Hotărâre nr. 308 din 28.05.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de implementare,

pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare digitală

a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

nr. 308  din  28.05.2025

 (în vigoare 06.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 301-304 art. 328 din 06.06.2025

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, precum şi în conformitate cu Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.383-386, art.900), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de implementare, pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile:

2.1. vor asigura realizarea măsurilor incluse în Planul de acţiuni al Programului de implementare, pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030;

2.2. vor prezenta anual, până la data de 25 februarie, Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, precum şi la solicitare, rapoarte privind implementarea Planului de acţiuni al Programului de implementare, pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030.

3. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va prezenta Guvernului anual, până la data de 1 aprilie, raportul de progres generalizat privind implementarea Programului nominalizat.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul menţionat se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.308/2025

PROGRAM

de implementare, pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare

digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Programul de implementare, pe anii 2025-2027, a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 (în continuare – Program) este un document de politici publice pe termen mediu (3 ani), elaborat în scopul implementării obiectivelor generale stabilite prin Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023 (în continuare – STDM), şi propune un plan de acţiuni în vederea consolidării unei economii digitale reziliente şi aliniate la modelul UE, modernizării infrastructurii digitale guvernamentale, creşterii alfabetizării digitale şi gradului de acceptanţă a produselor TIC etc.

2. Prezentul Program este aliniat la Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022, şi anume la 3 din cele 4 priorităţi în jurul cărora sunt structurate obiectivele strategiei: Economia durabilă şi incluzivă; Capital uman şi social robust; Instituţii oneste şi eficiente; în timp ce obiectivele specifice ale acestuia sunt aliniate la următoarele obiective specifice din strategia sus-numită:

Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea oportunităţilor pentru inovaţii şi antreprenoriat;

Obiectivul specific 2.2. Asigurarea accesului universal la internet şi la serviciile electronice;

Obiectivul specific 3.2. Formarea unor competenţe transformatoare în sistemul educaţional, axate pe nevoile de cunoştinţe şi aptitudinile de viitor;

Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea unui sistem accesibil, flexibil şi relevant de educaţie continuă a adulţilor în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii;

Obiectivul specific 7.1. Edificarea unei administraţii publice integre, responsabile, eficiente, transparente şi deschise pentru participarea cetăţenilor la procesele de luare a deciziilor;

Obiectivul specific 7.2. Centrarea serviciilor publice pe nevoile oamenilor;

Obiectivul specific 7.3. Integrarea ştiinţei, a tehnologiilor şi a datelor în procesul de guvernanţă;

Obiectivul specific 9.3. Sporirea securităţii în funcţionarea infrastructurilor şi a sistemelor critice.

3. Totodată, prezentul Program contribuie la realizarea apropierii legislaţiei naţionale de actele normative ale UE, conform art.102 din capitolul 18 “Societate informaţională” din Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014, precum şi de instrumentele internaţionale enumerate în mod special în anexa XXVIIIB la Acordul de Asociere.

4. Prezentul Program va contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.953/2022: ODD 9 – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei (9.b. Sprijinirea, la nivel naţional, a dezvoltării tehnologiei, cercetării şi inovării, inclusiv prin asigurarea condiţiilor politice favorabile, în special pentru diversificarea industriei şi creşterea valorii produselor; 9.c. Creşterea semnificativă a accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi promovarea accesului universal la internet până în 2030), precum şi va contribui la realizarea: ODD 8 (Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, precum şi a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi); ODD 10 (Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta); ODD 12 (Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile) şi ODD 13 (Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor).

5. Acţiunile prezentului Program sunt în conformitate cu domeniile prioritare prevăzute în Strategia de reformă a administraţiei publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023, şi în Programul de implementare a acesteia pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.352/2023, implicit prin Obiectivul general 4 – “Până la finalul anului 2030, Republica Moldova va avea o administraţie publică eficace, care dispune de practici democratice şi oferă servicii de înaltă calitate cetăţenilor şi mediului de afaceri într-un mod transparent şi eficient, prin utilizarea tehnologiilor moderne şi a serviciilor inovatoare, care să respecte cerinţele integrării europene printr-un proces administrativ imparţial, profesionist şi responsabil”.

6. De asemenea, prezentul Program se aliniază la Strategia de dezvoltare “Educaţia 2030” şi a Programului de implementare a acesteia pentru anii 2023-2025, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.114/2023, implicit Obiectivul general 6 – “Îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului educaţional prin implementarea eficientă a tehnologiilor digitale pentru asigurarea calităţii şi sustenabilităţii educaţiei”.

7. Prezentul Program, prin acţiunile pe care le prioritizează, răspunde aşteptărilor şi necesităţilor semnalate de mediul de afaceri şi de mediul asociativ, aliniază agenda Guvernului în acest domeniu la cele mai bune practici europene şi internaţionale de guvernanţă digitală, promovare a economiei digitale, consolidare a infrastructurii TIC, inclusiv la cele mai recente provocări adresate la nivelul UE privind competitivitatea economiei comunitare, din care Republica Moldova doreşte să facă parte.

8. În plus, prezentul Program este complementar şi cu cel de-al 5-lea Plan de acţiuni al Republicii Moldova pentru guvernare deschisă, pentru anii 2023-2025, elaborat pe platforma Comitetului de coordonare pentru guvernare deschisă şi aprobat prin Dispoziţia Guvernului nr.158/2023, implicit prin domeniul prioritar 2. Instituţii guvernamentale deschise.

9. Nu în ultimul rând, prezentul Program este aliniat şi complementar cu Moldova Growth Plan, cu accent pe integrarea în Digital Single Market, transpunerea şi armonizarea cu legislaţia, standardele şi normele-cheie ale UE.

10. Prezentul Program urmăreşte crearea unui angajament naţional intersectorial larg şi asumat pentru încorporarea aspectelor digitale în documentele de politici sectoriale, activitatea antreprenorială, educaţie, sănătate, guvernare etc.

11. În prezentul Program sunt analizate impactul, costurile, riscurile, sunt stabilite instituţiile responsabile de implementare şi procedura de monitorizare/raportare.

12. În urma implementării prezentului Program, se prognozează o consolidare durabilă a sectorului TIC din ţară, sporirea nivelului de adopţie a tehnologiilor şi inovaţiei digitale în diverse sectoare ale societăţii şi economiei naţionale, răspândirea culturii cunoaşterii, cercetării şi dezvoltării de produse şi de servicii cu valoare adăugată înaltă, modernizarea sectorului public şi a infrastructurii guvernamentale.

13. Prezentul Program este elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului (FTA), finanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) şi Regatul Suediei, al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) şi al Fondului American pentru Întreprinderi Ucraina-Moldova (UMAEF).

14. Prezentul Program a fost elaborat în cadrul unui proces incluziv şi dinamic, conţinutul şi acţiunile acestuia fiind discutate şi validate în cadrul şedinţelor Consiliului Naţional pentru Digitalizare, instituit prin Ordinul nr.165/2023 al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, precum şi ale Consiliului sectorial în domeniul asistenţei externe pentru sectoarele coordonate de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, instituit prin Ordinul nr.60/2024, ai căror membri sunt reprezentanţi ai instituţiilor responsabile de implementarea acţiunilor aferente Programului, reprezentanţi ai mediului academic şi reprezentanţi ai asociaţiilor de business din sector. De asemenea, prezentul Program a fost supus consultaţiilor extensive cu experţii delegaţiei UE în Republica Moldova, precum şi cu experţii Programului EU4Digital.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE

Secţiunea 1

Dezvoltarea societăţii digitale

15. Potrivit analizei de evaluare a gradului de pregătire pentru transformare digitală a Republicii Moldova, realizată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în 2021, Republica Moldova a obţinut 4,1 puncte din 5, ceea ce o plasează în etapa de diferenţiere – a patra din cele cinci etape de pregătire pentru transformarea digitală. La capitolul societate (people) Republica Moldova a obţinut un punctaj de 4,3 fiind al 3-lea cel mai înalt indicator după bază (foundation) – 5,0 şi Guvern (Government) cu 4,4 puncte. Fiecare dintre indicatorii societate s-au clasat astfel: Abilităţi de alfabetizare digitală – 3,3; Cultură – 4,1; Bunăstare digitală – 5,2; Utilizare şi Proprietate – 4,7.

16. Potrivit celui mai recent raport Global Competitiveness Index 2019 şi Digital Skills Gap Index 2021, Republica Moldova se situează la un nivel similar cu ţările vecine în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. De exemplu, în ceea ce priveşte abilităţile digitale ale populaţiei active, Republica Moldova ocupă locul 55, comparativ cu România (53) şi Ucraina (56).

17. Comparativ cu ultimii ani, nivelul de alfabetizare digitală al moldovenilor este în creştere. În 2024, 39,4% dintre cetăţeni se declară capabili să utilizeze servicii electronice independent, 33,7% au nevoie de ajutor ocazional, iar 24,8% preferă să delege complet obţinerea unui serviciu. Comparativ cu anul precedent, numărul utilizatorilor care preferă să delege obţinerea unui serviciu către o persoană de suport a scăzut.

18. Utilizarea serviciilor electronice de către cetăţeni, de asemenea, înregistrează o creştere semnificativă în ultimii ani, aşa cum arată rapoartele Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării. În primele 3 trimestre ale anului 2024, 80,3% dintre solicitările serviciilor G2B au fost realizate online şi doar 19,7% dintre solicitări sunt încă la ghişee. Serviciile G2C înregistrează o adopţie moderată totuşi – doar 41% din totalul solicitărilor.

19. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani sunt cei mai activi utilizatori de servicii electronice, apelând la acestea de trei ori mai des decât persoanele cu vârste cuprinse între 60 şi 74 de ani. De asemenea, există diferenţe semnificative între persoanele cu niveluri de studii diferite, cei cu studii superioare fiind mult mai predispuşi să utilizeze aceste servicii. Aceste discrepanţe indică o nevoie urgentă de a reduce decalajul digital şi de a asigura accesul la servicii electronice pentru toate categoriile de populaţie. Interesul pentru serviciile publice online a atins un nivel maxim în 2024, cu 47,4% dintre respondenţi utilizând internetul pentru a obţine informaţii despre servicii medicale. În 2024, 40% dintre respondenţi au declarat că au căutat informaţii despre organizaţii guvernamentale online. De asemenea, s-a înregistrat o creştere a interesului pentru informaţii despre instituţii culturale (33,4%) şi pentru solicitarea serviciilor publice online (26,6%).

20. Conform Sondajului naţional anual 2024 (figura 1), realizat de către Agenţia de Guvernare Electronică (AGE), rezultă că:

20.1. tinerii (16-29 ani) sunt mai bine echipaţi cu computere (70,8%) decât persoanele în vârstă (60-74 ani), unde rata scade la 39,5%;

20.2. accesul la computere este mai mare în mediul urban (67%) decât în mediul rural (41%), iar aceasta rămâne o provocare majoră care adânceşte diviziunea digitală;

20.3. persoanele cu studii superioare au cea mai mare rată de dotare cu computere (81,3%);

20.4. există o diferenţă semnificativă între gospodăriile cu nivel de venituri ridicate (72,4%) şi cele cu nivel de venituri scăzute (23,4%) în ceea ce priveşte dotarea cu computere. Acest indicator fiind în scădere comparativ cu 2022, când 40% dintre gospodăriile cu venituri scăzute raportau dotare cu computere, fapt determinat de migrarea spre diverse tipuri de dispozitive mobile.

