Hotărâre nr. 285 din 14.05.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional privind integrarea

 etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate

în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027

nr. 285  din  14.05.2025

 (în vigoare 29.06.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 261-264 art. 307 din 29.05.2025

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 (se anexează).

2. Ministerul Afacerilor Interne va asigura procesul de monitorizare şi de coordonare a implementării Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027.

3. Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor asigura, conform competenţelor în domeniul de referinţă:

3.1. întreprinderea măsurilor necesare pentru realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027;

3.2. prezentarea Ministerului Afacerilor Interne a informaţiilor privind etapele de realizare a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027, până la 15 februarie a anului următor anului de raportare, prin intermediul Sistemului informaţional "e-Monitorizare".

4. Autorităţile şi instituţiile responsabile urmează să asigure includerea acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 în strategiile sectoriale de cheltuieli.

5. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi şi al doilea să contribuie la realizarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 în limitele resurselor financiare disponibile.

6. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în bugetele autorităţilor administraţiei publice implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

7. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului anual, până la data de 25 februarie, raportul de progres privind implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 şi va asigura publicarea acestuia pe site-ul său web oficial.

8. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului raportul de evaluare finală privind implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 până la data de 30 septembrie 2028.

9. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.285/2025

PROGRAM NAŢIONAL

privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor

strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027

Capitolul I

INTRODUCERE

Integrarea străinilor în societatea moldovenească reprezintă o provocare tot mai mare în contextul globalizării şi al schimbărilor geopolitice din regiune. Republica Moldova, fiind atât o ţară de tranzit, cât şi de destinaţie pentru migranţi şi refugiaţi, a înregistrat în ultimii ani un flux semnificativ de străini, inclusiv persoane strămutate din Ucraina afectate de conflictul armat. De asemenea, un număr tot mai mare de migranţi economici şi familii din afara UE caută oportunităţi economice şi sociale în Republica Moldova. Aceste dinamici au dus la o creştere a necesităţii de integrare socială, economică şi culturală a acestor grupuri. Migraţia este un fenomen care trebuie abordat într-o manieră coerentă şi echilibrată, dintr-o perspectivă de ansamblu care ţine cont de dimensiunea sa umană, inclusiv de aspectul său pozitiv asupra evoluţiei demografice şi a dezvoltării economice.

Programul naţional privind integrarea etapizată a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027 (în continuare – Program) este conceput pentru a răspunde direct acestei provocări, prin stabilirea măsurilor coerente şi coordonate. Prezentul Program are rolul de a facilita integrarea treptată a străinilor prin dezvoltarea măsurilor necesare pentru asigurarea accesului la educaţie, sănătate, locuinţe, asistenţă socială şi pe piaţa muncii. În absenţa unor măsuri concrete, coerente şi sinergice, dezechilibrele economice şi sociale generate de o integrare insuficientă ar putea duce la marginalizarea străinilor şi la scăderea coeziunii sociale, afectând stabilitatea economică şi socială a Republicii Moldova.

Prezentul Program, totodată, are drept scop stabilirea unui cadru de integrare multisectorială pentru instituţiile naţionale şi pentru partenerii internaţionali, pentru a asigura respectarea drepturilor şi furnizarea serviciilor socioeconomice necesare persoanelor strămutate şi imigranţilor, astfel încât, prin integrare, să poată contribui la dezvoltarea durabilă a comunităţii.

Prezentul Program este aliniat la Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, care recunoaşte migraţia ca un factor complementar al dezvoltării durabile a statutului, vizând promovarea incluziunii sociale, reducerea inegalităţilor şi asigurarea accesului la resurse şi servicii pentru toţi, prin aplicarea principiului “A nu lăsa pe nimeni în urmă”. De asemenea, prezentul Program este planificat în Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.361/2024.

Prezentul Program este elaborat sub umbrela Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.658/2022. Prezentul Program şi Strategia menţionată converg spre gestionarea migraţiei şi integrarea eficientă a străinilor, cu accent pe siguranţa publică, respectarea drepturilor fundamentale şi accesul la servicii. Prezentul Program operaţionalizează şi asigură realizarea obiectivului general nr.4.3. Implementarea şi consolidarea mecanismului de integrare a străinilor şi se aliniază la obiectivele generale nr. 4.1. Reglementarea fluxului migraţional în beneficiul ţării şi al migrantului şi 5.3. Modernizarea sistemului naţional de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi excepţionale.

Prezentul Program respectă prevederile cadrului normativ naţional, inclusiv Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova (în continuare – Legea nr.274/2011) şi Hotărârea Guvernului nr.21/2023 privind acordarea protecţiei temporare persoanelor strămutate din Ucraina, care reglementează statutul străinilor şi al beneficiarilor de protecţie temporară şi drepturile acestora în ceea ce priveşte accesul la servicii publice, sănătate, educaţie şi piaţa muncii. La fel, prezentul Program este sinergic cu alte documente de politici publice din domenii conexe.

Grupurile-ţintă ale politicilor reflectate în prezentul Program sunt stabilite atât în conformitate cu prevederile Legii nr.274/2011 şi ale Hotărârii Guvernului nr.21/2023 privind acordarea protecţiei temporare persoanelor strămutate din Ucraina:

1) străinii titulari ai dreptului de şedere provizorie;

2) străinii titulari ai dreptului de şedere permanentă;

3) străinii cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid în Republica Moldova;

4) beneficiarii de protecţie internaţională sau de azil politic;

cât şi:

5) străinii care beneficiază de protecţie temporară;

6) persoanele care, potrivit legii, au dreptul de dobândire sau redobândire a cetăţeniei Republicii Moldova;

7) alte categorii de persoane pentru care este stabilit un regim juridic aparte conform legislaţiei naţionale sau reglementărilor internaţionale.

Intervenţiile planificate vizează următoarele sectoare:

Educaţie: acces la educaţie pentru copii şi adulţi, inclusiv cursuri de limbă şi programe de formare profesională, recunoaştere a calificărilor.

Asistenţă socială: asigurarea măsurilor de asistenţă socială pentru străini, inclusiv pentru persoanele strămutate de pe teritoriul altor state, beneficiare de protecţie temporară aflate în situaţie de dificultate.

Piaţa muncii: dreptul de a lucra şi sprijin în identificarea şi angajarea la un loc de muncă.

Servicii de sănătate: acces la servicii medicale şi asigurări medicale.

Locuinţe: acces la locuinţe adecvate şi sprijin în găsirea unui spaţiu de locuit în condiţii de locuire decente, sigure şi sănătoase.

Participare socială şi culturală: posibilitatea de a participa la viaţa culturală şi socială a comunităţii.

Drepturi şi protecţie juridică: acces la justiţie, protecţie împotriva discriminării şi drepturi legale.

Integrare comunitară: programe de integrare şi iniţiative care promovează incluziunea socială şi accesul la resurse şi servicii.

Documentul de politici publice răspunde angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova privind acordarea şi respectarea drepturilor omului, inclusiv cele prevăzute de Convenţia cu privire la statutul refugiaţilor (1951)¹, pentru implementarea practică a obiectivelor stabilite în Pactul Global pentru Refugiaţi (2018)², realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 şi de alte angajamente internaţionale care protejează drepturile străinilor şi ale persoanelor strămutate. Republica Moldova cooperează activ şi constructiv în acest sens cu organizaţiile internaţionale, precum Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (în continuare – ICNUR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (în continuare – OIM).

________________________________________

¹ Convenţie privind statutul refugiaţilor, încheiat la Geneva la 28 iulie 1951,

   https://www.unhcr.org/ro/wp-content/uploads/sites/23/2016/12/1951_Convention_ROM.pdf. 

² United Nations, “Global Compact on Refugees”, 2018, https://www.unhcr.org/media/global-compact-refugees-booklet. 

Prezentul Program va fi implementat pe parcursul unei perioade de trei ani, între 2025 şi 2027, şi va asigura o integrare treptată şi sustenabilă a străinilor. Documentul tratează priorităţile stabilite în baza necesităţilor identificate ale străinilor şi vizează ajustarea cadrului de politici, fortificarea capacităţilor instituţionale, instituirea unor instrumente eficiente de cooperare şi colaborare şi nemijlocit măsuri pentru beneficiarii Programului, de la accesul la documentare şi servicii de bază, până la integrarea pe piaţa muncii şi participarea activă în viaţa socială şi culturală.

Elaborarea şi implementarea prezentului Program implică un număr mare de actori instituţionali şi parteneri:

Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul General pentru Migraţie sunt responsabili de coordonarea procesului de integrare şi de monitorizare a progresului de implementare.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale etc. sunt instituţiile-cheie care vor asigura accesul străinilor la servicii esenţiale, cum ar fi educaţia, sănătatea şi protecţia socială.

Autorităţile administraţiei publice locale pot contribui la implementarea măsurilor la nivel local, facilitând integrarea străinilor în comunităţile locale.

Organizaţiile internaţionale şi ONG-urile vor deţine un rol important în asigurarea sprijinului tehnic şi financiar, precum şi în promovarea drepturilor străinilor şi a participării acestora în societate.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

Migraţia este un proces multidimensional, generator de probleme complexe ale căror soluţionare necesită implicarea coordonată a mai multor autorităţi.

În ultimii 10 ani s-au produs schimbări majore la nivelul fluxurilor de migraţie, prin intensificarea acestora, în special în perioadele de criză, care au avut şi continuă să producă impact semnificativ de ordin economic, social şi politic pentru Republica Moldova. Imigrarea în Republica Moldova, în ultimii ani, înregistrează tendinţe constant crescânde, astfel, în anul 2021, numărul străinilor din Republica Moldova a constituit 18 874 de persoane, dintre care: 6 476 deţineau permise de şedere permanentă şi 12 398 – permise de şedere provizorie. În acelaşi timp, în Registrul de stat al populaţiei erau luate în evidenţă 1 909 persoane apatride, 1 434 – cu cetăţenia nedeterminată şi 6 939 – cu paşaport de tip sovietic (modelul anului 1974).

Conform datelor statistice, în anul 2021, în Republica Moldova erau înregistrate cu statut de apatrid 1 091 de persoane, cu 325 de persoane mai puţin decât în 2018. La finele anului 2021, în Republica Moldova locuiau 173 de persoane cu statut de refugiat, înregistrând o creştere nesemnificativă cu 13,8 % faţă de anul 2017³.

________________________________________

³ Profilul Migraţional Extins al Republicii Moldova 2017-2021: https://igm.gov.md/profilul-migrational-extins-al-republicii-moldova/.

În anul 2021, numărul imigranţilor a constituit 4 186 de persoane, iar în anul 2017 – 3 712 persoane. Imigrează în Republica Moldova preponderent bărbaţi (numărul acestora fiind de circa 2 ori mai mare decât cel al femeilor), persoane cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice (cca 60%). În perioada analizată numărul cetăţenilor străini sosiţi pentru reîntregirea familiei a rămas practic constant şi a constituit 3 720. Numărul celor sosiţi în scop de muncă a constituit 2 529 de persoane, iar al celor sosiţi pentru studii a constituit 1 191.

Solicitanţii de azil. Datele statistice arată că numărul solicitărilor de azil în Republica Moldova pe parcursul anilor 2017-2021 a variat continuu. Pe parcursul anului 2021 au fost înregistrate 75 de cereri (la prima solicitare), numărul acestora rămânând neschimbat comparativ cu anul 2017 (75 de cereri), în acelaşi timp fiind în scădere de 1,6 ori faţă de anul 2019. Numărul mare al solicitanţilor de azil în anii 2018 şi 2019 se explică prin proximitatea zonelor de conflict (Ucraina, de ex.), precum şi de existenţa legăturilor de rudenie ale cetăţenilor Republicii Moldova cu cetăţenii statelor din zonele de conflict.

Pe parcursul anului 2021 de protecţie umanitară au beneficiat 21 de străini, cu 25 de persoane mai puţin decât în anul 2017. Numărul celor cărora le-a fost respinsă cererea pentru protecţie umanitară a constituit 38 de persoane. Numărul anual de solicitări de recunoaştere a statutului de apatrid în perioada analizată a variat între 125 (în anul 2017) şi 168 (în anul 2021).

Conform datelor statistice, în anul 2021, în Republica Moldova cu statut de apatrid erau înregistrate 1 091 de persoane, cu 325 de persoane mai puţin decât în 2018. La finele anului 2021, în Republica Moldova locuiau 173 de persoane cu statut de refugiat, înregistrând o creştere nesemnificativă cu 13,8 % faţă de anul 2017.

Fiind cunoscută ca ţară de emigrare şi de tranzit, Republica Moldova devine treptat şi ţară de destinaţie pentru cetăţenii străini.

Atractivitatea Republicii Moldova pentru străini se datorează poziţiei de ţară limitrofă spaţiului UE, a realizării măsurilor ce ţin de liberalizarea regimului de vize şi a prevederilor Acordului de Asociere RM-UE. Cadrul normativ (ajustat parţial la acquis-ul comunitar) a permis aflarea temporară liberă (până la 90 de zile) pe teritoriul Republicii Moldova pentru străinii din circa 151 de state (statele din zona Schengen, Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi alte state terţe), iar numărul de solicitări pentru obţinerea dreptului de şedere provizorie pentru o perioadă mai îndelungată pe parcursul anilor 2019-2021 a crescut cu 9,2%. Astfel, numărul străinilor care se aflau în Republica Moldova era în creştere, cota-parte a străinilor faţă de populaţia locală reprezenta 2,6%.

În scopul prevenirii riscurilor excluziunii sociale a străinilor şi generarea prin aceasta a unor posibile conflicte social-culturale, confesionale şi de altă natură cu populaţia locală, era important de a identifica mecanisme cât mai eficiente de integrare a străinilor pentru punerea în aplicare a normelor stabilite în Legea nr.274/2011. În perioada anilor 2020-2021 au fost operate modificări la cadrul legal prenotat, fiind ajustat cadrul naţional la directivele UE. Prevederile legii pun accentul pe creşterea rolului autorităţilor publice în promovarea procesului de integrare prin informare diversificată, pe crearea oportunităţilor de autoîntreţinere, pe creşterea rolului angajatorului în procesul de integrare, pe promovarea diversităţii culturale, asigurarea drepturilor la educaţie, servicii sociale şi de sănătate etc. şi, nu în ultimul rând, pe creşterea rolului străinului şi a potenţialului acestuia în implementarea programelor de integrare.

