259/28.03.2018 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021 şi a Planului de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Programului naţional de implementare a Rezoluţiei 1325
a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea
pentru anii 2018-2021 şi a Planului de acţiuni cu privire la
punerea în aplicare a acestuia
nr. 259 din 28.03.2018
(în vigoare 30.03.2018)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-112 art. 294 din 30.03.2018
* * *
În temeiul art.6 lit.c) şi h) din Legea cu privire la Guvern nr.136 din 7 iulie 2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea şi Securitatea pentru anii 2018-2021, conform anexei nr.1;
2) Planul de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021, conform anexei nr.2.
2. Se desemnează responsabili de generalizarea rezultatelor acţiunilor prevăzute în Planul nominalizat după cum urmează:
1) Ministerul Apărării – pentru obiectivele 1, 5, 6 şi 7;
2) Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – pentru obiectivele 2 şi 3;
3) Ministerul Afacerilor Interne – pentru obiectivele 4 şi 8.
3. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, conform competenţelor atribuite:
1) vor asigura întreprinderea măsurilor necesare în vederea realizării integrale şi în termenele stabilite a acţiunilor incluse în Planul menţionat;
2) vor prezenta anual, pînă la data de 5 ianuarie, responsabililor de generalizarea rezultatelor acţiunilor prevăzute în Planul numit informaţiile necesare pentru întocmirea rapoartelor privind gradul de implementare a acţiunilor.
4. Ministerele indicate la pct.2 vor prezenta Biroului politici de reintegrare al Cancelariei de Stat anual, pînă la data de 20 ianuarie, rapoarte privind gradul de implementare a acţiunilor de a căror generalizare sînt responsabile.
5. Biroul politici de reintegrare al Cancelariei de Stat va informa Guvernul anual, pînă la data de 10 februarie, despre realizarea Planului sus-numit.
6. Cheltuielile pentru implementarea Planului nominalizat se vor efectua din contul şi în limita alocaţiilor aprobate anual în bugetele autorităţilor/instituţiilor responsabile şi din alte surse neinterzise de lege.
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicilor de reintegrare a ţării.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Alexandru Jizdan |
| Ministrul apărării | Eugeniu Sturza |
| Ministrul sănătăţii, | |
| muncii şi protecţiei sociale | Svetlana Cebotari |
| Nr.259. Chişinău, 28 martie 2018. | |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.259 din 28 martie 2018
PROGRAMUL NAŢIONAL
de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU
privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021
Capitolul I
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMEI
1. Rezoluţia 1325 privind femeile, pacea şi securitatea adoptată unanim de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite la 31 octombrie 2000 (în continuare – Rezoluţia 1325) este primul document internaţional care evidenţiază impactul conflictelor asupra femeilor şi fetelor, recunoscînd rolul important al acestora în instaurarea păcii şi asigurarea securităţii. Rezoluţia are caracter obligatoriu pentru toate statele membre ale ONU, fără necesitatea de a fi ratificată suplimentar.
2. Rezoluţia 1325 solicită tuturor actorilor să protejeze drepturile femeilor, să prevină violenţa asupra femeilor şi fetelor, să ţină seama de nevoile şi priorităţile acestora şi să le implice în procesele de prevenire şi reglementare a conflictelor, precum şi de reconstrucţie postconflict. Rezoluţia 1325 prevede încorporarea perspectivei de gen în operaţiunile de pace, extinderea rolului şi contribuţiei femeilor, în special în rîndul observatorilor militari, al poliţiei civile şi al personalului pentru drepturile omului şi personalului umanitar.
3. Pentru prima dată, la nivel de politici, Republica Moldova s-a angajat să pună în aplicare Rezoluţia 1325 în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2014-2016, unde şi-a asumat responsabilitatea de a întreprinde acţiuni în vederea implementării Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO pentru anii 2017-2019, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.736 din 13 septembrie 2017, asigură continuitatea acestui angajament şi stabileşte acţiunea care se referă la Cooperarea în domeniul implementării Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate ONU “Femeile, pacea şi securitatea”. În Strategia pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017 – 2021, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.259 din 27 aprilie 2017, unul dintre obiectivele generale este promovarea egalităţii de gen în sectorul de securitate şi apărare.
4. Cele menţionate mai sus constituie premise importante ce determină necesitatea adoptării unui Program naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021 (în continuare – Program naţional).
5. Un fundament pentru elaborarea prezentului Program naţional şi a unui plan de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia în Republica Moldova a fost desfăşurarea autoevaluării interinstituţionale pe dimensiunea de gen în sectorul de securitate şi apărare naţională în perioada anilor 2015-2016, realizată cu suportul UN Women în Moldova, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi al Institutului pentru Securitate Incluzivă (ISI), Washington DC, Statele Unite ale Americii. La 6 octombrie 2016 a fost lansat proiectul Planului naţional al Republicii Moldova de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate ONU privind rolul femeilor în asigurarea păcii şi securităţii, implementat de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova în colaborare cu Institutul pentru Securitate Incluzivă şi Centrul de Informare şi Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO), prin intermediul Programului Ştiinţă pentru Pace şi Securitate al NATO (SPS). Obiectivul principal al proiectului a fost să acorde asistenţă Guvernului Republicii Moldova, precum şi reprezentanţilor societăţii civile la crearea unei strategii naţionale interinstituţionale de implementare a Rezoluţiei 1325.
