Hotărâri

Hotărâre nr. 31 din 17.01.2024

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 17.01.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1277/2018 cu privire la

instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare

şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor

informaţii relevante pentru schimbările climatice

nr. 31 din 17.01.2024

(în vigoare 05.04.2024)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 89-92 art. 208 din 05.03.2024

* * *

În temeiul art.8 din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.283), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune art.2, art.15 alin.(2), art.18, art.19, art.26, art.28-29, art.37-40 şi Anexa V, Anexele VII şi VIII din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018; Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valorile potenţialului de încălzire globală şi orientările privind inventarierea, precum şi sistemul de inventariere al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr.666/2014 al Comisiei (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 230 din 17 iulie 2020, Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris şi a Regulamentului (UE) 2018/1999 (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 24 aprilie 2023 şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere şi revizuirea informaţiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.749/2014 al Comisiei (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 278 din 26 august 2020, în varianta adaptată şi aprobată prin Deciziile Consiliului ministerial al Comunităţii Energetice nr.2021/14/MC-EnC şi nr.2022/02/MC-EnC, precum şi art.2 şi Anexa I din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306 din 25 noiembrie 2022.

1. Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.38-47, art.67), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în clauza de adoptare:

a) cuvintele "şi ale" se exclud;

b) se completează cu textul "şi ale Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr.117/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.8-10, art.6),";

2) la punctul 5 din hotărâre, textul "Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului" se substituie cu cuvintele "Ministerului Mediului";

3) în anexa nr.1:

a) clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

"Prezentul Regulament transpune art.2, art.15 alin.(2), art.18, art.19, art.26, art.28-29, art.37-40, Anexa V, Anexele VII şi VIII din Regulamentul UE 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999); Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris şi a Regulamentului (UE) 2018/1999 (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 24 aprilie 2023 (CELEX: 32023R0857); Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valorile potenţialului de încălzire globală şi orientările privind inventarierea, precum şi sistemul de inventariere al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr.666/2014 al Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 230 din 17 iulie 2020 (CELEX: 32020R1044); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere şi revizuirea informaţiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.749/2014 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 278 din 26 august 2020 (CELEX: 32020R1208), precum şi art.2 şi Anexa I din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306 din 25 noiembrie 2022 (CELEX: 32022R2299).";

b) pe tot parcursul textului:

cuvintele "autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice", la forma gramaticală corespunzătoare;

cuvintele "acurateţe", la orice formă gramaticala, se substituie cu cuvintele "exactitate", la forma gramaticală corespunzătoare;

c) la punctul 2 subpunctul 1), cuvintele "şi al Acordului de la Paris" se substituie cu textul ", al Acordului de la Paris, precum şi în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice";

d) la punctul 3:

subpunctele 1) şi 2) se completează cu textul ", precum şi în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice";

subpunctul 3):

la litera a), după cuvântul "determinate" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

la litera d), cuvintele "oferit de către" se substituie cu cuvintele "recepţionat de la", iar după textul "Anexa I la CONUSC," se introduce textul "respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt incluse în această anexă,";

e) la punctul 4:

subpunctul 1) va avea următorul cuprins:

"1) asigurarea monitorizării şi raportării actuale, transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete a gazelor cu efect de seră către Secretariatul CONUSC şi Secretariatul Comunităţii Energetice, prin intermediul instrumentelor de raportare prevăzute în prezentul Regulament, inclusiv a acţiunilor întreprinse în vederea adaptării la consecinţele schimbărilor climatice";

la subpunctul 2), după cuvintele "Acordului de la Paris" se introduce textul " , Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice";

f) la punctul 5:

subpunctul 1):

la litera b) alineatul (i), după cuvântul "determinată" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

se completează cu alineatul (iv) cu următorul cuprins:

"(iv) acţiunile întreprinse în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în Planul naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – PNIEC)";

litera c) va avea următorul cuprins:

"c) suportului financiar şi tehnologic agregat, recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această Anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora";

la subpunctul 2) litera c), după cuvintele "Acordul de la Paris" se introduce textul ", precum şi în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice";

g) punctul 7:

se completează corespunzător cu următoarele noţiuni:

"abordarea de referinţă – abordarea adoptată ca referinţă de către Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (în continuare – IPCC), astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră";

"abordarea sectorială – abordarea sectorială a IPCC, astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră";

"corecţii tehnice – ajustările estimărilor din cadrul inventarului naţional al gazelor cu efect de seră, care sunt efectuate în contextul revizuirii desfăşurate, atunci când datele de inventar transmise către Secretariatul CONUSC sunt incomplete sau sunt elaborate într-un mod neconform cu normele sau cu orientările internaţionale, inclusiv cu orientările Comunităţii Energetice, şi care sunt destinate a înlocui estimări transmise iniţial. Se consideră că o corecţie tehnică a unei estimări a emisiilor este necesară dacă o subestimare sau o supraestimare depăşeşte pragul de semnificaţie pentru o anumită sursă de emisii sau sechestrare, care este cea mai mică din următoarele două valori: fie 0,05% din totalul emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră pentru anul inventarului care face obiectul revizuirii, fie 500 kt CO₂ echivalent";

"modalităţile, procedurile şi ghidările privind transparenţa – modalităţile, procedurile şi ghidările (în continuare – MPG) referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la articolul 13 din Acordul de la Paris, astfel cum figurează în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinţei Părţilor, care serveşte ca reuniune a Părţilor la Acordul de la Paris";

"orientări privind inventarul gazelor cu efect de seră – orientările din Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră, respectiv din MPG, referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la articolul 13 din Acordul de la Paris";

politici şi măsuri adoptate – politici şi măsuri stabilite prin acte normative, aprobate de Guvern până la data prezentării raportului bienal de transparenţă şi pentru care există un angajament asumat de punere în aplicare;

"politici şi măsuri planificate – politici şi măsuri propuse şi preconizate pentru a fi adoptate şi puse în aplicare după data prezentării raportului bienal de transparenţă";

"politici şi măsuri puse în aplicare – politici şi măsuri pentru care, la data prezentării raportului bienal de transparenţă, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situaţii: legislaţia naţională sau a Comunităţii Energetice direct aplicabilă, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane";

"prognoze – previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse şi la reţinerile prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră, inclusiv cel puţin estimări cantitative pentru o succesiune de şase ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare";

"sistem pentru politici, măsuri şi prognoze – sistem de măsuri instituţionale, juridice şi procedurale stabilit în vederea raportării politicilor şi a măsurilor, precum şi a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră şi la sistemul energetic";

"tabele în formatul comun de raportare (în continuare – CRF) – tabele de raportare pentru informaţiile referitoare la emisiile antropice de către surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi ale gazelor cu efect de seră, după cum sunt incluse în Anexa I la Decizia 5/CMA. 3 a Conferinţei Părţilor care funcţionează ca reuniune a Părţilor la Acordul de la Paris";

noţiunea "autoritatea competentă" se completează cu textul ", precum şi asigură funcţionarea SNMR";

noţiunea "categorie-cheie" va avea următorul cuprins:

"categorie-cheie – categorie care are o influenţă semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră în ceea ce priveşte nivelul absolut al emisiilor şi al sechestrărilor, tendinţa emisiilor şi sechestrărilor sau incertitudinea în ceea ce priveşte emisiile şi sechestrările";

la noţiunea "Conferinţa Părţilor", după cuvintele "prevederilor Convenţiei" se introduc cuvintele "şi ale Acordului de la Paris";

la noţiunea "controlul calităţii", după cuvintele "activităţi tehnice" se introduc cuvintele "de rutină";

la noţiunea "instrumente de raportare către CONUSC", cuvintele "Raportul bienal actualizat" se exclud;

la noţiunea "inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră", cuvintele "Raportul bienal actualizat sau" se exclud;

la noţiunea "prognoze cu măsuri", cuvintele "a gazelor" se substituie cu cuvintele "de către absorbanţii de gaze";

noţiunea "prognoze cu măsuri adiţionale" va avea următorul cuprins:

"prognoze cu măsuri adiţionale – prognoze ale emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră ori referitoare la evoluţiile sistemului energetic, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor şi măsurilor adoptate şi puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru îndeplinirea obiectivelor energetice, precum şi ale politicilor şi măsurilor planificate în acest scop";

la noţiunea "raport naţional de inventariere", cuvintele "Raportului bienal actualizat sau" se exclud;

h) punctul 8:

la subpunctul 1) litera a), după cuvântul "determinată" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

subpunctul 2):

litera a) se completează cu cuvintele "la Acordul de la Paris";

litera c) va avea următorul cuprins:

"c) suportul financiar şi tehnologic agregat, recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora";

se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

"d) implementarea politicilor şi măsurilor la realizarea obiectivului naţional obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC";

subpunctul 3):

litera a) va avea următorul cuprins:

"a) inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi 2 ani anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X-2) şi Raportul naţional de inventariere (o dată la doi ani, până la 31 decembrie, începând cu anul 2024)";

la litera b), cuvintele "însoţit de Raportul naţional de inventariere ca anexă tehnică" se exclud;

litera c) va avea următorul cuprins:

"c) comunicarea naţională (o dată la patru ani, până la 31 decembrie a anului în care se realizează raportarea)";

se completează cu subpunctul 3¹) cu următorul cuprins:

"3¹) prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice următoarele instrumente de raportare, elaborate şi furnizate de către autoritatea competentă:

a) informaţia cu privire la emisiile şi sechestrările de gaze cu efect de seră, inclusiv:

(i) datele preliminare ale inventarelor de gaze cu efect de seră, până la 15 ianuarie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2;

(ii) datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră şi Raportul naţional de inventariere, până la 15 martie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2;

(iii) inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

b) informaţia privind politicile şi măsurile/grupurile de măsuri care limitează/reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, structurate sectorial şi clasificate pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC şi PFC), prevăzute în anexa nr.3, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

c) informaţia privind prognozele naţionale referitoare la emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC şi PFC) şi pe sectoare de activitate, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

d) informaţia privind planificarea şi documentele de politici privind adaptarea la schimbările climatice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

e) informaţia privind veniturile din preţul carbonului, pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

f) informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, şi cel oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru anul X-1, până la 30 septembrie anual, începând cu anul 2025.";

la subpunctul 4):

după cuvântul "carbon" se introduc cuvintele "pe termen lung", iar după cuvântul "determinate" – cuvintele "la Acordul de la Paris";

i) la punctul 9:

subpunctul 3) se completează cu cuvintele "şi deciziilor adoptate în temeiul acestora";

subpunctul 4):

la litera a):

după cuvântul "emisiilor" se introduce cuvântul "antropice";

se completează cu textul "iar începând cu anul 2025 anual";

litera b) se abrogă;

la litera c¹), textul "începând cu 1 ianuarie" se substituie cu textul "până la 31 decembrie, începând cu anul";

la subpunctul 5), după cuvântul "Paris" se introduc cuvintele "şi deciziilor adoptate în temeiul acestora";

se completează cu subpunctul 5¹) cu următorul cuprins:

"5¹) furnizează către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice şi autoritatea centrală de specialitate a administraţiei publice în domeniul energeticii informaţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi a deciziilor adoptate în temeiul acestora.";

j) punctul 10 subpunctul 1):

la litera a), după cuvântul "emisiilor" se introduce cuvântul "antropice";

litera c) va avea următorul cuprins:

"c) evaluării şi raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivelor contribuţiilor naţionale determinate la Acordul de la Paris şi implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi a oricăror actualizări ale acestora";

litera f) va avea următorul cuprins:

"f) evaluării şi raportării suportului financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, suportului financiar şi tehnologic oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în baza acestora";

se completează cu literele f)¹ şi f)² cu următorul cuprins:

"f)¹ evaluării şi raportării veniturilor din preţul carbonului;

f)² evaluării şi raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivului obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC";

k) punctul 13 va avea următorul cuprins:

"13. În cadrul SNI, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră. Datele inventarului naţional sunt expuse conform formatului stabilit în tabelul 1. În cazul emisiilor de gaze cu efect de seră direct, inventarul naţional este realizat în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 şi cu ediţiile actualizate ale acestuia şi MPG referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la art.13 din Acordul de la Paris, specificate în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinţei Părţilor la Acordul de la Paris, prin intermediul software-urilor şi platformelor de raportare recomandate de către IPCC şi CONUSC, iar în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră indirect, inventarul naţional este realizat în conformitate cu ediţiile actualizate ale Ghidului privind inventarierea emisiilor de poluanţi atmosferici, îndrumarului tehnic pentru inventarierea emisiilor naţionale, publicat şi actualizat periodic de către Agenţia Europeană de Mediu în cadrul Programului European de Monitorizare şi Evaluare.";

l) punctul 14 va avea următorul cuprins:

"14. În baza inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, Raportul naţional de inventariere, utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi al Conferinţelor Părţilor semnatare ale Acordului de la Paris, şi include următoarele:

1) sumarul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanţe naţionale, aranjamente instituţionale şi informaţii transversale;

3) capitolul 2: Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră şi în reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Sectorul "Energie";

5) capitolul 4: Sectorul "Procese industriale şi utilizarea produselor";

6) capitolul 5: Sectorul "Agricultura";

7) capitolul 6: Sectorul "Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură";

8) capitolul 7: Sectorul "Deşeuri";

9) capitolul 8: Altele

10) capitolul 9: Emisii indirecte de bioxid de carbon şi protoxid de azot;

11) capitolul 10: Recalculări ale emisiilor de gaze cu efect de seră şi ameliorări planificate;

12) anexele;

13) referinţele bibliografice.";

m) punctul 15 va avea următorul cuprins:

"15. Autoritatea competentă publică o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, pe propriul site web oficial Raportul naţional de inventariere, precum şi inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră în formatul comun de raportare tabelar. Tabelele CRF, aprobate prin deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi al Conferinţelor Părţilor ale Acordului de la Paris, vor prezenta tendinţele emisiilor de gaze cu efect de seră după tipul de gaze şi sectoare de activitate.";

n) punctul 16 se completează cu textul ", Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi deciziilor adoptate în temeiul acestora";

o) punctul 17:

se completează cu subpunctul 2¹) cu următorul cuprins:

"2¹) analiza modalităţilor de îmbunătăţire a calităţii datelor privind activitatea, a factorilor de emisie, a metodelor de estimare şi a altor elemente tehnice relevante ale inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră";

subpunctul 4) se completează cu cuvintele "şi Secretariatul Comunităţii Energetice";

p) la punctul 18:

subpunctul 2) va avea următorul cuprins:

"2) colectarea datelor suficiente privind activitatea, după cum sunt prevăzute în tabelele 2-6, a informaţiilor suficiente referitoare la procesele şi factorii de emisie, care sunt necesari pentru a sprijini metodele selectate pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră de către surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră";

la subpunctul 3), cuvântul "reţineri" se substituie cu cuvântul "reţinerilor";

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

"4) estimarea cantitativă a gradului de incertitudine al inventarului per ansamblu şi pentru fiecare categorie în parte, conform Ghidului IPCC 2006 şi ediţiilor actualizate ale acestuia, evaluate cel puţin prin abordarea de rangul 1, conform formatului stabilit în tabelul 7";

subpunctul 6) se completează cu textul ", conform anexei nr.3";

subpunctul 9) va avea următorul cuprins:

"9) evaluarea inventarului de către o parte terţă independentă sau un reprezentant al echipei de experţi tehnici care nu este implicat în elaborarea acestuia, înainte de transmiterea către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice";

q) punctul 20:

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

"4) informaţii referitoare la orice recalculări şi/sau modificări ale informaţiilor prevăzute la subpct. 1)-3) – referitoare la perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi 3 ani anterior anului în care se face raportarea (anul X-3), motivele recalculării şi modul în care se menţine coerenţa seriilor de timp pentru toţi anii de raportare";

se completează cu subpunctul 4¹) cu următorul cuprins:

"4¹) informaţii privind indicatorii de inventar relevanţi, înregistraţi cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2), distribuite conform tabelului 8";

subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

"5) informaţiile cu privire la Planul de asigurare şi control al calităţii, evaluarea generală a gradului de incertitudine şi orice alte elemente relevante ale Raportului naţional de inventariere";

se completează cu subpunctele 5¹), 5²) şi 5³) cu următorul cuprins:

"5¹) informaţiile privind evaluarea caracterului complet al inventarului naţional, precizând în mod special: categoriile care au fost raportate ca nefiind estimate (notate drept "NE"), respectiv acoperirea geografică a inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

5²) informaţiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând gradul de detaliere, seturile de date şi rapoartele comparate, rezultatele verificărilor şi explicaţiile pentru principalele neconcordanţe, precum şi motivele pentru care s-a considerat că verificările nu ar fi relevante, în cazul în care acestea nu au fost efectuate;

5³) informaţiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând diferenţele dintre abordarea de referinţă calculată pe baza datelor incluse în inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi abordarea de referinţă calculată pe baza statisticilor naţionale în domeniul energiei; pentru diferenţele mai mari de ±2% din totalul naţional al consumului aparent de combustibili fosili la nivel agregat pentru toate categoriile de combustibili fosili pentru anul X-2 urmează să fie prezentate explicaţii şi informaţii cantitative, conform formatului stabilit în tabelul 9";

subpunctul 6) va avea următorul cuprins:

"6) măsurile luate pentru îmbunătăţirea estimărilor referitoare la inventare, în special în domenii de inventar care au făcut obiectul unor modificări sau recomandări în urma evaluărilor tehnice externe, urmând să se acopere atât aspectele invocate pentru prima dată în cel mai recent raport de evaluare tehnică externă, cât şi cele reluate din rapoartele de evaluare tehnică externe precedente, conform formatului stabilit în tabelele 10 şi 10a";

se completează cu subpunctul 7) cu următorul cuprins:

"7) alocarea reală sau estimată a emisiilor raportate de operatorii de instalaţii staţionare în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale către categoriile de surse din inventarul naţional de gaze cu efect de seră şi raportul dintre aceste emisii verificate şi totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în cadrul respectivelor categorii de surse, pentru anul X-2; în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce priveşte coerenţa emisiilor raportate în inventarul naţional de gaze cu efect de seră, pentru anul X-2, cu emisiile verificate raportate conform formatului stabilit în tabelul 11";

se completează cu subpunctul 8) cu următorul cuprins:

"8) o descriere a modificărilor aduse sistemului naţional de inventariere, dacă există";

r) se completează cu punctele 21¹-21¹¹ cu următorul cuprins:

"21¹ Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, conform formatului stabilit în tabelul 1a. Autoritatea competentă responsabilă de compilarea inventarului naţional al emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră şi a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice va oferi informaţii cu privire la principalii factori responsabili de modificările-cheie ale emisiilor şi ale sechestrărilor raportate, în raport cu cel mai recent inventar final al gazelor cu efect de seră raportat Secretariatului Comunităţii Energetice.

21². Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite Secretariatului Comunităţii Energetice următoarele informaţii pentru pregătirea raportului privind inventarul Uniunii Energetice:

1) informaţii sintetice privind metodele şi factorii de emisie utilizaţi pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, în formatul tabelelor CRT;

2) informaţii conform formatului stabilit în partea a 3-a din tabelul 12, pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice în cazul cărora nu sunt incluse informaţii privind metodele şi factorii de emisie;

3) descrieri metodologice sintetice actualizate pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, conform formatului stabilit în partea a 4-a din tabelul 12.

