Hotărâre nr. 309 din 03.11.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege

cu privire la protecţia socială a copiilor războiului

nr. 309  din  03.11.2021

 (în vigoare 12.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 274-278 art. 584 din 12.11.2021

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege cu privire la protecţia socială a copiilor războiului.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.309/2021

AVIZ

asupra proiectului de lege cu privire la

protecţia socială a copiilor războiului

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la protecţia socială a copiilor războiului, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.210 din 1 septembrie 2021) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege în cauză stabileşte statutul juridic al copiilor războiului (cetăţeni ai Republicii Moldova care la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial (2 septembrie 1945) au avut vârsta mai mică de 18 ani) şi reglementează drepturile şi garanţiile economice şi sociale ale acestora.

Menţionăm că proiectul de lege supus avizării este discriminatoriu în raport cu cetăţenii care aveau aceeaşi vârstă în perioada altor acţiuni de luptă din diferite perioade de timp, diminuând, simultan, importanţa aportului veteranilor în anumite domenii de activitate.

Concomitent, categoria de persoane copiii războiului, propusă de autorii proiectului, include persoanele care în prezent depăşesc vârsta de pensionare şi se încadrează în categoria pensionarilor (conform legislaţiei naţionale).

Astfel, aceste persoane au dreptul la:

- alocaţii lunare de stat, în conformitate cu Legea nr.121/2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie, pentru persoanele care fac parte din categoriile prevăzute în această lege;

- asistenţă medicală, în volumul prevăzut în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1387/2007, fără a fi necesare reglementări suplimentare pentru încadrarea persoanelor respective în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

- bilete de tratament balneosanatorial, în condiţiile stabilite în Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare acordate pensionarilor şi beneficiarilor de alocaţii sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.372/2010;

- indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în cazul în care aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii;

- concediu de odihnă în perioada convenabilă, precum şi concediu suplimentar neplătit pe un termen de până la 2 săptămâni, care se acordă în conformitate cu Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003, în cazul în care aceste persoane sunt angajate în câmpul muncii;

- alte măsuri de asistenţă socială (servicii şi prestaţii sociale), prevăzute de legislaţie pentru persoane vârstnice şi cele aflate în dificultate.

Prin urmare, se atestă că unele soluţii legislative propuse de autorii proiectului se regăsesc deja în alte acte normative care reglementează acordarea prestaţiilor şi serviciilor sociale persoanelor vârstnice, iar adoptarea unor norme similare nu este necesară.

În conformitate cu prevederile Legii asistenţei sociale nr.547/2003, de asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prin propriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile de dificultate, inclusiv: persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi, persoanele care nu pot gospodări singure, care necesită îngrijire şi supraveghere sau sunt incapabile să facă faţă nevoilor sociomedicale, alte persoane şi familii aflate în dificultate.

Este de menţionat că creşterea veniturilor populaţiei şi protecţia socială a grupurilor vulnerabile constituie o prioritate a politicii Guvernului. Una din măsurile imediate realizate în acest scop este majorarea substanţială a mărimii pensiei minime pentru limită de vârstă începând cu 1 octombrie 2021, potrivit Hotărârii Guvernului nr.162/2021 cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat.

Referitor la reglementarea cheltuielilor legate de acordarea măsurilor propuse de autorii proiectului, cum ar fi acoperirea cheltuielilor pentru măsurile specificate la art.7 alin.(1) lit.j) şi n) din bugetul asigurărilor sociale de stat sau acordarea facilităţilor fiscale din sursele patronilor sau ale furnizorilor de servicii etc., menţionăm că acestea sunt în contradicţie cu cadrul normativ.

Potrivit art.3 alin.(4) din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale, orice delegare de competenţe suplimentare din partea statului trebuie să fie însoţită de alocarea de resurse financiare necesare pentru a acoperi costul exerciţiului competenţei delegate.

Astfel, impunerea autorităţilor publice locale de a acorda, din bugetele proprii, copiilor războiului unele măsuri de protecţie socială propuse în proiectul de lege în cauză necesită corelare cu principiul corespunderii resurselor cu competenţele, statuat în art.3 din Legea nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă. Acest principiu presupune corespunderea resurselor financiare şi materiale alocate autorităţilor publice locale cu volumul şi natura competenţelor ce le sunt atribuite.

De asemenea, intenţia de adoptare a proiectului de lege respectiv în formularea actuală nu este corelată cu principiul autonomiei locale, prevăzut în acelaşi articol al Legii nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice.

În acelaşi context, propunerea ca cheltuielile legate de acordarea unor facilităţi să fie suportate de patroni sau furnizori de servicii va avea impact asupra activităţii de întreprinzător şi, în acest sens, proiectul de lege urmează a fi conformat prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, potrivit cărora la elaborarea unui act normativ care reglementează activitatea de întreprinzător se respectă principiile stabilite de Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Adiţional, remarcăm că, în corespundere cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, elaborarea proiectelor de acte normative este precedată de efectuarea studiilor de cercetare, în scopul fundamentării necesităţii iniţierii elaborării unui act normativ. Prin urmare, nota informativă anexată la proiect urmează să includă date ce ar justifica oportunitatea iniţiativei lansate, condiţiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ şi finalităţile urmărite, astfel precum dispun prevederile art.25 şi 30 din legea nominalizată.

Menţionăm că realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare considerabile, iar autorii proiectului nu au abordat aspectul acoperirii financiare. Or, potrivit legii, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură, proiectul de act normativ trebuie să fie însoţit de fundamentarea economico-financiară, cu indicarea cheltuielilor necesare implementării acestuia.

Atragem atenţia asupra faptului că doar pentru acordarea dreptului la alocaţii lunare de stat în cuantum de 500 de lei persoanelor din categoria copiii războiului vor fi necesare suplimentar circa 645,3 mil. lei pe an (107 551 persoane x 500 lei x 12 luni = 645 306 000 lei).

Din considerentul că propunerile expuse pot afecta bugetul public, urmează să fie aplicate cerinţele prevăzute la art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, conform cărora "pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget". În plus, potrivit art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

Având în vedere cele menţionate, proiectul de lege supus avizării nu se susţine.