6. În acelaşi timp, începînd cu anul 2015 au avut loc o serie de dialoguri, mese rotunde şi întîlniri pentru a spori nivelul de informare al reprezentanţilor autorităţilor publice şi al societăţii civile cu referire la prevederile Rezoluţiei 1325. Aceste evenimente, la care au participat funcţionari publici, femei deputate, membre ale Platformei comune de dialog din Parlamentul Republicii Moldova, activişti şi activiste în domeniul egalităţii de gen, experţi naţionali şi internaţionali ş.a., au creat un cadru oportun pentru iniţierea elaborării prezentului Program naţional.
7. Analiza procesului de participare a femeilor în sectorul de securitate şi apărare a reliefat două probleme semnificative: 1) rata mică de reprezentare a femeilor în acest sector şi 2) faptul că sectorul nu este suficient de incluziv.
8. Astfel, se identifică 8 bariere care reduc din reprezentarea şi influenţa femeilor în sectorul de securitate şi apărare (descrise mai jos).
Bariera 1. În cadrul sectorului (dar şi în afara acestuia) persistă stereotipuri de gen despre participarea femeilor în sectorul de securitate şi apărare
9. Domeniile securităţii şi asigurării ordinii publice sînt percepute ca fiind masculinizate. Aproximativ 20% dintre cetăţeni consideră că funcţiile din sectorul de securitate sînt mai potrivite pentru bărbaţi. În cazul armatei, ponderea celor care consideră că armata este un sector doar pentru bărbaţi este mai mare comparativ cu ponderea celor care optează pentru reprezentarea egală a femeilor şi bărbaţilor.
10. Ocuparea unei funcţii în Poliţie este percepută ca fiind cea mai periculoasă şi, totodată, majoritatea consideră că este potrivită atît bărbaţilor, cît şi femeilor. Gradul perceput al nivelului de pericol al funcţiilor din Armata Naţională este considerat mai mic şi, în acelaşi timp, aceste funcţii sînt socotite ca fiind mai puţin potrivite pentru o reprezentare echitabilă a femeilor.
11. În medie, cetăţenii consideră că încadrarea mai multor femei în sectorul de securitate şi apărare va aduce o valoare adăugată acestuia, va spori încrederea populaţiei şi va îmbunătăţi procesul de lucru. Cele mai evidente beneficii sînt legate de combaterea corupţiei şi menţinerea ordinii publice.
Bariera 2. Sectorul de securitate şi apărare nu permite bărbaţilor şi femeilor să îmbine viaţa profesională cu cea de familie
12. Cea mai importantă barieră care determină subreprezentarea femeilor în sectorul de securitate şi apărare este povara responsabilităţilor casnice. Alte motive ce determină subreprezentarea femeilor sînt cele de natură psihologică: neîncrederea în sine a femeilor, dar şi faptul că sectorul este dominat de bărbaţi şi ar fi neprietenos şi închis femeilor.
13. Lipsesc politici specifice care să sprijine echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa personală a angajaţilor din sector.
Bariera 3. Sectorul de securitate şi apărare nu are capacitatea deplină de a preveni şi combate discriminarea, hărţuirea sexuală şi violenţa pe bază de gen
14. Mecanismele interne de prevenire şi combatere a hărţuirii, discriminării şi violenţei din cadrul sectorului de securitate şi apărare trebuie eficientizate. La momentul actual nu există strategii cuprinzătoare pentru a preveni hărţuirea sexuală şi abuzul sexual în cadrul Armatei Naţionale şi al altor instituţii din sectorul de securitate şi apărare. Cu toate acestea, există programe legate de prevenirea hărţuirii sexuale. Acest subiect este inclus în programul anual de pregătire a personalului armatei.
15. În plus, personalul forţelor armate care se pregăteşte pentru participarea la misiuni este instruit să adopte un comportament specific în raport cu femeile. Aceasta presupune un set de reguli şi cerinţe care trebuie respectate pentru a evita acuzaţiile de hărţuire sexuală. Deşi nu există persoane desemnate care să se ocupe de investigarea situaţiilor de hărţuire sexuală, există proceduri formale prin care victimele pot raporta hărţuirea.
16. Sporirea numărului de femei în sectorul de securitate şi apărare fără a asigura proceduri interne de prevenire şi combatere a discriminării şi hărţuirii sexuale implică riscuri semnificative. Persistenţa stereotipurilor de gen şi specificul structurilor de forţă care au, mai mult sau mai puţin, un caracter închis, determină necesitatea pregătirii psihologice a bărbaţilor în ceea ce priveşte acceptarea femeilor în sector, fapt ce va diminua riscurile apariţiei unor situaţii de discriminare şi hărţuire sexuală.
Bariera 4. Sectorul de securitate şi apărare nu dispune de un sistem incluziv şi proactiv de management al resurselor umane
17. Cu excepţia Ministerului Afacerilor Interne, un efort proactiv de a angaja femei în sectorul de securitate şi apărare, practic, lipseşte.
