La pregătirea şi producţia drojdiei ecologice se pot folosi următoarele produse şi substanţe:

1) adjuvanţii tehnologici aprobaţi pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023;

2) produsele şi substanţele menţionate la pct.135 subpct. 2) lit.a), b) şi e) din capitolul al V-lea.

156. Pentru curăţare şi dezinfecţie se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023.

157. Operatorii ţin registre privind orice produs şi substanţă utilizat(ă) la producerea drojdiei şi pentru curăţare şi dezinfecţie, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanţele sale active şi locul utilizării respective.

COLECTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL

ŞI DEPOZITAREA PRODUSELOR

158. Operatorii se asigură că produsele ecologice şi produsele în conversie se colectează, se ambalează, se transportă şi se depozitează în conformitate cu normele prevăzute în prezentul capitol.

159. În ceea ce priveşte colectarea produselor şi transportul către unităţile de pregătire, operatorii pot efectua colectarea simultană a produselor ecologice, în conversie şi neecologice numai în cazul în care se iau măsuri corespunzătoare pentru a se evita orice posibil amestec sau schimb între produsele ecologice, în conversie şi neecologice şi pentru a se garanta identificarea produselor ecologice şi în conversie. Operatorul păstrează şi pune la dispoziţia organismului de control informaţiile referitoare la zilele, orele şi circuitul de colectare, precum şi la data şi ora primirii produselor.

160. Ambalarea şi transportul produselor către alţi operatori sau către alte unităţi:

1) operatorii garantează că produsele ecologice şi produsele în conversie sunt transportate către alţi operatori sau către alte unităţi, inclusiv către angrosişti şi comercianţi cu amănuntul, numai în ambalaje, recipiente sau vehicule corespunzătoare închise astfel încât modificarea (inclusiv substituirea) conţinutului să nu se poată realiza fără manipularea sau deteriorarea sigiliului şi cărora li se aplică o etichetă pe care se precizează, fără a aduce atingere altor indicaţii stabilite prin acte normative, următoarele informaţii:

a) denumirea şi adresa operatorului şi, dacă aceştia sunt diferiţi, ale proprietarului sau ale vânzătorului produsului;

b) denumirea produsului;

c) denumirea sau numărul de cod al organismului de control la care aparţine operatorul;

d) dacă este cazul, marca de identificare a lotului, aplicată în conformitate cu un sistem de marcare aprobat la nivel naţional sau convenit cu organismul de control, care să permită stabilirea unei legături între lot şi registrele menţionate la art.24 alin.(4) din Legea nr.237/2023;

2) operatorii garantează că furajelor combinate aprobate în producţia ecologică transportate către alţi operatori sau către alte exploataţii, inclusiv către angrosişti şi comercianţi cu amănuntul, li se aplică o etichetă pe care se precizează, adiţional oricăror altor indicaţii stabilite prin acte normative, următoarele informaţii:

a) informaţiile prevăzute la subpct. 1);

b) dacă este cazul, ca greutate a substanţei uscate:

(i) procentajul total de materii prime ecologice pentru hrana pentru animale;

(ii) procentajul total de materii prime în conversie pentru hrana pentru animale;

(iii) procentajul total de materii prime pentru hrana pentru animale neinclus la primele două paragrafe;

(iv) procentajul total de hrană de origine agricolă pentru animale;

c) după caz, denumirile materiilor prime ecologice pentru hrana pentru animale;

d) după caz, denumirile materiilor prime în conversie pentru hrana pentru animale;

e) în cazul furajelor combinate care nu pot fi etichetate în conformitate cu art.20 alin.(10) din Legea nr.237/2023, faptul că furajele respective se pot utiliza în producţia ecologică în conformitate cu legea menţionată şi prezentul Regulament;

3) fără a aduce atingere Cerinţelor privind calitatea şi comercializarea seminţelor de plante furajere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.836/2011, operatorii garantează că pe eticheta ambalajului unui amestec de seminţe de plante furajere, care conţine seminţe ecologice şi în conversie sau seminţe neecologice din anumite specii de plante diferite, pentru care a fost acordată o derogare în condiţiile relevante prevăzute la pct.23, se indică informaţii cu privire la componentele exacte ale amestecului, prezentate ca procentaj din greutatea fiecărei specii componente şi, după caz, a fiecăruia dintre soiurile respective;

4) în plus faţă de cerinţele relevante prevăzute în anexa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.836/2011, informaţiile respective includ, pe lângă indicaţiile prevăzute la subpct. 3), şi lista speciilor componente ale amestecului care sunt etichetate ca ecologice sau în conversie; procentajul total minim ca greutate al seminţelor ecologice şi în conversie în amestec este de cel puţin 70%;

5) în cazul în care amestecul conţine seminţe neecologice, pe etichetă figurează şi următoarea afirmaţie: "Utilizarea amestecului este permisă doar pe teritoriul Republicii Moldova şi în limitele stabilite în derogarea acordată de autoritatea de control, în conformitate cu pct.23 din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.253/2024";

6) informaţiile menţionate la subpct. 1) şi 2) se prezintă doar într-un document de însoţire, în cazul în care un astfel de document se poate lega în mod incontestabil de ambalajul, de recipientul sau de vehiculul în care este transportat produsul; documentul de însoţire cuprinde informaţii cu privire la furnizor sau la transportator.

161. Închiderea ambalajelor, a recipientelor sau a vehiculelor nu este obligatorie în cazul în care:

1) transportul se efectuează direct între doi operatori, ambii făcând obiectul sistemului de control privind producţia ecologică;

2) transportul include numai produse ecologice sau numai produse în conversie;

3) produsele sunt însoţite de un document care furnizează informaţiile prevăzute la pct.159;

4) atât operatorul care expediază, cât şi operatorul destinatar ţin registre cu privire la operaţiunile de transport respective şi le pun la dispoziţia organismului de control.

162. La transportarea hranei pentru animale către alte unităţi de producţie sau de pregătire ori către spaţii de depozitare, operatorii se asigură că sunt respectate următoarele condiţii:

1) pe parcursul transportului, hrana pentru animale produsă prin metode ecologice, hrana în conversie pentru animale şi hrana neecologică pentru animale se separă efectiv fizic;

2) vehiculele sau recipientele care au transportat produse neecologice se utilizează pentru a transporta produse ecologice sau în conversie numai dacă:

a) înainte de începerea transportului de produse ecologice sau în conversie se iau măsuri corespunzătoare de curăţare, a căror eficacitate a fost verificată, iar operatorii ţin registre privind operaţiunile respective;

b) se pun în aplicare toate măsurile corespunzătoare, în funcţie de riscurile evaluate în conformitate cu măsurile de control şi, dacă este necesar, operatorii garantează faptul că produsele neecologice nu pot fi introduse pe piaţă cu o indicaţie referitoare la producţia ecologică;

c) operatorii ţin registre de evidenţă a acestor operaţiuni de transport şi le pun la dispoziţia organismului de control;

3) transportul hranei ecologice sau în conversie pentru animale finite se separă fizic sau în timp de transportul altor produse finite;

4) pe durata transportului, se înregistrează cantitatea de produse de la început şi fiecare cantitate individuală livrată pe parcursul unei curse de livrare.