21³. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice raportează anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la data de 15 martie, începând cu anul 2025, datele finale ale inventarului naţional de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2, prezentând Raportul naţional de inventariere şi, până la 15 ianuarie a fiecărui an, datele preliminare prezentate sub forma unor proiecte de capitole din Raportul naţional de inventariere sau sub formă de anexe separate la acesta, incluzând gazele cu efect de seră şi informaţiile referitoare la inventar prevăzute în pct.20. Raportul naţional de inventariere include o anexă separată în care se precizează, în conformitate cu cerinţele de raportare specificate în tabelul 13, compartimentul din Raportul naţional de inventariere unde sunt furnizate informaţiile care se prezintă până la 15 ianuarie.

21⁴. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, la elaborarea inventarului naţional, cooperează cu Secretariatul Comunităţii Energetice în scopul coordonării pregătirii inventarului gazelor cu efect de seră al Comunităţii Energetice şi a Raportului privind inventarul Comunităţii Energetice, în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14. La retransmiterea inventarului Secretariatului CONUSC, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunităţii Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis spre coordonare.

21⁵. Începând cu anul 2025, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 15 martie, inventarele naţionale ale emisiilor antropice de gaze cu efect de seră finale pentru anul X-2, însoţite de răspunsurile la întrebările echipei de evaluare tehnică privind verificarea datelor preliminare ale inventarelor naţionale a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

21⁶. Pentru a monitoriza reducerile emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi sporirea reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi, precum şi ale altor obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute de legislaţia Uniunii Energetice, datele inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră elaborate de către autoritatea competentă se prezintă pentru o evaluare tehnică cuprinzătoare, efectuată de către Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu în anii 2027 şi 2032, cu participarea pe deplin a acesteia la proces.

21⁷. La efectuarea evaluării tehnice cuprinzătoare, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Agenţia Europeană de Mediu sunt asistaţi de o echipă de experţi tehnici evaluatori, în condiţiile în care Agenţia Europeană de Mediu îndeplineşte sarcinile de Secretariat pentru evaluările tehnice cuprinzătoare. Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu, selectează un număr suficient de experţi tehnici evaluatori pentru a acoperi sectoarele corespunzătoare din inventar. Experţii tehnici evaluatori selectaţi trebuie să aibă experienţă în domeniul compilării inventarelor gazelor cu efect de seră şi să-şi desfăşoare activitatea, de preferinţă, în domeniul proceselor de evaluare tehnică a gazelor cu efect de seră. Nu participă la evaluarea tehnică a inventarului experţii tehnici sau evaluatorii care au contribuit la compilarea inventarului gazelor cu efect de seră prezentat spre evaluare ori care deţin cetăţenia Republicii Moldova. Evaluările tehnice cuprinzătoare sunt efectuate sub formă de evaluări tehnice de documentare şi centralizate. Vizitele de evaluare la faţa locului sunt organizate, după caz, la solicitarea echipei experţilor tehnici evaluatori şi în consultare cu autoritatea competentă.

21⁸. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice desemnează un punct de contact naţional pentru evaluarea tehnică cuprinzătoare efectuată de Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu, conform calendarului stabilit în prealabil de către acesta. Secretariatul Comunităţii Energetice informează cu privire la componenţa echipei de experţi tehnici evaluatori care a fost selectată.

21⁹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice facilitează organizarea vizitelor de evaluare la faţa locului şi transmite răspunsuri şi informaţii suplimentare la solicitarea experţilor tehnici, precum şi recomandări asupra rapoartelor de evaluare tehnică, după caz. La solicitarea autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, Secretariatul Comunităţii Energetice include recomandările cu privire la constatările evaluării din raportul de evaluare tehnică în versiunea finală a acestuia.

21¹⁰. Evaluarea tehnică cuprinzătoare şi completă menţionată la pct.21⁷ include:

1) controale pentru a verifica transparenţa, exactitatea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor prezentate;

2) controale pentru a identifica situaţiile în care datele din inventar nu sunt elaborate în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 şi cu ediţiile actualizate ale acestuia sau cu normele Uniunii Energetice;

3) calcularea corecţiilor tehnice necesare rezultate, care se realizează în consultare cu autoritatea competentă, după caz.

21¹¹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice poate solicita o modificare a estimărilor sale privind emisiile şi sechestrările contabilizate, furnizând estimări revizuite în urma constatărilor efectuate de către Secretariatul Comunităţii Energetice în cursul evaluării tehnice cuprinzătoare. În cazul în care o estimare revizuită este considerată adecvată de către echipa experţilor tehnici evaluatori, aceasta este inclusă în raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final şi este însoţită de o argumentare. Secretariatul Comunităţii Energetice informează autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice cu privire la încheierea evaluării tehnice cuprinzătoare şi furnizează raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final până la 30 august 2027 şi, respectiv, 30 august 2032.";

s) punctul 23:

la subpunctul 2), cuvântul "actualitatea" se substituie cu cuvintele "raportarea datelor actualizate", iar cuvântul "integral" – cu cuvântul "complet";

subpunctul 3) se completează cu textul "conform tabelelor CTF";

t) la punctul 24:

subpunctul 1) se completează cu textul "şi informaţiile cu privire la orice modificare adusă sistemului respectiv, dacă există, în formatul prevăzut în tabelul 15";

la subpunctul 3):

după textul "anexa nr.3" se introduce textul ", conform formatului prevăzut în tabelele 16-16 b";

se completează cu literele k¹), k²) şi k³) cu următorul cuprins:

"k¹) evaluarea contribuţiei politicii sau măsurii la realizarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung;

k²) informaţii privind conexiunea dintre diferite politici şi măsuri sau grupuri de măsuri raportate şi modul în care aceste politici şi măsuri sau grupuri de măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze;

k³) evaluarea contribuţiei politicilor şi măsurilor la realizarea obiectivului naţional obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC";

subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

"4) contribuţia la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris în urma implementării mecanismelor de atenuare conform prevederilor art.6 alin.(2), (4) şi (5) din Acordul de la Paris, precum şi informaţiilor referitoare la veniturile din preţul carbonului";

u) la punctul 24¹:

după cuvântul "determinate" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

după cuvântul "acesteia" se introduce textul "conform formatului tabelar CTF";

v) la punctul 24², după cuvântul "determinate" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

w) la punctul 24³:

după cuvântul "determinată" se introduc cuvintele "la Acordul de la Paris";

subpunctul 4) se completează cu textul "conform anexei nr.3";

x) la punctul 25, cuvintele "Raportul bienal actualizat sau în" se exclud;

y) la punctul 27:

după primul enunţ se introduce următorul enunţ: "Informaţiile se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, în formatul stabilit în tabelele 17-17d.";

în ultimul enunţ, cuvântul "patru" se substituie cu cuvântul "şase";

z) se completează cu punctul 28¹ cu următorul cuprins:

"28¹. În rapoartele privind prognozele prezentate Secretariatului Comunităţii Energetice se ţine cont de valorile armonizate pentru parametrii-cheie pentru prognoze – cel puţin pentru preţurile la importul de petrol, gaze şi cărbune, precum şi pentru preţurile carbonului – pe care acesta le-a recomandat, în consultare cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice, cu 12 luni înainte de termenul de transmitere a rapoartelor.";

aa) la punctul 29, cuvintele "în format electronic" se substituie cu textul "conform formatului tabelar CTF";

bb) punctul 30 va avea următorul cuprins:

"30. Pentru a asigura transparenţa raportării informaţiei cu privire la modelele sau abordările metodologice folosite în procesul prognozării, autoritatea competentă indică:

1) anul de referinţă din inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi anul utilizat ca punct de plecare pentru prognoze;

2) metodologiile utilizate pentru prognoze, inclusiv o scurtă descriere a modelelor utilizate şi a acoperirii sectoriale, geografice şi temporale a acestora;

3) tipul şi caracteristicile de bază ale modelului utilizat (abordarea de sus în jos, de jos în sus, de calcul sau raţionament de expert);

4) caracteristica scurtă a modelului, scopul elaborării, adaptarea acestuia la necesităţile studiului realizat, punctele forte şi slabe ale modelului respectiv, informaţii despre sursele de date, principalele ipoteze exogene şi parametrii utilizaţi.";

cc) punctul 31:

subpunctul 1):

la litera a), după cuvântul "mii" se introduc cuvântele "de locuitori";

la litera b), textul "lei/dolari SUA" se substituie cu textul "în lei/dolari SUA – către Secretariatul CONUSC şi în lei/euro – către Secretariatul Comunităţii Energetice";

la literele d), e) şi g), după cuvintele "dolari SUA" se introduce textul "şi în lei/euro";

la litera j), textul "dolari SUA/tep" se substituie cu textul "dolari SUA/tep şi în euro/tep";

la litera k), textul "dolari SUA/tonă CO₂" se substituie cu textul "dolari SUA/tonă CO₂ şi în euro/tonă CO₂";

subpunctul 2):

la litera d) cifra (v), textul "tep/dolari SUA" se substituie cu textul "tep/ dolari SUA şi tep/euro";

la litera e) cifra (ii), textul "dolari SUA/ktep" se substituie cu textul "dolari SUA/ktep şi euro/ktep";

dd) la punctul 32, textul "Raportului Bienal Actualizat sau" se exclude;

ee) se completează cu punctul 32¹ cu următorul cuprins:

"32¹. Informaţia privind prognozele naţionale se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.27.";

ff) la punctul 33:

cuvântul "patru" se substituie cu cuvântul "doi";

subpunctul 5) va avea următorul cuprins:

"5) capacitatea de adaptare, planurile naţionale de adaptare, cadrul de monitorizare şi evaluare a progresului înregistrat, asociat cu implementarea planurilor de acţiuni naţionale şi sectoriale în domeniul adaptării la schimbările climatice, eficienţa măsurilor de adaptare deja implementate, precum şi bunele practici şi schimbările instituţionale";

gg) se completează cu punctul 33¹ cu următorul cuprins:

"33¹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice raportează Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, informaţiile referitoare la acţiunile naţionale de adaptare, şi anume:

1) circumstanţele naţionale, impactul, vulnerabilităţile, riscurile şi capacitatea de adaptare:

a) circumstanţele naţionale relevante pentru acţiunile de adaptare:

(i) caracteristici biogeofizice;

(ii) demografie;

(iii) economie şi infrastructură;

b) cadrul de monitorizare şi de modelare în domeniul climei:

(i) principalele activităţi de monitorizare a climei, modelare, prognozare şi elaborare de scenarii în domeniul schimbărilor climatice;

(ii) principalele abordări, metodologii şi instrumente, incertitudini şi provocări aferente acestora;

c) evaluarea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţii şi riscurilor climatice, inclusiv a capacităţii de adaptare:

(i) prezentarea generală a hazardurilor climatice observate, precum şi a presiunilor de mediu, economice şi sociale existente (precum: pierderea biodiversităţii, recolte slabe, sărăcia energetică, şomajul, migraţia);

(ii) identificarea principalelor pericole climatice viitoare şi a principalelor sectoare afectate (gospodărirea apelor, biodiversitatea şi abordările ecosistemice, silvicultură, agricultură, pescuit, mediul urban şi amenajarea teritoriului, clădiri, protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, energie, transporturi, industrie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, finanţe şi asigurări, turism şi dezvoltare rurală, sănătate şi altele);

d) pentru fiecare sector esenţial afectat, o prezentare generală a următoarelor elemente, evaluate pe o scară calitativă cu nivelurile înalt/mediu/scăzut/nu se aplică, şi însoţite de explicaţii, dacă este cazul:

(i) impactul observat al principalelor pericole (precum ar fi: incendiile forestiere, răspândirea speciilor invazive şi a bolilor tropicale, efectele în cascadă şi pericolele multiple care apar în acelaşi timp), inclusiv modificările în ceea ce priveşte frecvenţa şi amploarea acestora;

(ii) probabilitatea de apariţie a principalelor pericole şi expunerea la acestea în contextul viitoarelor scenarii climatice, pe baza celor mai bune tehnici ştiinţifice disponibile de modelare climatică;

(iii) vulnerabilitatea, inclusiv capacitatea de adaptare;

(iv) riscul unui potenţial impact în viitor;

2) cadrul legal şi de politici şi aranjamentele instituţionale:

a) cadrul legal, de reglementare şi de politici, inclusiv planurile naţionale de adaptare (PNA) şi orice planuri de adaptare sectoriale;

b) prezentarea generală a mecanismelor instituţionale şi a guvernanţei la nivel naţional pentru:

(i) evaluarea vulnerabilităţii şi a riscurilor climatice;

(ii) planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea politicilor de adaptare;

(iii) integrarea impactului schimbărilor climatice şi a rezilienţei la schimbările climatice în procedurile de evaluare a impactului asupra mediului;

(iv) colectarea, deţinerea şi reutilizarea datelor relevante (cum ar fi datele privind pierderile în caz de dezastre legate de schimbările climatice sau datele referitoare la riscuri) şi accesul la acestea;

(v) integrarea impactului schimbărilor climatice şi a planificării măsurilor de adaptare în cadrul de gestionare a riscului de dezastre şi viceversa;

c) prezentarea generală a aranjamentelor instituţionale şi a guvernanţei la nivel local şi regional:

(i) cerinţele cadrului legal şi ale documentelor de politici;

(ii) tipurile de colaborare în materie de adaptare între autorităţile naţionale;

(iii) exemple de bune practici privind reţelele sau alte tipuri de colaborare în materie de adaptare între autorităţile administraţiei publice locale;

3) documente de politici şi obiective de adaptare:

a) priorităţi în materie de adaptare;

b) provocări, lacune şi obstacole în calea adaptării;

c) sinteze ale documentelor de politici şi eforturilor naţionale, cu accent pe ţinte şi obiective, acţiuni prevăzute, buget şi perioada de implementare;

d) prezentarea generală a conţinutului documentelor de politici şi eforturilor locale şi regionale;

e) prezentarea generală a eforturilor de integrare a adaptării la schimbările climatice în politicile, planurile şi programele sectoriale, inclusiv strategiile de gestionare a riscurilor de dezastre şi planurile de acţiune în caz de dezastre;

f) implicarea părţilor interesate. Prezentarea generală a măsurilor legate de politica de adaptare la nivel naţional şi exemple de bune practici de la nivelurile regional şi local pentru implicarea:

(i) părţilor interesate deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice;

(ii) sectorului privat;

4) cadrul de monitorizare şi evaluare a acţiunilor şi proceselor de adaptare:

a) metodologia de monitorizare şi evaluare în ceea ce priveşte:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice şi a vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice şi sporirea capacităţii de adaptare;

(ii) punerea în aplicare a acţiunilor de adaptare;

b) situaţia actuală în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor planificate, inclusiv o prezentare generală a nivelului subnaţional şi a finanţării acordate pentru sporirea rezilienţei la schimbările climatice. Raportarea privind finanţarea include:

(i) cheltuielile alocate pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor de dezastre;

(ii) în măsura posibilului, ponderea cheltuielilor utilizate pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice în fiecare sector;

c) evaluarea progreselor realizate în ceea ce priveşte:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţilor şi a riscurilor climatice;

(ii) sporirea capacităţii de adaptare;

(iii) realizarea priorităţilor în materie de adaptare;

(iv) eliminarea obstacolelor din calea adaptării;

d) măsurile luate pentru revizuirea şi actualizarea următoarelor elemente:

(i) evaluările vulnerabilităţii şi ale riscurilor;

(ii) politicile, planurile şi măsurile de adaptare la nivel naţional;

e) prezentarea generală a bunelor practici în ceea ce priveşte măsurile luate pentru revizuirea şi actualizarea documentelor de politici şi măsurilor de adaptare la nivel local şi regional;

5) cooperarea, bunele practici, sinergiile, experienţa şi lecţiile învăţate în domeniul adaptării:

a) bune practici şi lecţii învăţate, inclusiv la nivel local şi regional;

b) sinergiile dintre acţiunile de adaptare şi alte cadre şi/sau convenţii internaţionale, în special obiectivele de dezvoltare durabilă şi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;

c) cooperarea cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice şi cu statele membre ale Uniunii Europene, cooperarea internaţională şi cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi regionale:

(i) cooperarea în vederea schimbului de informaţii şi a consolidării cunoştinţelor ştiinţifice, a instituţiilor şi a cunoştinţelor în materie de adaptare;

(ii) cooperarea în vederea consolidării acţiunilor de adaptare la nivel subnaţional, naţional, macroregional şi internaţional, inclusiv domeniul şi amploarea cooperării şi tipurile de cooperare;

6) orice alte informaţii legate de impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice:

a) principalele date de contact ale coordonatorului naţional în domeniul adaptării la schimbările climatice şi ale organizaţiei pe care o reprezintă;

b) site-urile web şi reţelele de socializare relevante, utilizate pentru comunicarea cu privire la acţiunile de adaptare la nivel naţional, regional şi local, după caz;

c) principalele rapoarte şi publicaţii la nivel naţional, regional şi local;

d) altă informaţie, după caz.";

hh) la punctul 34, după cuvântul "Naţionale" se introduc cuvintele "şi ale Raportului bienal de transparenţă";

ii) se completează cu punctul 34¹ cu următorul cuprins:

"34¹. Informaţia privind vulnerabilităţile la schimbările climatice, impactul schimbărilor climatice şi acţiunile de adaptare se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.33¹.";

jj) denumirea secţiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

"Secţiunea a 2-a

Raportarea cu privire la suportul financiar şi tehnologic oferit de

ţările industrial dezvoltate şi la veniturile din preţul carbonului";

kk) la punctul 35, cuvintele "oferit de" se substituie cu cuvintele "recepţionat de la";

ll) punctul 36:

după cuvântul "tabelară" se introduce textul ", conform formatului tabelar CTF,";

subpunctul 1) se completează cu cuvintele "şi în euro";

mm) punctul 37 va avea următorul cuprins:

"37. Informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare pentru anul de raportare X-1, prezentată anual, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 18-18c, Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 septembrie, începând cu anul 2025, este bazată pe "reperele Rio" şi include:

1) informaţii care explică metoda folosită pentru a calcula datele cantitative, inclusiv o explicaţie a metodologiei de cuantificare a datelor şi, după caz, alte informaţii privind definiţiile şi metodele folosite pentru determinarea cifrelor, în special pentru informaţiile raportate cu privire la fluxurile financiare utilizate pentru determinarea suportului oferit;

2) informaţiile disponibile cu privire la proiectele de transfer tehnologic şi de consolidare a capacităţilor, finanţate de ţările industrial dezvoltate, în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităţilor a contribuit la atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul sprijinului acordat ţării şi tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităţilor;

3) informaţiile disponibile pentru anul de raportare X şi pentru anii următori cu privire la furnizarea suportului planificat, inclusiv informaţii cu privire la activităţile planificate legate de proiecte de transfer tehnologic şi de proiecte de consolidare a capacităţilor, finanţate în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, şi cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate şi la proiectele de consolidare a capacităţilor, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităţilor este destinat(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul suportului acordat, şi tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităţilor.";

nn) se completează cu punctul 37¹ cu următorul cuprins:

"37¹. Informaţiile cu privire la veniturile obţinute în anul de raportare X-1, generate din preţul carbonului, se prezintă anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 19-19b.";

oo) punctul 38 va avea următorul cuprins:

"38. Autoritatea competentă integrează informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, în Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională ca parte componentă a acestora, care, ulterior, se prezintă către autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu spre a fi raportate Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut la pct.42.";

pp) se completează cu punctul 38¹ cu următorul cuprins:

"38¹. Informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare, se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.37.";

qq) se completează cu punctul 38² cu următorul cuprins:

"38². Informaţia cu privire la veniturile obţinute din preţul carbonului se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.37¹.";

rr) denumirea secţiunii a 3-a va avea următorul cuprins:

"Secţiunea a 3-a

Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională";

ss) la punctul 39, textul "Raportul bienal actualizat (până în anul 2023 inclusiv)" se exclude;

tt) punctul 40 va avea următorul cuprins:

"40. Raportul bienal de transparenţă este elaborat utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi ale Conferinţelor Părţilor la Acordul de la Paris şi conţine următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Inventarul naţional al emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Descrierea progresului implementării şi realizării obiectivelor contribuţiei naţionale determinate în temeiul art.4 din Acordul de la Paris;

4) capitolul 3: Descrierea impactului schimbărilor climatice şi a măsurilor de adaptare în conformitate cu art.7 din Acordul de la Paris;

5) capitolul 4: Descrierea suportului financiar recepţionat pentru dezvoltarea tehnologiilor şi transferul de tehnologii, respectiv pentru consolidarea capacităţilor, în temeiul art.9-11 din Acordul de la Paris;

6) capitolul 5: Informaţii care urmează a fi raportate atunci când Comunicările naţionale şi Rapoartele bienale de transparenţă sunt prezentate împreună, o dată la patru ani (evaluarea vulnerabilităţii, impactul schimbărilor climatice şi măsurilor de adaptare; sistemul de observaţii şi activitatea de cercetare; educaţia, instruirea şi sensibilizarea publicului);

7) capitolul 6: Descrierea îmbunătăţirilor în timp ale raportării către CONUSC;

8) capitolul 7: Alte informaţii relevante pentru realizarea obiectivului Acordului de la Paris şi adecvate pentru a fi incluse în Raportul bienal de transparenţă;

9) anexe.";

uu) punctul 41 va avea următorul cuprins:

"41. Comunicarea naţională este elaborată utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi conţine următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanţele naţionale relevante pentru tendinţa emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Inventarul naţional al emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Politicile şi măsurile de atenuare a schimbărilor climatice;

5) capitolul 4: Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră şi efectul anticipat al politicilor şi măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice;

6) capitolul 5: Evaluarea vulnerabilităţii, impactului schimbărilor climatice şi măsurilor de adaptare;

7) capitolul 6: Alte informaţii relevante privind realizarea obiectivelor Convenţiei;

8) capitolul 7: Sistemul de observaţii şi activitatea de cercetare;

9) capitolul 8: Educaţia, instruirea şi sensibilitatea publicului;

10) capitolul 9: Constrângerile şi necesităţile financiare, tehnice şi de capacitate aferente, inclusiv suportul solicitat şi recepţionat;

11) anexe.";

vv) la punctul 42:

textul "Raportul bienal actualizat (până la 31 decembrie 2023)" se exclude;

textul "1 ianuarie anul" se substituie cu textul "31 decembrie ";

ww) la punctul 43, cuvintele "în limbile de stat şi engleză" se exclud;

xx) se completează cu secţiunea a 4-a cu următorul cuprins:

"Secţiunea a 4-a

Platforme de raportare şi cooperarea internaţională

43¹. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul CONUSC şi pentru a asigura accesul publicului la informaţii, raportarea se va desfăşura prin intermediul unei platforme online de raportare, dezvoltate de către Secretariatul CONUSC.

43². Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice utilizează platforma electronică pentru a prezenta Secretariatului CONUSC emisiile antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, compilate în inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rapoartele naţionale de inventariere, rapoartele bienale de transparenţă şi comunicările naţionale, odată ce această platformă online de raportare devine operaţională.

43³. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi pentru a asigura accesul publicului la informaţii, raportarea datelor specificate la pct.20, 21¹, 21², 24, 27, 33¹ şi 37¹ se va desfăşura prin intermediul unei platforme electronice online, dezvoltate de către Secretariatul Comunităţii Energetice.

43⁴. La utilizarea platformei electronice se ţine cont de protecţia datelor cu caracter personal, precum şi a secretului comercial.

43⁵. Prezentarea datelor Secretariatului Comunităţii Energetice pentru pregătirea inventarului gazelor cu efect de seră al Uniunii Energetice şi a raportului privind inventarul Uniunii Energetice se efectuează în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14.

43⁶. În cazul în care, după depunerea inventarului la Secretariatul CONUSC, s-a stabilit unele lacune în estimări, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunităţii Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis.";

yy) la punctul 47, după cuvântul "emisiilor" se introduce cuvântul "antropice";

zz) punctul 48 se completează cu textul " , cu modificările ulterioare";

aaa) la punctul 50, după cuvintele "elaborarea Inventarului naţional privind emisiile" se introduce cuvântul "antropice";

bbb) tabelul 1 va avea următorul cuprins:

"Tabelul 1

ccc) se completează cu tabelul 1a cu următorul cuprins:

"Tabelul 1a

ddd) în tabelul 2, poziţia 4 va avea următorul cuprins:

"4.

Cantităţile de combustibil utilizat în industrie şi construcţii, structurate pe tipurile de combustibili, conform poziţiei 1.

Consumat nemijlocit în calitate de combustibil sau energie în industrie şi construcţii, din care în:

- industria extractivă;

- industria alimentară, fabricarea băuturilor şi fabricarea produselor de tutun;

- fabricarea produselor textile şi de pielărie;

- prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite;

- tipărirea şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor; - industria chimică şi petrochimică (inclusiv industria farmaceutică);

- fabricarea altor produse din minerale nemetalice;

- industria metalurgică;

- industria constructoare de maşini;

- producţia de remorci şi semiremorci, a altor mijloace de transport;

- alte activităţi industriale n.c.a.;

- construcţii.

mii tone/ mii m³ şi în TJ

Biroul Naţional de Statistică

Raportul statistic nr.1-BE

Anual, până la 30 septembrie, pentru anul precedent";

eee) în tabelul 3:

poziţia 80 va avea următorul cuprins:

"80.

Cantitatea (kg) importată/exportată de substituenţi ai substanţelor care distrug stratul de ozon (subpoziţiile tarifare: 2711 12 (propan, R-290); 2811 21 000 (dioxid de carbon, R-744); 2814 10 000 (amoniac anhidru, R-717); 2901 10 000 (butan, R-600; izobutan, R-600a); 2903 41 000 (trifluormetan, HFC-23); 2903 42 000 (difluormetan, HFC-32); 2903 43 000 (fluormetan, HFC-41, 1,2-difluoretan, HFC-152 şi 1,1-difluoretan, HFC-152a); 2903 44 000 (pentafluoretan, HFC-125, 1,1,1-trifluoretan, HFC-143a şi 1,1,2-trifluoretan, HFC-143); 2903 45 000 (1,1,1,2-tetrafluoretan, HFC-134a şi 1,1,2,2-tetrafluoretan, HFC-134); 2903 46 000 (1,1,1,2,3,3,3-heptafluorpropan, HFC-227ea, 1,1,1,2,2,3-hexafluorpropan, HFC-236cb, 1,1,1,2,3,3-hexafluorpropan, HFC-236ea şi 1,1,1,3,3,3-hexafluorpropan, HFC-236fa); 2903 47 000 (1,1,1,3,3-pentafluorpropan, HFC-245fa şi 1,1,2,2,3-pentafluorpropan, HFC-245ca); 2903 48 000 (1,1,1,3,3-pentafluorbutan, HFC-365mfc şi 1,1,1,2,2,3,4,5,5,5-decafluorpentan, HFC-43-10mee); 2903 51 000 (2,3,3,3-tetrafluorpropenă, HFO-1234yf, 1,3,3,3-tetrafluorpropenă, HFO-1234ze şi (Z)-1,1,1,4,4,4-hexafluor-2-butenă, HFO-1336mzz); 3827 51 000 (amestecuri care conţin trifluorometan, HFC-23); 3827 61 000 (amestecuri care conţin 1,1,1-trifluoretan, HFC-143a, în proporţie de 15% sau mai mult, în greutate); 3827 62 000 (altele, necuprinse la subpoziţia 3827 61 000, care conţin pentafluoretan, HFC-125, în proporţie de 55% sau mai mult, în greutate, dar care nu conţin derivaţi fluoruraţi nesaturaţi ai hidrocarburilor aciclice, HFO-uri); 3827 63 000 (altele, necuprinse la subpoziţiile de mai sus, care conţin pentafluoretan, HFC-125, în proporţie de 40% sau mai mult, în greutate); 3827 64 000 (altele, necuprinse la subpoziţiile de mai sus, care conţin 1,1,1,2-tetrafluoretan, HFC-134a, în proporţie de 30% sau mai mult, în greutate, dar care nu conţin derivaţi fluoruraţi nesaturaţi ai hidrocarburilor aciclice, HFO-uri); 3827 65 000 (altele, necuprinse la subpoziţiile de mai sus, care conţin difluormetan, HFC-32 în proporţie de 20% sau mai mult, în greutate, şi pentafluoretan, HFC-125, în proporţie de 20% sau mai mult, în greutate); 3827 68 000 (altele, necuprinse la subpoziţiile de mai sus, care conţin substanţe de la subpoziţiile 2903 41–2903 48):

în vrac;

în produse;

în echipamente (unităţi):

compresoare (subpoziţiile tarifare: 841430; 841480);

maşini şi aparate pentru condiţionarea aerului (subpoziţiile tarifare: 841510 – 841583 000);

frigidere (subpoziţiile tarifare: 8418 10 – 8418 21; 8418 29 000);

congelatoare (subpoziţiile tarifare: 8418 30 – 8418 40);

vitrine şi tejghele frigorifice (subpoziţiile tarifare: 8418 50);

pompe de căldură (subpoziţia tarifară: 8418 61 000);

alt mobilier destinat echipamentelor pentru producerea frigului (subpoziţia tarifară: 8418 91 000);

evaporatoare şi condensatoare, altele decât cele pentru aparatele de tip menajer (poziţia tarifară 8418 99 100);

turnuri de răcire şi dispozitive similare pentru răcire directă (fără perete despărţitor), prin recircularea apei (subpoziţia tarifară: 8419 89 100);

extinctoare (subpoziţia tarifară: 8424 10 000);

tractoare (poziţia tarifară 8701);

autovehicule pentru transportul de persoane (poziţia tarifară 8702);

autoturisme ( poziţia tarifară 8703);

autovehicule pentru transportul mărfurilor (poziţia tarifară 8704);

autovehicule pentru alte utilizări (poziţia tarifară 8705);

locomotive (subpoziţiile tarifare: 8601 şi 8602);

vagoane de călători (subpoziţia tarifară: 8605 00 000);

vagoane pentru transportul mărfurilor pe calea ferată sau căi similare (subpoziţiile tarifare: 8606 10 000 – 8606 30 000);

elicoptere (subpoziţiile tarifare: 8802 11 000 – 8802 12 000);

avioane (subpoziţiile tarifare: 8802 20 000 – 8802 40 000);

pacheboturi, nave de croazieră, feriboturi, cargouri, şlepuri şi nave similare pentru transportul persoanelor şi mărfurilor (poziţia tarifară 8901);

nave de pescuit (poziţia tarifară 8902 00);

iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni pentru agrement (poziţia tarifară 8903);

remorchere şi împingătoare ( poziţia tarifară 8904 00)

kg unităţi

Serviciul Vamal; Respondenţi

Chestionarea directă

Anual, până la 31 martie, pentru anul precedent";

poziţia 86 va avea următorul cuprins:

"86.

Cantitatea de halocarburi (PFC) şi hexaflorură de sulf (SF₆) consumată în sectorul echipamente electrice – dispozitive electrice de tensiune înaltă:

întrerupător, 10 kV;

întrerupător, 35 kV;

întrerupător, 110 kV;

întrerupător , 110 kV;

întrerupător, 110 kV;

întrerupător, 330 kV;

alte tipuri de întrerupătoare (de specificat).

mii tone/ mii m³ şi în TJ

Respondenţi

Chestionare directă

Anual, până la 31 martie, pentru anul precedent";

fff) în tabelul 4, la poziţia 2 coloana 5, textul "(tabele adiţionale)" se exclude;

ggg) în tabelul 6:

la poziţiile 2, 3, 6, coloana 4, cuvintele "Biroul Naţional de Statistică" se substituie cu cuvintele "Agenţia de Mediu";

la poziţiile 2 şi 6, coloana 5, textul "Raportul statistic nr.2 – salubrizarea localităţilor" se substituie cu cuvintele "SIA Managementul deşeurilor";

hhh) se completează cu tabelele 7-19b cu următorul cuprins:

"Tabelul 7

Tabelul 8 Lista indicatorilor de inventar relevanţi care urmează a fi raportaţi către Secretariatul Comunităţii Energetice
Nr. crt.	Nomenclatura indicatorului de eficienţă energetică a EUROSTAT	Descrierea indicatorului	Numărător/ numitor⁽¹⁾	Instrucţiuni/ definiţii ^{(2) (3)}	Anul X-2
1.	Transformare B0	Emisii specifice de CO₂ ale centralelor electrice publice şi ale autoproducătorilor, t/TJ	Emisiile de CO₂ generate de centralele termice publice şi ale autoproducătorilor, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea tuturor combustibililor fosili pentru producţia brută de energie electrică şi termică a centralelor termice şi a centralelor de cogenerare din reţeaua publică şi ale autoproducătorilor. Nu sunt incluse emisiile de la centralele care produc doar energie termică
			Toate produsele – producţia centralelor termice publice şi ale autoproducătorilor, PJ	Producţia brută de energie electrică şi, eventual, termică vândută părţilor terţe (cogenerare) de centralele termice şi de centralele de cogenerare din reţeaua publică şi ale autoproducătorilor. Nu este inclusă producţia centralelor care produc doar energie termică. Centralele termice din reţeaua publică au ca activitate principală generarea de energie electrică (şi termică) în vederea vânzării către părţi terţe. Acestea pot fi private sau publice. Centralele termice ale autoproducătorilor generează energie electrică (şi termică) destinată total sau parţial consumului propriu în cadrul unei activităţi principale diferite. Producţia brută de energie electrică este măsurată la ieşirea transformatoarelor principale, adică include consumul de energie electrică al sistemelor auxiliare şi al transformatoarelor. (sursă: balanţa energetică)
2.	Transformare E0	Emisii specifice de CO₂ ale centralelor autoproducătorilor, t/TJ	Emisiile de CO₂ generate de autoproducători, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea tuturor combustibililor fosili pentru producţia brută de energie electrică şi termică a centralelor termice şi a centralelor de cogenerare ale autoproducătorilor
			Toate produsele, producţia centralelor termice ale autoproducătorilor, PJ	Producţia brută de energie electrică şi, eventual, termică vândută părţilor terţe (cogenerare) de centralele termice şi de centralele de cogenerare ale autoproducătorilor. Centralele termice ale autoproducătorilor generează energie electrică (şi termică) destinată total sau parţial consumului propriu în cadrul unei activităţi principale diferite. Producţia brută de energie electrică este măsurată la ieşirea transformatoarelor principale, adică include consumul de energie electrică al sistemelor auxiliare şi al transformatoarelor (sursă: balanţa energetică)
3.	Industrie A1.1	Intensitatea totală a emisiilor de CO₂ – industria siderurgică, t/milioane euro	Emisiile totale de CO₂ din industria siderurgică, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili în fabricarea fierului şi oţelului, inclusiv combustia pentru producerea energiei electrice şi termice (categoria de surse 1A2a a IPCC), pentru procesul de fabricare a fierului şi oţelului (categoria de surse 2C1 a IPCC) şi pentru procesul de fabricare a feroaliajelor (categoria de surse 2C2 a IPCC)
			Valoarea adăugată brută – industria siderurgică, milioane euro	Valoarea adăugată brută la preţuri constante din 2016 generată de fabricarea metalelor feroase sub forme primare şi a feroaliajelor (CAEM 24), fabricarea ţevilor (CAEM 24), alte prelucrări primare ale fierului şi oţelului (CAEM 24), turnarea fontei (CAEM 24) şi turnarea pieselor din oţel (CAEM 24) (sursă: conturile naţionale)
4.	Industrie A1.2	Intensitatea emisiilor de CO₂ legate de energie – industria chimică, t/milioane euro	Emisiile de CO₂ legate de energie din industria chimică, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili în fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, inclusiv combustia pentru producerea energiei electrice şi termice (categoria de surse 1A2c a IPCC)
			Valoarea adăugată brută – industria chimică, milioane euro	Valoarea adăugată brută la preţuri constante din 2016 generată de fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (CAEM 20) (sursă: conturile naţionale)
5.	Industrie A1.3	Intensitatea emisiilor de CO₂ legate de energie – industria sticlei, a ceramicii şi a materialelor de construcţii, t/milioane euro	Emisiile de CO₂ legate de energie din industria sticlei, a ceramicii şi a materialelor de construcţii, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili în fabricarea produselor din minerale nemetalice (CAEM 23), inclusiv combustia pentru producerea energiei electrice şi termice
			Valoarea adăugată brută – industria sticlei, a ceramicii şi a materialelor de construcţii, milioane euro	Valoarea adăugată brută la preţuri constante din 2016 generată de fabricarea produselor din minerale nemetalice (CAEM 23) (sursă: conturile naţionale)
6.	Industrie A1.4	Intensitatea emisiilor de CO₂ legate de energie – industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, t/milioane euro	Emisiile de CO₂ legate de energie din industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili în fabricarea alimentelor, a băuturilor şi a tutunului, inclusiv combustia pentru producerea energiei electrice şi termice (categoria de surse 1A2e a IPCC).
			Valoarea adăugată brută – industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, milioane euro	Valoarea adăugată brută la preţuri constante din 2016 generată de fabricarea produselor alimentare (CAEM 10), băuturilor (CAEM 11) şi a tutunului (CAEM 12) (sursă: conturile naţionale)
7.	Industrie A1.5	Intensitatea emisiilor de CO₂ legate de energie – industria hârtiei şi industria poligrafică, t/milioane euro	Emisiile de CO₂ legate de energie din industria hârtiei şi din industria poligrafică, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili pentru fabricarea celulozei, hârtiei şi produselor din hârtie şi pentru editarea, tipărirea şi reproducerea înregistrărilor, inclusiv emisiile din combustia pentru producerea energiei electrice şi termice (categoria de surse 1A2d a IPCC).
			valoare adăugată brută – industria hârtiei şi industria poligrafică, milioane euro	Valoarea adăugată brută la preţuri constante din 2016 generată de fabricarea celulozei, a hârtiei şi a produselor din hârtie (CAEM 17) şi de editarea, tipărirea şi reproducerea înregistrărilor (CAEM 18 ) (sursă: conturile naţionale)
8.	Gospodării A0	Emisiile specifice de CO₂ ale gospodăriilor provenite din încălzirea spaţiilor, t/m²	Emisiile de CO₂ ale gospodăriilor provenite din încălzirea spaţiilor, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili pentru încălzirea locuinţelor
			Suprafaţa locuinţelor ocupate permanent, milioane m²	Suprafaţa totală a locuinţelor ocupate permanent
9.	Servicii B0	Emisiile specifice de CO₂ ale sectorului comercial şi instituţional provenite din încălzirea spaţiilor, kg/m²	Emisiile de CO₂ provenite din încălzirea spaţiilor în sectorul comercial şi instituţional, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea combustibililor fosili pentru încălzirea imobilelor cu destinaţie comercială şi instituţională din sectoarele public şi privat
			Suprafaţa clădirilor de servicii, milioane m²	Suprafaţa totală a clădirilor de serviciu
10.	Transporturi B0	Emisiile specifice de CO₂ legate de consumul de motorină al autoturismelor, g/100 km	Emisiile de CO₂ de la autoturismele cu motoare diesel, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea motorinei pentru toate activităţile de transport efectuate de autoturisme (categoria de surse 1A3bi a IPCC, numai motorină)
			Numărul de kilometri parcurşi de autoturismele cu motor diesel, milioane km	Numărul de kilometri-vehicul parcurşi de toate autoturismele cu motor diesel autorizate să circule pe drumurile publice. (sursă; categoria de surse indicate în tabelul 2, subsectorul: Emisii de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor în transport)
11.	Transporturi B0	Emisii specifice de CO₂ legate de consumul de benzină al autoturismelor, g/100 km	Emisiile de CO₂ de la autoturismele cu motor cu benzină, kt	Emisiile de CO₂ provenind din arderea benzinei pentru toate activităţile de transport efectuate de autoturisme (categoria de surse 1A3bi a IPCC, numai benzină)
			Numărul de kilometri parcurşi de autoturismele cu motor cu benzină, milioane km	Numărul de kilometri-vehicul parcurşi de toate autoturismele cu motor cu benzină autorizate să circule pe drumurile publice. (sursă: categoria de surse indicate în tabelul 2, subsectorul: Emisii de gaze cu efect de seră rezultate din arderea combustibililor în transport)
Legendă: x = anul de raportare. ⁽¹⁾ Se raportează numărătorul şi numitorul, dacă nu sunt incluse în tabelul CRT. ⁽²⁾ Urmează să respecte aceste instrucţiuni. Dacă nu pot urma exact aceste instrucţiuni sau dacă numărătorul şi numitorul nu sunt pe deplin consecvente, ţările trebuie să indice în mod clar acest lucru. ⁽³⁾ Trimiterile la categoriile sursă IPCC se referă la Ghidul IPCC 2006 privind inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră.