18. În mare parte, motivele pentru care femeile tind să părăsească structurile forţelor armate şi alte instituţii din sectorul de securitate şi apărare sînt dificultăţile în ceea ce priveşte echilibrarea vieţii profesionale şi a celei de familie, pensionarea şi mărimea salariului sau starea de sănătate.
Bariera 5. Sectorul de securitate şi apărare nu aplică acomodarea rezonabilă şi măsurile pozitive pentru a permite o reprezentare mai largă a femeilor
19. Cerinţele de pregătire fizică nu sînt în total justificate. Aceste cerinţe sînt diferite pentru bărbaţi şi femei în cadrul pregătirii militare.
20. Infrastructura fizică nu este ajustată nevoilor femeilor din sistem. Echipamentul din dotare este la fel pentru femei şi bărbaţi. Majoritatea încăperilor destinate muncii, studiilor şi recuperării nu sînt adaptate nevoilor specifice ale bărbaţilor şi ale femeilor.
Bariera 6. Sectorul de securitate şi apărare nu este suficient de transparent şi deschis faţă de participarea societăţii civile şi a organizaţilor de femei
21. Nivelul de transparenţă a procesului decizional este funcţional, dar participarea părţilor interesate din exterior poate fi amplificată.
22. Cooperarea cu societatea civilă şi prezenţa în comunitate a sectorului de securitate, în general, este redusă.
23. Colaborarea cu organizaţiile societăţii civile preocupate de egalitatea de gen poate fi extinsă.
Bariera 7. Politicile din sectorul de securitate şi apărare sînt insensibile la dimensiunea egalităţii de gen
24. Nevoile de securitate ale femeilor şi ale bărbaţilor diferă. Aceştia au priorităţi distincte în contextul unor ameninţări specifice de securitate. Există tendinţa ca femeile să fie mai puternic afectate de distrugerea structurilor de asistenţă socială şi a sistemelor de sprijin. Lipsa accesului la resurse pe timp de pace tinde să agraveze situaţia în perioada de criză sau conflict.
25. Politicile relevante sectorului de securitate şi apărare trebuie evaluate şi din perspectiva impactului asupra egalităţii de gen. Această problemă este abordată într-un mod îngust, sub aspectul reprezentării femeilor, şi nu abordează inegalităţile şi nevoile specifice ale bărbaţilor şi ale femeilor în domeniul securităţii.
26. Cadrul legislativ naţional oferă tuturor cetăţenilor şanse egale, indiferent de sex, însă există obstacole structurale implicite sau atitudini publice care împiedică participarea egală a bărbaţilor şi femeilor în sectorul de securitate şi apărare. De exemplu, promovarea femeilor în anumite funcţii necesită deplasare de lungă durată pentru instruiri. Pentru unele femei, care au rolul de întreţinător al copiilor, deplasările de durată nu sînt posibile. Deşi promovarea este deschisă pentru bărbaţii şi femeile care au participat la instruiri, aceasta poate constitui o provocare pentru femei.
Bariera 8. Politici limitate privind asigurarea participării egale în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii
27. Se atestă absenţa femeilor în cadrul negocierilor de pace şi în procesul de consolidare a păcii. În mare parte, accesul limitat al femeilor la procesele de pace şi negocieri, precum şi la procesul decizional este determinat de faptul că nu există o abordare ce ar asigura conexiunea dintre prezenţă şi influenţă.
28. Participarea femeilor în cadrul misiunilor şi operaţiunilor de menţinere a păcii trebuie încurajată. Studiile arată că atunci cînd femeile reprezintă cel puţin 30% din componenţa misiunii de menţinere a păcii, femeile locale sînt mai predispuse să se alăture comitetelor de pace (Henry F. Carey. Women and peace and security: The politics of implementing gender sensitivity norms in peacekeeping. In: International Peacekeeping, vol. 8, 2001, p. 53). Acest lucru contribuie la creşterea credibilităţii forţelor de menţinere a păcii, raportarea mai mare a crimelor de gen şi reducerea cazurilor de exploatare sexuală şi de abuz din partea pacificatorilor.
Capitolul II
OBIECTIVE ŞI REZULTATE SCONTATE
29. Ca urmare a unei analize multidimensionale a barierelor care reduc din reprezentarea şi influenţa femeilor în sectorul de securitate şi apărare, au fost identificate mai multe soluţii care vor contribui la promovarea femeilor şi a egalităţii de gen în sectorul de securitate şi apărare. Aceste soluţii au fost grupate conform celor 8 bariere menţionate şi sînt abordate prin prisma a 8 soluţii/obiective în Planul de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a Programului naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021 (în continuare – Plan de acţiuni).
30. Este o abordare ce va facilita elaborarea planurilor de acţiuni ministeriale în funcţie de necesităţile şi capacităţile instituţionale privind asigurarea integrării dimensiunii de gen atît din perspectiva internă a sectorului – sporirea reprezentării femeilor, cît şi din perspectivă externă – asigurarea unui sector de securitate şi apărare incluziv. Aceste două perspective reprezintă obiectivele de bază ale Planului de acţiuni. Realizarea lor va contribui la intensificarea cooperării interministeriale, cu organizaţiile neguvernamentale şi societatea civilă, asigurîndu-se astfel vizibilitatea acţiunilor desfăşurate de instituţiile respective pentru implementarea Rezoluţiei 1325.