Integrarea migranţilor în Republica Moldova reprezintă o perspectivă aliniată la politicile UE (2021-2027).

Republica Moldova, în contextul aspiraţiilor sale de integrare europeană, trebuie să acorde o importanţă majoră politicilor de integrare şi incluziune a migranţilor. Alinierea la standardele şi principiile UE în acest domeniu nu este doar o cerinţă formală, ci o necesitate pentru a construi o societate mai coezivă, echitabilă şi prosperă.

Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 24 noiembrie 2020, intitulată “Plan de acţiune privind integrarea şi incluziunea pentru perioada 2021-2027” (COM(2020) 758 final)⁴, oferă un cadru strategic valoros pentru statele membre şi ţările candidate la aderare, inclusiv pentru Republica Moldova. Acest plan de acţiune, bazat pe un set de principii şi de valori comune, vizează promovarea unei abordări integrate a incluziunii migranţilor, prin crearea de sinergii cu strategiile UE existente şi viitoare în domeniul egalităţii şi coeziunii sociale.

________________________________________

⁴ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Plan de acţiune privind integrarea şi incluziunea pentru perioada 2021-2027.

Principiile cheie ale acestui plan de acţiune, care ar trebui să ghideze şi politicile Republicii Moldova, includ:

Incluziunea pentru toţi: politicile trebuie să fie accesibile şi să funcţioneze pentru toţi, inclusiv pentru migranţi, adaptându-se la diversitatea societăţii şi evitând discriminarea.

Abordare integrată: integrarea migranţilor trebuie corelată cu alte strategii UE privind egalitatea, coeziunea socială şi combaterea discriminării.

Combaterea discriminării multiple: este necesară o abordare care să ţină cont de multiplele forme de discriminare cu care se pot confrunta migranţii.

Sprijin în toate etapele integrării: integrarea necesită măsuri de sprijin pe termen lung, de la sosire până la obţinerea unui statut stabil.

Parteneriate multipartite: integrarea necesită implicarea tuturor actorilor relevanţi, de la autorităţi publice şi organizaţii ale societăţii civile, până la angajatori şi comunităţi locale.

Alinierea la aceste principii şi valori este importantă pentru Republica Moldova din mai multe motive:

Acces la finanţare europeană: respectarea standardelor UE în domeniul integrării facilitează accesul la fonduri europene pentru programe şi proiecte de sprijinire a migranţilor.

Schimb de bune practici: Republica Moldova poate beneficia de schimbul de experienţă şi de bune practici cu alte state membre UE.

Îmbunătăţirea politicilor naţionale: alinierea la standardele UE contribuie la îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei politicilor naţionale în domeniul integrării.

Consolidarea relaţiilor cu UE: adoptarea unor politici conforme cu standardele UE poate contribui la consolidarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE.

Prin urmare, este necesar ca prezentul Program să se inspire din “Planul de acţiune privind integrarea şi incluziunea pentru perioada 2021-2027” şi să se alinieze la politicile UE privind procesul de integrare. Aceasta va permite Republicii Moldova să construiască o societate mai incluzivă, în care migranţii şi persoanele aflate în căutarea protecţiei să se simtă bineveniţi şi să aibă oportunitatea de a contribui la dezvoltarea ţării.

Aşa cum a subliniat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii din 2020 “persoanele care au drept de şedere trebuie să fie integrate şi să se simtă binevenite”. Republica Moldova are un interes major în a transforma această viziune în realitate, oferind migranţilor un viitor şi valorificând competenţele, energia şi talentul lor.

Secţiunea 1

Gestionarea crizei migraţionale

Criza migraţională provocată de războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina a impus statul să întreprindă măsuri urgente pentru a consolida instrumentele de coordonare şi de gestionare de către autorităţile competente a situaţiilor de aflux sporit de migranţi. De la începutul conflictului armat în Ucraina (în perioada 24 februarie 2022-31 decembrie 2024), pe teritoriul Republicii Moldova, prin sectorul moldo-ucrainean, au traversat peste un milion de cetăţeni ucraineni. Peste 120 de mii de persoane strămutate din Ucraina se află în prezent pe teritoriul Republicii Moldova, mulţi optând să rămână din cauza incertitudinii privind siguranţa în Ucraina.

De la 24 februarie 2022 şi până la instituirea mecanismului de protecţie temporară, şederea în Republica Moldova şi accesul la drepturile de care puteau beneficia persoanele strămutate din Ucraina erau reglementate prin Dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova (CSE), împuternicită să emită dispoziţii în vederea punerii în executare a unor măsuri în contextul declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.41 din 24 februarie 2022⁵.

________________________________________

⁵ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=130079&lang=ro.

Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova şi Dispoziţiile CSE (prevederi în 11 Dispoziţii) au constituit cadrul normativ naţional pentru reglementarea şi gestionarea proceselor migraţionale, precum şi asigurarea drepturilor fundamentale ale persoanelor strămutate din Ucraina. Prin dispoziţiile CSE au fost autorizate:

1) traversarea frontierei de stat a străinilor care vin din Ucraina, în baza unei liste extinse de documente de identitate, inclusiv cu termen expirat, dar şi copii ai acestora;

2) acordarea asistenţei medicale cetăţenilor străini sosiţi din Ucraina care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 şi în toate cazurile de urgenţe medico-chirurgicale, acordarea serviciilor în domeniul sănătăţii reproducerii, a serviciilor medicale copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani şi femeilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani, a serviciilor de dializă incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

3) acordarea dreptului de a munci pe teritoriul Republicii Moldova cetăţenilor ucraineni, fără obţinerea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă;

4) stabilirea oportunităţii de a frecventa instituţia de învăţământ în calitate de audient pentru toţi copiii din familiile refugiate din Ucraina;

5) instituirea mecanismul pentru identificarea, asistenţa şi monitorizarea copiilor în situaţie de risc, veniţi de pe teritoriul Ucrainei în perioada declarării stării de război în Ucraina;

6) acordarea dreptului cetăţenilor ucraineni şi membrilor familiilor acestora, care au intrat în Republica Moldova în timpul stării de urgenţă, precum şi celor care se aflau legal pe teritoriul Republicii Moldova la momentul declarării stării de urgenţă, să rămână pe teritoriul Republicii Moldova fără respectarea termenului de 90 de zile calendaristice în orice perioadă de 180 de zile calendaristice.

Consecvent, în preajma punctelor de trecere amplasate la frontieră cu Ucraina au fost instituite centre provizorii de gestionare a unor afluxuri de străini, fiind în acest sens improvizată în preajma satului Palanca, raionul Ştefan Vodă şi o gară. Pe cale de consecinţă, Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile din România au gestionat fluxul de migranţi prin coridoare umanitare pentru transportarea persoanelor care se aflau în tranzit în Republica Moldova⁶.

________________________________________

⁶ Dispoziţia CSE nr.1 din 24.02.2022.

Conform datelor din Socio-Economic Insights Survey (SEIS) din 2024⁷, 85% dintre refugiaţii chestionaţi sunt femei, iar 48% sunt adulţi cu vârsta între 35 şi 59 de ani. Ponderea ridicată a femeilor afectează capacitatea familiilor refugiate de a se integra şi de a găsi oportunităţi de muncă, având în vedere şi sarcinile de îngrijire pe care femeile le îndeplinesc pentru copii sau pentru alte persoane aflate la întreţinere.

________________________________________

⁷ https://data.unhcr.org/en/documents/details/113277.

Până în prezent, aproximativ 51,27% dintre refugiaţi au primit statut de protecţie temporară în Republica Moldova, majoritatea dintre aceştia au raportat că nu au întâmpinat dificultăţi în procesul de obţinere a statutului. Cu toate acestea, un procent semnificativ (18%) a raportat experienţe negative, inclusiv comportamente ostile şi discriminare din partea comunităţii locale, fapt care impune Republica Moldova să instituie reguli şi cerinţe noi pentru gestionarea situaţiilor.

Printre provocările de bază este considerată a fi integrarea copiilor în instituţiile de învăţământ. O parte semnificativă a copiilor refugiaţi nu este inclusă în sistemul naţional de educaţie, mulţi fiind încă înscrişi în şcoli din Ucraina şi participă la cursuri online.

Este important de menţionat că Republica Moldova a depus eforturi considerabile pentru a oferi protecţie şi asistenţă acestor persoane, însă este necesară o monitorizare atentă a situaţiei şi adaptarea strategiilor în funcţie de evoluţia conflictului şi a nevoilor persoanelor strămutate.

Conform datelor de evidenţă ale IGM, la 31 decembrie 2024, un număr de 84 904 de persoane s-a înregistrat pentru obţinerea protecţiei temporare. Până la data de 31 decembrie 2024, 66 457 de persoane, inclusiv 16 857 de copii, au finalizat procedura şi au primit documente de identitate, prezentându-se la ghişeele IGM.

Analiza datelor IGM relevă o creştere semnificativă a numărului de persoane care au solicitat şi au obţinut protecţie temporară în Republica Moldova în anul 2024 comparativ cu anul 2023. Această creştere este, cel mai probabil, o consecinţă directă a continuării conflictului militar din Ucraina.

Analiza SWOT privind gestionarea crizei migraţionale

Secţiunea a 2-a

Gestionarea fluxului migraţional

Beneficiarii de protecţie temporară pot beneficia de măsurile de asistenţă socială destinate familiilor cu copii, precum şi copiilor neînsoţiţi, similar asistenţei acordate familiilor cu copii – cetăţeni ai Republicii Moldova, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.889/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii, inclusiv de ajutor bănesc, pentru a preveni şi/sau a depăşi situaţiile de risc.

Republica Moldova se confruntă cu migrarea economică, migrarea forţată din cauza conflictelor din vecinătatea sa, dar şi cu fenomenul de emigraţie a tinerelor talente.

Pe parcursul evoluţiei şi apropierea de standardele UE, Republica Moldova a implementat politici de facilitare a mobilităţii pentru cetăţenii moldoveni, în special prin acorduri de liber schimb şi programe de muncă în statele UE. Totodată, autorităţile moldoveneşti au adaptat cadrul normativ la standardele UE în contextul aplicării măsurilor de protecţie pentru solicitanţii de o formă de protecţiei, pentru străinii ce sosesc în Republica Moldova într-o formă reglementată şi ordonată.

Procesul de integrare în UE presupune şi adaptarea sistemului legislativ şi instituţional pentru a face faţă fluxurilor migratorii, inclusiv prin consolidarea controalelor la frontieră şi cooperarea internaţională în domeniul securităţii. De asemenea, se pune un accent deosebit pe integrarea migranţilor în societatea moldovenească. Astfel, gestionarea fluxurilor migratorii se află într-o continuă adaptare, în scopul alinierii la standardele europene, dar şi pentru a răspunde nevoilor economice şi sociale ale ţării.

În conformitate cu art.7 alin.(1) din Legea nr.274/2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, prin structura sa responsabilă IGM, coordonează procesul de integrare a străinilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale colaborează pentru realizarea prevederilor prezentei legi şi cooperează cu IGM în vederea realizării eficiente a procesului de integrare a străinilor.

IGM, prin intermediul Centrelor de integrare pentru străini ale Direcţiilor regionale Nord (mun. Bălţi), Centru (mun. Chişinău) şi Sud (mun. Cahul), asigură coordonarea procesului de integrare la nivel local.

Aceste centre reprezintă puncte de contact pentru străini, oferind servicii de consiliere, asistenţă şi informare. IGM se asigură că aceste centre funcţionează eficient, având un personalul calificat şi că resursele necesare sunt disponibile pentru a sprijini străinii în procesul lor de adaptare şi integrare. De asemenea, IGM propune capacitarea Centrelor de integrare pentru străini în vederea dezvoltării personalului şi a creării condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor propuse prin accesarea fondurilor externe.

IGM asigură accesul străinilor la măsurile şi programele de integrare, care sunt oferite de comun cu alte entităţi, în conformitate cu art.5 alin.(1) din Legea nr.274/2011, ce prevede că străinii beneficiază, prin intermediul autorităţilor publice centrale şi cu sprijinul celor locale, de măsuri de integrare, precum:

1) activităţi de integrare ce includ sesiuni de informare specializată, sesiuni de acomodare socioculturală, cursuri de studiere a limbii române, măsuri de ocupare a forţei de muncă, informare/consiliere privind obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova;

2) planuri/programe de integrare specializate, susţinute integral sau parţial din mijloace publice sau din surse externe de finanţare şi realizate prin cooperarea dintre autorităţile publice centrale şi/sau cu sprijinul celor locale şi organizaţiile necomerciale.

Totodată, în conformitate cu art.5 alin.(2) din Legea nr.274/2011, IGM în comun cu autorităţile publice centrale şi/sau locale şi/sau sectorul neguvernamental şi/sau angajatorul pot desfăşura şi alte măsuri de integrare care nu contravin legislaţiei, menite să faciliteze interacţiunea diversă şi pozitivă dintre străini şi societatea-gazdă şi să creeze oportunităţi diverse pentru interacţiune.

Subsidiar, în conformitate cu prevederile Legii nr.274/2011, străinii se pot adresa la centrele de integrare din momentul obţinerii unui drept de şedere, al recunoaşterii statutului de apatrid în Republica Moldova sau al obţinerii protecţiei internaţionale.

Mecanismul de includere a străinilor în măsurile de integrare este stabilit de Guvern (Ordin nr.42/26/46/128/61/28-A din 16 februarie 2016)⁸.

________________________________________

⁸ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=93615&lang=ro.

