Hotărâre nr. 650 din 06.09.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Strategiei de transformare

digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

nr. 650  din  06.09.2023

 (în vigoare 12.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 383-386 art. 900 din 12.10.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 (se anexează).

2. Autorităţile şi entităţile publice responsabile de implementarea prevederilor Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 vor prezenta anual, până la data de 31 martie, Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării informaţia privind progresul înregistrat la executarea indicatorilor prevăzuţi în Strategia menţionată.

3. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării va elabora şi va prezenta Guvernului:

1) anual, până la data de 30 aprilie, raportul de monitorizare cu privire la implementarea Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030;

2) până la 1 septembrie 2031, raportul final de evaluare a Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030.

4. Coordonarea, controlul şi monitorizarea realizării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023

Capitolul I

INTRODUCERE

Cea de-a patra revoluţie industrială influenţează în mod fundamental dezvoltarea globală şi transformă societatea într-un ritm fără precedent. Pandemia COVID-19 a scos în evidenţă dependenţa de instrumentele digitale, precum şi necesitatea transformării digitale continue, care a devenit una dintre principalele priorităţi pentru societăţi, inclusiv pentru Republica Moldova. Transformarea digitală presupune integrarea tehnologiilor digitale în toate aspectele oricărui domeniu de activitate. Acest lucru schimbă în mod fundamental sectorul respectiv şi oferă valoare adăugată părţilor interesate. În acelaşi timp, transformarea digitală necesită şi o transformare a culturii organizaţionale, prin chestionarea în permanenţă a status quo-ului, urmărind totodată identificarea celor mai bune soluţii de optimizare. Transformarea digitală urmăreşte, de asemenea, orientarea spre client. Cu alte cuvinte, transformarea digitală provoacă sau influenţează schimbări radicale în toate aspectele vieţii umane.

Odată cu finalizarea perioadei de implementare a Strategiei naţionale de dezvoltare a societăţii informaţionale "Moldova Digitală 2020", aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.857/2013, Republica Moldova a ajuns la momentul când trebuie să îşi regândească posibilităţile de transformare digitală, dintr-o perspectivă holistică, la nivelul întregii societăţi, prin identificarea de noi oportunităţi prin care oamenii, întreprinderile şi administraţia publică locală vor interacţiona, precum şi prin stimularea cererii de competenţe şi soluţii digitale.

Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, care identifică transformarea digitală drept unul dintre cele mai importante obiective de politică pentru următorii patru ani, este aliniat cu Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acordarea recentă Republicii Moldova a statutului de ţară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană (la 23 iunie 2022) este un alt factor de mobilizare pentru integrarea ţării în cadrul legal al Uniunii Europene şi în piaţa unică digitală. În acest context, trebuie accelerate procesele transformaţionale deja iniţiate, aliniate măsurile strategice naţionale la tendinţele europene şi globale şi implementate noi politici, bazate pe cele mai recente priorităţi transversale ale Uniunii Europene, precum şi pe necesităţile specifice ale Republicii Moldova.

Republica Moldova continuă să avanseze în construirea principalelor componente pentru o economie şi societate digitală, lucru atestat în multiple evaluări internaţionale şi locale recente. De exemplu, Analiza de evaluare a gradului de pregătire pentru transformare digitală (Digital Readiness Assessment), elaborat de PNUD, recunoaşte Moldova ca fiind o ţară care dispune de toate premisele necesare pentru o transformare digitală rapidă şi de impact.

Reieşind din cele de mai sus, putem conchide că pilonii-cheie ai unei transformări digitale de succes pentru o dezvoltare umană durabilă în Republica Moldova sunt:

1) oamenii, cea mai valoroasă resursă, catalizatorul transformării digitale şi principalul beneficiar al acestei transformări;

2) mediul de afaceri, care este privit ca un motor al transformării digitale, prin adoptarea continuă şi rapidă a tehnologiilor şi prin dezvoltarea de produse şi servicii inovatoare în toate sectoarele economiei naţionale;

3) Guvernul, prin crearea condiţiilor necesare dezvoltării unei societăţi digitale incluzive, elaborarea de politici şi reglementări favorabile, construirea şi susţinerea infrastructurii de suport pentru transformarea digitală;

4) reglementările, care asigură un cadru juridic şi politic favorabil pentru transformarea digitală şi elimină barierele din calea procesului de transformare digitală;

5) infrastructura, care reprezintă fundamentul transformării digitale şi oferă elementele de bază pentru orice reformă în domeniul transformării digitale.

Astfel, prin concentrarea eforturilor de transformare digitală pe aceşti piloni, consolidarea în permanenţă a fundamentelor digitale şi asigurarea catalizatorilor pentru incluziunea digitală, Republica Moldova are toate premisele pentru o transformare digitală incluzivă, utilizând o abordare inovatoare, cuprinzând întreaga societate.

Figura 1. Arhitectura Strategiei de transformare

digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

Consultările publice desfăşurate în procesul de elaborare a Strategiei au scos în evidenţă faptul că toate părţile interesate (autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, mediul de afaceri, mediul academic, societatea civilă etc.) consideră oportună elaborarea unei noi strategii naţionale şi văd în aceasta un instrument important pentru a ghida eforturile de transformare digitală a Republicii Moldova.

Principalele domenii de intervenţie planificate în cadrul Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 (în continuare – Strategie) sunt în aliniere cu cele ale busolei digitale a Uniunii Europene (https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/europes-digital-decade#ecl-inpage-kyvdstob) la care se adaugă o dimensiune transversală de integrare în piaţa unică digitală:

1) populaţie cu competenţe digitale şi profesionişti de înaltă calificare în domeniul digital;

2) infrastructuri digitale sigure şi durabile;

3) transformare digitală a întreprinderilor;

4) digitalizare a serviciilor publice;

5) Integrare în piaţa unică digitală a Uniunii Europene.

Figura 2. Principalele domenii de intervenţie ale Strategiei

Strategia este, aşadar, centrată pe cetăţean, menită să îmbunătăţească bunăstarea oamenilor, cu misiunea de bază de a transforma economia şi societatea ţării cu ajutorul instrumentelor digitale.

Pentru a sprijini transformarea digitală a economiei şi societăţii din Republica Moldova, autorii Strategiei au combinat gândirea strategică şi viziunea pe termen lung, oferind documentului suficientă flexibilitate pentru a se adapta la ritmul rapid de schimbare al mediului digital, pentru a creşte probabilitatea de a atinge obiectivele stabilite.

Documentul propune o structură solidă de guvernanţă şi coordonare, cu roluri şi responsabilităţi clare şi mecanisme cuprinzătoare de monitorizare şi raportare, cu o gestionare eficientă a riscurilor, pentru a asigura buna implementare şi pentru a atinge obiectivele-ţintă. Structura de guvernanţă pentru implementarea Strategiei va fi creată sub auspiciile Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, ca instituţie responsabilă de elaborarea politicilor în domeniu, şi agenţiile şi instituţiile responsabile de implementarea politicilor în domeniile vizate. Structura de guvernanţă va include, de asemenea, Consiliul naţional pentru digitalizare, Consiliul coordonator în domeniul securităţii cibernetice, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova şi unităţile strategice de implementare.

Cadrul de monitorizare şi evaluare se bazează pe Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), utilizat în cadrul Uniunii Europene, prin adaptarea metodologiei respective pentru Republica Moldova, precum şi prin includerea altor indicatori relevanţi pentru măsurare. Un astfel de cadru va permite evaluarea obiectivă a progresului implementării, a eficienţei investiţiilor şi identificarea potenţialului de îmbunătăţire.

Strategia serveşte drept document de orientare pentru autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, comunitatea de afaceri, mediul academic, societatea civilă, parteneri strategici de dezvoltare şi serveşte pentru direcţionarea, planificarea, finanţarea, implementarea şi monitorizarea agendei de transformare digitală până în anul 2030.

Către anul 2030, prin implementarea Strategiei, Republica Moldova va avea o societate digitală inovatoare şi incluzivă cu competenţe digitale, bazată pe o infrastructură digitală modernă, cu o guvernare digitală şi o comunitate de afaceri care exploatează la maximum oportunităţile digitale.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI

II.1. Mediul digital în Republica Moldova

Pandemia a făcut ca transformarea digitală să devină dintr-o prioritate un imperativ global. Acest lucru este valabil şi pentru Republica Moldova. În ultimii doi ani, pandemia COVID-19 a sporit dependenţa de tehnologie şi a accelerat procesul inevitabil de transformare digitală, deoarece multe aspecte ale vieţii s-au transferat online. Trecerea la o capacitate şi o integrare tehnologică îmbunătăţită reprezintă o oportunitate de a construi un viitor mai bun şi mai interconectat, având în vedere "noua normalitate".

În ultimele două decenii, eforturile de transformare digitală a Republicii Moldova au fost ghidate de mai multe strategii naţionale şi sectoriale, cum ar fi Strategia naţională de edificare a societăţii informaţionale "Moldova Electronică", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.255/2005, Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale "Moldova Digitală 2020", aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.857/2013, Programul strategic de modernizare tehnologică a Guvernării (e-Transformare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.710/2011, Strategia de dezvoltare a industriei tehnologiei informaţiei şi a ecosistemului pentru inovare digitală pe anii 2018–2023, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.904/2018, Strategia securităţii informaţionale a Republicii Moldova pentru anii 2019–2024, Programul naţional în domeniile cercetării şi inovării pentru anii 2020–2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.381/2019, şi Programul de management al spectrului de frecvenţe radio pentru anii 2021–2025 şi a valorilor minime de expunere a blocurilor generice de frecvenţă pentru alocare prin procedura de selectare competitivă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.987/2020.

Programul de activitate al Guvernului include digitalizarea printre cele 15 priorităţi sectoriale. Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, aliniată atât la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cât şi la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, dedică un capitol special transformării digitale a guvernării, societăţii si economiei.

Desigur, implementarea cu succes a documentelor strategice depinde de mulţi factori şi provocări. După cum se subliniază în raportul final referitor la implementarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei "Moldova Digitală 2020", au fost înregistrate evoluţii pozitive în ceea ce priveşte crearea condiţiilor pentru implementarea şi utilizarea serviciilor electronice, dezvoltarea competenţelor digitale, îmbunătăţirea conectivităţii şi a accesului la reţele şi eliminarea constrângerilor critice asupra mediului de afaceri în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În acelaşi timp, în raport se constată anumite nerealizări, cauzate, în mare parte, de finanţarea insuficientă şi de lipsa resurselor umane calificate, întârzieri în implementare şi lipsa de acţiune.

Deficienţele menţionate au fost determinate de capacităţile instituţionale limitate de elaborare, implementare şi coordonare a proiectelor TIC în sectorul public, dar şi resurse insuficiente pentru mentenanţă şi dezvoltare.

Figura 3. Indicatori de rezultat pentru Strategia naţională

"Moldova digitală 2020" (ţintă versus rezultat real)

După cum se poate observa din figura 3, obiectivele specifice legate de e-guvernare nu au fost atinse în deplină măsură, cu toate că s-au înregistrat evoluţii remarcabile privind e-transformarea guvernării, în special creşterea sectorului TIC.

Astfel, la data de 31 martie 2023, din totalul (517) serviciilor publice administrative (G2B) înregistrate la Agenţia de Guvernare Electronică, 204 servicii sunt disponibile online. Din 473 de servicii publice disponibile G2C, 154 de servicii sunt prestate online.

Sectorul TIC a devenit principalul motor al digitalizării şi inovării în Republica Moldova şi este în creştere rapidă. În 2021, industria IT a atins o pondere de peste 4,2% din produsul intern brut (PIB), depăşind 10 mlrd. lei vânzări, ponderea sectorului TIC fiind de peste 7,6 % din PIB, cu peste 18 mlrd. lei vânzări în anul 2021, realizate de circa 2000 de companii cu peste 30 000 de angajaţi. Potrivit raportului Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2022, exportul serviciilor TIC a atins 501,85 mil. dolari SUA. Exporturile IT înregistrează o creştere anuală de peste 30% pe parcursul ultimilor 5 ani şi au atins în anul 2022 un nivel record de 468,67 mil. dolari SUA.

Impozitul unic de 7% pe venitul din vânzări oferit de Moldova IT Park şi gama largă de activităţi eligibile, inclusiv cercetarea şi dezvoltarea TIC (R&D), au dat un impuls semnificativ dezvoltării sectorului TIC. În cei cinci ani de activitate, Moldova IT Park a devenit una dintre cele mai de succes iniţiative de dezvoltare a sectorului IT din ţară, după ce a atras peste 1 395 de rezidenţi, cu circa 18 700 de angajaţi (dintre care: bărbaţi 68%, femei 32%) şi un venit prognozat pentru anul 2023 de peste 10,7 mlrd. lei.

Potrivit Indicelui global Speedtest (https://www.speedtest.net/global-index) care oferă lunar o comparaţie a datelor privind viteza de acces la Internet pentru 100 de ţări din întreaga lume, Republica Moldova se află pe locul cincizeci şi opt în ceea ce priveşte viteza pe bandă largă mobilă (cu o viteză de descărcare de 38 Mbps, comparativ cu media globală de 48 Mbps) şi pe locul treizeci şi opt în ceea ce priveşte viteza pe bandă largă fixă (cu o viteză de descărcare de 106 Mbps, mai mare decât media globală de 98 Mbps). Republica Moldova se află printre primele 10 ţări din lume în ceea ce priveşte accesibilitatea şi costul convenabil al accesului la Internet Gigabit, unde utilizatorii au acces la Internet Gigabit nelimitat pentru aproximativ 15 euro pe lună.

Indicele de dezvoltare e-Guvernare al Departamentului ONU pentru Afaceri Economice şi Sociale (https://www.un.org/development/desa/publications/publication/2020-united-nations-e-government-survey) atestă accesul larg la Internet şi la dispozitive IT în Republica Moldova, deşi implementarea infrastructurii de comunicaţii electronice existente se află sub media subregiunii Europei de Est, fiind necesare eforturi suplimentare pentru a menţine competitivitatea ţării.

Cererea de pe piaţă şi conţinutul disponibil sunt elemente-cheie pentru dezvoltarea reţelei. Cu 98% din populaţie acoperită cu semnal 4G şi o penetrare similară a reţelei de fibră optică, utilizatorii au libertatea de a-şi alege mijloacele de conectare preferate. Preţurile la Internet sunt relativ accesibile, iar utilizarea acestuia este larg răspândită, 80% din populaţie având acces la servicii de Internet în 2021. Cu toate acestea, conform datelor culese în cadrul Sondajului Generaţii şi Gen 2020 realizat de UNFPA, decalajul digital între persoanele în vârstă şi tinerii din Moldova este enormă – doar 34% din populaţia cu vârste între 60 şi 79 de ani a folosit internetul, comparativ cu 82% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani. Ponderea femeilor care utilizează Internetul este cu 2,1% mai mare decât cea a bărbaţilor, acestea reprezentând 74,7% şi, respectiv, 72,6%.

Serviciile guvernamentale au înregistrat rate rapide de digitalizare, odată cu înfiinţarea, în 2010, a Centrului de Guvernare Electronică (în prezent Agenţia de Guvernare Electronică). Au fost dezvoltate şi implementate cu succes o serie de platforme digitale reutilizabile, inclusiv platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud), serviciul electronic guvernamental de autentificare şi control al accesului (MPass), serviciul guvernamental de plăţi electronice (MPay), platforma de interoperabilitate (MConnect), Portalul Guvernamental al Datelor Deschise etc. Portalul de servicii publice, cu o medie de peste 0,5 milioane de vizitatori unici pe an, este un ghişeu unic pentru toate serviciile publice, oferind acces cu semnare unică la 166 de servicii electronice şi informaţii complete şi concise despre alte 531 de servicii publice. Portalul funcţionează ca un catalog electronic de servicii publice pentru cetăţeni şi întreprinderi şi este aliniat la portalul digital unic al Uniunii Europene, urmând modelul de date Core Public Service Vocabulary (https://joinup.ec.europa.eu/collection/semantic-interoperability-community-semic/solution/core-public-service-vocabulary).

