Hotărâre nr. 347 din 01.06.2022
cu privire la aprobarea Programului naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la aprobarea Programului naţional pentru protecţia
copilului pe anii 2022-2026 şi a Planului de acţiuni
pentru implementarea acestuia
nr. 347 din 01.06.2022
(în vigoare 01.07.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.194-200 art. 492 din 01.07.2022
* * *
În scopul implementării prevederilor Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, adoptate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.408/1990, şi în temeiul pct.12.1.4 din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.235/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.266-272, art.541), Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1) Programul naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026, conform anexei nr.1;
2) Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026, conform anexei nr.2.
2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care, anual, până la 1 aprilie, va prezenta Guvernului Raportul privind realizarea Programului naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PRIM-MINISTRU | Natalia GAVRILIŢA |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul muncii | |
| şi protecţiei sociale | Marcel Spatari |
| Ministrul educaţiei | |
| şi cercetării | Anatolie Topală |
| Ministrul sănătăţii | Ala Nemerenco |
| Ministrul afacerilor interne | Ana Revenco |
| Ministrul finanţelor | Dumitru Budianschi |
| Nr.347. Chişinău, 1 iunie 2022. | |
Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.347/2022
PROGRAMUL NAŢIONAL
pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026
INTRODUCERE
Republica Moldova a înregistrat progrese importante în dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului. Cu toate acestea, alinierea cadrului normativ şi a practicilor din domeniu la prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului rămâne o provocare.
Evaluarea intermediară a implementării Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.434/2014, şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.835/2016, a identificat câteva domenii principale de intervenţie unde progresele au fost mai puţin vizibile: consolidarea capacităţii instituţionale la nivel local pentru a preveni separarea copilului de familie; extinderea reţelei profesionale de asistenţă parentală profesionistă ca o alternativă de tip familial la instituţionalizare; coordonarea procesului de dezinstituţionalizare la nivelul întregului Guvern; intensificarea activităţilor de educaţie parentală implementate în toată ţara; dezvoltarea serviciilor de specialitate pentru copii disponibile la nivel local (inclusiv servicii pentru agresori); creşterea participării la educaţia preşcolară, în special în zonele rurale şi în rândul copiilor romi, concomitent cu consolidarea capacităţii de monitorizare şi evaluare atât la nivel central, cât şi la nivel raional. Aceste provocări, precum şi altele adiţionale sunt abordate în cadrul Programului naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026.
Prezentul Program naţional este un document de politici publice în domeniul protecţiei copilului, care derivă din:
- Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, care prevede un capitol aparte (27. Cooperarea în domeniul protecţiei şi al promovării drepturilor copilului);
- Programul de activitate al Guvernului "Moldova vremurilor bune".
Noul document de politici are în vizorul său cel puţin 21,6% din populaţia cu reşedinţă obişnuită în Republica Moldova, şi anume copiii cu vârsta de până la 18 ani.
La elaborarea prezentului Program naţional s-a ţinut cont, în primul rând, de rezultatele Evaluării intermediare a implementării Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea Strategiei. Pornind de la constatările şi recomandările principale ale evaluării, în procesul de elaborare a prezentului Program naţional s-a acordat o atenţie deosebită unei abordări sistemice, pentru a asigura relevanţa documentului de politici, şi anume: dezvoltarea teoriei schimbării; identificarea participativă şi selectarea domeniilor prioritare pentru intervenţie strategică; estimarea resurselor necesare pentru implementarea acestuia; dezvoltarea mecanismului de monitorizare, evaluare şi raportare, precum şi a structurii de coordonare. La fel, au fost luate în considerare recomandările din 2017 ale Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, precum şi o serie de alte recomandări de referinţă ale unor cercetări şi evaluări implementate în perioada 2017-2021, în special de către Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) Moldova, Consiliul Europei şi Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). S-a ţinut cont, de asemenea, de îngrijorările copiilor referitoare la evoluţia problemelor care le afectează creşterea sănătoasă şi dezvoltarea armonioasă.
Noul Program este ancorat în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) şi are în vedere o serie de ţinte naţionalizate, inclusiv: ODD 1 – Fără sărăcie (1.1 şi 1.3); ODD 3 – Sănătate şi stare de bine (3.4.2); ODD 5 – Egalitate de gen (5.2); ODD 10 – Inegalităţi reduse (10.2); ODD 11 – Oraşe şi comunităţi durabile (11.1); ODD 16 – Pace, justiţie şi instituţii puternice (16.1 şi 16.2).