163. La transportarea peştilor vii, operatorii se asigură că sunt respectate următoarele condiţii:

1) peştii vii se transportă în cisterne corespunzătoare cu apă curată care satisface nevoile fiziologice ale acestora în ceea ce priveşte temperatura şi cantitatea de oxigen dizolvat;

2) înainte de transportarea peştilor ecologici şi a produselor ecologice din peşte, cisternele se curăţă, se dezinfectează şi se clătesc cu multă grijă;

3) se iau măsuri de precauţie pentru a se reduce stresul; în timpul transportului, densitatea se menţine la un nivel care nu dăunează speciei respective;

4) se ţin registre pentru operaţiunile menţionate la subpct. 1)-3).

164. Recepţia produselor de la alţi operatori sau de la alte unităţi se efectuează cu respectarea următoarelor cerinţe:

1) la recepţia unui produs ecologic sau în conversie, operatorul verifică închiderea ambalajului, a recipientului sau a vehiculului, în cazurile în care acest lucru este necesar, precum şi prezenţa indicaţiilor prevăzute la pct.160 şi 161;

2) operatorul compară informaţiile de pe eticheta menţionată la pct.160 cu informaţiile din documentele de însoţire; rezultatul acestor verificări se menţionează în mod explicit în registrele menţionate la art.24 alin.(4) din Legea nr.237/2023.

165. La importul şi la recepţia produselor ecologice sau în conversie, se aplică următoarele norme specifice:

1) dacă se importă astfel de produse, acestea se transportă în ambalaje sau în recipiente corespunzătoare, închise într-un mod care să împiedice înlocuirea conţinutului şi prevăzute cu datele de identificare ale exportatorului şi cu oricare alte mărci şi numere care servesc la identificarea lotului, iar acestea sunt însoţite de certificatul de inspecţie pentru import;

2) la recepţia unui produs importat, persoana fizică sau juridică destinatară a transportului importat şi care îl recepţionează în vederea pregătirii ulterioare sau a comercializării verifică închiderea ambalajului sau a recipientului şi dacă certificatul de inspecţie vizează tipul de produs conţinut de transport; rezultatul acestei verificări se precizează în mod explicit în registrele menţionate la art.24 alin.(4) din Legea nr.237/2023.

166. Depozitarea produselor se realizează cu respectarea următoarelor cerinţe:

1) zonele de depozitare a produselor se gestionează în aşa fel încât se asigură identificarea loturilor şi se evită orice amestec sau orice contaminare cu produse sau substanţe care nu sunt conforme cu normele de producţie ecologică; produsele ecologice şi în conversie trebuie să fie clar identificabile în orice moment;

2) în unităţile de producţie vegetală şi animalieră ecologice sau în conversie se interzice depozitarea altor factori de producţie, reprezentând produse sau substanţe, decât cele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.8 şi 16 din Legea nr.237/2023;

3) se permite depozitarea medicamentelor veterinare alopatice, inclusiv a antibioticelor, în exploataţiile agricole şi de acvacultură, cu condiţia ca acestea sunt prescrise de un medic veterinar în legătură cu tratamentele menţionate la pct.60 subpct. 2) şi la pct.122 subpct. 2) lit.a), se depozitează într-un loc supravegheat şi se înregistrează în registrele menţionate la art.24 alin.(4) din Legea nr.237/2023;

4) în cazul în care operatorii manipulează produse ecologice, în conversie şi neecologice în orice combinaţie, iar produsele ecologice sau în conversie se depozitează în spaţii de depozitare în care sunt depozitate şi alte produse agricole sau alimentare:

a) produsele ecologice sau în conversie se păstrează separat de celelalte produse agricole sau alimentare;

b) se iau toate măsurile pentru a asigura identificarea transporturilor şi pentru a evita amestecurile sau schimburile între produse ecologice, în conversie şi neecologice;

c) înainte de depozitarea produselor ecologice sau în conversie, se iau măsuri corespunzătoare de curăţare a căror eficacitate a fost verificată, iar operatorii ţin registre cu privire la operaţiunile respective;

5) pentru curăţare şi dezinfecţie, în spaţiile de depozitare se folosesc numai produsele pentru curăţare şi dezinfecţie aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Legea nr.237/2023.

NORMELE DE PRODUCŢIE EXCEPŢIONALE

PRIVIND PRODUCŢIA ECOLOGICĂ

167. În scopul aplicării normelor de producţie excepţionale menţionate la art.13 alin.(1) din Legea nr.237/2023, pentru a fi calificată drept "circumstanţă catastrofală" generată de un "fenomen climatic nefavorabil", "boli ale animalelor", un "incident de mediu", un "dezastru natural" sau un "eveniment catastrofal", precum şi de orice situaţie asemănătoare, o situaţie se recunoaşte drept "circumstanţă catastrofală" prin ordinul ministrului agriculturii şi industriei alimentare.

168. În funcţie de situaţia în care circumstanţele catastrofale afectează o anumită regiune sau, dimpotrivă, un operator individual, ordinul emis în conformitate cu pct.167 se referă la zona sau la operatorul în cauză.

169. În urma recunoaşterii unei situaţii drept circumstanţă catastrofală, în conformitate cu pct.167, şi a identificării operatorilor afectaţi din zona în cauză sau la cererea operatorului individual în cauză, autoritatea competentă acordă derogările relevante prevăzute la pct.171 şi stabileşte condiţiile aferente, cu condiţia că derogările şi condiţiile respective se aplică:

1) pentru o perioadă limitată şi nu mai mult decât este necesar, în niciun caz mai lungă de 12 luni, pentru continuarea sau reînceperea producţiei ecologice, astfel cum se desfăşura înainte de data aplicării derogărilor respective;

2) pentru tipurile de producţie afectate în mod specific sau, după caz, pentru parcelele de teren;

3) tuturor operatorilor din agricultura ecologică afectaţi din zona în cauză sau doar operatorului individual în cauză, după caz.

170. Aplicarea derogărilor menţionate la pct.169 nu aduce atingere valabilităţii certificatelor menţionate la art.25 din Legea nr.237/2023 în perioada aplicării derogărilor, în cazul în care operatorul sau operatorii în cauză îndeplinesc condiţiile acordării acestor derogări.

