1277/26.12.2018 Hotărîre cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare

şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii

relevante pentru schimbările climatice

nr. 1277  din  26.12.2018

 (în vigoare 08.02.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 38-47 art. 67 din 08.02.2019

* * *

În temeiul art.8 din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.283), precum şi în scopul executării prevederilor Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.404/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.23, art.239), Acordului de la Paris, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr.78/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.162-170, art.282) şi ale Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice, ratificat de către Republica Moldova prin Legea nr.117/2009 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.8-10, art.6), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

1. Se instituie Sistemul naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice.

2. Se aprobă:

1) Regulamentul privind instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, conform anexei nr.1;

2) Lista autorităţilor şi instituţiilor responsabile care fac parte din Sistemul naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, conform anexei nr.2;

3) Lista gazelor cu efect de seră şi potenţialul lor de încălzire globală pentru orizontul de timp de 100 de ani, care vor fi luate în considerare în Sistemul naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, conform anexei nr.3.

3. Instituirea şi asigurarea funcţionării Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice se efectuează din contul şi în limitele mijloacelor aprobate în bugetul de stat al instituţiilor parte a sistemului, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţie, inclusiv din finanţări externe (activităţi realizate în baza proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor).

4. Ministerele, autorităţile administrative centrale şi structurile organizaţionale din sfera de competenţă a acestora, prevăzute în anexa nr.2, vor prezenta informaţii, date privind activitatea şi, după caz, factorii de emisie cu specific naţional necesari pentru estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi alte informaţii relevante pentru schimbările climatice, în conformitate cu prevederile prezentei hotărîri.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Notă: Pe tot parcursul textului:

        cuvintele "autoritatea centrală pentru resurse naturale și mediu", la orice formă gramaticală, se substituie cu textul "autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice", la forma gramaticală corespunzătoare;

        cuvintele "acurateţe", la orice formă gramaticala, se substituie cu cuvintele "exactitate", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului nr.1277/2018

REGULAMENT

privind instituirea şi funcţionarea Sistemului naţional de monitorizare

şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi altor informaţii

relevante pentru schimbările climatice

Prezentul Regulament transpune art.2, art.15 alin.(2), art.18, art.19, art.26, art.28-29, art.37-40, Anexa V, Anexele VII şi VIII din Regulamentul UE 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.663/2009 şi (CE) nr.715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr.525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018R1999); Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 aprilie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/842 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuţii la acţiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris şi a Regulamentului (UE) 2018/1999 (text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 111 din 24 aprilie 2023 (CELEX: 32023R0857); Regulamentul delegat (UE) 2020/1044 al Comisiei din 8 mai 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valorile potenţialului de încălzire globală şi orientările privind inventarierea, precum şi sistemul de inventariere al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr.666/2014 al Comisiei, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 230 din 17 iulie 2020 (CELEX: 32020R1044); Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere şi revizuirea informaţiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.749/2014 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 278 din 26 august 2020 (CELEX: 32020R1208), precum şi art.2 şi Anexa I din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306 din 25 noiembrie 2022 (CELEX: 32022R2299).

[Clauza de armonizare în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

I. DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Scopul, obiectivele şi domeniul de aplicare

1. Scopul prezentului Regulament constă în instituirea şi funcţionarea unui mecanism de reglementare a Sistemului naţional de monitorizare şi raportare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice (în continuare – SNMR).

[Pct.1 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

2. SNMR cuprinde, ca părţi integrante, următoarele două sisteme:

1) Sistemul naţional de inventariere, care asigură cadrul instituţional, juridic şi procedural stabilit în vederea estimării emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, compilate în inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (în continuare – inventar naţional), precum şi în vederea raportării şi arhivării informaţiilor privind inventarierea, în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (în continuare - CONUSC), al Acordului de la Paris, precum şi în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice;

2) Sistemul naţional pentru politici, măsuri şi prognoze, care asigură cadrul instituţional, juridic şi procedural pentru evaluarea progresului în implementarea politicilor de atenuare a schimbărilor climatice, pentru elaborarea prognozelor referitoare la emisiile antropice din surse sau la reţinerile prin sechestrare a gazelor cu efect de seră.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

3. Prin implementarea SNMR se asigură colectarea, procesarea corespunzătoare a datelor şi informaţiilor necesare pentru:

1) elaborarea şi raportarea inventarului naţional în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora, precum şi în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice;

2) elaborarea şi raportarea prognozelor emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, precum şi a politicilor şi măsurilor elaborate în legătură cu acestea, în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora, precum şi în scopul executării prevederilor Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice;

3) evaluarea şi raportarea, în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul CONUSC şi al Acordului de la Paris:

a) a progresului înregistrat în realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate la Acordul de la Paris şi ale oricăror actualizări ale acesteia;

b) a progresului înregistrat în implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi a oricăror actualizări ale acesteia;

c) a vulnerabilităţilor la schimbările climatice, a impactului schimbărilor climatice şi a progresului în implementarea acţiunilor de adaptare;

d) a suportului financiar şi tehnologic agregat, recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt incluse în această anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice;

e) a măsurilor de îmbunătăţire prioritare privind implementarea cerinţelor de raportare.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.3 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

4. În contextul prezentului Regulament, SNMR are următoarele obiective:

1) asigurarea monitorizării şi raportării actuale, transparente, exacte, coerente, comparabile şi complete a gazelor cu efect de seră către Secretariatul CONUSC şi Secretariatul Comunităţii Energetice, prin intermediul instrumentelor de raportare prevăzute în prezentul Regulament, inclusiv a acţiunilor întreprinse în vederea adaptării la consecinţele schimbărilor climatice;

2) monitorizarea şi raportarea progresului înregistrat la nivel naţional în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor asumate în cadrul CONUSC, Acordului de la Paris, Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi deciziilor adoptate în temeiul acestora.

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.4 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

5. Domeniile de aplicare ale prezentului Regulament sînt:

1) monitorizarea şi raportarea:

a) emisiilor de gaze cu efect de seră care au loc pe întreg teritoriul ţării şi provin de la sectoarele şi categoriile de surse şi sechestrare cuprinse în inventarul naţional;

b) progresului înregistrat în realizarea obiectivelor prevăzute de:

(i) contribuţia naţională determinată la Acordul de la Paris şi oricare actualizări ale acesteia;

(ii) strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi oricare actualizări ale acesteia;

(iii) acţiunile întreprinse în vederea adaptării la consecinţele inevitabile ale schimbărilor climatice;

(iv) acţiunile întreprinse în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în Planul naţional integrat privind energia şi clima (în continuare – PNIEC);

c) suportului financiar şi tehnologic agregat, recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această Anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora;

2) elaborarea/evaluarea şi raportarea:

a) prognozelor privind emisiile antropice din surse şi reţineri prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, precum şi politicilor şi măsurilor întreprinse în legătură cu acestea;

b) vulnerabilităţilor la schimbările climatice şi categoriilor de impact al schimbărilor climatice abordate, precum inundaţiile, secetele hidrologice, temperaturile extreme, secetele şi alte fenomene meteorologice extreme;

c) măsurilor de îmbunătăţire prioritare privind implementarea cerinţelor de raportare asumate în cadrul Acordului de la Paris, precum şi în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

6. Prevederile Regulamentului nu se aplică gazelor cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Montreal din 1987 privind substanţele care diminuează stratul de ozon la Convenţia de la Viena privind protecţia stratului de ozon, cu excepţia gazelor cu efect de seră incluse în Anexa F a Protocolului.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 2-a

Definiţii

7. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni principale semnifică:

abordarea de referinţă – abordarea adoptată ca referinţă de către Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (în continuare – IPCC), astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră;

abordarea sectorială – abordarea sectorială a IPCC, astfel cum figurează în Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră;

autoritatea competentă – Agenţia de Mediu, care are responsabilitatea de compilare a inventarului naţional al emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră şi altor informaţii relevante pentru schimbările climatice, precum şi asigură funcţionarea SNMR;

autorităţi şi instituţii responsabile – autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi structurile organizaţionale din sfera de competenţă a acestora, autorităţile administrative centrale, întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni subordonate autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi cele cu cotă-parte de stat, enumerate în anexa nr.2;

absorbant sau reţinere prin sechestrare –procesul, activitatea sau mecanismul care elimină prin absorbţie sau sechestrare din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

absorbţii – eliminările sau sechestrările antropice de gaze cu efect de seră din atmosferă de către absorbanţi;

analiză de sensibilitate – analiza unui algoritm-model sau a unei ipoteze pentru a cuantifica sensibilitatea modelului privind variaţiile datelor de ieşire faţă de variaţiile datelor de intrare sau a ipotezelor subiacente. Această analiză se efectuează prin modificarea valorilor de intrare sau a ecuaţiilor-model şi prin observarea modului în care modelul de realizare variază în mod corespunzător;

asigurarea calităţii – sistemul planificat de proceduri de revizuire care garantează îndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor şi raportarea celor mai bune estimări şi informaţii în scopul susţinerii eficienţei programului de control al calităţii;

bune practici – setul de proceduri care asigură faptul că inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră sînt realizate cu exactitate, în sensul că nu sînt nici supraestimate şi nici subestimate sistematic, şi că gradul de incertitudine este redus atît cît este posibil. Bunele practici constituie opţiunea pentru metodele de estimare corespunzătoare circumstanţelor naţionale, asigurarea şi controlul calităţii la nivel naţional, cuantificarea gradului de incertitudine, precum şi arhivarea anuală a inventarului şi a documentaţiei care a stat la baza elaborării inventarului şi raportarea, în scopul respectării principiului transparenţei;

categorie-cheie – categorie care are o influenţă semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră în ceea ce priveşte nivelul absolut al emisiilor şi al sechestrărilor, tendinţa emisiilor şi sechestrărilor sau incertitudinea în ceea ce priveşte emisiile şi sechestrările;

Comisia Interguvernamentală privind Schimbările Climatice – organismul internaţional înfiinţat în 1988 de către Organizaţia Mondială de Meteorologie şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu, format din experţi în domeniul schimbărilor climatice, care publică rapoarte periodice de evaluare, recunoscute la nivel mondial ca fiind surse credibile de informare existente în domeniul schimbărilor climatice;