Procesul de elaborare a prezentului Program naţional a fost unul participativ, urmând metodologia validată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Identificarea şi selectarea domeniilor prioritare pentru intervenţie strategică în domeniul protecţiei copilului au fost realizate într-un cadru de consultare larg, care a inclus: analiza a peste 100 de documente (rapoarte, analize, evaluări, documente de politici etc.); 4 şedinţe tematice cu participarea a 15 reprezentanţi a 12 organizaţii ale societăţii civile şi proiecte internaţionale din domeniul dezinstituţionalizării şi îngrijirii alternative, monitorizării şi evaluării, prevenirii şi combaterii violenţei, sănătăţii copiilor şi tinerilor; 6 şedinţe tip "focus grup" cu 9 manageri de servicii sociale de plasament pentru copii, 13 specialişti în protecţia drepturilor copilului, 12 primari şi asistenţi sociali comunitari, 12 specialişti în domeniile sănătate, educaţie, ordine publică, psihologi, 13 reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile active în domeniul protecţiei copilului, 10 mame din mediul rural; 8 interviuri aprofundate cu reprezentanţi ai Secretariatului Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Justiţiei, Direcţiei generale pentru protecţia drepturilor copilului a mun. Chişinău şi ai Comisiei pentru protecţia copilului aflat în dificultate, cu experţi independenţi şi un reprezentant al comunităţii rome; un sondaj online (pe baza chestionarului elaborat de un grup de lucru constituit din 16 fete şi băieţi cu vârste de 12-15 ani din 9 localităţi ale ţării) cu participarea a 8 392 de copii. Astfel, elaborarea prezentului Program naţional a implicat aproximativ 8500 de persoane.
Dimensiunile strategice, obiectivele generale şi cele specifice, precum şi acţiunile principale au fost stabilite şi validate în cadrul a patru sesiuni ale Grupului tehnic de lucru special instituit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, din care au făcut parte reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi agenţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului, societăţii civile şi partenerilor de dezvoltare (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Finanţelor, Biroul Naţional de Statistică, Oficiul Avocatului Poporului, Cancelaria de Stat, Primăria mun. Chişinău, Procuratura Generală, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, UNICEF Moldova, USAID Moldova, Oficiul Consiliului Europei la Chişinău, Parteneriate pentru Fiecare Copil, CCF Moldova, Fundaţia "Terre des Hommes", Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului asupra Copilului , Diaconia, Organizaţia "Concordia", Centrul Internaţional "La Strada").
Documentul a fost elaborat luând în considerare datele statistice pentru anul 2019, şi nu pentru anul 2020, acesta din urmă fiind un an atipic, cu multe restricţii cauzate de pandemia de Covid-19 la nivel global, care a afectat din plin şi Republica Moldova.
Documentul final a fost consultat public în cadrul a trei sesiuni regionale, cu participarea a 90 de reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale din diferite regiuni, ai societăţii civile, precum şi a copiilor.
I. ANALIZA SITUAŢIEI
Protecţia copilului în Republica Moldova este aliniată, în mare parte, la cadrul internaţional privind drepturile copilului. La baza sistemului de protecţie a copilului se află Constituţia Republicii Moldova, care proclamă dreptul familiei şi al copilului la protecţie, inclusiv prin garantarea dreptului la viaţă, integritate fizică şi psihică, asigurarea asistenţei şi protecţiei sociale, garantarea dreptului la asistenţă medicală şi a dreptului de a locui într-un mediu sigur. Totodată, Legea nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi reglementează cadrul de protecţie a copilului şi setează, în acest sens, atribuţiile autorităţilor tutelare de la nivel local şi raional, măsurile de protecţie a copilului, precum şi modalităţile de cooperare intersectorială privind protecţia copilului.