Figura 1. Rata de dotare a gospodăriilor cu computer

Sursa: Agenţia de Guvernare Electronică

21. Potrivit Indicelui global Speedtest, care oferă lunar o comparaţie a datelor privind viteza de acces la internet pentru 100 de ţări din întreaga lume, Republica Moldova se află pe locul 57 în ceea ce priveşte viteza pe bandă largă mobilă (cu o viteză de descărcare de 50 Mbps, comparativ cu media globală de 48 Mbps) şi pe locul 40 în ceea ce priveşte viteza pe bandă largă fixă (cu o viteză de descărcare de 122 Mbps, mai mare decât media globală de 98 Mbps).

22. Republica Moldova se numără printre liderii mondiali în accesibilitatea internetului Gigabit pentru populaţie – peste 90%, la tarife accesibile, ce constituie un avantaj important pentru dezvoltarea economiei digitale. Combinat cu o acoperire 4G de 98% şi o penetrare semnificativă a fibrei optice, utilizatorii au o gamă variată de opţiuni, însă acest grad de disponibilitate a reţelelor de mare viteză nu are deocamdată impactul economic şi social scontat.

23. Numărul total al conexiunilor fixe de acces la internet de bandă largă în Republica Moldova a atins 825,2 mii la sfârşitul anului 2023, înregistrând o creştere de 4,6% comparativ cu valoarea din trimestrul al treilea al anului 2022 şi o creştere de 25,9% faţă de trimestrul al treilea al anului 2019, ceea ce reprezintă o creştere de 169,5 mii de abonaţi la internet fix. De asemenea, s-a observat o creştere substanţială a numărului de clienţi de internet de bandă largă mobil, de la 2,4 milioane în 2019 la 3,0 milioane la sfârşitul anului 2023, ceea ce reprezintă o creştere de 602,6 mii. Din totalul de 1,1 milioane de gospodării, 825,2 mii sunt conectate la internet, dintre care 747,5 mii prin fibră optică şi 68,6 mii prin tehnologia ADSL.

24. În baza analizei datelor oferite de către furnizorii de servicii de internet fix, în Republica Moldova există 431 de localităţi care se încadrează în definiţia “zonelor albe”. Majoritatea acestor localităţi sunt mici şi izolate, necesitând investiţii semnificative pentru extinderea reţelei de internet de bandă largă. În total, în localităţile din “zonele albe” sunt circa 72 de mii de gospodării sau 6,3% din toate gospodăriile din ţară. Există o corelare directă între dimensiunea unei localităţi şi şansele ca aceasta să fie lipsită de internet de bandă largă.

25. Modalităţile de accesare a internetului s-au diversificat semnificativ, telefonul mobil devenind principalul dispozitiv folosit. Astfel, 81,2% dintre respondenţii sondajului AGE au declarat că accesează internetul prin intermediul acestuia, în creştere cu 3% faţă de 2022 şi cu 8% faţă de 2021.

26. Volumul total al traficului (figura 2) generat de utilizatorii serviciilor de internet mobil în anul 2023 a fost determinat de o creştere de circa 25,9% sau 67341 TB faţă de anul precedent dintre care: utilizatorii de internet mobil prin intermediul smartphone-ului (utilizatori voce) au generat un trafic în creştere de circa 35,6% sau 71891 TB, iar utilizatorii de internet mobil dedicat au consumat mai puţin cu circa 7,8% sau 4550 TB, ceea ce indică clar preferinţele utilizatorilor privind dispozitivele utilizate.

Figura 2. Dinamica volumului total al traficului internet mobil, TB

Sursa: Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii

Electronice şi Tehnologia Informaţiei

7. Numărul de studenţi înscrişi la universităţile din Republica Moldova a crescut cu 15% în 2024, cu cele mai multe cereri în domenii precum drept, economie, educaţie şi tehnologia informaţiei. Iniţiative precum “Clasa Viitorului” şi “Tekwill” promovează învăţarea bazată pe tehnologie şi inovaţie. Studiul PNUD privind Viitorul educaţiei superioare în Moldova accentuează provocările sistemului:

27.1. sistem de învăţământ teoretic şi rigid, care nu este atractiv pentru studenţi;

27.2. nivel scăzut de motivaţie şi abilităţi reduse ale profesorilor de a genera schimbări;

27.3. lipsa inovaţiei în sistemul de învăţământ.

28. Tinerii din Republica Moldova manifestă un interes deosebit pentru domenii precum ştiinţele economice, IT şi medicină, atraşi de perspectivele de angajare şi de salariile competitive pe piaţa muncii. Această alegere reflectă o adaptare la cerinţele actuale ale economiei globale, însă salariile în aceste domenii rămân sub aşteptări comparativ cu alte ţări europene, ceea ce alimentează fenomenul migraţiei tinerilor specialişti (tabelul 1).

Tabelul 1

Salariul mediu lunar în entităţile cu activitate principală

“Informaţii şi comunicaţii” în anul 2023

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

29. Datele privind repartizarea absolvenţilor în domeniile STEM (ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică) relevă o discrepanţă alarmantă între oferta şi cererea de profesori. În timp ce există un număr semnificativ de posturi vacante, în special la matematică şi fizică, numărul absolvenţilor care aleg să se întoarcă în sistemul educaţional este extrem de mic. De exemplu, pentru 211 posturi de profesor de matematică s-au repartizat doar 5 absolvenţi. Această situaţie critică duce la un deficit acut de cadre didactice în aceste domenii, afectând calitatea procesului educaţional.

30. Ponderea personalului ocupat în activităţi de cercetare şi dezvoltare este relativ scăzută comparativ cu alte ţări europene. Conform datelor disponibile, ponderea personalului din cercetare-dezvoltare în totalul populaţiei ocupate este de aproximativ 3,9% în Republica Moldova, mult mai mică decât media UE de 12,5%. Numărul de cercetători este într-o continuă scădere, iar tinerii nu manifestă un interes ridicat faţă de acest domeniu. Conform datelor prezentate de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, se observă o scădere constantă a cererilor depuse pentru brevete de invenţie în Republica Moldova, atât din partea solicitanţilor naţionali, cât şi din partea solicitanţilor străini. Valorile maxime au fost înregistrate în anii 1994-1995 pentru solicitanţii naţionali (peste 200 de cereri pe an), în ultimii ani (2022-2023) acest număr a scăzut semnificativ, la doar 30 de cereri în 2023. La fel şi pentru solicitanţii străini, numărul cererilor este în scădere, ajungând la doar 6 cereri în 2023, ceea ce reflectă un interes redus sau o activitate mai scăzută în domeniul protecţiei invenţiilor pe plan internaţional în Republica Moldova.

31. În anul 2023, cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 671,1 milioane de lei, reprezentând 0,22% din produsul intern brut. În anul 2023, comparativ cu anul 2022, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au majorat cu 40,9 milioane de lei (sau cu 6,5%), inclusiv în instituţiile publice ‒ cu 21,6 milioane de lei (sau cu 4,1%). Cheltuielile instituţiilor publice au prezentat 82,2% din totalul cheltuielilor efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în anul 2023, comparativ cu 84,1% în anul 2022 (înregistrându-se o descreştere cu 1,9 puncte procentuale).

32. Investiţiile în tehnologizarea şcolilor sunt semnificative. Doar în ultimii ani, Guvernul, în parteneriat cu UN, EU, Banca Mondială, Parteneriatul Global pentru Educaţie (PGE) şi alţi parteneri, a distribuit peste 10 000 de laptopuri în instituţiile de învăţământ, au fost alocate fonduri pentru modernizarea infrastructurii şi transformarea digitală a mediilor de învăţare în aproximativ 200 de şcoli.

33. Digitalizarea sănătăţii este o prioritate în creştere pentru Republica Moldova, în contextul implementării sistemului eReţeta (cu peste 270 000 de reţete compensate emise lunar la sfârşitul anului 2024) şi al modernizării platformelor digitale din sectorul medical public. În prezent, Sistemul informaţional automatizat “Asistenţa Medicală Primară” este utilizat de circa 400 de instituţii şi procesează peste 11 milioane de consultaţii anual, inclusiv peste 150 000 de programări online în 2024. Totuşi, lipsa unui dosar electronic de sănătate funcţional, interoperabilitatea limitată şi absenţa unui cadru instituţional dedicat rămân provocări majore. Programul strategic de digitalizare a sănătăţii 2030, aflat în curs de elaborare, prevede crearea unui ecosistem digital integrat, coordonat de o entitate dedicată e-Sănătăţii. Acesta îşi propune ca, până în 2030, peste 50% din populaţia asigurată să aibă acces la Dosarul electronic de sănătate, în conformitate cu obiectivele STDM şi standardele Spaţiului european al datelor privind sănătatea (EHDS).

34. Procesul de dezvoltare a unei societăţi digitale este condiţionat de existenţa unei identităţi digitale accesibile şi larg adoptate de către cetăţeni. La rândul său, adoptarea identităţii digitale şi a semnăturii electronice depinde în mod direct de disponibilitatea şi utilizarea serviciilor electronice care integrează aceste instrumente. Această condiţie a fost confirmată de Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică (STISC), care a comunicat că marja de solicitare şi utilizare a serviciului de semnătura electronică a crescut esenţial la implementarea Sistemului Informaţional Integrat în Sănătate. Cu doar 10% din populaţia Republicii Moldova deţinând certificate calificate pentru semnătura electronică, transformarea digitală autentică rămâne o provocare semnificativă. Această rată redusă de adoptare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât majoritatea deţinătorilor actuali sunt angajaţi din sectorul public, obligaţi prin specificul profesiei să utilizeze semnături electronice. Conform datelor furnizate de STISC, la 30 septembrie 2024 existau doar 246 674 de certificate calificate valide pentru semnătura electronică, incluzând toate tipurile de mijloace de identificare electronică (token-uri USB, ID-uri mobile şi cărţi de identitate electronice). Situaţia este şi mai critică în diasporă, unde în 2023 au fost emise doar 67 de certificate de semnătură electronică în cele 41 de misiuni diplomatice şi oficii consulare, evidenţiind accesibilitatea extrem de limitată a serviciilor digitale existente în prezent pentru cetăţenii moldoveni din străinătate. Adopţia redusă a identităţii digitale în Republica Moldova este consecinţa directă a accesibilităţii limitate a instrumentelor existente, combinată cu digitalizarea insuficientă a serviciilor publice, care nu oferă încă beneficii convingătoare pentru a justifica investiţia de timp şi resurse necesară pentru obţinerea şi utilizarea mijloacelor de identificare electronică. Pentru a asigura accelerarea transformării digitale şi a utiliza eficient resursele financiare disponibile, Guvernul urmează să prioritizeze cu promptitudine digitalizarea şi automatizarea proceselor de prestare a serviciilor publice, precum şi implementarea unui portofel de identitate digitală. Această abordare strategică va preveni investiţiile în servicii care nu răspund nevoilor reale ale cetăţenilor şi va facilita adoptarea rapidă a soluţiilor digitale esenţiale. În acest context, implementarea soluţiilor moderne şi accesibile de identitate digitală devine o prioritate strategică pentru accelerarea transformării digitale a ţării, facilitarea interacţiunii eficiente între cetăţeni şi instituţiile statului, reducerea birocraţiei, combaterea corupţiei şi alinierea Republicii Moldova la standardele europene de guvernanţă electronică, contribuind astfel la creşterea competitivităţii economice şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor.