31. OBIECTIVUL 1. Reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare are drept scop sporirea participării femeilor prin promovarea culturii de securitate la nivel instituţional, local şi naţional. Sporirea vizibilităţii femeilor din sector la nivel naţional, campaniile de sensibilizare privind Rezoluţia 1325 desfăşurate la nivel local şi instruirile periodice cu privire la egalitatea de gen vor contribui la sporirea percepţiei pozitive a implicării femeilor în sectorul de securitate şi apărare, iar, în consecinţă, va creşte încrederea populaţiei în instituţiile de securitate.
32. OBIECTIVUL 2. Creşterea posibilităţilor pentru femeile şi bărbaţii din sector de a îmbina viaţa profesională cu cea de familie va permite examinarea la nivel instituţional a oportunităţilor privind introducerea orarului de muncă flexibil pentru femeile şi bărbaţii părinţi din cadrul sistemului, precum şi alte măsuri care ar oferi posibilitatea bărbaţilor şi femeilor din sector să se implice mai mult în viaţa de familie. Acţiunile din cadrul acestui program au, de asemenea, scopul să diminueze factorii care generează neîncrederea în sine a femeilor într-un sistem dominat de bărbaţi şi neprietenos femeilor.
33. OBIECTIVUL 3. Prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen din cadrul sectorului presupune să asigure dezvoltarea capacităţii instituţionale în acest domeniu prin elaborarea de politici, stabilirea procedurilor interne de raportare a cazurilor de hărţuire sexuală şi violenţă etc., de prevenire şi combatere a discriminării. Prezentul Program naţional va contribui la diminuarea riscurilor apariţiei unor situaţii de discriminare şi hărţuire sexuală în contextul sporirii numărului de femei în sectorul de securitate şi apărare.
34. OBIECTIVUL 4. Dezvoltarea unui sistem incluziv şi proactiv de management al resurselor umane va asigura funcţionarea instituţiilor din sectorul de securitate şi apărare pe baza principiilor nondiscriminării şi egalităţii de gen, astfel contribuind la menţinerea femeilor în sectorul de securitate şi apărare. Una dintre finalităţile prezentului Program naţional va fi consolidarea transparenţei şi integrităţii sistemului de promovare în funcţii.
35. OBIECTIVUL 5. Implementarea acomodării rezonabile şi a măsurilor pozitive în cadrul sectorului de securitate şi apărare va permite aplicarea unor acţiuni concrete în vederea reprezentării mai largi a femeilor, printre care revizuirea anumitor cerinţe de recrutare, ajustarea infrastructurii din cadrul sectorului la nevoile personalului, precum şi iniţierea unor programe interne de mentorat şi liderism destinate femeilor.
36. OBIECTIVUL 6. Consolidarea transparenţei şi implicării societăţii civile în deciziile adoptate în cadrul sectorului de securitate şi apărare va facilita procesul de comunicare între instituţii şi cu societatea civilă pe subiecte de gen în sectorul de securitate şi apărare. De asemenea, prezentul Program naţional reprezintă o premisă viabilă de creare a unei platforme de consultanţă cu societatea civilă pentru instituţii, precum şi de iniţiere a parteneriatelor cu organizaţiile din domeniul drepturilor femeii. În cazul anumitor instituţii principiul de transparenţă va fi aplicat în limitele prevederilor legislative.
37. OBIECTIVUL 7. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru integrarea dimensiunii de gen în politicile de securitate şi apărare are ca obiectiv principal să sensibilizeze politicile din sector la dimensiunea egalităţii de gen, ţinînd cont de nevoile diferite ale femeilor şi bărbaţilor în domeniul securităţii şi apărării. Programul va asigura stabilirea unei proceduri interne cu privire la asigurarea integrării dimensiunii egalităţii de gen în politicile de securitate şi apărare şi examinarea necesităţilor de desemnare a unităţilor de gen din cadrul instituţiilor din sectorul de securitate şi apărare.
38. OBIECTIVUL 8. Sporirea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii răspunde nevoii evidente de încurajare, prin diferite mecanisme, a participării femeilor în asigurarea păcii şi securităţii la nivel regional şi internaţional. Prin intermediul acestor acţiuni se urmăreşte şi stabilirea unui program de reintegrare şi reabilitare a militarilor (bărbaţi şi femei) care au participat la misiunile de menţinere a păcii.
Capitolul III
IMPLEMENTAREA, PROCEDURILE DE RAPORTARE,
MONITORIZARE ŞI EVALUARE
39. Prezentul Program naţional urmează a fi implementat de autorităţile administraţiei publice centrale şi instituţiile din cadrul sectorului de securitate şi apărare al Republicii Moldova menţionate în tabelul de mai jos. Acestea sînt responsabile să integreze prevederile Planului de acţiuni în planurile de acţiuni anuale, să monitorizeze şi să raporteze periodic cu privire la progresul şi dificultăţile implementării şi să desemneze o persoană responsabilă de coordonarea acestui proces. Pentru instituţiile care nu se află în subordonarea Guvernului, prezentul Program naţional este oferit în calitate de recomandare, iar implementarea acestuia va fi realizată în coordonare cu instituţiile vizate.