Procesul de aliniere a cadrului normativ şi a practicilor din domeniu la prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului şi ale altor documente internaţionale este totuşi nefinalizat, astfel că Legea nr.338/1994 privind drepturile copilului necesită a fi revizuită, iar cadrul normativ subsecvent – ajustat. Republica Moldova nu a ratificat încă Protocolul opţional la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului referitor la procedura de comunicare, care ar permite copiilor sau reprezentanţilor acestora să depună plângeri individuale în cazul încălcării drepturilor lor. De asemenea, Republica Moldova nu a aderat încă la Convenţia de la Haga din 1996 asupra competenţei, legii aplicabile, recunoaşterii, executării şi cooperării privind răspunderea părintească şi măsurile de protecţie a copiilor şi la Convenţia de la Haga din 2007 privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate pentru copii şi alţi membri ai familiei. Măsurile şi mecanismele actuale referitoare la copiii aflaţi în afara graniţelor Republicii Moldova sunt insuficient consolidate şi coordonate, fiind necesară aplicarea prevederilor Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii de la Haga din 1980, în scopul de a asigura înapoierea imediată a copiilor deplasaţi sau reţinuţi ilicit în alt stat şi respectarea în toate statele a drepturilor privind încredinţarea şi vizitarea copiilor.
Republica Moldova a făcut paşi importanţi în reglementarea serviciilor sociale pentru copil şi familie, precum şi a serviciilor sociale de îngrijire alternativă. În ultimii ani au fost abordate din punct de vedere legislativ provocările cauzate de lipsa de reglementări referitoare la măsurile şi serviciile destinate copiilor cu comportament deviant, precum şi cele referitoare la protecţia copiilor în mediul online. Totuşi, nu există încă un mecanism naţional de coordonare a implementării Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale (Lanzarote în 2007), instrucţiuni-cadru pentru companiile private din domeniul TIC şi companiile de hosting privind protecţia copiilor împotriva conţinuturilor ilegale, procedura de notificare şi materialele ce trebuie înlăturate.
O atenţie deosebită a fost acordată incluziunii sociale a copiilor cu dizabilităţi şi a copiilor din sistemul de îngrijire alternativă de tip rezidenţial, precum şi promovării îngrijirii alternative de tip familial.
Aceste eforturi se datorează inclusiv implementării Strategiei pentru protecţia copilului pe anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.434/2014, şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2020 privind implementarea acesteia, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.835/2016, care au orientat intervenţiile statului pe trei obiective generale, şi anume: 1) asigurarea condiţiilor necesare pentru creşterea şi educaţia copiilor în mediul familial; 2) prevenirea şi combaterea violenţei, neglijării şi exploatării copiilor, precum şi promovarea practicilor nonviolente în creşterea şi educarea copiilor; 3) concilierea vieţii de familie cu activitatea profesională pentru asigurarea creşterii şi dezvoltării armonioase a copilului.
Conform evaluării intermediare a implementării acestor documente realizate de UNICEF Moldova în anul 2019, progrese semnificative au fost obţinute în mai multe domenii-cheie de intervenţie, printre care scăderea semnificativă a numărului de copii plasaţi în instituţii rezidenţiale, inclusiv din grupa de vârstă 0-3 ani, şi creşterea semnificativă a capacităţii specialiştilor de a identifica cazurile de violenţă, neglijare şi abuz asupra copiilor. Evaluarea menţionează că cele mai neglijate domenii de intervenţie ale Planului de acţiuni au fost dezvoltarea sistemelor informaţionale, precum şi monitorizarea şi evaluarea, ceea ce a redus semnificativ eficienţa mecanismelor de feedback pentru a atinge obiectivele şi rezultatele aşteptate. Totodată, conform aceleiaşi surse, implementarea Strategiei pentru protecţia copilului şi a Planului de acţiuni a fost puternic influenţată de "elemente contextuale specifice ale mediului de acţiune în ţară", arată cea mai recentă Evaluare a Programului de cooperare dintre Guvernul Republicii Moldova şi UNICEF 2013-2017. Criza politică prelungită, inclusiv instabilitatea politică şi mişcările de protest din 2019, au dezvoltat o perioadă efectivă de haos în Guvern. Schimbările neaşteptate în politici şi restructurările instituţiilor, care au avut loc fără nicio avertizare anterioară, au determinat ca actorii internaţionali, inclusiv UNICEF şi partenerii lor naţionali, să adapteze intervenţiile şi obiectivele planificate cu o anumită pierdere de eficienţă. Posibilităţile limitate de finanţare a reformelor din sectorul social au încetinit procesul de implementare, ceea ce a influenţat în mod direct copiii şi familiile vulnerabile. În aceste circumstanţe, circa două treimi din acţiunile incluse în Planul de acţiuni au fost raportate ca fiind realizate sau în progres.