Mai multe documente elaborate de partenerii internaţionali de dezvoltare şi de părţile interesate naţionale în 2021 au oferit o analiză detaliată a situaţiei actuale privind TIC, inovarea şi pregătirea de reţea şi au scos în evidenţă principalele provocări şi oportunităţi pentru transformarea digitală a Republicii Moldova. Aceste documente oferă o imagine exactă a obstacolelor şi a oportunităţilor de dezvoltare digitală în ţară şi au adus o contribuţie valoroasă la elaborarea prezentei Strategii.

Principalele probleme identificate în rapoartele menţionate, precum şi în timpul proceselor de consultare a Strategiei şi al interviurilor includ:

1) cheltuieli reduse pentru cercetare şi dezvoltare, creştere lentă a întreprinderilor inovatoare, lipsa capitalului de risc şi cooperarea redusă între universităţi şi industrie;

2) lipsa actelor juridice privind noile tehnologii digitale (cum ar fi Inteligenţa Artificială (IA), Blockchain, internetul obiectelor (IoT), Big Data şi miningul) şi adaptabilitatea insuficientă a cadrului juridic la modelele de afaceri digitale;

3) insuficienţa competenţelor digitale, precum şi o forţă de muncă insuficient calificată în industrie, autorităţile administraţiei publice centrale şi, în special, autorităţile administraţiei publice locale;

4) nivel scăzut de competenţe digitale şi de conştientizare în rândul populaţiei;

5) nivel emergent de pregătire digitală a sistemului educaţional din ţară (nivelul 2 din 4) (https://documents1.worldbank.org/curated/en/099120006252220689/pdf/P17773104ea6f2040a88e02bdf9bbd04f6.pdf);

6) capacităţi instituţionale insuficiente pentru implementarea agendei de transformare digitală;

7) reticenţa faţă de transformarea digitală în cadrul prestatorilor de servicii;

8) insuficienţa resurselor financiare;

9) infrastructură TIC subdezvoltată în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale;

10) nivel scăzut al investiţiilor în TIC în întreprinderile mici şi mijlocii din agricultură;

11) implicare scăzută a companiilor locale în proiecte IT finanţate de stat;

12) remunerare insuficientă a funcţionarilor publici responsabili de gestionarea infrastructurii TIC şi a proiectelor de digitalizare a instituţiei;

13) prezenţa insuficientă a cercetării ştiinţifice în elaborarea şi monitorizarea politicilor care vizează dezvoltarea societăţii informaţionale.

Cu toate acestea, în Analiza de evaluare a gradului de pregătire pentru transformare digitală a Republicii Moldova se recunoaşte că ţara posedă elementele esenţiale pentru transformarea digitală, identificând, în acelaşi timp, anumite puncte slabe ce trebuie abordate.

1) Infrastructura

a) În ţară există o infrastructură de telefonie mobilă bine dezvoltată, ce oferă un potenţial solid pentru piaţa TIC, dar accesul gospodăriilor la bandă largă de mare viteză este încă dificil.

b) Internetul mobil este accesibil la preţuri avantajoase, dar costurile de acces la Internet în bandă largă fixă nu ating încă obiectivul Comisiei.

c) Guvernul sprijină dezvoltarea sectorului TIC, dar nu există o viziune comună sau o strategie globală legată de dezvoltarea ulterioară a acestuia.

d) Au fost câteva eforturi din partea părţilor interesate de a spori rezilienţa cibernetică, dar este necesară o implicare activă în consolidarea capacităţilor de apărare cibernetică a ţării.

2) Oamenii

a) Capacitatea cetăţenilor de a dezvolta capabilităţi tehnice este în creştere, dar încă nu satisface nivelul cererii şi nu pare să existe recompense sau stimulente care să încurajeze mentalităţile antreprenoriale sau o mai mare adoptare la nivelul societăţii.

b) Profesioniştii IT din Moldova au calificări bune, dar rezervele de talente sunt foarte limitate şi neintegrate. Există o neconcordanţă între competenţe.

c) Guvernul şi alte părţi interesate depun eforturi semnificative pentru a asigura un mediu favorabil incluziunii digitale a femeilor şi a fetelor, dar mai există obstacole în calea avansării în carieră. Programele nu vizează incluziunea celor mai vulnerabile grupuri.

d) Moldova dispune de un sistem de educaţie de bază solid care pune bazele unor competenţe digitale profesionale avansate, însă există încă prea puţine programe ce pot atrage suficiente talente pentru a urma cariere în domeniul STEM şi pentru a aborda lipsa de competenţe IT specializate în rândul populaţiei.

e) Părţile interesate la nivel naţional se implică activ în promovarea protecţiei online, dar este nevoie de o abordare mai solidă şi mai coordonată.

f) Chiar şi în condiţiile accesului larg la internet şi a deţinerii de dispozitive TIC, pot fi identificate provocări în ceea ce priveşte calitatea şi gradul de accesibilitate pentru anumite grupuri vulnerabile (femei, zone rurale, persoane în vârstă), ce limitează capacitatea acestora de a accesa anumite servicii şi împiedică dezvoltarea cuprinzătoare a economiei digitale.

3) Guvernul

a) Dezvoltarea e-Guvernării se îmbunătăţeşte, fiind elaborate numeroase legi şi cadre, însă clasamentul în ceea ce priveşte indicele de guvernare electronică este încă scăzut.

b) Transformarea sectorului public permite treptat o interacţiune digitală fără efort între autorităţile guvernamentale şi cetăţeni şi depune eforturi pentru a furniza servicii publice de înaltă calitate.

c) Reforma în curs a administraţiei publice include coordonarea cu părţile interesate la nivel local şi naţional, schimbul de date şi cooperarea între instituţii.

d) Mai multe servicii online relevante sunt disponibile pentru cetăţeni în domenii-cheie legate de guvernanţă şi achiziţii publice transparente. Cu toate acestea, multe servicii esenţiale pentru cetăţeni nu au fost încă digitalizate şi sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens. Utilizarea pe scară largă a ID-ului digital, de exemplu, este unul dintre factorii-cheie ce permit dezvoltarea mai multor servicii digitale şi utilizarea serviciilor digitale de către un număr mai mare de persoane.

e) Nu este conştientizată în mare măsură nevoia utilizării tehnologiilor cu sursă deschisă în cadrul achiziţiilor publice, ceea ce indică un decalaj şi o potenţială barieră în calea extinderii sectorului TIC local.

f) Lipsa coordonării între agenţiile guvernamentale şi a unei viziuni concrete revine la probleme tehnice în ceea ce priveşte arhitecturile de sistem, interoperabilitatea şi integrarea serviciilor. Ar trebui întreprinse activităţi suplimentare în ceea ce priveşte orientarea către client, mecanismele de monitorizare şi evaluare, şi abordarea rezistenţei interne la schimbare şi a barierelor birocratice în vederea implementării de noi servicii.

4) Mediul de afaceri

a) IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei, cu un potenţial uriaş neexploatat, însă se remarcă necesitatea urgentă de transformare digitală a acestora.

b) Antreprenorii pot crea cu uşurinţă o afacere în Republica Moldova şi ţara ocupă un loc foarte bun în ceea ce priveşte uşurinţa de a crea o afacere, dar acest lucru contrastează cu lipsa de credite şi de finanţare pentru sectorul privat şi pentru noile întreprinderi, o astfel de oportunitate fiind limitată în ţară, ceea ce descurajează apariţia de noi start-upuri şi modele de afaceri.

c) Sectorul start-upurilor este o sursă esenţială de inovare, dar există puţine iniţiative pentru dezvoltarea întreprinderilor nou-create.

d) Sectorul TIC este, în general, o forţă motrice pentru dezvoltare şi transformare digitală, dar întreprinderile private beneficiază prea puţin de avantajele pe care le oferă acesta.

e) Industria agricolă şi de producţie alimentară este un sector prioritar pentru transformarea digitală, dar există un nivel scăzut de pregătire a acestui sector şi a altor sectoare conexe, cum ar fi cel al transporturilor.

5) Întreaga societate

a) Performanţele ţării în ceea ce priveşte indicatorii-cheie în domeniul TIC, al inovării şi al antreprenoriatului ar trebui să contribuie la competitivitatea acesteia, dar mai este încă loc semnificativ pentru îmbunătăţire.

b) Sunt realizate eforturi ample în ceea ce priveşte reformele de politică, dar nu există o viziune comună pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare, care să implice toate părţile interesate.

c) Infrastructura soft este bine dezvoltată în capitală şi două noi elemente de infrastructură sunt în curs de dezvoltare în regiuni, însă o mare parte a ţării rămâne insuficient deservită.

d) Ecosistemul nu dispune de o finanţare durabilă şi de pregătirea talentelor pentru a asigura inovarea digitală la scară largă.

Potrivit Analizei de evaluare a gradului de pregătire pentru transformare digitală a Moldovei (https://www.undp.org/moldova/publications/digital-readiness-assessment), Moldova a obţinut 4,1 puncte dintr-un maxim de 5, ceea ce o plasează la etapa de diferenţiere – a patra din cele cinci etape de pregătire pentru transformarea digitală. Acest lucru înseamnă că există puncte forte clare în ceea ce priveşte capacităţile de transformare digitală şi că elementele de bază sunt prezente în ţară. Mai mult decât atât, indicatorii foii de parcurs de ţară a USAID pentru Moldova pentru anul fiscal 2022 (https://roadmaps.usaid.gov/country/moldova) în ceea ce priveşte angajamentul şi capacitatea sunt de 0,61 şi 0,64, ceea ce indică faptul că Moldova are capacitatea de a-şi îndeplini angajamentele asumate, inclusiv cele incluse în Strategie (figura 4). Aceste tendinţe se reflectă şi în studiul Băncii Mondiale GovTech Maturity Index, conform căruia în ultimii doi ani Moldova a depăşit indicele de maturitate al ţărilor cu accent semnificativ pe GovTech şi a intrat în grupul ţărilor-lider în GovTech (https://www.worldbank.org/en/programs/govtech/gtmi).

Figura 4. Scorul general privind angajamentul şi capacitatea

pentru ţările cu venituri mici şi mijlocii, Foaia de parcurs

Moldova pentru anul fiscal 2022, USAID

II.2. Tendinţe globale şi la nivelul Uniunii Europene

Tendinţele actuale privind tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională şi la Industria 4.0 constituie o schimbare globală revoluţionară comparabilă cu apariţia motorului cu abur în secolul al XIX-lea, a energiei electrice în prima jumătate a secolului al XX-lea şi a Internetului la sfârşitul aceluiaşi secol. Principalii piloni ai Industriei 4.0 sunt securitatea cibernetică, cloud computing, tehnologiile mobile, tehnologia M2M, imprimarea 3D, robotica avansată, Big Data/Analytics, IoT, tehnologiile RFID şi calculul cognitiv.

Transformarea digitală este în prezent una dintre cele mai importante abordări în procesul de construire şi gestionare a strategiilor şi viziunilor pentru ţări, companii şi organizaţii. Pe baza celor mai recente studii şi analize ale companiilor ştiinţifice şi analitice globale şi ale presei de specialitate (https://www.forbes.com/sites/danielnewman/2017/09/26/top-10-trends-for-digital-transformation-in-2018/?sh=24b459bf293a) cele mai importante tehnologii din punctul de vedere global sunt IA; IoT; tehnologia 5G; Big Data şi procesarea analitică a datelor; Edge computing şi cloud computing; blockchain; calculatorul cuantic; dataficarea; învăţarea automată; realitatea extinsă; Digital Trust; imprimarea 3D; genomica şi noile soluţii energetice.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în 2015, reprezintă un rezumat al angajamentelor globale prin care comunitatea internaţională solicită o procedură comună şi coordonată de soluţionare a celor mai grave provocări globale, printre care se numără schimbările climatice, sărăcia, creşterea inegalităţilor economice şi sociale şi lipsa de sustenabilitate a modelelor de producţie şi de consum predominante (https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/21252030%20Agenda%20for%20Sustainable%20Development%20web.pdf).

În Republica Moldova, Agenda 2030 este folosită pentru a determina priorităţile de dezvoltare pe termen lung a ţării, aşa cum se reflectă în Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2030". Specificarea priorităţilor de dezvoltare este direct legată de identificarea obiectivelor pentru dezvoltarea digitală a Republicii Moldova. La nivel naţional, există şapte obiective specifice care reflectă situaţia din Moldova şi care pot servi drept bază pentru activitatea strategică şi conceptuală viitoare, inclusiv încorporarea acestora în viziunea şi priorităţile acestei strategii. Acestea sunt:

1) dezvoltarea oportunităţilor pentru inovare şi antreprenoriat;

2) asigurarea accesului universal la Internet şi la serviciile electronice;

3) formarea de competenţe relevante în învăţământul profesional şi superior;

4) dezvoltarea unui sistem flexibil şi relevant de formare continuă a adulţilor;

5) orientarea serviciilor publice către nevoile oamenilor;

6) integrarea ştiinţei, tehnologiei şi a datelor în procesul de guvernare;

7) creşterea securităţii în funcţionarea infrastructurilor şi sistemelor critice.

Strategiile digitale şi de IA ale ţărilor avansate în transformarea digitală conţin, în mod predominant, următoarele componente:

1) sprijin pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul noilor tehnologii şi al IA;

2) sprijin pentru IMM-urile inovatoare, care poate fi aplicat în practică fie prin intermediul know-how-ului şi al incubatoarelor, fie, mai ales, datorită capitalului de risc;

3) reguli şi standarde, de exemplu pentru crearea, partajarea şi gestionarea datelor sau pentru IoT;

4) simplificarea, accelerarea şi uşurarea reglementărilor pentru a permite inovaţiile şi experimentele, precum şi pentru a revizui impactul economiei de platformă şi al schimbărilor din domeniul muncii din era digitală asupra dreptului muncii şi a institutelor sale în contextul entităţilor afectate de acestea;

5) dezvoltarea talentelor care pot proiecta şi utiliza inovaţiile digitale, cum ar fi printr-o politică de migraţie sofisticată, precum şi prin crearea unor condiţii interesante de viaţă în oraşele-cheie;

6) construirea de infrastructuri digitale, de exemplu servicii electronice publice şi platforme sectoriale;

7) construirea de noi modele de cooperare între industrie, mediul academic şi sectorul guvernamental.

Programul Europa digitală reprezintă un cadru de investiţii al strategiei europene pentru piaţa unică digitală, care răspunde tendinţelor erei digitale. Cu o propunere de investiţii de peste 9,2 mlrd. euro, Programul Europa digitală sprijină transformarea digitală a societăţii şi economiei europene (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2018%3A434%3AFIN).

Programul are cinci obiective specifice, cărora le va fi alocat bugetul propus:

1) supercalculatoare/calculatoare de înaltă performanţă (2,7 mlrd. euro);

2) IA (2,5 mlrd. euro);

3) securitate şi încredere cibernetică (2 mlrd. euro);

4) competenţe digitale avansate (0,7 mlrd. euro);

5) transformare digitală şi interoperabilitate (1,3 mlrd. euro).