Conferinţa Părţilor – organul suprem de decizie al CONUSC care promovează aplicarea efectivă a prevederilor Convenţiei şi ale Acordului de la Paris şi asigură aranjamente instituţionale şi administrative;

contribuţiile naţionale determinate – ţintele de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră aprobate la nivel naţional pentru atingerea obiectivului de menţinere a încălzirii globale nu mai mare de 2°C comparativ cu nivelul preindustrial, respectiv de intensificare a eforturilor globale în vederea limitării acestei creşteri pînă la 1.5°C comparativ cu nivelul preindustrial;

controlul calităţii – sistem de activităţi tehnice de rutină care măsoară şi controlează calitatea informaţiilor şi a estimărilor compilate, în scopul asigurării integrităţii şi corectitudinii datelor, al identificării şi soluţionării erorilor şi omisiilor, al documentării şi arhivării datelor şi materialelor folosite în fiecare ciclu de inventariere şi înregistrării tuturor activităţilor de asigurare a calităţii. Sistemul include metode generale, cum ar fi controlul exactităţii cu privire la obţinerea datelor şi calcularea estimărilor, precum şi utilizarea procedurilor standardizate aprobate pentru calcularea emisiilor, măsurări, estimări ale incertitudinilor, arhivarea informaţiilor şi raportare. Un nivel superior de asigurare a calităţii include revizuiri tehnice ale categoriilor-cheie, datelor de activitate şi factorilor de emisie, precum şi ale metodelor de estimare utilizate;

corecţii tehnice – ajustările estimărilor din cadrul inventarului naţional al gazelor cu efect de seră, care sunt efectuate în contextul revizuirii desfăşurate, atunci când datele de inventar transmise către Secretariatul CONUSC sunt incomplete sau sunt elaborate într-un mod neconform cu normele sau cu orientările internaţionale, inclusiv cu orientările Comunităţii Energetice, şi care sunt destinate a înlocui estimări transmise iniţial. Se consideră că o corecţie tehnică a unei estimări a emisiilor este necesară dacă o subestimare sau o supraestimare depăşeşte pragul de semnificaţie pentru o anumită sursă de emisii sau sechestrare, care este cea mai mică din următoarele două valori: fie 0,05% din totalul emisiilor naţionale de gaze cu efect de seră pentru anul inventarului care face obiectul revizuirii, fie 500 kt CO₂ echivalent;

emisii de gaze cu efect de seră – emisiile de dioxid de carbon (CO₂), metan (CH₄), protoxid de azot (N₂O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluoricarburi (PFC), hexafluorură de sulf (SF₆) şi trifluorură de azot (NF₃), rezultate din surse antropice, exprimate în mod echivalent în tone de dioxid de carbon prin aplicarea potenţialului de încălzire globală pentru un orizont de timp de 100 de ani;

evaluare ex ante a politicilor şi măsurilor – evaluarea efectelor preconizate pentru o politică sau măsură;

evaluare ex post a politicilor şi măsurilor – o evaluare a efectelor trecute ale unei politici sau măsuri;

factor de emisie – factorul utilizat la calcularea emisiilor în conformitate cu ghidurile Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice cu privire la elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră;

incertitudine – parametrul care exprimă lipsa de certitudine a unor date privind activitatea, a unor factori de emisie şi a unor estimări privind emisiile, în concordanţă cu ghidurile Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră;

indicator – factorul sau variabila cantitativă sau calitativă care contribuie la evaluarea punerii în aplicare a politicilor şi măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice şi a tendinţelor emisiilor de gaze cu efect de seră;

instrumente de raportare către CONUSC – Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, Raportul naţional de inventariere, Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională.

inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră – instrumentul de raportare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, estimate la nivel naţional în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora, în baza căruia sînt elaborate Raportul naţional de inventariere şi Raportul bienal de transparenţă;

împădurire – schimbarea directă de către om a terenului care n-a fost acoperit cu pădure într-o perioadă de cel puţin de 50 de ani într-un teren împădurit prin plantare, semănare şi/sau promovarea surselor naturale de seminţe de către om;

modalităţile, procedurile şi ghidările privind transparenţa – modalităţile, procedurile şi ghidările (în continuare – MPG) referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la articolul 13 din Acordul de la Paris, astfel cum figurează în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinţei Părţilor, care serveşte ca reuniune a Părţilor la Acordul de la Paris;

orientări privind inventarul gazelor cu efect de seră – orientările din Ghidul privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră, respectiv din MPG, referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la articolul 13 din Acordul de la Paris;

pădure – element al landşaftului geografic, unitate funcţională a biosferei, compusă din comunitatea vegetaţiei forestiere (în care domină arborii şi arbuştii), păturii vii, animalelor şi microorganismelor, care, în dezvoltarea lor biologică, sînt interdependente şi acţionează asupra habitatului lor; sînt considerate păduri terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă de peste 0,25 ha şi cu o consistenţă minimă de 30% a arborilor şi arbuştilor ce au potenţialul natural de a atinge înălţimea de minimum 5 m la maturitate;

politici şi măsuri –instrumentele care vizează punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul CONUSC, care le pot include şi pe cele care nu au ca obiectiv principal limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

politici şi măsuri adoptate – politici şi măsuri stabilite prin acte normative, aprobate de Guvern până la data prezentării raportului bienal de transparenţă şi pentru care există un angajament asumat de punere în aplicare;

politici şi măsuri planificate – politici şi măsuri propuse şi preconizate pentru a fi adoptate şi puse în aplicare după data prezentării raportului bienal de transparenţă;

politici şi măsuri puse în aplicare – politici şi măsuri pentru care, la data prezentării raportului bienal de transparenţă, se aplică una sau mai multe dintre următoarele situaţii: legislaţia naţională sau a Comunităţii Energetice direct aplicabilă, au fost stabilite unul sau mai multe acorduri voluntare, au fost alocate resurse financiare, au fost mobilizate resurse umane;

potenţial de încălzire globală pentru 100 de ani al unui gaz – aportul total la încălzirea globală rezultat în urma emisiei unei unităţi din gazul respectiv, raportat la o unitate din gazul de referinţă – CO₂, căreia i se alocă valoarea 1;

precursor al unui gaz cu efect de seră – compusul chimic care participă la reacţiile chimice din care rezultă oricare dintre gazele cu efect de seră;

prognoze – previziuni referitoare la emisiile antropice de către surse şi la reţinerile prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră, inclusiv cel puţin estimări cantitative pentru o succesiune de şase ani viitori care se termină cu 0 sau cu 5, imediat următori anului de raportare;

prognoze cu măsuri – prognozele emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor şi măsurilor adoptate şi puse în aplicare;

prognoze cu măsuri adiţionale – prognoze ale emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră ori referitoare la evoluţiile sistemului energetic, care cuprind efectele, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ale politicilor şi măsurilor adoptate şi puse în aplicare pentru atenuarea schimbărilor climatice sau pentru îndeplinirea obiectivelor energetice, precum şi ale politicilor şi măsurilor planificate în acest scop;

raport naţional de inventariere – componenta inventarului naţional şi anexa tehnică a Raportului bienal de transparenţă şi Comunicării naţionale, care prezintă detaliat şi transparent modalitatea de parcurgere a procedurii de realizare a inventarului naţional, incluzînd informaţii privind tendinţele emisiilor antropice din surse sau reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, categoriile-cheie, datele privind activitatea, factorii de emisie, metodele de estimare, asigurarea şi controlul calităţii, incertitudinile, recalculările şi îmbunătăţirile prevăzute, pentru fiecare categorie de sursă sau sechestrare inclusă în inventarul naţional;

recalculare – procedura de reestimare a emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră raportate în inventarele transmise anterior Secretariatului CONUSC ca urmare a modificării metodologiilor, a modului de colectare şi utilizare a datelor privind factorii de emisie şi activitatea, a includerii categoriilor noi de surse şi sechestrare sau de noi gaze sau a modificării potenţialului de încălzire globală a gazelor cu efect de seră;

reîmpădurire (regenerare) – schimbarea directă a terenului neîmpădurit în cel împădurit prin plantare, semănare şi/sau promovarea surselor naturale de seminţe de către om, pe un teren care a fost împădurit, dar care a fost transformat în teren neîmpădurit;

repere RIO – indicatorii de politică statistică ai Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, care monitorizează finanţarea externă (asistenţa oficială pentru dezvoltare şi alte fluxuri oficiale) acordată în următoarele domenii: atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea şi deşertificarea.

respondent – persoana fizică sau persoana juridică care este potenţial furnizori de date relevante pentru evaluarea şi estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

rezervor de carbon – elementul sau sistemul biogeochimic integral sau parţial de pe teritoriul ţării, în care este stocat carbon, orice precursor al unui gaz cu efect de seră ce conţine carbon sau orice gaz cu efect de seră ce conţine carbon;

sistem pentru politici, măsuri şi prognoze – sistem de măsuri instituţionale, juridice şi procedurale stabilit în vederea raportării politicilor şi a măsurilor, precum şi a prognozelor referitoare la emisiile antropice de către surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţii de gaze cu efect de seră şi la sistemul energetic;

suport pentru adaptarea la schimbările climatice – suportul acordat de către ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, pentru activităţile din ţările în curs de dezvoltare, care vizează reducerea vulnerabilităţii oamenilor sau a sistemelor naturale faţă de impactul schimbărilor climatice şi al altor riscuri legate de mediu, prin menţinerea sau sporirea capacităţii de adaptare şi a rezilienţei ţărilor în curs de dezvoltare;

suport pentru atenuarea schimbărilor climatice – suportul acordat de către ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, pentru activităţile din ţările în curs de dezvoltare, care contribuie la obiectivul de stabilizare a concentraţiilor de gaze cu efect de seră din atmosferă la un nivel care să împiedice orice interferenţe antropice periculoase cu sistemul climatic;

stoc de carbon – masa de carbon stocată într-un rezervor de carbon;

sursă – orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră.

tabele în formatul comun de raportare (în continuare – CRF) – tabele de raportare pentru informaţiile referitoare la emisiile antropice de către surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi ale gazelor cu efect de seră, după cum sunt incluse în Anexa I la Decizia 5/CMA. 3 a Conferinţei Părţilor care funcţionează ca reuniune a Părţilor la Acordul de la Paris.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

II. ATRIBUŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI

8. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice are următoarele atribuţii:

1) elaborează şi reactualizează, o dată la cinci ani, în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi deciziilor adoptate în temeiul acestora:

a) contribuţia naţională determinată la Acordul de la Paris şi o comunică Secretariatului CONUSC prin intermediul instrumentelor de raportare;

b) strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung;

2) monitorizează în mod transparent, evaluează şi raportează progresele înregistrate la nivel naţional privind:

a) îndeplinirea angajamentelor pe termen lung de limitare sau reducere a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră enunţate în contribuţia naţională determinată la Acordul de la Paris;

b) implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung;

c) suportul financiar şi tehnologic agregat, recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în temeiul acestora;

d) implementarea politicilor şi măsurilor la realizarea obiectivului naţional obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC;

3) prezintă Secretariatului CONUSC următoarele instrumente de raportare:

a) inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi 2 ani anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X-2) şi Raportul naţional de inventariere (o dată la doi ani, până la 31 decembrie, începând cu anul 2024);

b) Raportul bienal de transparenţă (o dată la doi ani, până la 31 decembrie, începând cu anul 2024);

c) comunicarea naţională (o dată la patru ani, până la 31 decembrie a anului în care se realizează raportarea);

3¹) prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice următoarele instrumente de raportare, elaborate şi furnizate de către autoritatea competentă:

a) informaţia cu privire la emisiile şi sechestrările de gaze cu efect de seră, inclusiv:

(i) datele preliminare ale inventarelor de gaze cu efect de seră, până la 15 ianuarie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2;

(ii) datele finale ale inventarelor de gaze cu efect de seră şi Raportul naţional de inventariere, până la 15 martie anual, începând cu anul 2025, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2;

(iii) inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

b) informaţia privind politicile şi măsurile/grupurile de măsuri care limitează/reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, structurate sectorial şi clasificate pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC şi PFC), prevăzute în anexa nr.3, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

c) informaţia privind prognozele naţionale referitoare la emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, pe tipuri de gaze sau grupuri de gaze (HFC şi PFC) şi pe sectoare de activitate, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

d) informaţia privind planificarea şi documentele de politici privind adaptarea la schimbările climatice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025;

e) informaţia privind veniturile din preţul carbonului, pentru anul X-1, până la 31 iulie anual, începând cu anul 2025;

f) informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, şi cel oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru anul X-1, până la 30 septembrie anual, începând cu anul 2025;