Nici Strategia pentru protecţia copilului, nici Planul de acţiuni al acesteia nu au avut anvelopă financiară clară. De fapt, coloana de costuri asociate planului a fost completată în mod uniform – "conform alocaţiilor preconizate anual în bugetul public naţional". Procesul de costificare a fost influenţat negativ de posibilităţile financiare limitate pentru finanţarea reformelor din sectorul social, cauzate de un deficit substanţial în finanţele publice ale Republicii Moldova, şi a fost, de asemenea, negativ afectat de lipsa unor mecanisme corecte şi prompte de informare asupra resurselor financiare necesare.
Evaluarea a recomandat ca dimensiunile care ţin de reducerea efectelor negative ale migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi în ţară, prevenirea violenţei, a neglijării şi a exploatării copiilor şi redimensionarea importanţei sociale a maternităţii şi a paternităţii, precum şi a rolului ambilor părinţi în creşterea copiilor să fie abordate de noul Program naţional.
Având în vedere cele menţionate mai sus, noul document de politici are în vizorul său cel puţin 21,6% din totalul populaţiei cu reşedinţa obişnuită în Moldova, şi anume copiii cu vârsta de până la 18 ani.
Situaţia în domeniul ocrotirii sănătăţii
Evoluţia de ansamblu a structurii populaţiei pe vârste demonstrează o îmbătrânire a populaţiei în Republica Moldova din cauza scăderii natalităţii şi creşterii fenomenului migraţional. La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor în vârstă de până la 18 ani constituia 559,7 mii sau 21,6% din totalul populaţiei cu reşedinţa obişnuită în Moldova.
Rata natalităţii a înregistrat tendinţe negative: în 2019 s-au născut cu 8,9 mii de copii mai puţin decât în 2014. Din totalul copiilor născuţi vii în anul 2019, 60,7% au fost din mediul rural şi 39,3% din mediul urban; 51,3% au fost băieţi şi 48,7% au fost fete. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică prezentate în figura 1, rata natalităţii în anul 2019 a constituit 12,0 copii născuţi vii la 1 000 de locuitori, în descreştere faţă de anul 2014 (14,3 copii născuţi vii la 1 000 de locuitori).
Figura 1. Rata natalităţii în perioada 2014-2019, pe sexe
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Rata mortalităţii infantile în anul 2019 s-a redus, constituind 8,7 copii decedaţi în vârstă de sub un an la 1 000 de copii născuţi vii faţă de 9,1 în anul 2014 (tabelul 1). Rata a fost mai mare în rândul băieţilor comparativ cu cea înregistrată în rândul fetelor.
Tabelul 1
Mortalitatea infantilă în perioada 2014-2019, pe sexe
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Rata mortalităţii infantile în perioada 2014-2019 a fost mai pronunţată în mediul rural, cu excepţia anului 2015 (figura 2). În anul 2019, aceasta a fost de 9,2 copii decedaţi în vârstă de sub un an la 1000 de copii născuţi vii în mediul rural faţă de 7,9 copii decedaţi în vârstă de sub un an la 1000 de copii născuţi vii în mediul urban.
Figura 2. Rata mortalităţii infantile în perioada 2014-2019, pe medii
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Principalele trei cauze de deces al copiilor în vârstă de sub un an (stările care apar în perioada perinatală, anomaliile congenitale şi bolile aparatului respirator) s-au menţinut de-a lungul perioadei 2014-2019, aşa cum se poate vedea în figura 3.
Figura 3. Decedaţi în vârstă de sub 1 an, pe principalele clase
ale cauzelor de deces (la total decedaţi în vârstă de sub 1 an), %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Copiii Moldovei. Publicaţie statistică
Incidenţa bolilor la copii a avut o tendinţă descrescătoare. În anul 2019, ponderea copiilor alăptaţi la sân în primul an de viaţă a fost de 69,3%, aceasta reducându-se însă de peste trei ori, la 20,5%, în cazul copiilor care au atins vârsta de 2 ani. Morbiditatea copiilor în primul an de viaţă denotă tendinţe de reducere a incidenţei prin boli cu 14% în 2019 (1 454 de cazuri noi la 1 000 de copii) comparativ cu anul 2014 (1 689 de cazuri noi). S-a constatat o reducere a incidenţei bolilor infecţioase şi parazitare, a malnutriţiei, a bolilor sistemului nervos, a anemiilor şi, dimpotrivă, o creştere a incidenţei bolilor aparatului respirator.