Programul Europa digitală va consolida capacităţile din Europa în domenii-cheie ale tehnologiei digitale şi va sprijini diseminarea şi utilizarea acestora în domenii de interes public şi în sectorul privat. Scopul programului este, printre altele, de a adapta bugetul Uniunii Europene la viitoarele provocări în materie de programare, în timp ce transformarea digitală este reflectată în toate propunerile, de la transporturi, sectorul energetic şi agricultură până la sănătate şi cultură.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă al Uniunii Europene reprezintă o oportunitate fără precedent pentru statele membre de a investi în propria transformare digitală şi de a contribui în mod colectiv la creşterea rezilienţei şi a potenţialului inovator al Uniunii Europene, precum şi la reducerea dependenţelor externe ale Uniunii Europene (https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_en).

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, fiecare stat membru trebuie să aloce cel puţin 20% din valoarea totală a planului său de redresare şi rezilienţă (PRR) pentru măsuri care contribuie la tranziţia digitală sau pentru a aborda provocările care rezultă din aceasta. Până în prezent, o sumă de 127 mlrd. euro, reprezentând 26% din suma totală a planurilor aprobate, a fost destinată pentru a sprijini transformarea digitală.

Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030 (Busola digitală) prezintă o viziune şi căi pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 şi concentrează eforturile în jurul a patru domenii de bază (https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_en):

1) Cetăţeni cu competenţe digitale: Obiectivul Comisiei Europene este ca, până în 2030, cel puţin 80% dintre toţi adulţii să aibă competenţe digitale de bază, iar în Uniunea Europeană să fie angajaţi 20 mil. de experţi în TIC, asigurându-se echilibrul între femei şi bărbaţi.

2) Digitalizarea serviciilor publice: Cetăţenii Uniunii Europene vor avea posibilitatea de a se ocupa online de toate activităţile oficiale importante şi de a-şi prelua fişele medicale în format electronic. Până atunci, 80% din populaţia Uniunii Europene va putea, de asemenea, să utilizeze un act de identitate digital.

3) Transformarea digitală a mediului de afaceri: Planul este ca, până în 2030, 75% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană să utilizeze cloud-ul, IA şi Big Data, iar cel puţin 90% dintre IMM-uri să aibă un nivel de bază de "intensitate digitală".

4) Infrastructuri digitale sigure şi durabile: Până în 2030, toate gospodăriile din Uniunea Europeană ar trebui să dispună de o conexiune Gigabit, iar toate zonele populate ar trebui să aibă acoperire 5G. În total, ar trebui să fie utilizate 10.000 de centre de date de înaltă securitate şi neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic. Douăzeci la sută din semiconductorii de ultimă generaţie şi sustenabili din lume ar trebui să fie produşi în Europa.

Pentru a atinge aceste obiective ambiţioase, vor fi lansate cât mai curând posibil "proiecte multinaţionale". Statele membre s-au angajat să aloce cel puţin 20% din cheltuielile cuprinse în planurile lor de redresare şi rezilienţă pentru transformarea digitală.

Odată cu obţinerea statutului de stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, pe lângă implementarea Acordului de Asociere, Republica Moldova trebuie, alături de alte acţiuni, să crească capacitatea de a realiza reforme şi de a oferi servicii publice de calitate, care nu pot fi realizate fără transformarea digitală a ţării. Această transformare poate fi înfăptuită în baza unei strategii aliniate la documentele relevante ale Uniunii Europene în domeniile societăţii şi economiei digitale, guvernării digitale şi securităţii cibernetice.

Capitolul III

MISIUNE, VIZIUNE ŞI OBIECTIVE ALE STRATEGIEI

Strategia pune bazele construirii unei societăţi digitale în ansamblu, în care adoptarea şi integrarea TIC este omniprezentă, fie că vorbim de casă, serviciu, instituţiile de învăţământ, de ocrotire a sănătăţii, culturale şi de agrement etc.

În acest scop, documentul analizează condiţiile existente şi cele necesare, factorii declanşatori şi principiile-cheie de proiectare a serviciilor digitale centrate pe oameni, pentru a corespunde aşteptărilor utilizatorilor, standardelor de interoperabilitate, securitate şi confidenţialitate a datelor etc.

În final, scopul este nu doar de a transforma serviciile din sectorul public şi privat pentru a le utiliza în spaţiul digital, ci şi de a le regândi şi reproiecta prin reducerea necesităţii de a completa formulare şi a prezenta informaţii care sunt deja disponibile. La fel, este esenţială crearea şi menţinerea unui spaţiu cibernetic sigur, care va contribui la adoptarea pe scară largă a tehnologiilor şi la îmbunătăţirea dezvoltării socioeconomice a Republicii Moldova, astfel încât toţi cetăţenii să se bucure de avantajele unui spaţiu digital sigur, prietenos şi rezilient.

III. 1. Misiunea Strategiei

Misiunea Strategiei este de a contribui la realizarea unei guvernări publice eficiente, de a spori bunăstarea cetăţenilor şi competitivitatea ţării, permiţând, astfel, Republicii Moldova să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

III. 2. Viziunea Strategiei

În urma implementării Strategiei, Republica Moldova va deveni o societate digitală inovatoare şi incluzivă cu competenţe digitale, cu o infrastructură digitală avansată, o guvernare pro-digitală şi o comunitate de afaceri care exploatează la maximum oportunităţile digitale.

III. 3. Obiective generale

Bazându-se pe tendinţele europene şi cele globale şi luând în considerare gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru transformarea digitală, precum şi recomandările rapoartelor de diagnostic şi evaluare disponibile şi rezultatele procesului de consultare publică, Strategia se va concentra pe şase obiective generale ce vor ghida activităţile din cadrul strategiei:

1) dezvoltarea unei societăţi digitale;

2) dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv;

3) crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente;

4) instituirea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent;

5) crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv;

6) consolidarea imaginii Republicii Moldova drept naţiune digitală.

Realizarea obiectivelor de mai sus va asigura un mediu funcţional şi sigur pentru dezvoltarea şi utilizarea pe scară largă a soluţiilor digitale în toate sferele vieţii, inclusiv pentru înlăturarea inechităţilor şi disparităţilor asociate dimensiunilor de gen, mediu de trai, dizabilitate şi venituri, facilitând procesul de integrare în Uniunea Europeană.

III.4. Principii de bază ale implementării Strategiei

Multe dintre principiile care au stat la baza documentelor strategice din domeniul transformării digitale sunt valabile şi pentru implementarea Strategiei actuale. Cele nouă principii pentru dezvoltarea digitală (https://digitalprinciples.org/), de exemplu, au fost aprobate de o mare parte a părţilor interesate la nivel internaţional şi oferă orientări practice pentru transformarea digitală.

Cu toate acestea, Strategia scoate în prim-plan trei principii generale definitorii pentru misiunea, viziunea şi obiectivele stabilite mai sus.

1) Dezvoltarea umană mai presus de tehnologie: Transformarea digitală înseamnă, în primul rând, concentrarea pe oameni mai degrabă decât pe aspectele tehnologice ale implementării. Tehnologia nu este decât un instrument pentru realizarea viziunii şi a obiectivelor Strategiei, în timp ce personalul motivat şi pregătit corespunzător reprezintă nucleul acesteia.

2) Responsabilitatea partajată în cadrul implementării Strategiei între autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, sectorul privat, partenerii de dezvoltare şi întreaga societate. Experienţa strategiilor anterioare a arătat că implicarea doar a câtorva părţi interesate în implementare şi excluderea celorlalte duce, inevitabil, la dezvoltarea de soluţii care operează în izolare, încercându-se rezolvarea problemelor complexe din perspectiva unor interese instituţionale înguste.

3) Respectarea standardelor şi reglementărilor Uniunii Europene şi aplicarea celor mai bune practici internaţionale. Noua strategie de ţară privind integrarea în Uniunea Europeană dictează necesitatea armonizării cadrului instituţional, normativ şi tehnologic existent şi viitor cu cel al Uniunii Europene prin preluarea standardelor comune şi a celor mai bune practici, inclusiv a celor recunoscute la nivel internaţional. Crearea spaţiului digital comun între Republica Moldova şi România este un test excelent în acest sens, pentru asigurarea conformităţii cu standardele şi reglementările Uniunii Europene, având în vedere afinităţile culturale şi sociale puternice dintre cele două ţări.

Capitolul IV

DIRECŢII PRIORITARE ŞI IMPACTUL ACESTORA

IV.1. Consideraţii privind implementarea Strategiei

Pe baza experienţei şi a lecţiilor învăţate în urma implementării strategiilor anterioare de transformare digitală, această secţiune va prezenta câteva consideraţii privind implementarea pentru a contribui la creşterea probabilităţii de reuşită a activităţilor de transformare digitală în cadrul Strategiei. În acelaşi timp, având în vedere perioada lungă de implementare a acestei Strategii, precum şi necesitatea adaptării constante a activităţilor de implementare, Strategia se va realiza prin intermediul următoarelor programe axate pe realizarea obiectivelor generale:

1) Programul privind dezvoltarea societăţii digitale;

2) Programul privind dezvoltarea sectorului TIC şi a economiei digitale;

3) Programul de e-transformare a sectorului public.

Pe perioada implementării strategiei, elaborarea şi aprobarea programelor de implementare va contribui la transpunerea direcţiilor strategice în activităţi şi proiecte specifice, permiţând în acelaşi timp autorităţilor să introducă măsurile corective necesare şi să valorifice diverse surse de finanţare pe măsură ce acestea devin disponibile.

Totodată, implementarea Strategiei se va baza pe următoarele aspecte principale:

1) Păstrarea unui echilibru între câştigurile rapide şi activităţile strategice pe tot parcursul implementării Strategiei: Aşteptările mari legate de elaborarea şi aprobarea Strategiei vor trebui să se traducă în reuşite pe termen scurt care să asigure părţile interesate cu privire la fezabilitatea implementării, oferind în acelaşi timp principalilor parteneri de implementare suficient timp pentru a realiza activităţile strategice de mare anvergură, care necesită mai mult timp şi mai multe resurse pentru implementare.

2) Înfiinţarea Consiliului naţional pentru digitalizare: Rezistenţa la schimbare, inerţia instituţională şi interesele departamentale pot avea un impact semnificativ asupra implementării activităţilor din cadrul Strategiei. Înfiinţarea Consiliului naţional pentru digitalizare va servi drept mecanism eficient pentru a elimina în timp util barierele administrative şi instituţionale majore în calea transformării digitale.

3) Crearea Unităţii strategice de implementare: Implementarea unei strategii transformative şi cuprinzătoare poate fi copleşitoare pentru mulţi actori responsabili de implementare. În unele cazuri, gradul de complexitate poate depăşi capacitatea responsabililor de a executa proiecte complexe (cum ar fi, de exemplu, implementarea unui sistem de e-Sănătate), ceea ce poate duce la întârzieri şi eşecuri. Crearea unei unităţi strategice de implementare în cadrul Agenţiei de Guvernare Electronică, cu rol de supraveghere a implementării principalelor programe şi proiecte de transformare digitală, va asigura o mai bună gestionare şi realizare a activităţilor şi proiectelor strategice selectate.

4) Utilizarea pe larg a modelelor agile de implementare: Experienţa recentă de utilizare a metodologiilor agile în sectorul public, inclusiv de către Agenţia de Guvernare Electronică, a arătat în mod clar că metodele agile de implementare, reutilizând în acelaşi timp platformele existente şi serviciile standard, pot reduce considerabil costurile şi termenele de implementare şi vor avea ca rezultat produse mai bine adaptate la nevoile utilizatorilor.

5) Implicarea companiilor din sectorul privat ca parteneri-cheie de implementare a strategiei: Aceasta include achiziţii publice pentru sistemele de informaţii guvernamentale şi, unde este posibil, deschiderea de API-uri pentru dezvoltarea de soluţii inovatoare. Acest lucru va contribui la o mai bună concurenţă pe piaţă şi la consolidarea sectorului TIC local.

IV.2. Obiectivul general nr.1. Dezvoltarea unei societăţi digitale

Având în vedere centrarea clară pe cetăţean a Strategiei, primul obiectiv pe care şi-l propune aceasta este dezvoltarea unei societăţi digitale, capabile să profite de avantajele tehnologiilor şi serviciilor digitale.

Pentru a asigura utilizarea pe scară largă a tehnologiilor şi serviciilor digitale în toate aspectele vieţii: social, economic şi politic, fiecare cetăţean trebuie să cunoască despre existenţa acestor tehnologii şi servicii, să aibă acces la ele şi să aibă capacitatea de a le folosi. Atunci când ne uităm la elementele definitorii ale unei societăţi digitale, devine clar că principalele elemente de demarcaţie între cei care au adoptat tehnologiile digitale în viaţa lor şi cei care nu au reuşit pot fi descrise cu ajutorul următoarelor cinci elemente: accesul la Internet de calitate la preţuri accesibile; accesul la dispozitive inteligente (calculatoare, laptopuri, telefoane inteligente); gradul de alfabetizare digitală şi competenţele de utilizare a tehnologiilor; cunoaşterea despre existenţa serviciilor, tehnologiilor şi a conţinutului digital; şi dorinţa de a le utiliza, prin regăsirea conţinutului şi serviciilor relevante şi de interes pentru fiecare.

Figura 5. Cele cinci elemente ale decalajului digital

Indicatorii privind acoperirea, calitatea, accesibilitatea şi penetrarea Internetului pentru Moldova sunt, în general, buni, reieşind din poziţia geografică şi nivelul de venit al ţării. Cu toate acestea, există încă decalaje de conectivitate şi o parte a populaţiei care rămâne neconectată – 34,3% dintre cei care nu au încă o conexiune la Internet invocă preţurile ridicate ca fiind principalul motiv pentru care nu sunt conectaţi, în timp ce alţi 48,1% şi, respectiv, 20,3% indică lipsa calculatoarelor şi/sau a smartphone-urilor drept cauză principală (https://old.egov.md/ro/resources/polls/raportul-sondajului-national-anual-2021).

Aceste valori variază considerabil în funcţie de nivelul veniturilor respondenţilor şi mult mai puţin în funcţie de mediul de trai (urban/rural), gen, vârstă şi educaţie.

În ceea ce priveşte capacitatea şi dorinţa de utilizare a serviciilor, Agenţia de Guvernare Electronică (https://old.egov.md/ro/resources/polls/raportul-sondajului-national-anual-2021) constată că doar jumătate dintre respondenţii care au solicitat un serviciu public au utilizat canale electronice. În acest caz, avem un decalaj uriaş de 60% în ceea ce priveşte nivelul de educaţie, adică utilizarea canalelor electronice de solicitare a serviciilor creşte odată cu nivelul de educaţie al persoanei. Tinerii de 18-29 ani sunt categoria care a utilizat serviciile electronice de aproape cinci ori mai des comparativ cu persoanele în vârsta de 60-74 ani. Nivelul indicatorului în rândul bărbaţilor este cu circa 10% peste nivelul acestuia înregistrat în rândul femeilor. La fel, populaţia urbană utilizează serviciile electronice cu 20% mai mult decât populaţia rurală.