| Instituţiile de securitate, apărare şi ordine publică şi subdiviziunile acestora (*) |
Instituţii din domeniul justiţiei |
Instituţii de coordonare a politicilor şi cu funcţie de negociere a conflictelor |
| • Ministerul Apărării
*Academia Militară a Forţelor Armate “Alexandru cel Bun” • Armata Naţională • Ministerul Afacerilor Interne *Inspectoratul General al Poliţiei *Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră *Departamentul Trupelor de carabinieri *Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă *Biroul Migraţie şi Azil *Academia “Ştefan cel Mare” *Colegiul Naţional al Poliţiei de Frontieră • Serviciul Vamal • Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat • Serviciul de Informaţii şi Securitate |
• Ministerul Justiţiei
• Centrul Naţional Anticorupţie |
• Cancelaria de Stat prin intermediul Biroului politici de reintegrare ca parte integrantă
• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
40. Sectorul de securitate şi apărare nu înglobează numai structurile de ordine publică şi cu caracter militar, dar şi instituţiile responsabile atît de anumite domenii ale sectorului de securitate şi apărare, cît şi de politicile de securitate naţională (Biroul politici de reintegrare, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Consiliul Suprem de Securitate, Ministerul Justiţiei, Cancelaria de Stat şi, nu în ultimul rînd, un partener-cheie este Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale), precum şi cele ce asigură colaborarea internaţională pe dimensiunea de securitate şi apărare, cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Un rol aparte în acest context prezintă colaborarea structurilor de forţă cu societatea civilă şi mediul academic pe dimensiunea de gen, fapt ce ar asigura promovarea imaginii pozitive a instituţiilor din sector în societate.
41. Din perspectivă guvernamentală, Biroul politici de reintegrare, ca parte integrantă a Cancelariei de Stat, este instituţia responsabilă de coordonarea implementării prezentului Program naţional şi a Planului de acţiuni.
42. În scopul asigurării unui proces incluziv şi transparent de implementare a Programului naţional şi Planului de acţiuni, Biroul politici de reintegrare va crea un grup al partenerilor de implementare. Instituţiile cu rol de coordonator vor invita organizaţii ale societăţii civile şi parteneri de dezvoltare pentru a identifica cele mai eficiente metode de coordonare a efortului şi programelor care au drept scop promovarea femeilor şi egalităţii de gen în domeniul securităţii şi apărării. Toate părţile interesate vor fi încurajate să identifice obiectivele din cadrul Planului de acţiuni, precum şi instituţiile publice cu care vor colabora în procesul de implementare.
43. Monitorizarea şi evaluarea anuală se va realiza în baza rezultatelor anticipate descrise în Planul de acţiuni. Fiecare instituţie vizată va elabora raportul anual, în baza planului în care va descrie cum au fost realizate rezultatele preconizate incluse în planul anual de acţiuni. Rapoartele anuale de progres vor fi elaborate şi expediate, pînă la 5 ianuarie, instituţiilor responsabile de generalizare. Acestea din urmă vor sistematiza informaţiile conform obiectivelor ce le se revin şi le vor prezenta Biroului politici de reintegrare pînă la 20 ianuarie. Biroul politici de reintegrare va elabora raportul anual de sinteză pînă la 10 februarie. Acesta va fi prezentat Guvernului şi va fi dezbătut în cadrul reuniunii anuale a partenerilor de implementare la care vor participa organizaţiile societăţii civile şi partenerii de dezvoltare.
44. Procedurile de raportare, monitorizare şi evaluare a nivelului de realizare a Planului de acţiuni nu vor implica gestionarea informaţiilor atribuite la secret de stat.
45. Evaluarea intermediară a Planului de acţiuni va viza progresele realizate la nivelul fiecărui obiectiv. Fiecare obiectiv are un indicator reprezentativ care va releva impactul implementării iniţiativelor/activităţilor conform tabelului de mai jos.
| Nr. crt. | Obiectivele | Indicatorii de progres | Referinţa 2016 | Ţinta 2019 | Ţinta 2021 | Sursa de informare |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. | Reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare | Procent de respondenţi care consideră activitatea în sectorul de securitate şi apărare ca fiind una potrivită,în egală măsură, pentru ambele genuri | 61,1 % | +15% | +10% | Sondaj public naţional reprezentativ |
| 2. | Creşterea posibilităţilor pentru femei şi bărbaţi din sectorul de securitate şi apărare să combine viaţa profesională cu cea de familie | Raport între femeile şi bărbaţii din sectorul de securitate şi apărare care sînt temporar inactivi(e) pe motiv de maternitate/paternitate | +0,1 | +0,1 | Calcule în baza datelor oferite de departamentul resurselor umane | |
| 3. | Prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen din cadrul sectorului | Procent de colaboratori din sectorul de securitate şi apărare care consideră că instituţia în care activează previne şi combate cazurile de discriminare, hărţuire sexuală şi violenţă într-un mod eficient | +15% | +15% | Sondaj intern reprezentativ cu participarea colaboratorilor din sectorul de securitate şi apărare | |
| 4. | Dezvoltarea unui sistem incluziv şi proactiv de management al resurselor umane | Sistem de recrutare apreciat ca fiind incluziv în baza celor mai bune practici | Sistem parţial incluziv | Sistem în mare parte incluziv | Apreciere a experţilor în baza unei analize independente | |
| 5. | Implementarea acomodării rezonabile şi a măsurilor pozitive în cadrul sectorului de securitate şi apărare | Procent de acţiuni din planul de acomodare rezonabilă implementate | 30% | 60% | Calcule în baza rapoartelor instituţionale | |
| 6. | Consolidarea transparenţei şi implicării societăţii civile în deciziile adoptate în cadrul sectorului de securitate şi apărare | Procent de creştere a propunerilor parvenite din partea cetăţenilor şi a organizaţiilor neguvernamentale | +15% | +15% | Rapoarte anuale de transparenţă decizională | |
| 7. | Dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru integrarea dimensiunii de gen în politicile de securitate şi apărare | Procent de politici publice de securitate şi apărare care integrează dimensiunea egalităţii de gen | 60% | 100% | Evaluare independentă a experţilor | |
| 8. | Încurajarea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii | Procent de femei în rîndul mediatorilor, negociatorilor, experţilor tehnici în negocierile de pace formale şi misiuni de menţinere a păcii | Calcule în baza datelor oferite de departamentul resurselor umane |
46. Evaluarea de impact a acţiunilor din cadrul obiectivelor va viza gradul de implementare a celor două obiective de bază.