Vulnerabilitatea adolescenţilor în faţa bolilor cu transmitere pe cale sexuală a fost mai mare în grupul de vârstă 15-17 ani. Astfel, în anul 2019, la 100 000 de copii în vârstă de până la 14 ani au revenit 2,6 cazuri noi de sifilis, 1,6 cazuri noi de trichomoniază şi 0,4 cazuri noi de gonoree, în timp ce la copiii în vârstă 15-17 ani au revenit 69,3 cazuri noi de sifilis, 53,8 cazuri noi de trichomoniază şi 31,1 cazuri noi de gonoree (figurile 4 şi 5). Adolescenţii de 15 ani din Republica Moldova se află în grupul celor 3 ţări din Europa cu cea mai mică rată de utilizare constantă a prezervativului în rândul adolescenţilor activ sexual.
Figura 4. Incidenţa prin infecţii transmise pe cale sexuală la copiii
în vârstă de 0-14 ani în perioada 2014-2019
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Figura 5. Incidenţa prin infecţii transmise pe cale sexuală la copiii
în vârstă de 15-17 ani în perioada 2014-2019
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Potrivit datelor statistice oficiale, numărul de sarcini întrerupte la adolescente în perioada 2014-2019 a fost în descreştere de la 245 la 166 de cazuri. Totuşi, în 2019, 28% din totalul sarcinilor întrerupte la femeile cu vârsta de până la 20 ani au fost din categoria de vârstă de până la 18 ani. Ponderea naşterilor la femeile în vârstă de 10-19 ani în totalul de naşteri s-a redus de la 5,2% în anul 2014 la 4,5% în anul 2019 (figura 6). De asemenea, ponderea întreruperilor de sarcină a scăzut de la 7,4% în anul 2014 la 5,7% în anul 2019.
Figura 6. Naşteri la adolescente în vârstă de 10-19 ani în perioada 2014-2019
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Sănătatea mintală a copiilor şi a tinerilor continuă să fie o provocare. Incidenţa prin maladii psihice la copii în 2019 a fost de 1,1 mii de cazuri noi: la 100000 de copii au revenit 210 cazuri noi de maladii psihice. Figura 7 arată că cea mai mare pondere în structura cazurilor noi a deţinut-o retardul mintal (35,4%), urmat de tulburările de dezvoltare psihică (23,0%) şi tulburările mintale organice (22,5%). Tulburările mintale şi de comportament sunt printre principalele cauze ale dizabilităţii primare la copii. Sănătatea mintală a copiilor este condiţionată de sănătatea fizică şi relaţiile sociale. Bunăstarea mintală generală se reduce odată cu înaintarea în vârstă a copiilor, fetele fiind mai expuse riscului comparativ cu băieţii. La nivel regional, unul din patru adolescenţi declară că se simte nervos, iritabil sau are dificultăţi de adormire cel puţin o dată pe săptămână. Odată cu extinderea pandemiei de COVID-19, stările de anxietate, depresie şi tulburare emoţională s-au acutizat, 20% din tineri raportând o înrăutăţire a bunăstării psihoemoţionale în perioada crizei pandemice; efectele negative ale măsurilor de izolare s-au răsfrânt cel mai mult asupra fetelor, a tinerilor din mediul urban şi a tinerilor cu venituri modeste.
Figura 7. Structura incidenţei prin maladii psihice în anul 2019, %
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
S-au constatat tendinţe pozitive în reducerea comportamentelor nocive pentru sănătate. Astfel, cu 8% mai puţini adolescenţi au menţionat că sunt consumatori de alcool cel puţin o dată pe săptămână în 2018 (24%) comparativ cu 2014 (32%). Totodată, 83% din adolescenţi au apreciat starea lor de sănătate fizică drept bună sau excelentă în 2018 comparativ cu 77% în 2014. A fost înregistrată o creştere a consumului zilnic de fructe de la 33% în 2014 la 46% în 2018. O mică descreştere a fost înregistrată în 2018 (8%) comparativ cu 2014 (9%) în ceea ce priveşte consumul de tutun cel puţin o dată pe săptămână. În acelaşi timp, adolescenţii din Moldova fac parte din grupul celor 5 ţări din regiune cu cea mai mică proporţie a celor care se spală pe dinţi de mai multe ori pe zi – doar în aproape jumătate din cazuri.