4) informează publicul, prin intermediul mass-mediei sau prin alte forme accesibile de informare privind strategia de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi contribuţiile naţionale determinate la Acordul de la Paris, precum şi orice actualizare a acestora, inclusiv privind progresul înregistrat în urma implementării acestora.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

9. Autoritatea competentă are următoarele atribuţii:

1) asigură organizarea şi funcţionarea SNMR, conform capitolului II;

2) stabileşte, coordonează cu autorităţile şi instituţiile responsabile care fac parte din SNMR şi aprobă anual formatul chestionarelor de raportare;

3) estimează emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul CONUSC şi al Acordului de la Paris şi deciziilor adoptate în temeiul acestora;

4) elaborează periodic:

a) inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, iar în baza acestuia raportul naţional de inventariere (o dată la doi ani, până la 31 decembrie 2023) iar începând cu anul 2025 anual;

[Lit.b) abrogată prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

c) comunicarea naţională (o dată la patru ani);

c¹) raportul bienal de transparenţă (o dată la doi ani, până la 31 decembrie, începând cu anul);

5) furnizează către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice informaţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare în cadrul CONUSC şi al Acordului de la Paris şi deciziilor adoptate în temeiul acestora;

5¹) furnizează către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice şi autoritatea centrală de specialitate a administraţiei publice în domeniul energeticii informaţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţelor de raportare în cadrul Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi a deciziilor adoptate în temeiul acestora.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

10. În termenele stabilite în prezentul Regulament şi la cererea autorităţii competente, autorităţile şi instituţiile responsabile care fac parte din SNMR îndeplinesc următoarele:

1) furnizează autorităţii competente informaţiile şi datele necesare:

a) elaborării inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

b) elaborării şi raportării prognozelor referitoare la emisiile antropice din surse sau reţineri prin sechestrare a gazelor cu efect de seră;

c) evaluării şi raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivelor contribuţiilor naţionale determinate la Acordul de la Paris şi implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi a oricăror actualizări ale acestora;

d) evaluării şi raportării vulnerabilităţilor la schimbările climatice şi categoriilor de impact al schimbărilor climatice abordate;

e) evaluării şi raportării progresului înregistrat în implementarea acţiunilor întreprinse în vederea adaptării la consecinţele inevitabile ale schimbărilor climatice;

f) evaluării şi raportării suportului financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în Anexa I la CONUSC, suportului financiar şi tehnologic oferit ţărilor în curs de dezvoltare, care nu sunt menţionate în această anexă, pentru implementarea acţiunilor de atenuare şi adaptare la schimbările climatice, a proiectelor de asistenţă tehnică şi fortificare a capacităţilor în domeniul schimbărilor climatice, în conformitate cu cerinţele stabilite în temeiul CONUSC, al Acordului de la Paris şi al deciziilor adoptate în baza acestora;

f)¹ evaluării şi raportării veniturilor din preţul carbonului;

f)² evaluării şi raportării progresului înregistrat în realizarea obiectivului obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC;

2) asigură actualitatea, transparenţa, exactitatea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul integral al informaţiilor furnizate, precum şi validarea primară a datelor;

3) realizează prevederile şi respectă condiţiile stipulate în prezentul Regulament.

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.10 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

III. MODUL DE ORGANIZARE A SISTEMULUI NAŢIONAL DE MONITORIZARE

ŞI RAPORTARE ŞI EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ

Secţiunea 1

Sistemul naţional de inventariere

11. Sistemul naţional de inventariere (în continuare – SNI) este realizat şi administrat astfel încât să asigure principiile actualităţii, transparenţei, exactităţii, coerenţei, comparabilităţii şi caracterului integral în elaborarea inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, în temeiul CONUSC, Acordului de la Paris şi deciziilor adoptate în temeiul acestora, precum şi al prevederilor Ghidului privind elaborarea inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră al Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice, publicat în anul 2006 (în continuare – Ghidul IPCC 2006), şi ale ediţiilor actualizate ale acestuia.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

12. Autoritatea competentă, în colaborare directă cu autorităţile şi instituţiile responsabile care fac parte din SNMR şi cu suportul autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, asigură organizarea şi funcţionarea SNI, prin perfecţionarea periodică a cadrului instituţional, juridic şi procedural, în conformitate cu cadrul legal naţional şi internaţional.

13. În cadrul SNI, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră. Datele inventarului naţional sunt expuse conform formatului stabilit în tabelul 1. În cazul emisiilor de gaze cu efect de seră direct, inventarul naţional este realizat în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 şi cu ediţiile actualizate ale acestuia şi MPG referitoare la cadrul de transparenţă pentru acţiuni şi suport menţionate la art.13 din Acordul de la Paris, specificate în Anexa la Decizia 18/CMA.1 a Conferinţei Părţilor la Acordul de la Paris, prin intermediul software-urilor şi platformelor de raportare recomandate de către IPCC şi CONUSC, iar în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră indirect, inventarul naţional este realizat în conformitate cu ediţiile actualizate ale Ghidului privind inventarierea emisiilor de poluanţi atmosferici, îndrumarului tehnic pentru inventarierea emisiilor naţionale, publicat şi actualizat periodic de către Agenţia Europeană de Mediu în cadrul Programului European de Monitorizare şi Evaluare.

[Pct.13 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.13 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

14. În baza inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, autoritatea competentă elaborează, o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, Raportul naţional de inventariere, utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi al Conferinţelor Părţilor semnatare ale Acordului de la Paris, şi include următoarele:

1) sumarul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanţe naţionale, aranjamente instituţionale şi informaţii transversale;

3) capitolul 2: Tendinţe în emisiile de gaze cu efect de seră şi în reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Sectorul "Energie";

5) capitolul 4: Sectorul "Procese industriale şi utilizarea produselor";

6) capitolul 5: Sectorul "Agricultura";

7) capitolul 6: Sectorul "Folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură";

8) capitolul 7: Sectorul "Deşeuri";

9) capitolul 8: Altele

10) capitolul 9: Emisii indirecte de bioxid de carbon şi protoxid de azot;

11) capitolul 10: Recalculări ale emisiilor de gaze cu efect de seră şi ameliorări planificate;

12) anexele;

13) referinţele bibliografice.

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

15. Autoritatea competentă publică o dată la doi ani, iar începând cu anul 2025 anual, pe propriul site web oficial Raportul naţional de inventariere, precum şi inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră în formatul comun de raportare tabelar. Tabelele CRF, aprobate prin deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi al Conferinţelor Părţilor ale Acordului de la Paris, vor prezenta tendinţele emisiilor de gaze cu efect de seră după tipul de gaze şi sectoare de activitate.

[Pct.15 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 2-a

Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră

16. Autoritatea competentă asigură calitatea inventarelor naţionale prin parcurgerea etapelor de planificare, pregătire şi management, care includ colectarea de date privind activitatea, selectarea corespunzătoare a metodelor de estimare şi a factorilor de emisie, estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, implementarea analizei incertitudinilor, activităţile pentru asigurarea şi controlul calităţii, precum şi procedurile de verificare a datelor incluse în inventarul naţional, în conformitate cu cerinţele de raportare asumate în cadrul Acordului de la Paris, Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice şi deciziilor adoptate în temeiul acestora.

[Pct.16 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.16 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

17. La etapa de planificare a inventarului naţional se efectuează următoarele activităţi:

1) alocarea resurselor financiare necesare elaborării inventarului naţional şi stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în pregătirea inventarului naţional, inclusiv pentru colectarea datelor privind activitatea, selectarea factorilor de emisie şi metodelor de estimare, implementarea măsurilor de asigurare şi control a calităţii, estimării categoriilor-cheie, evaluării incertitudinilor, realizării recalculărilor şi îmbunătăţirilor prevăzute pentru fiecare categorie de sursă sau sechestrare inclusă în inventarul naţional;

2) elaborarea, actualizarea periodică şi aprobarea Planului cu privire la asigurarea şi controlul calităţii inventarului naţional, în scopul stabilirii cadrul necesar implementării procedurilor de asigurare a calităţii inventarului naţional şi a obiectivelor de calitate ale acestuia şi descrierii procedurilor generale şi specifice de control al calităţii ce urmează a fi implementate în procesul de elaborare a inventarului naţional;

2¹) analiza modalităţilor de îmbunătăţire a calităţii datelor privind activitatea, a factorilor de emisie, a metodelor de estimare şi a altor elemente tehnice relevante ale inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

3) publicarea pe pagină oficială a autorităţii competente a adreselor de corespondenţă electronică şi poştală, inclusiv cea la care sînt puse la dispoziţie informaţiile cuprinse în inventarul naţional;

4) stabilirea procedurilor cu privire la procesul de examinare şi aprobare a inventarului naţional, înainte de raportarea acestuia către Secretariatul CONUSC şi Secretariatul Comunităţii Energetice.

[Pct.17 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

18. La etapa de pregătire a inventarului naţional se efectuează următoarele activităţi:

1) identificarea categoriilor-cheie prin aplicarea metodelor de estimare prevăzute în Ghidul IPCC 2006 şi ediţiile actualizate ale acestuia;

2) colectarea datelor suficiente privind activitatea, după cum sunt prevăzute în tabelele 2-6, a informaţiilor suficiente referitoare la procesele şi factorii de emisie, care sunt necesari pentru a sprijini metodele selectate pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră de către surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

3) estimarea nivelului emisiilor antropice din surse şi reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, în conformitate cu metodele de calcul implicite (rangul 1) prevăzute în Ghidul IPCC 2006 şi ediţiile actualizate ale acestuia, aplicînd în cazul categoriilor-cheie metode de calcul de rang mai înalt (rangul 2 sau 3);

4) estimarea cantitativă a gradului de incertitudine al inventarului per ansamblu şi pentru fiecare categorie în parte, conform Ghidului IPCC 2006 şi ediţiilor actualizate ale acestuia, evaluate cel puţin prin abordarea de rangul 1, conform formatului stabilit în tabelul 7;

5) recalcularea, în caz de necesitate, a estimărilor privind nivelul emisiilor antropice din surse şi reţineri prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 şi ediţiile actualizate ale acestuia;

6) compilarea inventarului naţional ţinând cont de modificările potenţialelor de încălzire globală pentru orizontul de 100 de ani şi de orientările privind inventarierea convenite la nivel internaţional în conformitate cu deciziile relevante adoptate de organismele instituite prin CONUSC şi Acordul de la Paris, conform anexei nr.3;

7) implementarea procedurii generale de control al calităţii (rangul 1) în conformitate cu Planul de asigurare şi control al calităţii, urmînd recomandările bunelor practici din Ghidul IPCC 2006 şi ediţiile actualizate ale acestuia;

8) aplicarea procedurilor specifice de control al calităţii (rangul 2) în conformitate cu Planul de asigurare şi control al calităţii, atît pentru categoriile-cheie şi categoriile la care au avut loc revizuiri ale metodelor de calcul, cît şi pentru datele privind activitatea şi factorii de emisie, urmînd recomandările bunelor practici din Ghidul IPCC 2006 şi ediţiile actualizate ale acestuia;

9) evaluarea inventarului de către o parte terţă independentă sau un reprezentant al echipei de experţi tehnici care nu este implicat în elaborarea acestuia, înainte de transmiterea către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice;

10) revizuirea mai detaliată a inventarului pentru categoriile-cheie şi pentru categoriile la care au avut loc revizuiri ale metodelor de calcul şi/sau datelor privind activitatea şi/sau factorilor de emisie;

11) reevaluarea procesului de planificare a inventarului naţional, în scopul atingerii obiectivelor de calitatea stabilite în Planul cu privire la asigurarea şi controlul calităţii, prin considerarea recomandărilor care reies din implementarea activităţilor prevăzute la pct.18) subpct. 9) şi 10), precum şi a evaluărilor periodice interne ale procesului de pregătire a inventarului naţional.