| Nr. crt. | Obiectivele de bază | Indicatorii de progres | Referinţa 2016 | Ţinta 2021 | Sursa de informare |
| 1. | Sporirea reprezentării femeilor în sectorul de securitate şi apărare | Procent de reprezentare a femeilor în toate structurile de securitate şi apărare, inclusiv în funcţii de conducere | +15% | Calcule în baza datelor oferite de departamentul resurselor umane | |
| 2. | Asigurarea unui sector de securitate incluziv | Valoarea indexului insecurităţii în rîndul bărbaţilor şi femeilor în scădere |
35,7 |
20 (femei) 15 (bărbaţi) |
Sondaj de opinie reprezentativ la nivel naţional |
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
nr.259 din 28 martie 2018
PLANUL DE ACŢIUNI
cu privire la punerea în aplicare a Programului naţional
de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU
privind femeile, pacea şi securitatea pentru anii 2018-2021
| Nr. crt. | Acţiuni | Termen de realizare | Instituţii responsabile | Costuri estimate şi sursă de finanţare | Indicatori de progres |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|
Obiectivul 1. Reducerea stereotipurilor legate de rolul femeilor în sectorul de securitate şi apărare |
|||||
| 1.1. | Introducerea în fiecare instituţie relevantă din sectorul de securitate şi apărare a procedurilor instituţionale pentru realizarea cercetărilor interne periodice cu privire la percepţia egalităţii de gen | 2018 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat,Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Procedură de realizare a cercetărilor interne aprobată în fiecare instituţie vizată |
| 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale,Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin o cercetare internă cu privire la percepţiile faţă de egalitatea de gen realizată în fiecare instituţie vizată | ||
| 1.2. | Desfăşurarea unei campanii de comunicare pentru sporirea vizibilităţii femeilor din sectorul de securitate şi apărare | 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin 10 000 de persoane din grupul-ţintă abordate anual direct prin intermediul campaniei de comunicare |
| 1.3. | Introducerea obligatorie în toate instituţiile sectorului de securitate şi apărare a instruirilor periodice cu privire la egalitatea de gen | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Prevederi care fac obligatorie instruirea minimă în domeniul egalităţii de gen introduse în fiecare instituţie vizată |
| 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Instruiri cu privire la egalitatea de gen organizate pentru toţi colaboratorii care au beneficiat de instruire minimă de bază | ||
| 1.4. | Modificarea/ aprobarea codului de conduită ajustat din perspectiva egalităţii de gen | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cod de conduită internă modificat/aprobat, cu includerea prevederilor menite să promoveze egalitatea de gen în fiecare instituţie vizată |
|
Obiectivul 2. Creşterea posibilităţilor pentru femeile şi bărbaţii din sistem de a îmbina viaţa profesională cu cea de familie |
|||||
| 2.1. | Identificarea şi introducerea opţiunilor de orar flexibil de muncă pentru femeile şi bărbaţii părinţi din cadrul sectorului de securitate şi apărare | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Orar flexibil de muncă introdus în fiecare instituţie vizată |
| 2020 - 2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin 20% dintre femeile şi bărbaţii părinţi beneficiază anual de orar flexibil de muncă în fiecare instituţie vizată | ||
| 2.2. | Introducerea stimulentelor/programelor de încurajare a bărbaţilor din sectorul de securitate şi apărare care i-ar face să se implice mai mult în educaţia copiilor | 2020 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Programe de încurajare a bărbaţilor aprobate şi implementate în fiecare instituţie vizată |
| 2.3. | Instituirea facilităţii de sporire a accesului la servicii de educaţie antepreşcolară pentru copiii angajaţilor (militari, poliţişti şi funcţionari cu statut special) din sectorul de securitate şi apărare | 2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proiecte de sporire a accesului la servicii de educaţie antepreşcolară pentru copiii angajaţilor din sectorul de securitate şi apărare elaborate şi aprobate în fiecare instituţie vizată |
|
Obiectivul 3. Prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen din cadrul sectorului |
|||||
| 3.1. | Elaborarea procedurilor interne cu privire la prevenirea şi combaterea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen din cadrul sectorului de securitate | 2018 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri interne aprobate în fiecare instituţie vizată, în temeiul celor mai bune practici existente |
| 3.2. | Desemnarea persoanelor cu mandat în examinarea şi abordarea cazurilor de discriminare, hărţuire sexuală şi violenţă în bază de gen | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Persoană responsabilă de examinarea cazurilor de discriminare, hărţuire sexuală şi violenţă desemnată de fiecare instituţie vizată |
| 3.3. | Implementarea unui program de instruire în scopul prevenirii discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei în bază de gen pentru persoanele responsabile de domeniul respectiv | 2019 - 2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | 100% de participanţi la programul de instruire dintre persoanele responsabile de examinarea cazurilor de discriminare, hărţuire sexuală şi violenţă; 100% de participanţi la programul de instruire dintre persoanele responsabile de managementul resurselor umane din instituţiile vizate |