IGM are un rol activ în promovarea dialogului intercultural şi în combaterea discriminării. Acesta colaborează cu diverse organizaţii pentru a sensibiliza societatea cu privire la importanţa integrării străinilor şi pentru a combate stereotipurile şi prejudecăţile. IGM se implică în proiecte şi iniţiative care vizează promovarea respectului pentru diversitate şi crearea unui mediu incluziv pentru toţi membrii societăţii, inclusiv organizează şi susţine desfăşurarea activităţilor în scopul promovării diversităţii culturale şi a procesului de integrare, al identificării beneficiilor comune, al prevenirii intoleranţei/xenofobiei, al asigurării respectării drepturilor, obligaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale în şcoli şi în universităţi. Prevenirea şi combaterea stereotipurilor în rândurile străinilor/persoanelor strămutate privind violenţa bazată pe gen, violenţa sexuală şi discriminarea, inclusiv alte aspecte de gen sunt un alt gen de activităţi organizate şi desfăşurate de IGM.

În vederea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului şi asigurării măsurilor de protecţie a persoanelor strămutate, la data de 18 ianuarie 2023, Guvernul, în temeiul art.21 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, a aprobat acordarea protecţiei temporare persoanelor strămutate din Ucraina, precum şi anumitor resortisanţi ai ţărilor terţe, începând cu 1 martie 2023. Această etapă importantă a oferit un statut juridic mai sigur pentru persoanele strămutate din Ucraina – un pas decisiv pentru o mai bună incluziune a persoanelor respective în Republica Moldova. Prin Hotărârea Guvernului nr.21/2023 privind acordarea protecţiei temporare persoanelor strămutate din Ucraina, Republica Moldova a introdus un mecanism de protecţie temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina, începând cu 1 martie 2023 similar cu statele UE, pe o perioadă de un an de zile, cu posibilitatea de a fi prelungită (prin Hotărârea Guvernului nr.141/2024, protecţia temporară a fost prelungită până la 1 martie 2025).

De menţionat faptul că este pentru prima dată când Republica Moldova a aprobat şi implementează mecanismul de acordare a protecţiei temporare. Prin actul normativ în cauză au fost stabilite condiţiile de acordare a protecţiei temporare, măsurile/tipurile de asistenţă acordate beneficiarilor de protecţie temporară şi autorităţile publice responsabile, precum şi un pachet de măsuri necesare incluse în Planul de acţiuni spre a fi realizate pentru acordarea şi implementarea protecţiei temporare persoanelor strămutate din Ucraina.

Statutul de protecţie temporară garantează titularilor:

1) obţinerea documentului de identitate, prin care i se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova şi de a beneficia de serviciile de bază;

2) dreptul la angajare (fără permis suplimentar de muncă) şi de iniţiere/dezvoltare a unei afaceri;

3) acces la servicii:

a) de educaţie a copiilor beneficiari de protecţie temporară în instituţiile publice de învăţământ general în limitele posibilităţilor sistemului educaţional şi în aceleaşi condiţii ca şi copiii cetăţeni ai Republicii Moldova. În septembrie 2024, circa 3 000 de copii strămutaţi din Ucraina au fost înregistraţi oficial în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, inclusiv peste 600 au fost înscrişi în grădiniţe;

b) asistenţă medicală – prin prelungirea protecţiei temporare a fost extins pachetul de asistenţă şi servicii medicale (asistenţa medicală de urgenţă, asistenţa medicală primară, inclusiv medicamente şi dispozitive medicale compensate, asistenţa medicală specializată de ambulatoriu şi examenul medical gratuit din motive de sănătate publică, în cadrul instituţiilor medico-sanitare, conform listei serviciilor medicale stabilite de Ministerul Sănătăţii);

c) asistenţă socială – familiile cu copii, precum şi copiii neînsoţiţi, beneficiari de protecţie temporară, pot accesa măsurile de asistenţă socială, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.889/2013 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii, similar cetăţenilor Republicii Moldova, inclusiv de ajutor bănesc, pentru a preveni şi/sau a depăşi situaţiile de risc. Totodată, familiile strămutate au acces la programele de asistenţă în numerar din partea organizaţiilor internaţionale pentru a sprijini persoanele vulnerabile pe perioada rece a anului;

4) persoanele strămutate au acces la cazare în centrele temporare pentru persoanele care au nevoie de adăpost;

5) beneficiarii de protecţie temporară au dreptul la admiterea temporară a mijloacelor de transport de uz privat pe teritoriul Republicii Moldova. Perioada maximă de păstrare sub regimul vamal de admitere temporară a acestora, pentru aceeaşi utilizare şi sub responsabilitatea aceluiaşi titular de autorizaţie, este de până la 12 luni, cu dreptul de prelungire (ulterior modificată/îmbunătăţite condiţiile prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală).

Potrivit datelor de evidenţă gestionate în Subsistemul informaţional automatizat al IGM, la 31 decembrie 2024, pe teritoriul Republicii Moldova erau înregistraţi cu acte de identitate valabile 21 596 de străini şi apatrizi (faţă de 20 763 la 31 decembrie 2023), dintre care 5 892 cu drept de şedere permanentă şi 15 970 cu drept de şedere provizorie.

De asemenea, în anul 2024 au fost înregistraţi cu acte de identitate 20 de străini, la fel ca în 2023, aparţinând categoriei persoanelor netransportabile sau imobilizate la pat din cauza vârstei sau a unor dizabilităţi.

Pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, la 31 decembrie 2024, erau înregistraţi cu acte de identitate 3 323 de străini (anul 2023 – 2 929), dintre care 1 378 cu drept de şedere permanentă şi 1 945 cu drept de şedere provizorie⁹.

________________________________________

⁹ Sursa IGM.

La data de 31 decembrie 2024, în sistemul de azil al Republicii Moldova se aflau 1 601 persoane: 212 – cu statut de refugiat (dintre care 1 din Ucraina), 458 – beneficiari de protecţie umanitară (dintre care 207 din Ucraina) şi 931 – solicitanţi de azil (dintre care 375 din Ucraina).

Tabelul 1

Persoane înregistrate în Sistemul de azil din Republica Moldova
la data de 31 decembrie 2024

Pe parcursul anului 2024 au fost recepţionate şi analizate 8 153 de cereri de azil, dintre care 7 614 au fost depuse de către cetăţeni ucraineni, 255 – de către cetăţeni ai Federaţiei Ruse, 53 – de către cetăţeni ai Siriei, 33 – de către cetăţeni ai Bangladeshului şi 22 – de către cetăţeni ai Turciei.

Tabelul 2

Cererile de azil/acordarea protecţiei internaţionale
pe teritoriul Republicii Moldova

Diagrama 1. Potenţiali beneficiari ai programelor de integrare

Diagrama 2. Disponibilitatea de resurse umane
pentru implementarea măsurilor de integrare în decembrie 2023

Potrivit studiului efectuat de către Mircea Radu, “Politica şi practica privind integrarea imigranţilor şi străinilor în statele europene”¹⁰, principalele probleme şi eventualele soluţii în procesul de integrare includ:

________________________________________

¹⁰ Mircea RADU “Politica şi practica privind integrarea imigranţilor şi refugiaţilor în statele europene”,

https://migrant-integration.ec.europa.eu/sites/default/files/2011-02/docl_18864_250852215.pdf.

Bariera lingvistică: cunoştinţele limitate ale limbii ţării-gazdă pot crea dificultăţi în accesarea serviciilor de bază, serviciilor sociale şi a oportunităţilor de muncă decente. Aceasta constituie una dintre piedicile în procesul de integrare şi limitează capacitatea de încadrare în viaţa de zi cu zi.

Discriminare şi prejudecăţi: străinii pot fi supuşi discriminării pe baza rasei, etniei, religiei sau naţionalităţii, ceea ce poate împiedica integrarea lor socială şi economică. Prejudecăţile împotriva unor grupuri specifice pot exacerba şi mai mult aceste provocări.

Accesul la educaţie pentru copii şi adulţi este esenţial, cuprinzând studierea limbii, programe de formare profesională şi oportunităţi de învăţământ superior. Programele educaţionale personalizate care abordează nevoile specifice ale copiilor străini, inclusiv sprijinul lingvistic şi adaptarea curriculumului, sunt esenţiale. Programele de educaţie pentru adulţi, cum ar fi formarea profesională şi oportunităţile de învăţământ superior, ar trebui extinse pentru a îmbunătăţi calificările şi perspectivele de angajare.

Acces la piaţa muncii: recunoaşterea calificărilor şi a experienţei profesionale din ţara de origine este adesea limitată, ducând la subocupare sau şomaj. Accesul limitat la oportunităţi de muncă decente afectează stabilitatea economică a străinilor. În plus, există adesea o neconcordanţă între abilităţile pe care le deţin străinii şi disponibilitatea ofertelor de muncă potrivite, complicând şi mai mult integrarea lor pe piaţa muncii.

Acces limitat la servicii sociale şi de sănătate: străinii întâmpină dificultăţi în accesarea serviciilor sociale şi de sănătate, a informaţiilor insuficiente. Acest lucru include bariere în obţinerea asistenţei medicale necesare, a asigurării de sănătate şi a serviciilor de asistenţă socială, inclusiv sprijinul social pentru grupurile vulnerabile. Aceste bariere sunt deosebit de importante pentru bunăstare şi integrare, deoarece oferă sisteme de sprijin esenţiale pentru menţinerea sănătăţii şi stabilităţii sociale.

Accesul la locuinţă reprezintă o provocare semnificativă pentru străini, în special, pentru persoanele strămutate din Ucraina. Deşi mulţi refugiaţi locuiesc în cazări private, o mare parte sunt găzduiţi de familii sau depind de asistenţa pentru chirie. Costurile ridicate ale locuinţelor, în special iarna, consumă o parte semnificativă din veniturile refugiaţilor, ducând la instabilitate financiară şi dependenţă de asistenţa financiară. În plus, această categorie de persoane se confruntă cu dificultăţi în identificarea unor locuinţe adecvate şi accesibile, din cauza unor probleme precum discriminarea faţă de chiriaşi şi numărul insuficient de locuinţe sociale destinate grupurilor vulnerabile.

Coeziune socială: reţele insuficiente de sprijin social şi dificultăţile în formarea relaţiilor cu localnicii pot duce la izolare şi excludere. Lipsa de coeziune socială poate afecta semnificativ sănătatea mintală şi poate împiedica integrarea. Eforturile de a spori coeziunea socială se concentrează pe crearea de oportunităţi de interacţiune între străini şi localnici, promovând înţelegerea şi respectul reciproc şi construind punţi între diverse culturi.

Analiza SWOT privind implementarea mecanismului
de integrare a străinilor

Secţiunea a 3-a

Accesul străinilor la asistenţă socială

Pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate din Ucraina, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, al organizaţiilor necomerciale, al autorităţilor locale şi al întregii societăţi, au fost organizate locuri de cazare, inclusiv centre de plasament temporar pentru persoanele strămutate de pe teritoriul altor state.

Începând cu februarie 2022 şi până în prezent, au fost înfiinţate 137 de centre de plasament temporar pentru persoanele strămutate de pe teritoriul altor state, cu o capacitate totală de aproximativ 11 050 de locuri. Conform datelor din 20 noiembrie 2024, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale gestionează 26 de centre de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state, cu o capacitate totală de 1 671 locuri, dintre care 1 301 sunt ocupate. Totodată, persoanele strămutate sunt cazate în gospodării private, astfel: 18 618 persoane fizice găzduiesc strămutaţi din Ucraina, iar numărul total al persoanelor strămutate din Ucraina găzduite de aceste persoane fizice este de 48 488.

Misiunea centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state este de a oferi plasament, protecţie şi asistenţă persoanelor strămutate de pe teritoriul altor state pentru a facilita integrarea şi incluziunea socială.

În prezent, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu partenerii de dezvoltare – Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (ICNUR), Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Moldova, Catholic Relief Services Moldova (CRS), Agenţia pentru Cooperare Tehnică şi Dezvoltare (ACTED) şi Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP) – a elaborat şi este în proces de implementare a procedurii de reorganizare a centrelor de plasament temporar pentru persoanele strămutate din alte state.

Scopul principal al acestei proceduri este integrarea în comunitate a persoanelor strămutate din Ucraina, prin oferirea unui suport material, pe o perioadă de 6 luni, beneficiarilor care acceptă să adopte un mod de viaţă independent.

Obiectivele procedurii de reorganizare a centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state sunt: asigurarea funcţionării eficiente a acestora; promovarea integrării beneficiarilor în comunitate; asigurarea accesului sigur tuturor persoanelor strămutate la locuri de cazare sigure şi demne. Doar beneficiarii care fac parte din grupul de persoane social vulnerabile (persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, femei însărcinate, mame cu copii mici, persoane cu boli cronice etc.) vor fi redirecţionaţi şi cazaţi în alte centre de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state după perioada de 90 de zile de plasament. Serviciile oferite conform procedurii de reorganizare a centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state sunt: consultaţii şi sprijin; asistenţă în timpul relocării; sprijin juridic; program de asistenţă pentru închiriere; sprijin pentru sănătatea mintală; sprijin pentru angajare în câmpul muncii.

În ceea ce priveşte măsurile de asistenţă socială destinate copiilor, în conformitate cu cadrul normativ naţional şi internaţional (Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, Legea nr.370/2023 privind drepturile copilului) copiii beneficiază de protecţie fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, indiferent de cetăţenie, de apartenenţa etnică sau originea socială, de statutul obţinut prin naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul de dizabilitate, de aspectele specifice de creştere şi educaţie ale lor, ale părinţilor lor sau ale reprezentanţilor lor legali/responsabililor lor legali, indiferent de locul aflării lor (familie, instituţie educaţională, serviciu social, instituţie medicală, comunitate etc.) sau de orice alt criteriu.

Totodată, persoanele care au venit de pe teritoriul Ucrainei au necesitate sporită de asistenţă, inclusiv psihologică, pentru a stabili un echilibru psihoemoţional, în special copiii.