Tabelul 9 Raportarea cu privire la coerenţa cu statisticile din domeniul energiei
Tipuri de combustibili			Consumul aparent raportat în inventarul de GES (TJ)⁽³⁾	Consumul aparent pe baza datelor raportate în statisticile din domeniul energiei (TJ) ⁽³⁾	Diferenţa absolută⁽¹⁾ (TJ) ⁽³⁾	Diferenţa relativă⁽²⁾ %⁽³⁾	Explicaţii privind diferenţele
Combustibili fosili lichizi	Combustibili primari	Petrol
		Orimulsie
		Gaze naturale lichefiate
	Combustibili secundari	Benzină
		Kerosen pentru avioanele cu reacţie
		Alte tipuri de kerosen
		Ulei din şist
		Motorină
		Păcură
		Gaze petroliere lichefiate (GPL)
		Etan
		Naftă
		Bitum
		Lubrifianţi
		Cocs de petrol
		Materii prime de rafinărie
		Alte produse petroliere
Alţi combustibili fosili lichizi
Total combustibili fosili lichizi
Combustibili fosili solizi	Combustibili primari	Antracit
		Huilă de cocs
		Alţi cărbuni bituminoşi
		Cărbune sub-bituminos
		Lignit
		Şist bituminos şi nisipuri petrolifere
	Combustibili secundari	BKB şi combustibil solid brichetat
		Cocs de cuptor / gaz de cocs
		Gudron de huilă
Alţi combustibili fosili solizi
Total combustibili fosili solizi
Combustibili fosili gazoşi		Gaze naturale
Alţi combustibili fosili gazoşi
Total combustibili fosili gazoşi
Deşeuri (fără fracţiunea reprezentată de biomasă)
Alţi combustibili fosili
Turbă şi produse din turbă
Total
⁽¹⁾ Consumul aparent raportat în inventarul de GES minus consumul aparent pe baza datelor raportate în temeiul statisticilor din domeniul energiei. ⁽²⁾ Diferenţa absolută împărţită la consumul aparent raportat în inventarul de GES. ⁽³⁾ Datele se raportează cu cel mult o zecimală pentru valorile exprimate în TJ şi în %.

Tabelul 10 Raportarea către Secretariatul Comunităţii Energetice a informaţiei cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor enumerate în rapoartele de evaluare tehnică Formatul pentru raportarea informaţiilor cu privire la stadiul punerii în aplicare a fiecărei recomandări enumerate în cel mai recent raport individual de evaluare tehnică publicat în temeiul CONUSC, inclusiv motivele pentru care o astfel de recomandare nu a fost pusă în aplicare
Anul celei mai recente evaluări tehnice a inventarelor în temeiul CONUSC
Categoria/ elementul din tabelul CRT	Recomandarea cuprinsă în revizuire	Raportul de revizuire/ paragraful	Răspunsul ţării parte a Comunităţii Energetice/ stadiul punerii în aplicare	Motivul nepunerii în aplicare	Capitolul/ secţiunea din NIR

Tabelul 10a Formatul pentru raportarea informaţiilor cu privire la stadiul punerii în aplicare a fiecărei recomandări, corecţii tehnice sau estimări revizuite, enumerate în cel mai recent raport de evaluare tehnică
Anul celei mai recente evaluări tehnice interne a inventarelor la nivelul Comunităţii Energetice
Categoria/ elementul din tabelul CRT	Recomandarea, corecţia tehnică sau estimarea revizuită cuprinsă în evaluare	Raportul de evaluare tehnică/ paragraful	Răspunsul ţării parte a Comunităţii Energetice/ stadiul punerii în aplicare	Capitolul/ secţiunea din Raportul naţional de inventariere

Tabelul 11

Raportarea cu privire la coerenţa

dintre emisiile raportate şi datele din sistemul

de comercializare a certificatelor de emisii

Alocarea emisiilor verificate care au fost raportate de instalaţii şi operatori, în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale, la categoriile de surse din inventarul naţional al gazelor cu efect de seră al ţării parte a Comunităţii Energetice

Anul de raportare:

Baza datelor: emisiile din cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii şi emisiile de gaze cu efect de seră verificate, astfel cum au fost raportate în inventarul transmis pentru anul X-2

	Emisii totale (CO₂ echivalent)
	Emisiile raportate în inventarul gazelor cu efect de seră [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Emisii verificate în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Raport în % (emisii verificate/ emisii raportate în inventar) ⁽³⁾	Observaţii ⁽²⁾
Emisii de gaze cu efect de seră (pentru inventarul de GES: emisiile totale de GES, inclusiv emisiile indirecte de CO₂, dacă sunt raportate, fără sectorul Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură (FTSCFTS) şi excluzând emisiile provenite din transportul aerian intern; pentru Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale: emisiile de GES de la instalaţiile staţionare)
Emisii de CO₂ (pentru inventarul GES: emisiile totale de CO₂, inclusiv emisiile indirecte de CO₂, dacă sunt raportate, fără FTSCFTS şi excluzând emisiile de CO₂ provenite din transportul aerian intern; pentru Legea nr.227/2022 privind emisiile industriale: emisiile de CO₂ de la instalaţiile staţionare)

Categorie ⁽¹⁾	Emisii CO₂
Categorie ⁽¹⁾	Emisii raportate în inventarul gazelor cu efect de seră [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Emisii verificate în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Raport în % (emisii verificate/ emisii raportate în inventar) ⁽³⁾	Observaţii ⁽²⁾
1.A. Activităţi de ardere a combustibililor, total
1.A. Activităţi de ardere a combustibililor, arderea staţionară
1.A.1. Industria energetică
1.A.1.a. Producţia publică de energie electrică şi termică
1.A.1.b. Rafinarea petrolului
1.A.1.c. Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice
Fier şi oţel (pentru categoriile combinate din tabelul CRT 1.A.2.a+ 2.C.1 + 1.A.1.c din inventarul de GES şi alte categorii relevante din tabelul CRT care includ emisii din siderurgie (de exemplu, 1A1a, 1B1) ⁽⁴⁾)
1.A.2. Industria prelucrătoare şi construcţii
1.A.2.a. Fier şi oţel
1.A.2.b. Metale neferoase
1.A.2.c. Substanţe şi produse chimice
1.A.2.d. Celuloză, hârtie şi tipărituri
1.A.2.e. Prelucrarea alimentelor, băuturi şi tutun
1.A.2.f. Minerale nemetalice
1.A.2.g. Altele
1.A.3. Transporturi
1.A.3.e. Alte moduri de transport (transport prin conducte)
1.A.4. Alte sectoare
1.A.4.a. Sectorul comercial/ instituţional
1.A.4.c. Agricultură/ Silvicultură/ Pescuit
1.B. Emisii fugitive de la combustibili
1.C. Transportul şi stocarea de CO₂
1.C.1. Transportul de CO₂
1.C.2. Injectarea şi stocarea
1.C.3. Altele
2.A. Produse minerale
2.A.1. Producerea cimentului
2.A.2. Producerea varului
2.A.3. Producerea sticlei
2.A.4. Alte procese care utilizează carbonaţii
2.B. Industria chimică
2.B.1. Producerea amoniacului
2.B.3. Producerea acidului adipic (CO₂)
2.B.4. Producerea caprolactamei, glioxalului şi acidului glioxilic
2.B.5. Producerea carbidului
2.B.6. Producerea dioxidului de titan
2.B.7. Producerea carbonatului de sodiu
2.B.8. Producerea produselor petrochimice şi a negrului-de-fum
2.C. Producerea metalelor
2.C.1. Producerea fierului şi a oţelului
2.C.2. Producerea aliajelor feroase
2.C.3. Producerea aluminiului
2.C.4. Producerea magneziului
2.C.5. Producerea plumbului
2.C.6. Producerea zincului
2.C.7. Producerea altor metale

Categorie ⁽¹⁾	Emisii de N₂O
Categorie ⁽¹⁾	Emisii raportate în inventarul gazelor cu efect de seră [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Emisii verificate în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Raport în % (emisii verificate /emisii raportate în inventar) ⁽³⁾	Observaţii ⁽²⁾
2.B. Industria chimică
2.B.2. Producerea acidului azotic
2.B.3. Producerea acidului adipic
2.B.4. Producerea caprolactamei, glioxalului şi acidului glioxilic

Categorie ⁽¹⁾	Emisii de PFC
Categorie ⁽¹⁾	Emisii raportate în inventarul gazelor cu efect de seră [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Emisii verificate în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale [kt CO₂ echivalent] ⁽³⁾	Raport în % (emisii verificate / emisii raportate în inventar) ⁽³⁾	Observaţii ⁽²⁾
2.C. Producerea metalelor
2.C.3. Producerea aluminiului
Legendă: x = anul de raportare ⁽¹⁾ Alocarea emisiilor verificate în categoriile dezagregate din inventar, detaliate la nivel de patru cifre, trebuie raportată în cazul în care o astfel de alocare a emisiilor verificate este posibilă şi în cazul în care există emisii. Ar trebui utilizate următoarele convenţii de notare: NO = nu există; IE = inclus în altă parte; C = confidenţial; Neglijabil = o cantitate mică de emisii verificate poate apărea în categoria respectivă din tabelul CRT, dar reprezintă <5 % din categorie. ⁽²⁾ Coloana de observaţii ar trebui să fie utilizată pentru a prezenta pe scurt controalele efectuate şi în cazul în care o ţară parte a Comunităţii Energetice doreşte să ofere explicaţii suplimentare cu privire la alocarea raportată. ⁽³⁾ Datele se raportează cu cel mult o zecimală pentru valorile exprimate în kt şi în %. ⁽⁴⁾ Se completează pe baza categoriilor combinate din tabelul CRT referitoare la "Fier şi oţel", care urmează să fie stabilite de fiecare ţară parte a Comunităţii Energetice în parte; formula indicată are doar rol ilustrativ.

Tabelul 12

Raportarea cu privire la metodele de inventariere,

factorii de emisie şi descrierile metodologice aferente acestora

pentru categoriile-cheie ale Comunităţii Energetice

Partea 1

Partea a 2-a

Partea a 3-a

Partea a 4-a

Informaţii care trebuie furnizate de
Secretariatul Comunităţii Energetice

Informaţii care trebuie raportate de către
ţările părţi ale Comunităţii Energetice

Identificarea categoriilor-cheie ale Comunităţii Energetice

Informaţii privind categoriile-cheie
ale Comunităţii Energetice

până la data de 31 octombrie a anului anterior
transmiterii şi până la data de 28 februarie a anului
curent de transmitere a inventarului

pentru categoriile-cheie ale Comunităţii
Energetice identificate în coloana B,
până la 15 ianuarie şi până la 15 martie

pentru categoriile-cheie ale Comunităţii Energetice identificate în coloana A, până la 15 ianuarie şi până la 15 martie

Lista categoriilor-cheie ale Comunităţii Energetice ^(a)

bifaţi pentru identificarea categoriilor-cheie pentru care informaţiile privind metodele şi factorii de emisie nu sunt disponibile sau nu sunt raportate de statul Parte Contractantă în tabelul CRT

bifaţi pentru identifi-
carea drept categorie-cheie nouă a Comunităţii Energetice faţă de inventarul precedent al gazelor cu efect de seră al Comunităţii Energetice

Metodele utilizate în cel mai recent inventar al ţării parte a Comunităţii Energetice ^(b)

Factorii de emisie utilizaţi în cel mai recent inventar al ţării parte a Comunităţii Energetice ^(b)

Descrierile metodo-
logice sintetice prezentate de ţara parte a Comunităţii Energetice în cel mai recent inventar ^(c)

referinţa (numărul secţiunii) la descrierea din Raportul naţional de inventariere final ^{(c) (g)}

bifaţi pentru identifi-
carea drept categorie-cheie nouă a Comunităţii Energetice faţă de cel mai recent inventar al gazelor cu efect de seră al Comunităţii Energetice ^(d)

Metodele utilizate în cel mai recent inventar al ţării parte a Comunităţii Energetice ^(b)

Factorii de emisie utilizaţi în cel mai recent inventar al ţării parte a Comunităţii Energetice ^(b)

bifaţi pentru a identifica dacă metodele utilizate în cel mai recent inventar (coloana I) se abat de la metodele utilizate în inventarul precedent (coloana D)

bifaţi pentru a identifica dacă factorii de emisie utilizaţi în cel mai recent inventar (coloana J) se abat de la factorii de emisie utilizaţi în inventarul precedent (coloana E)

Descrierile metodo-
logice sintetice prezentate în cel mai recent inventar

bifaţi pentru identificarea modificărilor majore în descrierile metodo-
logice (coloana M) faţă de inventarul precedent (coloana F)

referinţa (numărul secţiunii) la descrierea din Raportul naţional de inventariere final ^(g)

^(a) Categoriile utilizate în analiza pe categorii-cheie la nivelul Comunităţii Energetice trebuie specificate de Secretariat prin codul categoriei, titlul categoriei, gazul cu efect de seră evaluat şi, dacă este cazul, tipul de combustibil. De exemplu: 1.A.1.a, Producţia publică de energie electrică şi termică, combustibili gazoşi, CO₂.

^(b) Cheile de notare (abrevierile) pentru "metoda aplicată" şi "factorii de emisie" care sunt utilizate în fişa de sinteză a tabelelor în formatul comun de raportare privind metodele şi factorii de emisie utilizaţi.

^(c) Informaţiile privind descrierea anului precedent trebuie incluse pentru prima dată până la 31 octombrie 2025.

^(d) Coloana H trebuie furnizată de Secretariatul Comunităţii Energetice.

^(e) Informaţiile din coloana F trebuie furnizate de Secretariatul Comunităţii Energetice pentru prima dată până la 31 octombrie 2025.

^(f) Modificările referitoare la informaţiile raportate în coloanele I, J, K şi L se raportează, dacă este cazul, numai pentru categoriile-cheie identificate în coloana B.

^(g) "Raportul naţional de inventariere final" înseamnă versiunea completă cea mai recentă a Raportului naţional de inventariere disponibilă care a fost transmisă Secretariatului Comunităţii Energetice.

Tabelul 13 Norme generale de raportare a inventarelor gazelor cu efect de seră către Secretariatul Comunităţii Energetice
Norme generale de raportare a inventarelor de gaze cu efect de seră	Informaţii care trebuie incluse în Raportul naţional de inventariere (bifaţi)	Informaţii care trebuie incluse într-o anexă separată a Raportului naţional de inventariere (bifaţi)	Trimitere la capitolul din Raportul naţional de inventariere sau din anexa acestuia (precizaţi)
Pct. 20 subpct. 4) - Raportarea cu privire la recalculări	Obligatoriu	Nu se aplică	Capitolul din Raportul naţional de inventariere privind "recalculările şi îmbunătăţirile planificate"
Pct. 20 subpct. 6) - Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor din tabelul 10a din anexa nr.1	Obligatoriu	Obligatoriu	Capitolul din Raportul naţional de inventariere privind "recalculările şi îmbunătăţirile planificate"
Pct. 20 subpct. 6) - Raportarea cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor din tabelul 10b din anexa nr.1	Nu se aplică	Obligatoriu
Pct. 20 subpct. 5) - Raportarea cu privire la incertitudini	Nu se aplică	Obligatoriu
Pct. 20 subpct. 5¹) - Raportarea cu privire la caracterul complet	Obligatoriu	Nu se aplică	În tabelul corespunzător din tabelul comun de raportare (CRT) şi în capitolele corespunzătoare din Raportul naţional de inventariere
Pct. 20 subpct. 7) - Raportarea cu privire la consistenţa dintre emisiile raportate şi datele din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (datele din tabelul 11 din anexa nr.1)	Nu se aplică	Obligatoriu
Pct. 20 subpct. 7) - Raportarea cu privire la consistenţa dintre emisiile raportate şi datele din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (informaţii textuale)	Posibil ⁽¹⁾	Posibil ⁽¹⁾	Dacă figurează în Raportul naţional de inventariere: în secţiunile relevante din raport
Pct. 13 - Raportarea cu privire la consistenţa datelor raportate privind poluanţii atmosferici	Posibil ⁽¹⁾	Posibil ⁽¹⁾	Dacă figurează în Raportul naţional de inventariere: capitolul din raport privind "Planul de asigurare a calităţii, controlul calităţii şi activităţile de verificare"
Pct. 20 subpct. 5²) - Raportarea cu privire la consistenţa datelor raportate privind gazele fluorurate cu efect de seră	Posibil ⁽¹⁾	Posibil ⁽¹⁾	Dacă figurează în Raportul naţional de inventariere: în secţiunile relevante din raport
Pct. 20 subpct. 5³) - Raportarea cu privire la consistenţa cu statisticile din sectorul energie	Posibil ⁽¹⁾	Posibil ⁽¹⁾	Dacă figurează în Raportul naţional de inventariere: în secţiunile relevante din raport.
Pct. 20 subpct. 8) - Raportarea cu privire la modificările din descrierile sistemelor naţionale de inventariere	Obligatoriu	Nu se aplică	În capitolele relevante din Raportul naţional de inventariere
⁽¹⁾ Intrarea "posibil" înseamnă că ţările părţi ale Comunităţii Energetice au opţiunea de a raporta informaţiile fie în Raportul naţional de inventariere, fie într-o anexă separată la acesta.