35. Cartea de identitate electronică reprezintă un pas important în această direcţie. Aceasta va include un certificat digital calificat încorporat pentru crearea semnăturii electronice, permiţând cetăţenilor să semneze documente online cu valoare juridică deplină. Acest document modern va simplifica interacţiunea cu serviciile publice şi private, eliminând necesitatea vizitelor fizice la diverse instituţii şi accelerând adopţia identităţii electronice în rândul populaţiei. La rândul lor instituţiile colaborează şi reutilizează serviciile existente, astfel STISC, în comun cu Agenţia Servicii Publice, a extins numărul prestatorilor de servicii de înregistrare pentru prestarea, prin oficiile Agenţiei Servicii Publice, a serviciilor de încredere calificate în toată ţară.

36. De asemenea, serviciul EVOSign, lansat în regim pilot pe 8 august 2024, a demonstrat un potenţial remarcabil de adoptare rapidă. În doar câteva luni de la lansare, serviciul a atras 15 450 de utilizatori care au finalizat procesul de înregistrare şi a facilitat 138 700 de sesiuni de autentificare reuşite. Aceste cifre reflectă un interes substanţial pentru soluţii de autentificare digitală intuitive şi accesibile. Pentru ca EVOSign să devină o soluţie cu adevărat transformatoare, acesta trebuie extins şi îmbunătăţit pentru a funcţiona ca un portofel de identitate digitală conform standardelor riguroase ale UE. Această evoluţie presupune integrarea funcţionalităţilor de semnătură electronică calificată şi implementarea mecanismelor de identificare şi înregistrare la distanţă a utilizatorilor. Alinierea la modelul european de portofel digital (EUDI Wallet) ar poziţiona ţara în conformitate cu tendinţele digitale europene şi ar stimula adoptarea identităţii digitale fără a necesita investiţii financiare considerabile în servicii cu risc de utilizare redusă.

37. Conform sondajului realizat de Proiectul de asistenţă rapidă în domeniul securităţii cibernetice din Moldova finanţat de UE, deşi 61% dintre respondenţi sunt încrezători că au cunoştinţe bune sau foarte bune despre siguranţa online, există un decalaj semnificativ: doar 19% ştiu ce este phishing-ul şi 27% înţeleg conceptul de cyberbullying. Aceasta indică faptul că, deşi există un anumit nivel de cunoştinţe şi abilităţi digitale, există şi o nevoie acută de informare suplimentară în rândul populaţiei privind regulile de igienă cibernetică.

38. În pofida eforturilor depuse pentru consolidarea securităţii cibernetice, prin crearea cadrului de reglementare şi a celui instituţional, în primul rând prin crearea Agenţiei de Securitate Cibernetică, numărul atacurilor cibernetice în Republica Moldova a crescut semnificativ, cu peste 30% în ultimii trei ani. Această tendinţă alarmantă subliniază necesitatea urgentă de a intensifica investiţiile în securitatea cibernetică şi de a adopta măsuri mai eficiente pentru a proteja infrastructura critică şi datele personale ale cetăţenilor.

Secţiunea a 2-a

Dezvoltarea sectorului TIC şi a economiei digitale

39. În ultimii ani UE a devenit cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, acest lucru accentuând importanţa alinierii la standardele, reglementările şi practicile europene, inclusiv în privinţa dezvoltării unei economii moderne, competitive şi inovative. Circa 73% din companiile exportatoare au ales piaţa UE în 2023. În acelaşi timp, peste 81% din investiţiile străine directe în economie vin din UE.

40. Republica Moldova înregistrează o creştere economică moderată în ultimii ani, suferind de pe urma şocurilor pandemiei şi ulterior a războiului din regiune. Creşterea produsului intern brut (PIB) a fost determinată preponderent de agricultură, servicii şi remitenţe, care reprezintă o parte semnificativă din PIB. Zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) cu UE a deschis noi pieţe pentru produsele moldoveneşti, cu toate acestea, atragerea investiţiilor străine directe (ISD) rămâne o provocare din cauza preocupărilor legate de guvernanţă, corupţie şi infrastructură. Consolidarea statului de drept şi creşterea transparenţei sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică durabilă.

41. Sectorul IT a devenit unul dintre cele mai promiţătoare sectoare economice în Republica Moldova, cu potenţial de contribuţie semnificativă pentru modernizarea economiei naţionale. În 2023, volumul de vânzări (figura 3) a atins aproximativ 15,95 miliarde de lei, cu o pondere de 5,3 în PIB. Comparat cu 2,2 miliarde de lei vânzări anuale în 2015, acesta a crescut de 7,25 ori.

Figura 3. Dinamica vânzărilor TIC pentru anii 2017-2023 (mil. lei)

Sursa: Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării

42. Exporturile serviciilor de telecomunicaţii, de informatică şi de informaţii s-au majorat cu 22,9%, până la 630 milioane de dolari în 2023, din care serviciile de informatică au însumat 580 milioane de dolari (tabelul 2).

Tabelul 2

Servicii de telecomunicaţii şi de informatică (mil. dolari)

Sursa: Banca Naţională a Moldovei

43. În 2023, sectorul IT a înregistrat o creştere de trei ori mai mare a ponderii sale în PIB-ul ţării comparativ cu 2015. Catalizatorul acestei creşteri este în special Moldova Innovation Technology Park (MITP), care reprezintă aproape 80% din întregul sector IT din ţară. În prezent, comunitatea MITP (figura 4) este formată din peste 2 000 de companii rezidente, reprezentând o creştere de 6 ori în ultimii 7 ani. Anul 2024 a înregistrat cel mai mare aflux de noi rezidenţi, cu 380 de companii suplimentare alăturându-se de la începutul anului, datorită listei extinse de activităţi eligibile în cadrul Parcului.

Figura 4. Evoluţia numărului rezidenţilor MITP în perioada 2018-2023

Sursa: Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării

44. Reprezintă interes percepţia din afara Republicii Moldova asupra avantajelor şi dezavantajelor de a coopera cu companiile moldoveneşti din domeniul IT, realizată de Emerging Europe. Astfel, drept puncte forte ale companiilor noastre din domeniu sunt: eficienţa costurilor (operaţionale şi de personal), calitatea serviciilor, perspectiva europeană a Republicii Moldova, capitalul uman. De cealaltă parte, printre provocări se enumeră: cultura de afaceri, retenţia specialiştilor, mediul de reglementare, calitatea infrastructurii (în general), insuficienţa de cunoştinţe privind potenţialul pieţei.

45. Nivelul de adopţie pe piaţa locală a produselor şi a serviciilor IT dezvoltate de companiile rezidente – în alte sectoare ale economiei naţionale, este unul relativ scăzut în comparaţie cu dinamica generală de creştere a sectorului. Astfel, în perioada 2018-2023, volumul de vânzări pe piaţa locală a crescut de la 18 milioane de euro la 72 milioane de euro (x4), pe când exporturile au înregistrat o creştere de la 154,69 milioane de dolari la 580,42 milioane de dolari (x7,34). Chiar dacă creşterea exporturilor este un fapt încurajator în sine, totuşi aceste cifre suprapuse cu alte evaluări indică un nivel scăzut de investiţii TIC în alte sectoare ale economiei.

46. Circa 4,4% dintre angajaţii din Republica Moldova lucrează în sectorul IT, al doilea cel mai mare procent dintre toate ţările europene, după Estonia. În ultimii ani, s-a înregistrat şi o creştere semnificativă a numărului de angajaţi străini, cu o creştere de 10 ori în 2023 comparativ cu 2018. Salariile în sectorul IT sunt cele mai mari din economie.

47. Deşi primele reglementări privind comerţul electronic în Republica Moldova datează din 2004, dezvoltarea acestui sector a fost lentă, lipsind un efort coordonat din partea autorităţilor şi o cerere constantă din partea pieţei. Abia în contextul pandemiei COVID-19 s-a acordat o atenţie sporită comerţului electronic, iar autorităţile, în colaborare cu sectorul privat şi cu sprijinul USAID, au elaborat o Foaie de parcurs pentru a stimula dezvoltarea acestui sector, în baza căreia au fost promovate o serie de modificări substanţiale la legislaţia din domeniu.

48. Raportul eCommerce pentru Moldova “Recommendations for eCommerce harmonisation with the EU” din martie 2024 consemnează progrese semnificative ale Republicii Moldova în îmbunătăţirea ecosistemului său de comerţ electronic, aplicând strategii de marketing digital similare celor din UE, punând astfel bazele unei integrări de succes în cele mai mari pieţe online. În pofida tuturor realizărilor, rămân câteva provocări deschise:

48.1. preferinţa pentru plata la livrare, aşa cum multe platforme (gateway-uri) de plăţi globale nu sunt acceptate în Republica Moldova;

48.2. blocarea sau limitarea nejustificată a accesului unui client la interfaţa online a comerciantului, ce este planificată pentru soluţionare prin alinierea la Regulamentul UE 2018/302 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 februarie 2018 privind prevenirea geoblocării nejustificate şi a altor forme de discriminare bazate pe cetăţenia sau naţionalitatea, domiciliul sau sediul clienţilor pe piaţa internă şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr.2006/2004 şi (UE) 2017/2394, precum şi a Directivei 2009/22/CE;

48.3. procedura de returnare a produselor nu este în prezent aliniată la cea din UE, retururile mărfurilor sunt tratate ca importuri, implicând declaraţii vamale;

48.4. declaraţiile vamale pe suport de hârtie nu au fost încă eliminate, iar ID-urile pentru urmărirea mărfurilor cumpărate nu sunt armonizate cu procedurile din UE;

48.5. livrarea transfrontalieră, de asemenea, este o mare provocare, operatorul poştal naţional desemnat, precum şi operatorii de livrare de colete vor trebui să depună eforturi pentru a reduce timpul de livrare, pentru livrările interne şi transfrontaliere ale mărfurilor B2C.

49. De asemenea, EU4Digital a dezvoltat şi a lansat consultări privind domeniul comerţului electronic pentru întreprinderile mici şi mijlocii (ÎMM) din Republica Moldova, precum şi cursul online de comerţ electronic EU4Digital Academy în limba română.

50. La finele anului 2023 erau înregistrate 1 199 de platforme de comerţ electronic, fiind atestată o creştere de 57% în comparaţie cu anul 2022. Conform Băncii Naţionale a Moldovei, valoarea plăţilor online pentru anul 2023 pe platformele de e-comerţ a constituit aproximativ 500 milioane de euro, dintre care 365 milioane de euro cumpărături pe platforme străine şi 135 milioane de euro pe platforme locale. Vânzările de produse tangibile şi de servicii comerciale prin comerţ electronic în Republica Moldova, inclusiv prin plata la livrare, au crescut cu 15,2% faţă de anul precedent, ajungând la o valoare estimată de 358,6 milioane de euro (fără TVA) în 2023. În anul 2023, cumpărătorii online din Republica Moldova au cheltuit aproximativ 91 de euro pe lună pentru achiziţii pe internet. În general, există un decalaj digital vizibil pe piaţă, aproximativ 80% din populaţia adultă fiind exclusă din comerţul electronic şi economia modernă. Simplificarea procedurilor vamale pentru exporturile online rămâne una dintre principalele provocări ale antreprenorilor.

51. Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, pe parcursul anului 2023, s-au evidenţiat şi alte tendinţe pozitive în ceea ce priveşte instrumentele de plată fără numerar, şi anume: valoarea totală a plăţilor fără numerar efectuate cu carduri de plată emise în Republica Moldova a fost de 47,06 miliarde de lei în creştere cu 35,6 % comparativ cu anul 2022. A crescut şi numărul de operaţiuni fără numerar efectuate peste hotare, cu carduri emise în Republica Moldova. Astfel, în anul 2023, s-au înregistrat aproximativ 27 de milioane de astfel de plăţi. Reţeaua de companii/instituţii care acceptă cardurile de plată din Republica Moldova s-a extins pe parcursul anului 2023, numărul POS terminalelor a crescut cu 4 391 de unităţi faţă de anul precedent, constituind la finele anului 2023 – 36 709 POS terminale. Aceste cifre reflectă faptul că prestatorii de servicii de plată sunt mai flexibili şi deschişi necesităţilor ÎMM-urilor, băncile oferind servicii suplimentare aferente comerţului electronic, iar cetăţenii Republicii Moldova manifestă o încredere tot mai mare în plăţile fără numerar, reducând în acest sens dependenţa faţă de numerar.

52. Conform estimărilor USAID din Raportul de evaluare a ecosistemului digital la nivel de ţară, Republica Moldova înregistrează un decalaj în ceea ce priveşte nivelul de incluziune financiară digitală comparativ cu ţările vecine. Lipsa unei strategii dedicate şi a unei unităţi specializate în cadrul autorităţilor de reglementare, precum şi barierele existente în calea adoptării serviciilor financiare digitale, împiedică accesul unei părţi semnificative a populaţiei, în special a celei din mediul rural, la beneficiile economiei digitale. Cu toate acestea, potenţialul de dezvoltare a incluziunii financiare digitale este considerabil, având în vedere că aceasta poate contribui la creşterea bunăstării gospodăriilor cu venituri mici şi la dezvoltarea sectorului ÎMM.

53. Sectorul slab dezvoltat al serviciilor financiare digitale (fintech) determină, în mare parte, o creştere lentă pe piaţa de comerţ electronic. Decalajele în ce priveşte capacitatea pieţei, cererea redusă din partea consumatorilor şi economia subterană întârzie dezvoltarea sectorului comerţului electronic, împreună cu provocările legate de logistică.

54. Dezvoltarea comerţului electronic este constrânsă inclusiv de adoptarea lentă a tehnologiilor digitale de către ÎMM-uri. Lipsa de cunoştinţe, costurile ridicate ale implementării soluţiilor digitale şi o rentabilitate percepută ca fiind pe termen lung, descurajează multe ÎMM-uri de a-şi îmbunătăţi prezenţa online.

55. În prezent, mai mult de 60% din serviciile publice G2B sunt disponibile în format electronic. Circa 2 din 3 antreprenori preferă să utilizeze serviciile online, iar 5 392 de entităţi utilizează facturarea electronică.

56. Începând cu 2022, Agenţia Servicii Publice este obligată să înregistreze online companii, iar din cauza întârzierii în dezvoltarea resurselor informaţionale interne, acest lucru se întâmplă deocamdată prin intermediul poştei electronice. Înregistrarea de stat a persoanei juridice, sucursalei acesteia, precum şi a întreprinzătorului individual/gospodăriei ţărăneşti se efectuează în termen de 24 ore, care se calculează din ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost prezentate documentele necesare pentru înregistrare. Serviciul electronic “Înregistrarea de stat la distanţă a unităţii de drept”, cu utilizarea adresei electronice, poartă caracter provizoriu şi urmează a fi prestat pe parcursul perioadei necesare pentru dezvoltarea şi implementarea noului sistem informaţional “Registrul de stat al unităţilor de drept” a cărui arhitectură prevede dezvoltarea unui modul software dedicat înregistrării de stat a unităţilor de drept în regim online, conceptualizat ca platformă digitală. De la data de 15 mai 2023 până la 30 septembrie 2024, Agenţia Servicii Publice a prelucrat 6 841 de cereri de înregistrare a persoanelor juridice în mod online.

57. Ecosistemul de start-upuri din Republica Moldova prezintă un potenţial semnificativ, cu peste 90 de start-upuri tehnologice la diferite stadii de dezvoltare. Cu toate acestea, una dintre principalele provocări ale fondatorilor rămâne accesul la finanţare, în special la etapa incipientă (early-stage). În 2023, doar 11 start-upuri au reuşit să atragă investiţii private, iar majoritatea acestora au fost investiţii străine (circa 15 milioane de dolari).

58. În pofida progreselor semnificative ale ecosistemului start-upurilor din Republica Moldova, reflectate de creşterea cu 28 de locuri în clasamentul StartupBlink “The Global Startup Ecosystem Index 2024”, domeniul rămâne într-un cadru legislativ neclar şi insuficient dezvoltat, iar nivelul scăzut de cultură antreprenorială determină dinamica redusă în acest sens.

59. În Republica Moldova sunt autorizaţi 343 de furnizori de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice, cu un volum de vânzări obţinut în 2023 de circa 6,35 miliarde de lei sau o cotă de 2,1% din PIB. Sectorul de comunicaţii electronice are o dinamică relativ pozitivă, înregistrând un volum de 323,0 milioane de lei investiţii în anul 2023, ce constituie o creştere cu 28,3% faţă de anul precedent. Această tendinţă a fost determinată de sporirea investiţiilor în reţelele mobile şi cele fixe, care cumulativ constituie circa 97,8% din totalul de investiţii din sector (figura 5).

Figura 5. Dinamica investiţiilor în sectorul de comunicaţii electronice (mil. euro)

Sursa: ANRCETI

60. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, tarifele de roaming dintre Republica Moldova şi statele membre ale UE au fost reduse datorită unui acord semnat între UE şi ţara noastră. Operatorii de telefonie mobilă din Republica Moldova şi cei din UE şi Spaţiul Economic European au convenit voluntar să ofere utilizatorilor finali oferte mai avantajoase. Acordul actual reprezintă o soluţie pe termen scurt, bazată pe înţelegeri voluntare între operatori.

61. În ceea ce priveşte asigurarea securităţii cibernetice, în ultimul an Republica Moldova a avansat în instituirea unui cadru instituţional. În acest sens, ca urmare a adoptării Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, a fost instituită Agenţia pentru Securitate Cibernetică, care exercită rolul de echipă de răspuns la incidentele de securitate cibernetică (CERT) la nivel naţional şi punct naţional unic de contact, precum şi va asigura implementarea politicii de stat, supravegherea şi controlul în domeniul securităţii cibernetice.

62. Raportul Network Readiness Index 2023 poziţionează Republica Moldova pe locul 67 la indicatorii pregătirii de reţea din 134 de ţări evaluate. Datele dezagregate din această analiză arată că ţara noastră are cele mai bune performanţe la acoperirea populaţiei cu reţele de bandă largă – clasându-se pe poziţia 28, conectarea la reţea (FTTH/building Internet subscriptions) – poziţia 44, la preţul terminalelor – poziţia 47, la securitatea serviciilor de internet – poziţia 48, iar cadrul de reglementare TIC fiind evaluat drept destul de facil, poziţionând ţara noastră pe poziţia 34. Totodată, raportul evidenţiază că accesul la internet în şcolile din Republica Moldova este unul foarte bun, poziţionând ţara noastră pe locul 36, alfabetizarea digitală a adulţilor – locul 12, publicare şi utilizare date mobile – locul 34, dezvoltarea aplicaţiilor mobile – locul 11, exporturi servicii TIC – locul 12.

63. Din alt punct de vedere, acest studiu internaţional identifică punctele slabe ale Republicii Moldova privind nivelul de pregătire faţă de cerinţele de utilizare a reţelei globale, şi anume: legislaţia eComerţ – poziţia 87, investiţii în tehnologii emergente – poziţia 119, investiţii globale în servicii de comunicaţii electronice – poziţia 108, investiţii în R&D şi universităţi – poziţia 86, exporturi de produse şi servicii ce înglobează tehnologii avansate (excepţie exporturile de produse şi servicii TIC) – poziţia 94, plăţi digitale în regiunile rurale – poziţia 93, cheltuieli pentru software – poziţia 93, protecţia vieţii private – poziţia 109.

64. Republica Moldova a evoluat enorm în implementarea modelelor avansate de reglementare a pieţei de comunicaţii electronice, acest fapt contribuind mult la dezvoltarea sectorului, conform Uniunii Internaţionale în Telecomunicaţii (ITU), dar se constată necesitatea unor noi măsuri de ajustare a cadrului instituţional în ceea ce priveşte dezvoltarea politicilor şi mecanismele de reglementare a pieţei. ITU constată insuficienţa de independenţă şi de responsabilitate a autorităţii de reglementare, iar politicile de dezvoltare a economiei digitale trebuie să pună accentul pe competitivitatea digitală, care poate fi îmbunătăţită semnificativ prin utilizarea unor instrumente de reglementare colaborativă, reforme pro-concurenţiale în toate domeniile legate de transformarea digitală, stimulente regulatorii pentru inovare, dar şi mecanisme solide şi aplicabile pentru protecţia consumatorilor în era digitală. Alt aspect important vizează lipsa unui cadru unic de gestionare şi de monitorizare a implementării politicilor în domeniul economiei digitale şi dezvoltării sectorului TIC.

65. La data de 23 august 2024, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a aprobat Condiţiile tip de licenţă, conform cărora titularii de licenţe de utilizare a frecvenţelor în banda 700 MHz şi în banda 800 MHz au obligaţia de acoperire cumulativă cu servicii de comunicaţii mobile de bandă largă, cu semnal radio 4G şi 5G de cel puţin 75% până la data de 31 octombrie 2027 cu o viteză medie de transfer al datelor la utilizator în direcţia descendentă, în condiţii de recepţie indoor, de cel puţin 30 Mbps, iar până la data de 31 octombrie 2035 de cel puţin 60 Mbps.

66. La data de 4 octombrie 2024, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a anunţat iniţierea concursului pentru eliberarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe 700 MHz, e900 MHz, 1500 MHz, 2300 MHz, 2600 MHz, 3600 MHz şi 26 GHz în scopul furnizării reţelelor publice de comunicaţii electronice mobile/fixe terestre pe suport radio şi serviciilor de comunicaţii electronice mobile/fixe accesibile publicului.

67. Rezultatele concursului şi sumele datorate drept taxă pentru eliberarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe de 700 MHz, e900 MHz, 1500 MHz, 2300 MHz, 2600 MHz, 3600 MHz şi 26 GHz au fost anunţate pe data de 30 ianuarie 2025. În urma procedurilor de concurs, 3 ofertanţi şi-au adjudecat frecvenţe radio în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 3400-3800 MHz şi e900MHz.

Secţiunea a 3-a

e-Transformarea sectorului public

68. În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat progrese în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii comune de e-Guvernare. Au fost dezvoltate şi implementate cu succes multiple platforme digitale reutilizabile, cum ar fi MCloud, MPass, MPay, MConnect, MNotify, MPower, MSign, MTender, MDelivery, MCabinet, MLearn, particip.gov.md şi raportare.gov.md. Aceste instrumente au avut un rol esenţial în transformarea sectorului public, facilitând accesul rapid şi eficient la servicii electronice furnizate de sectorul public.

69. Portalul serviciilor publice, care înregistrează anual peste 0,5 milioane de vizitatori unici, funcţionează ca un ghişeu unic pentru toate serviciile publice. Acesta oferă acces direct la 303 servicii electronice, precum şi informaţii detaliate despre alte 350 de servicii publice şi evenimente de viaţă, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru companii.