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

19. La etapa de management a inventarului naţional se efectuează următoarele activităţi:

1) arhivarea şi stocarea periodică a inventarului naţional şi a informaţiilor care au stat la baza elaborării acestuia, inclusiv:

a) toţi factorii de emisie dezagregaţi, datele privind activitatea, documentaţia, precum şi modalitatea în care datele şi factorii au fost generate şi procesate în scopul elaborării inventarului naţional;

b) documentaţia internă cu privire la aplicarea procedurilor de asigurare şi control al calităţii;

c) documentaţia care a stat la baza revizuirilor interne şi/sau externe, a identificării categoriilor-cheie anuale, precum şi a planificării modalităţilor de îmbunătăţire a inventarului naţional;

2) asigurarea accesului echipelor tehnice de experţi responsabili de procesul de evaluare şi analiză internaţională la informaţia utilizată pentru elaborarea inventarului naţional, precum şi la informaţiile cu privire la SNMR;

3) prezentarea răspunsului, în cel mai scurt timp posibil, la solicitările de clarificare parvenite, pe durata procesului de evaluare şi analiză internaţională, din partea echipelor tehnice de experţi cu privire la informaţiile cuprinse în inventarul naţional, în conformitate cu prevederile CONUSC şi deciziilor adoptate în temeiul cerinţelor de raportare prevăzute în Acordul de la Paris.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 3-a

Cerinţele generale de raportare a inventarului

 naţional de gaze cu efect de seră

20. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, pînă la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), următoarele date:

1) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră direct – dioxid de carbon [CO₂], metan [CH₄], protoxid de azot [N₂O], hidrofluorocarburi [HFC], perfluorocarburi [PFC], hexafluorură de sulf [SF₆], trifluoridul de azot [NF₃] – înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2);

2) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră indirect – monoxid de carbon [CO], oxizi de azot [NO_x], compuşi organici volatili nemetanici [COVNM], dioxid de sulf [SO₂] – înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2);

3) contabilizarea emisiilor şi sechestrărilor de pe urma folosirii terenurilor, schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură – înregistrate cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2);

4) informaţii referitoare la orice recalculări şi/sau modificări ale informaţiilor prevăzute la subpct. 1)-3) – referitoare la perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi 3 ani anterior anului în care se face raportarea (anul X-3), motivele recalculării şi modul în care se menţine coerenţa seriilor de timp pentru toţi anii de raportare;

4¹) informaţii privind indicatorii de inventar relevanţi, înregistraţi cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X-2), distribuite conform tabelului 8;

5) informaţiile cu privire la Planul de asigurare şi control al calităţii, evaluarea generală a gradului de incertitudine şi orice alte elemente relevante ale Raportului naţional de inventariere;

5¹) informaţiile privind evaluarea caracterului complet al inventarului naţional, precizând în mod special: categoriile care au fost raportate ca nefiind estimate (notate drept "NE"), respectiv acoperirea geografică a inventarului naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră;

5²) informaţiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând gradul de detaliere, seturile de date şi rapoartele comparate, rezultatele verificărilor şi explicaţiile pentru principalele neconcordanţe, precum şi motivele pentru care s-a considerat că verificările nu ar fi relevante, în cazul în care acestea nu au fost efectuate;

5³) informaţiile privind rezultatele verificărilor sub formă de text, precizând diferenţele dintre abordarea de referinţă calculată pe baza datelor incluse în inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi abordarea de referinţă calculată pe baza statisticilor naţionale în domeniul energiei; pentru diferenţele mai mari de ±2% din totalul naţional al consumului aparent de combustibili fosili la nivel agregat pentru toate categoriile de combustibili fosili pentru anul X-2 urmează să fie prezentate explicaţii şi informaţii cantitative, conform formatului stabilit în tabelul 9;

6) măsurile luate pentru îmbunătăţirea estimărilor referitoare la inventare, în special în domenii de inventar care au făcut obiectul unor modificări sau recomandări în urma evaluărilor tehnice externe, urmând să se acopere atât aspectele invocate pentru prima dată în cel mai recent raport de evaluare tehnică externă, cât şi cele reluate din rapoartele de evaluare tehnică externe precedente, conform formatului stabilit în tabelele 10 şi 10a;

7) alocarea reală sau estimată a emisiilor raportate de operatorii de instalaţii staţionare în temeiul Legii nr.227/2022 privind emisiile industriale către categoriile de surse din inventarul naţional de gaze cu efect de seră şi raportul dintre aceste emisii verificate şi totalul emisiilor de gaze cu efect de seră raportate în cadrul respectivelor categorii de surse, pentru anul X-2; în cazurile în care este relevant, rezultatele verificărilor efectuate în ceea ce priveşte coerenţa emisiilor raportate în inventarul naţional de gaze cu efect de seră, pentru anul X-2, cu emisiile verificate raportate conform formatului stabilit în tabelul 11;

8) o descriere a modificărilor aduse sistemului naţional de inventariere, dacă există.

[Pct.20 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite Secretariatului CONUSC, în baza datelor furnizate de autoritatea competentă, pînă la 31 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), inventarul naţional de gaze cu efect de seră complet, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2.

21¹ Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, inventarul preliminar al gazelor cu efect de seră pentru anul X-1, conform formatului stabilit în tabelul 1a. Autoritatea competentă responsabilă de compilarea inventarului naţional al emisiilor antropice din surse sau a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră şi a altor informaţii relevante pentru schimbările climatice va oferi informaţii cu privire la principalii factori responsabili de modificările-cheie ale emisiilor şi ale sechestrărilor raportate, în raport cu cel mai recent inventar final al gazelor cu efect de seră raportat Secretariatului Comunităţii Energetice.

[Pct.21¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21². Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice transmite Secretariatului Comunităţii Energetice următoarele informaţii pentru pregătirea raportului privind inventarul Uniunii Energetice:

1) informaţii sintetice privind metodele şi factorii de emisie utilizaţi pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, în formatul tabelelor CRT;

2) informaţii conform formatului stabilit în partea a 3-a din tabelul 12, pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice în cazul cărora nu sunt incluse informaţii privind metodele şi factorii de emisie;

3) descrieri metodologice sintetice actualizate pentru categoriile-cheie ale Uniunii Energetice, conform formatului stabilit în partea a 4-a din tabelul 12.

[Pct.21² introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21³. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice raportează anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la data de 15 martie, începând cu anul 2025, datele finale ale inventarului naţional de gaze cu efect de seră pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1990) şi anul X-2, prezentând Raportul naţional de inventariere şi, până la 15 ianuarie a fiecărui an, datele preliminare prezentate sub forma unor proiecte de capitole din Raportul naţional de inventariere sau sub formă de anexe separate la acesta, incluzând gazele cu efect de seră şi informaţiile referitoare la inventar prevăzute în pct.20. Raportul naţional de inventariere include o anexă separată în care se precizează, în conformitate cu cerinţele de raportare specificate în tabelul 13, compartimentul din Raportul naţional de inventariere unde sunt furnizate informaţiile care se prezintă până la 15 ianuarie.

[Pct.21³ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁴. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, la elaborarea inventarului naţional, cooperează cu Secretariatul Comunităţii Energetice în scopul coordonării pregătirii inventarului gazelor cu efect de seră al Comunităţii Energetice şi a Raportului privind inventarul Comunităţii Energetice, în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14. La retransmiterea inventarului Secretariatului CONUSC, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunităţii Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis spre coordonare.

[Pct.21⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁵. Începând cu anul 2025, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 15 martie, inventarele naţionale ale emisiilor antropice de gaze cu efect de seră finale pentru anul X-2, însoţite de răspunsurile la întrebările echipei de evaluare tehnică privind verificarea datelor preliminare ale inventarelor naţionale a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră.

[Pct.21⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁶. Pentru a monitoriza reducerile emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi sporirea reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi, precum şi ale altor obiective de reducere sau de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute de legislaţia Uniunii Energetice, datele inventarelor naţionale de gaze cu efect de seră elaborate de către autoritatea competentă se prezintă pentru o evaluare tehnică cuprinzătoare, efectuată de către Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu în anii 2027 şi 2032, cu participarea pe deplin a acesteia la proces.

[Pct.21⁶ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁷. La efectuarea evaluării tehnice cuprinzătoare, Secretariatul Comunităţii Energetice şi Agenţia Europeană de Mediu sunt asistaţi de o echipă de experţi tehnici evaluatori, în condiţiile în care Agenţia Europeană de Mediu îndeplineşte sarcinile de Secretariat pentru evaluările tehnice cuprinzătoare. Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu, selectează un număr suficient de experţi tehnici evaluatori pentru a acoperi sectoarele corespunzătoare din inventar. Experţii tehnici evaluatori selectaţi trebuie să aibă experienţă în domeniul compilării inventarelor gazelor cu efect de seră şi să-şi desfăşoare activitatea, de preferinţă, în domeniul proceselor de evaluare tehnică a gazelor cu efect de seră. Nu participă la evaluarea tehnică a inventarului experţii tehnici sau evaluatorii care au contribuit la compilarea inventarului gazelor cu efect de seră prezentat spre evaluare ori care deţin cetăţenia Republicii Moldova. Evaluările tehnice cuprinzătoare sunt efectuate sub formă de evaluări tehnice de documentare şi centralizate. Vizitele de evaluare la faţa locului sunt organizate, după caz, la solicitarea echipei experţilor tehnici evaluatori şi în consultare cu autoritatea competentă.

[Pct.21⁷ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁸. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice desemnează un punct de contact naţional pentru evaluarea tehnică cuprinzătoare efectuată de Secretariatul Comunităţii Energetice, asistat de Agenţia Europeană de Mediu, conform calendarului stabilit în prealabil de către acesta. Secretariatul Comunităţii Energetice informează cu privire la componenţa echipei de experţi tehnici evaluatori care a fost selectată.

[Pct.21⁸ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21⁹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice facilitează organizarea vizitelor de evaluare la faţa locului şi transmite răspunsuri şi informaţii suplimentare la solicitarea experţilor tehnici, precum şi recomandări asupra rapoartelor de evaluare tehnică, după caz. La solicitarea autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, Secretariatul Comunităţii Energetice include recomandările cu privire la constatările evaluării din raportul de evaluare tehnică în versiunea finală a acestuia.

[Pct.21⁹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21¹⁰. Evaluarea tehnică cuprinzătoare şi completă menţionată la pct.21⁷ include:

1) controale pentru a verifica transparenţa, exactitatea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor prezentate;

2) controale pentru a identifica situaţiile în care datele din inventar nu sunt elaborate în conformitate cu Ghidul IPCC 2006 şi cu ediţiile actualizate ale acestuia sau cu normele Uniunii Energetice;

3) calcularea corecţiilor tehnice necesare rezultate, care se realizează în consultare cu autoritatea competentă, după caz.