De menţionat în acest sens că în Republica Moldova este dezvoltat Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii (Telefonul copilului), al cărui scopul este de a spori nivelul de protecţie a copiilor, prin oferirea accesului direct şi gratuit la consiliere psihologică, suport psihoemoţional şi informarea acestora despre drepturile lor şi modalităţile cum aceste drepturi pot fi apărate. Serviciul specializat naţional este disponibil nonstop (24/7), la cererea apelantului anonim, fiind accesibil tuturor copiilor, precum şi persoanelor care au la întreţinere copii, în limbile română şi rusă.

În anul 2023, de sprijin psihoemoţional în situaţii de criză, de informare privind sistemul de protecţie din Republica Moldova şi de asistenţă în cazuri de încălcare a drepturilor copiilor au beneficiat 4 190 de copii.

Pentru a face acest serviciu cât mai accesibil şi pentru copiii care vin pe teritoriul Republicii Moldova de pe teritoriul altor state, se propune promovarea acestui serviciu prin desfăşurarea campaniilor de informare în acest sens cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.

Suplimentar, în anul 2023 ca urmare a promovării proiectului Acordului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la cooperarea în domeniul repatrierii copiilor neînsoţiţi la locul habitual de trai a acestora, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.942/2023, a fost aprobată iniţierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la cooperarea în domeniul repatrierii copiilor neînsoţiţi la locul habitual de trai a acestora. Astfel, în perioada imediat următoare se preconizează continuarea procesului de negociere pe marginea Acordului vizat. Încheierea Acordului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la cooperarea în domeniul repatrierii copiilor neînsoţiţi la locul habitual de trai a acestora va acorda posibilitate celor două state părţi de a oferi soluţii prompte şi eficiente de restabilire în drepturi a copiilor neînsoţiţi, aflaţi în situaţie de dificultate/risc, în scopul repatrierii acestora la reşedinţa habituală, precum şi de aliniere a cadrului normativ naţional şi a practicilor din domeniul protecţiei copilului la prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.

Printre alte măsuri de asistenţă socială oferite persoanelor strămutate din Ucraina cu suportul partenerilor de dezvoltare sunt:

ajutorul financiar de 2 200 de lei pe lună oferit beneficiarilor de protecţie temporară;

sprijinul pentru perioada rece a anului;

ajutorul material unic (AMU) etc.

Analiza SWOT privind accesul străinilor

la asistenţă socială în Republica Moldova

Secţiunea a 4-a

Protecţia copiilor strămutaţi din Ucraina

Conform raportului “Auditul siguranţei – răspunsul la criza refugiaţilor din Ucraina în Moldova” (2024), Republica Moldova găzduieşte peste 120 000 de refugiaţi din Ucraina, majoritatea fiind femei şi copii.

Din numărul total de refugiaţi rămaşi în Republica Moldova, aproximativ 36% sunt copii. Copiii refugiaţi sunt deosebit de vulnerabili la factorii de violenţă, inclusiv exploatare sexuală, trafic de persoane, hărţuire psihologică şi alte forme de abuz. Lipsa unui mediu stabil, separarea de reţele sociale de suport şi incertitudinea privind viitorul sunt factori care amplifică vulnerabilitatea acestora. Grupurile cele mai expuse includ fetele adolescente, copiii neînsoţiţi de familie şi cei din comunităţi marginalizate (de exemplu, etnia romă). De asemenea, accesul limitat la educaţie, servicii de protecţie şi sprijin psihosocial contribuie la sporirea riscurilor de violenţă asupra copiilor.

În contextul crizei umanitare generate de războiul din Ucraina, Republica Moldova a implementat măsuri complexe pentru protecţia copiilor refugiaţi, în special a celor neînsoţiţi şi celor aflaţi în situaţie de risc. Conform legislaţiei naţionale, copil se consideră persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia cazurilor când copilul obţine capacitatea deplină de exerciţiu în cazurile prevăzute de lege. Cu referire la străini, “copil neînsoţit – străinul sub optsprezece ani, care intră pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi însoţit de o persoană adultă care să fie responsabilă pentru el prin lege sau un act juridic şi atâta timp cât nu este efectiv luat în îngrijire de o astfel de persoană; această noţiune desemnează, de asemenea, copilul care este lăsat neînsoţit după intrarea pe teritoriul Republicii Moldova”, potrivit Legii nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Integrarea copiilor neînsoţiţi străini reprezintă un capitol distinct şi necesită o atenţie specială în cadrul politicilor naţionale de integrare, din cauza vulnerabilităţii deosebite a acestui grup. Republica Moldova, în conformitate cu standardele UE şi cu instrumentele internaţionale privind drepturile copilului, are obligaţia de a asigura protecţia şi bunăstarea acestor copii care se află într-o situaţie deosebit de dificilă.

Cadrul legal naţional, inclusiv articolele 85, 86 şi 87 din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, stabileşte regimul juridic aplicabil copiilor străini neînsoţiţi, de la identificarea şi documentarea acestora, până la asigurarea reprezentării legale, a accesului la educaţie şi a dreptului la repatriere, atunci când este cazul. IGM are un rol principal în acest proces, fiind responsabil de implementarea măsurilor de protecţie şi de cooperarea cu alte instituţii şi organizaţii specializate în domeniul protecţiei copilului. La fel este coordonat procesul în cazul copiilor neînsoţiţi care solicită azil, acest grup fiind prevăzut şi de Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova.

Identificarea şi protecţia acestor copii sunt reglementate prin Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţii de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi prin Hotărârea Guvernului nr.270/2014 cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.270/2014). Totodată, de la începutul conflictului armat în Ucraina, Republica Moldova a instituit starea de urgenţă (24.02.2022-28.12.2023) şi prin Decizia CSE nr.14 din 2022 a fost stabilit sistemul intersectorial de cooperare, destinat să asigure monitorizarea, referirea şi intervenţia autorităţilor tutelare, implicând Poliţia de Frontieră şi instituţiile locale de protecţie socială în preluarea şi asistarea copiilor expuşi riscurilor de trafic, violenţă sau separare de familie. Toate măsurile sunt ghidate de principiul interesului superior al copilului şi de standardele internaţionale privind drepturile copilului.

În contextul protecţiei copiilor neînsoţiţi străini, un instrument deosebit de important este Hotărârea Guvernului nr.270/2014, care aprobă Instrucţiunile privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor, victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului. Această hotărâre a Guvernului este adoptată în scopul executării art.20 din Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Acest mecanism intersectorial asigură o abordare coordonată şi eficientă în protecţia copiilor neînsoţiţi, implicând diverse instituţii şi actori relevanţi. Cooperarea dintre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii este esenţială pentru a asigura ocrotirea şi integrarea efectivă a acestor copii vulnerabili.

Instrucţiunile aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.270/2014 stabilesc proceduri clare şi responsabilităţi pentru fiecare actor implicat în protecţia copiilor neînsoţiţi, acoperind toate etapele, de la identificarea şi evaluarea iniţială a copilului, până la oferirea de asistenţă juridică, socială şi psihologică, precum şi monitorizarea continuă a situaţiei acestuia. În mod specific, copiii, inclusiv copii neînsoţiţi, beneficiază de protecţie fără nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, de cetăţenie, apartenenţa etnică sau originea socială, de statutul obţinut prin naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul de dizabilitate, de aspectele specifice de creştere şi educaţie a copiilor, a părinţilor lor ori a altor reprezentanţi legali ai acestora, de locul aflării lor (familie, instituţie educaţională, serviciu social, instituţie medicală, comunitate etc.).

Prin existenţa şi implementarea acestui mecanism intersectorial, Republica Moldova demonstrează angajamentul său faţă de protecţia drepturilor copilului şi se aliniază la standardele internaţionale şi europene în domeniu. Este important ca toţi cei implicaţi în protecţia copiilor neînsoţiţi să cunoască şi să aplice prevederile Hotărârii Guvernului nr.270/2014, pentru a asigura ocrotirea şi integrarea efectivă a acestor copii vulnerabili, în conformitate cu Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.

Copiii în situaţie de risc sunt cei care prezintă vulnerabilităţi semnificative, cum ar fi lipsa îngrijirii parentale, expunerea la abuz, neglijare sau exploatare. La traversarea frontierei, Poliţia de Frontieră identifică copiii însoţiţi de persoane neautorizate sau cei fără acte valide, semnalând cazurile către autorităţile tutelare locale pentru intervenţie imediată. Pe teritoriul Republicii Moldova, autoritatea tutelară locală este responsabilă de monitorizarea continuă şi de reacţia promptă la orice situaţie care pune în pericol siguranţa copiilor, în baza prevederilor Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi şi ale Hotărârii Guvernului nr.270/2014. Procedurile sunt completate prin informarea proactivă a familiilor refugiate despre drepturile şi serviciile disponibile, inclusiv suport consular şi acces la linii telefonice de asistenţă. Protecţia eficientă a copiilor refugiaţi necesită o coordonare robustă între autorităţi şi respectarea strictă a legislaţiei naţionale şi internaţionale.

Măsurile de protecţia ale copiilor sunt abordate în prezentul Program în mod transversal. În contextul crizei refugiaţilor din Ucraina este necesară o implicare multisectorială, investiţii sustenabile şi adaptare continuă. Documentele de politici sectoriale, inclusiv Programul naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.164/2024, Programul naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.347/2022, includ măsuri integrate adaptate necesităţilor specifice ale copiilor străini aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova.

Analiza SWOT privind protecţia copiilor străini

Secţiunea a 5-a

Egalitatea de gen şi problematica violenţei împotriva femeilor şi violenţei

în familie în raport cu străinii şi persoanele refugiate din Ucraina

Potrivit raportului “Auditul siguranţei – răspunsul la criza refugiaţilor din Ucraina în Moldova” (2024), peste 120 000 de refugiaţi ucraineni, în mare parte femei şi copii, se află în prezent în Republica Moldova. Acest context creează vulnerabilităţi semnificative la violenţă împotriva femeilor şi violenţă în familie, cu multiple riscuri identificate, inclusiv violenţă din partea partenerului intim, trafic de fiinţe umane, exploatare sexuală şi hărţuire facilitată de tehnologie. Grupurile cele mai vulnerabile includ femeile de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, adolescentele şi lucrătoarele sexului comercial.

Conform “Raportului de evaluare rapidă a riscurilor în domeniu prevenirii fenomenului de Violenţă în Bază de Gen pentru Moldova”, femeile, mamele cu copii, persoanele cu nevoi speciale şi persoanele din grupul LGBTQ+, strămutate temporar din Ucraina, sunt în risc iminent de a deveni victime ale diverselor forme de violenţă în bază de gen pe teritoriul Republicii Moldova. Problema securităţii persoanelor aflate în servicii de plasament rămâne a fi una stringentă, în special pentru că majoritatea din ele sunt femei şi fete. Centrele de plasament temporar pentru persoanele strămutate de pe teritoriul altor state nu dispun de proceduri clare cu privire la asigurarea protecţiei persoanelor cazate împotriva acţiunilor de hărţuire sexuală sau alte forme de violenţă în bază de gen¹².

________________________________________

¹² Raport privind monitorizarea respectării drepturilor persoanelor străine refugiate pe teritoriul Republicii Moldova în contextul conflictului armat din Ucraina pentru perioada ianuarie - iunie 2023, p. 34,

     https://ombudsman.md/wp-content/uploads/2023/08/raport-privind-monitorizarea-respectarii-dreptuirlor-persoanleor-refugiate_ianuarie-iunie-2023.pdf .

În această situaţie, este esenţială crearea unor mecanisme eficiente de protecţie care să garanteze drepturile femeilor, a mamelor cu copii, a persoanelor cu nevoi speciale strămutate temporar din Ucraina, dar şi să răspundă rapid şi eficient în cazurile de violenţă.

Barierele în accesarea serviciilor de către cetăţenii străini includ probleme lingvistice şi neîncrederea în instituţii. În plus, normele culturale diferite, percepţiile greşite şi stereotipurile legate de statutul de refugiat sau de femeile refugiate pot crea obstacole suplimentare în procesul de integrare. Acestea contribuie la perpetuarea ideii că victimele sunt, într-un fel, responsabile pentru violenţă, ceea ce agravează stigmatizarea şi marginalizarea acestora.

Cu regret, femeile refugiate au devenit o nouă categorie vulnerabilă de victime ale violenţei în familie, în anul 2023 reprezentând 3% (55 victime) din numărul total de cazuri gestionate de către sistemul asistenţei sociale¹³.

________________________________________

¹³ Raport statistic "Violenţa în familie" anul 2023,

    https://antiviolenta.gov.md/wp-content/uploads/2024/10/raport-statistic-violenta-in-familie-anul-2023.pdf. 

Se impune în continuare o consolidare a mecanismelor de prevenire şi de protecţie, astfel încât toate femeile refugiate să fie protejate în mod real şi eficient de orice formă de violenţă.

Pe lângă riscurile directe asociate violenţei, criza refugiaţilor adânceşte inegalităţile de gen existente şi creează noi dezechilibre. Femeile refugiate nu doar că se confruntă cu lipsuri materiale acute şi cu dificultăţi în găsirea unui adăpost sigur, dar ele îşi pierd şi autonomia, dreptul la decizie şi vizibilitatea socială. În condiţiile în care oportunităţile de integrare pe piaţa muncii şi accesul la educaţie, informaţii şi servicii sunt limitate, aceste femei ajung într-o poziţie de dependenţă extremă şi vulnerabilitate, care poate deveni cronică în absenţa unor măsuri specifice şi coerente de sprijin.

În multe cazuri, responsabilităţile de îngrijire a copiilor şi a altor membri ai familiei revin exclusiv femeilor, ceea ce limitează şi mai mult posibilitatea acestora de a se integra în comunităţile-gazdă sau de a beneficia de programe de sprijin.