Tabelul 14 Calendarul pentru cooperarea şi coordonarea în vederea pregătirii Raportului privind inventarul gazelor cu efect de seră al Comunităţii Energetice
Element	Cine	Când	Ce
1. Transmiterea inventarelor anuale (tabelele CRT completate şi elemente din Raportul naţional de inventariere) de către ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	În fiecare an până la 15 ianuarie	Elementele enumerate la pct.8 al prezentului Regulament
2. "Verificări iniţiale" ale informaţiilor transmise de ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Secretariatul (Eurostat), DG JRC, cu asistenţa Agenţiei Europene de Mediu (AEM)	Pentru transmiterea de către ţările părţi ale Comunităţii Energetice, între 15 ianuarie şi cel mai târziu 28 februarie	Verificări (de către AEM) în ceea ce priveşte transparenţa, exactitatea, consistenţa, caracterul complet şi comparabilitatea inventarelor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice. Compararea de către Eurostat şi AEM a datelor privind energia furnizate de ţările părţi ale Comunităţii Energetice în formatul tabelar CRT cu datele privind energia ale Eurostat (abordarea sectorială şi abordarea de referinţă). Verificarea de către JRC (în consultare cu părţile implicate) a inventarelor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice privind agricultura. Verificarea (în consultare cu JRC şi cu părţile implicate) a inventarelor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice privind folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultura (FTSCFTS). Constatările verificărilor iniţiale se consemnează
3. Întocmirea proiectului de inventar la nivelul Comunităţii Energetice şi a proiectului de Raport privind inventarul (elemente din Raportul privind inventarul la nivelul Comunităţii Energetice)	Secretariatul (JRC), cu asistenţa AEM	Până la 28 februarie	Proiectul de inventar la nivelul Comunităţii Energetice şi proiectul de Raport privind inventarul (compilarea informaţiilor de la ţările părţi ale Comunităţii Energetice), pe baza inventarelor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice şi a informaţiilor suplimentare, după caz (astfel cum au fost transmise la 15 ianuarie)
4. Diseminarea constatărilor "verificărilor iniţiale", inclusiv notificarea eventualelor completări ale informaţiilor-lipsă	Secretariatul, cu asistenţa AEM	28 februarie	Diseminarea constatărilor "verificărilor iniţiale", inclusiv notificarea eventualelor completări ale informaţiilor-lipsă şi punerea la dispoziţie a constatărilor
5. Diseminarea proiectului de inventar la nivelul Comunităţii Energetice şi a proiectului de Raport privind inventarul	Secretariatul, cu asistenţa AEM	28 februarie	Diseminarea proiectului de inventar la nivelul Comunităţii Energetice la 28 februarie către ţările părţi ale Comunităţii Energetice. Ţările părţi ale Comunităţii Energetice verifică datele
6. Transmiterea de către ţările părţi ale Comunităţii Energetice a datelor din inventar actualizate sau suplimentare şi a Rapoartelor naţionale de inventariere complete	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Până la 15 martie	Datele din inventar actualizate sau suplimentare transmise de ţările părţi ale Comunităţii Energetice (pentru eliminarea neconcordanţelor sau pentru completarea informaţiilor care lipsesc) şi Rapoartele naţionale de inventariere complete
7. Formularea de observaţii de către ţările părţi ale Comunităţii Energetice cu privire la proiectul de inventar la nivelul Comunităţii Energetice	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Până la 15 martie	Dacă este cazul, furnizaţi date corectate şi observaţii cu privire la proiectul de inventar la nivelul Comunităţii Energetice
8. Răspunsurile ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice la "verificările iniţiale"	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Până la 15 martie	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice răspund la "verificările iniţiale", dacă este cazul
9. Diseminarea măsurilor luate în urma constatărilor desprinse din verificările iniţiale	Secretariatul, cu asistenţa AEM	15 martie – 31 martie	Evaluarea răspunsurilor ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice la constatările desprinse din verificările iniţiale şi la întrebările ulterioare adresate ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice
10. Estimări privind datele care lipsesc din inventarele naţionale	Secretariatul, cu asistenţa AEM	31 martie	Secretariatul pregăteşte estimări privind datele care lipsesc până la data de 31 martie a anului de raportare şi le comunică ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice
11. Observaţiile ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice în ceea ce priveşte estimările Secretariatului cu privire la datele-lipsă	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	7 aprilie	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice transmit observaţii cu privire la estimările Secretariatului în legătură cu datele-lipsă, pentru ca acestea să fie luate în considerare de Secretariat
12. Răspunsurile ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice la măsurile luate în urma "verificărilor iniţiale"	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	7 aprilie	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice transmit răspunsuri la măsurile luate în urma "verificărilor iniţiale"
13. Informaţiile transmise ţările părţi ale Comunităţii Energetice către CONUSC	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	15 aprilie	Informaţii transmise către CONUSC (cu o copie la AEM)
14. Inventarul anual final la nivelul Comunităţii Energetice (inclusiv Raportul privind inventarul la nivelul Comunităţii Energetice)	Secretariatul, cu asistenţa AEM	15 aprilie	Transmiterea către CONUSC a inventarului anual final la nivelul Comunităţii Energetice
15. Transmiterea oricăror altor informaţii retransmise după etapa verificărilor iniţiale	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice	Atunci când au loc retransmiteri suplimentare de date	Ţările părţi ale Comunităţii Energetice furnizează Secretariatului eventualele date retransmise (tabelele formatului comun de raportare sau Raportul naţional de inventariere) furnizate Secretariatului CONUSC după etapa verificărilor iniţiale

Tabelul 15 Formatul pentru raportarea cu privire la sistemele naţionale de politici, măsuri şi prognoze Primul Raport cu privire la sistemele naţionale de politici, măsuri şi prognoze transmis Secretariatului Comunităţii Energetice va furniza o descriere completă şi va conţine toate informaţiile enumerate mai jos. În ceea ce priveşte anii de raportare ulteriori, urmează a fi raportate doar modificările aduse sistemului naţional de politici şi măsuri şi prognozelor.
Obligaţia de raportare	Câmpuri pentru informaţii textuale	Exemple de detalii care ar putea fi raportate în ceea ce priveşte această obligaţie specifică de raportare
Denumirea şi datele de contact ale autorităţii competente şi/sau a entităţilor care au responsabilitatea generală pentru sistemele naţionale de politici şi măsuri şi pentru prognoze		– Se enumeră autoritatea competentă principală şi/sau entităţile responsabile, precum şi rolurile şi responsabilităţile lor specifice. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte denumirea şi informaţiile de contact
Aranjamentele instituţionale existente pentru pregătirea rapoartelor privind politicile şi măsurile şi a prognozelor, precum şi pentru raportarea cu privire la acestea, inclusiv o organigramă		– Se defineşte structura generală a sistemului naţional. Se enumeră toate organizaţiile implicate în pregătirea Raportului privind politicile şi măsurile şi a prognozelor şi în arhivarea informaţiilor, precum şi responsabilităţile acestora şi interacţiunile dintre ele. – Se furnizează o descriere a organigramei pentru a indica structura organizatorică a sistemului naţional de politici, măsuri şi prognoze, inclusiv relaţiile funcţionale şi ierarhice dintre organizaţii. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere a sistemului naţional, se raportează şi se explică modificările mecanismelor instituţionale
Aranjamentele juridice în vigoare pentru pregătirea rapoartelor privind politicile şi măsurile şi a prognozelor		– Există aranjamente juridice care să asigure că raportarea este finalizată şi/sau că datele sunt furnizate? Se raportează cadrul legal şi domeniul de aplicare al acesteia. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările aduse aranjamentelor juridice în vigoare pentru pregătirea raportului privind politicile şi măsurile şi a prognozelor
Aranjamentele procedurale şi administrative şi termenele stabilite pentru pregătirea rapoartelor privind politicile şi măsurile şi a prognozelor, precum şi pentru asigurarea respectării termenelor (actualităţii), a transparenţei, a acurateţei, a coerenţei, a comparabilităţii şi a caracterului integral a informaţiilor raportate.		– Se raportează ciclul pentru pregătirea rapoartelor privind politicile şi măsurile şi a prognozelor – Se prezintă pe scurt metodologiile şi mecanismele legate de modul în care sunt asigurate actualitatea, transparenţa, exactitatea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul integral a informaţiilor raportate. – Se raportează cu privire la asigurarea consistenţei cu pregătirea rapoartelor privind politicile şi măsurile, după caz, şi a prognozelor reducerilor emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici. – Opţional, se furnizează diagrame care să indice procesele implicate în sistemul naţional. Aceste diagrame ar putea include fluxurile de informaţii prin sistem şi punctele în care se aplică măsurile de control al calităţii şi de asigurare a calităţii. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte aranjamentele administrative şi procedurale
Descrierea procesului de colectare a informaţiilor		– Se prezintă pe scurt procesul de colectare a informaţiilor pentru elaborarea politicilor şi a măsurilor, pentru evaluarea politicilor şi a măsurilor, precum şi pentru elaborarea prognozelor. Se explică dacă se utilizează procese consistente pentru colectarea şi utilizarea informaţiilor pentru politici şi măsuri şi pentru prognoze şi cum sunt utilizate acestea procese. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte procesul de colectare a datelor
Descrierea alinierii la sistemul naţional de inventariere		– Se furnizează informaţii privind alinierea la sistemul naţional de inventariere a gazelor cu efect de seră, cum ar fi procesele de asigurare a consistenţei datelor utilizate. – Pot fi furnizate detalii privind legăturile cu alte sisteme de raportare în domeniul climei, dacă este cazul. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte legăturile cu sistemul naţional al inventarelor gazelor cu efect de seră.
Descrierea legăturilor cu aranjamentele referitoare la rapoartele naţionale integrate privind energia şi clima		– Se descriu pe scurt legăturile dintre procesele utilizate pentru colectarea datelor privind politicile, măsurile şi prognozele şi procesele relevante pentru raportarea progreselor înregistrate în legătură cu alte dimensiuni ale Uniunii Energetice, de exemplu procesele în vederea promovării utilizării consecvente a datelor referitoare la energie pentru elaborarea de politici, măsuri şi prognoze şi pentru raportarea integrată a progreselor. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte legăturile cu sistemele de raportare în domeniul energiei
Descrierea activităţilor de asigurare a calităţii şi de control al calităţii în ceea ce priveşte raportarea politicilor şi măsurilor şi a prognozelor		– Se descriu pe scurt activităţile de control al calităţii aplicate pentru a facilita asigurarea exactităţii şi caracterului integral a rapoartelor privind politicile şi măsurile şi al rapoartelor privind prognozele. Se raportează activităţile de asigurare a calităţii existente – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte activităţile de control al calităţii şi de asigurare a calităţii.
Descrierea procesului de alegere a ipotezelor, a metodologiilor şi a modelelor pentru efectuarea de prognoze referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră		– Se descrie procesul care stă la baza alegerii ipotezelor, a metodologiilor şi a modelelor utilizate. Ţările părţi ale Comunităţii Energetice pot raporta, de asemenea, motivele pentru care au făcut aceste alegeri sau pot include trimiteri încrucişate la alte rapoarte care furnizează aceste informaţii. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în ceea ce priveşte aceste procese
Descrierea procedurilor pentru examinarea şi aprobarea oficială a sistemului naţional de politici, măsuri şi prognoze al ţărilor părţi ale Comunităţii Energetice		– Se descrie procesul de aprobare oficială a sistemului naţional sau a modificărilor aduse sistemului naţional. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările survenite în acest proces.
Informaţii privind aranjamentele instituţionale, administrative şi procedurale relevante de punere în aplicare a contribuţiei naţionale determinate sau informaţii privind modificarea acestor aranjamente		– Se face referire la aranjamentele de punere în aplicare a politicilor şi a măsurilor ca mijloace de punere în aplicare la nivel naţional şi la modalităţile de elaborare a prognozelor naţionale privind emisiile antropice de către surse şi sechestrărilor de către absorbanţi de gaze cu efect de seră ca mijloc de urmărire a progreselor naţionale în implementarea contribuţiei naţionale determinate. – În cazul în care a fost deja furnizată o astfel de descriere, se raportează modificările acestor aranjamente
Descrierea implicării părţilor interesate în pregătirea politicilor, măsurilor şi prognozelor		– Se raportează o descriere a angajamentului părţilor interesate în ceea ce priveşte pregătirea politicilor, a măsurilor şi a prognozelor. Se precizează părţile interesate care au fost consultate, precum şi orice modificări sau îmbunătăţiri aduse

Tabelul 16 Formatul pentru raportarea cu privire la politicile şi măsurile naţionale către Secretariatul Comunităţii Energetice Sectoare, gaze şi tipuri de instrumente de politică
Observaţii generale
Trimiteri la evaluări şi la rapoartele tehnice justificative
Indicatori utilizaţi pentru monitorizarea şi evaluarea progreselor în timp ^(j)	Valoarea
	Anul
	Descrierea
Entităţile responsabile de punerea în aplicare a politicii ⁽ⁱ⁾	Denumirea
	Tipul
Scenariul prognozelor în care este inclusă politica/măsura
Perioada de punere în aplicare	Sfârşit
	Început
Stadiul punerii în aplicare ^(h)
Politicile Uniunii Energetice care au dus la punerea în aplicare a politicii/măsurii	Altele
	Politica Comunităţii Energetice ^(g)
Tipul instrumentului de politică ^(f)
Evaluarea contribuţiei politicii sau măsurii la realizarea strategiei pe termen lung
Scurtă descriere
Obiectiv cuantificat ^(e)
Obiectiv ^(d)
Gaze cu efect de seră (GES)vizat(e) ^(c)
Sectorul (sectoarele) vizat(e) (^b)
Acoperire geografică ^(a)
În cazul unei politici/măsuri grupate, ce politici sau măsuri unice include
Politică/măsură unică sau grupată
Denumirea politicii/măsurii
Numărul politicii/măsurii
^(a) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice dintre următoarele categorii: acoperă două sau mai multe ţări, naţională, regională, locală. ^(b) Se selectează una dintre următoarele sectoare (pot fi selectate mai multe sectoare pentru politicile şi măsurile trans-sectoriale): aprovizionarea cu energie (inclusiv extracţia, transportul, distribuţia şi depozitarea combustibililor, precum şi transformarea energiei pentru încălzire şi răcire şi producţia de energie electrică); consumul de energie (inclusiv consumul de combustibili şi de energie electrică de către utilizatorii finali, cum ar fi gospodăriile, administraţia publică, sectorul serviciilor, industria şi agricultura); transporturi; procesele industriale (inclusiv activităţile industriale de transformare a materialelor prin procedee chimice sau fizice, ceea ce generează emisii de GES, utilizarea GES în produse şi utilizările neenergetice ale combustibililor fosili); agricultură; folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură (FTSCFTS); managementul deşeurilor/deşeuri; alte sectoare. ^(c) Se selectează una dintre următoarele GES (pot fi alese mai multe GES): dioxid de carbon (CO₂); metan (CH₄); protoxid de azot (N₂O); hidrofluorocarburi (HFC); perfluorocarburi (PFC); hexafluorură de sulf (SF₆); trifluorură de azot (NF₃). ^(d) Obiectiv înseamnă "formularea în prealabil a efectelor (inclusiv rezultatele şi impactul) scontate ale intervenţiei". Se selectează una dintre următoarele obiective (pot fi alese mai multe obiective, pot fi adăugate şi specificate obiective suplimentare la rubrica "altele"): Pentru aprovizionarea cu energie – creşterea surselor regenerabile de energie în sectorul energiei electrice; creşterea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii şi răcirii; trecerea la combustibili cu factor de emisie de CO₂ mai mic; generarea sporită de energie din surse neregenerabile, cu emisii scăzute de carbon (nucleară); reducerea pierderilor; îmbunătăţirea eficienţei în sectorul energetic şi al transformării energiei; captarea şi stocarea dioxidului de carbon sau captarea şi utilizarea dioxidului de carbon; controlul emisiilor fugitive din producerea de energie; alte obiective legate de aprovizionarea cu energie. Pentru consumul de energie – îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor; îmbunătăţirea eficienţei energetice a aparaturii electrocasnice; îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul serviciilor/în sectorul terţiar; îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectoarele industriale de utilizare finală; gestionarea/reducerea cererii; alte obiective legate de consumul de energie. Pentru transporturi – îmbunătăţirea eficienţei energetice a vehiculelor; transferul modal la transportul public sau la transportul nemotorizat; combustibili cu emisii reduse de dioxid de carbon; transport rutier electric; gestionarea/reducerea cererii; îmbunătăţirea comportamentului; îmbunătăţirea infrastructurii de transport; reducerea emisiilor generate de transportul aerian sau maritim internaţional; alte obiective în domeniul transporturilor. Pentru procesele industriale – instalarea unor tehnologii de reducere a emisiilor; controlul îmbunătăţit al emisiilor fugitive din procesele industriale; controlul îmbunătăţit al producţiei, al emisiilor fugitive şi al emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră; înlocuirea gazelor fluorurate cu gaze cu potenţial de încălzire globală (GWP) mai mic; alte obiective legate de procesele industriale. Pentru managementul deşeurilor/deşeuri – managementul/reducerea cererii; intensificarea reciclării; intensificarea colectării şi utilizării CH₄; utilizarea unor tehnologii îmbunătăţite de tratare a deşeurilor; îmbunătăţirea managementului depozitelor de deşeuri; incinerarea deşeurilor cu utilizare de energie; sisteme îmbunătăţite de management a apelor reziduale; reducerea depozitării deşeurilor; alte obiective legate de deşeuri. Pentru agricultură – reducerea utilizării îngrăşămintelor/gunoiului de grajd pe terenurile cultivate; alte activităţi care permit un management îmbunătăţit a terenurilor cultivate; managementul îmbunătăţit a efectivului de animale; sisteme îmbunătăţite de management a deşeurilor animale; activităţi de îmbunătăţire a managementului păşunilor sau a pajiştilor; managementul îmbunătăţit a solurilor organice; alte obiective legate de agricultură. Pentru FTSCFTS – împădurirea şi reîmpădurirea; conservarea carbonului în pădurile existente; ameliorarea producţiei în pădurile existente; creşterea rezervei de produse lemnoase recoltate; îmbunătăţirea managementului pădurilor; prevenirea despăduririi; consolidarea protecţiei împotriva perturbărilor naturale; înlocuirea materiilor prime şi a materialelor care generează emisii importante de GES cu produse lemnoase recoltate; prevenirea drenării sau reumidificarea zonelor umede; refacerea terenurilor degradate; alte obiective legate de sectorul FTSCFTS. Pentru altele – ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să prezinte o scurtă descriere a obiectivului. ^(e) Se include cel puţin cifra (cifrele), unitatea (unităţile), anul de sfârşit şi anul de referinţă, dacă obiectivul (obiectivele) este (sunt) cuantificat(e). Obiectivele cuantificate sunt specifice, măsurabile, abordabile, relevante şi încadrate în timp. ^(f) Se selectează una dintre următoarele tipuri de politici: economice; fiscale; acorduri voluntare/negociate; de reglementare; informare; educaţie; cercetare; planificare; altele. ^(g) Enumeraţi aici doar politica/politicile Uniunii Energetice puse în aplicare prin intermediul politicilor naţionale sau atunci când politicile naţionale vizează direct atingerea obiectivelor fixate în politicile Uniunii Energetice. Se selectează politica/politicile dintr-o listă furnizată în versiunea electronică a formatului tabelar sau să aleagă altele şi să specifice denumirea politicii Uniunii. ^(h) Se selectează una dintre următoarele categorii: planificată; adoptată; pusă în aplicare; expirată. Politicile şi măsurile expirate trebuie raportate în formular numai dacă au un efect sau dacă se aşteaptă să aibă în continuare un efect asupra emisiilor de GES. ⁽ⁱ⁾ Se selectează una dintre următoarele opţiuni şi să înscrie numele entităţilor responsabile de punerea în aplicare a politicii sau a măsurii (pot fi selectate mai multe entităţi): administraţie naţională; entităţi regionale; administraţii locale; societăţi/întreprinderi/asociaţii profesionale; institute de cercetare; altele, neincluse în listă. ^(j) Să specifice orice indicator utilizat (inclusiv unitatea) şi valorile indicatorilor utilizaţi la monitorizarea şi evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte politicile şi măsurile. Aceste valori pot să fie valori ex-post sau ex-ante, se precizează anul sau anii în care se aplică valoarea respectivă. Pot fi raportate valori pentru mai mulţi indicatori şi pentru mai mulţi ani. Indicatorii de performanţă identificaţi la nivel naţional trebuie să fie relevanţi, acceptaţi, credibili, simpli şi robuşti.