[Pct.21¹⁰ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

21¹¹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice poate solicita o modificare a estimărilor sale privind emisiile şi sechestrările contabilizate, furnizând estimări revizuite în urma constatărilor efectuate de către Secretariatul Comunităţii Energetice în cursul evaluării tehnice cuprinzătoare. În cazul în care o estimare revizuită este considerată adecvată de către echipa experţilor tehnici evaluatori, aceasta este inclusă în raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final şi este însoţită de o argumentare. Secretariatul Comunităţii Energetice informează autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice cu privire la încheierea evaluării tehnice cuprinzătoare şi furnizează raportul de evaluare tehnică cuprinzătoare final până la 30 august 2027 şi, respectiv, 30 august 2032.

[Pct.21¹¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

22. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului informaţiile privind emisiile antropice de gaze cu efect de seră, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

[Pct.22 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 4-a

Sistemul naţional pentru politici, măsuri şi prognoze

23. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, prin autoritatea competentă:

1) monitorizează şi perfecţionează continuu Sistemul naţional de raportare privind politicile, măsurile şi prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

2) asigură raportarea datelor actualizate, transparenţa, exactitatea, coerenţa, comparabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor raportate privind politicile şi măsurile, precum şi prognozele referitoare la emisiile antropice din surse sau reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, şi dacă este necesar, folosirea şi aplicarea datelor, metodelor şi modelelor, precum şi punerea în aplicare a activităţilor de asigurare şi control al calităţii şi analiza de sensibilitate.

3) stabileşte structura, formatul şi procedura de raportare către CONUSC a informaţiilor prevăzute în Sistemul naţional pentru politici, măsuri şi prognoze conform tabelelor CTF.

[Pct.23 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

Secţiunea a 5-a

Raportarea politicilor şi a măsurilor

24. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, pînă la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), şi ulterior la fiecare doi ani, următoarele:

1) descrierea Sistemului naţional de raportare privind politicile, măsurile/grupurile de măsuri şi prognozele referitoare la emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră şi informaţiile cu privire la orice modificare adusă sistemului respectiv, dacă există, în formatul prevăzut în tabelul 15;

2) progresul înregistrat în realizarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung, inclusiv a actualizărilor acesteia;

3) informaţia privind politicile şi măsurile/grupurile de măsuri care limitează/reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, structurate sectorial şi clasificate pe gaze sau grupuri de gaze (HFC şi PFC), prevăzute în anexa nr.3, conform formatului prevăzut în tabelele 16-16 b. Informaţia respectivă include:

a) denumirea politicii sau măsurii de atenuare;

b) obiectivul politicii sau a măsurii şi o scurtă descrierea a acesteia;

c) tipul instrumentului de politică (economic, fiscal, angajament voluntar, de reglementare, altele);

d) statutul punerii în aplicare a politicii şi măsurii/grupului de măsuri (planificată, aprobată, în curs de implementare, realizată);

e) anul iniţierii procesului de implementare a politicii şi măsurii/grupului de măsuri;

f) organizaţiile/instituţiile responsabile de implementarea politicii şi măsurii/grupului de măsuri;

g) indicatori de monitorizare şi evaluare a progreselor în timp, atunci cînd se utilizează;

h) sectorul afectat (energie, transport, industrie/procese industriale şi utilizarea produselor, agricultură, folosinţa terenurilor, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor şi silvicultură, deşeuri/managementul deşeurilor, alte sectoare şi inter-sectoare, după caz);

i) gazele cu efect de seră afectate (CO₂, CH₄, N₂O, HFC, PFC, SF₆, NF₃);

j) impactul de atenuare sau estimarea cantitativă privind efectele asupra emisiilor din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, atunci cînd sînt disponibile, defalcate în: rezultatele evaluărilor ex ante ale efectelor fiecărei politici şi măsuri/grupurilor de politici şi măsurilor privind atenuarea schimbărilor climatice (furnizate pentru o succesiune de patru ani viitori care se termină cu 0 sau 5, imediat după anul de raportare) şi rezultatele evaluărilor ex post a efectelor fiecărei politici şi măsuri/grupurilor de politici şi măsurilor privind atenuarea schimbărilor climatice;

k) estimarea costurilor şi beneficiilor, inclusiv a beneficiilor de natură non-GES (reduceri ale altor tipuri de poluanţi sau beneficii asupra sănătăţii umane) preconizate pentru politici şi măsuri, precum şi evaluarea costurilor şi beneficiilor realizate de pe urma implementării politicilor şi măsurilor atunci cînd sînt disponibile;

k¹) evaluarea contribuţiei politicii sau măsurii la realizarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung;

k²) informaţii privind conexiunea dintre diferite politici şi măsuri sau grupuri de măsuri raportate şi modul în care aceste politici şi măsuri sau grupuri de măsuri contribuie la diferite scenarii de prognoze;

k³) evaluarea contribuţiei politicilor şi măsurilor la realizarea obiectivului naţional obligatoriu privind limitarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit conform PNIEC;

l) toate trimiterile la evaluări şi la rapoartele tehnice aferente menţionate la pct.26, atunci cînd sînt disponibile;

4) contribuţia la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris în urma implementării mecanismelor de atenuare conform prevederilor art.6 alin.(2), (4) şi (5) din Acordul de la Paris, precum şi informaţiilor referitoare la veniturile din preţul carbonului.

[Pct.24 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.24 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

24¹. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, până la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X) şi ulterior la fiecare doi ani, informaţii privind progresul înregistrat în realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate la Acordul de la Paris şi ale actualizărilor acesteia conform formatului tabelar CTF, care includ:

1) ţinta sau ţintele de limitare sau reducere a emisiilor antropice din surse sau de sporire a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră şi descrierea acestora, inclusiv a tipului instrumentului de politică sau al măsurii;

2) anul sau perioada acoperită de ţintă sau ţintele de limitare sau reducere a emisiilor antropice din surse sau de sporire a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

3) anul de referinţă sau punctul de plecare şi valoarea emisiilor antropice totale şi nete ale gazelor cu efect de seră înregistrată în acel an;

4) perioada de implementare a politicilor şi măsurilor sau grupurilor de măsuri care limitează sau reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

5) acoperirea, inclusiv pe sectoare, categorii de surse, a gazelor cu efect de seră;

6) progresul înregistrat în cooperarea internaţională, care implică transferul rezultatelor obţinute în proiectele de limitare sau reducere a emisiilor antropice din surse sau de sporire a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră către părţile terţe la nivel internaţional, în conformitate cu prevederile Acordului de la Paris, în raport cu contribuţia naţională determinată;

7) orice actualizări sau clarificări ale informaţiilor raportate anterior.

[Pct.24¹ completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.24¹ introdus prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

24². Pentru a urmări progresele înregistrate în realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate la Acordul de la Paris şi ale actualizărilor acesteia, autoritatea competentă aplică următoarele criterii:

1) indicatori de monitorizare (calitativi sau cantitativi) selectaţi pentru a urmări în timp progresul privind realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate la Acordul de la Paris;

2) studii şi/sau metodologii de contabilizare utilizate, aplicabile:

a) ţintelor de atenuare a emisiilor antropice din surse sau de sporire a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, prevăzute la pct.24¹ subpct. 1);

b) indicatorilor de monitorizare, prevăzuţi la subpct. 1);

c) scenariului cu măsuri de atenuare şi scenariului cu măsuri adiţionale de atenuare a emisiilor antropice din surse sau de sporire a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră.

[Pct.24² completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.24² introdus prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

24³. Autoritatea competentă prezintă, suplimentar la criteriile prevăzute în pct.24² şi după caz, informaţii aplicabile şi disponibile pentru contribuţia naţională determinată şi actualizările acesteia, care includ:

1) parametrii-cheie, ipoteze, definiţii, surse de date şi modele utilizate;

2) prevederile ghidurilor IPCC aplicate;

3) indicatorii de monitorizare aplicaţi conform anexei nr.3;

4) coeficienţii potenţialului de încălzire globală pentru orizontul de 100 de ani utilizaţi;

5) ipoteze, metodologii şi studii specifice sectorului de activitate, categoriei sau activităţii, urmând recomandările din ghidurile IPCC aplicate, în conformitate cu deciziile adoptate în temeiul CONUSC, inclusiv:

a) studii privind evaluarea emisiilor şi sechestrărilor produse în urma calamităţilor naturale pe categorii de terenuri administrate;

b) studii privind evaluarea emisiilor şi sechestrărilor de la produsele din lemn recoltat;

c) studii pentru abordarea efectelor pe categorii de vârstă în pădurile naţionale;

6) metodologii utilizate pentru evaluarea cobeneficiilor de atenuare a acţiunilor de adaptare şi/sau a planurilor de diversificare economică;

7) metodologii asociate cu cooperarea internaţională şi transferul reducerilor de gaze cu efect de seră obţinute în proiectele de atenuare, către părţile terţe la nivel internaţional, în conformitate cu Acordul de la Paris şi în raport cu contribuţia naţională determinată;

8) metodologii utilizate pentru a urmări progresul înregistrat în implementarea politicilor şi măsurilor sau grupurilor de măsuri care limitează sau reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră;

9) orice altă metodologie care vizează realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate la Acordul de la Paris şi ale actualizărilor acesteia, în conformitate cu Acordul de la Paris;

10) descrierea abordărilor utilizate în vederea evitării dublei contabilizări a emisiilor antropice din surse şi sechestrărilor de către absorbanţi ale gazelor cu efect de seră, în conformitate cu ghidurile elaborate în raport cu contribuţia naţională determinată şi în temeiul prevederilor Acordului de la Paris.

[Pct.24³ completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.24³ introdus prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

25. Autoritatea competentă integrează informaţia privind politicile şi măsurile sau grupurile de măsuri care limitează sau reduc emisiile antropice din surse sau sporesc reţinerea prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, progresul înregistrat în realizarea obiectivelor contribuţiei naţionale determinate şi ale oricăror actualizări ale acesteia, respectiv progresul înregistrat în implementarea strategiei de dezvoltare cu emisii reduse de carbon pe termen lung şi a oricăror actualizări ale acesteia în Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională ca parte componentă a acestora, care ulterior se prezintă către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice spre a fi raportate Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut la pct.42.

[Pct.25 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.25 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

26. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice şi autoritatea competentă pun la dispoziţia publicului, în format electronic, orice evaluare relevantă a costurilor şi efectelor politicilor şi măsurilor naţionale, atunci cînd este disponibilă, precum şi orice informaţie relevantă cu privire la punerea în aplicare a politicilor şi măsurilor care limitează sau reduc emisiile din surse şi sporesc reţinerea prin sechestrare a gazelor cu efect de seră, inclusiv orice raport tehnic existent care susţine evaluările respective. Evaluările urmează să includă descrieri ale modelelor şi abordărilor metodologice folosite, definiţii şi ipoteze aferente.

[Pct.26 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 6-a

Raportarea prognozelor

27. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, pînă la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), şi ulterior la fiecare doi ani, prognozele naţionale referitoare la emisiile antropice din surse şi reţinerile prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, pe gaz sau grup de gaze (HFC şi PFC) şi pe sectoare de activitate, în conformitate cu Acordul de la Paris. Informaţiile se prezintă Secretariatului Comunităţii Energetice până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, în formatul stabilit în tabelele 17-17d. Aceste prognoze includ estimările cantitative pentru următorii şase ani care se termină cu 0 sau 5, imediat după anul de raportare.