171. Se pot acorda următoarele derogări specifice de la normele de producţie ecologică:

1) prin derogare de la pct.18, pentru producţia de plante şi produse vegetale, altele decât materialul de reproducere a plantelor, se poate utiliza material neecologic de reproducere a plantelor în cazul în care nu este posibilă utilizarea de material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor, cu condiţia respectării prevederilor de la pct.23 subpct. 7) şi 8) şi, după caz, a îndeplinirii cerinţelor prevăzute la pct.10-17;

2) prin derogare de la pct.49, efectivul de animale se poate reînnoi sau reconstitui cu animale neecologice în cazul mortalităţii înalte a animalelor şi dacă nu sunt disponibile animale crescute prin metode ecologice, cu condiţia respectării perioadelor de conversie specificate la pct.48; norma respectivă se aplică mutatis mutandis producţiei de albine şi de alte insecte;

3) prin derogare de la pct.55 subpct. 2), efectivele se pot hrăni cu hrană neecologică pentru animale, în loc de hrană ecologică sau în conversie pentru animale, atunci când producţia de hrană pentru animale se pierde sau se stabilesc restricţii;

4) prin derogare de la pct.56 subpct. 1), pct.63 şi 64, când este afectată unitatea de producţie animalieră, se pot face adaptări în ceea ce priveşte păşunatul pe teren ecologic, densitatea efectivelor în clădiri şi suprafeţele minime pentru spaţiile interioare şi exterioare stabilite în anexele nr.1 şi 2 la Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice;

5) prin derogare de la pct.84 subpct. 6), când producţia de hrană pentru animale este pierdută sau când sunt stabilite restricţii, procentajul de substanţă uscată al raţiilor zilnice format din furaje grosiere, din nutreţuri proaspete sau uscate sau din furaje însilozate se poate reduce, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor nutriţionale ale animalelor la diferite stadii de dezvoltare a acestora;

6) prin derogare de la pct.97 subpct. 2), în cazul în care supravieţuirea coloniilor este pusă în pericol din alte motive decât condiţiile climatice, coloniile de albine se pot hrăni cu miere ecologică, polen ecologic, siropuri de zahăr ecologic sau zahăr ecologic;

7) prin derogare de la pct.100 subpct. 1) şi 3), în cazul în care supravieţuirea coloniilor de albine este pusă în pericol, acestea pot fi mutate în zone în care nu sunt respectate dispoziţiile privind amplasarea stupinelor;

8) prin derogare de la pct.120 subpct. 1), efectivul de animale de acvacultură se poate reînnoi sau reconstitui cu animale neecologice în caz de mortalitate înaltă a animalelor de acvacultură şi dacă animale crescute prin metode ecologice nu sunt disponibile, cu condiţia ca ultimele două treimi din durata ciclului de producţie să fie gestionate în sistem ecologic;

9) prin derogare de la dispoziţiile capitolului al XI-lea, în special în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare a produselor şi substanţelor aprobate în producţia ecologică, dioxidul de sulf se poate folosit la elaborarea produselor din sectorul vinicol, până la conţinutul maxim prevăzut la pct.38 subpct. 6) din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, în cazul în care starea sanitară a strugurilor ecologici obligă vinificatorul să utilizeze mai mult dioxid de sulf decât în anii precedenţi pentru obţinerea unui produs finit comparabil.

172. Orice operator căruia i se aplică derogările acordate păstrează documente justificative referitoare la acestea, precum şi documente justificative referitoare la utilizarea derogărilor respective în perioada aplicării derogărilor în cauză, iar organismele de control verifică respectarea de către operatori a condiţiilor aferente derogărilor acordate.

NORME CU PRIVIRE LA PRODUSELE ŞI SUBSTANŢELE

APROBATE PENTRU UTILIZARE ÎN PRODUCŢIA ECOLOGICĂ

ŞI DE STABILIRE A LISTELOR ACESTORA

173. În sensul art.16 alin.(1) lit.a) din Legea nr.237/2023, produsele fitosanitare utilizate în producţia ecologică conţin numai substanţele active enumerate în anexa nr.1, astfel cum se prevede în aceasta, cu condiţia ca aceste produse fitosanitare:

1) să fie autorizate în conformitate cu Legea nr.403/2023 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi pentru modificarea unor acte normative;

2) să fie utilizate în conformitate cu condiţiile de utilizare specificate în autorizaţiile produselor care le conţin, acordate de autoritatea competentă de eliberarea autorizaţiei, şi

3) să fie utilizate în conformitate cu dispoziţiile stabilite în ordinul privind aprobarea listei substanţelor active, emis de autoritatea competentă de elaborarea politicilor.

174. În sensul art.16 alin.(1) lit.b) din Legea nr.237/2023, numai produsele şi substanţele enumerate în anexa nr.2 se utilizează în producţia ecologică ca îngrăşăminte, ca amelioratori de sol şi ca nutrienţi pentru nutriţia plantelor, îmbunătăţirea şi îmbogăţirea litierei, cultivarea algelor sau pentru mediul de creştere a animalelor de acvacultură, cu condiţia ca acestea sunt conforme cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Reglementarea tehnică "Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.268/2012, cu articolele relevante aplicabile din Legea nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, cu Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, şi cu Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.11/2022.

175. În sensul art.16 alin.(1) lit.c) din Legea nr.237/2023, numai produsele şi substanţele enumerate în secţiunea 1 din anexa nr.3 se utilizează în producţia ecologică ca materii prime neecologice de origine vegetală sau animală ori provenite din alge sau drojdie destinate hranei pentru animale, ori ca materii prime de origine microbiană sau minerală destinate hranei pentru animale, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Cerinţele sanitar-veterinare faţă de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.910/2020.

176. În sensul art.16 alin.(1) lit.d) din Legea nr.237/2023, numai produsele şi substanţele enumerate în secţiunea 2 din anexa nr.3 se utilizează în producţia ecologică ca aditivi pentru hrana animalelor şi ca adjuvanţi tehnologici utilizaţi în alimentaţia animalelor, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Cerinţele sanitar-veterinare faţă de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.27/2020.