Abordarea acestor provocări nu se poate rezuma doar la intervenţii de urgenţă, fiind necesară o schimbare de paradigmă care să pună în centrul politicilor publice principiul egalităţii de gen. Asigurarea unui acces echitabil al femeilor refugiate, şi nu doar, la informaţii, servicii şi oportunităţi este esenţială pentru integrarea lor efectivă şi protecţia lor împotriva diferitor forme de violenţă. În acest context, implicarea femeilor în procesul de luare a deciziilor, inclusiv în planificarea şi răspunsul la criză sau în activităţi economice, trebuie să devină o prioritate. Egalitatea de gen nu trebuie privită ca un lux în contextul unei crize umanitare, ci ca o condiţie fundamentală pentru un răspuns eficient, sustenabil şi uman.

Conform datelor disponibile din perioada Situaţiei Excepţionale în Republica Moldova, până la 28 februarie 2025, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a primit notificări de la agenţi economici privind angajarea a 1 637 de cetăţeni din Ucraina, dintre care 1 078 sunt femei şi 559 bărbaţi. Această diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei evidenţiază nu doar capacitatea femeilor de a se mobiliza în faţa crizelor, dar şi vulnerabilităţile lor specifice în faţa riscurilor economice şi sociale.

Dimensiunea de gen este abordată transversal în cadrul programelor naţionale şi strategice ale Republicii Moldova. De exemplu, Programul naţional privind asigurarea respectării drepturilor omului pentru anii 2024-2027, Programul de promovare şi asigurare a egalităţii între femei şi bărbaţi pentru perioada 2023-2027 şi Programul naţional pentru prevenirea şi combaterea violenţei faţă de femei şi violenţei în familie pentru perioada 2023-2027 includ măsuri specifice pentru protecţia şi integrarea femeilor refugiate. Programele naţionale trebuie să continue să se adapteze nevoilor în schimbare ale femeilor refugiate, garantându-le un acces real şi egal la protecţie, educaţie şi oportunităţi economice.

Analiză SWOT

privind egalitatea de gen şi problematica violenţei împotriva femeilor
şi violenţei în familie în raport cu străinii şi persoanele strămutate din Ucraina

Secţiunea a 6-a

Integrarea economică a străinilor

Într-un context marcat de provocările migraţiei şi integrarea refugiaţilor, mecanismele de acces pe piaţa muncii, barierele administrative şi culturale, şi eficacitatea măsurilor de sprijin pentru antreprenoriatul străin condiţionează succesul integrării economice a străinilor. Contextul actual subliniază importanţa valorificării resurselor umane şi a potenţialului antreprenorial al străinilor şi al persoanelor strămutate, pentru a contribui la dinamica economică locală şi la creşterea competitivităţii economice naţionale.

Republica Moldova a făcut paşi importanţi pentru a permite accesul străinilor pe piaţa muncii, prin armonizarea legislaţiei naţionale cu reglementările internaţionale, inclusiv prin implementarea unor facilităţi pentru obţinerea permiselor de muncă. Aderarea la integrare europeană a impulsionat îmbunătăţirea cadrului normativ, creând premise pentru integrarea economică a străinilor.

Mulţi străini care ajung în Republica Moldova, inclusiv refugiaţi, întâmpină dificultăţi în integrarea pe piaţa muncii. Pe de o parte, există lipsa unui mecanism de recunoaştere automată a calificărilor obţinute în alte ţări, ceea ce limitează accesul acestora la oportunităţile de angajare adecvate calificării. Pe de altă parte, sectorul privat naţional este deschis spre integrarea forţei de muncă străine, în special în sectoare precum construcţii, agricultură, IT etc.

Deşi mulţi străini au experienţă în afaceri şi intenţionează să deschidă propriile afaceri, obstacolele legislative şi administrative reprezintă o barieră semnificativă. Accesul limitat la resurse financiare, dificultatea obţinerii creditelor şi accesul la programe de mentorat sunt alte provocări. Totodată, lipsa unei campanii de informare privind oportunităţile şi sprijinul antreprenorial disponibile pentru străini împiedică o mai bună valorificare a potenţialului lor economic.

Organizaţiile internaţionale şi guvernamentale au implementat programe de instruire şi integrare pe piaţa muncii destinate refugiaţilor şi migranţilor, însă acestea nu au o acoperire suficientă pentru a răspunde necesităţilor tuturor grupurilor de străini. Accesul limitat la cursuri de limbă română şi consilierea profesională sunt alte lacune care reduc şansele de integrare economică a străinilor.

Prin implementarea unor măsuri strategice şi investiţii în integrarea economică a străinilor, Republica Moldova poate valorifica competenţele şi experienţele acestora, stimulând astfel dezvoltarea economică locală şi contribuind la creşterea nivelului de ocupare. Crearea unui mediu favorabil pentru accesul pe piaţa muncii şi dezvoltarea antreprenorială a străinilor nu doar va îmbunătăţi nivelul de trai al acestora, ci va avea şi un impact pozitiv asupra economiei naţionale.

Analiza SWOT privind integrarea economică a străinilor

Secţiunea a 7-a

Integrarea străinilor în câmpul muncii

Rolul de bază în integrarea străinilor pe piaţa muncii îl are Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Obiectivul principal al ANOFM este de a facilita corelarea şomerilor şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă cu locurile de muncă vacante din întreprinderi. În conformitate cu principiile Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind Serviciul pentru Ocuparea Forţei de Muncă (C88), 1948, ratificată de Republica Moldova în 1996, aceasta oferă informaţii privind piaţa muncii, consiliere pentru ocuparea forţei de muncă, ghidare în carieră şi gestionează măsuri active şi pasive ale pieţei muncii.

Portofoliul serviciilor de ocupare a forţei de muncă include: (i) furnizarea de informaţii privind piaţa muncii; (ii) ghidarea în carieră; (iii) intermedierea muncii (corelarea dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv străine, şi întreprinderile care oferă locuri de muncă vacante). Străinii aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova au drept la aceste servicii, în cazul în care s-au înregistrat la ANOFM cu statut de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă sau cu statut de şomer, în condiţiile Legii nr.274/2010 privind integrarea străinilor.

În perioada actuală, anual de serviciile ANOFM beneficiază peste 300 cetăţeni străini, inclusiv beneficiari de protecţia temporară, iar prin implementarea mecanismului de corelare numărul beneficiarilor va creşte semnificativ.

Analiză SWOT privind integrarea străinilor în câmpul muncii

Secţiunea a 8-a

Accesul străinilor la servicii medicale

Republica Moldova a înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de servicii medicale din partea cetăţenilor străini, în urma conflictului din Ucraina, declanşat în 2022. Afluxul masiv de refugiaţi a generat o presiune semnificativă asupra sistemului naţional de sănătate, evidenţiind limitările existente în ceea ce priveşte resursele şi infrastructura. Sistemul de sănătate al Republicii Moldova a fost provocat de gestionarea unei crize umanitare, în condiţiile unor constrângeri demografice şi economice existente, evidenţiind necesitatea consolidării capacităţilor pentru a răspunde eficient unor situaţii similare în viitor.

Această situaţie a scos în evidenţă aspecte care necesită îmbunătăţiri în ceea ce priveşte accesul imigranţilor internaţionali la servicii medicale în Republica Moldova, inclusiv ajustări ale cadrului normativ pentru a răspunde nevoilor acestora. Unele provocări se referă la imposibilitatea străinilor de achitare a primei de asigurare obligatorie, precum şi de lipsa fondurilor financiare alocate pentru acoperirea costurilor furnizării serviciilor medicale pentru străini în Republica Moldova.

Profilul cetăţenilor străini, în special al persoanelor strămutate din Ucraina aflate în Republica Moldova, este reprezentat preponderent de femei şi copii. Aceştia constituie grupuri vulnerabile, iar prezenţa lor subliniază importanţa unui sistem de sănătate solid şi receptiv, capabil să răspundă nevoilor specifice ale acestor categorii. Conform rezultatelor unui sondaj¹⁴ realizat în perioada 2023-2024, cu suportul ICNUR, 35% dintre gospodăriile refugiaţilor raportează ca nevoi prioritare serviciile de sănătate şi 28% - medicamente, fiind în acelaşi timp înregistrat un decalaj de 4 şi, respectiv, 2 p.p. în defavoarea mediului rural.

________________________________________

¹⁴ Socio-Economic Insights Survey (SEIS) – 2024 Inclusion – Key findings presentation, November 2024,

    https://data.unhcr.org/fr/documents/download/112282. 

În ceea ce priveşte asigurarea medicală a străinilor, acesta variază semnificativ în funcţie de statutul lor de şedere şi de capacitatea financiară. Deşi legislaţia permite ca anumite categorii de străini, precum cei cu reşedinţă temporară, să fie incluşi în sistemul de asigurări medicale obligatorii prin plata unei sume forfetare, doar circa 25% dintre cetăţenii străini beneficiază de acest statut. Carenţele de informare privind cadrul legal şi abordarea superficială a relevanţei asigurării medicale de către cetăţenii străini sunt elemente esenţiale care generează această dificultate.

Diagrama nr.3. Ponderea gospodăriilor administrate de refugiaţii din Ucraina în

funcţie de motivele pentru care nu au asigurare de sănătate (dintre gospodăriile

în care nu toţi membrii eligibili au asigurare de sănătate), pe tip de aşezare* %

Sursa: Sondaj de Perspective Socio-economice, ICNUR, 2024¹⁵

________________________________________

¹⁵ Socio-Economic Insights Survey (SEIS) – 2024 Inclusion – Key findings presentation, November 2024,

     https://data.unhcr.org/fr/documents/download/112282. 

Refugiaţii cu statut de protecţie temporară beneficiază de acces gratuit la unele servicii medicale de bază, însă persoanele fără acest statut se confruntă adesea cu bariere financiare în accesarea îngrijirilor necesare, fiind nevoite să achite din resurse proprii pentru consultaţii, tratamente şi medicamente. În ansamblu, accesul străinilor la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală în Republica Moldova este marcat de lacune în informare, constrângeri financiare şi ambiguităţi legislative, afectând în special persoanele care aparţin grupurilor vulnerabile.

În acest sens, Republica Moldova oferă servicii de sănătate pentru străini, oferind acces la îngrijiri medicale primare şi de urgenţă pentru refugiaţii cu statut de protecţie temporară. Aceştia beneficiază de acces gratuit la consultaţii generale şi tratamente pentru afecţiuni de sănătate de bază. Pentru străinii fără protecţie temporară, accesul este limitat în principal la servicii de urgenţă, iar consultaţiile de specialitate şi tratamentele necesită acoperire financiară suplimentară. Totodată, conform răspunsurilor oferite în sondajul realizat de ICNUR, sus-menţionat, 86% dintre persoanele refugiate din Ucraina care au avut nevoie de îngrijiri medicale au reuşit să obţină aceste servicii, cu decalaj de circa 9% între tipurile de aşezări: 94% în zonele rurale şi 85% în zonele urbane.

În cazul sprijinului pentru sănătatea mintală şi suportul psihosocial, sunt disponibile servicii de consiliere psihologică, activităţi recreative, suport spiritual, management psihiatric şi terapie de grup sau individuală. În mod specific, deşi serviciile de sănătate mintală sunt accesibile acestea rămân limitate, iar suportul informal oferit din partea comunităţii sau a familiei este adesea o componentă esenţială pentru cei care se confruntă cu dificultăţi psihologice.

În Republica Moldova se mai oferă şi acces la servicii de imunizare, tratamente pentru boli cronice şi, în cazuri rare, sprijin pentru sănătatea reproducerii, însă accesul variază în funcţie de statutul legal al străinilor şi de capacitatea financiară disponibilă, reflectând particularităţile cadrului actual de reglementare şi organizare financiară a fiecărui străin.

Analiză SWOT privind accesul străinilor la servicii
de sănătate în Republica Moldova

Secţiunea a 9-a

Accesul străinilor la servicii educaţionale

şi integrarea în sistemul de învăţământ

Conform Indexului de politici de integrare a migranţilor (MIPEX)¹⁶ din 2020, Republica Moldova a obţinut un scor de 19 din 100 în domeniul educaţiei, ceea ce indică politici nefavorabile pentru integrarea elevilor imigranţi în sistemul educaţional. Deşi pentru anul 2024 nu există încă date actualizate pentru a prezenta evoluţia, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în acest sens.

________________________________________

¹⁶ MIPEX 2020, https://www.mipex.eu/moldova. 

Scorul scăzut al Republicii Moldova în incluziunea educaţională a copiilor străini sugerează că există obstacole semnificative pentru elevii imigranţi în accesarea şi participarea la sistemul educaţional. Pentru a îmbunătăţi integrarea acestora, ar fi necesare politici mai cuprinzătoare şi măsuri specifice care să abordeze nevoile lor educaţionale.

Republica Moldova a aderat la Procesul Bologna în 2005, aliniind astfel sistemul său de învăţământ superior la standardele europene. Această aderare a facilitat recunoaşterea internaţională a diplomelor şi a sporit atractivitatea instituţiilor de învăţământ pentru studenţii străini. Cadrul normativ pentru integrarea străinilor în sectorul educaţional vizează: Codul educaţiei al Republicii Moldova 152/2014, care stipulează că admiterea la studii a străinilor se realizează în condiţiile aplicate pentru cetăţenii Republicii Moldova, dar este condiţionată de recunoaşterea şi echivalarea prealabilă a actelor de studii prezentate de candidaţi. De asemenea, instruirea străinilor se efectuează în limba română sau, la solicitarea candidaţilor, într-o limbă de circulaţie internaţională, în funcţie de posibilităţile instituţiilor de învăţământ şi în limitele mijloacelor bugetare alocate în acest scop. Totodată, Legea nr.274/20211 privind integrarea străinilor în Republica Moldova prevede că străinii care şi-au legalizat şederea pe teritoriul Republicii Moldova au acces la educaţie. Astfel, Hotărârea Guvernului nr.504/2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la studiile străinilor în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova prevede procedura de admitere a străinilor în instituţiile de învăţământ general, profesional tehnic şi superior din Republica Moldova, condiţiile de obţinere a acceptului Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precum şi responsabilităţile instituţiilor de învăţământ privind organizarea procesului de studii pentru străini.