[Pct.27 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.27 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

28. Prognozele naţionale cuprind orice politici şi măsuri adoptate la nivel naţional şi includ:

1) prognozele cu măsuri de atenuare şi prognozele cu măsuri adiţionale, atunci cînd sînt disponibile;

2) prognozele totale privind gazele cu efect de seră şi estimările pentru gazele cu efect de seră individuale;

3) impactul politicilor şi măsurilor după cum sînt stabilite în pct.24;

4) rezultatele analizei de sensibilitate, realizate pentru prognoze, şi informaţii cu privire la modelele şi parametrii utilizaţi;

5) trimiterile relevante la evaluări şi rapoarte tehnice care stau la baza prognozelor stabilite la pct.29.

[Pct.28 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

28¹. În rapoartele privind prognozele prezentate Secretariatului Comunităţii Energetice se ţine cont de valorile armonizate pentru parametrii-cheie pentru prognoze – cel puţin pentru preţurile la importul de petrol, gaze şi cărbune, precum şi pentru preţurile carbonului – pe care acesta le-a recomandat, în consultare cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice, cu 12 luni înainte de termenul de transmitere a rapoartelor.

[Pct.28¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

29. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului, conform formatului tabelar CTF, prognozele naţionale referitoare la emisiile din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră, inclusiv rapoartele tehnice relevante care stau la baza acestor prognoze. Prognozele includ descrierea modelelor şi abordărilor metodologice utilizate, definiţii şi ipoteze aferente.

[Pct.29 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

30. Pentru a asigura transparenţa raportării informaţiei cu privire la modelele sau abordările metodologice folosite în procesul prognozării, autoritatea competentă indică:

1) anul de referinţă din inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră şi anul utilizat ca punct de plecare pentru prognoze;

2) metodologiile utilizate pentru prognoze, inclusiv o scurtă descriere a modelelor utilizate şi a acoperirii sectoriale, geografice şi temporale a acestora;

3) tipul şi caracteristicile de bază ale modelului utilizat (abordarea de sus în jos, de jos în sus, de calcul sau raţionament de expert);

4) caracteristica scurtă a modelului, scopul elaborării, adaptarea acestuia la necesităţile studiului realizat, punctele forte şi slabe ale modelului respectiv, informaţii despre sursele de date, principalele ipoteze exogene şi parametrii utilizaţi.

[Pct.30 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

31. Pentru a asigura transparenţa raportării informaţiei privind ipotezele de lucru şi variabilele de bază utilizate la realizarea prognozării, autoritatea competentă indică următoarele:

1) parametrii şi variabilele de ordin general:

a) prognoza numărului populaţiei (mii de locuitori);

b) ipoteze privind evoluţia produsului intern brut (PIB) (în lei/dolari SUA – către Secretariatul CONUSC şi în lei/euro – către Secretariatul Comunităţii Energetice);

c) rata anticipată de creştere sau descreştere a PIB-ului (%);

d) rata anticipată a valorii adăugate brute la nivel sectorial (inclusiv pentru sectoarele industrie, construcţii, transporturi, agricultură, servicii) (lei /dolari SUA şi în lei/euro);

e) ipoteze privind cursul de schimb al valutei naţionale (lei /dolari SUA şi în lei/euro);

f) prognoza numărului de gospodării (mii) şi dimensiunea gospodăriilor (locuitori/gospodărie);

g) ipoteze privind venitul disponibil al gospodăriilor (lei/dolari SUA şi în lei/euro);

h) ipoteze privind numărul de călători-kilometri pentru transportul rutier, feroviar, aerian şi navigaţia internă (milioane călători-km);

i) ipoteze privind transportul de marfă pentru transportul rutier, feroviar, aerian şi navigaţia internă (milioane tone-km);

j) ipoteze privind preţurile internaţionale de import pentru produsele petroliere, gazele naturale şi cărbune (dolari SUA/tep şi în euro/tep);

k) ipoteze privind preţul dioxidului de carbon în cadrul mecanismelor internaţionale de comercializare a emisiilor (dolari SUA/tonă CO₂ şi în euro/tonă CO₂);

l) rata anticipată de creştere sau descreştere a taxelor şi impozitelor;

m) ipoteze de cost al tehnologiilor utilizate în cadrul modelărilor, pentru principalele tehnologii relevante;

n) numărul de grade-zile pentru sezonul de încălzire (Heating Degree Days – HDD);

o) numărul de grade-zile pentru sezonul de răcire (Cooling Degree Days – CDD);

p) alţi parametri şi valori relevante;

2) indicatori şi bilanţuri energetice:

a) aprovizionarea cu energie:

(i) prognoza producţiei interne de energie, pe tip de combustibil (ktep);

(ii) prognoza importurilor nete de energie, pe tip de combustibil (ktep);

(iii) prognoza dependenţei de importuri de energie din ţări terţe (%);

(iv) ipoteze privind principalele surse (ţări) de import pentru principalii vectori energetici (inclusiv pentru gazele naturale şi energia electrică);

(v) ipoteze privind consumul intern brut pe sursă de tip de combustibil (ktep);

b) energie electrică şi energie termică:

(i) prognoza producţiei brute de energie electrică (GWh);

(ii) prognoza producţiei brute de energie electrică per combustibil (GWh);

(iii) prognoza ponderii cogenerării de energie termică şi energie electrică în totalul producţiei de energie (%);

(iv) prognoza capacităţii de producţie a energiei electrice per sursă, inclusiv dezafectări şi noi investiţii (MW);

(v) prognoza producerii de energie termică de către centralele electrice;

(vi) prognoza producerii de energie termică de către centralele cu cogenerare;

(vii) ipoteze privind capacităţile de interconectare transfrontaliere pentru gazele naturale;

c) sectorul transformări:

(i) prognoza intrărilor de combustibil pentru producerea energiei termice (ktep);

(ii) prognoza intrărilor de combustibil pentru alte procese de conversie (ktep);

d) consumul de energie:

(i) prognoza consumului de energie primară şi finală (ktep);

(ii) prognoza consumului de energie finală per sector (industrial, rezidenţial, terţiar, agricultură, transporturi) (ktep);

(iii) prognoza consumului de energie finală per combustibil (ktep);

(iv) prognoza consumului neenergetic (ktep);

(v) prognoza intensităţii energetice primare la nivelul economiei în ansamblu (consumul de energie primară per PIB) (tep/ dolari SUA şi tep/euro);

e) preţuri şi investiţii:

(i) prognoza preţurilor la energia electrică pe tip de sector utilizator (rezidenţial, industrial, terţiar);

(ii) prognoza preţurilor cu amănuntul ale combustibililor la nivel naţional (dolari SUA/ktep şi euro/ktep);

(iii) prognoza costurilor investiţiilor în sectoarele transformării, furnizării, transportului şi distribuţiei energiei;

f) surse regenerabile de energie:

(i) prognoza consumului final brut de energie din surse regenerabile şi ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie şi per sector (energie electrică, încălzire şi răcire, transporturi) şi per tehnologie (sisteme solare fotovoltaice, sisteme termice solare, pompe de căldură, sisteme geotermale, biomasă, biocombustibili, energia eoliană etc.);

(ii) prognoza producţiei de energie electrică şi termică din surse regenerabile în sectorul clădiri;

(iii) prognoza ponderii biocombustibililor în consumul de carburanţi în sectorul transporturi;

(iv) prognoza ponderii energiei din surse regenerabile în încălzirea centralizată etc.;

g) indicatori privind nivelul emisiilor antropice din surse şi reţineri prin sechestrare de către absorbanţi a gazelor cu efect de seră:

(i) prognoza emisiilor de GES pe sectoare IPCC şi pe gaze (tone CO₂ echivalent);

(ii) prognoza intensităţii emisiilor de dioxid de carbon la nivelul economiei în ansamblu (tone CO₂ echivalent/PIB);

(iii) prognoza intensităţii emisiilor de GES la nivelul producţiei interne de energie electrică şi termică (tone CO₂ echivalent/MWh);

(iv) prognoza intensităţii emisiilor de GES la nivelul consumului de energie finală per sector (tone CO₂ echivalent/tep);

(v) prognoza valorii parametrilor privind alte emisii decât cele de dioxid de carbon;

(vi) prognoza şeptelului de animale şi păsări domestice în zootehnie (mii capete);

(vii) prognoza aportului de azot rezultat din aplicarea în sol a îngrăşămintelor minerale (kt azot);

(viii) prognoza aportului de azot rezultat din aplicarea în sol a îngrăşămintelor organice, inclusiv din dejecţiile animaliere (kt azot);

(ix) prognoza azotului fixat în sol prin culturile fixatoare de azot (kt azot);

(x) prognoza azotului din reziduurile vegetale agricole care rămân în sol după recoltarea culturilor agricole (kt azot);

(xi) prognoza suprafeţei de terenuri agricole cultivate (hectare);

(xii) prognoza suprafeţei solurilor minerale şi organice cultivate (hectare);

(xiii) prognoza generării deşeurilor municipale solide;

(xiv) prognoza depozitării deşeurilor municipale solide la depozitele de deşeuri;

(xv) prognoza procentului de CH₄ recuperat din cantitatea totală de CH₄ generat la depozitele de deşeuri municipale solide (%).

[Pct.31 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.31 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

32. Informaţia privind prognozele naţionale este parte componentă/capitol al Raportului bienal de transparenţă şi Comunicării Naţionale şi se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut în pct.42.

[Pct.32 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.32 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

32¹. Informaţia privind prognozele naţionale se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.27.

[Pct.32¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

IV. RAPORTAREA ALTOR INFORMAŢII RELEVANTE

PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Secţiunea 1

Raportarea informaţiei privind evaluarea vulnerabilităţilor la schimbările

climatice, a impactului schimbărilor climatice şi a acţiunilor de adaptare

[Denumirea secţiunii modificată prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

33. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, pînă la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), şi ulterior la fiecare doi ani, în concordanţă cu programul raportării la CONUSC şi în temeiul Acordului de la Paris, informaţii actualizate privind:

1) modelele climatice, proiecţiile şi scenariile climatice, considerate a fi relevante pentru evaluarea vulnerabilităţilor la schimbările climatice şi categoriile de impact ale schimbărilor climatice abordate, precum temperaturile extreme, secetele, inundaţiile şi alte fenomene meteorologice extreme;

2) vulnerabilităţile sau riscurile-cheie de natură economică, socială şi/sau de mediu asociate cu impactul actual sau anticipat al schimbărilor climatice;

3) impactul real observat, respectiv impactul potenţial sau de viitor al schimbărilor climatice;

4) cadrul instituţional pentru adaptarea la schimbările climatice, strategiile şi planurile de acţiuni naţionale şi sectoriale, puse în aplicare sau planificate pentru a facilita adaptarea la schimbările climatice şi care ar ilustra abordările pe termen mediu şi lung asociate cu evaluarea şi considerarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la nivel naţional şi sectorial;

5) capacitatea de adaptare, planurile naţionale de adaptare, cadrul de monitorizare şi evaluare a progresului înregistrat, asociat cu implementarea planurilor de acţiuni naţionale şi sectoriale în domeniul adaptării la schimbările climatice, eficienţa măsurilor de adaptare deja implementate, precum şi bunele practici şi schimbările instituţionale.