177. În ceea ce priveşte produsele pentru curăţare şi dezinfectare, se aplică următoarele norme:

1) în sensul art.16 alin.(1) lit.e) din Legea nr.237/2023, numai produsele enumerate în secţiunea 1 din anexa nr.4 se utilizează pentru curăţarea şi dezinfectarea iazurilor, cuştilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, clădirilor sau a instalaţiilor utilizate pentru producţia animalieră, cu condiţia ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice şi cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020;

2) în sensul art.16 alin.(1) lit.f) din Legea nr.237/2023, numai produsele enumerate în secţiunea 2 din anexa nr.4 se utilizează pentru curăţarea şi dezinfectarea clădirilor şi instalaţiilor utilizate pentru producţia vegetală, inclusiv pentru depozitarea într-o exploataţie agricolă, cu condiţia ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice şi cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020;

3) în sensul art.16 alin.(1) lit.g) din Legea nr.237/2023, numai produsele enumerate în secţiunea 3 din anexa nr.4, se utilizează pentru curăţarea şi dezinfectarea instalaţiilor de prelucrare şi depozitare, cu condiţia ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice şi cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020;

4) până la includerea lor în secţiunile 1, 2 sau 3 din anexa nr.4, produsele pentru curăţare şi dezinfectare menţionate la art.16 alin.(1) lit.e), f) şi g) din Legea nr.237/2023, care au fost aprobate pentru utilizare în producţia ecologică în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.149/2006 pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică, se utilizează în continuare dacă respectă prevederile actelor normative relevante, în special Legea nr.277/2018 privind substanţele chimice şi Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020;

5) secţiunile 1, 2 şi 3 din anexa nr.4 se vor completa pe măsura includerii unor astfel de produse pentru curăţare şi dezinfectare în listele respective, în baza autorizării acestora la nivelul Uniunii Europene.

178. În sensul art.16 alin.(3) lit.a) din Legea nr.237/2023, numai produsele şi substanţele enumerate în secţiunea 1 din anexa nr.5 se utilizează ca aditivi alimentari, incluzând enzimele alimentare destinate utilizării ca aditivi alimentari, şi ca adjuvanţi tehnologici pentru producţia de alimente ecologice prelucrate, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.229/2013 şi cu Regulamentul sanitar privind enzimele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1056/2016.

179. În sensul art.16 alin.(3) lit.b) din Legea nr.237/2023, numai ingredientele agricole neecologice enumerate în secţiunea 2 din anexa nr.5 se utilizează în producţia de alimente ecologice prelucrate, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante.

180. Prevederile pct.179 nu aduc atingere cerinţelor detaliate privind producţia ecologică de alimente prelucrate prevăzute în secţiunea a 2-a din capitolul al V-lea. În mod special, pct.179 nu se aplică ingredientelor agricole neecologice care se utilizează ca aditivi alimentari, ca adjuvanţi tehnologici sau ca produse şi substanţe menţionate în pct.135 subpct. 2).

181. În sensul art.16 alin.(3) lit.c) din Legea nr.237/2023, numai produsele şi substanţele enumerate în secţiunea 3 din anexa nr.5 se utilizează ca adjuvanţi tehnologici pentru producţia de drojdie şi de produse pe bază de drojdie pentru produse alimentare şi pentru hrana pentru animale, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante.

182. În sensul pct.150 subpct. 2), numai produsele şi substanţele enumerate în secţiunea 4 din anexa nr.5 se utilizează pentru producţia şi pentru conservarea produselor vitivinicole ecologice menţionate la pct.109 din Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015, cu condiţia utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante şi, în special, cu limitele şi condiţiile stabilite în Regulamentul privind organizarea pieţei vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.356/2015.

183. În cazul în care Comisia Europeană acordă o autorizaţie specifică de utilizare a unui produs sau a unei substanţe pe teritoriul Republicii Moldova, ţinând cont de diferenţele privind echilibrul ecologic din producţia vegetală şi animalieră, de condiţiile climatice specifice, de tradiţiile şi de condiţiile locale din regiunile ţării, autoritatea competentă aprobă includerea produsului sau substanţei în cauză într-o listă separată, cu respectarea următoarelor condiţii:

1) produsul sau substanţa respectivă respectă principiile stabilite în capitolul II, criteriile prevăzute la art.16 alin.(2) din Legea nr.237/2023 şi condiţia prevăzută la art.16 alin.(5) din Legea nr.237/2023;

2) utilizarea produsului sau a substanţei este în conformitate cu dispoziţiile actelor normative relevante, în special în ceea ce priveşte substanţele active din produsele fitosanitare, şi cu Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2023; şi

3) se aprobă pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea reînnoirii aprobării pentru o nouă perioadă de 2 ani, cu condiţia să nu fie disponibile elemente noi şi că organismul de control nu are obiecţii, justificând necesitatea reevaluării aprobării.

DISPOZIŢII TRANZITORII

184. În sensul pct.177 subpct. 4), produsele pentru curăţare şi pentru dezinfectare enumerate în partea E din anexa nr.2 la Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.149/2006, pot fi utilizate în continuare până la 31 decembrie 2025 pentru curăţarea şi dezinfectarea iazurilor, cuştilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, clădirilor sau instalaţiilor utilizate pentru producţia animalieră, sub rezerva secţiunii a 4-a din anexa nr.4.

185. În sensul art.16 alin.(3) lit.b) din Legea nr.237/2023, ingredientele agricole neecologice enumerate în secţiunea C din anexa nr.3 la Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.149/2006, pot fi utilizate în continuare pentru producţia de alimente ecologice prelucrate până la 30 iunie 2025. Alimentele ecologice prelucrate care au fost produse înainte de 1 iulie 2025 cu ingredientele agricole neecologice respective pot fi introduse pe piaţă după data respectivă, până la epuizarea stocurilor.

186. Documentele justificative eliberate în conformitate cu Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.149/2006, înainte de 1 iulie 2024 rămân valabile până la sfârşitul perioadei lor de valabilitate, dar nu şi după 30 iunie 2025.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.253/2024

REGULAMENT

privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie

şi producţia de produse ecologice

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/464 al Comisiei din 26 martie 2020 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte documentele necesare pentru recunoaşterea retroactivă a perioadelor în scopul conversiei, producţia de produse ecologice şi informaţiile care trebuie furnizate de către statele membre (CELEX: 32020R0464), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 098 din 31 martie 2020, aşa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1921 al Comisiei din 4 noiembrie 2021.

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind recunoaşterea retroactivă a perioadei de conversie şi producţia de produse ecologice (în continuare – Regulament) stabileşte norme privind procedura şi documentele necesare pentru recunoaşterea retroactivă a perioadelor anterioare în scopul conversiei la producţia de produse ecologice, norme suplimentare privind producţia animalieră, prelucrarea alimentelor şi a hranei pentru animale, precum şi norme privind schimbul de anumite informaţii.