În jur de 12,3 mii de copii cu vârste între 0 şi 17 ani sunt cu dizabilităţi (figura 8), reprezentând 2% din numărul total al copiilor din ţară. În acelaşi timp, din cei 1,4 mii de copii cărora li s-a determinat gradul de dizabilitate în 2019, 58,9% sunt din mediul rural; 1 din 3 copii cu dizabilităţi are vârsta între 7 şi 15 ani şi 1 din 4 copii cu dizabilităţi are vârsta între 0 şi 6 ani. Ponderea copiilor cu grad sever de dizabilitate ce locuiesc în mediul rural a fost mai mică comparativ cu cea din mediul urban (30% faţă de 40,1%).
Figura 8. Copii cu dizabilităţi în perioada 2014-2019
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Accesul copiilor cu dizabilităţi senzoriale şi locomotorii la tehnologii asistive şi la servicii medico-sociale este limitat. Deşi există unele iniţiative de asigurare a accesului la echipamente asistive, acestea nu acoperă nevoile. Nu există un mecanism naţional de colectare a datelor despre nevoi şi de monitorizare a gradului de satisfacere a acestora. Totodată, la nivel raional, se constată o insuficienţă de specialişti pregătiţi în acest domeniu, care ar putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei.
Cadrul normativ şi serviciile de intervenţie timpurie la copii, furnizate de prestatorii publici şi privaţi, sunt în continuă dezvoltare. Cu toate acestea, oferta de servicii este insuficientă pentru a acoperi nevoile la nivel naţional. În ultimii ani se atestă o diversificare a modelelor de intervenţie, care sunt dezvoltate şi testate cu suportul organizaţiilor societăţii civile prestatoare de servicii sociale şi cu suportul partenerilor de dezvoltare.
Accesul la servicii medico-sociale pentru copiii şi tinerii cu tulburări din spectrul autist sau cu risc de apariţie a acestora continuă să fie o provocare, deşi cadrul legal a fost aprobat. Mecanismul alocării resurselor financiare pentru dezvoltarea şi prestarea acestor servicii la nivel regional încă necesită a fi definitivat şi pus în aplicare.
Accesul copiilor la servicii medicale este în creştere. Numărul examinărilor profilactice la copii s-a majorat de la 216 mii în anul 2014 la 239 mii în anul 2019. Ca rezultat, 2,7% din copii au fost depistaţi cu acuitate vizuală scăzută; 1,2% – cu dereglări de postură; 1,2% – cu scolioză; 1,1% – cu tulburări de vorbire; şi 0,9% – cu întârzieri în dezvoltarea fizică. Pe parcursul anului 2019 au fost internaţi în instituţiile spitaliceşti, în medie, câte 333 de copii zilnic.
Conform datelor prezentate în tabelul 2, ritmul imunizării copiilor nu a cunoscut schimbări esenţiale, preponderent din cauza refuzului părinţilor: în perioada 2014-2019 a fost înregistrată o creştere a numărului copiilor vaccinaţi în primul an de viaţă cu vaccin pentru difterie şi tetanos, tuse convulsivă, poliomielită; în acelaşi timp, a scăzut cu 0,5 puncte procentuale ponderea copiilor vaccinaţi contra tuberculozei şi cu 1,4 puncte procentuale ponderea copiilor vaccinaţi contra rujeolei, parotiditei epidemice şi rubeolei.
Tabelul 2
Ponderea copiilor vaccinaţi preventiv în perioada 2014-2019,
după tipul vaccinului
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Situaţia în domeniul educaţiei
În 2019, 93,9% din copii erau cuprinşi în învăţământul preşcolar în 1486 de instituţii de educaţie timpurie, inclusiv 5 cu destinaţie sanatorială şi 7 cu destinaţie specială. Rata de cuprindere a copiilor în educaţia timpurie a crescut în perioada 2010-2019 cu 16,8%, şi anume de la 77,1% la 93,9%. Trei pătrimi din totalul instituţiilor de educaţie preşcolară activează în mediul rural. Instituţiile din mediul urban sunt mai solicitate decât cele din mediul rural, unele familii din mediul urban cu copii de vârstă preşcolară înregistrându-se pe liste de aşteptare pentru înscrierea copilului la grădiniţă. Educaţia copiilor cu necesităţi speciale se desfăşoară în grupe specializate, care activează în cadrul a 9 instituţii de educaţie timpurie. Majoritatea acestor grupe sunt destinate copiilor cu dereglări ale vorbirii (32,6%). Oferta de servicii educaţionale pentru copiii de vârstă preşcolară cu alte cerinţe educaţionale speciale şi dizabilităţi este subdezvoltată.