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.33 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

33¹. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice raportează Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 15 martie, o dată la doi ani, începând cu anul 2025, informaţiile referitoare la acţiunile naţionale de adaptare, şi anume:

1) circumstanţele naţionale, impactul, vulnerabilităţile, riscurile şi capacitatea de adaptare:

a) circumstanţele naţionale relevante pentru acţiunile de adaptare:

(i) caracteristici biogeofizice;

(ii) demografie;

(iii) economie şi infrastructură;

b) cadrul de monitorizare şi de modelare în domeniul climei:

(i) principalele activităţi de monitorizare a climei, modelare, prognozare şi elaborare de scenarii în domeniul schimbărilor climatice;

(ii) principalele abordări, metodologii şi instrumente, incertitudini şi provocări aferente acestora;

c) evaluarea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţii şi riscurilor climatice, inclusiv a capacităţii de adaptare:

(i) prezentarea generală a hazardurilor climatice observate, precum şi a presiunilor de mediu, economice şi sociale existente (precum: pierderea biodiversităţii, recolte slabe, sărăcia energetică, şomajul, migraţia);

(ii) identificarea principalelor pericole climatice viitoare şi a principalelor sectoare afectate (gospodărirea apelor, biodiversitatea şi abordările ecosistemice, silvicultură, agricultură, pescuit, mediul urban şi amenajarea teritoriului, clădiri, protecţia civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, energie, transporturi, industrie, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, finanţe şi asigurări, turism şi dezvoltare rurală, sănătate şi altele);

d) pentru fiecare sector esenţial afectat, o prezentare generală a următoarelor elemente, evaluate pe o scară calitativă cu nivelurile înalt/mediu/scăzut/nu se aplică, şi însoţite de explicaţii, dacă este cazul:

(i) impactul observat al principalelor pericole (precum ar fi: incendiile forestiere, răspândirea speciilor invazive şi a bolilor tropicale, efectele în cascadă şi pericolele multiple care apar în acelaşi timp), inclusiv modificările în ceea ce priveşte frecvenţa şi amploarea acestora;

(ii) probabilitatea de apariţie a principalelor pericole şi expunerea la acestea în contextul viitoarelor scenarii climatice, pe baza celor mai bune tehnici ştiinţifice disponibile de modelare climatică;

(iii) vulnerabilitatea, inclusiv capacitatea de adaptare;

(iv) riscul unui potenţial impact în viitor;

2) cadrul legal şi de politici şi aranjamentele instituţionale:

a) cadrul legal, de reglementare şi de politici, inclusiv planurile naţionale de adaptare (PNA) şi orice planuri de adaptare sectoriale;

b) prezentarea generală a mecanismelor instituţionale şi a guvernanţei la nivel naţional pentru:

(i) evaluarea vulnerabilităţii şi a riscurilor climatice;

(ii) planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea şi revizuirea politicilor de adaptare;

(iii) integrarea impactului schimbărilor climatice şi a rezilienţei la schimbările climatice în procedurile de evaluare a impactului asupra mediului;

(iv) colectarea, deţinerea şi reutilizarea datelor relevante (cum ar fi datele privind pierderile în caz de dezastre legate de schimbările climatice sau datele referitoare la riscuri) şi accesul la acestea;

(v) integrarea impactului schimbărilor climatice şi a planificării măsurilor de adaptare în cadrul de gestionare a riscului de dezastre şi viceversa;

c) prezentarea generală a aranjamentelor instituţionale şi a guvernanţei la nivel local şi regional:

(i) cerinţele cadrului legal şi ale documentelor de politici;

(ii) tipurile de colaborare în materie de adaptare între autorităţile naţionale;

(iii) exemple de bune practici privind reţelele sau alte tipuri de colaborare în materie de adaptare între autorităţile administraţiei publice locale;

3) documente de politici şi obiective de adaptare:

a) priorităţi în materie de adaptare;

b) provocări, lacune şi obstacole în calea adaptării;

c) sinteze ale documentelor de politici şi eforturilor naţionale, cu accent pe ţinte şi obiective, acţiuni prevăzute, buget şi perioada de implementare;

d) prezentarea generală a conţinutului documentelor de politici şi eforturilor locale şi regionale;

e) prezentarea generală a eforturilor de integrare a adaptării la schimbările climatice în politicile, planurile şi programele sectoriale, inclusiv strategiile de gestionare a riscurilor de dezastre şi planurile de acţiune în caz de dezastre;

f) implicarea părţilor interesate. Prezentarea generală a măsurilor legate de politica de adaptare la nivel naţional şi exemple de bune practici de la nivelurile regional şi local pentru implicarea:

(i) părţilor interesate deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice;

(ii) sectorului privat;

4) cadrul de monitorizare şi evaluare a acţiunilor şi proceselor de adaptare:

a) metodologia de monitorizare şi evaluare în ceea ce priveşte:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice şi a vulnerabilităţilor şi riscurilor climatice şi sporirea capacităţii de adaptare;

(ii) punerea în aplicare a acţiunilor de adaptare;

b) situaţia actuală în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor planificate, inclusiv o prezentare generală a nivelului subnaţional şi a finanţării acordate pentru sporirea rezilienţei la schimbările climatice. Raportarea privind finanţarea include:

(i) cheltuielile alocate pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor de dezastre;

(ii) în măsura posibilului, ponderea cheltuielilor utilizate pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice în fiecare sector;

c) evaluarea progreselor realizate în ceea ce priveşte:

(i) reducerea impactului schimbărilor climatice, a vulnerabilităţilor şi a riscurilor climatice;

(ii) sporirea capacităţii de adaptare;

(iii) realizarea priorităţilor în materie de adaptare;

(iv) eliminarea obstacolelor din calea adaptării;

d) măsurile luate pentru revizuirea şi actualizarea următoarelor elemente:

(i) evaluările vulnerabilităţii şi ale riscurilor;

(ii) politicile, planurile şi măsurile de adaptare la nivel naţional;

e) prezentarea generală a bunelor practici în ceea ce priveşte măsurile luate pentru revizuirea şi actualizarea documentelor de politici şi măsurilor de adaptare la nivel local şi regional;

5) cooperarea, bunele practici, sinergiile, experienţa şi lecţiile învăţate în domeniul adaptării:

a) bune practici şi lecţii învăţate, inclusiv la nivel local şi regional;

b) sinergiile dintre acţiunile de adaptare şi alte cadre şi/sau convenţii internaţionale, în special obiectivele de dezvoltare durabilă şi Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;

c) cooperarea cu ţările părţi ale Comunităţii Energetice şi cu statele membre ale Uniunii Europene, cooperarea internaţională şi cooperarea cu organizaţiile internaţionale şi regionale:

(i) cooperarea în vederea schimbului de informaţii şi a consolidării cunoştinţelor ştiinţifice, a instituţiilor şi a cunoştinţelor în materie de adaptare;

(ii) cooperarea în vederea consolidării acţiunilor de adaptare la nivel subnaţional, naţional, macroregional şi internaţional, inclusiv domeniul şi amploarea cooperării şi tipurile de cooperare;

6) orice alte informaţii legate de impactul schimbărilor climatice şi adaptarea la schimbările climatice:

a) principalele date de contact ale coordonatorului naţional în domeniul adaptării la schimbările climatice şi ale organizaţiei pe care o reprezintă;

b) site-urile web şi reţelele de socializare relevante, utilizate pentru comunicarea cu privire la acţiunile de adaptare la nivel naţional, regional şi local, după caz;

c) principalele rapoarte şi publicaţii la nivel naţional, regional şi local;

d) altă informaţie, după caz.

[Pct.33¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

34. Informaţia privind vulnerabilităţile la schimbările climatice, impactul schimbărilor climatice şi acţiunile de adaptare este parte componentă/capitole ale Comunicării Naţionale şi ale Raportului bienal de transparenţă şi se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut în pct.42.

[Pct.34 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.34 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

34¹. Informaţia privind vulnerabilităţile la schimbările climatice, impactul schimbărilor climatice şi acţiunile de adaptare se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.33¹.

[Pct.34¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

Secţiunea a 2-a

Raportarea cu privire la suportul financiar şi tehnologic oferit de

ţările industrial dezvoltate şi la veniturile din preţul carbonului

[Denumirea secţiunii a 2-a în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

35. Autoritatea competentă comunică autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, pînă la data de 15 decembrie a anului în care se realizează raportarea (an X), şi ulterior la fiecare doi ani, informaţii generalizate cu privire la suportul recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, menţionate în anexa I la CONUSC, pentru realizarea obligaţiilor faţă de CONUSC şi a prevederilor Acordului de la Paris, inclusiv informaţii privind resursele financiare recepţionate prin intermediul:

1) Fondului Global de Mediu, Fondului Special pentru Schimbările Climatice, Fondului de Adaptare, Fondului Verde pentru Climă şi Fondului Fiduciar al CONUSC;

2) altor fonduri multilaterale în domeniul schimbărilor climatice;

3) entităţilor de creditare, inclusiv al băncilor regionale de dezvoltare;

4) structurilor specializate ONU;

5) contribuţiilor recepţionate prin canale bilaterale, regionale sau de alt gen.

[Pct.35 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.35 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

36. Informaţia generalizată cu privire la suportul oferit de ţările dezvoltate este prezentată în formă textuală şi tabelară, conform formatului tabelar CTF, pentru ultimii doi ani calendaristici sau financiari, şi include:

1) suma resurselor financiare recepţionate de la ţările dezvoltate (în valuta naţională şi echivalentul în dolari SUA şi în euro);

2) tipul suportului recepţionat (pentru activităţi de atenuare, adaptare, intersectoriale);

3) statutul (planificate sau efectiv debursate);

4) sursele de finanţare (asistenţă oficială pentru dezvoltare, alte fluxuri financiare oficiale);

5) instrumentul financiar (grant, împrumut concesional, împrumut non-concesional, finanţare de capital);

6) sectorul (energie, industrie, transporturi, clădiri, agricultură, silvicultură, managementul deşeurilor, apă şi sanitaţie, intersectorial).

[Pct.36 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

37. Informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare pentru anul de raportare X-1, prezentată anual, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 18-18c, Secretariatului Comunităţii Energetice până la 30 septembrie, începând cu anul 2025, este bazată pe "reperele Rio" şi include:

1) informaţii care explică metoda folosită pentru a calcula datele cantitative, inclusiv o explicaţie a metodologiei de cuantificare a datelor şi, după caz, alte informaţii privind definiţiile şi metodele folosite pentru determinarea cifrelor, în special pentru informaţiile raportate cu privire la fluxurile financiare utilizate pentru determinarea suportului oferit;

2) informaţiile disponibile cu privire la proiectele de transfer tehnologic şi de consolidare a capacităţilor, finanţate de ţările industrial dezvoltate, în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităţilor a contribuit la atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul sprijinului acordat ţării şi tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităţilor;

3) informaţiile disponibile pentru anul de raportare X şi pentru anii următori cu privire la furnizarea suportului planificat, inclusiv informaţii cu privire la activităţile planificate legate de proiecte de transfer tehnologic şi de proiecte de consolidare a capacităţilor, finanţate în temeiul deciziilor adoptate de organismele instituite de CONUSC, Acordul de la Paris sau în baza acordurilor care rezultă din acestea ori care le succedă, şi cu privire la tehnologiile care urmează să fie transferate şi la proiectele de consolidare a capacităţilor, inclusiv dacă tehnologia transferată sau proiectul de consolidare a capacităţilor este destinat(ă) pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice ori pentru adaptarea la acestea, cuantumul suportului acordat, şi tipul de tehnologie transferată sau de proiect de consolidare a capacităţilor.