70. Adoptarea portalului MCabinet cunoaşte o creştere exponenţială, evidenţiată de dublarea numărului de utilizatori unici autentificaţi – de la 92 619 în anul 2023 la 176 855 în doar primele trei trimestre ale anului 2024. Această dinamică pozitivă demonstrează atât eficienţa acestei platforme, cât şi creşterea încrederii cetăţenilor în serviciile digitale.

71. Un alt pas important în îmbunătăţirea modului de interacţiune dintre cetăţean şi stat a fost lansarea în iunie 2024 a aplicaţiei mobile guvernamentale a serviciilor publice integrate – EVO. Aplicaţia EVO aduce serviciile, documentele, datele şi plăţile guvernamentale la îndemâna fiecărui cetăţean, prin intermediul dispozitivelor mobile. La data de 23 decembrie 2024, aplicaţia a înregistrat în total 72 400 descărcări şi 70 000 de documente generate în portofelul electronic al cetăţenilor. Aplicaţia, de asemenea, este folosită activ pentru plăţi electronice, la data de 23 decembrie 2024, prin intermediul EVO, au fost procesate 2 700 de plăţi cu un total de 1 608 000 lei.

72. Republica Moldova s-a clasat pe locul 70 în Indicele ONU de Dezvoltare a Guvernării Electronice în 2024, sub performanţele Estoniei (2), Lituaniei (21) şi Letoniei (29). Deşi a depăşit România (72) şi Belarus (77), există un decalaj semnificativ faţă de liderii regionali.

73. În 2022, Republica Moldova s-a clasat în grupul A al celor mai avansate ţări în Indicele de Maturitate a Tehnologiilor Guvernamentale, demonstrând o infrastructură digitală robustă şi o implementare eficientă a soluţiilor de guvernare electronică.

74. Totuşi, în ceea ce priveşte centrarea pe utilizator, transparenţa în proiectarea şi livrarea serviciilor şi serviciile transfrontaliere mai există provocări majore. Acest aspect este evidenţiat în raportul E-Government Benchmark 2024, în care Republica Moldova a fost inclusă pentru prima dată în anul 2024, dar s-a clasat pe ultimul loc în Europa, cu un scor de 32 din 100 de puncte.

75. În 2024, prin dezvoltarea platformei e-APL şi extinderea reţelei de centre unificate de prestare a serviciilor publice (CUPS) s-a realizat un pas semnificativ către o administrare publică mai eficientă şi mai accesibilă la nivel local, facilitând accesul cetăţenilor la serviciile publice digitale şi îmbunătăţind comunicarea lor cu autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale. Astfel, în prezent, în cadrul celor 103 CUPS sunt prestate circa 100 de servicii publice electronice.

76. Începând cu 2011, Republica Moldova a lansat iniţiativa de deschidere a datelor guvernamentale, publicând peste 1 268 de seturi de date pe portalul date.gov.md. Astăzi, platforma necesită o actualizare şi completare cu date, pentru a elimina barierele în accesul şi reutilizarea datelor publice. De asemenea, este imperativă alinierea cadrului normativ naţional la cel european în domeniu.

77. Conform recentelor date ale Agenţiei de Guvernare Electronică, în cadrul platformei MConnect sunt integrate 144 de sisteme informaţionale de stat, 252 de sisteme informaţionale private, sunt implementate 633 de scenarii de schimb de date şi au loc circa 1,5 milioane de interpelări reuşite pe zi. Totuşi, în pofida existenţei unui cadru legal favorabil şi a instrumentelor tehnologice, sistemele informatice guvernamentale rămân fragmentate, în multe cazuri substituirea documentelor prin furnizarea de date rămâne problematică. Această situaţie este accentuată de lipsa digitalizării complete a unor registre esenţiale, cum ar fi cele privind bunurile imobile sau actele de stare civilă, ceea ce duce la procese redundante şi la un schimb de date ineficient între instituţii.

78. Transformarea digitală a sectorului public în Republica Moldova, deşi promiţătoare, se confruntă cu o serie de provocări complexe care îi încetinesc progresul şi adâncesc discrepanţele în competenţe digitale.

79. Platforma MCloud se confruntă cu limitări în capacitatea de a satisface cerinţele crescânde de resurse şi de servicii ale administraţiei publice centrale şi locale. Pentru a soluţiona această provocare, urmează a fi aplicată o abordare bazată pe dezvoltarea unei infrastructuri hibride de cloud, care va îmbina resursele MCloud existente cu serviciile de cloud public, optimizând astfel costurile şi compensând deficitul de resurse umane şi financiare. Această transformare va permite instituţiilor publice să beneficieze de avantajele tehnologiilor moderne de cloud computing, asigurând în acelaşi timp conformitatea cu cerinţele de securitate şi protecţie a datelor.

80. Una dintre principalele probleme este existenţa unor sisteme informatice depăşite şi fragmentate, care nu permit o interoperabilitate eficientă între instituţiile guvernamentale. Deşi există un cadru normativ solid – inclusiv Legea nr.142/2018 privind schimbul de date şi interoperabilitate şi Hotărârea Guvernului nr.211/2019 privind platforma de interoperabilitate (MConnect) – şi au fost implementate instrumente electronice avansate care acoperă toate nivelurile de interoperabilitate (tehnic, semantic, organizaţional şi juridic), în multe cazuri substituirea documentelor prin furnizarea de date rămâne problematică.

81. Lipsa unor standarde comune de dezvoltare de produs şi design pentru platformele guvernamentale duce la o experienţă fragmentată şi inconsistentă pentru utilizatori, care se confruntă cu interfeţe diferite şi dificile de navigat pe fiecare platformă în parte.

82. Autorităţile publice adoptă adesea tehnologii digitale fără a reproiecta procesele tradiţionale pentru a se adapta specificului mediului online, replicând astfel ineficienţele şi birocraţia existentă. Multe dintre procesele interne includ activităţi ascunse, lipsite de valoare adăugată, care doar complică fluxul operaţional şi generează un efort administrativ inutil. Aceste practici duc la menţinerea unor bariere pentru utilizatori, afectând negativ satisfacţia acestora şi reducând accesibilitatea serviciilor publice.

83. Prin urmare, transformarea digitală a administraţiei publice este îngreunată de provocări multiple, de la infrastructură tehnologică fragmentată şi lipsa interoperabilităţii sistemelor, până la deficitul de personal calificat şi rezistenţa la schimbare la nivel instituţional. Cu toate acestea, cea mai importantă barieră o constituie lipsa coordonării centralizate a iniţiativelor în digitalizare la nivel de Guvern, precum şi lipsa mecanismelor adecvate de implementare a cadrului normativ în domeniu, a investiţiilor şi proiectelor, la nivelul Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării. Pentru depăşirea acestor bariere, este necesară o abordare integrată la nivel de Guvern, care să combine modernizarea infrastructurii tehnice, simplificarea procedurilor administrative şi consolidarea capacităţilor digitale, asigurând astfel o tranziţie eficientă către servicii publice moderne şi accesibile.

84. Experienţa de până acum a evidenţiat nevoia de standardizare, de modernizare şi de reutilizare a infrastructurii IT şi de dezvoltare a competenţelor digitale în sectorul public. O lecţie importantă este necesitatea unei abordări centrate pe cetăţeni, care să prioritizeze simplificarea interfeţelor şi a proceselor pentru utilizatori. De asemenea, alinierea la reglementările UE şi integrarea în piaţa unică digitală europeană sunt paşi esenţiali pentru succesul transformării digitale a Republicii Moldova.

85. De asemenea, se evidenţiază importanţa unui cadru solid de interoperabilitate şi centralizare a datelor, cu accent pe îmbunătăţirea calităţii, disponibilităţii şi clasificării corecte a acestora. Experienţa a demonstrat că fragmentarea registrelor de stat, lipsa unei interoperabilităţi complete şi absenţa unei clasificări clare a datelor au condus la inconsistenţe în informaţii, gestionare ineficientă a datelor sensibile şi dificultăţi în asigurarea accesului adecvat la date. Pentru a depăşi aceste provocări, este esenţială implementarea unui cadru de guvernanţă şi a unor standarde comune pentru colectarea, stocarea, clasificarea şi partajarea datelor între instituţii, precum şi dezvoltarea unor mecanisme robuste de validare, securizare şi actualizare continuă a informaţiilor, în funcţie de nivelul lor de sensibilitate şi importanţă strategică.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

86. Principalele domenii de intervenţie ale STDM urmează punctele cardinale ale Busolei digitale a UE:

86.1. populaţie digitală calificată şi profesionişti digitali înalt calificaţi;

86.2. infrastructuri digitale sigure şi sustenabile;

86.3. transformarea digitală a întreprinderilor;

86.4. digitalizarea serviciilor publice;

86.5. integrarea în Piaţa unică digitală a UE.

87. Viziunea STDM este ca Republica Moldova să devină o societate digitală inovatoare, digitalizată şi incluzivă.

88. Pentru realizarea viziunii, sunt identificate 6 obiective generale, implicit:

88.1. dezvoltarea unei societăţi digitale;

88.2. dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv;

88.3. crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente;

88.4. instituirea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent;

88.5. crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv;

88.6. consolidarea imaginii Republicii Moldova drept naţiune digitală.

89. Prezentul Program este structurat în baza a trei direcţii prioritare:

89.1. dezvoltarea societăţii digitale;

89.2. dezvoltarea sectorului TIC şi al economiei digitale;

89.3. e-Transformare a sectorului public.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

90. Programul conţine 12 obiective specifice, după cum urmează:

Obiectivul general 1. Dezvoltarea unei societăţi digitale

Obiectivul specific 1.1. Asigurarea accesului echitabil la serviciile digitale pentru toate categoriile de cetăţeni şi implicarea activă în actul de guvernare prin intermediul tehnologiilor digitale;

Obiectivul specific 1.2. Implementarea eficientă a tehnologiilor digitale în procesul educaţional la toate nivelurile de învăţământ;

Obiectivul specific 1.3. Asigurarea accesului la internet de mare viteză pentru cel puţin 90% din populaţie, inclusiv în zonele rurale şi defavorizate.

Obiectivul specific 1.4. Facilitarea accesului cetăţenilor la servicii digitale în domeniul sănătăţii prin dezvoltarea unui ecosistem digital integrat, sigur şi interoperabil.

Obiectivul general 2. Dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv

Obiectivul specific 2.1. Promovarea şi dezvoltarea serviciilor şi produselor TIC cu valoarea adăugată înaltă;

Obiectivul specific 2.2. Creşterea numărului şi a impactului start-upurilor şi companiilor mici şi mijlocii inovatoare din sectorul TIC.

Obiectivul general 3. Crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente

Obiectivul specific 3.1. Adoptarea pe scară largă de către întreprinderi a soluţiilor digitale pentru optimizarea proceselor de afaceri şi creşterea competitivităţii;

Obiectivul specific 3.2. Dezvoltarea unor noi modele de afaceri digitale şi a unor noi segmente ale economiei digitale.

Obiectivul general 4. Instituirea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent

Obiectivul specific 4.1. Crearea unui ecosistem digital în care identitatea digitală a cetăţenilor să fie recunoscută şi utilizată în mod securizat de toate instituţiile publice şi private;

Obiectivul specific 4.2. Creşterea transparenţei sectorului public prin utilizarea tehnologiilor digitale.