Rata de acoperire cu servicii de educaţie antepreşcolară (de creşă) pentru copiii până la vârsta de 3 ani este mică. Rata maximă atinsă în 2019, până la pandemie, a acoperirii cu servicii de creşă a fost de doar 25,9%. În 2018, gradul de cuprindere în educaţia antepreşcolară (1-2 ani) în localităţile urbane a fost mai mare cu 13,4 puncte procentuale decât în localităţile rurale. În acelaşi an, gradul de cuprindere în educaţia preşcolară (3-6 ani) a fost mai mare cu 38,3 puncte procentuale în mediul urban faţă de mediul rural (figura 9). Tot în anul 2018, rata medie pe ţară de acoperire cu servicii de educaţie timpurie a copiilor cu vârsta de 1-6 ani a fost de 65,7% (figura 10), cu o diferenţă de 31,2% între mediul urban şi mediul rural.
Figura 9. Gradul de cuprindere a copiilor cu educaţie antepreşcolară (1-2 ani)
şi preşcolară (3-6 ani), pe medii de reşedinţă
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2019). Activitatea instituţiilor de educaţie timpurie în anul 2018
Figura 10. Gradul de cuprindere a copiilor de 1-6 ani în instituţii de educaţie timpurie
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2019). Activitatea instituţiilor de educaţie timpurie în anul 2018
În municipiul Chişinău, unde sunt înregistrate cele mai multe persoane salariate din totalul pe ţară, rata de cuprindere a copiilor de până la 3 ani în educaţia timpurie a fost sub media pe ţară. Astfel, în anul 2018, rata medie de acces în instituţiile de educaţie timpurie a copiilor cu vârsta de până la 3 ani a fost de 11,6%, iar rata de cuprindere a copiilor în educaţia antepreşcolară a fost sub 9%. O explicaţie în acest sens ar fi lipsa locurilor suficiente în instituţiile de educaţie timpurie.
La nivel naţional, în 2018, peste 90% din părinţi/îngrijitori au apreciat pozitiv condiţiile din grădiniţe, calitatea procesului educaţional şi relaţiile cu grădiniţa, iar 94,3% au apreciat pozitiv nivelul de participare a părinţilor la educaţia copilului împreună cu ceea ce oferă grădiniţa (UNICEF, 2018. KAP in early childhood development and care). Concomitent, părinţii au fost mai centraţi pe acoperirea necesităţilor primare (alimente, haine, medicamente etc.) ale copilului şi mai puţin pe cele de dezvoltare intelectuală, aceasta rămânând o provocare în domeniu (UNICEF, CBS-AXA, 2018. Studiul CAP familiilor în domeniul îngrijirii şi dezvoltării timpurii ale copiilor).
În ceea ce priveşte învăţământul general primar şi secundar, 74,5% din instituţiile de învăţământ din Republica Moldova se află în mediul rural, unde învaţă 47,9% din elevi. Abandonul şcolar rămâne o provocare pentru sistemul de educaţie: rata abandonului şcolar în perioada 2011-2016 a fost de 17,9%, cu o descreştere minoră până la 16,5% în perioada 2014-2019. În anul şcolar 2018-2019, în Republica Moldova 10% din copiii de vârstă şcolară primară şi 15% din copiii de vârstă şcolară gimnazială nu mergeau la şcoală. Motivele care stau la baza abandonului şcolar sunt, preponderent, migraţia părinţilor, refuzul părinţilor de a trimite copiii la şcoală, sărăcia, nereuşita şcolară, starea de sănătate precară. Pe lângă abandonul şcolar, se înregistrează o tendinţă de creştere a absenţelor nemotivate de la ore. Conform datelor acumulate în cadrul consultărilor pentru elaborarea prezentului Program naţional, peste 14% din copii nu pot merge la şcoală pentru că sunt nevoiţi să muncească acasă (caracteristic elevilor de 18 ani – 21%, celor care locuiesc în mediul rural din zonele de nord – 19% şi sud – 17% ale ţării, celor care au o dizabilitate – 22,5% ori aparţin unei minorităţi etnice –20,8% sau religioase – 19,7%). Cel puţin 5% din copii nu merg permanent la şcoală pentru că sunt angajaţi în câmpul muncii. Pe măsură ce se apropie de 18 ani, tot mai mulţi elevi sunt nevoiţi să absenteze de la ore pentru a merge la muncă, astfel că numărul elevilor de 17 ani angajaţi este de 14%, pe când al celor de 18 ani este deja de 23%. Cel puţin 11% din elevi, în special cei cu vârsta de peste 16 ani, absentează uneori de la şcoală pentru că nu sunt mulţumiţi de modul în care sunt desfăşurate lecţiile, acestea fiind considerate de ei a fi plictisitoare.