Astfel, în cadrul acestui prim obiectiv, trebuie să se pună un accent deosebit pe evitarea excluderii şi reducerea pe cât posibil a decalajelor digitale. Conform unor estimări (https://a4ai.org/report/2021-affordability-report/), numai costurile decalajului digital între femei şi bărbaţi comportă un cost de peste 1 trilion de dolari SUA pentru economia mondială. Nimeni nu ar trebui să fie exclus din cauza lipsei de acces, de competenţe, a normelor sociale şi culturale, a lipsei de încredere sau din orice alt motiv. Normele sociale şi culturale joacă un rol major în lipsa participării fetelor şi femeilor în educaţia STEAM şi sectorul TIC din Moldova. O abordare la nivelul întregii societăţi poate fi realizată numai prin analiza şi identificarea constantă a surselor de decalaj digital şi prin luarea unor măsuri sistematice la nivel naţional pentru înlăturarea inechităţilor şi disparităţilor asociate dimensiunilor de gen, mediu de trai, dizabilitate şi venituri. La nivelul Uniunii Europene există multe programe în acest sens, care pot fi valorificate şi de Republica Moldova, cum ar fi Programul EU4GenderEquality: Reform Helpdesk.

În ceea ce priveşte alfabetizarea digitală, este esenţial ca aceasta să nu încerce să înlocuiască, ci să se bazeze pe formele tradiţionale de alfabetizare. Comisia Europeană a elaborat un cadru de competenţe digitale pentru cetăţeni (DigComp), care oferă o înţelegere comună la nivelul Uniunii Europene a ceea ce înseamnă competenţa digitală. Acest cadru trebuie să stea la baza elaborării politicilor privind competenţele digitale şi adaptării programelor de educaţie digitală. Activităţile din cadrul acestui obiectiv trebuie să fie aliniate la Cadrul de competenţe digitale al Uniunii Europene (https://joint-research-centre.ec.europa.eu/digcomp/digital-competence-framework_en), care identifică 21 de competenţe în 5 domenii:

Figura 6. Modelul conceptual de referinţă DigComp

În aceeaşi ordine de idei, pentru a măsura progresul Republicii Moldova în societatea digitală, precum şi eficacitatea şi impactul iniţiativelor în acest domeniu, este necesară aplicarea Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), utilizat la nivelul Uniunii Europene.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Integrarea alfabetizării digitale în procesul educaţional de bază. Prin integrarea educaţiei privind competenţele digitale încă de la începutul procesului educaţional, putem asigura că adulţii de mâine vor fi echipaţi corespunzător pentru a beneficia de o societate prosperă şi pentru a contribui în egală măsură la aceasta. Acest lucru necesită, la rândul său, un efort susţinut de perfecţionare a cadrelor didactice actuale şi viitoare în materie de competenţe şi dotări corespunzătoare ale instituţiilor de învăţământ de toate nivelurile.

2) Construirea unui sistem educaţional proactiv şi incluziv, în care nu numai că se predau tehnologiile digitale şi utilizarea calculatoarelor, ci şi se valorifică tehnologiile digitale pentru a preda toate celelalte materii. Integrarea instrumentelor digitale în procesul educaţional va maximiza beneficiile acestuia şi, de asemenea, va spori rezistenţa sistemului educaţional la potenţiale şocuri viitoare, cum ar fi necesitatea de a trece la modele de educaţie hibridă sau exclusiv online.

3) Utilizarea datelor pentru luarea deciziilor, inclusiv în sectorul educaţiei: Datele şi instrumentele digitale integrate în procesele educaţionale şi de management ar trebui să fie utilizate pentru a influenţa în mod continuu procesul de luare a deciziilor, astfel încât sistemul educaţional să răspundă la nevoile şi priorităţile în continuă schimbare şi să fie capabil să sprijine dezvoltarea mediului TIC, a economiei digitale şi, în cele din urmă, a naţiunii digitale. Instituţiile de învăţământ superior trebuie să dezvolte în mod proactiv specialişti cu înaltă calificare necesari pentru piaţa muncii, cum ar fi oamenii de ştiinţă în domeniul datelor, IA, ML, specialişti IoT, designeri UI/UX, robotică etc.

4) Promovarea competenţelor digitale ca abilităţi de bază pentru viaţă, tratate ca o prioritate educaţională naţională în toate etapele educaţiei (grădiniţă, şcoală, învăţământ profesional, universităţi, învăţare pe tot parcursul vieţii, învăţare specializată etc.). Competenţele digitale ar trebui să fie, în general, lipsite de orice conotaţii negative şi prejudecăţi sociale şi culturale, reducând în mod sistematic decalajul digital dintre zonele rurale şi urbane/populaţia tânără şi cea adultă şi promovând avantajele oferite de tehnologii în ceea ce priveşte serviciile electronice publice şi private, oferind diverse stimulente (cashbackuri, reduceri, timp redus de prestare etc.) pentru utilizarea serviciilor electronice etc.

5) Realizarea de programe naţionale de alfabetizare digitală care să se adreseze tuturor membrilor societăţii: Acestea ar explica, printre altele, avantajele şi posibilităţile, dar şi riscurile spaţiului digital. Astfel de programe ar trebui să ofere o varietate de canale de furnizare şi metode de formare, inclusiv instruire formală, cursuri comunitare şi gamificare, dar şi să ofere diverse stimulente pentru învăţarea competenţelor digitale. La fel, trebuie elaborat şi aprobat un cadru de certificări a competenţelor digitale în aliniere cu DigComp. Aceasta ar include crearea şi implementarea unor programe de dezvoltare a abilităţilor parentale care să ţină cont de beneficiile şi riscurile asociate cu utilizarea TIC, concentrându-se pe educarea copilului despre comportamente sigure în mediul online, soluţii şi servicii de sprijin disponibile în caz de abuz.

6) Implementarea măsurilor de protecţie a copiilor împotriva riscurilor online. Sprijinirea formării profesionale a specialiştilor în sistemul de protecţie a copiilor prin evaluarea riscului de abuz sexual online, acţiuni de intervenţie şi acordarea de asistenţă în funcţie de nevoile identificate. Stabilirea unui mecanism de coordonare în domeniul protecţiei copiilor împotriva riscurilor online, care să implice reprezentanţi ai tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice implicate în elaborarea politicilor, precum şi crearea unui grup de lucru pentru planificarea întregului set de acţiuni în domeniul promovării siguranţei online a copiilor.

7) Promovarea accesului la Internet ca un drept fundamental al omului: Pentru a se asigura că fiecare persoană are acces la Internet de calitate la preţuri accesibile, Guvernul ar trebui să întreprindă o serie de măsuri pentru a face din accesul la Internet un drept de bază al omului, alături de asistenţa medicală şi educaţie. Instrumentele de suport ar putea include, printre altele, extinderea scopului de utilizare a Fondului serviciului universal (FSU), finanţarea şi/sau compensarea costului net al îndeplinirii obligaţiilor de furnizare a serviciului universal, promovarea utilizării partajate a infrastructurii fizice de către furnizorii de servicii de Internet şi furnizorii de reţele de comunicaţii electronice mobile etc.

8) Implicarea tuturor sectoarelor economiei naţionale în alfabetizarea digitală şi dezvoltarea competenţelor: Această direcţie prioritară poate include crearea unei alianţe naţionale vizând locurile de muncă şi competenţele digitale necesare pentru acoperirea lor, implementarea programelor multidimensionale orientate spre reducerea decalajelor dintre oferta educaţională şi necesităţile sectorului privat, formarea unui număr mai mare de specialişti IT, recalificarea şi perfecţionarea forţei de muncă, dezvoltarea programului naţional de competenţe digitale, diverse proiecte pilot, spaţii de testare etc.

9) Adaptarea politicilor de management al resurselor umane, în primul rând în sectorul public, dar şi în cel privat: Politicile de management al resurselor umane trebuie să încurajeze utilizarea TIC în procesul de angajare, formare şi reconversie profesională a personalului, deoarece locurile de muncă se bazează din ce în ce mai mult pe competenţe şi abilităţi digitale. Ar trebui să se acorde o atenţie deosebită reconsiderării rolurilor existente şi introducerii de noi roluri, esenţiale pentru a impulsiona agendele de transformare digitală la toate nivelurile (de ex., CIO, CDO etc.). Programele guvernamentale vor stimula şi finanţa (re)instruirea în domeniul TIC a forţei de muncă din sectoarele economice cheie pentru a compensa lipsa de competenţe specializate. Întrucât în sectorul public vor exista întotdeauna dificultăţi în atragerea şi păstrarea personalului TIC cu calificare înaltă, politicile ar trebui să fie flexibile şi să permită modele de angajare inovatoare, cum ar fi externalizarea, echipele extinse, lucrul de la distanţă etc. Pentru implementarea programelor guvernamentale se vor angaja specialişti cu calificări naţionale sau internaţionale, în funcţie de complexitatea acestora.

10) Implicarea autorităţilor locale în toate etapele transformării digitale: Autorităţile locale trebuie să fie un catalizator puternic pentru toate activităţile de transformare digitală la nivel local şi sunt esenţiale pentru promovarea competenţelor şi a oportunităţilor digitale. Acest lucru necesită, însă, înainte de toate, consolidarea competenţelor şi a capacităţilor digitale ale autorităţilor locale.

11) Implicarea cetăţenilor în viaţa politică prin intermediul tehnologiilor digitale: Dezvoltarea şi promovarea platformelor de implicare activă a cetăţenilor, cum ar fi petiţiile electronice şi bugetarea participativă, dar şi introducerea unor instrumente electronice de luare a deciziilor, cum ar fi iniţiativele civice, petiţiile colective, referendumurile şi votul prin Internet, vor face ca oamenii să se simtă conectaţi la procesul de guvernare şi le vor permite să-şi exercite drepturile civice, indiferent de locul în care se află. Acest lucru se va baza din ce în ce mai mult pe mijloace sigure de identificare şi de realizare a operaţiunilor la distanţă, de aceea este deosebit de important să se ofere cetăţenilor mijloace de identificare digitală şi alte instrumente digitale intuitive, accesibile şi sigure pentru interacţiunea de la distanţă.

12) Valorificarea centrelor de prestare a serviciilor publice pentru a ajuta şi instrui oamenii să utilizeze serviciilor electronice: Tranziţia de la furnizarea offline a serviciilor publice la furnizarea asistată a serviciilor electronice, prin care cetăţenii sunt încurajaţi să utilizeze zonele de autoservire cu ajutorul funcţionarilor publici, este o modalitate excelentă de a reduce sarcina oficiilor prestatorilor de servicii, oferind în acelaşi timp sprijin şi consolidând încrederea cetăţenilor în competenţele lor digitale.

13) Implicarea diasporei în proiecte de transformare digitală: Toate eforturile de promovare a competenţelor şi a serviciilor digitale, a programelor şi iniţiativelor de formare trebuie să ia în considerare şi să implice pe deplin diaspora, eliminând potenţialele obstacole de implicare, cum ar fi necesitatea prezenţei fizice pentru orice activitate. De asemenea, valorificarea comunităţilor şi a reţelei de oficii consulare va duce, în final, la crearea unor legături mai strânse între Republica Moldova şi diasporă. Punctele de trecere a frontierei ar putea fi folosite ca puncte de informare a diasporei, unde ar putea fi prezentate avantajele şi posibilităţile tehnologiilor şi serviciilor digitale şi care ar putea acorda suport reprezentanţilor diasporei în valorificarea instrumentelor digitale disponibile.

IV. 2.1. Rezultate

În urma implementării acestor direcţii prioritare, majoritatea cetăţenilor vor poseda competenţe digitale de bază, iar accesul la Internet va fi universal. Sistemul naţional de educaţie în 2030 va fi susceptibil să ofere educaţie de înaltă calitate, incluzivă şi echitabilă tuturor copiilor/elevilor/studenţilor/adulţilor pe tot parcursul vieţii, la toate treptele de învăţământ, în varii contexte formale/nonformale/informale, va corespunde necesităţilor celor ce învaţă şi ale societăţii; va deveni mai rezistent, flexibil, oferind educaţie fără întrerupere în condiţiile mereu schimbătoare de ordin social, economic, demografic; va deveni un factor real de asigurare a dezvoltării durabile, sociale şi economice prin formarea resurselor umane de calitate şi se va constitui întru-un factor esenţial pentru dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere.

Societatea are încredere şi utilizează pe scară largă soluţiile digitale pentru a-şi satisface nevoile, precum şi pentru a-şi exercita drepturile şi obligaţiile civice. Pentru a reduce decalajul digital, canalele de furnizare a serviciilor se vor baza pe platforme digitale şi vor fi accesibile pentru toţi. Cetăţenii deţin controlul asupra datelor lor personale şi sunt capabili să le partajeze în siguranţă şi să urmărească utilizarea acestora de către terţi.

IV. 2.2. Indicatori

1) Cel puţin 50% din populaţie are acces la fişele medicale electronice.

2) Peste 70 % dintre cetăţeni dispun de identitate digitală activă.

3) Peste 80 % din populaţie posedă competenţe digitale de bază.

4) Ponderea absolvenţilor STEAM din totalul absolvenţilor cu studii universitare este de cel puţin 16 %.

5) Republica Moldova se află în top 50 ţări, conform Indicelui privind decalajul de competenţe digitale.

6) Viteza minimă de acces la Internet în bandă largă este de cel puţin 100 Mbps.

7) 25% din populaţie este acoperită cu 5G.

IV. 3. Obiectivul general nr.2. Dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv

Există mai multe motive obiective pentru care digitalizarea poate să sporească incluziunea şi să acţioneze ca un factor puternic de abilitare într-o societate. Distanţa faţă de centrul oraşului, densitatea populaţiei sau legăturile de transport îşi pierd din importanţă, iar accesul la Internet devine mult mai relevant în utilizarea serviciilor publice. Internetul rapid şi accesibil în toate zonele ţării devine o condiţie obligatorie pentru dezvoltarea digitală.

În 2022, trei din patru cetăţeni ai Republicii Moldova utilizează Internetul, iar numărul de conexiuni mobile îl depăşeşte pe cel al populaţiei. Cu toate acestea, deşi 98 % dintre localităţi au conexiune prin fibră optică, accesul de mare viteză pe bandă largă la domiciliu rămâne a fi o provocare în anumite zone geografice. În acest sens, modernizarea constantă a infrastructurii TIC (bandă largă, date mobile, acces public la calculatoare etc.), în strânsă cooperare cu sectorul privat, cum ar fi furnizorii de comunicaţii electronice, reprezintă o piatră de temelie pentru asigurarea accesului la serviciile digitale.

Astfel, vom putea stimula creşterea sectorului TIC şi comunităţii de start-up-uri care vor aduce o contribuţie importantă la digitalizare şi vor crea sinergii puternice între sectorul public şi societate.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Acces la Internet rapid şi la preţuri accesibile pentru fiecare cetăţean al Republicii Moldova: Chiar dacă acoperirea 4G şi prin fibră optică a populaţiei este de 98%, rezultatele sondajului naţional anual din 2021 au arătat că 34% dintre persoanele neconectate invocă costul ca fiind cel mai mare impediment. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura conectivitatea în bandă largă (prin 4/5G şi/sau fibră optică) în proporţie de 100%, precum şi pentru a asigura accesibilitatea universală a Internetului la preţuri accesibile.

2) Dezvoltarea unui sistem de cartografiere a acoperirii cu Internet în bandă largă pentru a dota Guvernul cu un instrument de vizualizare şi evaluare a decalajului digital şi de promovare a dezvoltării economice. Un asemenea sistem ar fi deosebit de important pentru a determina disponibilitatea şi accesibilitatea Internetului de mare viteză într-o anumită zonă din ţară. Un astfel de instrument ar permite Guvernului, furnizorilor de servicii şi altor părţi interesate din ţară să ia decizii bazate pe dovezi cu privire la modul de îmbunătăţire a conexiunii în bandă largă în ţară şi de a realiza o transformare digitală omogenă.