Obiectivul general 5. Crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv

Obiectivul specific 5.1. Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a infrastructurii critice şi a datelor personale a cetăţenilor;

Obiectivul specific 5.2. Dezvoltarea unei infrastructuri digitale guvernamentale unificate, scalabile, interoperabile şi reziliente la ameninţările cibernetice.

Obiectivul general 6. Consolidarea imaginii Republicii Moldova drept naţiune digitală

Obiectivul specific 6.1. Promovarea Republicii Moldova pe plan internaţional ca ţară digitală avansată cu un sector TIC de încredere.

91. Obiectivul specific 1.1. Asigurarea accesului echitabil la serviciile digitale pentru toate categoriile de cetăţeni şi implicarea activă în actul de guvernare prin intermediul tehnologiilor digitale (tabelul 3)

Raţiunea intervenţiei: Prin facilitarea accesului la servicii publice online şi la platforme de dialog, se urmăreşte creşterea implicării cetăţenilor în procesul decizional şi consolidarea democraţiei digitale.

Oferirea de servicii publice eficiente şi transparente, accesibile online, va contribui la consolidarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Cetăţenii se aşteaptă la o experienţă fluidă şi centrată pe momentele importante din viaţa lor atunci când accesează serviciile publice, fără a fi nevoiţi să interacţioneze cu mai multe entităţi şi să furnizeze repetitiv aceleaşi date. Fie că este vorba despre naşterea unui copil, înregistrarea unei căsătorii, fie pensionare sau alte evenimente definitorii, entităţile publice trebuie să anticipeze nevoile cetăţenilor şi să ofere servicii accesibile, intuitive şi coerente.

Reorganizarea serviciilor publice în jurul acestor evenimente majore îmbunătăţeşte eficienţa, reduce povara administrativă şi creşte satisfacţia generală. Această abordare sprijină, de asemenea, incluziunea digitală, asigurând accesul la servicii pentru un public larg, indiferent de nivelul lor de familiaritate cu birocraţia. Prin anticiparea nevoilor cetăţenilor în momentele critice ale vieţii, Guvernul poate oferi sprijin la timp, îmbunătăţind astfel rezultatele sociale şi consolidând încrederea în sectorul public.

Procesul de reorganizare va deschide noi oportunităţi pentru dezvoltarea unor servicii proactive şi predictive, eliminând în acelaşi timp multe dintre serviciile actuale prin automatizarea proceselor, bazată pe identitatea digitală şi interoperabilitate.

Toate serviciile legate de evenimentele de viaţă majore, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri, trebuie să fie disponibile online. Aceste servicii digitale trebuie să aibă interfeţe moderne, simple şi standardizate, traduse în cel puţin două limbi (engleză şi rusă) şi accesibile de pe dispozitive mobile prin aplicaţia integrată EVO. În plus, în contextul aderării la UE, serviciile publice digitale trebuie să fie accesibile şi cetăţenilor străini prin intermediul portalului digital unic european (Your Europe).

Conţinutul calitativ, clar şi multilingv pe platformele guvernamentale va permite valorificarea inteligenţei artificiale generative prin implementarea unui chatbot care să asiste utilizatorii în procesul de informare şi solicitare a serviciilor publice.

Sectorul public trebuie să fie incluziv, iar transformarea digitală este un efort care trebuie asumat de întreaga comunitate. Instituţiile publice, alături de actorii neguvernamentali, trebuie să ofere sprijin şi îndrumare cetăţenilor care întâmpină dificultăţi în utilizarea serviciilor digitale, asigurând totodată menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pe canalele tradiţionale.

Tabelul 3

92. Obiectivul specific 1.2. Implementarea eficientă a tehnologiilor digitale în procesul educaţional la toate nivelurile de învăţământ (tabelul 4)

Raţiunea intervenţiei: Integrarea tehnologiilor digitale în curriculumul şcolar şi universitar urmăreşte transformarea metodelor de predare şi învăţare, creşterea accesului la resurse educaţionale moderne şi dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor şi studenţilor. Prin educaţie digitală de la vârste fragede, se poate asigura că generaţiile viitoare vor fi cetăţeni digitali activi şi responsabili.

Totodată, succesul implementării depinde de pregătirea adecvată a cadrelor didactice, prin cursuri de formare continuă, tutoriale şi suport tehnic, pentru a integra eficient instrumentele digitale în procesul educaţional.

Acest demers vizează şi sprijinirea educaţiei STEM, prin crearea de laboratoare şi organizarea de activităţi extracurriculare, precum competiţii şi hackathoane, care să stimuleze interesul pentru ştiinţă şi tehnologie, dar şi o promovare orchestrată la nivel naţional. De asemenea, un sistem educaţional proactiv va utiliza analiza datelor pentru personalizarea experienţelor educaţionale şi îmbunătăţirea performanţelor.

În ansamblu, implementarea acestui obiectiv va transforma educaţia într-un proces dinamic, interactiv şi orientat spre viitor, pregătind generaţiile tinere pentru oportunităţile şi provocările economiei digitale globale.

Tabelul 4

93. Obiectivul specific 1.3. Asigurarea accesului la internet de mare viteză pentru cel puţin 90% din populaţie, inclusiv în zonele rurale şi defavorizate (tabelul 5)

Raţiunea intervenţiei: Accesul la internet este recunoscut pe plan internaţional ca un drept fundamental al omului, esenţial pentru dezvoltarea personală şi integrarea în societatea modernă. În Republica Moldova există diferenţe semnificative între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte accesul la internet. Aceste date evidenţiază necesitatea unor eforturi susţinute pentru a reduce disparităţile digitale dintre urban şi rural.

Extinderea reţelelor de internet de mare viteză în întreaga ţară, cu accent pe zonele rurale şi defavorizate permite tuturor cetăţenilor să participe activ la viaţa comunităţii, să acceseze informaţii şi servicii esenţiale şi să beneficieze de oportunităţi educaţionale şi profesionale. Acest lucru implică investiţii semnificative în infrastructură şi colaborări cu furnizorii de servicii pentru a asigura conectivitate de calitate.

Prin atingerea acestui obiectiv, Republica Moldova îşi propune să devină o societate digitală incluzivă, în care fiecare cetăţean are oportunitatea de a beneficia de avantajele tehnologiei moderne, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă şi la prosperitatea naţională.

Tabelul 5

94. Obiectivul specific 1.4. Facilitarea accesului cetăţenilor la servicii digitale în domeniul sănătăţii prin dezvoltarea unui ecosistem digital integrat, sigur şi interoperabil (tabelul 6)

Raţiunea intervenţiei: Digitalizarea serviciilor publice în domeniul sănătăţii este esenţială pentru creşterea accesibilităţii, eficienţei şi calităţii interacţiunii cetăţenilor cu sistemul medical. În prezent, accesul la servicii precum programările online, consultaţiile la distanţă, dosarul electronic de sănătate şi prescripţiile electronice este limitat şi fragmentat. Necesitatea elaborării şi implementării unui Program strategic de digitalizare a sănătăţii 2030 este stringentă, fiind deja prevăzută în Strategia naţională de sănătate “Sănătatea 2030”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023, prin indicatori specifici. Integrarea serviciilor medicale cu infrastructura digitală guvernamentală existentă (MPass, MSign, MConnect, EVO etc.) va contribui la consolidarea unui ecosistem digital centrat pe pacient şi interoperabil la nivel naţional şi european. Această transformare este crucială nu doar pentru protejarea drepturilor individuale, ci şi pentru susţinerea unei economii sănătoase şi competitive, în care angajatorii depind de starea de sănătate şi capacitatea funcţională a forţei de muncă. Prin digitalizarea serviciilor în domeniul sănătăţii, Republica Moldova va putea asigura servicii publice moderne şi echitabile, aliniate la standardele Spaţiului european al datelor privind sănătatea (EHDS).

Tabelul 6

95. Obiectivul specific 2.1. Promovarea şi dezvoltarea serviciilor şi produselor TIC cu valoarea adăugată înaltă (tabelul 7)

Raţiunea intervenţiei: Este esenţială identificarea competenţelor şi avantajelor competitive ale sectorului TIC autohton, precum şi a oportunităţilor emergente pe piaţa globală. Acest obiectiv va ghida strategiile de dezvoltare şi investiţiile în domeniu.

Produsele şi serviciile cu valoare adăugată înaltă generează venituri mai mari şi creează locuri de muncă mai bine plătite. De asemenea, acest model reduce dependenţa de industriile tradiţionale şi promovează o economie mai rezistentă. În plus, stimulează cercetarea şi dezvoltarea şi creează cerere pentru forţă de muncă calificată.

Implementarea acestui obiectiv va poziţiona Republica Moldova ca un jucător competitiv pe piaţa globală a tehnologiei, stimulând creşterea economică şi dezvoltarea durabilă a ţării.

Tabelul 7

96. Obiectivul specific 2.2. Creşterea numărului şi a impactului start-upurilor şi companiilor mici şi mijlocii inovatoare din sectorul TIC (tabelul 8)

Raţiunea intervenţiei: Creşterea numărului şi impactului start-upurilor şi companiilor mici şi mijlocii inovatoare din sectorul TIC este un obiectiv strategic care vizează stimularea dezvoltării economice a Republicii Moldova prin susţinerea antreprenoriatului tehnologic şi a inovaţiei. Ecosistemul de start-upuri TIC din Republica Moldova are un potenţial semnificativ, dar se confruntă cu provocări structurale ce necesită intervenţii direcţionate.

Elaborarea şi implementarea unor politici publice clare şi stabile care să sprijine start-upurile tehnologice, inclusiv oportunităţi de finanţare avantajoase, precum şi simplificarea proceselor de înregistrare şi gestionare a companiilor mici şi mijlocii inovatoare constituie direcţii prioritare.

Prin implementarea acestor măsuri, se preconizează o creştere semnificativă a numărului de start-upuri şi ÎMM-uri inovatoare, o mai mare diversificare a economiei bazate pe tehnologie şi o atragere mai mare de investiţii străine. Pe termen lung, acest obiectiv va contribui la poziţionarea Republicii Moldova ca un hub regional al inovaţiei şi tehnologiei, stimulând creşterea economică şi retenţia talentelor locale.

Tabelul 8

97. Obiectivul specific 3.1. Adoptarea pe scară largă de către întreprinderi a soluţiilor digitale pentru optimizarea proceselor de afaceri şi creşterea competitivităţii (tabelul 9)

Raţiunea intervenţiei: Într-o economie globalizată şi puternic influenţată de transformarea digitală, companiile care adoptă tehnologii moderne beneficiază de avantaje semnificative: reducerea costurilor, optimizarea resurselor şi îmbunătăţirea serviciilor oferite clienţilor. În Republica Moldova, nivelul de digitalizare al întreprinderilor, în special al ÎMM-urilor, rămâne redus, ceea ce limitează potenţialul de creştere economică şi competitivitate. Integrarea soluţiilor TIC în sectoare precum agricultură, industrie, servicii şi administraţie publică poate transforma aceste domenii, generând creştere economică sustenabilă.

Adoptarea pe scară largă a soluţiilor digitale de către întreprinderi va avea un impact semnificativ asupra economiei naţionale. Prin implementarea unor măsuri direcţionate Republica Moldova poate deveni un exemplu regional de integrare digitală în economie, stimulând creşterea sustenabilă şi reducând inegalităţile de dezvoltare între sectoare.