Tabelul 16a Rezultatele disponibile ale evaluărilor ex-ante şi ex-post ale efectelor fiecărei politici şi măsuri sau ale grupurilor de politici şi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice ^(a)
*Evaluare ex-post* ^(e)**	Documentaţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă)
	Factori vizaţi de politică/măsură
	Explicarea bazei folosite pentru estimările privind atenuarea
	Reduceri ale emisiilor de GES (kt CO₂ echivalent pe an) ^(b)	Total ^(d)
		folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură (FTSCFTS) ^(c)
		aranjamentele UE privind partajarea eforturilor (ESR)
		sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS)
		Anul pentru care se aplică reducerea
Evaluare ex-ante	Documentaţia/sursa estimării dacă este disponibilă (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă)
	Factori vizaţi de politică/măsură
	Explicarea bazei folosite pentru estimările privind atenuarea
	Reduceri ale emisiilor de GES în anul t + 15 (kt CO₂ echivalent pe an)	Total ^(d)
		FTSCFTS ^(c)
		ESR
		EU ETS
	Reduceri ale emisiilor de GES în anul t + 10 (kt CO₂ echivalent pe an)	Total ^(d)
		FTSCFTS ^(c)
		ESR
		EU ETS
	Reduceri ale emisiilor de GES în anul t + 5 (kt CO₂ echivalent pe an)	Total ^(d)
		FTSCFTS ^(c)
		ESR
		EU ETS
	Reduceri ale emisiilor de GES în anul t (kt CO₂ echivalent pe an)	Total ^(d)
		FTSCFTS ^(c)
		ESR
		EU ETS
Politică ce are impact asupra EU ETS, FTSCFTS şi/sau emisiilor ESR
Numărul politicii/măsurii
^(a) Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. Legendă: t reprezintă primul an viitor care se termină cu 0 sau 5 şi care urmează imediat anului de raportare. ^(b) Se raportează evaluări ex-post pentru mai mulţi ani, caz în care informaţiile disponibile trebuie să se axeze pe anii care se termină cu 0 sau 5. ^(c) Sechestrările sporite sau emisiile reduse de gaze cu efect de seră trebuie exprimate ca număr pozitiv. Sechestrările reduse sau emisiile sporite trebuie exprimate ca număr negativ. ^(d) În acest câmp, se înregistrează totalul pentru sectoarele EU ETS şi ESR dacă repartizarea între EU ETS şi ESR nu este disponibilă. ^(e) Evaluările ex-post includ toate evaluările bazate pe rezultatele pentru întreaga perioadă de punere în aplicare sau pentru părţi ale acesteia.

Tabelul 16b Costurile şi beneficiile preconizate sau realizate disponibile ale politicilor şi măsurilor individuale sau ale grupurilor de politici şi măsuri de atenuare a schimbărilor climatice ^(a)
Costurile şi beneficiile realizate	Descrierea beneficiilor care nu sunt legate de atenuarea emisiilor de GES
	Documentaţia/sursa estimării costurilor (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă)
	Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) ^(c)
	Anul corespunzător preţului
	Costurile anuale nete absolute în euro
	Costurile nete în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Beneficiile anuale absolute ^(b) în euro
	Beneficiile ^(b) în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Costurile anuale brute absolute în euro
	Costurile brute în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Anul (anii) pentru care a fost calculat costul
Costurile şi beneficiile preconizate	Descrierea beneficiilor care nu sunt legate de atenuarea emisiilor de GES
	Documentaţia/sursa estimării costurilor (indicaţi un link către raportul din care a fost preluată cifra respectivă)
	Descrierea estimărilor de costuri (baza estimării costurilor, tipul costurilor incluse în estimare, metodologia utilizată) ^(c)
	Anul corespunzător preţului
	Costurile anuale nete absolute în euro
	Costurile nete în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Beneficiile anuale absolute ^(b) în euro
	Beneficiile ^(b) în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Costurile anuale brute absolute în euro
	Costurile brute în EUR pe tonă de CO₂ echivalent redus/sechestrat
	Anul (anii) pentru care a fost calculat costul
	Numărul politicii/măsurii
^(a) Se raportează toate politicile şi măsurile sau grupurile de politici şi măsuri pentru care este disponibilă o astfel de evaluare. ^(b) Beneficiile se înscriu în formular sub formă de costuri negative. ^(c) Descrierea trebuie să includă tipul de costuri şi beneficii care au fost luate în considerare, părţile interesate luate în considerare în evaluarea costurilor şi a beneficiilor, situaţia de referinţă faţă de care sunt comparate costurile şi beneficiile, precum şi metodologia utilizată.

Tabelul 17

Formatul pentru raportarea cu privire la

prognozele naţionale către Secretariatul Comunităţii Energetice

Prognoze ale gazelor cu efect de seră pe gaze şi pe categorii ⁽¹⁾

Categorie ⁽²⁾

Separat pentru: CO₂, CH₄, N₂O, SF₆, NF₃, (kt) şi HFC, PFC, combinaţie nespecificată de HFC şi PFC (kt CO₂ echivalent) ⁽³⁾

Emisii totale de GES (kt CO₂ echivalent)

Emisii totale ETS (kt CO₂ echivalent) ⁽⁴⁾

Emisii totale ESR (kt CO₂ echivalent) ⁽⁵⁾

Anul

prog-
noză
anul de
referinţă⁽⁶⁾

t-5⁽⁷⁾

t+5

t+10

t+15

anul de
referinţă
al prog-
nozei

t-5

t+5

t+10

t+15

prog-
noză anul de referinţă

t-5

t+5

t+10

t+15

prog-
noză anul de referinţă

t-5

t+5

t+10

t+15

Total fără FTSCFTS

Total cu FTSCFTS

1. Energie

A. Arderea combustibililor

1. Industria energetică

a. Producţia publică de energie electrică şi termică

b. Rafinarea petrolului

c. Fabricarea combustibililor solizi şi alte industrii energetice

2. Industria prelucrătoare şi construcţii

3. Transporturi

a. Transport aerian intern

b. Transport rutier

c. Transport feroviar

d. Navigaţie internă

e. Altele transporturi

4. Alte sectoare

a. Sectorul Comercial/ Instituţional

b. Sectorul Rezidenţial

c. Agricultură/ Silvicultură/ Pescuit

5. Altele

B. Emisii fugitive de la combustibili

1. Combustibili solizi

2. Petrol şi gaze naturale şi alte emisii din producţia de energie

C. Transportul şi stocarea CO₂

2. Procesele industriale şi utilizarea produselor

A. Industria produselor minerale

din care 2.A.1 Producerea cimentului

B. Industria chimică

C. Industria metalurgică

din care 2.C.1 Producerea fierului şi a oţelului

D. Produse nonenergetice din utilizarea combustibililor fosili şi a solvenţilor

E. Industria electronică

F. Utilizări substanţelor alternative SDO⁽⁸⁾

G. Producerea şi utilizarea altor produse

H. Alte produceri

3. Agricultură

A. Fermentarea enterică

B. Managementul dejecţiilor animaliere

C. Cultivarea orezului

D. Solurile agricole

E. Arderea savanelor

F. Arderea reziduurilor vegetale în câmp

G. Amendare solului cu var

H. Aplicarea ureei

I. Alte fertilizanţi cu conţinut de carbon

J. Altele

4. Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultura ⁽⁹⁾

A. Terenurile silvice

B. Terenurile cultivate agricol

C. Păşunile

D. Terenurile umede

E. terenurile din intravilanul localităţilor

F. Alte terenuri

G. Produsele lemnoase recoltate

H. Altele

5. Deşeuri

A. Depozitarea deşeurilor solide

B. Tratarea biologică a deşeurilor

C. Incinerarea şi arderea în aer liber a deşeurilor

D. Tratarea şi evacuarea apelor reziduale

E. Altele

Memo items:

Buncăre internaţionale

Aviaţia internaţională

Transportul naval internaţional

Emisiile de CO₂ de la arderea biomasei

Captarea de CO₂

Emisiile indirecte de CO₂ ⁽¹⁰⁾

Legendă: t reprezintă primul an viitor care se termină cu 0 sau 5 şi care urmează imediat anului de raportare.

⁽¹⁾ Se încurajează coerenţa cu datele raportate în temeiul normelor generale de raportare cu privire la inventarele gazelor cu efect de seră.

⁽²⁾ Utilizarea convenţiilor de notare: în ceea ce priveşte condiţiile de utilizare definite în Ghidul IPCC 2006 privind inventarele naţionale ale gazelor cu efect de seră (volumul 1, capitolul 8), pot fi utilizate, după caz, convenţiile de notare IE (inclus în altă parte), NO (nu există), C (confidenţial) şi NA (nu se aplică), atunci când prognozele nu furnizează date la un nivel specific de raportare. Utilizarea convenţiei de notare NE (neestimat) este rezervată situaţiei în care ar fi necesare eforturi disproporţionate în vederea colectării de date pentru o categorie sau un gaz dintr-o anumită categorie care ar fi nesemnificative pentru nivelul global şi tendinţele emisiilor naţionale. În aceste condiţii, ţara parte a Comunităţii Energetice ar trebui să prezinte o listă cu toate categoriile şi gazele din categoriile excluse din aceste motive, împreună cu o justificare pentru excluderea lor, în care să precizeze nivelul probabil al emisiilor sau al absorbţiilor; de asemenea, ţara parte a Comunităţii Energetice ar trebui să identifice categoria respectivă ca "neestimată" utilizând convenţia de notare "NE" în tabelele de raportare.

⁽³⁾ Se raportează o combinaţie nespecificată de HFC şi PFC numai în cazul în care sunt preconizate emisii care nu pot fi raportate ca HFC sau PFC.

⁽⁴⁾ Emisii care intră sub incidenţa Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale.

⁽⁵⁾ Emisiile care intră sub incidenţa reducerilor anuale obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris.

⁽⁶⁾ Se raportează inventarul (anul, versiunea) faţă de care a fost calibrat anul de referinţă.

⁽⁷⁾ Valorile pentru t-5 trebuie furnizate numai atunci când anul t-5 este ulterior anului de referinţă al prognozei.

⁽⁸⁾ SDO – substanţe care diminuează stratul de ozon.

⁽⁹⁾ În scopul raportării, sechestrările se raportează întotdeauna cu semn negativ (−), iar emisiile cu semn pozitiv (+).

⁽¹⁰⁾ Emisiile indirecte de CO₂ preconizate, care sunt raportate în acest tabel, fac parte din emisiile totale de gaze cu efect de seră preconizate (cu excluderea şi includerea sectorului FTSCFTS) şi se raportează ca atare, dacă sunt disponibile şi dacă prognozele pentru acestea se realizează separat faţă de celelalte emisii raportate.

Tabelul 17a

Indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea

progreselor preconizate ale politicilor şi măsurilor, dacă sunt utilizate

Indicator ^(1)/numărător/ numitor

Unitatea

Instrucţiuni/ definiţii

Instrucţiuni /sursa

Indicator utilizat (Da/Nu)

Cu măsuri existente

Cu măsuri suplimentare

Anul de referinţă

t+5

t+10

t+15

Anul de referinţă

t+5

t+10

t+15

Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu

t CO₂ echivalent / PIB

Euro (2016); Intensitatea emisiilor de dioxid de carbon calculată cu PIB, astfel cum este definit de Eurostat

Intensitatea GES la nivelul producţiei interne de energie electrică şi energie termică

CO₂/MWh

MWh corespunzător producţiei brute de energie electrică şi de energie termică, astfel cum este definită de Eurostat

Intensitatea GES la nivelul consumului final de energie pe sectoare

Industrie

t CO₂ echivalent/ tep

Sectorul rezidenţial

t CO₂ echivalent/ tep

Sectorul terţiar

t CO₂ echivalent/ tep

Transporturi

t CO₂ echivalent/ tep

Transportul de călători (dacă sunt disponibile date)

t CO₂ echivalent/ tep

Transportul de mărfuri (dacă sunt disponibile date)

t CO₂ echivalent/ tep

Adăugaţi un rând pentru fiecare indicator suplimentar

Legendă: t reprezintă primul an viitor care se termină cu 0 sau 5 şi care urmează imediat anului de raportare.

⁽¹⁾ Adăugaţi un rând pentru fiecare indicator utilizat în prognoze.

Tabelul 17b

Raportarea cu privire la parametrii/variabilele prognozelor, dacă sunt utilizate ^{(1) (2)}

Parametrul utilizat ⁽³⁾ (în scenariul "cu măsurile existente")

Anul

Valori

Unitatea implicită

Prognozele sectoriale pentru care se utilizează parametrul ⁽⁶⁾

Para-
metrul/
partea
variabilă
a prog-
nozelor ⁽⁷⁾

Baza = Anul de referinţă

t-5

t+5

t+10

t+15

Sursa datelor

Anul publi-
cării sursei datelor

1 A:1 Indus-
tria
ener-
getică

1:A:2
Industria
prelucră-
toare şi
const-
rucţii

1:A:3 Transpor-
turi fără
1:A:3:a
Transport
aerian
intern

1:A:4:a Sectorul comer-
cial/ in-
stituţi-
onal

1:A:4:b Sectorul reziden-
ţial

1B Emisii fugitive de la com-
bustibili

2 Procese
indust-
riale şi utilizarea
produ-
selor

3 Agri-
cultură

4. FTSCFTS

5. Deşeuri

Aviaţia interna-
ţională în cadrul EU ETS 1:A:3:a Transport aerian intern

Observaţie cu titlu orientativ

1. Parametri şi variabile de ordin general

Euro (2016)⁽⁸⁾

Populaţia

numărul

Euro (2016)

Produsul intern brut (PIB)

Rata reală de creştere

Euro (2016)

Preţuri constante

în milioane euro

Euro (2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – total

în milioane euro

Euro (2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – agricultură

în milioane euro

Euro(2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – construcţii

în milioane euro

Euro (2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – servicii

în milioane euro

Euro (2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – energie

în milioane euro

Euro (2016)

Valoarea adăugată brută (VAB) – industrie

în milioane euro

Euro (2016)

Numărul de gospodării

mii

Dimensiunea gospodăriei

locuitori/ gospodărie

Venitul disponibil al gospodăriilor

euro/an

Numărul de călători/ kilometru (toate modurile de transport)

milioane pkm

Numărul de călători/ kilometru – transportul rutier

milioane pkm

din care transport rutier public

milioane pkm

din care autoturisme

milioane pkm

din care motociclete

milioane pkm

din care autobuze

milioane pkm

Numărul de călători/ kilometru – transportul feroviar

milioane tkm

Numărul de călători/ kilometru – transportul aerian intern

milioane tkm

Numărul de călători/ kilometru – aviaţie internaţională

milioane tkm

Numărul de călători/ kilometru – navigaţie internă

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru (toate modurile de transport)

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru – transportul rutier

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru – transportul feroviar

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru – transportul aerian intern

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru – aviaţie internaţională

milioane tkm

Tonele de mărfuri transportate/ kilometru – navigaţie internă (căi navigabile interioare şi transportul maritim naţional)

Milioane tkm

Preţurile internaţionale la importul (cu ridicata) al combustibililor

Cărbune

Fie euro/GJ

Euro (2016); Precizaţi dacă s-a respectat recomandarea Comisiei

Fie euro/tep

Petrol

Fie euro/GJ

Euro (2016); Precizaţi dacă s-a respectat recomandarea Comisiei

Fie euro/tep

Gaze naturale

Fie euro/GJ

Euro (2016); Precizaţi dacă s-a respectat recomandarea Comisiei

Fie euro/tep

Preţul carbonului EU ETS

Euro/EUA

Cursuri de schimb euro (pentru ţările din afara zonei euro), dacă este cazul

Euro/ monedă

Cursuri de schimb dolar SUA, dacă este cazul

Dolari SUA/ monedă

Numărul de grade-zile încălzire (HDD)

Numărul

Numărul de grade-zile răcire (CDD)

Numărul

2. Indicatori şi balanţele energetice

pentru puterea calorifică utilizaţi valorile publicate de Eurostat

2.1. Aprovizionarea cu energie

ktep

Producţia internă pe tip de combustibil (total)

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze naturale

ktep

Energie nucleară

ktep

Surse regenerabile de energie

ktep

Deşeuri şi altele

ktep

Importuri nete de energie electrică

ktep

Consumul intern brut pe surse de combustibili (total)

ktep

Combustibili solizi fosili

ktep

Petrol şi produse petroliere

ktep

Gaze natural

ktep

Energie nucleară

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică derivată

ktep

Surse regenerabile

ktep

Deşeuri

ktep

Altele

ktep

2.2. Energie electrică şi energie termică

GWh

Producţia brută de energie electrică (total)

GWh

Energie nucleară

GWh

Combustibili solizi

GWh

Petrol (inclusiv gaz de rafinărie)

GWh

Gaze naturale (inclusiv gaze derivate)

GWh

Surse regenerabile

GWh

Alţi combustibili (hidrogen, metanol)

GWh

Producerea de energie termică prin centrale termice

GWh

Producerea de energie termică prin centrale de cogenerare, inclusiv căldura reziduală industrială

GWh

2.3. Sectorul transformării

ktep

Intrări de combustibil pentru producerea de energie termică

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Intrări de combustibil pentru alte procese de conversie

ktep

2.4. Consumul de energie

ktep

Consumul final de energie

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică derivată

ktep

Energie din surse regenerabile

ktep

din care căldura ambiantă

ktep

Altele

ktep

Industrie

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică

ktep

Energie din surse regenerabile

ktep

Altele

ktep

Sectorul rezidenţial

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică

ktep

Energie din surse regenerabile

ktep

Altele

ktep

Sectorul terţiar

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică

ktep

Energie din surse regenerabile

ktep

Altele

ktep

Agricultură/silvicultură

ktep

Transporturi

ktep

Combustibili solizi

ktep

Petrol

ktep

Gaze

ktep

Energie electrică

ktep

Energie termică

ktep

Energie din surse regenerabile

ktep

Altele

ktep

din care transportul de călători (dacă sunt disponibile date)

ktep

din care transportul de mărfuri (dacă sunt disponibile date)

ktep

din care aviaţia internaţională

ktep

Altele

ktep

Consumul neenergetic final

ktep

2.5. Preţuri

Preţurile la energie electrică pe tip de sector utilizator

Sectorul rezidenţial

Euro(MWh)