| 3.4. | Dezvoltarea unui mecanism intern de raportare a cazurilor de hărţuire sexuală şi violenţă în bază de gen | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Mecanism intern instituţionalizat de raportare a cazurilor de hărţuire sexuală şi violenţă în fiecare instituţie vizată, în temeiul celor mai bune practici |
| 3.5. | Realizarea şi dezbaterea anuală a rapoartelor instituţionale de progres în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în bază de gen, discriminării şi hărţuirii sexuale | 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Raport de progres cu privire la prevenirea şi reducerea discriminării, hărţuirii sexuale şi violenţei prezentat şi dezbătut public în fiecare instituţie vizată |
|
Obiectivul 4. Dezvoltarea unui sistem incluziv şi proactiv de management al resurselor umane |
|||||
| 4.1. | Organizarea anuală a campaniilor de recrutare a femeilor în sectorul de securitate şi apărare | 2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Concept de recrutare a femeilor elaborat şi instituţionalizat în fiecare instituţie vizată (în funcţie de nivelul de subreprezentare) |
| 2019-2020 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Acţiuni de recrutare demarate care vizează cel puţin 10% din efectivul fiecărei instituţii (fiecare instituţie va promova în modul cel mai direct oportunităţile de angajare în cadrul instituţiei pentru un număr care este egal cu cel puţin 10% din efectivul acesteia) | ||
| 4.2. | Ajustarea procedurilor de recrutare din perspectiva nondiscriminării şi egalităţii de gen | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri de recrutare ajustate din perspectiva nondiscriminării şi egalităţii de gen în fiecare instituţie vizată, în temeiul celor mai bune practici existente |
| 4.3. | Instruirea specialiştilor în resurse umane din sectorul de securitate şi apărare în domeniul nondiscriminării şi egalităţii de gen | 2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Program de instruire elaborat şi aprobat în fiecare instituţie vizată |
| 2019 – 2021 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin 50% dintre specialiştii în resurse umane participanţi la programul de instruire | ||
| 4.4. | Revizuirea şi ajustarea procedurilor de promovare în funcţii conform celor mai bune practici în ceea ce priveşte transparenţa şi integritatea | 2018 – 2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Analiză a procedurilor de promovare în funcţii,realizată în baza celor mai bune practici de transparenţă şi integritate |
| 2020 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri interne ajustate în baza recomandărilor din analiză în fiecare instituţie vizată | ||
| 4.5. | Îmbunătăţirea sistemului de colectare a datelor cu privire la resursele umane din perspectiva egalităţii de gen | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Toate datele existente cu privire la resursele umane din sistem dezagregate din perspectiva genului |
|
Obiectivul 5. Implementarea acomodării rezonabile şi a măsurilor pozitive în cadrul sectorului de securitate şi apărare |
|||||
| 5.1. | Introducerea cotelor minime de reprezentare şi a ţintelor de recrutare acolo unde este fezabil | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu de fezabilitate realizat cu privire la oportunitatea introducerii cotelor şi ţintelor minime de reprezentare în cadrul instituţiilor din sectorul de securitate |
| 2020 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Decizie adoptată cu privire la implementarea recomandării studiului de fezabilitate | ||
| 5.2. | Acomodarea rezonabilă din perspectiva incluziunii dimensiunii egalităţii de gen a infrastructurii din cadrul sectorului de securitate şi apărare | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu realizat cu privire la nevoile de acomodare rezonabilă pentru fiecare instituţie vizată |
| 2020 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Plan intern de acomodare rezonabilă aprobat în fiecare instituţie vizată | ||
| 5.3. | Iniţierea programelor interne de mentorat şi liderism dedicate femeilor din sectorul de securitate şi apărare | 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin 200 de femei din sectorul de securitate şi apărare participante anual la programele de mentorat şi liderism |
| 5.4. | Revizuirea şi adaptarea rezonabilă a cerinţelor fizice obligatorii din cadrul sectorului de securitate şi apărare pentru de femei şi bărbaţi | 2020 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studiu realizat cu privire la oportunitatea revizuirii cerinţelor fizice în baza practicilor internaţionale |
| 2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cerinţe fizice obligatorii ajustate de fiecare instituţie, în baza concluziilor studiului şi a celor mai bune practici existente | ||
|
Obiectivul 6. Consolidarea transparenţei şi implicării societăţii civile în deciziile adoptate în cadrul sectorului de securitate şi apărare |
|||||
| 6.1. | Crearea grupurilor de experţi/experte consultative din domeniul drepturilor omului şi a egalităţii de gen în special | 2018 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Grupuri de experţii/ experte consultative create/ consolidate în fiecare instituţie vizată |