În prezent, Ministerul Educaţiei şi Cercetării depune eforturi considerabile pentru elimina orice bariere legale şi administrative care ar putea împiedica accesul la educaţie al copiilor ucraineni sau al altor copii sosiţi din ţările afectate de război. În anul 2024, peste 2 000 de copii refugiaţi ucraineni au fost înscrişi în şcolile şi grădiniţele din Republica Moldova.

Cetăţenii străini care au solicitat statutul de protecţie temporară în Republica Moldova pot înregistra copiii în instituţiile de învăţământ preşcolar şi general. Fiecare cerere se analizează individual.

Totodată, copiii cetăţenilor ucraineni au posibilitatea de a studia online, lecţiile fiind organizate de instituţiile de învăţământ pe care le-au frecventat în Ucraina, au acces la platformele şi resursele educaţionale create de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cadrul instituţiilor de învăţământ.

Pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost creată secţiunea cu genericul “În susţinerea copiilor şi tinerilor din Ucraina”¹⁷, care include şi următoarele compartimente: Acte normative şi Regulatorii, Acces la educaţie, Resurse utile recomandate, Date de contact, Alte informaţii utile, iar în secţiunea Media sunt plasate Instrucţiunile pentru studenţii refugiaţi din Ucraina pentru continuarea studiilor în Republica Moldova¹⁸. Lista instituţiilor de învăţământ general identificate pentru încadrarea copiilor din familiile refugiate din Ucraina este plasată pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Înscrierea în alte şcoli decât cele incluse în listă va depinde în principal de locurile disponibile în şcoala la care se depune cererea.

________________________________________

¹⁷ https://mec.gov.md/ro/content/v-podderzhku-detey-i-molodezhi-ukrainy.

¹⁸ https://mec.gov.md/ro/content/instructiuni-pentru-studentii-refugiati-din-ucraina-pentru-continuarea-studiilor-republica.

Pentru anul de studii 2023-2024, au fost puse la dispoziţie 106 locuri gratuite pentru studenţii străini, 76 – pentru ciclul de licenţă şi 30 – pentru ciclul de masterat, cu prioritate pentru studenţii ucraineni, la toate universităţile de stat din întreaga ţară. Universităţile private nu oferă burse. Cu toate acestea, dacă studenţii au nevoie de asistenţă financiară, situaţia lor este analizată individual. În acest sens, studenţii au fost îndemnaţi să depună o cerere către rectorul universităţii, explicând situaţia lor. Fiecare caz s-a analizat individual, în funcţie de situaţia socială şi rezultatele şcolare.

Totodată, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat în anul 2024 Programul naţional de studiere a limbii române, la care se pot înregistra toţi cei care vor să înveţe limba română, inclusiv refugiaţii din Ucraina. Cursurile sunt gratuite, durează un an şi sunt disponibile în toate regiunile Republicii Moldova. Pentru a fi înregistraţi în program, trebuie depusă o cerere în format electronic. Acesta este oferit în trei universităţi din Chişinău: Universitatea de Stat din Bălţi, Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea de Stat din Comrat.

Problemele privind integrarea sectorială a străinilor includ numărul mic de instituţii de învăţământ general cu studiere în limba ucraineană. Totodată, în anul următor de studii, la gimnaziul “Taras Şevcenko” din Chişinău vor fi deschise mai multe clase cu predare în limbile ucraineană şi română. Acest lucru va oferi posibilitate copiilor refugiaţilor ucraineni, dar şi al etnicilor ucraineni din ţara noastră, să-şi continue studiile în limba maternă şi să se integreze mai uşor în sistemul educaţional din Republica Moldova.

Clasele vor fi deschise atât la ciclul primar (I şi IV), cât şi la cel gimnazial (V). Elevii vor studia în limbile ucraineană şi română (cu respectarea curriculumului naţional), iar profesorii vor fi selectaţi din rândul refugiaţilor şi al cadrelor didactice din ţara noastră, cunoscători de limba ucraineană. De asemenea, vor fi organizate cursuri de instruire pentru profesori şi activităţi culturale pentru elevi, cu scopul de a îmbunătăţi competenţele lingvistice. În prezent, Ministerul Educaţiei şi Cercetării poartă discuţii cu parteneri internaţionali în vederea obţinerii unui suport financiar pentru renovarea şi dotarea spaţiilor de studii şi a sălilor sportive, precum şi pentru traducerea unor manuale în limba ucraineană. În şcolile şi grădiniţele din Republica Moldova sunt încadraţi peste 3 522 de copii din Ucraina, dintre care 982 în învăţământul preşcolar şi 2 540 în învăţământul general.

În ceea ce priveşte necesitatea încadrării profesorilor din Ucraina în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, profesorii ucraineni au acces, conform legislaţiei, de a solicita angajarea în câmpul muncii în instituţiile de învăţământ general, şcoli profesionale, colegii şi universităţi. Totodată, în Republica Moldova există un program de studii superioare de licenţă pentru formarea cadrelor didactice de limba ucraineană în cadrul Universităţii de Stat “Alecu Russo” din Bălţi.

Realizări majore şi bune practici privind dezvoltarea şi implementarea politicilor:

1. Au fost acordate acţiuni de suport refugiaţilor de la începutul războiului: cazarea refugiaţilor, încadrarea copiilor din Ucraina în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi deschiderea spaţiilor pentru învăţământ online, organizarea examenelor de absolvire şi admitere pentru elevii ucraineni, acordarea suportului psihoemoţional copiilor şi părinţilor refugiaţi etc.

2. Elevii ucraineni refugiaţi în Republica Moldova, care fac studiile online, au susţinut şi în anul în curs Examenul Naţional Ucrainean. Acesta include subiecte ce ţin de disciplinele: Limba ucraineană, Istoria Ucrainei, Matematica şi un obiect la alegere. Pentru a facilita acest exerciţiu important, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Universitatea Tehnică a Moldovei a pus la dispoziţie patru săli echipate cu câte 48 de calculatoare.

3. Sesiunile de examene au avut loc în perioada 1-6 iunie 2024. Anul acesta, 198 de elevi ucraineni s-au înregistrat pentru a participa la Examenul Naţional Ucrainean. Printre aceştia se numără şi elevi ucraineni din România şi Bulgaria care au dorit să susţină examenele la Chişinău.

4. În acest an, vor fi editate 10 000 manuale în limba română de nivelul A1 şi A2 pentru studenţii înscrişi la Programul naţional de studiere a limbii române, inclusiv refugiaţii ucraineni, în aşa fel încât aceştia să aibă şi manuale fizice, nu doar digitale. În acelaşi timp, vor fi desfăşurate instruiri în limba română pentru refugiaţii ucraineni. De asemenea, vor fi susţinute mai multe acţiuni ce ţin de încadrarea copiilor refugiaţi din Ucraina în procesul educaţional din Republica Moldova. Toate aceste activităţi vor fi realizate cu suportul partenerilor cehi de la Organizaţia “People in Need”.

5. Ministerul Educaţiei şi Cercetării a elaborat conceptul educaţiei multilingve care va contribui la facilitarea accesului echitabil la educaţie de calitate, prin programe de educaţie multilingvă bazate pe limba maternă în instituţiile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial.

6. Au fost lansate laboratoarele EDUTech în toată ţara, cu suportul partenerilor şi al donatorilor, precum şi al profesorilor dedicaţi şi directorilor de şcoli care au contribuit la înfiinţarea a peste 80 de laboratoare EDUTech în Republica Moldova. De exemplu, la Liceul Teoretic “Mihail Lomonosov” din oraşul Orhei a fost înfiinţat un laborator EDUTech de care vor beneficia peste 200 de elevi, dintre care 20 de copii din Ucraina.

7. Cu suportul partenerilor au fost create reţelele de laboratoare care sunt o soluţie pentru învăţarea la distanţă pentru copiii din Ucraina, dar şi al şcolilor care şi-au deschis uşile şi au primit aceşti copii ca pe ai lor, devenind o familie în această perioadă. În laboratoarele EDUTech, copiii ucraineni se conectează la platformele de învăţare online ale Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei al Ucrainei, în timpul orelor de şcoală, sub supravegherea şi monitorizarea profesorilor ucraineni sau moldoveni, într-un mediu de învăţare sigur şi structurat, alături de colegii lor moldoveni, iar acest lucru, facilitează eventuala lor înscriere în învăţământul formal.

8. Ministerul Educaţiei şi Cercetării depune eforturi considerabile pentru a elimina toate barierele legale şi administrative care ar putea împiedica accesul la educaţie al copiilor ucraineni sau al altor copii sosiţi din ţările afectate de război. A fost acordat suport refugiaţilor de la începutul războiului, prin următoarele acţiuni: cazarea refugiaţilor, încadrarea copiilor din Ucraina în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova şi deschiderea spaţiilor pentru învăţământ online, organizarea examenelor de absolvire şi admitere pentru elevii ucraineni, acordarea suportului psihoemoţional copiilor şi părinţilor refugiaţi etc.

Analiză SWOT privind accesul străinilor
la servicii educaţionale şi integrarea în sistemul de învăţământ

Secţiunea a 10-a

Integrarea socioculturală a străinilor

Republica Moldova a realizat progrese în adoptarea unor politici de integrare culturală, totuşi, sunt încă provocări în acest domeniu. Integrarea culturală a străinilor necesită o abordare multisectorială, care să includă măsuri de promovare a diversităţii şi de facilitare a accesului la activităţi culturale, la educaţie în limba română şi la alte resurse menite să sprijine acomodarea în comunităţile locale.

Integrarea culturală este facilitată printr-o serie de programe şi iniţiative naţionale care vizează promovarea dialogului intercultural şi participarea străinilor la viaţa comunităţii. Accesul la educaţie în limba română este un pas important, dar nu este suficient pentru o integrare deplină.

De asemenea, accesul străinilor la evenimente culturale este în general deschis, însă în lipsa unor programe dedicate şi a informaţiilor accesibile, implicarea acestora rămâne limitată. Există un număr relativ mic de iniţiative menite să includă străinii în evenimente culturale şi de sensibilizare interculturală, majoritatea fiind derulate de organizaţii neguvernamentale şi susţinute parţial de stat. Totodată, bibliotecile şi muzeele au început să implementeze programe dedicate străinilor, deşi resursele financiare şi logistice sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile existente.

Un alt aspect esenţial este crearea unor spaţii sigure şi deschise de întâlnire între comunitatea locală şi străini, cum sunt cluburile de lectură sau evenimentele dedicate diversităţii. Totuşi, provocările financiare şi logistice limitează implementarea pe scară largă a acestor iniţiative, afectând astfel calitatea şi continuitatea programelor.

Lipsa unor programe ample de promovare a culturii străinilor limitează posibilitatea moldovenilor de a cunoaşte şi înţelege diversitatea culturală, iar străinii se simt astfel marginalizaţi. Majoritatea refugiaţilor au trecut prin experienţe traumatizante care afectează modul în care se pot integra. Totodată, personalul instituţiilor culturale nu are experienţă în a lucra cu persoane afectate de traume psihologice, ceea ce poate împiedica realizarea unor legături solide. Pe de altă parte, străinii nu au întotdeauna informaţii clare şi accesibile privind serviciile şi activităţile culturale disponibile. Lipsa unui canal centralizat de informare contribuie la o participare redusă.

Integrarea culturală a străinilor în Republica Moldova necesită eforturi sustenabile şi resurse adecvate pentru a facilita o tranziţie armonioasă către societatea moldovenească. Deşi există iniţiative şi programe benefice, sunt necesare îmbunătăţiri semnificative în domenii precum accesul la limba română, promovarea diversităţii şi instruirea specialiştilor, pentru a asigura o integrare completă şi de durată. Totodată, este esenţială susţinerea unor măsuri eficiente de integrare culturală pentru a transforma diversitatea într-un avantaj pentru societatea moldovenească.

Analiză SWOT privind integrarea socioculturală a străinilor

Secţiunea a 11-a

Accesul străinilor la locuinţe adecvate şi sprijin în găsirea unui loc de trai

Pentru persoanele strămutate, accesul la locuinţe adecvate este o componentă critică a integrării şi a stabilităţii. Afluxul spontan de refugiaţi în anul 2022 a impus Republicii Moldova identificarea rapidă a unor măsuri pentru a oferi cazare temporară, însă capacitatea de a acoperi cererea rămâne limitată. În condiţii de criză şi situaţie de urgenţă, ţara a adoptat rapid măsuri pentru a asigura cazarea refugiaţilor, majoritatea fiind adăpostiţi în centre de plasament temporare sau în locuinţe puse la dispoziţie de către autorităţile locale, persoane fizice şi organizaţiile internaţionale. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale a stat la baza încheierii Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru Proiectul locuinţe publice III şi a Acordului de grant dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Statul oferă locuinţe sociale persoanelor cu venituri mici conform condiţiilor de eligibilitate specificate în Legea nr.75/2015 privind locuinţele, care nu limitează oportunităţile de acces la locuinţe sociale, şi alte tipuri de locuinţe temporare pentru persoanele vulnerabile. Totuşi, în situaţia când resursele şi infrastructura existente nu pot răspunde în mod eficient şi integral nevoilor grupurilor vulnerabile, mecanismul de accesare se constată a fi unul inechitabil în special în raport cu străinii.

Analiză SWOT privind accesul străinilor
la locuinţe adecvate şi sprijin în găsirea unui loc de trai

Secţiunea a 12-a

Promovarea incluziunii străinilor în comunităţile locale

Autorităţile administraţiei publice locale se confruntă cu un peisaj de dezvoltare complex, marcat de tendinţe demografice dinamice, modele economice în schimbare şi aşteptări sociale în evoluţie. Municipalităţile – de la marile centre urbane până la centrele regionale mai mici – trebuie să facă faţă presiunilor exercitate de schimbările rapide ale populaţiei, inclusiv migraţia crescută şi afluxul de refugiaţi, alături de provocările legate de diversificarea economică, constrângerile de infrastructură şi cererile tot mai mari de servicii publice de calitate.