Euro (2016)

Industrie

Euro(MWh)

Euro (2016)

Sectorul terţiar

Euro(MWh)

Euro (2016)

Preţurile cu amănuntul ale combustibililor la nivel naţional (inclusiv impozitele, pe sursă şi pe sector)

Cărbune, industrie

Euro/ktep

Cărbune, gospodării

Euro/ktep

Motorină, industrie

Euro/ktep

Motorină, gospodării

Euroktep

Motorină, transporturi

Euro/ktep

Motorină, transport privat (dacă sunt disponibile date)

Euro/ktep

Motorină, transport public (dacă sunt disponibile date)

Euro/ktep

Benzină, transporturi

Euro/ktep

Benzină, transport privat (dacă sunt disponibile date)

Euro/ktep

Benzină, transport public (dacă sunt disponibile date)

Euro/ktep

Gaze naturale, industrie

Euro/ktep

Gaze naturale gospodării

Euro/ktep

3. Parametri privind emisiile non-CO₂

3.1. Agricultură

Efective de animale

Vaci de lapte

1000 capete

Alte bovine (fără vaci de lapte)

1000 capete

Ovine

1000 capete

Porcine

1000 capete

Păsări domestice

1000 capete

Aportul de azot rezultat din aplicarea de îngrăşămintelor azotoase sintetice

kt azot

Aportul de azot rezultat din aplicarea dejecţiilor animaliere (gunoiului de grajd)

kt azot

Azotul fixat prin culturi azot fixatoare

kt azot

Azotul din reziduurile vegetale ale culturilor agricole care rămân în sol

kt azot

Suprafaţa de soluri organice cultivate

1000 ha

3.2. Deşeuri

Generarea de deşeuri municipale solide (DMS)

mii tone

DMS care ajung înhumate în depozitele de deşeuri

mii tone

Procentul de CH₄ recuperat din cantitatea totală de CH₄ generată de depozitele de deşeuri

4. FTSCFTS

4.1. Terenuri silvice

Sechestrările aferente recoltei de lemn pentru utilizări energetice

1000 m³

Sechestrările aferente recoltei de lemn pentru utilizări neenergetice

1000 m³

Creşterea forestieră

1000 m³

Perturbările forestiere incluse în modelare

Da / Nu

Terenuri silvice care rămân terenuri silvice

1000 ha

4.2. Terenuri împădurite

Sechestrările aferente recoltei de lemn pentru utilizări energetice

1000 m³

Sechestrările aferente recoltei de lemn pentru utilizări neenergetice

1000 m³

Creşterea forestieră

1000 m³

Terenuri cultivate supuse conversiei în terenuri silvice

1000 ha

Păşuni supuse conversiei în terenuri silvice

1000 ha

Terenuri umede supuse conversiei în terenuri silvice

1000 ha

Terenuri ale localităţilor supuse conversiei în terenuri silvice

1000 ha

Alte categorii de terenuri supuse conversiei în terenuri silvice

1000 ha

4.3. Terenuri despădurite

Terenuri silvice supuse conversiei în terenuri cultivate agricol

1000 ha

Terenuri silvice supuse conversiei în păşuni

1000 ha

Terenuri silvice supuse conversiei în terenuri umede

1000 ha

Terenuri silvice supuse conversiei în terenuri ale localităţilor

1000 ha

Terenuri silvice supuse conversiei în alte categorii de terenuri

1000 ha

4.4. Terenuri cultivate agricol

Terenuri cultivate agricol care rămân terenuri cultivate agricol

1000 ha

Păşuni, terenuri umede, terenurile localităţilor sau alte categorii de terenuri supuse conversiei în terenuri cultivate agricol

1000 ha

Terenuri cultivate agricol supuse conversiei în terenuri umede, terenuri ale localităţilor sau alte categorii de terenuri (cu excepţia terenurilor silvice)

1000 ha

4.5. Păşuni

Păşuni care rămân păşuni

1000 ha

Terenuri cultivate agricol, terenuri umede, terenuri ale localităţilor sau alte categorii de terenuri supuse conversiei în păşuni

1000 ha

Păşuni supuse conversiei în terenuri umede, terenuri ale localităţilor sau alte categorii de terenuri

1000 ha

4.6. Terenuri umede

Terenuri umede care rămân terenuri umede

1000 ha

Terenuri ale localităţilor sau alte categorii de terenuri supuse conversiei în terenuri umede

1000 ha

Terenuri umede supuse conversiei în terenuri ale localităţilor sau alte categorii de terenuri

1000 ha

4.7. Produse lemnoase recoltate

Câştiguri aferente produselor lemnoase recoltate ⁽⁴⁾

kt C

Pierderi aferente produselor lemnoase recoltate ⁽⁴⁾

kt C

Perioada de viaţă înjumătăţită a produselor lemnoase recoltate ⁽⁵⁾

ani

5. Alţi parametri şi alte variabile

Ipotezele de cost al tehnologiei utilizate pentru principalele tehnologii relevante Adăugaţi un rând pentru fiecare tehnologie relevantă

Adăugaţi un rând pentru fiecare alt parametru relevant

⁽¹⁾ Adăugaţi un rând pentru fiecare parametru specific ţării utilizat în prognoze la sfârşitul tabelului. Acest lucru este valabil şi pentru termenul "variabile" pentru că unii dintre parametrii enumeraţi pot reprezenta variabile pentru anumite instrumente de prognoză utilizate, în funcţie de modelul utilizat.

⁽²⁾ Se raportează doar parametrii / variabilele care fac parte din prognoze, fie la intrări, fie la ieşiri.

⁽³⁾ Utilizarea convenţiilor de notare: convenţiile de notare IE (inclus în altă parte), NO (nu există), C (confidenţial), NA (nu se aplică) şi NE (neestimat/neutilizat) pot fi folosite, după caz. Convenţia de notare NE (neestimat) se utilizează în cazurile în care parametrul sugerat nu este folosit ca factor determinant şi nici nu este raportat împreună cu prognozele statelor membre.

Legendă: t reprezintă primul an viitor care se termină cu 0 sau 5 şi care urmează imediat anului de raportare.

⁽⁴⁾ Pot include produse lemnoase recoltate de pe terenuri silvice administrate şi terenuri împădurite.

⁽⁵⁾ Precizaţi tipurile de produse lemnoase recoltate pe rândurile de mai jos (după "Adăugaţi un rând pentru fiecare alt parametru relevant").

⁽⁶⁾ Completaţi cu Da/Nu.

⁽⁷⁾ Precizaţi valorile diferite suplimentare pentru parametrii utilizaţi în modele sectoriale diferite.

⁽⁸⁾ Orice actualizare a acestui an de referinţă pentru exprimarea valorilor monetare trebuie să facă parte din recomandările Comisiei privind valorile armonizate pentru parametrii-cheie supranaţionali.

Tabelul 17c Principalii parametri care au fost modificaţi în cadrul analizei de sensibilitate Se prezintă pentru fiecare scenariu de sensibilitate calculat. Trebuie completaţi doar parametrii care au fost modificaţi într-un scenariu specific.
Valorile parametrilor în scenariul de sensibilitate			Anul	Valori						Unitatea implicită	Observaţie cu titlu orientativ
Valorile parametrilor în scenariul de sensibilitate		Parametrul modificat ⁽¹⁾	Baza = Anul de referinţă	Baza = Anul de referinţă	t-5	t	t+5	t+10	t+15	Unitatea implicită	Observaţie cu titlu orientativ
Parametri şi variabile de ordin general
Populaţie										Numărul
Produsul intern brut (PIB)	Rata reală de creştere									%
Produsul intern brut (PIB)	Preţuri constante									Milioane euro	Euro(2016) ⁽²⁾
Valoarea adăugată brută (VAB) – total										Milioane euro	Euro (2016)
Valoarea adăugată brută (VAB) – agricultură										Milioane euro	Euro (2016)
Valoarea adăugată brută (VAB) – construcţii										Milioane euro	Euro (2016)
Valoarea adăugată brută (VAB) – servicii										Milioane euro	Euro (2016)
Valoarea adăugată brută (VAB) – sectorul energetic										Milioane euro	Euro (2016)
Valoarea adăugată brută (VAB) – industrie										Milioane euro	Euro (2016)
Preţurile internaţionale la importul (cu ridicata) al combustibililor	Cărbune									Euro/GJ	Euro (2016)
	Cărbune									Euro/tep	Euro (2016)
	Petrol									Euro/GJ	Euro (2016)
	Petrol									Euro /tep	Euro (2016)
	Gaze naturale									Euro /GJ	Euro (2016)
	Gaze naturale									Euro /tep	Euro (2016)
Preţul carbonului EU ETS										Euro /EUA	Euro (2016)
Numărul de grade-zile încălzire (HDD)										Numărul
Numărul de grade-zile răcire (CDD)										Numărul
Numărul de călători/kilometru (toate modurile de transport)										milioane pkm
Tonele de mărfuri transportate/kilometru (toate modurile de transport)										milioane tkm
Adăugaţi rânduri pentru alţi parametri care au fost modificaţi
Adăugaţi rânduri la sfârşitul tabelului pentru alţi parametri care au fost modificaţi. Lăsaţi necompletate liniile pentru care parametrii nu au fost modificaţi. ⁽¹⁾ Se indică Da/Nu. ⁽²⁾ Orice actualizare a anului de referinţă pentru exprimarea valorilor monetare trebuie să facă parte din recomandările Comisiei privind valorile armonizate pentru parametrii-cheie supranaţionali.

Tabelul 17d

Tabelul 18

Informaţii cu privire la suportul financiar

şi tehnologic acordat de ţările industrial dezvoltate menţionate

în Anexa I la CONUSC ţărilor în curs de dezvoltare

Furnizarea de suport angajat şi acordat din resurse publice prin canale bilaterale şi regionale, inclusiv dezvoltarea şi transferul de tehnologie şi consolidarea capacităţilor, dacă este cazul ^{(1) (2)}

Canalul

Beneficiarul

Titlul activităţii/ programului/ proiectului sau altele⁽¹⁾

Sursa de finanţare

Instrumentul financiar

Tipul de suport

Sectorul

Cuan-tumul angajat^(a)

Cuan-tumul acordat ^(a)

Echivalent-subvenţie⁽¹⁾ ^{(a) (b)}

Sub-sectorul⁽¹⁾ ^(c)

Transfer de tehnologie Conso-lidarea capaci-tăţilor^(1)(d)

Informaţii supli-mentare⁽¹⁾ ^(e)

Bilateral/ regional/ altele (precizaţi)

Regiune/ ţara

Asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD)/ Alte finanţări oficiale (AFO)/ Altele (precizaţi)

Grant/ Împrumut concesional/ Împrumut neconcesional/ Titluri de capital/ Garanţie/ asigurare/ Altele (precizaţi)

Adaptare/ atenuare/ Transversal

Energie/ Transporturi/ Industrie/ Agricultură/ Silvicultură/ apă şi Salubrizare/ Transversal/ altele (precizaţi)

T/C/Ambele/ Nu se aplică

⁽¹⁾ Elementele de informaţii se completează dacă sunt disponibile.

⁽²⁾ Informaţiile se raportează pe an calendaristic (X-1).

^(a) Cuantumul se raportează în moneda naţională.

^(b) Aceste informaţii trebuie furnizate astfel cum sunt raportate către ONU, în conformitate cu toate cerinţele privind informaţiile convenite la nivel internaţional.

^(c) Codurile de scop din cinci cifre introduse de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economice pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (Standardul Comun de Raportare al Comitetul Asistenţei de Dezvoltare) pot fi utilizate pentru raportarea informaţiilor la nivel sub-sectorial.

^(d) Statele Părţi Contractante indică "T" dacă activitatea contribuie la obiectivele de dezvoltare şi transfer de tehnologie, "C" dacă activitatea contribuie la obiectivele de consolidare a capacităţilor, "Ambele" dacă activitatea este transversală şi "Nu se aplică" dacă nu este cazul.

^(e) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului sau o descriere a proiectului.

Tabelul 18a

Furnizarea de suport angajat şi acordat

din resurse financiare publice prin canale multilaterale,

inclusiv dezvoltarea şi transferul de tehnologie şi consolidarea

capacităţilor, dacă este cazul ^{(1) (2)}

Canalul

Instituţia multilaterală

Titlul activităţii/ programului/ proiectului sau altele⁽¹⁾

Sursa de finanţare

Instrumentul financiar

Cuan-tumul angajat ^(a) (principal/ general)

Cuan-tumul acordat^(a) (principal/ general)

Cuant-umul angajat ^(a) (destinat în mod special climei)

Cuan-tumul acordat ^(a) (destinat în mod special climei)

Bene-ficiarul⁽¹⁾

Echivalent-subvenţie⁽¹⁾ ^(a)(b)

Intrare / Ieşire⁽¹⁾ ^(c)

Multilateral / Multi- bilateral / Altele (precizaţi)

AOD / AFO / Altele (precizaţi)

Grant / Împrumut concesional/ Împrumut neconcesional/ Titluri de capital/ Garanţie/ Asigurare/ Altele (precizaţi)

Global / Regional / Ţara

Contribuţie multilaterală imputată ^(d)

Instrumentul financiar

Tipul de suport⁽¹⁾

Sectorul⁽¹⁾

Sub-sectorul ^(e)

Transfer de tehnologie/ Consolidarea capacităţilor ⁽¹⁾ ^(f)

Informaţii suplimentare ⁽¹⁾ ^(g)

Da / Nu / Nu se aplică

Grant/ Împrumut concesional/ Împrumut neconcesional/ Titluri de capital/ Garanţie/ Asigurare/ Altele (precizaţi)

Adaptare/ Atenuare/ Transversal

Energie/ Transporturi/ Industrie/ Agricultură/ Silvicultură/ Apă şi salubrizare/ Transversal/ Altele (precizaţi)

T/C/ Ambele/ Nu se aplică

⁽¹⁾ Elementele de informaţii se completează dacă sunt disponibile.

⁽²⁾ Informaţiile se raportează pe an calendaristic (X-1).

^(a) Cuantumul se raportează în moneda naţională.

^(b) Aceste informaţii trebuie furnizate astfel cum sunt raportate către ONU sau către OCDE, în conformitate cu toate cerinţele privind informaţiile convenite la nivel internaţional..

^(c) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să indice dacă cuantumul raportat se bazează pe "intrările de contribuţii" la instituţia multilaterală sau pe "partea de ieşiri" de resurse financiare ale instituţiei multilaterale.

^(d) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să indice dacă cuantumul "destinat în mod specific climei" este calculat pe baza contribuţiilor multilaterale imputate (engl.: Imputed Multilateral Shares) ale OCDE.

^(e) Codurile de scop din cinci cifre introduse de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economice pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (Standardul Comun de Raportare al Comitetul Asistenţei de Dezvoltare) pot fi utilizate pentru raportarea informaţiilor la nivel sub-sectorial.

^(f) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice indică "T" dacă activitatea contribuie la obiectivele de dezvoltare şi transfer de tehnologie, "C" dacă activitatea contribuie la obiectivele de consolidare a capacităţilor, "Ambele" dacă activitatea este transversală şi "Nu se aplică" dacă nu este cazul.

^(g) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului şi o descriere a proiectului.

Tabelul 18b Informaţii privind suportul financiar mobilizat prin intervenţii publice ^{(1) (2)}
Canalul	Beneficiarul	Titlul activităţi / programului/ proiectului sau altele*	Instrumentul financiar	Tipul de suport	Sectorul	Cuan-tumul mobilizat ^(a)	Sub-sectorul ⁽¹⁾ ^(b)	Echivalent-subvenţie ⁽¹⁾ ^{(a) (c)}	Cuantumul resurselor utilizate pentru mobilizarea suportului ⁽¹⁾	Informaţii suplimentare ⁽¹⁾ ^(d)
Bilateral/ Regional/ Altele (precizaţi)	Global/ Regiune/Ţara		Grant/ Împrumut concesional/ Împrumut neconcesional/ Titluri de capital/ Garanţie/ Asigurare/ Consolidarea capacităţilor/ Dezvoltarea şi transferul de tehnologie/ Altele (precizaţi)	Adaptare/ Atenuare/ Transversal	Energie/ Transporturi/ Industrie/ Agricultură/ Silvicultură/ Apă şi salubrizare/ Transversal/ Altele (precizaţi)
⁽¹⁾ Elementele de informaţii se completează dacă sunt disponibile. ⁽²⁾ Informaţiile se raportează pe an calendaristic (X-1). ^(a) Cuantumul se raportează în moneda naţională. ^(b) Codurile de scop din cinci cifre introduse de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economice pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (Standardul Comun de Raportare al Comitetul Asistenţei de Dezvoltare) pot fi utilizate pentru raportarea informaţiilor la nivel subsectorial. ^(c) Aceste informaţii trebuie furnizate astfel cum sunt raportate către ONU sau către OCDE, în conformitate cu toate cerinţele privind informaţiile convenite la nivel internaţional. ^(d) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului sau o descriere a proiectului.

Formularul nr.1.

Informaţii privind suportul financiar mobilizat

prin intervenţii publice pe activităţi ^{(1) (–)}, de utilizat în cazurile

în care o ţară parte a Comunităţii Energetice se regăseşte

în imposibilitatea de a completa tabelul 18b.

Titlul activităţii/programului/proiectului sau altele

1. Canalul

2. Beneficiarul

3. Tipul de intervenţie publică

4. Tipul de suport

5. Sectorul

6. Cuantumul mobilizat ^(a)

7. Subsectorul ⁽¹⁾ ^(b)

8. Echivalent-subvenţie ⁽¹⁾ ^{(a) (c)}

9. Cuantumul resurselor utilizate pentru mobilizarea suportului ⁽¹⁾

10. Informaţii suplimentare ⁽¹⁾ ^(d)

⁽¹⁾ Elementele de informaţii se completează dacă sunt disponibile.

⁽²⁾ Informaţiile se raportează pe an calendaristic (X-1).

^(a) Cuantumul se raportează în moneda naţională.

^(b) Codurile de scop din cinci cifre introduse de Comitetul de asistenţă pentru dezvoltare al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economice pentru raportarea către sistemul de raportare a creditorilor (Standardul Comun de Raportare al Comitetul Asistenţei de Dezvoltare) pot fi utilizate pentru raportarea informaţiilor la nivel subsectorial.

^(c) Aceste informaţii trebuie furnizate astfel cum sunt raportate către ONU sau către OCDE, în conformitate cu toate cerinţele privind informaţiile convenite la nivel internaţional.

^(d) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului sau o descriere a proiectului.

Formularul nr.2.