Tabelul 9

98. Obiectivul specific 3.2. Dezvoltarea unor noi modele de afaceri digitale şi a unor noi segmente ale economiei digitale (tabelul 10)

Raţiunea intervenţiei: Modelele tradiţionale de afaceri şi dependenţa de exportul de servicii de externalizare limitează diversificarea şi inovarea în economie.

Pentru a face faţă provocărilor globale, este necesară explorarea şi implementarea unor modele de afaceri digitale inovatoare, care să integreze tehnologii emergente precum inteligenţa artificială (AI), blockchain, economia partajată şi comerţul electronic. În acelaşi timp, este esenţială dezvoltarea unor noi segmente economice bazate pe digitalizare, cum ar fi fintech, e-health, agritech şi economia circulară.

Simplificarea cadrului legislativ pentru a permite experimentarea şi adoptarea rapidă a modelelor de afaceri bazate pe tehnologii noi, inclusiv reglementarea spaţiilor de testare (sandbox-uri legislative) pentru fintech şi blockchain reprezintă una dintre măsurile principale în acest sens.

Un ecosistem digital bine dezvoltat va permite antreprenorilor moldoveni să acceseze mai uşor pieţele internaţionale. Exportatorii locali vor putea utiliza platforme de e-commerce pentru a-şi vinde produsele peste hotare, iar consumatorii din ţară vor avea acces la o gamă mai largă de produse şi de servicii.

Tabelul 10

99. Obiectivul specific 4.1. Crearea unui ecosistem digital în care identitatea digitală a cetăţenilor să fie recunoscută şi utilizată în mod securizat de toate instituţiile publice şi private (tabelul 11)

Raţiunea intervenţiei: Pentru a oferi cetăţenilor şi companiilor servicii coerente şi transparente, Republica Moldova trebuie să dezvolte şi să menţină o infrastructură digitală robustă, bazată pe o arhitectură IT unificată, securizată şi scalabilă, care să promoveze reutilizarea şi eficienţa resurselor.

Un element central al acestei infrastructuri este ecosistemul de identitate digitală, care trebuie consolidat pentru a respecta standardele de securitate şi a simplifica experienţa utilizatorilor, astfel încât să crească rata de adopţie. Alinierea la reglementările europene, precum eIDAS 2.0, va permite Republicii Moldova să ofere identităţi digitale sigure şi interoperabile, facilitând accesul cetăţenilor la servicii publice şi participarea la tranzacţii transfrontaliere. În ecosistemul digital al viitorului, caracterizat de proliferarea dispozitivelor interconectate şi de creşterea exponenţială a tranzacţiilor online, abilitatea de a verifica şi a autentifica identităţile individuale în mod precis, sigur şi eficient devine o necesitate critică pentru menţinerea încrederii, securităţii şi funcţionalităţii optime a societăţii digitale. Noi provocări vor continua să apară, iar identitatea digitală va deveni una dintre cele mai preţioase active, esenţială pentru accesul sigur şi eficient la serviciile digitale. Transpunerea integrală de către Republica Moldova a Regulamentului eIDAS 2.0 oferă o oportunitate de a dezvolta un sistem de identitate digitală centrat pe utilizator, capabil să răspundă provocărilor actuale şi viitoare. Acest cadru poate stimula piaţa, asigurând în acelaşi timp respectarea valorilor europene şi protecţia drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Ecosistemul de identitate digitală consolidat şi aliniat la standardele UE va simplifica accesul cetăţenilor la serviciile publice, crescând încrederea şi adoptarea acestora, în timp ce va facilita şi tranzacţiile transfrontaliere.

Tabelul 11

100. Obiectivul specific 4.2. Creşterea transparenţei sectorului public prin utilizarea tehnologiilor digitale (tabelul 12)

Raţiunea intervenţiei: Datele sunt componenta vitală a dezvoltării economice: sunt baza pentru multe produse şi servicii noi, conducând la creşterea productivităţii şi a eficienţei resurselor în toate sectoarele economiei, permiţând produse şi servicii mai personalizate şi permiţând o mai bună elaborare a politicilor şi îmbunătăţirea serviciilor publice. Este o resursă esenţială pentru start-upuri şi ÎMM-uri în dezvoltarea de produse şi servicii. Disponibilitatea datelor este esenţială pentru formarea sistemelor de inteligenţă artificială, produsele şi serviciile trecând rapid de la recunoaşterea modelelor şi generarea de informaţii la tehnici de prognoză mai sofisticate şi, prin urmare, la decizii mai bune.

Datele constituie o resursă vitală şi pentru sectorul public, oferind informaţiile necesare pentru luarea de decizii informate, optimizarea serviciilor publice, stimularea inovării şi consolidarea transparenţei şi a responsabilităţii instituţiilor, contribuind astfel la o guvernare mai eficientă şi mai orientată către cetăţeni.

Pentru a asigura acurateţea informaţiilor în toate registrele de stat şi a reduce birocraţia, urmează să se implementeze integral principiul “o singură dată”. Astfel, cetăţenii vor fi solicitaţi să furnizeze fiecare informaţie necesară o singură dată statului. Ulterior, celelalte sisteme informaţionale şi entităţi publice vor avea obligaţia de a interoga sursa primară a informaţiei, evitând astfel redundanţele şi simplificând procesul administrativ.

Un ecosistem de date integrat va facilita colaborarea între instituţiile publice, sectorul privat şi societatea civilă, sprijinind dezvoltarea unor soluţii inovatoare care să răspundă provocărilor sociale. Accesul deschis la datele guvernamentale va stimula cercetarea şi dezvoltarea, contribuind la creşterea inovaţiei şi a competitivităţii pe piaţă.

Implementarea ecosistemului de date guvernamentale integrat şi securizat va conduce la o transformare semnificativă în furnizarea serviciilor publice şi în procesul decizional. Transpunerea în toate domeniile de activitate a administraţiei publice a principiului “o singură dată” va reduce semnificativ birocraţia, simplificând interacţiunile cetăţenilor cu statul şi îmbunătăţind acurateţea informaţiilor în toate registrele. Această abordare va contribui la eficientizarea serviciilor publice, reducând timpul de aşteptare şi îmbunătăţind experienţa cetăţenilor în interacţiunile cu instituţiile. Prin adoptarea acestui principiu, se va spori transparenţa şi încrederea în sistemul administrativ, asigurând o gestionare mai bună a datelor şi a resurselor.

Consolidarea transparenţei se va realiza prin extinderea iniţiativei de date deschise, stimulând inovaţia în sectorul privat şi facilitând dezvoltarea de noi produse şi servicii bazate pe aceste date. Implementarea unei arhitecturi de date moderne, bazată pe API-uri şi registre de stat optimizate, va asigura interoperabilitatea sistemelor şi va facilita tranziţia către un model decizional bazat pe date. Crearea unei platforme de gestionare a datelor personale va oferi cetăţenilor un control fără precedent asupra informaţiilor lor, permiţându-le să monitorizeze accesul şi să-şi dea consimţământul informat pentru utilizarea acestora.

Tabelul 12

101. Obiectivul specific 5.1. Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a infrastructurii critice şi a datelor personale a cetăţenilor (tabelul 13)

Raţiunea intervenţiei:

Totodată, cetăţenii trebuie să aibă control deplin asupra datelor lor personale, având dreptul să le acceseze, să le modifice sau să le şteargă oricând doresc. Este esenţial ca fiecare cetăţean să poată partaja datele personale într-un mod sigur şi transparent, asigurându-se că acestea sunt protejate şi că şi-au dat consimţământul informat pentru prelucrarea lor. Accesul la jurnalele de audit ar permite cetăţenilor să verifice cine a accesat datele lor personale şi în ce scop, sporind astfel transparenţa, responsabilizând instituţiile şi consolidând încrederea în administraţia publică. Pentru a asigura un control eficient asupra datelor personale, este necesară o infrastructură IT modernă, bazată pe cele mai recente tehnologii de criptare şi securitate cibernetică, care să respecte standardele internaţionale de protecţie a datelor.

Prin consolidarea infrastructurii critice, serviciile publice vor deveni mai fiabile, disponibile 24/7 şi capabile să facă faţă cerinţelor crescânde sau situaţiilor de criză. Acest lucru va reduce perioadele de nefuncţionare şi vulnerabilitatea la atacuri cibernetice sau alte riscuri tehnologice.

Tabelul 13

102. Obiectivul specific 5.2. Dezvoltarea unei infrastructuri digitale guvernamentale unificate, scalabile, interoperabile şi reziliente la ameninţările cibernetice (tabelul 14)

Raţiunea intervenţiei: Interoperabilitatea tehnică şi semantică între platformele guvernamentale este esenţială pentru schimbul eficient de date şi pentru colaborarea interinstituţională. Aceasta permite furnizarea de servicii publice integrate, reducerea duplicării eforturilor şi asigură o mai bună utilizare a datelor pentru luarea deciziilor.

Pentru a susţine această arhitectură, este necesară consolidarea capacităţilor platformei MCloud şi a serviciilor furnizate din cadrul acesteia, precum şi implementarea unei strategie de cloud hibrid. Integrarea serviciilor de cloud public în infrastructura guvernamentală de cloud va optimiza eficienţa operaţională şi va oferi flexibilitate în gestionarea sarcinilor de lucru, adaptându-le în funcţie de necesităţile de scalabilitate, securitate şi costuri.

De asemenea, inovarea şi eficienţa trebuie să fie priorităţi în digitalizarea sectorului public. Colaborarea cu sectorul privat pentru accesul la soluţii IT moderne va permite Guvernului să rămână agil şi să răspundă mai bine nevoilor cetăţenilor. Un cadru flexibil pentru achiziţii publice va facilita adoptarea de noi tehnologii, cum ar fi inteligenţa artificială şi instrumentele de analiză a datelor, sprijinind o cultură a inovării continue.

Nu în ultimul rând, este esenţial să existe un cadru legal şi tehnic care să reglementeze comunicarea digitală între stat, cetăţeni şi companii, asigurând că aceste interacţiuni sunt sigure şi au valoare juridică.

Doar investind în continuare în fundaţia sa digitală, Republica Moldova va reuşi să facă faţă provocărilor viitoare şi va consolida încrederea cetăţenilor în instituţiile publice, oferind servicii sigure, eficiente şi accesibile oricând şi de pe orice dispozitiv.

Standardizarea arhitecturii digitale va asigura o utilizare eficientă a resurselor existente, minimizând redundanţele şi oferind o platformă unificată care poate deservi toate autorităţile şi instituţiile publice.

Interoperabilitatea completă va permite instituţiilor guvernamentale să partajeze şi să prelucreze date într-un mod eficient şi securizat, eliminând necesitatea ca cetăţenii sau companiile să furnizeze aceleaşi informaţii în mod repetat şi reducând birocraţia şi timpii de aşteptare.

Strategia de cloud hibrid va asigura un echilibru între utilizarea resurselor externe şi menţinerea controlului asupra datelor critice, respectând cerinţele de securitate şi reglementările legale naţionale şi internaţionale. Acest lucru va permite Guvernului să ajusteze capacităţile în funcţie de cerinţele reale, reducând costurile şi optimizând resursele.