Pe măsură ce comunităţile se confruntă cu o combinaţie de rezidenţi stabili pe termen lung, o populaţie îmbătrânită şi nou-veniţi din zonele de conflict, măsurile de protecţie socială adaptate şi planificarea urbană adaptivă devin esenţiale. În timp ce oraşele mari beneficiază adesea de economii diversificate şi de o infrastructură solidă, municipalităţile mai mici se confruntă frecvent cu limitări ale resurselor şi cu provocări pe piaţa muncii, ceea ce face ca accesul echitabil la servicii să fie esenţial. Primirea refugiaţilor intensifică şi mai mult aceste presiuni prin creşterea rapidă a cererii de locuinţe, educaţie, asistenţă medicală şi servicii administrative.

Numărul limitat de locuinţe la preţuri accesibile poate duce la supraaglomerarea spaţiilor temporare de cazare, în timp ce şcolile şi unităţile de asistenţă medicală trebuie să se adapteze rapid pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de sprijin lingvistic, formare profesională şi îngrijiri sensibile din punct de vedere cultural. În acelaşi timp, promovarea coeziunii sociale şi simplificarea proceselor administrative sunt vitale pentru integrarea diverselor comunităţi.

Administraţiile locale trebuie să elaboreze o strategie integrată şi durabilă care să răspundă nevoilor umanitare imediate şi să promoveze dezvoltarea incluzivă pe termen lung. Această abordare ar trebui să valorifice surse de finanţare diversificate şi implicarea largă a părţilor interesate, în conformitate cu programul naţional, completând eforturile autorităţilor locale în sectoare-cheie precum locuinţele, integrarea economică, educaţia, asistenţa medicală, coeziunea socială şi eficienţa administrativă.

Analiză SWOT privind incluziunea străinilor în comunităţile locale

Capitolul III

OBIECTIVE

Prin prezentul Program, Guvernul îşi asumă angajamentul ferm de a stimula şi a îmbunătăţi modul de integrare a străinilor în societate.

Viziune: Creăm o societate în care străinii să se poată integra în mod deplin şi să contribuie la dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Misiune: Contribuim la crearea unei societăţi incluzive şi tolerante, în care toţi străinii, indiferent de originea lor, să aibă aceleaşi drepturi şi oportunităţi.

Valori promovate. Diversitate, egalitate, incluziune, toleranţă şi respect.

Scopul: Consolidarea şi implementarea mecanismului de integrare etapizată a străinilor.

Obiectiv general: Facilitarea integrării sinergice a străinilor şi a persoanelor strămutate în societate, asigurând un nivel decent de trai pentru fiecare şi contribuind la dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Prezentul Program include obiective şi activităţi orientate spre atingerea obiectivelor din Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea 315/2022, în special OG2, OG3, OG4, OG5, OG6 şi OG9, precum şi în Direcţiile de politici şi intervenţii prioritare 5.25, 5.26, 5.27, 5.28, 5.29, 5.8.

Totodată, prezentul Program derivă din Strategia de dezvoltare a domeniului afacerilor interne 2022-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului 658/2022, în vederea asigurării tuturor precondiţiilor pentru promovarea şi menţinerea unei societăţi paşnice şi sigure şi crearea unui mediu unde cetăţenii, indiferent de origine, vârstă, gen, etnie sau religie, să se simtă protejaţi şi în siguranţă. De asemenea, prezentul Program este planificat în Planul naţional de dezvoltare pentru anii 2025-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului 361/2024.

Obiective specifice:

Operaţionalizarea obiectivului general al prezentului Program va fi realizată prin intermediul următoarelor obiective specifice:

1) revizuirea a cel puţin trei mecanisme incluzive de integrare a străinilor şi punerea în aplicarea a acestora până la sfârşitul anului 2027;

2) diversificarea până în 2027 a accesului la măsuri de asistenţă socială pentru străinii aflaţi în situaţie de dificultate şi îmbunătăţirea nivelului de incluziune socială a acestora, cu accent pe nevoile specifice ale femeilor şi fetelor;

3) implementarea a trei mecanisme de stimulare a dezvoltării economice pentru integrarea străinilor pe piaţa muncii, până în anul 2027;

4) asigurarea accesului la servicii de sănătate esenţiale pentru cel puţin 90% dintre străinii aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova cu statut legal până la sfârşitul anului 2027, prin instituirea unor mecanisme durabile şi sustenabile;

5) creşterea accesului şi a ratei de integrare a străinilor în sistemul educaţional naţional cu 10% până în 2027, prin programe de sprijin şi adaptare;

6) punerea în aplicare a cel puţin şase măsuri culturale pentru incluziunea străinilor până în anul 2027;

7) sporirea capacităţii de acoperire a necesităţilor persoanelor strămutate vulnerabile, privind dreptul la o locuinţă decentă.

Capitolul IV

INDICATORII DE MONITORIZARE

Tabelul 3

Indicatorii de monitorizare şi evaluare a impactului Programului

Capitolul V

IMPACT

Noul cadru de politici publice din prezentul Program vizează integrarea eficientă şi sustenabilă a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate, pentru a asigura coeziunea socială şi dezvoltarea economică. Aceste măsuri includ acces îmbunătăţit la servicii de sănătate, educaţie, asistenţă socială şi piaţa muncii, contribuind astfel la o integrare mai rapidă şi eficientă a acestora. Prin aceste iniţiative, Republica Moldova îşi propune să devină un mediu sigur de incluziune şi diversitate. Impacturile anticipate de bază vizează:

Impact social – Creşterea incluziunii şi reducerea vulnerabilităţilor prin măsuri de sprijin educaţional, protecţie socială şi participare comunitară.

Impact economic – Implementarea noului cadru de politici publice va contribui la:

1) creşterea contribuţiei la bugetul public. Integrarea străinilor în câmpul muncii aduce beneficii fiscale semnificative. Aceştia plătesc impozite pe venit, contribuţii sociale pentru asigurările de sănătate, precum şi TVA din consumul de bunuri şi servicii. Astfel, venituri suplimentare la bugetul public pot fi obţinute contribuind la finanţarea serviciilor publice, infrastructurii şi a altor programe sociale;

2) reducerea dependenţei de prestaţii sociale. Angajaţii în sectorul formal devin contribuabili, ceea ce reduce presiunea asupra sistemului de ajutor social. În loc să beneficieze de ajutoare, aceştia contribuie la fondurile de asigurări sociale, ajutând la menţinerea sustenabilităţii sistemului de protecţie socială;

3) acoperirea deficitului de forţă de muncă în sectoare critice precum agricultura, construcţiile şi sănătatea, unde deficitul de personal este acut, integrarea migranţilor este esenţială. Aceştia adaugă forţă de muncă suplimentară, ajutând la menţinerea fluxului de lucru şi asigurând continuitatea activităţilor economice. Aceasta contribuie la evitarea blocajelor şi la creşterea productivităţii în domenii esenţiale pentru economia naţională;

4) stimularea consumului intern. Odată integraţi, migranţii devin consumatori activi de bunuri şi de servicii. Ei achiziţionează alimente, haine, servicii de sănătate, transport, divertisment şi alte produse, ceea ce duce la creşterea cererii interne. Astfel, economia naţională beneficiază de un impuls de consum, sprijinind afacerile locale şi creând oportunităţi de angajare pentru cetăţenii autohtoni şi/sau străini;

5) crearea de locuri de muncă indirecte. Activitatea economică generată de integrarea şi activitatea migranţilor are efect multiplicator. Pe lângă locurile de muncă directe ocupate, apar oportunităţi de a crea o afacere proprie şi crearea unor locuri noi de muncă. Aceasta stimulează economia pe multiple niveluri şi sprijină dezvoltarea comunităţilor locale.

Respectiv, integrarea eficientă pe piaţa muncii a străinilor şi a persoanelor strămutate va fi susţinută şi prin dezvoltarea abilităţilor profesionale, adaptate cerinţelor sectoriale ale economiei naţionale, cu accent pe zonele economice libere, unde activează un număr semnificativ de companii naţionale şi internaţionale. Aceste intervenţii vizează corelarea competenţelor disponibile cu nevoile reale ale angajatorilor şi contribuie la reducerea deficitului de forţă de muncă calificată.

În paralel, prin intermediul campaniilor de informare desfăşurate de Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) privind programele guvernamentale de sprijin pentru lansarea şi dezvoltarea afacerilor, vor fi oferite măsuri dedicate susţinerii antreprenoriatului în rândul străinilor şi persoanelor strămutate. Acestea includ activităţi de instruire, mentorat, acces la instrumente de finanţare şi, atunci când este necesar, garantarea creditelor pentru facilitarea accesului la capital, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii care nu dispun de garanţii suficiente. Prin aceste măsuri se urmăreşte consolidarea potenţialului economic al grupurilor vizate şi sprijinirea unei economii incluzive, dinamice şi reziliente.

Astfel, străinii vor beneficia şi în continuare de suport financiar nerambursabil prin intermediul Programelor de sprijin de stat gestionate de către ODA, conform cadrului normativ şi criteriilor de eligibilitate în vigoare, cu excepţia Programului de atragere a remitenţelor în economie “PARE 1+2”.

În acest sens, în ultimii ani au fost operate modificări ale prevederilor hotărârilor Guvernului şi a manualelor operaţionale de implementare a programelor de stat în vederea extinderii posibilităţilor cetăţenilor străini de a accesa suport financiar pentru dezvoltarea afacerilor pe teritoriul Republicii Moldova. Cele mai recente modificări ale manualelor operaţionale de implementare a programelor de stat au fost aprobate în cadrul şedinţei Consiliului ODA din 7 mai 2025.

Suma investiţiilor totale în economie se estimează la circa 12,4 milioane de lei, dintre care suma finanţării nerambursabile – circa 5,5 milioane de lei.

La o întreprindere din cele finanţate, cota de participare a cetăţenilor/întreprinderilor străine în capitalul social este sub 25% (10%) şi pentru 8 întreprinderi aceasta variază între 76-100%¹⁹.

________________________________________

¹⁹ Sursa ODA: În perioada 2022-prezent, de suport financiar nerambursabil au beneficiat 9 întreprinderi cu capital străin sau fondate de cetăţeni străini în cadrul a 5 programe de sprijin de stat. În total au fost acordate 10 granturi, după cum urmează:

Programul de retehnologizare şi eficienţă energetică a ÎMM – 4 granturi acordate,

Programul de susţinere a Antreprenoriatului Feminin – 2 granturi acordate,

Programul de Susţinere a Inovaţiilor – 2 granturi acordate,

Programul de creştere a competitivităţii IMM şi internaţionalizarea acestora – 1 grant acordat,

Programul de transformare digitală a IMM – 1 grant acordat.

Impact în domeniul sănătăţii publice – Asigurarea accesului timpuriu al refugiaţilor la servicii medicale esenţiale reprezintă nu doar o obligaţie morală şi legală, ci şi o strategie eficientă din punct de vedere economic. Intervenţiile precoce, în special în sfera prevenţiei şi tratamentului primar, reduc semnificativ costurile asociate complicaţiilor medicale. De exemplu, tratarea unei infecţii respiratorii uşoare implică costuri incomparabil mai mici decât internarea şi tratamentul unei pneumonii avansate. În acelaşi sens, vaccinarea, screening-urile şi controalele de rutină sunt, în medie, de 2 până la 5 ori mai ieftine decât tratarea bolilor în stadii avansate.

Integrarea refugiaţilor în sistemul public de sănătate, inclusiv prin mecanisme de asigurare voluntară sau subvenţionată în cadrul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, este mai rentabilă decât acordarea de servicii prin proiecte umanitare izolate. Această abordare permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente şi evită dublarea costurilor prin sisteme paralele. În plus, includerea refugiaţilor în programele naţionale pentru tuberculoză, HIV, sănătate mintală sau oncologie asigură continuitatea îngrijirii, îmbunătăţind rezultatele medicale şi optimizând resursele.

Modelele de intervenţie comunitară, cum ar fi mediatorii sanitari, echipele mobile şi serviciile de telemedicină, s-au dovedit a fi soluţii cost-eficiente pentru asigurarea accesului la servicii în zone cu acces redus sau populaţie dispersată. Studiile relevă că utilizarea mediatorilor comunitari poate reduce costurile sistemului cu până la 30%, în principal prin îmbunătăţirea aderenţei la tratament şi scăderea numărului de prezentări nejustificate la serviciile de urgenţă.

Investiţiile iniţiale în prevenţie şi tratamente de bază generează economii importante pe termen lung. De exemplu, tratamentul complet al unui caz de tuberculoză sensibilă la medicamente variază între 200-500 USD, în timp ce un caz de tuberculoză multidrog-rezistentă poate implica costuri ce depăşesc 5 000 USD. Similar, prevenirea unui focar de rujeolă sau hepatita A evită costuri considerabile legate de intervenţii de urgenţă, izolare, tratament şi control epidemiologic.

Conform estimărilor, costul mediu lunar per refugiat pentru servicii medicale de bază (asistenţă medicală primară, urgenţe şi prevenţie) se situează între 20-40 USD. Integrarea într-un program naţional specific (HIV, TB, oncologie) poate varia între 200-800 USD pe an, în funcţie de complexitatea necesarului de îngrijire. Prin asigurarea accesului timpuriu şi continuu la aceste servicii, se pot evita până la 50% din costurile potenţiale viitoare asociate tratamentelor tardive şi complicaţiilor.

Prin urmare, o abordare sistemică, integrată şi anticipativă în acordarea serviciilor medicale refugiaţilor nu doar răspunde nevoilor imediate de sănătate publică, ci şi susţine sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate pe termen lung.