| 6.2. | Instituirea unui proces de consultare proactiv, previzibil şi permanent cu societatea civilă | 2018-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale,Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin 5 dezbateri publice anuale organizate în fiecare instituţie pentru consultarea proiectelor de decizii relevante |
| 2018-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale,Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Raport de transparenţă decizională discutat anual cu reprezentanţii societăţii civile | ||
| 6.3. | Crearea parteneriatelor cu organizaţiile din domeniul drepturilor omului şi egalităţii de gen | 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cel puţin o iniţiativă realizată în comun cu o organizaţie din domeniul drepturilor omului şi a egalităţii de gen de fiecare instituţie vizată |
|
Obiectivul 7. Dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru integrarea dimensiunii de gen în politicile de securitate şi apărare |
|||||
| 7.1. | Revizuirea tuturor politicilor de securitate din perspectiva egalităţii de gen | 2018 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Politici din sectorul de securitate analizate din perspectiva egalităţii de gen |
| 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Politici publice ajustate din perspectiva egalităţii de gen de fiecare instituţie vizată | ||
| 7.2. | Adoptarea procedurii interne cu privire la asigurarea integrării dimensiunii egalităţii de gen în politicile de securitate | 2019 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Proceduri interne aprobate de fiecare instituţie vizată cu privire la integrarea dimensiunii de gen în elaborarea politicilor publice |
| 7.3. | Desemnarea unităţilor de gen din cadrul instituţiilor sectorului de securitate | 2018 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Unităţi de gen desemnate în fiecare instituţie vizată |
| 7.4. | Organizarea instruirilor şi suportului direct pentru unităţile de gen din cadrul sectorul de securitate şi apărare | 2019-2021 | Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal al Ministerului Finanţelor, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | 100% de unităţi de gen desemnate participante în cadrul programului de instruire privind integrarea principiului egalităţii de gen în politicile publice |
|
Obiectivul 8. Susţinerea participării femeilor în procesul de consolidare a păcii şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii |
|||||
| 8.1. | Educaţia continuă a publicului privind cultura păcii şi promovarea activităţilor desfăşurate de femei în situaţie de pace şi conflict | 2018 –2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale,Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Campanii media iniţiate şi materiale editate privind sensibilizarea publicului la problemele femeilor şi fetelor în situaţie de pace şi conflict |
| 8.2. | Introducerea subiectelor privind discriminarea în bază de gen şi violenţa sexuală şi în bază de gen (VSBG) în instruirea personalului pentru misiunile de menţinere a păcii | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Curriculum revizuit şi tematici privind discriminarea în bază de gen şi VSBG integrate în procesul de instruire de fiecare instituţie vizată |
| 2019-2021 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Cursuri cu referire la Agenda “Femeile, Pacea şi Securitatea” al Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite asigurate pentru personalul predetaşat în misiuni | ||
| 8.3. | Crearea bazei de date a candidaţilor pentru participare la procesele de consolidare a păcii şi în misiuni de menţinere a păcii | 2018-2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Bază de date a candidaţilor creată, cu dezagregarea obligatorie a datelor pe sexe |
| 2020 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Analiză de gen efectuată în instituţiile din sectorul de securitate şi rezultate ale acestei analize aplicate | ||
| 8.4. | Creşterea reprezentării şi participarea semnificativă a femeilor în negocierile de pace (formale şi informale), procesele de mediere şi în cadrul misiunilor de menţinere a păcii | 2018-2020 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Femei eligibile încurajate de instituţiile vizate să participe în procesele de consolidare a păcii şi în misiunile de menţinere a păcii |
| 8.5. | Stabilirea unui program de reintegrare şi reabilitare a militarilor (bărbaţi şi femei) care au participat la misiunile de menţinere a păcii | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Studii efectuate privind necesitatea unui program de reintegrare şi reabilitare a militarilor (bărbaţi şi femei) care au participat la misiunile de menţinere a păcii |
| 2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Program iniţiat de reintegrare şi reabilitare a militarilor (bărbaţi şi femei) care au participat la misiunile de menţinere a păcii | ||
| 8.6 | Crearea cadrului de aplicare a politicii Organizaţiei Naţiunilor Unite de desemnare a unui consilier de gen (gender adviser) la nivel operaţional privind implementarea Rezoluţiei 1325 privind femeile, pacea şi securitatea şi a altor rezoluţii conexe | 2018 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Mecanism instituţional privind desemnarea consilierului de gen identificat în fiecare instituţie vizată |
| 2019 | Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei | În limitele alocaţiilor bugetare aprobate | Consilier de gen selectat şi desemnat,care va facilita implementarea Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor rezoluţii conexe ale Agendei “Femeile, Pacea şi Securitatea” | ||