3) Dezvoltarea unor condiţii favorabile pentru sectorul TIC şi pentru comunitatea start-up-urilor: În timp ce utilizarea de bază a dispozitivelor informatice poate fi considerată ca fiind alfabetizare modernă, pentru dezvoltarea TIC (şi a sectorului tehnologic, în general) sunt necesari specialişti în domeniul TIC cu competenţe profesionale complexe. Pentru o creştere dinamică a start-up-urilor, sunt esenţiale finanţarea în faza incipientă şi reglementări moderne specifice start-up-urilor.

4) Consolidarea arhitecturii digitale în sectorul public: Deşi serviciile digitale pot fi dezvoltate de diferite instituţii guvernamentale, există o sinergie evidentă în consolidarea arhitecturii acestora, inclusiv a componentelor software şi utilizarea avansată şi pe scară largă a serviciilor de cloud pentru a creşte eficienţa şi securitatea ecosistemului digital.

5) Utilizarea şi reutilizarea în comun a datelor şi serviciilor: Întrucât datele reprezintă cel mai important activ în oferirea de servicii electronice, este esenţial să fie maximizată utilizarea lor eficientă şi să fie luate măsuri pentru îmbunătăţirea acurateţei datelor colectate. Odată ce unui cetăţean sau unei întreprinderi i se cere să furnizeze informaţii Guvernului, este posibil ca şi mai multe instituţii să poată utiliza aceste date, în condiţiile unui interes legitim sau ale consimţământului subiectului datelor. La fel, punând datele publice la dispoziţia sectorului privat, se vor dezvolta servicii noi şi inovatoare, iar economia naţională va avea de câştigat de pe urma valorii adăugate create în acest fel.

6) Creşterea numărului de proiecte comune între instituţiile private şi cele de stat, inclusiv crearea unui fond de talente format din specialişti din diferite sfere de activitate şi cu diferite competenţe în domeniul TIC, care vor contribui la construirea societăţii digitale, elaborarea şi implementarea proiectelor de guvernare digitală.

7) Stimularea utilizării serviciilor digitale: Întrucât furnizarea de servicii în format digital este mai rentabilă pentru Guvern, prin urmare, ar trebui să fie preferabilă, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în costuri mai mici pentru cetăţeni şi/sau durată mai scurtă de prestare datorită optimizării proceselor.

8) Promovarea agendei digitale ca investiţie clară, benefică şi productivă: Pentru a oferi servicii digitale de înaltă calitate, trebuie făcute investiţii iniţiale substanţiale. Odată ce serviciile electronice vor deveni funcţionale, costul deservirii cetăţenilor va fi cu mult mai redus.

9) Atragerea întreprinderilor digitale şi a investiţiilor străine în Republica Moldova: Perspectiva de a deveni stat membru al Uniunii Europene, cu acces nelimitat la o piaţă comună de circa o jumătate de miliard de oameni, va creşte considerabil atractivitatea Republicii Moldova ca sediu pentru afacerile digitale internaţionale. Specialiştii de înaltă calificare, legislaţia competitivă, regimul fiscal facilitar al parcului IT virtual şi infrastructura solidă vor contribui la atractivitatea investiţiilor străine directe şi la atragerea afacerilor digitale în Republica Moldova.

10) Atragerea în parcul IT virtual a specialiştilor IT calificaţi şi a investitorilor din Uniunea Europeană. Se impun valorificarea în deplină măsură a mecanismului IT vizat, precum şi a muncii la distanţă de peste hotare a angajaţilor rezidenţilor parcului IT virtual, înfiinţarea şi gestionarea în Republica Moldova a afacerilor IT şi inovaţionale la distanţă.

11) Promovarea la scară largă a serviciilor digitale şi a utilizării identităţii electronice: Deoarece distanţele sunt mai scurte şi comunicarea mai rapidă în spaţiul digital, digitalizarea poate aduce cetăţenii Republicii Moldova mai aproape unii de alţii, iar diaspora mai aproape de Republica Moldova.

12) Studierea şi preluarea celor mai bune practici din Uniunea Europeană: Studierea premiselor care stau la baza dezvoltării tehnologiilor emergente şi valorificarea iniţiativelor şi programelor ţărilor Uniunii Europene în domeniul IA, roboticii, blockchain, al contractelor inteligente şi al altor tehnologii emergente vor contribui la implementarea şi utilizarea acestora şi efectuarea unui salt calitativ al Republicii Moldova în plan tehnologic şi, respectiv, economic.

IV. 3.1. Rezultate

Atât infrastructura digitală, cât şi talentele acţionează ca facilitatori de bază pentru a asigura o societate digitală inclusivă. Asigurarea accesului la Internet de mare viteză pentru toţi locuitorii Republicii Moldova va duce la un grad mai mare de utilizare serviciilor digitale şi va elimina barierele de acces la servicii ce rezultă din distanţele geografice sau din decalajul rural/urban.

Numărul considerabil de specialişti TIC va contribui nu doar la o societate digitală mai avansată, ci şi la un climat de aceri mai atractiv şi la un ecosistem mai dinamic al start-upurilor.

IV. 3.2. Indicatori

1) Ponderea specialiştilor TIC va fi de cel puţin 2% din populaţia adultă, inclusiv se va asigura convergenţa în bază de gen.

2) Ponderea TIC în produsul intern brut va fi de cel puţin 10%.

3) Ponderea produselor şi serviciilor TIC în totalul exporturilor va fi de cel puţin 15%.

IV.4. Obiectivul general nr.3. Crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente

Republica Moldova dispune, în mare parte, de ingredientele necesare pentru dezvoltarea economiei digitale. În multe ţări de succes, digitalizarea este direcţia care asigură cea mai rapidă creştere economică, eficienţa şi folosirea optimă a resurselor disponibile. Într-o perspectivă medie, accentul se va pune pe câteva componente importante pentru digitalizarea economiei, susţinute de cadrul normativ şi de politici favorabile privind: industria IT locală şi start-up-urile tehnologice orientate spre piaţa internaţională; infrastructura şi serviciile TIC competitive; eforturile de dezvoltare a infrastructurii pentru comerţul electronic (diversificarea pieţei de servicii de plăţi online, reţeaua poştală şi de curierat, digitalizarea proceselor vamale la export, acces la platforme internaţionale de comerţ electronic etc.).

Pentru realizarea direcţiilor prioritare propuse în această secţiune, va fi necesară elaborarea unui Program de dezvoltare a economiei digitale pe termen mediu, precum şi monitorizarea inserării acţiunilor ce se impun în planurile anuale de activitate ale autorităţilor publice vizate, aliniate cu Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022, prezenta Strategie şi Programul de activitate al Guvernului. Promovarea şi suportul inovaţiei digitale în sectorul real al economiei schimbă modul în care companiile îşi administrează procesele, integrând tehnologia digitală oriunde este posibil în cadrul companiilor şi în relaţiile lor cu autorităţile, partenerii de afaceri şi consumatorii. Creşterea nivelului de adopţie a soluţiilor digitale în cadrul companiilor este instrumentul pe care se bazează ridicarea productivităţii şi eficienţei economice. Este necesară încurajarea dinamismului digital în mediul de afaceri prin măsuri de reglementare, stimulare monetară sau fiscală şi informare.

Pentru digitalizarea afacerilor şi sporirea impactului asupra creşterii economice durabile, este esenţială creşterea unei comunităţi dinamice de start-upuri locale implantate în diverse verticale ale sectorului real al economiei. Pentru a realiza acest lucru şi a face start-upurile locale să fie competitive la nivel internaţional, sunt necesare educarea şi atragerea în continuu a talentelor, transferul tehnologic prin implementarea în producţie şi servicii a rezultatelor cercetării şi dezvoltării efectuate pe platforme universitare şi, nu în ultimul rând, asigurarea cadrului normativ şi de politici favorabil pentru dezvoltare.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Transformarea digitală a întreprinderilor: O adevărată digitalizare a economiei se bazează pe digitalizarea întregului ciclu operaţional la nivel de companii şi între companii, acte şi proceduri administrative interne, evidenţă financiară, comercială etc., precum şi interacţiunea în afara companiei, bazată pe aceste resurse şi instrumente digitale. Mai mult decât atât, creşterea nivelului de adopţie a soluţiilor digitale în cadrul companiilor este acel instrument pe care se bazează ridicarea productivităţii şi a eficienţei economice. Încurajarea dinamismului digital în mediul de afaceri se poate realiza prin măsuri de reglementare, stimulare monetară, administrativă sau fiscală şi informare.

2) Dezvoltarea şi promovarea serviciilor publice digitale esenţiale pentru companii: Acţiunile lansate în acest sens se vor axa pe consolidarea cadrului juridic existent; eliminarea constrângerilor pentru interacţiunea la distanţă cu autorităţile; îmbunătăţirea aplicabilităţii reglementărilor şi optimizarea procedurilor existente la nivel de instituţii prestatoare de servicii publice companiilor. În mod practic, aceste acţiuni abordează automatizarea proceselor, înregistrarea la distanţă a companiilor, digitalizarea interacţiunii G2B, facilitarea proceselor interne în companii şi dintre companii etc. De asemenea, vor fi vizate dificultăţile în aplicarea reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal, disponibilitatea online de pe o resursă sigură şi credibilă a datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept, securitatea cibernetică, identificarea la distanţă, notarizarea electronică, utilizarea semnăturii electronice şi alte măsuri specifice pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri prin digitalizare. Succesul acestei direcţii de acţiune va fi asigurat de evaluări periodice, identificarea şi eliminarea barierelor administrative pentru digitalizarea interacţiunii companiilor cu autorităţile, partenerii de afaceri şi beneficiarii finali.

3) Dezvoltarea în continuare a industriei locale IT şi BPO şi asimilarea produselor lor pe piaţa internă: prezenţa în ţară a industriilor inovatoare este benefică oricărui model economic de dezvoltare, dar şi un ingredient indispensabil pentru o economie modernă şi digitalizată. Exporturile de servicii IT, offshoring pentru procesele de afaceri (BPO) şi dezvoltarea centrelor de servicii partajate (SSC) îşi vor continua creşterea exponenţială la nivel regional şi Moldova este parte a acestui proces, datorită Moldova IT Park. Externalizarea acestor servicii din ţara noastră domină exporturile de servicii IT. Aceste venituri vor continua să înregistreze o creştere liniară în următorii ani, iar problema strategică este în asimilarea unei cote în creştere din aceste servicii pe piaţa locală, pentru un impact pozitiv asupra dezvoltării economiei digitale locale. În mod similar, BPO&SSC sunt aşteptate să crească cu rate de două cifre în aceeaşi perioada şi Moldova trebuie să-şi definească politicile publice în sprijinul acestor sectoare. Totodată, trebuie să se ţină cont de faptul că ţara noastră este specializată în principal pe furnizarea de servicii IT cu sofisticare scăzută. În timp ce o serie de servicii cu grad sporit de complexitate sunt în curs de dezvoltare, cele mai multe proiecte sunt de nivel tehnologic relativ scăzut. Astfel, exporturile de TIC ale Republicii Moldova au un potenţial de creştere ca rezultat al creşterii complexităţii tehnologice, la fel ca cea mai mare parte a coşului de export al ţării din BPO şi SSC.

4) Stimularea pieţei serviciilor de plăţi electronice: o economie digitală dinamică este imposibilă fără o diversitate de instrumente electronice de plată, orientate spre consumatorul local şi accesibile transfrontalier. Acest obiectiv poate fi atins prin competiţie deschisă şi integrarea ţării în piaţa europeană/globală de servicii de plată. Numerarul este cel mai lent şi mai scump mijloc de plată, ce stimulează economia tenebră şi nu susţine dezvoltarea economiei digitale. Disponibilitatea şi utilizarea metodelor alternative şi accesibile de plăţi online constituie o precondiţie pentru tranzacţii financiare sigure şi rapide într-o economie digitală veritabilă.

5) Reducerea deficitului de forţă de muncă din domeniul TIC în toate sectoarele economiei: Numărul de specialişti TIC formaţi în universităţi trebuie să corespundă cererii pieţei forţei de muncă şi calificărilor tot mai diverse, fiind necesară schimbarea atitudinii autorităţilor vizate faţă de calitatea şi numărul de specialişti instruiţi în profesiile viitorului. Instruirea digitală specializată pentru studenţii tuturor facultăţilor din ţară, ca răspuns la răspândirea tehnologiilor digitale în toate sectoarele economiei naţionale şi vieţii sociale, trebuie să devină o normă. Se va pune accent pe perfecţionarea şi recalificarea angajaţilor, în mod particular din grupurile social vulnerabile (femei, tineri, cu dizabilităţi etc.), prin oferirea de sesiuni de introducere în tehnologie, programe de formare, mentorat dedicat etc.

6) Promovarea cooperării în domeniul cercetării şi dezvoltării între subiecţii de cercetare şi inovare, sectorul public şi cel privat: Consolidarea legăturilor dintre cercetare şi producţie favorizează implementarea rezultatelor atât pentru universităţi, cât şi pentru sectorul public şi cel privat, încurajând inovaţiile deschise (en. Open Innovation). Mecanisme de tipul Centrelor europene de inovare digitală (en. European Digital Innovation Hubs - EDIH) pot contribui şi ele la accelerarea transformării digitale a economiei naţionale. Implementarea în practică a principiilor ştiinţei deschise (en. Open Science) şi a accesului deschis la publicaţii şi date de cercetare va permite o mai mare accesibilitate şi punere în practică a conţinutului ştiinţific. Valorificarea oportunităţilor şi integrarea în Cloud-ul European pentru Ştiinţa Deschisă pentru a oferi acces fără întreruperi şi reutilizare fiabilă a datelor de cercetare cercetătorilor, inovatorilor, companiilor şi cetăţenilor printr-un mediu de date distribuite şi de încredere şi servicii conexe. Valorificarea nişelor identificate de procesul de elaborare a documentului "Strategia de specializare inteligentă a Republicii Moldova până 2030" pentru a stimula inovarea şi transformarea digitală a sectoarelor economiei naţionale.

7) Dezvoltarea mediului de afaceri favorabil start-upurilor digitale: Actualizarea cadrului de politici şi normativ în strânsă cooperare cu comunitatea startup-urilor pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil, inclusiv prin instituirea de "nisipiere" (en. sandbox) şi hub-uri inovaţionale pentru dezvoltarea anumitor verticale, cum ar fi FinTech, AgriTech, HealthTech, vor face start-upurile naţionale competitive pe plan internaţional. Această direcţie de acţiune va impacta pozitiv diverse sectoare ale economiei naţionale, va favoriza identificarea nişelor şi identificarea parteneriatelor în diferite industrii, pentru adopţia inovaţiei digitale.

8) Dezvoltarea infrastructurii economiei digitale şi a comerţului electronic: Crearea condiţiilor pentru proliferarea economiei digitale şi a comerţului electronic presupune dezvoltarea infrastructurii necesare şi eliminarea barierelor regulatorii. Reducerea constrângerilor administrative ţine în mare parte de eliminarea discrepanţelor normative, armonizarea cu bunele practici internaţionale, facilitarea plăţilor online, accesul la marketplace-uri, la servicii de plată digitală, la servicii de curierat etc. Acţiunile identificate vor servi la realizarea acestui obiectiv, stimulând competiţia şi oferta variată de servicii adiacente, transformând e-Comerţul în element indispensabil al unei economii digitale moderne în Republica Moldova şi contribuind la absorbţia inovaţiei digitale în diverse sectoare ale economiei.