2. Prin implementarea prezentului Regulament se urmăreşte:

1) aplicarea unor standarde înalte de bunăstare a animalelor, prin respectarea nevoilor specifice ale speciilor incluse în producţia animalieră ecologică, precum şi prin stabilirea densităţii corespunzătoare a efectivelor de animale şi a suprafeţelor minime pentru spaţiile interioare şi exterioare;

2) asigurarea bunăstării animalelor de acvacultură, prin respectarea nevoilor specifice a fiecărei specii sau a grupului de specii în ceea ce priveşte densitatea efectivelor şi caracteristicile specifice ale sistemelor de producţie şi de izolare pentru animalele de acvacultură;

3) furnizarea informaţiei necesare operatorilor ecologici despre disponibilitatea pe piaţă a materialelor ecologice şi în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice şi a animalelor tinere de acvacultură ecologice.

3. În sensul prezentului Regulament, se utilizează noţiunile din Legea nr.237/2023 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice (în continuare – Legea nr.237/2023), din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, precum şi următoarele noţiuni:

efectiv – în contextul compartimentelor adăposturilor pentru păsări de curte, un grup de păsări ţinute împreună, fără a se amesteca cu alte specii de păsări de curte şi având la dispoziţie propriile spaţii interioare şi exterioare;

păsări de curte pentru îngrăşare – păsări de curte destinate producţiei de carne;

tineret mascul pentru carne – un pui mascul provenit din rase de găini ouătoare şi destinat producţiei de carne;

tineret femel pentru carne – o femelă din specia Gallus gallus destinată producţiei de carne şi sacrificată la vârsta minimă de 120 de zile.

DOCUMENTE FURNIZATE ÎN VEDEREA RECUNOAŞTERII

RETROACTIVE A PERIOADEI DE CONVERSIE

4. În sensul art.9 alin.(3) din Legea nr.237/2023, operatorul prezintă autorităţii competente dosarul pentru a demonstra că pe parcelele agricole, pentru care se solicită recunoaşterea retroactivă a unei perioade anterioare, nu au fost utilizate decât produsele aprobate pentru utilizare în producţia ecologică.

5. Dosarul prin care se demonstrează că parcelele agricole au fost zone naturale sau agricole care, pe o perioadă de cel puţin 3 ani, nu au fost tratate cu produse sau cu substanţe care nu au fost aprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în conformitate cu art.16 din Lege nr.237/2023, conţine următoarele:

1) hărţi prin care se identifică clar fiecare parcelă agricolă inclusă în cererea de recunoaştere retroactivă, precum şi imaginile parcelelor în cauză, fiind vizibilă şi data efectuării acestora;

2) informaţii detaliate privind suprafaţa totală a acestor parcele agricole, registrele de evidenţă privind practicile agricole aplicate anterior, utilizarea materialului semincer şi de înmulţire şi originea acestuia, utilizarea fertilizanţilor şi a produselor fitosanitare;

3) date despre natura şi volumul producţiei în curs;

4) coordonatele pentru geolocalizarea parcelelor agricole, după posibilitate;

5) analiza de risc menţionată la pct.7;

6) rezultatele analizelor de laborator menţionate la pct.8;

7) orice alte documente menţionate la pct.11;

8) raportul de inspecţie menţionat la pct.12 subpct. 1);

9) declaraţia finală a organismului de control, menţionată la pct.12 subpct. 2).

6. În cazul în care, pentru parcelele agricole care fac obiectul solicitării, operatorul a beneficiat de subvenţii pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor, în temeiul Legii nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural, se prezintă şi confirmarea oficială din partea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, care demonstrează acest fapt.

7. Organismul de control efectuează analiza de risc detaliată, bazată pe dovezi justificative, pentru a verifica dacă o parcelă agricolă inclusă în cererea de recunoaştere retroactivă a fost tratată cu produse sau cu substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică pe o perioadă de cel puţin 3 ani, luând în considerare, în special, dimensiunea suprafeţei totale la care se referă cererea şi practicile agronomice aplicate pe durata acelei perioade pe fiecare parcelă agricolă care face obiectul cererii. Organismul de control păstrează documentele privind analiza riscurilor.

8. Organismul de control va examina rezultatele analizelor de laborator, efectuate de laboratoare acreditate, asupra unor probe de sol şi/sau plante pe care le-a prelevat de pe fiecare parcelă agricolă identificată ca prezentând riscul de a fi contaminată în urma tratării cu produse şi cu substanţe neaprobate pentru utilizare în producţia ecologică, în urma analizei de risc detaliate menţionate la pct.7.

9. Operatorul sau grupul de operatori care nu a fost anterior sub contract de prestări servicii cu un organism de control recunoscut de autoritatea competentă prezintă informaţiile disponibile cu privire la parcelele agricole care fac obiectul cererii de recunoaştere retroactivă.

10. Pentru a efectua analiza de risc detaliată menţionată la pct.7, operatorul sau grupul de operatori prezintă organismului de control ultimul raport de inspecţie, în cazul în care a fost anterior sub contract de prestări servicii cu un alt organism de control recunoscut de autoritatea competentă.

11. Operatorul sau grupul de operatori prezintă oricare alte documente relevante considerate necesare de organismul de control sau, după caz, de autoritatea competentă pentru a evalua cererea de recunoaştere retroactivă.

12. Organismul de control:

1) întocmeşte un raport de inspecţie, care include şi imagini ale parcelelor, în urma inspecţiei fizice efectuate la operator, inclusiv cu privire la parcelele agricole care fac obiectul cererii de recunoaştere retroactivă, în scopul verificării coerenţei informaţiilor colectate, dar înainte ca operatorul să fi luat măsuri de cultivare;

2) emite o declaraţie finală scrisă care indică dacă este justificată recunoaşterea retroactivă a unei perioade anterioare ca parte a perioadei de conversie şi perioada de începere considerată ecologică pentru fiecare parcelă agricolă vizată, precum şi suprafaţa totală a parcelelor agricole care beneficiază de recunoaşterea retroactivă a unei perioade;

3) se asigură că operatorul căruia i se aplică recunoaşterea retroactivă deţine documente justificative referitoare la aceasta, precum şi documente justificative privind utilizarea parcelelor agricole care fac obiectul recunoaşterii retroactive, timp de 3 ani.

13. Autoritatea competentă examinează dosarul, decide asupra recunoaşterii retroactive a unei perioade anterioare ca perioadă de conversie şi emite un ordin în acest sens.

EFECTIVE DE ANIMALE

Secţiunea 1

Bovine, ovine, caprine şi ecvidee

14. Perioada minimă menţionată la pct.55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, pentru hrănirea animalelor alăptate, de preferinţă cu lapte matern, este de:

1) 90 de zile de la naştere pentru bovine şi ecvidee;

2) 45 de zile de la naştere pentru ovine şi caprine.

15. Pentru bovine, ovine, caprine şi ecvidee, densitatea efectivelor de animale şi suprafaţa minimă pentru spaţiile interioare şi exterioare sunt stabilite în partea I din anexa nr.1.

