BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 285 din 12.12.2024

cu privire la rezultatul audierilor parlamentare privind fraudele electorale semnalate în cadrul scrutinelor electorale din anul 2024

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
12.12.2024

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la rezultatul audierilor parlamentare

privind fraudele electorale semnalate în cadrul

scrutinelor electorale din anul 2024

nr. 285  din  12.12.2024

 (în vigoare 12.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 533-535 art. 727 din 19.12.2024

* * *

În scopul efectuării controlului parlamentar privind acţiunile întreprinse de autorităţile statului cu referire la fraudele electorale constatate în cadrul alegerilor prezidenţiale şi al referendumului republican constituţional din anul 2024,

având în vedere normele art.38 din Constituţie care consacră voinţa poporului ce constituie baza puterii de stat şi se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, direct, secret şi liber exprimat,

în temeiul art.126 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996,

Parlamentul adoptă prezenta hotărâre.

a) finanţarea ilegală a campaniei electorale şi coruperea alegătorilor în proporţii deosebit de mari, acţiuni care sunt de natură să afecteze procesele democratice;

b) sfidarea legislaţiei electorale şi a normelor privind raportarea financiară prin crearea unor entităţi politice noi şi susţinerea unor candidaţi formal independenţi, dar, de facto, controlaţi de către membrii partidului politic declarat neconstituţional, acţiuni care urmăresc să compromită integritatea procesului electoral şi să submineze spiritul democratic al legii, demonstrând intenţia de a păstra o influenţă asupra rezultatului electoral contrar deciziilor Curţii Constituţionale şi voinţei poporului Republlicii Moldova;

c) promovarea campaniei ample de dezinformare în masă şi a războiului hibrid informaţional finanţat din surse externe, care a avut drept scop deturnarea, printr-o modalitate subversivă, a proceselor democratice din ţară, a exprimării libere de către cetăţeni a opţiunilor pe marginea subiectelor de importanţă majoră pentru stat şi populaţie, urmărindu-se substituirea priorităţilor cetăţeanului cu o agendă străină intereselor naţionale;

d) implicarea cultelor religioase şi a reprezentanţilor acestora în campania electorală;

e) colectarea ilegală a datelor cu caracter personal de către persoane aflate sub paravanul unor partide politice în scopul utilizării acestora în activităţi infracţionale;

f) utilizarea materialelor informative ce conţineau mesaje de instigare la ură şi dezbinare naţională, elaborate de subiecţi care nu aveau niciun statut în procesul electoral.

a) intensificarea cooperării dintre toate autorităţile statului, inclusiv Banca Naţională a Moldovei, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul Naţional Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei, Procuratura Anticorupţie, Comisia Electorală Centrală, în vederea contracarării eficiente a fenomenului finanţării ilegale, a destructurării reţelelor grupărilor criminale implicate în coruperea electorală şi în acţiuni de deturnare a proceselor democratice;

b) Comisia Electorală Centrală, în calitate de organ independent de supraveghere şi control privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, urmează:

– să asigure supravegherea permanentă şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;

– să dezvolte mecanisme eficiente privind sporirea transparenţei în domeniul finanţării politice de către subiecţii implicaţi în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ce vor contribui la diminuarea practicilor de spălare a banilor în domeniul finanţării partidelor politice;

– să elaboreze şi să prezinte Parlamentului propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului normativ ce vizează activitatea de supraveghere şi control privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;

c) se solicită Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să intensifice monitorizarea instituţiilor media şi a companiilor de tehnologie care deţin reţele de socializare şi platforme de partajare a conţinutului şi să identifice instrumente de ordin tehnic-legal pentru eliminarea cauzelor şi condiţiilor care contribuie la dezinformare, la acţiuni de manipulare a informaţiilor şi/sau la ingerinţe străine, care atentează la securitatea naţională;

d) Parlamentul şi Guvernul vor asigura, în regim de urgenţă, modificarea cadrului normativ în vederea eficientizării instrumentelor pe cauzele privind infracţiunile de corupţie electorală. Intervenţiile respective vor viza:

– modificarea cadrului normativ penal, procesual penal, contravenţional, a Legii nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii, a Legii nr.294/2007 privind partidele politice, a Codului electoral în vederea examinării de către instanţele de judecată, în regim prioritar, a cauzelor privind subminarea proceselor democratice (finanţarea ilegală a partidelor politice/campaniilor electorale), inclusiv prin stabilirea şedinţelor de judecată în zile consecutive;

– modificarea Codului de procedură penală, astfel încât cauzele penale prevăzute la art.1811 şi art.1813 din Codul penal nr.985/2002 să fie instrumentate şi examinate într-un termen maxim de 6 luni;

– limitarea implicării cultelor religioase în politică şi activităţi electorale;

e) se recomandă Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Superior al Procurorilor:

– să elaboreze propuneri privind instituirea unui mecanism pentru identificarea şi examinarea prioritară şi în regim accelerat, în cadrul procuraturilor specializate şi al instanţelor judecătoreşti, a cazurilor de corupţie politică şi electorală;

– să identifice criteriile de selecţie, garanţiile şi sistemul de motivare pentru judecătorii care urmează să activeze în cadrul Judecătoriei anticorupţie până la intrarea în vigoare a actului normativ privind crearea instanţei în cauză;

– să suplinească numărul de procurori pentru reprezentarea învinuirii în instanţă în vederea evitării întreruperii nejustificate a şedinţelor în cauzele privind subminarea proceselor democratice, inclusiv prin neadmiterea schimbării procurorilor desemnaţi pentru prezentarea învinuirii în instanţă, cu excepţia cazurilor excepţionale, şi prin eliberarea lor de la îndeplinirea altor sarcini;

– să instituie mecanisme interne de monitorizare şi raportare săptămânală asupra desfăşurării instrumentării şi examinării de către instanţe a cauzelor penale privind subminarea proceselor democratice.