9) Dezvoltarea platformelor naţionale şi atragerea pe piaţă a platformelor internaţionale de comerţ electronic: Pandemia COVID-19 a arătat o creştere rapidă a comerţului electronic în toată Europa şi este vital pentru Republica Moldova să ţină pasul cu această tendinţă clară. Promovarea online este foarte accesibilă sub diferite forme, dar în avalanşa de oferte, mulţi producători locali rămân neobservaţi. Această linie de acţiune ar trebui să contribuie la integrarea cât mai largă a producătorilor locali în platformele locale de e-Comerţ şi să contribuie la o redirecţionare optimă a consumului local spre magazinele online ale producătorilor locali. În acelaşi timp, pentru micii producători, care nu pot întreţine magazine online private, platformele digitale oferă soluţii intermediare pentru comercializarea produselor şi serviciilor. Obiectivul principal este un produs digital bine recunoscut în ţară sau o varietate a acestora. Crearea de funcţionalităţi pentru promovarea ofertelor pentru diferite grupuri de interes social, inclusiv prin antreprenoriat social, reprezintă un obiectiv care ar sprijini IMM-urile să intre în circuitul economic prin intermediul instrumentelor digitale. Partea ce ţine de accesul platformelor internaţionale pe piaţa naţională este foarte complexă. Aceasta depinde mai puţin de factorii interni şi ţine, în primul rând, de priorităţile investitorilor şi de mărimea pieţei, dar are un mare potenţial pentru a facilita e-Comerţul şi e-Exporturile din Moldova. Este nevoie de identificarea măsurilor de stimulare şi încurajare a desfăşurării operaţiunilor în ţara noastră de către marile platforme digitale şi cooptare a producătorilor locali.

10) Simplificarea procedurilor vamale pentru exporturile online: Acest lucru contribuie la stimularea serviciilor poştale şi de curierat şi la sporirea atractivităţii comerţului electronic. Implementarea coridoarelor digitale de transport va avea în vedere dependenţa semnificativă de operaţiunile comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene, în care Republica Moldova poate utiliza tehnologiile digitale şi poate implementa prevederile regulamentului privind informaţiile electronice pentru transportul de mărfuri pentru a îmbunătăţi considerabil procesul de import şi export de mărfuri.

11) Transformarea reţelei electrice naţionale în reţea inteligentă şi implementarea contoarelor inteligente ("smart-metering"), pentru a optimiza comportamentul cetăţenilor în sensul îmbunătăţirii eficienţei energetice în gospodăriile casnice. Datele privind consumul de energie electrică obţinute prin reţeaua inteligentă vor fi analizate şi utilizate pentru luarea deciziilor spre îmbunătăţirea politicilor şi a cadrului regulator în domeniul energetic.

IV. 4.1. Rezultate

Digitalizarea companiilor din Republica Moldova şi crearea de noi modele de afaceri (inclusiv prin start-upuri, care oferă soluţii disruptive) vor contribui la o economie mai competitivă la nivel internaţional, la o creştere economică mai rapidă, la integrarea producătorilor locali şi a prestatorilor de servicii în piaţa globală şi va spori nivelul de trai al tuturor oamenilor.

Cu ajutorul instrumentelor digitale şi comerţului electronic, companiile locale vor avea vizibilitate mai mare şi acces la pieţe noi, atât la nivel regional, cât şi global, iar aceasta va stimula creşterea economică, competitivitatea produselor şi serviciilor, nivelul şi calitatea vieţii cetăţenilor.

IV. 4.2. Indicatori

1) Mai mult de 60% dintre IMM-uri ating nivelul de bază la utilizarea tehnologiilor digitale în procesul de gestiune a afacerii şi dezvoltare de produse şi servicii.

2) Mai mult de 40% dintre companiile din Republica Moldova au acces la platformele digitale pentru produsele şi serviciile lor.

3) Cel puţin 50% din companiile moldoveneşti utilizează tehnologii Cloud/IA/Big Data.

4) Serviciile digitale esenţiale pentru companii disponibile cap-coadă, posibilităţi tehnice asigurate pentru deschidere, administrarea şi închiderea afacerii la distanţă.

5) Creşterea exportului de servicii IT şi BPO cu 15% anual şi asigurarea unui grad de adaptare locală de minim 10% a soluţiilor digitale dezvoltate în Republica Moldova.

6) Ridicarea de la 6 la 10% a numărului de studenţi instruiţi în tehnologii digitale în diverse domenii.

IV. 5. Obiectivul general nr.4. Crearea unui stat digital eficient, inteligent şi transparent

Digitalizarea poate şi trebuie să sporească eficienţa, transparenţa şi securitatea serviciilor publice. Odată cu utilizarea pe scară largă a identităţii digitale şi a semnăturii electronice, va fi posibilă introducerea principiilor "implicit digital" (en. digital first) şi "sigur prin design" (en. secure by design), care să permită păstrarea şi accesarea online a tuturor datelor administrative în condiţii de siguranţă şi securitate. Nu vor exista "originale" pe suport hârtie şi nici necesitatea duplicatelor informaţiilor deţinute online, deoarece datele şi înregistrările electronice sunt "originale".

Cetăţenii trebuie să aibă acces la datele cele mai importante despre ei şi să le poată partaja într-un mod facil şi sigur. La fel, trebuie să poată verifica jurnalele de audit pentru a vedea cine şi când a accesat datele lor personale. Digitalizarea serviciilor publice va consta, în primul rând, într-o revizuire a procedurilor administrative, pentru a evita transpunerea lor în mediul digital. Documentele pe suport hârtie, în marea lor parte, nu se vor transpune în documente electronice, ci în înregistrări electronice în registre şi baze de date.

Pentru a asigura informaţii exacte pentru toate registrele de stat şi a reduce birocraţia, va fi introdus principiul "o singură dată" - cetăţenilor li se va cere orice informaţie o singură dată de către stat, iar alte registre şi autorităţi de stat trebuie să interogheze sursa primară a informaţiei.

Serviciile vor deveni proactive, fără a fi nevoie de completarea formularelor de aplicare şi a cererilor. În cazul în care unei persoane i se cuvin anumite subvenţii, aceasta nu va fi nevoită să aplice pentru ele, dar îi vor fi atribuite automat în majoritatea cazurilor.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Interoperabilitatea deplină a platformelor şi a datelor: Aceasta este o condiţie prealabilă pentru schimburile de informaţii şi automatizarea serviciilor, inclusiv a serviciilor transfrontaliere, în special cu ţările Uniunii Europene.

2) Reducerea sarcinii administrative: Actualizarea şi simplificarea reglementărilor sunt posibile datorită digitalizării sistemelor şi revizuirii proceselor. În cazul în care o instituţie are dreptul legal de a obţine anumite informaţii, aceasta va interoga sursa primară care stochează aceste date, în loc să solicite aceste date de la subiect, fie el cetăţean sau companie.

3) Elaborarea şi implementarea Programului de e-transformare a sectorului public: Aceasta permite prioritizarea şi planificarea activităţilor de digitalizare a serviciilor la propunerea autorităţilor/instituţiilor publice şi racordarea lor la resursele disponibile atât din bugetul de stat, cât şi din partea donatorilor.

4) Soluţiile digitale ca instrumente eficiente de combatere a corupţiei: Procesele digitale sporesc nivelul de transparenţă, imparţialitate şi responsabilitate.

5) Digitalizarea proceselor de examinare a cauzelor în instanţele de judecată.

6) Migrarea sistemelor informaţionale de stat în cloudul guvernamental: Acest lucru trebuie făcut pentru a creşte eficienţa şi securitatea datelor. Cererea pentru servicii poate varia semnificativ în timp, iar utilizarea unui cloud guvernamental va facilita alocarea puterii de calcul necesare pentru activitatea sporită în orele de vârf, precum şi va asigura nivelul necesar de securitate cibernetică pentru sistemele şi procesele critice.

7) Crearea unor ambasade digitale pentru a asigura protecţia datelor din cele mai importante registre, mai ales în circumstanţele actuale.

8) Cetăţenii deţin controlul asupra datelor personale: Dezvoltarea unor instrumente care să le permită cetăţenilor să aibă un control mai bun asupra datelor personale şi o mai bună protecţie a acestora, asigurând în acelaşi timp portabilitatea datelor, îi va ajuta pe cetăţeni să facă faţă riscurilor tot mai mari legate de confidenţialitate şi va garanta că aceştia vor şti şi vor putea decide întotdeauna cine, când şi în ce scop utilizează datele lor personale, deţinute de sectorul public.

9) Automatizarea registrelor guvernamentale: Asigurarea interoperabilităţii între diferite registre guvernamentale va reduce cantitatea de date solicitate în mod repetat cetăţenilor, va îmbunătăţi acurateţea datelor, va creşte volumul de informaţii care pot fi precompletate în formularele online ale serviciilor publice şi va crea un set de standarde pentru introducerea şi colectarea datelor.

10) Armonizarea şi actualizarea datelor privind persoanele fizice din diferite registre, utilizând IDNP-ul persoanei, după caz, în calitate de identificator unic, pentru a elimina neconcordanţele de informaţii între diferite surse.

11) Implementarea scenariilor de IA în furnizarea de servicii şi gestionarea datelor prin valorificarea capacităţilor de cloud computing şi a surselor de date guvernamentale existente pentru luarea deciziilor şi instrumentarea proceselor.

12) Consolidarea capacităţilor de management al proiectelor de transformare digitală în sectorul public. Îmbunătăţirea abilităţilor responsabililor din sectorul public de a implementa proiecte de transformare digitală va reduce riscurile aferente implementării acestor proiecte, iar crearea abilităţilor angajaţilor din sectorul public de a aplica soluţii de analiză a datelor la nivel macro poate contribui la o înţelegere mai exactă a situaţiilor şi la luarea de decizii informate.

13) Implementarea proceselor decizionale automatizate în sectorul public. Învăţarea automată va asigura automatizarea serviciilor, conducând astfel la o mai mare satisfacţie a beneficiarilor de servicii şi la eficientizarea cheltuielilor în sectorul public.

IV.5.1. Rezultate

Acces mai rapid şi mai comod la serviciile publice pentru cetăţeni, automatizarea procesului decizional pentru autorităţi şi un sector public mai transparent şi mai eficient pentru întreaga societate.

IV.5.2. Indicatori

1) Republica Moldova se situează în primele cincizeci de ţări conform Indicelui ONU de dezvoltare a Guvernării electronice.

2) Ponderea tranzacţiilor online reprezintă cel puţin 70% din totalul tranzacţiilor în cadrul prestării de servicii publice.

3) Ponderea utilizării serviciilor digitale în procesele judiciare va fi de cel puţin 30% din numărul total de cauze.

4) Schimbul de documente şi date din sectorul public are loc 100% în mod electronic.

IV.6. Obiectivul general nr.5. Crearea unui mediu digital accesibil, sigur şi incluziv

Un spaţiu cibernetic sigur şi rezilient este esenţial pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să se bucure pe deplin de beneficiile unui mediu digital, iar încrederea în acesta este un element fundamental pentru transformarea digitală a Republicii Moldova.

La nivel naţional, securitatea cibernetică este o responsabilitate comună care necesită acţiuni coordonate din partea autorităţilor guvernamentale, a sectorului privat şi a societăţii civile. Având în vedere natura globală a ameninţărilor cibernetice, Republica Moldova urmează să implementeze şi să menţină un sistem naţional de management al securităţii cibernetice, care să asigure un cadru instituţional şi o cooperare eficientă pe probleme de securitate cibernetică şi gestionarea crizelor în domeniu; stabilirea normelor şi cooperării internaţionale; rezilienţa infrastructurilor digitale ale furnizorilor de servicii critice; analiza şi monitorizarea adecvată a situaţiei şi a evoluţiei ameninţărilor cibernetice; cooperarea cu furnizorii de soluţii din sectorul privat în promovarea securităţii cibernetice; consolidarea capacităţilor şi promovarea educaţiei şi formării profesionale în domeniul securităţii cibernetice; armonizarea legislaţiei şi strategii eficiente de combatere a criminalităţii cibernetice.

Recenta adoptare a Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică, care transpune cadrul normativ al Uniunii Europene, constituie un pas important în vederea creării sistemului naţional de management al securităţii cibernetice. Pentru implementarea cu succes a prevederilor legii, urmează a fi alocate de către stat, precum şi atrase de la parteneri de dezvoltare resursele necesare, în special pentru formarea capacităţilor tehnologice şi resurselor umane în domeniu.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Instituirea unei autorităţi competente în domeniul securităţii cibernetice la nivel naţional, cu funcţii de punct unic de contact, echipă de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT), dar şi identificare, monitorizare şi supraveghere, coordonare operaţională a situaţiilor de criză, de cooperare şi interacţiune la nivel naţional şi internaţional.

2) Implementarea cadrului general strategic şi operaţional de coordonare şi cooperare dintre sectorul public şi privat în domeniul securităţii cibernetice (Planul naţional de răspuns la incidente cibernetice şi crize în domeniul securităţii cibernetice, Strategia naţională privind securitatea cibernetică, Consiliul coordonator în domeniul securităţii cibernetice).

3) Implementarea măsurilor de securitate cibernetică şi mecanismului obligatoriu de raportare a incidentelor cibernetice semnificative de către entităţile ale căror servicii sunt critice pentru funcţionarea economiei şi a societăţii, precum şi posibilităţii de notificare voluntară a incidentelor cibernetice.

4) Consolidarea rezilienţei infrastructurilor digitale ale furnizorilor de servicii critice prin realizarea exerciţiilor de securitate cibernetică la nivel naţional şi sectorial; dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor tehnologice şi resurselor umane în domeniu; ajustarea cadrului normativ sectorial; promovarea bunelor practici şi a culturii securităţii cibernetice.

5) Asigurarea aplicării cerinţelor (standardelor) de securitate cibernetică în cadrul dezvoltării şi/sau procurării software şi hardware utilizate în prestarea serviciilor critice, inclusiv a serviciilor de comunicaţii electronice de generaţie nouă, precum şi a securităţii lanţului de aprovizionare, astfel încât produsele să fie securizate în mod implicit.

6) Dezvoltarea capacităţilor resurselor umane în domeniul securităţii cibernetice. Pregătirea profesională a funcţionarilor publici, precum şi a oricăror alte persoane interesate din domeniul public şi privat, prin programe de instruire, perfecţionare, exerciţii de antrenament în domeniul securităţii cibernetice; dezvoltarea programelor de cercetare şi inovare în domeniul securităţii cibernetice, inclusiv pentru protecţia infrastructurii critice publice şi private, protecţia datelor cu caracter personal, securitatea în utilizarea inteligenţei artificiale, precum şi a soluţiilor inovatoare pentru prevenirea, detecţia şi răspunsul la ameninţări cibernetice; dezvoltarea ghidurilor de securitate şi bune practici pentru implementarea accelerată a soluţiilor standardizate de securitate cibernetică.

IV.6.1. Rezultate

Ca urmare a realizării direcţiilor prioritare propuse se va asigura o creştere a nivelului de rezilienţă cibernetică a entităţilor-cheie din Republica Moldova, astfel, vor fi gestionate mult mai eficient şi transparent, dar şi evitate incidentele cibernetice, precum şi eventuale prejudicii materiale şi reputaţionale asociate acestora. Totodată, se va implementa o abordare multidisciplinară, iar toate părţile interesate, inclusiv Guvernul, sectorul privat şi societatea civilă, îşi vor asuma responsabilitatea şi angajamentul lor comun de suport şi cooperare în asigurarea securităţii cibernetice.

IV. 6.2. Indicatori:

1) Republica Moldova se va clasa printre primele 50 de ţări conform Indicelui global al securităţii cibernetice al UIT (https://www.itu.int/epublications/publication/D-STR-GCI.01-2021-HTM-E).