În vederea sprijinirii integrării economice şi profesionale a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate, se urmăreşte dezvoltarea continuă a competenţelor şi abilităţilor acestora, în special pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii. Un accent deosebit este pus pe încadrarea acestora în cadrul companiilor naţionale şi internaţionale care îşi desfăşoară activitatea în zonele economice libere ale Republicii Moldova. Prin participarea la programe de instruire adaptate cerinţelor reale ale angajatorilor, se va asigura o mai bună corelare între competenţele disponibile şi calificările solicitate. În acest sens, se preconizează formarea anuală a cel puţin cinci cetăţeni străini sau persoane strămutate.

Impact în domeniul educaţiei – În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative în direcţia internaţionalizării învăţământului superior, acest proces generând un impact vizibil nu doar din punct de vedere academic şi social, ci şi economic. Anual, în instituţiile de învăţământ superior din ţară sunt înmatriculaţi aproximativ 5 800 de studenţi străini, care achită taxe de studii cuprinse între 25 000 şi 66 000 de lei. Conform estimărilor, contribuţia financiară totală a acestor studenţi în bugetul de stat, pe parcursul perioadei de implementare a programului de internaţionalizare, se ridică la circa 546 220 500 de lei.

Pe lângă aceasta, se constată o creştere a cererii pentru recunoaşterea actelor de studii în scopuri profesionale. Anual, sunt eliberate aproximativ 225 de certificate în acest sens, ceea ce le permite beneficiarilor să se încadreze în câmpul muncii în diverse domenii. Calculând contribuţia estimativă a acestor persoane, raportată la un salariu mediu pe economie, rezultă o valoare de 7 373 000 de lei anual, contribuţie ce reflectă efectele pozitive ale mobilităţii educaţionale asupra pieţei forţei de muncă.

Un alt pilon important al internaţionalizării îl reprezintă mobilitatea academică. În fiecare an, circa 675 de cadre didactice şi 250 de studenţi participă la schimburi educaţionale în cadrul unor programe internaţionale. Universităţile partenere din străinătate contribuie financiar cu o sumă de aproximativ 200 de euro pentru fiecare participant, ceea ce generează o contribuţie totală de 3 323 250 de lei în bugetul naţional.

De asemenea, în urma stabilirii relaţiilor de colaborare cu universităţi din India, se estimează că în următorii ani un număr suplimentar de aproximativ 500 de studenţi internaţionali vor alege să studieze în Republica Moldova. Aceştia vor aduce o contribuţie financiară semnificativă, estimată la 29 907 500 de lei, consolidând astfel poziţia ţării ca destinaţie educaţională competitivă în regiune.

Nu în ultimul rând, implicarea a circa 400 de doctoranzi străini în proiecte de cercetare desfăşurate în instituţiile din Republica Moldova reprezintă o sursă valoroasă de finanţare, estimată la 54 688 000 de lei anual, evidenţiind potenţialul ştiinţific şi de inovare al sistemului naţional de învăţământ superior.

În total, toate aceste componente ale internaţionalizării generează o contribuţie estimativă cumulată de 641 512 250 de lei, fapt ce subliniază importanţa strategică a continuării şi extinderii eforturilor în acest domeniu. Investiţiile în internaţionalizarea educaţiei nu doar îmbunătăţesc calitatea actului educaţional, ci susţin dezvoltarea economică şi poziţionarea Republicii Moldova în reţeaua globală a educaţiei superioare.

Impact administrativ – Implementarea prezentului Program contribuie la consolidarea capacităţii administrative a instituţiilor publice implicate în gestionarea integrării cetăţenilor străini şi a persoanelor strămutate, precum şi în coordonarea proceselor de internaţionalizare a serviciilor publice. Această reformă administrativă are ca scop optimizarea mecanismelor de guvernanţă, printr-o mai bună coordonare interinstituţională, utilizarea eficientă a resurselor şi creşterea transparenţei în furnizarea serviciilor către populaţie.

Într-un context caracterizat de creşterea volumului de solicitări administrative (vize, permise de şedere, recunoaştere a calificărilor, acces la servicii sociale şi de sănătate, integrare pe piaţa muncii), devine esenţială instituirea unor procese clare, digitalizate şi standardizate, care să reducă povara birocratică atât pentru beneficiari, cât şi pentru funcţionarii publici. Astfel, se va promova o administraţie publică modernă, eficientă şi receptivă, capabilă să gestioneze în mod profesionist diversitatea şi mobilitatea populaţiei.

Impact de gen – Prezentul Program contribuie la promovarea egalităţii de şanse prin asigurarea unui acces echitabil la servicii publice esenţiale pentru femei, bărbaţi şi copii, indiferent de statutul lor migraţional. Măsurile prevăzute vizează reducerea vulnerabilităţilor specifice, în special ale femeilor singure, ale mamelor cu copii şi ale victimelor violenţei în familie, prin intervenţii dedicate în domeniile sănătăţii, protecţiei sociale şi accesului la locuri de muncă decente.

Capitolul VI

COSTURI

Documentul de politici implică un impact financiar semnificativ, care este justificat de necesitatea dezvoltării unui sistem de integrare eficient şi sustenabil. Costurile sunt distribuite pentru acoperirea unor domenii esenţiale precum accesul străinilor la educaţie, sănătate, locuinţe şi asistenţă socială, precum şi pentru măsurile de sprijin economic şi social.

O parte semnificativă a resurselor financiare va fi alocată pentru dezvoltarea infrastructurii şi a mecanismelor de integrare, inclusiv centre de sprijin, programe educaţionale şi servicii medicale adaptate nevoilor străinilor. Totodată, prezentul Program prevede costuri recurente necesare pentru operarea acestor servicii şi pentru acoperirea necesităţilor curente ale beneficiarilor, în special pentru grupurile vulnerabile.

Integrarea străinilor pe piaţa muncii va contribui la creşterea economică, iar reducerea excluziunii sociale va diminua presiunile asupra sistemelor publice pe termen lung. De asemenea, fondurile alocate vor fi utilizate pentru instruirea personalului din sectorul public, ceea ce va creşte eficienţa şi calitatea serviciilor oferite.

Tabelul 4

Distribuirea costurilor estimate de implementare
a prezentului Program pe obiective şi ani de implementare

Autorităţile şi instituţiile responsabile urmează să asigure includerea acţiunilor stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program în strategiile sectoriale de cheltuieli cu scopul de a asigura alinierea integrală a prezentului Program la Cadrul bugetar pe termen mediu. Acţiunile stabilite în Planul de acţiuni pentru implementarea prezentului Program vor fi realizate din contul bugetului de stat/bugetelor autorităţilor (şi instituţiilor) responsabile şi contribuţiile financiare al partenerilor de dezvoltare, precum: Agenţia ONU pentru Refugiaţi (ICNUR), Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), Programul Alimentar Mondial al ONU (WFP), Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) , World Vision Ukraine Crisis Respons, Fondurile UE şi alte entităţi partenere, ceea ce va reduce presiunea asupra bugetului naţional. Acest model de finanţare partajată subliniază caracterul sustenabil al prezentului Program şi permite utilizarea optimă a resurselor disponibile.

Tabelul 5

Distribuirea costurilor estimate de implementare
a Programului pe surse şi ani de implementare

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

Implementarea prezentului Program poate întâmpina o serie de riscuri care pot afecta realizarea obiectivelor propuse, de la limitări financiare şi capacităţi administrative reduse, la bariere culturale şi economice. Printre riscurile majore, cu probabilitate înaltă şi impact major, se numără:

Riscurile identificate variază în funcţie de obiectiv, însă abordarea şi anticiparea acestora condiţionează succesul Programului. O colaborare eficientă între autorităţile de monitorizare şi implementare, o evaluare periodică a riscurilor şi măsuri de adaptare vor contribui la atenuarea impactului acestora şi la asigurarea unui mediu favorabil integrării. În acest sens, fiecare autoritate, conform domeniului de competenţă, are responsabilitatea de a contribui la diminuarea riscurilor, prin implementarea măsurilor adecvate, precum şi identificarea şi monitorizarea constantă a altor riscuri potenţiale.

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

Implementarea prezentului Program necesită o coordonare interinstituţională asumată şi transparentă. Punerea în aplicare a măsurilor planificate este posibilă doar în condiţiile implicării depline a mai multor autorităţi şi instituţii publice responsabile pentru diferite aspecte ale procesului de integrare, colaborând cu parteneri locali şi internaţionali pentru a asigura realizarea obiectivelor Programului.

Ministerul Afacerilor Interne deţine rolul central în implementarea prezentului Program, fiind actorul guvernamental cheie în stabilirea şi gestionarea politicilor privind integrarea străinilor, asigurând securitatea şi ordinea publică, iar IGM implementează politicile de gestionare a regimului de şedere al străinilor.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării este responsabil de asigurarea accesului străinilor de toate vârstele la învăţământ şi educaţie, recunoaşterea diplomelor şi a certificatelor de studii obţinute în afara ţării, facilitarea înscrierii în programe de formare profesională şi educaţională. La fel, urmează a fi implicate instituţiile de învăţământ la toate nivelurile începând cu educaţia timpurie, studii superioare şi învăţământul pe tot parcursul vieţii.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale estre responsabil de implementarea măsurilor şi a serviciilor de suport pentru ocuparea forţei de muncă, furnizarea de servicii de asistenţă socială şi protejarea drepturilor sociale ale străinilor. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se ocupă de integrarea străinilor în piaţa muncii şi de asigurarea accesului acestora la protecţie socială. Eforturile în acest domeniu vor fi susţinute de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi ONG-uri sociale, iar Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, prin intermediul ODA, va sprijini în continuare dezvoltarea antreprenoriatului şi implementarea programelor de suport şi va asigura informarea, prin diverse instrumente, despre programele de susţinere a afacerilor, oferind oportunităţi de dezvoltare economică şi profesională.

De asemenea, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în colaborare cu partenerii vor facilita accesul străinilor la locuinţe, inclusiv dezvoltarea de locuinţe sociale.

Ministerul Sănătăţii, conform competenţelor funcţionale, este responsabil de asigurarea accesului străinilor la servicii de sănătate şi de integrare a lor în sistemul de asigurări de sănătate. Acestuia îi revine rolul de coordonare a programelor de sănătate destinate străinilor, asigurând accesul acestora la îngrijiri medicale.

Ministerul Culturii, cu implicarea bibliotecilor, a instituţiilor publice teatral-concertistice şi a autorităţilor locale, are un rol important în promovarea integrării culturale a străinilor, organizând sesiuni de acomodare socioculturală şi evenimente care să celebreze diversitatea culturală.

Ministerul Justiţiei este responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor în domeniul justiţiei, integrităţii, anticorupţie, drepturilor omului etc. Astfel, ministerul, în comun cu alte instituţii, va contribui la asigurarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor, inclusiv a străinilor aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova.

Autorităţile administraţiei publice locale pot să contribuie la implementarea măsurilor de integrare la nivel comunitar, facilitând accesul străinilor la servicii publice locale şi participarea activă a acestora în comunităţile lor.

Organizaţiile internaţionale şi ONG-urile posedă un rol esenţial în sprijinirea integrării străinilor, prin asistenţă tehnică şi financiară, programe de suport etc.

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea strategică, prezentul Program urmează să respecte cerinţele de monitorizare, evaluare şi raportare. Monitorizarea sistemică a politicilor şi activităţilor planificate oferă transparenţă, responsabilitate şi asigură utilizarea eficientă a resurselor dedicate. Prin urmare, prezentul Program urmează să fie supus următorului mecanism de monitorizare, evaluare şi raportare.

În procesul de monitorizare, evaluare şi raportare, Ministerul Afacerilor Interne, prin prisma domeniilor de competenţă statuate la pct.6 alin 4) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, va asigura rolul de coordonator. Totodată, responsabilitatea pentru punerea în aplicare a Planului de acţiuni este asumată de fiecare autoritate, conform domeniilor de competenţă şi acţiunilor atribuite.

Sistemul de monitorizare va include:

1) colectarea periodică de date dezagregate pe vârsta, sex, dizabilitate, situaţia socioeconomică, statutul de migraţie, expunerea la riscuri specifice de gen;

2) analiză; şi

3) raportarea indicatorilor.

Autorităţile responsabile de implementarea acţiunilor, conform domeniului de competenţă (stabilite în planul de acţiuni), vor contribui la procesul de monitorizare prin:

1) monitorizarea continuă a gradului de realizare a acţiunilor şi a indicatorilor de progres, inclusiv din perspectiva de gen;

2) raportarea anuală, până la data de 15 februarie a anului următor anului de raportare (sau conform frecvenţei solicitate de Ministerul Afacerilor Interne), prin intermediul SI “e-monitorizare”, privind gradul de realizare a indicatorilor de monitorizare, după caz, raportarea anuală va include recomandări specifice pentru reducerea disparităţii de gen;

3) raportarea anuală de către Ministerul Afacerilor Interne către Guvern, până la data de 25 februarie a anului următor anului de raportare, privind atingerea indicatorilor de impact şi progresul pentru fiecare obiectiv specific. Rata de implementare a obiectivelor va fi apreciată în comparaţie cu valorile de referinţă şi ţintă ale indicatorilor de rezultat şi impact;

4) Monitorizarea riscurilor prin revizuirea şi identificarea periodică a riscurilor de implementare şi luarea măsurilor preventive, dar nu mai rar decât anual.

Rapoartele anuale de monitorizare privind implementarea prezentului Program vor fi publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Afacerilor Interne.

Deoarece perioada de implementare a prezentului Program este de trei ani, documentul urmează a fi evaluat doar la finele perioadei de implementare, cu prezentarea raportului de evaluare ex post până la 30 septembrie 2028.

Evaluarea va fi realizată în conformitate cu cadrul metodologic aprobat de către Cancelaria de Stat, Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex post a politicilor publice, şi va respecta criteriile de relevanţă, efectivitate, durabilitate, impact şi coerenţă.

Anexă

la Programul naţional privind integrarea etapizată

a străinilor, inclusiv a persoanelor strămutate în

Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027

PLAN DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului naţional privind integrarea etapizată a străinilor,
inclusiv a persoanelor strămutate în Republica Moldova, pentru perioada 2025-2027