16. În ceea ce priveşte cerinţele şi caracteristicile tehnice legate de suprafaţa minimă pentru spaţiile interioare, cel puţin jumătate din suprafaţa minimă pentru spaţiul interior stabilită în partea I din anexa nr.1, pentru bovine, ovine, caprine şi ecvidee, să constituie construcţie solidă, adică o construcţie nerealizată din grilaje sau din plasă.

Secţiunea a 2-a

Cervide

17. Perioada minimă menţionată la pct.55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, pentru hrănirea cervidelor alăptate, de preferinţă cu lapte matern, este de 90 de zile de la naştere.

18. Pentru cervide, densitatea efectivelor de animale şi suprafaţa minimă pentru spaţiile exterioare sunt stabilite în partea a II-a din anexa nr.1.

19. Cerinţele şi caracteristicile tehnice pentru suprafaţa minimă a ocoalelor sau a ţarcurilor exterioare sunt următoarele:

1) cervidele sunt ţinute în ocoale sau în ţarcuri exterioare în care au acces la păşuni ori de câte ori condiţiile permit;

2) ocolurile sau ţarcurile exterioare se construiesc în aşa fel încât, la necesitate, diferite specii de cervide să poată fi separate;

3) fiecare ocol sau ţarc exterior trebuie să poată fi împărţit în două zone sau să fie adiacent unui alt ocol sau ţarc exterior, astfel încât măsurile de întreţinere să se poată aplica succesiv în fiecare zonă sau în fiecare ocol ori ţarc exterior.

20. Cerinţele faţă de vegetaţie şi caracteristicile instalaţiilor protejate şi ale zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) să asigure cervidelor spaţii ascunse de protecţie vizuală şi împotriva intemperiilor, de preferinţă prin adăposturi naturale, de exemplu prin includerea în ocolul sau în ţarcul exterior a unor pâlcuri de copaci şi arbuşti, a unor părţi de pădure sau a unor liziere; dacă asigurarea cu spaţiile menţionate anterior nu este suficientă sau posibilă pe tot parcursul anului, se asigură adăposturi artificiale acoperite;

2) ocoalele sau ţarcurile exterioare pentru cervide sunt dotate cu structuri specifice sau sunt acoperite cu vegetaţie care să le permită animalelor să îşi roadă coarnele de ele, pentru a-şi îndepărta catifeaua de pe acestea;

3) în ultimul stadiu al gestaţiei şi timp de două săptămâni după fătare, cervidele femele trebuie să aibă acces la suprafeţe acoperite cu vegetaţie, unde să-şi poată ascunde iezii;

4) gardurile din jurul ocoalelor sau ţarcurilor exterioare sunt construite în aşa fel încât cervidele să nu poată evada.

Secţiunea a 3-a

Porcine

21. Perioada minimă menţionată la pct.55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, pentru hrănirea porcinelor alăptate, de preferinţă cu lapte matern, este de 40 de zile de la naştere.

22. Densitatea efectivelor de animale şi suprafaţa minimă pentru spaţiile interioare şi exterioare pentru porcine sunt stabilite în partea a III-a din anexa nr.1.

23. În ceea ce priveşte cerinţele şi caracteristicile tehnice pentru suprafaţa minimă a spaţiilor interioare şi exterioare, cel puţin jumătate din suprafaţa minimă a acestora, stabilită în partea a III-a din anexa nr.1, trebuie să constituie o construcţie solidă, adică să nu fie realizată din grilaje sau din plasă.

24. Cerinţele faţă de vegetaţie şi caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) zonele în aer liber trebuie să fie atractive pentru porcine; dacă este posibil, se acordă prioritate câmpurilor cu copaci sau pădurilor;

2) zonele în aer liber asigură climat exterior, precum şi acces la adăposturi şi la alte mijloace care permit reglarea temperaturii corporale a porcinelor.

Secţiunea a 4-a

Păsări de curte

25. Densitatea efectivelor şi suprafaţa minimă pentru spaţiile interioare şi exterioare pentru păsările de curte sunt stabilite în partea a IV-a din anexa nr.1.

26. Adăposturile pentru păsările de curte trebuie să întrunească următoarele cerinţe şi caracteristici tehnice:

1) sunt construite astfel încât să permită cu uşurinţă accesul păsărilor la zonele în aer liber; în acest scop, se aplică următoarele norme:

a) limita exterioară a adăpostului are trape de ieşire/intrare care oferă acces direct la zone în aer liber;

b) toate trapele de ieşire/intrare au o dimensiune adecvată pentru păsări;

c) păsările trebuie să poată avea acces la trape fără a întâmpina niciun obstacol;

d) trapele de la limita exterioară a adăpostului pentru păsările de curte au, luate împreună, o lungime de cel puţin 4 m la 100 m2 de suprafaţă utilizabilă din suprafaţa minimă pentru spaţiul interior a adăpostului pentru păsări;

e) dacă trapele sunt la înălţime, se asigură o rampă;

2) pentru adăposturile cu verande pentru păsările de curte se aplică următoarele norme:

a) limita exterioară, atât dinspre partea interioară a adăpostului către verandă, cât şi dinspre verandă către zona în aer liber, are trape de ieşire/intrare care oferă acces uşor la verandă, respectiv, la zona în aer liber;

b) trapele dinspre adăpostul interior către verandă au, luate împreună, o lungime de cel puţin 2 m la 100 m2 de suprafaţă utilizabilă din suprafaţa minimă pentru spaţiul interior al adăpostului pentru păsări de curte, iar trapele dinspre verandă către zona în aer liber au, luate împreună, o lungime de cel puţin 4 m la 100 m2 de suprafaţă utilizabilă din suprafaţa minimă interioară a adăpostului pentru păsări de curte;

c) suprafaţa utilizabilă a verandei nu se ia în considerare la calcularea densităţii efectivelor şi a suprafeţei minime pentru spaţiile interioare şi exterioare, prevăzute în partea a IV-a din anexa nr.1. Cu toate acestea, o parte exterioară acoperită, suplimentară unei clădiri destinate păsărilor de curte, izolată astfel încât să nu dispună de climat exterior, poate fi luată în considerare la calcularea densităţii efectivelor şi a suprafeţei minime pentru spaţiile interioare, dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare:

(i) este accesibilă în totalitate timp de 24 de ore;

(ii) se respectă cerinţele de izolare de la pct.61 şi 63 din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor;

(iii) se respectă aceleaşi cerinţe pentru trape ca şi cele stabilite pentru verande la lit.a) şi b) de la prezentul subpunct;

d) suprafaţa utilizabilă a verandei nu se include în suprafaţa utilizabilă totală a adăposturilor pentru păsările de curte destinată păsărilor de curte pentru îngrăşare, menţionată la pct.93 subpct. 13) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor;