2) Începând cu 1 ianuarie 2025 activează CERT naţional şi Consiliul coordonator în domeniul securităţii cibernetice.

3) Cel puţin 90% dintre funcţionarii publici deţin competenţe în domeniul securităţii cibernetice.

4) Sunt aprobate Planul naţional de răspuns la incidente cibernetice şi Strategia naţională privind securitatea cibernetică.

5) Sunt identificaţi şi monitorizaţi furnizori de servicii în condiţiile Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică.

IV. 7. Obiectivul general nr.6. Consolidarea imaginii Republicii Moldova drept naţiune digitală

În calitate de ţară candidat la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar trebui să aibă drept prioritate absolută respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor relevante ale Uniunii Europene şi să devină parte integrantă a pieţei unice digitale. Aceasta înseamnă că toate serviciile digitale create în ţară vor fi disponibile pentru a fi utilizate şi de către cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene, iar serviciile electronice transfrontaliere vor asigura o mai bună mobilitate a cetăţenilor Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Prin urmare, spaţiul digital comun declarat recent între Republica Moldova şi România prezintă o oportunitate de a demonstra că platformele şi serviciile digitale existente sunt reutilizabile, construite pe standarde deschise şi adaptabile rapid la nevoile ţărilor. În acelaşi timp, având în vedere statutul de membru al Uniunii Europene al României, spaţiul digital comun va contribui şi în continuare la dezvoltarea unor soluţii compatibile cu standardele şi reglementările Uniunii Europene, facilitând interacţiunile transfrontaliere fără piedici între cetăţenii şi mediul de afaceri din Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

În calitate de ţară care a stabilit transformarea digitală ca prioritate strategică şi care a implementat activ proiecte de transformare digitală de ultimă generaţie pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova va promova activ cele mai bune practici, platformele şi serviciile sale digitale la nivel internaţional. Acesta va fi un efort coordonat atât de sectorul public, cât şi de cel privat, care va avea ca rezultat recunoaşterea globală a Republicii Moldova ca naţiune digitală avansată.

Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcţii prioritare:

1) Interconectarea datelor şi serviciilor la nivel internaţional: Lumea este din ce în ce mai conectată, ceea ce ar trebui să ducă la creşterea numărului de servicii şi schimburi de date transfrontaliere sigure, în special cu Uniunea Europeană, inclusiv prin integrarea în spaţiul european comun al datelor. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să dispună de o mobilitate sporită, pentru a putea călători, studia, munci şi a se pensiona cu uşurinţă în străinătate, dispunând, în acelaşi timp, de posibilitatea de a furniza ţărilor gazdă datele şi documentele necesare pentru a beneficia de toate condiţiile oferite de acordurile internaţionale şi bilaterale.

2) Crearea de servicii electronice transfrontaliere: În mod similar, folosind infrastructura sa digitală avansată, Republica Moldova ar trebui să depună eforturi pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii altor ţări, care vin cu scop de călătorie, studii, afaceri etc. Aplicaţiile şi contextele moderne ar trebui să permită o interacţiune fără piedici cu serviciile electronice naţionale sau transfrontaliere. De asemenea, valorificarea spaţiului digital comun cu România ar putea duce la oportunităţi semnificative pe plan regional şi internaţional.

3) Recunoaşterea reciprocă a semnăturilor şi identităţilor electronice: La fel ca în cazul identităţii digitale la nivel naţional, capacitatea de identificare sigură şi de efectuare a tranzacţiilor la distanţă, într-o altă ţară, este esenţială pentru a asigura prestarea serviciilor transfrontaliere şi a efectua schimburi de date, inclusiv cu caracter personal, în baza consimţământului persoanei. Acest lucru va permite desfăşurarea fără piedici a programelor de reşedinţă virtuală, care pot fi extinse ulterior pentru a include şi cetăţenii din ţările care nu fac parte din sistemul de recunoaştere reciprocă a semnăturilor electronice, dar care ar dori să beneficieze de mediul de afaceri şi social din Republica Moldova.

4) Participarea la reţele internaţionale cu ţări care împărtăşesc aceleaşi valori, cu un accent puternic pe Agenda digitală a Uniunii Europene şi integrarea treptată în toate proiectele digitale majore. Acest lucru va asigura că Republica Moldova îşi valorifică experienţa în domeniul transformării digitale şi este capabilă să ajute alte ţări în eforturile lor de transformare digitală, învăţând în permanenţă din cele mai bune practici internaţionale şi îmbunătăţind infrastructura digitală naţională. Un astfel de exemplu de cooperare ar putea fi identificarea şi implementarea principiilor de impozitare echitabilă a economiei digitale, care se dovedeşte a fi o provocare majoră pentru majoritatea guvernelor.

5) Promovarea Republicii Moldova pe plan internaţional ca ţară digitală avansată: Moldova nu a fost întotdeauna prezentată la nivel internaţional în contexte favorabile. Schimbarea imaginii sale din una dintre cele mai sărace ţări din Europa, cu o grea moştenire post-sovietică, în cea de ţară modernă, orientată spre viitor şi inovatoare în domeniul digital va necesita eforturi susţinute din partea tuturor părţilor interesate. Rezultatele vor merita efortul depus, oferind Republicii Moldova multiple oportunităţi de dezvoltare socioeconomică accelerată.

6) Promovarea sectorului TIC din Republica Moldova la nivel internaţional ca partener de încredere: Drumul parcurs de sectorul TIC din Moldova de la contribuţii nesemnificative la peste 7% din PIB este remarcabil. Companiile moldoveneşti din domeniul TIC oferă competenţe de top la preţuri competitive şi şi-au câştigat reputaţia de a furniza servicii de înaltă calitate. Moldova IT Park a reuşit să atragă multe companii internaţionale, oferindu-le stimulente bune. Eforturile viitoare ar trebui să fie îndreptate spre creşterea sectorului TIC şi a atractivităţii acestuia pentru studenţii actuali şi viitori, precum şi pentru companiile internaţionale. O altă direcţie importantă ar fi reorientarea Republicii Moldova de la destinaţie de externalizare a serviciilor la ţară care produce produse TIC de înaltă calitate şi care păstrează cea mai mare parte a valorii adăugate în ţară.

IV. 7.1. Rezultate

Republica Moldova se va integra în spaţiul digital al Uniunii Europene şi în piaţa unică digitală. Soluţiile, platformele şi serviciile digitale dezvoltate de Guvern vor fi interoperabile şi vor putea găzdui scenarii transfrontaliere. Cetăţenii Uniunii Europene vor putea beneficia de serviciile electronice moldoveneşti, utilizând identităţile digitale emise de ţările lor, în timp ce cetăţenii Republicii Moldova vor putea să-şi folosească identităţile digitale în spaţiul cibernetic al Uniunii Europene.

Ţara va deveni un centru de atracţie pentru companiile TIC de top datorită talentelor locale şi condiţiilor favorabile. Produsele şi mărcile TIC moldoveneşti vor fi recunoscute şi apreciate în lume.

IV. 7.2. Indicatori

1) Semnăturile electronice sunt recunoscute reciproc între Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene.

2) Cel puţin 30% din serviciile publice electronice sunt disponibile în scenarii transfrontaliere.

3) Primele start-upuri din Republica Moldova ajung la statutul de unicorn şi cel puţin 10 produse moldoveneşti ating o evaluare de 100 mil. de dolari SUA.

Capitolul V

MECANISME DE GUVERNANŢĂ PENTRU

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Transformarea digitală se referă mai puţin la adoptarea tehnologiei şi mai mult la schimbarea modului de funcţionare şi a proceselor de afaceri ale entităţilor publice şi private într-un mod care să valorifice tehnologia pentru a îmbunătăţi experienţa utilizatorilor, precum şi eficienţa şi sustenabilitatea organizaţiilor propriu-zise.

Complexitatea implementării transformării digitale la scară naţională rezidă în faptul că aceasta trebuie să cuprindă întregul sector public şi privat, precum şi societatea civilă, afectând toate organizaţiile, şi nicidecum implementată în izolare, ca un program sectorial tipic. Acest lucru necesită mai multă coordonare în luarea deciziilor şi în desfăşurarea activităţilor decât modul obişnuit de desfăşurare a unei activităţi. În cazul Guvernului, multe reforme, proiecte şi activităţi de transformare digitală trebuie să implice toate ministerele şi agenţiile, mai degrabă decât anumite instituţii individuale.

O strategie digitală cu o structură de guvernanţă bine definită va putea satisface interesele părţilor interesate, va fi suficient de flexibilă pentru a acomoda o diversitate de programe strategice, asigurând, în acelaşi timp, suficientă rigiditate pentru atingerea obiectivelor generale. În timp ce modelul tradiţional de guvernanţă pune accent pe conformitate şi reducerea riscurilor, abordarea privind guvernanţa transformării digitale trebuie să prioritizeze abilitarea implementării în detrimentul controlului, cu alte cuvinte, să elimine blocajele şi impedimentele în calea progresului prin luarea rapidă a deciziilor (https://www.kommunikationsraum.at/wp-content/uploads/2021/04/Going-Digital_Howtoembracechange.pdf).

Experienţa internaţională arată că trei mecanisme de guvernanţă pentru transformarea digitală, anume unităţile digitale partajate, consiliile de coordonare şi rolurile "digitale", sunt elementul comun pentru implementarea cu succes a strategiilor de transformare digitală (https://www.capgemini.com/wp-content/uploads/2017/07/Governance__A_Central_Component_of_Successful_Digital_Transformation.pdf). Prin urmare, luând ca bază cele mai bune practici internaţionale, secţiunile 5.1-5.4 descriu structura de guvernanţă concepută pentru a sprijini implementarea prezentei Strategii.

V.1 Factorii pentru implementarea cu succes a Strategiei

Pe lângă viziune şi finanţare, pentru a transpune viziunea de transformare digitală în rezultate tangibile este necesară existenţa unor elemente fundamentale de ordin organizaţional, uman şi digital.

1) Angajamentul conducerii: Conform unor studii recente, la nivel global sunt implementate cu succes mai puţin de o treime dintre toate proiectele de transformare digitală. Pentru a spori şansele de succes, este nevoie de lideri potriviţi, cu experienţă în domeniul transformării digitale.

2) Capacitatea de implementare şi gestionare a schimbării: Experienţa partenerilor de dezvoltare arată că bugetele alocate programelor de transformare digitală deseori nu sunt absorbite, iar beneficiile nu sunt valorificate din cauza lipsei capacităţii de implementare a partenerilor din sectorul public. Leadershipul, gestionarea proiectelor şi a schimbării, capacitatea de implementare şi coordonare intra- şi interinstituţională sunt competenţe-cheie pentru instituţiile publice, în special pentru că nu pot fi delegate sau externalizate pentru a compensa lipsa acestora.

3) Competenţe şi abilităţi digitale în toate domeniile: Acestea sunt necesare pentru a valorifica şi a profita de avantajele iniţiativelor de transformare digitală şi pentru a asigura un randament adecvat al investiţiilor.

4) Reducerea decalajului digital: cererea şi oferta în spaţiul digital trebuie să fie mai bine echilibrate, pentru a crea premise pentru incluziunea celor care în prezent sunt excluşi.

5) Finanţarea adecvată a programelor de transformare digitală: Investiţiile în transformarea digitală de cele mai multe ori se recuperează rapid şi aduc beneficii multiple pe termen lung, de aceea este imperativă alocarea surselor necesare pentru intervenţii în acest domeniu.

De exemplu, în cazul serviciilor electronice, pe lângă îmbunătăţirea experienţei de utilizare şi a accesibilităţii serviciului, de obicei se reduce şi numărul personalului implicat în prestarea serviciului, iar administrarea datelor publice se îmbunătăţeşte, ceea ce dă posibilitatea luării unor decizii mai bine informate.

6) Un cadru juridic şi un mediu de reglementare favorabil: Un cadru juridic şi de reglementare adecvat va facilita implementarea activităţilor de transformare digitală, iar un principiu important în acest sens este de a asigura armonizarea cadrului respectiv cu legislaţia şi standardele Uniunii Europene, promovarea serviciilor electronice, utilizarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele şi eliminarea barierelor pentru dezvoltare.

7) Mecanisme comune de digitalizare a serviciilor: Este necesară crearea unui cadru de modernizare şi monitorizare a calităţii serviciilor publice, pentru a asigura valorificarea beneficiilor transformării digitale în toate sectoare.

8) Identificarea digitală este unul dintre elemente de bază ale transformării digitale. Fără capacitatea de identificare sigură şi efectuare a tranzacţiilor în mediul online, nu sunt posibile interacţiuni complexe la distanţă.

9) Interoperabilitate şi principiul "o singură dată": Acestea sunt esenţiale pentru a oferi servicii electronice fără întreruperi, accesibile şi centrate pe cetăţean. În acest sens, standardizarea şi principiile unificate pentru dezvoltarea serviciilor electronice, precum şi reutilizarea şi combinarea datelor din diverse surse şi sectoare sunt aspecte importante ce trebuie luate în considerare.

10) Digitizarea datelor din sectorul public: Eliminarea dependenţei de arhivele pe suport de hârtie este încă un aspect de bază pentru transformarea digitală. Aceasta trebuie să fie completă, incluzând (în primul rând) înregistrările de bază, cum ar fi datele de stare civilă, cadastru, cazier judiciar.

11) Principiul "implicit digital" ("digital-by-default"): Pe lângă recunoaşterea surselor digitale ca surse primare şi veridice de informaţie, următorul pas în aplicarea acestui principiu este transformarea documentelor electronice inutile în datele electronice prelucrate automat.

12) Încrederea în serviciile digitale: Acesta este unul dintre cele mai puţin vizibile elemente esenţiale pentru adopţia tehnologiilor digitale şi a serviciilor electronice, implică aspecte legate de securitatea cibernetică (inclusiv implementarea principiului "sigur prin design" ("secure-by-design"), controlul asupra propriilor date, transparenţa şi existenţa unor mecanisme de feedback.

13) Conectivitate la nivel naţional, de mare viteză, accesibilă şi fiabilă: Acesta este un alt element fundamental ce asigură o tracţiune suficientă pe partea de adopţie pe scară largă a tehnologiilor şi serviciilor electronice.

14) Utilizarea unor tehnologii solide, orientate spre viitor: În condiţiile în care transformarea digitală cuprinde întreaga societate şi afectează toate sectoarele economiei naţionale, alegerea unor tehnologii adecvate, potrivite scopului pentru care au fost create, care au fost testate pentru exploatare în infrastructuri critice ale Guvernului şi care sunt acceptate de comunităţi largi de practicieni va asigura dezvoltarea durabilă a infrastructurilor şi serviciilor digitale.

V.2. Leadership şi monitorizare

Mecanismul de leadership şi monitorizare va asigura o coordonare adecvată a implementării Strategiei şi se va baza pe Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în comun cu Agenţia de Guvernare Electronică, care vor asigura o imagine completă şi transparentă a întregului portofoliu de iniţiative digitale din cadrul strategiei.

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării este autoritatea publică responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul economiei digitale, sectorului TIC, securităţii cibernetice şi digitalizării serviciilor publice.

Agenţia de Guvernare Electronică este responsabilă de implementarea politicilor privind transformare digitală, modernizarea serviciilor guvernamentale şi utilizarea TIC şi a inovaţiilor tehnologice în cadrul instituţiilor guvernamentale. Având în vedere importanţa capacităţii de implementare, Agenţia de Guvernare Electronică va fi, prin urmare, consolidată cu capabilităţi suplimentare sub forma unei structuri organizaţionale - Unitatea de implementare strategică.