Tabelul 14

103. Obiectivul specific 6.1. Promovarea Republicii Moldova pe plan internaţional ca ţară digitală avansată cu un sector TIC de încredere
(tabelul 15)

Raţiunea intervenţiei: Republica Moldova are potenţialul de a deveni un hub digital de referinţă în Europa. Pentru a valorifica acest potenţial şi a atrage investiţii semnificative în sectorul IT, este necesară o campanie naţională de branding digital ambiţioasă şi bine structurată. Inspirată de succesele unor ţări precum Estonia, această campanie va poziţiona Moldova ca o destinaţie atractivă pentru talente, companii inovatoare şi investitori.

Inspirată din exemple de succes precum “e-Estonia” şi “Team Estonia”, Republica Moldova poate crea o identitate digitală distinctivă care să o poziţioneze ca un hub atractiv pentru investiţii şi inovaţie. În pofida potenţialului considerabil, până în prezent Republica Moldova nu a lansat campanii digitale majore dedicate exclusiv sectorului TIC, care să obţină un impact viral pe plan internaţional.

Impactul unei astfel de campanii de branding internaţional va fi semnificativ. Aceasta nu doar că va creşte vizibilitatea Republicii Moldova pe scena globală, ci va atrage mai multe investiţii străine, va promova exporturile companiilor locale şi va sprijini dezvoltarea start-upurilor. Se estimează că, prin această iniţiativă, numărul întreprinderilor digitale şi volumul investiţiilor în sectorul IT va creşte cu peste 20% până în 2030. Aceste progrese vor accelera inovarea şi vor stimula creşterea economică, consolidând poziţia Republicii Moldova ca lider regional în transformarea digitală.

Campania “Moldova: A place to find yourself”, lansată în 2021, a demonstrat cum o strategie bine ţintită poate schimba percepţiile internaţionale asupra ţării. Printr-un buget modest şi o abordare multidimensională, această campanie a poziţionat Republica Moldova ca destinaţie turistică atractivă în România, Ucraina, Republica Federală Germania şi alte pieţe europene. Acest exemplu arată că, printr-o planificare strategică, campaniile de marketing pot genera un impact considerabil.

Creşterea vizibilităţii internaţionale, atragerea de noi investiţii şi dezvoltarea de parteneriate strategice vor contribui la poziţionarea Republicii Moldova ca lider în transformare digitală în Europa de Est, consolidând astfel viitorul său economic şi tehnologic.

Tabelul 15

Capitolul V

IMPACT

104. Implementarea prezentului Program va avea un impact semnificativ şi transformator asupra economiei, societăţii şi administraţiei publice a ţării. Acesta urmăreşte simplificarea interacţiunii cetăţenilor şi a companiilor cu statul, oferind acces rapid şi convenabil la servicii publice digitalizate şi personalizate, eliminând birocraţia şi reducând timpul de aşteptare pentru rezolvarea problemelor administrative.

105. Prezentul Program va facilita crearea unui mediu digital incluziv, prin extinderea infrastructurii digitale, creşterea accesului la internet pentru 98% din gospodării şi îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor. Un obiectiv important este creşterea alfabetizării digitale, ceea ce va stimula angajabilitatea şi productivitatea forţei de muncă. Aceste măsuri vor contribui la o creştere anuală estimată de 2% la PIB, prin creşterea productivităţii şi dezvoltarea noilor sectoare economice emergente.

106. Pentru companii, prezentul Program va simplifica interacţiunile administrative şi va stimula inovarea prin colaborări public-private şi prin extinderea industriilor digitale în zonele rurale. Aceasta va crea noi oportunităţi economice şi va contribui la creşterea exporturilor şi la consolidarea competitivităţii Republicii Moldova pe plan internaţional.

107. De asemenea, prezentul Program prevede modernizarea infrastructurii IT a administraţiei publice, îmbunătăţirea eficienţei instituţiilor şi reducerea costurilor operaţionale. În plus, va stimula dezvoltarea unei economii digitale reziliente, consolidând poziţia Republicii Moldova în procesul de integrare europeană prin alinierea la standardele digitale ale UE, cum ar fi eIDAS 2.0.

108. În ansamblu, transformarea digitală va aduce o serie de beneficii economice şi sociale: creşterea competitivităţii, reducerea corupţiei prin digitalizarea proceselor, crearea de noi locuri de muncă în industriile digitale şi creşterea investiţiilor în infrastructura digitală şi în sectoarele inovative. Prezentul Program va asigura astfel o dezvoltare durabilă şi echitabilă pentru toate regiunile ţării, sprijinind principiul “nimeni nu este lăsat în urmă”.

109. Obiectivele vor fi monitorizate şi evaluate prin intermediul unor indicatori calitativi şi cantitativi, care vor fi definiţi în Planul de acţiuni al Programului, luând în considerare informaţia furnizată de la părţile responsabile de implementare.

Tabelul 16

Indicatorii de evaluare a impactului Programului

Capitolul VI

COSTURI ŞI SURSE DE FINANŢARE

110. Resursele necesare pentru implementarea Programului sunt estimate şi distribuite pe toată durata perioadei 2025-2027. Pe lângă costurile directe legate de digitalizarea infrastructurii şi serviciilor, Programul presupune şi o serie de costuri indirecte, cum ar fi cele administrative şi cele acoperite de către autorităţile centrale şi locale.

111. Pentru realizarea obiectivelor specifice şi generale ale Programului, sunt necesare resurse financiare, tehnice şi umane considerabile. Estimările iniţiale indică un cost total de finanţarea urmând să fie acoperită în principal din bugetul de stat, sprijinul partenerilor de dezvoltare şi investiţiile sectorului privat, din care 225 milioane de lei sunt costuri neacoperite. Pentru activităţile neacoperite, de asemenea urmează a fi planificate resurse din bugetul de stat (tabelul 17).

112. Estimările arată că aproximativ 50% din resursele suplimentare vor proveni din programe de asistenţă tehnică, investiţii externe şi transfer de tehnologie. Aceste surse sunt esenţiale pentru completarea efortului financiar al Guvernului şi pentru asigurarea continuităţii Programului.

113. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va monitoriza anual implementarea şi va ajusta alocările bugetare în funcţie de resursele disponibile şi de priorităţile emergente, asigurând continuitatea Programului în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate.

114. Astfel, implementarea prezentului Program va implica un efort financiar coordonat bazat pe bugetul de stat, fonduri europene şi internaţionale, precum şi pe contribuţia sectorului privat, toate acestea fiind esenţiale pentru transformarea Republicii Moldova într-o economie digitală avansată şi competitivă.

Tabelul 17

Costurile estimative pentru implementarea Programului

115. Costurile din bugetul de stat sunt acoperite în limitele cheltuielilor aprobate în Cadrul bugetar pe termen mediu şi/sau alocaţiile aprobate în legile bugetului de stat anual, ale autorităţilor/instituţiilor implicate în implementarea prezentului Program. Cheltuielile respective se vor efectua prin intermediul următoarelor subprograme bugetare:

1504 – pentru finanţarea cheltuielilor asociate domeniului “Tehnologii informaţionale şi comunicaţii”;

0303 – e-Transformare a Guvernării;

5001 – Politici şi management în domeniul macroeconomic şi de dezvoltare a economiei.

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

116. Există o serie de riscuri care pot afecta activităţile şi rezultatele prezentului Program dacă nu vor fi evaluate şi luate în considerare în mod corespunzător. Monitorizarea atentă a tuturor riscurilor şi evaluarea acestora la intervale determinate de timp va asigura prevenirea problemelor şi eşecurilor (tabelul 18).

Tabelul 18

Riscuri de implementare a Programului

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

117. Programul va fi implementat printr-un efort coordonat interinstituţional, care va mobiliza autorităţile publice responsabile pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice în domeniile vizate, asociaţiile de afaceri şi agenţii economici interesaţi, societatea civilă şi partenerii de dezvoltare.

118. Un aport suplimentar considerabil la realizarea obiectivelor Programului este aşteptat în contextul procesului de integrare europeană, odată cu armonizarea cadrului legal intern cu cel european în domeniile vizate, precum şi odată cu aderarea Republicii Moldova la diverse procese şi programe de transformare digitală a societăţii.

119. În cazul entităţilor interesate din afara sectorului public, se va miza exclusiv pe deschiderea acestora de a participa prin parteneriate deschise la implementarea obiectivelor propuse, iar practica programelor anterioare, confirmă interesul major şi contribuţia esenţială a acestor parteneri la implementarea programelor de stat în domeniul transformării digitale şi modernizării tehnologice.

120. Entităţile responsabile, precum şi partenerii de realizare vor fi evidenţiate în , iar lista lor generală include:

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării

Cancelaria de Stat

Ministerul Finanţelor

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale

Ministerul Afacerilor Externe

Birou pentru Integrare Europeană

Agenţia de Guvernare Electronică

Agenţia Servicii Publice

Agenţia de Investiţii

Agenţia pentru Securitate Cibernetică

Serviciul Tehnologii Informaţionale şi Securitate Cibernetică

Serviciul Fiscal de Stat

Biroul Naţional de Statistică

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală

Consiliul de Coordonare a Securităţii Cibernetice

Consiliul Economic de pe lângă Prim-ministru

Moldova IT park

Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

Asociaţiile de afaceri precum: ATIC, FIA, EBA, Amcham, Fundaţia Start-up Moldova

Centrele de excelenţă bazate pe tehnologia informaţiei: Tekwill, Artcor, Mediacor, ZipHouse, Clasa Viitorului, FabLab etc.

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE,

EVALUARE ŞI RAPORTARE

121. Pentru a asigura implementarea eficientă a Programului, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, ca instituţie responsabilă, va institui un mecanism de guvernanţă şi coordonare. Acesta se va baza pe mecanismele stabilite în STDM şi în Planul de acţiuni anexat la Program. Rolul principal al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării va fi de a coordona activitatea agenţiilor şi a instituţiilor implicate în implementarea liniilor de acţiune, asigurându-se că Programul evoluează conform obiectivelor stabilite.

122. Cadrul de monitorizare şi de evaluare se va alinia la Indicele Economiei şi Societăţii Digitale (DESI), adaptat pentru Republica Moldova, şi la alţi indicatori relevanţi pentru măsurarea progresului. Procesul de monitorizare va fi structurat în două faze principale:

Raportarea anuală a progresului – aceste rapoarte vor fi prezentate anual, până la data de 25 februarie, pentru anul anterior şi va fi publicat pe site-ul web oficial al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Evaluarea finală a Programului va analiza întregul impact al Programului pe baza criteriilor de relevanţă, eficacitate, sustenabilitate şi impact. Activităţile de evaluare privind implementarea Programului se vor efectua după finalizarea perioadei de realizare a acestuia, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru trei ani, în baza informaţiilor autorităţilor/instituţiilor vizate în Planul de acţiuni, transmise până la 1 aprilie 2028.

123. Raportarea finală va servi drept bază pentru elaborarea următorului Program de implementare a Strategiei pentru transformare digitală 2028-2030.

124. Raportul de monitorizare şi cel de evaluare se vor elabora în baza informaţiei privind gradul de realizare a acţiunilor în care sunt vizate ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, va fi generalizat de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, cu publicarea pe site-ul web oficial al ministerului.

125. Monitorizarea continuă a implementării Programului va contribui la identificarea domeniilor de succes şi a provocărilor întâmpinate, asigurând optimizarea utilizării resurselor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor publice digitale.

Anexă

la Programul de implementare, pe anii 2025-2027,
a Strategiei de transformare digitală

a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

PLAN DE ACŢIUNI

al Programului de implementare, pe anii 2025-2027,

a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova

pentru anii 2023-2030