3) în ceea ce priveşte adăposturile pentru păsări de curte subîmpărţite în compartimente separate pentru a adăposti mai multe efective:

a) compartimentele asigură restricţionarea contactului cu alte efective, precum şi faptul că păsările din diferite efective nu se pot amesteca în adăpostul pentru păsări de curte;

b) pentru efectivele dintr-un singur compartiment al unui adăpost pentru păsări de curte se aplică următoarele dimensiuni maxime:

3 000 de păsări de curte pentru reproducţie din specia Gallus gallus;

10 000 de puicuţe;

4 800 de păsări de curte pentru îngrăşare din specia Gallus gallus;

2 500 de claponi;

4 000 de tineret femel pentru carne;

2 500 de curcani şi curci;

2 500 de gâşte;

3 200 de raţe din rasa Pekin masculi sau 4 000 de raţe din rasa Pekin femele;

3 200 de raţe leşeşti masculi sau 4 000 de raţe leşeşti femele;

3 200 de raţe Mulard masculi sau 4 000 de raţe Mulard femele;

5 200 de bibilici;

c) compartimentele se separă prin pereţi despărţitori solizi pentru alte păsări de curte pentru îngrăşare decât cele din specia Gallus gallus; pereţii despărţitori solizi asigură separarea fizică totală, de la pardoseală până la acoperişul clădirii, a fiecărui compartiment al adăpostului pentru păsările de curte;

d) compartimentele se separă prin pereţi despărţitori solizi sau prin structuri semiînchise ori prin plase sau grilaje pentru păsările de curte pentru reproducţie din specia Gallus gallus, pentru găini ouătoare, puicuţe, tineret mascul pentru carne şi păsări de curte pentru îngrăşare din specia Gallus gallus;

4) în adăposturile pentru păsări de curte se pot utiliza sisteme pe mai multe niveluri; în cazul în care se folosesc sisteme pe mai multe niveluri, se aplică normele următoare:

a) se pot folosi sisteme pe mai multe niveluri doar pentru păsările de curte pentru reproducere din specia Gallus gallus, pentru găinile ouătoare, pentru puicuţele crescute în vederea producţiei de ouă, pentru puicuţele crescute în vederea reproducerii şi pentru tineret mascul pentru carne;

b) sistemele pe mai multe niveluri nu au mai mult de trei niveluri de suprafaţă utilizabilă, inclusiv parterul;

c) nivelurile superioare se construiesc astfel încât dejecţiile să nu cadă peste păsările de dedesubt şi sunt dotate cu un sistem eficient de îndepărtare a dejecţiilor animaliere;

d) se poate efectua cu uşurinţă inspectarea păsărilor la toate nivelurile;

e) sistemele pe mai multe niveluri sunt concepute astfel încât toate păsările să se poată mişca liber şi cu uşurinţă între diferite niveluri sau în zone intermediare;

f) sistemele pe mai multe niveluri sunt construite astfel încât să asigure tuturor păsărilor accesul egal şi uşor la zonele în aer liber;

5) adăposturile pentru păsările de curte sunt dotate cu stinghii sau stinghii de odihnă, sau cu ambele tipuri de elemente. Acestea sunt puse la dispoziţia păsărilor de la vârste mici, iar dimensiunile sau proporţiile acestora sunt proporţionale cu dimensiunea efectivului şi a păsărilor, astfel cum este prevăzut în partea a IV-a din anexa nr.1;

6) adăposturile mobile pentru păsările de curte sunt folosite cu condiţia ca păsările să fie mutate periodic pe durata ciclului de producţie, în scopul asigurării disponibilităţii vegetaţiei pentru păsări şi cel puţin între fiecare lot de păsări şi lotul următor; densitatea efectivelor de păsări de curte pentru îngrăşare, prevăzută în secţiunile 4-9 din partea a IV-a la anexa nr.1, poate fi sporită până la maximum 30 kg greutate în viu/m2, cu condiţia ca suprafaţa parterului adăpostului mobil să nu fie mai mare de 150 m2.

27. Cerinţele faţă de vegetaţie şi caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) zonele în aer liber trebuie să fie atractive pentru păsări şi pe deplin accesibile tuturor păsărilor;

2) în cazul adăposturilor pentru păsări de curte subîmpărţite în compartimente separate, în scopul de a adăposti mai multe efective, zonele în aer liber a fiecărui compartiment în parte se separă pentru a asigura restricţionarea contactului cu alte efective, precum şi faptul că păsările din diferite efective nu se pot amesteca;

3) zonele în aer liber pentru păsările de curte sunt acoperite în principal cu vegetaţie alcătuită dintr-o gamă diversă de plante;

4) zonele în aer liber pun la dispoziţia păsărilor un număr suficient de instalaţii de protecţie, adăposturi, arbuşti sau copaci repartizaţi în toate zonele în aer liber, pentru ca păsările să folosească într-un mod echilibrat întreaga zonă în aer liber;

5) vegetaţia de pe suprafaţa zonei în aer liber este întreţinută în mod regulat, pentru a se diminua posibilitatea apariţiei unor surplusuri de nutrienţi;

6) zonele în aer liber nu se extind dincolo de o rază de 150 m de la trapa de ieşire/intrare cea mai apropiată a adăpostului pentru păsări de curte; cu toate acestea, este permisă o extindere de până la 350 m de la cea mai apropiată trapă a clădirii, cu condiţia ca un număr suficient de adăposturi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a prădătorilor să fie repartizate uniform pe întreaga zonă în aer liber, cu cel puţin 4 adăposturi per hectar; pentru gâşte, zona în aer liber trebuie să satisfacă nevoia acestor păsări de a paşte iarbă.

Secţiunea a 5-a

Iepuri

28. Perioada minimă, menţionată la pct.55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, pentru hrănirea iepurilor alăptaţi, de preferinţă cu lapte matern, este de 42 de zile de la naştere.

29. Pentru iepuri densitatea efectivelor şi suprafaţa minimă pentru spaţiile interioare şi exterioare sunt stabilite în partea a V-a din anexa nr.1.

30. Cerinţele şi caracteristicile tehnice pentru adăposturile mobile sau fixe sunt următoarele:

1) pe durata sezonului de păşunat, iepurii sunt ţinuţi în adăposturi mobile pe păşuni sau în adăposturi fixe cu acces la păşuni;

2) în afara sezonului de păşunat, iepurii pot fi ţinuţi în adăposturi fixe cu acces la un spaţiu de mişcare cu vegetaţie situat în exterior, de preferinţă păşune;

3) adăposturile mobile de pe păşuni sunt mutate cât se poate de frecvent, pentru a se asigura utilizarea maximă a păşunilor, şi sunt construite astfel încât iepurii să poată paşte de pe păşune la nivelul solului.