Unitatea de implementare strategică va fi responsabilă de implementarea iniţiativelor de bază din cadrul Strategiei şi este esenţială pentru a asigura implementarea cu succes a acesteia. Întrucât capacitatea de implementare este o provocare continuă pentru sectorul public, Unitatea de implementare strategică va contribui la atenuarea acestei probleme, dispunând de capabilităţi de gestionare şi implementare a proiectelor complexe. Proximitatea ierarhică faţă de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi Agenţia de Guvernare Electronică va asigura căi de colaborare scurte şi eficiente, precum şi mecanisme de eliminare rapidă a blocajelor operaţionale.

V. 3. Coordonare

Principalul organism de coordonare a implementării strategiei se propune Consiliul naţional pentru digitalizare.

Consiliul va fi creat prin dispoziţia Guvernului, va fi prezidat de către viceprim-ministru, ministrul dezvoltării economice şi digitalizării şi va include membri din sectorul public şi privat, din industria TIC, societatea civilă.

La necesitate, sub egida Consiliului naţional pentru digitalizare pot fi instituite grupuri de lucru, responsabile de direcţiile prioritare ale Strategiei.

Consiliul naţional pentru digitalizare va coordona implementarea Strategiei şi a programelor aprobate pentru realizarea direcţiilor prioritare.

Secretariatul Consiliului naţional pentru digitalizare va fi asigurat de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi va asigura suportul necesar pentru organizarea activităţii Consiliului şi a grupurilor de lucru tematice.

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru este un organ consultativ însărcinat cu asigurarea unui dialog constant între comunitatea de afaceri, comunitatea donatorilor şi Guvern, pentru dezvoltarea unui mediu social-economic şi de afaceri solid, nediscriminatoriu, transparent şi favorabil investiţiilor, prin identificarea constrângerilor pentru mediul de afaceri şi elaborarea proiectelor legislative pentru facilitarea relaţiilor dintre mediul de afaceri, Guvern şi cetăţeni. Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru va supraveghea şi va contribui în principal la implementarea activităţilor din cadrul Obiectivului IV. 3. Obiectivul general nr.2. Dezvoltarea unui sector TIC robust şi competitiv şi a Obiectivului IV.4. Obiectivul general nr.3. Crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente.

Consiliul coordonator în domeniul securităţii cibernetice. Pentru asigurarea realizării funcţiei de coordonare strategică în domeniul securităţii cibernetice, Guvernul va institui şi va stabili modul de organizare şi funcţionare a Consiliului coordonator în domeniul securităţii cibernetice, organ colegial fără personalitate juridică, a cărui funcţie de bază va fi promovarea şi coordonarea, la nivel strategic şi operaţional, a politicilor în domeniul securităţii cibernetice.

V. 4. Unităţile digitale partajate

Implementarea Strategiei la nivelul entităţilor implementatoare din sectorul public va fi susţinută şi facilitată de către unităţile digitale partajate (Agenţia de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică, Agenţia Servicii Publice, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru), care:

1) vor dezvolta şi vor opera platforme şi servicii partajate, utilizate de mai multe entităţi (de ex., cloud hibrid, interoperabilitate, identitate digitală, front-office);

2) vor asigura suport pentru implementarea în practică de către entităţile implementatoare a principiilor digital-by-default, secure-by-design, once-only, precum şi a principiilor unificate pentru proiectarea prestarea şi monitorizarea serviciilor publice electronice;

3) vor oferi sprijin în materie de capacitate umană entităţilor implementatoare din sectorul public în domeniile managementului proiectelor, analizei tehnice, modernizării serviciilor publice, securităţii cibernetice etc.;

4) vor identifica şi vor dezvolta noi competenţe digitale, bune practici şi inovaţii pentru a sprijini implementarea Strategiei;

5) vor oferi suportul şi soluţiile necesare de publicare a metadatelor pentru datele digitale spaţiale şi serviciile de reţea.

Pe lângă evidenţa şi operarea registrelor şi a bazelor de date esenţiale pentru misiunea de evidenţă civilă, populaţie, cadastru, întreprinderi şi licenţe, Agenţia Servicii Publice este cel mai mare furnizor de servicii din ţară şi operează o reţea de centre multifuncţionale de prestare a serviciilor care vor juca un rol esenţial în îmbunătăţirea prestării serviciilor, creşterea gradului de conştientizare în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor digitale şi promovarea dezvoltării competenţelor digitale.

Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică asigură administrarea, menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de tehnologie a informaţiei, a sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice şi gestionarea infrastructurii unice a cheii publice a Guvernului; implementează politica statului în domeniul securităţii cibernetice şi operează CERT-ul guvernamental.

V. 5. Suport şi consultanţă

În cadrul implementării Strategiei şi a programelor de realizare a direcţiilor prioritare, un rol esenţial va avea atragerea asistenţei consultative şi tehnice din partea partenerilor de dezvoltare, dar şi a partenerilor din sectorul privat şi asociativ. În acest sens, reieşind din necesităţile identificate de entităţile responsabile de implementare a direcţiilor prioritare, se va apela la asociaţiile de profil, la companiile private specializate, dar cel mai important, la suportul partenerilor de dezvoltare activi pe segmentul politicilor de susţinere a transformării digitale, inovaţiei digitale, economiei şi societăţii digitale.

Reprezentanţii partenerilor de dezvoltare, asociaţiilor de profil şi companiilor private participante în cadrul proiectelor care vor contribui la realizarea direcţiilor prioritare ale Strategiei vor putea fi incluşi în componenţa Consiliului naţional pentru digitalizare şi a grupurilor de lucru tematice.

V. 6. Implementare sectorială şi finanţare

Responsabilitatea pentru implementarea strategiei revine tuturor ministerelor, agenţiilor şi altor autorităţi administrative centrale, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale. Detalierea responsabilităţilor se va efectua în cadrul programelor care vor fi aprobate de Guvern pentru realizarea direcţiilor prioritare ale Strategiei.

Pentru o mai bună colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Agenţiei de Guvernare Electronică şi Consiliul naţional pentru digitalizare, ministerele, agenţiile şi alte autorităţi publice centrale vor desemna un coordonator pentru transformarea digitală la nivel de secretar de stat sau vicedirector. Coordonatorul pentru transformarea digitală va fi responsabil de coordonarea activităţilor de transformare digitală la nivelul instituţiei respective. Acesta va fi asistat de Agenţia de Guvernare Electronică pentru a crea capacitatea internă necesară pentru implementarea agendei de transformare digitală şi pentru a asigura un echilibru între capacitatea internă şi externalizare. Vor fi identificate mecanisme de finanţare adecvate prin utilizarea bugetelor instituţionale proprii, a suportului din partea partenerilor de dezvoltare şi alte surse legale.

La implementarea acestei Strategii vor participa, de asemenea, autorităţile de reglementare, în funcţie de competenţa acestora, precum şi mediul academic, întreprinderile, societatea civilă şi cetăţenii.

Finanţarea activităţilor pentru realizarea Strategiei şi a programelor de realizare a direcţiilor prioritare se va asigura în limita alocaţiilor aprobate în bugetul de stat pentru autorităţile/instituţiile implementatoare, dar şi din suportul acordat de către partenerii de dezvoltare.

Planificarea activităţilor cu impact financiar pentru întreţinerea echipamentelor, platformelor şi serviciilor existente, precum şi pentru dezvoltarea de noi infrastructuri se va realiza în procesul de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediul (CBTM) şi a Legii bugetului de stat pentru anul respectiv.

Fondurile fiduciare cu donatori multipli (MDTF) şi bugetarea programatică ar putea fi gestionate de partenerii de dezvoltare pentru a finanţa activităţi specifice în cadrul Strategiei. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în comun cu Agenţia de Guvernare Electronică, va coordona direcţiile prioritare ce vor fi incluse în programele de ţară ale partenerilor de dezvoltare şi în MDTF-urile şi programele respective, pentru a asigura o sinergie adecvată între diferite programe de implementare şi fluxurile de finanţare.

O altă sursă potenţială de finanţare ar constitui Programul Europa digitală al Uniunii Europene, negocierile de aderare la care au fost iniţiate deja cu Comisia Europeană.

Totodată, vor fi apelate şi valorificate resursele oferite şi de alte proiecte/iniţiative ale Uniunii Europene pentru ţările Parteneriatului Estic.

Capitolul VI

PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

VI. 1. Impactul scontat

Strategia scoate în evidenţă cele mai importante aspecte de dezvoltare digitală a statului, societăţii şi economiei. Aceasta defineşte o serie de direcţii prioritare care vor contribui la realizarea viziunii şi obiectivelor stabilite, precum şi la obţinerea unor beneficii multiple pentru toţi.

1) Moldova Digitală este construită utilizând principiul întregii societăţi - toată lumea trebuie să beneficieze şi nimeni nu va fi exclus.

2) Serviciile electronice se concentrează pe nevoile oamenilor şi sunt incluzive, proactive, accesibile, sigure şi uşor de utilizat. Serviciile sunt dematerializate, accesibile de oriunde, folosind canale de livrare care se potrivesc tuturor, creând astfel toate premisele pentru transformarea Moldovei într-un stat digital transparent.

3) Societatea se bucură de o administraţie publică eficientă, previzibilă, sigură, coerentă şi inovatoare la toate nivelurile, care se bazează pe utilizarea la scară largă a tehnologiilor digitale pentru îndeplinirea funcţiilor.

4) Economia se bazează pe cunoaştere, este agilă şi inovatoare, mediul de afaceri utilizează pe larg soluţii digitale, iar cadrul de suport al afacerilor este pe deplin funcţional. Majoritatea tranzacţiilor şi operaţiunilor financiare sunt digitale.

5) Datele administrative şi cele cu caracter personal sunt de încredere şi păstrate în siguranţă; spaţiul cibernetic este bine protejat, iar drepturile tuturor în spaţiul digital, inclusiv protecţia datelor cu caracter personal, sunt asigurate.

6) Republica Moldova este un stat digital recunoscut, dezvoltarea digitală are loc în toate domeniile vieţii şi în fiecare localitate; decalajul digital este scăzut, din toate punctele de vedere.

7) Majoritatea persoanelor şi instituţiilor din Republica Moldova dispun de competenţe digitale şi se bucură de conectivitate şi instrumente digitale de înaltă calitate pentru a beneficia pe deplin şi a se bucura de oportunităţile unei societăţi digitale.

8) Societatea este înalt calificată şi fluentă din punct de vedere digital; educaţia digitală este un aspect important al programelor de educaţie pe tot parcursul vieţii.

9) Transformarea digitală este o parte indispensabilă a tuturor programelor şi planurilor naţionale de dezvoltare, indiferent de sursa de finanţare a acestora, şi este menită să sprijine obiectivele generale ale Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova 2030".

10) Soluţiile digitale transformă Republica Moldova într-o ţară prietenoasă cu mediul înconjurător.

VI. 2. Principalii indicatori de succes, monitorizare şi evaluare

Transformarea digitală este un proces de învăţare socială, susţinut în timp şi care implică diverse părţi interesate. Obiectivul său final este de a valorifica revoluţia digitală globală pentru a răspunde priorităţilor socioeconomice specifice ale unei ţări. Ea este determinată de viziune, leadership, inovare, învăţare şi parteneriate între Guvern, mediul de afaceri, mediul academic şi societatea civilă (https://blogs.worldbank.org/digital-development/how-can-developing-countries-make-most-digital-revolution).

Procesul de monitorizare a implementării Strategiei va fi organizat printr-un set comun structurat şi transparent de indicatori de monitorizare şi evaluare a acţiunilor planificate, prin care se măsoară gradul de implementare a Strategiei şi prin care se stabileşte nivelul de realizare a obiectivelor.

Indicatorii de rezultat vor cuantifica efectele imediate şi pe termen mediu produse de implementarea Strategiei asupra diferitor grupuri-ţintă.

VI. 3 Riscuri de implementare

Identificarea şi evaluarea riscurilor şi luarea deciziilor privind măsurile de răspuns, de atenuare sau de eliminare a acestora sunt aspecte importante ale procesului de implementare a Strategiei. Autorităţile relevante implicate vor fi proprietarii riscurilor şi trebuie să dispună de planuri de gestionare a riscurilor.

Următorul tabel prezintă potenţialele riscuri de implementare identificate şi posibilele măsuri de atenuare a acestora.

Tabelul 2

Riscuri legate de implementarea Strategiei

VI. 4. Mecanisme de monitorizare, evaluare şi raportare

Strategia stabileşte indicatorii de bază pentru evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor sale. Având în vedere statutul de ţară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană al Republicii Moldova, cadrul de monitorizare şi evaluare a transformării digitale se va baza pe Indicii economiei şi societăţii digitale (DESI) şi pe Documentul metodologic de referinţă privind e-Guvernarea pentru anii 2020-2023 (https://ec.europa.e-u/newsroom/dae/redirection/document/88734), care măsoară performanţa statelor membre ale Uniunii Europene.

Conform Hotărârii Guvernului nr.386/2020, pe durata implementării Strategiei, se vor realiza următoarele proceduri de monitorizare şi evaluare:

1) Monitorizarea anuală va fi efectuată de către Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în baza informaţiei prezentate de către autorităţile/instituţiile implementatoare sectoriale. Rapoartele anuale de progres privind implementarea Strategiei vor fi elaborate pe baza: (i) documentelor de politici publice ulterioare (programe pe termen mediu), (ii) documentelor de planificare ale autorităţilor publice responsabile de implementarea Strategiei şi (iii) a indicatorilor de monitorizare colectaţi. Rapoartele anuale vor include o prezentare a gradului de implementare a acţiunilor/programelor derivate din Strategie; a gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu planul; o identificare a cauzelor întârzierilor şi a modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare a programelor şi o analiză a dinamicii indicatorilor de evaluare incluşi în Strategie, inclusiv a celor legaţi de gestionarea riscurilor. Se vor face recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de implementare a programelor ce derivă din Strategie.

2) În 2026, la expirarea etapei intermediare de implementare a Strategiei, va fi elaborat un raport de evaluare intermediară. Se vor lua în considerare criterii precum relevanţa, eficacitatea, eficienţa, sustenabilitatea şi impactul implementării Strategiei. La evaluarea implementării Strategiei se va lua în considerare progresul înregistrat în raport cu indicatorii intermediari şi se va propune o ajustare a activităţilor şi indicatorilor finali, în funcţie de progresele înregistrate şi de tendinţele la nivel naţional şi internaţional.

3) La finalizarea implementării Strategiei, va fi elaborat un raport final de evaluare cu contribuţii din partea principalelor părţi interesate de implementare. Rapoartele anuale vor fi publicate pe site-ul Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării până la data de 15 aprilie a anului următor. Rapoartele de evaluare intermediare şi finale vor fi făcute publice până la data de 1 septembrie a anului următor evaluării. Evaluarea finală va implica atât partenerii-cheie, cât şi principalii constituenţi ai organismului central specializat, pentru a asigura un proces obiectiv şi cuprinzător.

În afară de mecanismele formale de raportare, având în vedere ritmul rapid de dezvoltare a mediului digital, Agenţia de Guvernare Electronice va elabora şi va face public un tablou de bord de raportare în timp real pentru a oferi indicatori de progres constanţi şi posibilităţi de intervenţie pentru activităţi corective în timp util.

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării şi Agenţia de Guvernare Electronice vor asigura în mod continuu o acoperire largă a procesului de implementare a prezentei Strategii, adaptată diferitelor categorii de public, inclusiv publicului larg, mediului de afaceri şi partenerilor de dezvoltare.