Informaţii metodologice calitative,

care explică metoda utilizată pentru raportarea fluxurilor financiare

şi a altor informaţii relevante privind definiţiile şi metodologiile

1. Finanţarea combaterii schimbărilor climatice

2. Nou şi suplimentar

3. Ţara în curs de dezvoltare

4. Principal/general

5. Destinat în mod special climei

6. Instrumente financiare [de exemplu: grant, împrumut concesional, împrumut neconcesional, titluri de capital, garanţie, asigurare, altele (precizaţi)]

7. Sursa de finanţare (Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare, alte fonduri oficiale)

8. Statut (angajat şi acordat)

9. Suportul mobilizat [de exemplu (i) identificarea unei legături de cauzalitate clare între o intervenţie publică şi finanţarea privată mobilizată atunci când activitatea nu ar fi avansat sau ar fi avansat puţin în absenţa intervenţiei părţii; (ii) Furnizarea de informaţii privind punctul în care se măsoară finanţarea privată (de exemplu, în momentul angajării, în momentul plăţii) ca urmare a intervenţiei publice, precizând, dacă este posibil, tipul instrumentului sau mecanismului utilizat pentru mobilizarea fondurilor; (iii) Furnizarea de informaţii cu privire la limitele utilizate pentru identificarea finanţării mobilizate prin intervenţie publică)

10. Sectorul, subsectorul

11. Tipul de suport (atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la schimbările climatice/ transversal)

12. Finanţare publică/finanţare privată (de exemplu, în special în cazul în care entităţile sau fondurile sunt mixte)

13. Aplicarea markerilor Rio (coeficienţi)

14. Determinarea componentei echivalent-subvenţie a suportului acordat şi a suportului mobilizat atunci când au fost raportate informaţii privind echivalentul-subvenţie

15. Metodologiile utilizate pentru determinarea cifrelor corespunzătoare suportului mobilizat

16. Modul în care s-a evitat dubla contabilizare între, pe de o parte, resursele raportate ca fiind angajate sau acordate şi, pe de altă parte, resursele utilizate în conformitate cu articolul 6 din Acordul de la Paris de către partea care le-a dobândit în vederea utilizării lor pentru a-şi îndeplini contribuţia naţională determinată la Acordul de la Paris

17. O descriere a sistemelor şi a proceselor utilizate pentru identificarea, urmărirea şi raportarea suportului angajat, acordat şi mobilizat prin intervenţii publice

18. O descriere a sistemelor naţionale şi a mecanismelor instituţionale pentru furnizarea de informaţii privind acordarea planificată de suport, inclusiv informaţii privind activităţile planificate legate de proiectele de transfer de tehnologie şi de consolidare a capacităţilor care beneficiază de finanţare publică pentru ţările în curs de dezvoltare în temeiul CONUSC

19. Informaţii, dacă sunt disponibile, şi o descriere a sistemelor naţionale şi a mecanismelor instituţionale pentru acordarea de suport pentru transferul de tehnologie şi consolidarea capacităţilor, inclusiv informaţii privind ipotezele, definiţiile şi metodologiile subiacente utilizate pentru a furniza informaţii privind suportul pentru transferul de tehnologie şi consolidarea capacităţilor

20. Informaţii privind canalele şi obstacolele întâlnite, lecţiile învăţate şi măsurile luate pentru depăşirea dificultăţilor

21. Informaţii privind modul în care s-a încercat să se asigure conformitatea suportului angajat, acordat şi mobilizat prin intervenţii publice cu obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris

22. Informaţii privind modul în care suportul angajat, acordat şi mobilizat este destinat să ajute ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris, inclusiv ajutându-le în eforturile depuse pentru a asigura consecvenţa fluxurilor financiare cu tranziţia către o dezvoltare cu emisii reduse de gaze cu efect de seră şi rezilienţă la schimbările climatice

23. Informaţii privind modul în care informaţiile furnizate reflectă o evoluţie în ceea ce priveşte acordarea de suport şi mobilizarea de finanţare în temeiul Acordului de la Paris în comparaţie cu nivelurile anterioare

24. Modul în care se urmăreşte asigurarea faptului că suportul furnizat şi mobilizat prin intervenţii publice abordează în mod eficace nevoile şi priorităţile ţărilor în curs de dezvoltare care sunt părţi la punerea în aplicare a Acordului de la Paris, astfel cum sunt identificate în strategiile şi instrumentele naţionale, cum ar fi rapoartele bienale privind transparenţa, contribuţiile naţionale determinate şi planurile naţionale de adaptare

25. Informaţii privind acţiunile şi planurile menite să mobilizeze finanţare suplimentară pentru combaterea schimbărilor climatice ca parte a efortului global de mobilizare a finanţării pentru combaterea schimbărilor climatice dintr-o gamă largă de surse, inclusiv informaţii privind relaţia dintre intervenţia publică ce urmează să fie utilizată şi finanţarea privată mobilizată

26. Informaţii privind raportarea finanţării multilaterale, inclusiv: (i) dacă finanţarea multilaterală raportată se bazează pe intrările de contribuţii la instituţia multilaterală corespunzătoare părţii şi/sau pe partea de ieşiri de resurse financiare ale instituţiei multilaterale corespunzătoare părţii; (ii) dacă şi în ce mod finanţarea multilaterală a fost raportată ca fiind destinată în mod specific climei şi modul în care a fost calculată partea destinată în mod specific climei, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea standardelor internaţionale existente; (iii) dacă finanţarea multilaterală a fost raportată ca principală/generală, înţelegându-se că valoarea reală a finanţării pentru combaterea schimbărilor climatice care va fi transferată va depinde de alegerile în materie de programare ale instituţiilor multilaterale; (iv) dacă şi în ce mod finanţarea multilaterală a fost atribuită părţii raportoare.

Tabelul 18c Informaţiile disponibile privind acordarea planificată de suport
Anul/ perioada	Beneficiarul ^(a)	Titlul activităţii / programului/ proiectului	Cuantumul preconizat a fi acordat ^(b)	Tipul de suport	Transferul de tehnologie/ Consolidarea capacităţilor ^(c)	Informaţii suplimentare ^(d)
	Global / Regiune / Ţara			Adaptare / Atenuare / Transversal	T / C / Ambele / Nu se aplică
^(a) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice furnizează informaţii privind ţara/regiunea beneficiară la nivelul preferat de dezagregare. ^(b) Dacă este posibil, ţările părţi ale Comunităţii Energetice raportează cuantumul suportului care urmează să fie acordat în moneda naţională (se recomandă raportarea valorii nominale pe baza angajamentelor). ^(c) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice indică "T" dacă activitatea contribuie la obiectivele de dezvoltare şi transfer de tehnologie, "C" dacă activitatea contribuie la obiectivele de consolidare a capacităţilor, "Ambele" dacă activitatea este transversală şi "Nu se aplică" dacă nu este cazul. ^(d) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului, o descriere a proiectului sau informaţiile disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Acordul de la Paris.

Titlul activităţii/programului/proiectului sau altele

1. Anul

2. Beneficiarul^(a)

3. Cuantumul preconizat a fi acordat^(b)

4. Tipul de suport

5. Transfer de tehnologie/Consolidarea capacităţilor^(c)

6. Informaţii suplimentare^(d)

^(a) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice furnizează informaţii privind ţara/regiunea beneficiară la nivelul preferat de dezagregare.

^(b) Dacă este posibil, ţările părţi ale Comunităţii Energetice raportează cuantumul sprijinului care urmează să fie acordat în moneda naţională (se recomandă raportarea valorii nominale pe baza angajamentelor).

^(c) Ţările părţi ale Comunităţii Energetice indică "T" dacă activitatea contribuie la obiectivele de dezvoltare şi transfer de tehnologie, "C" dacă activitatea contribuie la obiectivele de consolidare a capacităţilor, "Ambele" dacă activitatea este transversală şi "Nu se aplică" dacă nu este cazul.

^(d) Se furnizează informaţii suplimentare, cum ar fi un link către documentaţia relevantă a programului, o descriere a proiectului sau informaţiile disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Acordul de la Paris.

Tabelul 19 Informaţii cu privire la utilizarea veniturilor generate din mecanismele de stabilire a preţului carbonului Venituri generate din mecanismele de stabilire a preţului carbonului în anul X-1
Nr. crt.		Cuantumul pentru anul X-1
		1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾	Observaţii (de exemplu, explicaţii privind lacunele, circumstanţele naţionale relevante, modificările faţă de ultima raportare)
	A	B	C	D
1.	Cuantumul total al veniturilor generate din mecanismele de stabilire a preţului carbonului (suma rândurilor 5 şi 6)	Suma B5 + B6	Suma C5 + C6
2.	Din care valoarea veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru instalaţiile staţionare
3.	Din care cuantumul veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru sectorul aviaţie
⁽¹⁾ Pentru conversia valutară trebuie utilizat cursul mediu anual de schimb pentru anul X-1 sau cursul real de schimb aplicat cuantumului plătit.

Tabelul 19a Utilizarea veniturilor generate din mecanismele de stabilire a preţului carbonului în anul X-1
Nr. crt.		Cuantumul total acordat în anul X-1		Din care cuantumul acordat în anul X-1 şi raportat ca fiind angajat în anii anteriori anului X-1		Cuantumul total angajat, dar neacordat, în anul X-1		Valoarea financiară echivalentă utilizată în anul X-1 ⁽²⁾		Observaţii (explicaţii privind lacunele, circumstanţele naţionale relevante, modificările faţă de ultima raportare)
		1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾	1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾	1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾	1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾
	A	B	C	D	E	F	G	H	I	J
1.	Cuantumul total al veniturilor din mecanismele preţului carbonului sau valoarea financiară echivalentă utilizată
2.	Din care cuantumul veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru instalaţiile staţionare (dacă există date în vederea raportării separate)
3.	Din care cuantumul veniturilor din licitarea certificatelor în temeiul cotelor alocate pentru sectorul aviaţie (dacă există date în vederea raportării separate)
⁽¹⁾ Pentru conversia valutară trebuie utilizat cursul mediu anual de schimb pentru anul X-1 sau cursul real de schimb aplicat cuantumului acordat. ⁽²⁾ Prin raportarea "valorii financiare echivalente", ţările părţi ale Comunităţii Energetice raportează valorile care sunt reprezentative pentru cheltuielile lor şi indică faptul că toate valorile raportate în tabelul 19b reprezintă tot o valoare financiară echivalentă.

Tabelul 19b Utilizarea veniturilor generate din mecanismele de stabilire a preţului carbonului la nivel naţional
Nr. crt.	Scopul utilizării veniturilor	Scurtă descriere	Cuantumul total acordat în anul X-1		Statut ⁽²⁾	Venituri în temeiul [bifaţi coloana relevantă]		Tipul de utilizare ⁽³⁾	Instrumentul financiar ⁽⁴⁾	Agenţia de imple- mentare	Observaţii
	de exemplu, titlul programului, al activităţii, al acţiunii sau al proiectului	inclusiv trimiterea la sursa online a unei descrieri mai detaliate, dacă este disponibilă	1000 în euro	1000 în moneda naţională⁽¹⁾	cuantumul angajat (dar neacordat) / acordat)	în temeiul cotelor pentru aviaţie	în temeiul cotelor alocate	se selectează tipul de utilizare	se selectează: fiscalitate, politică de sprijin financiar, politică de reglementare naţională care valorifică sprijinul financiar, altele	de exemplu, ministerul competent	de exemplu, explicarea lacunelor, informaţii calitative privind utilizările specifice dacă nu sunt disponibile informaţii cantitative
	A	B	C	D	E	F	G	H	I	J	K
1.
2.
3.	Cuantumul total al veniturilor din mecanismele preţului carbonului sau valoarea financiară echivalentă utilizată		Suma din coloana C	Suma din coloana D
⁽¹⁾ Pentru conversia valutară trebuie utilizat cursul mediu anual de schimb pentru anul X-1 sau cursul real de schimb aplicat cuantumului acordat ; ⁽²⁾ Ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să indice în raportul lor definiţiile utilizate pentru termenii "angajat" şi "acordat". În cazul în care o parte din cuantumul raportat este angajat, iar o alta este acordată în legătură cu un program/proiect specific, trebuie utilizate două rânduri separate. În cazul în care ţările părţi ale Comunităţii Energetice nu pot face distincţia între cuantumurile angajate şi cuantumurile acordate, ar trebui selectată categoria cea mai adecvată pentru cuantumurile raportate. Definiţiile utilizate ar trebui să fie consecvente în cadrul diferitelor tabele. În general, veniturile din licitaţii "angajate " sunt veniturile care au fost angajate din punct de vedere juridic pentru a fi utilizate în scopuri legate de climă şi energie, dar care, în unele cazuri, s-ar putea să nu fi fost cheltuite încă la momentul raportării. Veniturile din licitaţii "acordate " sunt veniturile care erau cheltuite la momentul raportării. Cu toate acestea, în unele cazuri, "angajamentele" pot face referire la veniturile a căror utilizare a fost doar planificată în mod preliminar, iar "acordate " sunt veniturile care au fost transferate către o anumită instituţie de stat într-un anumit scop sau către o autoritate a administraţie publice locale. ⁽³⁾ Categoriile de utilizări în temeiul cotelor alocate pentru instalaţiile staţionare: a) finanţarea cercetării şi dezvoltării şi a proiectelor demonstrative în domeniul reducerii emisiilor şi al adaptării la schimbările climatice; b) finanţarea de iniţiative în cadrul Planului strategic european privind tehnologiile energetice şi al platformelor tehnologice europene; c) dezvoltarea energiilor regenerabile în vederea îndeplinirii angajamentului Uniunii Energetice; d) dezvoltarea altor tehnologii care contribuie la tranziţia către o economie sigură şi durabilă, cu emisii reduse de carbon; e) dezvoltarea tehnologiilor care contribuie la îndeplinirea angajamentului Uniunii Energetice de a creşte eficienţa energetică; f) sechestrarea carbonului în pădurile statelor Uniunii Energetice; g) captarea şi stocarea geologică a CO₂ în condiţii de siguranţă pentru mediu; h) încurajarea trecerii la forme de transport cu emisii reduse şi la forme de transport public; i) finanţarea cercetării şi dezvoltării în domeniul eficienţei energetice şi al tehnologiilor curate; j) măsuri de creştere a eficienţei energetice şi a izolării termice sau de acordare de sprijin financiar pentru soluţionarea problemelor de ordin social în gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii; k) acoperirea cheltuielilor administrative legate de gestionarea EU ETS; l) promovarea formării de competenţe şi a redistribuirii forţei de muncă pentru a contribui la o tranziţie justă către o economie cu emisii reduse de carbon; m) alte reduceri ale emisiilor antropice de gaze cu efect de seră; n) adaptarea la impactul schimbărilor climatice; o) alte utilizări interne. ⁽⁴⁾ Categoriile de utilizări în temeiul cotelor alocate pentru sectorul aviaţie: a) finanţarea proiectelor comune de reducere a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră din sectorul aviaţiei; b) măsurile de evitare a despăduririi. ⁽⁵⁾ Ţările părţi ale Comunităţii Energetice trebuie să evite dubla contabilizare a cuantumurilor din acest tabel. În cazul în care o anumită utilizare se potriveşte mai multor tipuri de utilizări, pot fi selectate mai multe tipuri; cuantumul indicat nu trebuie, însă, introdus de mai multe ori, ci rândurile suplimentare pentru tipurile de utilizări adăugate trebuie să fie corelate cu o singură intrare pentru cuantumul respectiv. ⁽⁶⁾ Pot fi selectate mai multe categorii dacă mai multe instrumente financiare sunt relevante pentru programul sau proiectul raportat";

4) în anexa nr.2:

a) la punctul 2:

subpunctul 2¹) va avea următorul cuprins:

"2¹) Instituţia Publică Oficiul Naţional de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului;

b) la punctul 4 subpunctul 4), cuvintele "silvo-didactică" se substituie cu cuvintele "de Stat";

5) anexa nr.3 va avea următorul cuprins:

"Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.1277/2018 LISTA gazelor cu efect de seră şi potenţialul lor de încălzire globală pentru orizontul de timp de 100 de ani, care vor fi luate în considerare de Sistemul naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice
Denumirea industrială	Denumirea chimică/ denumirea comună	Formula chimică	Potenţialul de încălzire globală conform Raportului de evaluare 5 al IPCC (2013)
Secţiunea 1. Principalele gaze cu efect de seră direct
	Dioxid de carbon	CO₂	1
	Metan	CH₄	28
	Protoxid de azot	N₂O	265
Secţiunea a 2-a. Hidrofluorcarburi (HFC)
HFC-23	Trifluormetan (fluoroform)	CHF₃	12400
HFC-32	Difluormetan	CH₂F₂	677
HFC-41	Fluormetan (fluorură de metil)	CH₃F	116
HFC-125	Pentafluoretan	CHF₂CF₃	3170
HFC-134	1,1,2,2-tetrafluoretan	CHF₂CHF₂	1120
HFC-134a	1,1,1,2-tetrafluoretan	CH₂FCF₃	1300
HFC-143	1,1,2-trifluoretan	CH₂FCHF₂	328
HFC-143a	1,1,1-trifluoretan	CH₃CF₃	4800
HFC-152	1,2-difluoretan	CH₂FCH₂F	16
HFC-152a	1,1-difluoretan	CH₃CHF₂	138
HFC-161	Fluoretan (fluorură de etil)	CH₃CH₂F	4
HFC-227ea	1,1,1,2,3,3,3-heptafluorpropan	CF₃CHFCF₃	3350
HFC-236cb	1,1,1,2,2,3-hexafluorpropan	CF₃CF₂CH₂F	1210
HFC-236ea	1,1,1,2,3,3-hexafluorpropan	CF₃CHFCHF₂	1330
HFC-236fa	1,1,1,3,3,3-hexafluorpropan	CF₃CH₂CF₃	8060
HFC-245ca	1,1,2,2,3-pentafluorpropan	CH₂FCF₂CHF₂	716
HFC-245fa	1,1,1,3,3-pentafluorpropan	CHF₂CH₂CF₃	858
HFC-365mfc	1,1,1,3,3-pentafluorbutan	CH₃CF₂CH₂CF₃	804
HFC-43-10-mee	1,1,1,2,2,3,4,5,5,5-decafluorpentan	CF₃CHFCHFCF₂CF₃	1650
Secţiunea a 3-a. Perfluorcarburi (PFC)
PFC-14	Tetrafluorometan (perfluormetantetrafluorură de carbon)	CF₄	6630
PFC-116	Hexafluoretan (perfluoretan)	C₂F₆	11100
PFC-218	Octafluorpropan (perfluorpropan)	C₃F₈	8900
	Perfluorociclopropan	c-C₃F₆	9200
PFC-3-1-10	Decafluorbutan (perfluorbutan)	C₄F₁₀	9200
PFC-318	Octafluorciclobutan (perfluorciclobutan)	c-C₄F₈	9540
PFC-4-1-12	Dodecafluorpentan (perfluorpentan)	C₅F₁₂	8550
PFC-5-1-14	Tetradecafluorhexan (perfluorhexan)	C₆F₁₄	7910
PFC-9-1-18	Perfluor-decahidronaftalina	C₁₀F₁₈	7190
	Perfluordecalin (cis)	z-C₁₀F₁₈	8630
	Perfluordecalin (trans)	e-C₁₀F₁₈	7500
Secţiunea a 4-a. Alţi compuşi perfluoruraţi
	Hexafluorură de sulf	SF₆	23500
	Trifluorură de azot	NF₃	16100 ".

Pentru Prim-ministru,
Viceprim-ministru,
ministrul agriculturii
şi industriei alimentare	Vladimir BOLEA
Contrasemnează:
Ministrul mediului	Iordanca-Rodica Iordanov
Nr.31. Chişinău, 17 ianuarie 2024.