31. Cerinţele şi caracteristicile tehnice pentru spaţiile interioare şi exterioare sunt următoarele:

1) spaţiul interior al unui adăpost fix şi al unui adăpost mobil este astfel construită încât:

a) să fie suficient de înalt încât să permită tuturor iepurilor să stea cu urechile ridicate;

b) să poată adăposti grupuri diferite de iepuri şi să permită ţinerea puilor împreună după transferul în faza de îngrăşare;

c) să fie posibil ca iepurii masculi, femelele gestante şi cele pentru reproducere să stea separat de grup din considerente specifice de bunăstare a animalelor şi pentru o perioadă limitată, cu condiţia ca aceştia să poată menţine contactul vizual cu alţi iepuri;

d) femele să se poată îndepărta şi să se poată întoarce la cuib pentru a-şi hrăni puii;

e) să asigure:

(i) un adăpost acoperit care să cuprindă zone de refugiu întunecoase suficiente pentru toate categoriile de iepuri;

(ii) accesul la cuiburi al tuturor femelelor cu cel puţin o săptămână înainte de data preconizată a fătării şi cel puţin până la sfârşitul perioadei de alăptare a puilor;

(iii) accesul puilor la cuiburi suficiente, cu minimum un cuib pentru fiecare femelă cu pui care alăptează;

(iv) materiale care să le permită iepurilor să roadă;

2) spaţiul exterior al structurilor cu adăpost fix este astfel construit încât:

a) să aibă platforme ridicate suficiente şi să fie distribuite uniform pe suprafaţa sa minimă;

b) să fie înconjurat de garduri suficient de înalte şi late pentru a împiedica iepurii să evadeze, sărind sau săpând;

c) dacă dispune de o zonă exterioară din beton, să existe acces uşor la partea din spaţiul de mişcare cu vegetaţie situat în exterior; dacă nu este posibil accesul uşor, suprafaţa zonei din beton nu poate fi inclusă în calculul suprafeţei minime pentru spaţiul exterior;

d) să asigure:

(i) un adăpost acoperit care să cuprindă zone de refugiu întunecoase suficiente pentru toate categoriile de iepuri;

(ii) materiale care să le permită iepurilor să roadă.

32. Cerinţele faţă de vegetaţie şi caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) vegetaţia spaţiilor de mişcare situate în exterior se întreţine în permanenţă şi astfel încât să fie atrăgătoare pentru iepuri;

2) pe durata sezonului de păşunat, păşunile se rotesc periodic şi sunt astfel gestionate încât să fie optimizat păscutul iepurilor.

ANIMALE DE ACVACULTURĂ

33. Operatorii care produc animale de acvacultură trebuie să respecte normele detaliate pentru fiecare specie sau grup de specii stabilite în anexa nr.2, în ceea ce priveşte densitatea efectivelor şi caracteristicile specifice ale sistemelor de producţie şi de izolare.

ALIMENTE PRELUCRATE ŞI HRANĂ PRELUCRATĂ

PENTRU ANIMALE

34. La prelucrarea produselor alimentare se vor utiliza următoarele tehnici:

1) pentru prelucrarea produselor alimentare obţinute din producţia ecologică sunt permise numai tehnici care respectă principiile stabilite în capitolul al II-lea din Legea nr.237/2023, în special principiile specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice prevăzute la art.6, şi normele aplicabile din capitolul al III-lea din legea respectivă, precum şi normele detaliate de producţie prevăzute în capitolul al V-lea din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor;

2) ca excepţie de la practicile oenologice prevăzute la pct.151 din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, tehnicile cu răşini schimbătoare de ioni şi de adsorbţie sunt permise atunci când acestea se utilizează la pregătirea materiilor prime ecologice pentru produsele menţionate la pct.1 subpct. 1) şi 2) din Regulamentul sanitar privind alimentele destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale şi înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutăţii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.179/2018, cu condiţia că utilizarea acelor tehnici este necesară pentru îndeplinirea cerinţelor din Regulamentul respectiv şi din actele aprobate în temeiul pct.20 din regulamentul menţionat, referitoare la produsele în cauză.

35. La prelucrarea hranei pentru animale obţinută din producţia ecologică, sunt permise numai tehnici care respectă principiile stabilite în capitolul al II-lea din Legea nr.237/2023, în special principiile specifice aplicabile prelucrării hranei ecologice pentru animale prevăzute la art.7, normele aplicabile din capitolul al III-lea din legea respectivă şi normele detaliate de producţie prevăzute în capitolul al VI-lea din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, care nu reconstituie proprietăţi ce se pierd în timpul prelucrării şi al depozitării hranei ecologice pentru animale, care nu corectează rezultatele neglijenţei în prelucrare sau care ar putea induce în eroare în alt fel în privinţa adevăratei naturi a acelor produse.

INFORMAŢII PRIVIND DISPONIBILITATEA PE PIAŢĂ A MATERIALELOR

ECOLOGICE ŞI ÎN CONVERSIE DE REPRODUCERE A PLANTELOR,

A ANIMALELOR ECOLOGICE ŞI A ANIMALELOR TINERE

DE ACVACULTURĂ ECOLOGICE

36. Autoritatea de control furnizează informaţiile autorităţii competente în temeiul art.14 alin.(7) din Legea nr.237/2023, din baza de date menţionată la art.14 alin.(1) şi (2) din legea respectivă, în conformitate cu specificaţiile stabilite în partea I din anexa nr.3.

37. Autoritatea de control furnizează informaţiile autorităţii competente în temeiul art.40 alin.(3) din Legea nr.237/2023, referitoare la derogările acordate în conformitate cu pct.23 şi pct.53 subpct. 3) şi 4) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor, în conformitate cu specificaţiile stabilite în partea a II-a din anexa nr.3.

38. Autoritatea de control furnizează informaţiile autorităţii competente în temeiul art.38 lit.e) din Legea nr.237/2023, referitoare la disponibilitatea pe piaţă a hranei proteice ecologice pentru păsările de curte şi pentru porcine şi cu privire la derogarea acordată în conformitate cu pct.88 subpct. 3) şi pct.91 subpct. 3) din Regulamentul privind normele detaliate de producţie ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea şi depozitarea produselor.

39. Informaţiile menţionate la pct.36, 37 şi 38 sunt transmise în formatul şi prin intermediul sistemelor deţinute de autoritatea de control. Informaţiile sunt trimise anual până la data de 30 iunie.