[Pct.37 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.37 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

37¹. Informaţiile cu privire la veniturile obţinute în anul de raportare X-1, generate din preţul carbonului, se prezintă anual Secretariatului Comunităţii Energetice, până la 31 iulie, începând cu anul 2025, în conformitate cu formatele prevăzute în tabelele 19-19b.

[Pct.37¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

38. Autoritatea competentă integrează informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, oferit ţărilor în curs de dezvoltare, în Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională ca parte componentă a acestora, care, ulterior, se prezintă către autoritatea centrală pentru resurse naturale şi mediu spre a fi raportate Secretariatului CONUSC conform termenului prevăzut la pct.42.

[Pct.38 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.38 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

38¹. Informaţia cu privire la suportul financiar şi tehnologic recepţionat de la ţările industrial dezvoltate, respectiv oferit ţărilor în curs de dezvoltare, se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.37.

[Pct.38¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

38². Informaţia cu privire la veniturile obţinute din preţul carbonului se prezintă de către autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice Secretariatului Comunităţii Energetice conform termenelor prevăzute în pct.37¹.

[Pct.38² introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

Secţiunea a 3-a

Raportul bienal de transparenţă şi Comunicarea naţională

[Denumirea secţiunii a 3-a în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Denumirea secţiunii a 3-a modificată prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

39. Autoritatea competentă elaborează Raportul bienal actualizat (până în anul 2023 inclusiv) o dată la doi ani, şi Comunicarea naţională, o dată la patru ani.

[Pct.39 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.39 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

40. Raportul bienal de transparenţă este elaborat utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi ale Conferinţelor Părţilor la Acordul de la Paris şi conţine următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Inventarul naţional al emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Descrierea progresului implementării şi realizării obiectivelor contribuţiei naţionale determinate în temeiul art.4 din Acordul de la Paris;

4) capitolul 3: Descrierea impactului schimbărilor climatice şi a măsurilor de adaptare în conformitate cu art.7 din Acordul de la Paris;

5) capitolul 4: Descrierea suportului financiar recepţionat pentru dezvoltarea tehnologiilor şi transferul de tehnologii, respectiv pentru consolidarea capacităţilor, în temeiul art.9-11 din Acordul de la Paris;

6) capitolul 5: Informaţii care urmează a fi raportate atunci când Comunicările naţionale şi Rapoartele bienale de transparenţă sunt prezentate împreună, o dată la patru ani (evaluarea vulnerabilităţii, impactul schimbărilor climatice şi măsurilor de adaptare; sistemul de observaţii şi activitatea de cercetare; educaţia, instruirea şi sensibilizarea publicului);

7) capitolul 6: Descrierea îmbunătăţirilor în timp ale raportării către CONUSC;

8) capitolul 7: Alte informaţii relevante pentru realizarea obiectivului Acordului de la Paris şi adecvate pentru a fi incluse în Raportul bienal de transparenţă;

9) anexe.

[Pct.40 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.40 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

41. Comunicarea naţională este elaborată utilizând structura prevăzută în deciziile adoptate în cadrul Conferinţelor Părţilor semnatare ale CONUSC şi conţine următoarele componente:

1) rezumatul executiv;

2) capitolul 1: Circumstanţele naţionale relevante pentru tendinţa emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare a gazelor cu efect de seră;

3) capitolul 2: Inventarul naţional al emisiilor antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră;

4) capitolul 3: Politicile şi măsurile de atenuare a schimbărilor climatice;

5) capitolul 4: Prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră şi efectul anticipat al politicilor şi măsurilor de atenuare a schimbărilor climatice;

6) capitolul 5: Evaluarea vulnerabilităţii, impactului schimbărilor climatice şi măsurilor de adaptare;

7) capitolul 6: Alte informaţii relevante privind realizarea obiectivelor Convenţiei;

8) capitolul 7: Sistemul de observaţii şi activitatea de cercetare;

9) capitolul 8: Educaţia, instruirea şi sensibilitatea publicului;

10) capitolul 9: Constrângerile şi necesităţile financiare, tehnice şi de capacitate aferente, inclusiv suportul solicitat şi recepţionat;

11) anexe.

[Pct.41 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.41 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

42. Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice prezintă Secretariatului CONUSC, până la 31 decembrie a anului în care se realizează raportarea, Raportul bienal de transparenţă (începând cu 31 decembrie 2024) – o dată la doi ani, respectiv, Comunicarea naţională – o dată la patru ani, elaborate în temeiul Deciziilor 17/CP.8, 1/CP.16, 2/CP.17, 1/CP.21 şi 18/CMA.1.

[Pct.42 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.42 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

43. Autoritatea competentă publică pe propria pagina oficială Comunicările Naţionale, Rapoartele bienale actualizate şi Rapoartele bienale de transparenţă ale Republicii Moldova către CONUSC.

[Pct.43 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.43 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

Secţiunea a 4-a

Platforme de raportare şi cooperarea internaţională

[Secţiunea a 4-a introdusă prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43¹. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul CONUSC şi pentru a asigura accesul publicului la informaţii, raportarea se va desfăşura prin intermediul unei platforme online de raportare, dezvoltate de către Secretariatul CONUSC.

[Pct.43¹ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43². Autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia mediului şi schimbări climatice utilizează platforma electronică pentru a prezenta Secretariatului CONUSC emisiile antropice din surse şi a reţinerilor prin sechestrare de către absorbanţi a tuturor gazelor cu efect de seră, compilate în inventarul naţional al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, rapoartele naţionale de inventariere, rapoartele bienale de transparenţă şi comunicările naţionale, odată ce această platformă online de raportare devine operaţională.

[Pct.43² introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43³. Pentru a facilita comunicarea cu Secretariatul Comunităţii Energetice şi pentru a asigura accesul publicului la informaţii, raportarea datelor specificate la pct.20, 21¹, 21², 24, 27, 33¹ şi 37¹ se va desfăşura prin intermediul unei platforme electronice online, dezvoltate de către Secretariatul Comunităţii Energetice.

[Pct.43³ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43⁴. La utilizarea platformei electronice se ţine cont de protecţia datelor cu caracter personal, precum şi a secretului comercial.

[Pct.43⁴ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43⁵. Prezentarea datelor Secretariatului Comunităţii Energetice pentru pregătirea inventarului gazelor cu efect de seră al Uniunii Energetice şi a raportului privind inventarul Uniunii Energetice se efectuează în conformitate cu termenele stabilite în tabelul 14.

[Pct.43⁵ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

43⁶. În cazul în care, după depunerea inventarului la Secretariatul CONUSC, s-a stabilit unele lacune în estimări, autoritatea centrală pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice furnizează, cel târziu în termen de o săptămână de la retransmitere, Secretariatului Comunităţii Energetice un rezumat al modificărilor efectuate în inventarul retransmis.

[Pct.43⁶ introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

V. DISPOZIŢII FINALE

44. Autoritatea competentă oferă autorităţilor şi instituţiilor responsabile care fac parte din SNMR, precum şi respondenţilor identificaţi care deţin informaţiile, factorii de emisii şi datele privind activitatea, necesare estimării emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, după cum sînt prevăzute în tabelele 2 – 6, formatul chestionarelor de raportare.

45. Colectarea şi prelucrarea datelor necesare întocmirii inventarului naţional, după cum sînt prevăzute în tabelele 2–6 constituie obligaţii ale autorităţilor şi instituţiilor responsabile, în condiţiile includerii lor în Programul de lucrări statistice, aprobat anual de către Guvern.

46. Autoritatea competentă utilizează datele şi informaţiile oficiale la nivel naţional, furnizate de organul central de statistică, în cazul în care constată diferenţe între informaţiile şi datele obţinute pentru acelaşi indicator.

47. Pentru datele şi informaţiile necesare evaluării şi estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră care nu sînt prevăzute în Programul de lucrări statistice, autoritatea competentă desfăşoară consultări cu autorităţile şi instituţiile responsabile care fac parte din SNMR. Rezultatele consultărilor se consemnează într-un protocol, prin intermediul căruia se stabilesc procedurile de elaborare a studiilor specifice şi responsabilităţile pentru acestea.

[Pct.47 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

48. Autoritatea competentă solicită organului administraţiei publice care asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova, datele necesare întocmirii inventarului naţional, potrivit tabelelor 2–6, conform poziţiilor tarifare din Nomenclatura combinată a mărfurilor (în continuare – NCM), aprobată prin Legea nr.172 din 25 iulie 2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, cu modificările ulterioare.

[Pct.48 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

49. Schimbul de date dintre autoritatea competentă şi autorităţile şi instituţiile care fac parte din SNMR se efectuează gratuit şi în termenele-limită prevăzute de prezentul Regulament, în condiţiile respectării prevederilor capitolul VII din Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială.

50. În vederea asigurării exactităţii şi identificării corespunzătoare a gradului de incertitudine pentru datele de activitate şi pentru factorii de emisie procesaţi, după necesitate, autoritatea competentă contractează servicii de consultanţă, studii pentru dezvoltarea factorilor de emisie, elaborarea de programe informatice specifice, precum şi orice alte studii, analize şi cercetări necesare pentru a asigura buna funcţionare a SNMR. În cazul insuficienţei capacităţilor financiare, tehnice şi umane necesare pentru elaborarea Inventarului naţional privind emisiile antropice de gaze cu efect de seră, a Raportului naţional de inventariere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a componentelor menţionate la pct.40 şi 41, autoritatea competentă este în drept să externalizeze aceste funcţii prin angajarea în bază contractuală a unei persoane juridice sau semnarea unui acord de colaborare în vederea realizării funcţiilor respective. În acest scop, autoritatea competentă identifică sursele financiare necesare fie prin atragerea asistenţei tehnice externe, fie prin propunerea redirecţionării surselor bugetare interne, cum ar fi sursele Fondului ecologic naţional.

[Pct.50 completat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Pct.50 completat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

51. Datele prevăzute în tabelele 2–6 se actualizează prin hotărîre a Guvernului, la propunerea autorităţii centrale pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecția mediului și schimbări climatice, conform dinamicii şi evoluţiei datelor şi informaţiilor, precum şi modificările cadrului instituţional sau de orice altă natură.

52. Organul de control în domeniul mediului exercită funcţia de supraveghere şi control privind respectarea prevederilor prezentului Regulament în conformitate cu art.26 din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător şi Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

53. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală conform legislaţiei în vigoare.

[Tabelul 1 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 1a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 2 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 2 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Tabelul 3 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 3 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Tabelul 4 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 4 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Tabelul 5 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Tabelul 6 modificat prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 6 modificat prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Tabelul 7 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 8 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 9 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 10 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 10a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 11 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 12 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 13 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 14 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 15 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 16 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 16a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 16b introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 17 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 17a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 17b introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 17c introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 17d introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 18 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 18a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 18b introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 18c introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 19 introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 19a introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Tabelul 19b introdus prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.117 din 07.03.2023, în vigoare 14.03.2023]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.31 din 17.01.2024, în vigoare 05.04.2024]

[Anexa nr.3 în redacţia Hot.Guv. nr.358 din 24.11.2021, în vigoare 17.01.2022]