Accesul la educaţie pentru copiii din grupurile vulnerabile s-a îmbunătăţit în perioada 2014-2019, aşa cum reflectă cifrele din tabelul 3, deşi marea majoritate a instituţiilor educaţionale rămân în continuare puţin adaptate necesităţilor elevilor cu cerinţe educaţionale speciale. Ponderea acestor elevi încadraţi în instituţii de învăţământ general a fost în creştere, de la 83% în anul de învăţământ 2014/2015 la 93% în anul 2018/2019. Totodată, ca urmare a implementării unor reforme semnificative în domeniul incluziunii educaţionale, numărul copiilor cu dizabilităţi încadraţi în şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică a scăzut de la 1 538 în 2014/2015 la 627 în 2019/2020 (tabelul 3). În pofida acestor succese, problemele sistemice persistă. Astfel, 40% din profesori consideră că accesul elevilor cu dizabilităţi fizice la şcoală este limitat, deoarece lipsesc rampele de acces, iar spaţiile auxiliare nu sunt adaptate nevoilor. Se înregistrează, de asemenea, întârzieri în ceea ce priveşte individualizarea procesului educaţional al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. O altă problemă majoră rămâne incluziunea copiilor de etnie romă.
Tabelul 3
Elevi cu cerinţe educaţionale speciale, după tipul instituţiei
Sursa: Biroul Naţional de Statistică (2020). Publicaţia statistică "Copiii Moldovei"
Tendinţele pozitive din educaţie au fost însă afectate considerabil de pandemia de COVID-19. Copiii din familii cu venituri reduse, copiii care locuiesc în zonele rurale cu infrastructură deficitară, copiii din minorităţile etnice şi lingvistice, copiii cu dizabilităţi, copiii migranţi şi refugiaţi, copiii aflaţi în conflict cu legea, copiii şi tinerii care nu frecventează instituţiile educaţionale, copiii cu condiţii dificile de trai, care se confruntau deja cu bariere semnificative în participarea la educaţie, au fost afectaţi de pandemie în mod deosebit, în special în ceea ce priveşte accesul la educaţie de calitate. Inegalităţile substanţiale referitoare la veniturile gospodăriilor rurale (inclusiv în familiile muncitorilor migranţi) s-au reflectat în capacitatea copiilor lor de a beneficia de educaţie online. Conform unor studii recente, 80% din copiii şi tinerii care nu aveau dispozitive electronice pentru a se conecta la educaţia online şi 85% din copiii care nu aveau suficiente abilităţi pentru a accesa învăţământul la distanţă în perioada pandemiei de COVID-19 au fost copii din familii sărace.
Deşi baza tehnico-materială a instituţiilor de învăţământ primar, gimnazial şi liceal s-a îmbunătăţit, inclusiv volumul materialelor didactice disponibile, perioada pandemică a demonstrat că situaţia actuală este departe de a satisface necesităţile reale ale copiilor de vârstă şcolară şi ale cadrelor didactice angajate în sistemul educaţional: 62% din directorii de instituţii de învăţământ din Republica Moldova au raportat că lipsa materialelor didactice afectează procesul de predare "într-o anumită măsură" sau "foarte mult" în comparaţie cu media de 39% în ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Aprovizionarea instituţiilor de învăţământ cu apă potabilă, asigurarea accesului elevilor la grupuri sanitare în condiţii mai bune, inclusiv la apă caldă şi săpun, dotarea sălilor de clasă cu mobilier corespunzător dezvoltării copilului, asigurarea cu informaţie calitativă cu privire la sănătatea, igiena şi alimentaţia sănătoasă rămân o provocare. Majoritatea şcolilor din mediul rural nu dispun de toalete în interior, conectate la sistemul de apă şi canalizare, iar de cele mai multe ori au condiţii sanitare precare. Copiii menţionează̆ că în aceste încăperi nu se face cu regularitate curăţenie, iar dacă se face, aceasta se rezumă la spălarea superficială a podelelor. În grupurile sanitare din interiorul instituţiilor de învăţământ lipsesc hârtia igienică, săpunul şi, câteodată, apa la robinet. Grupurile sanitare, de regulă, nu sunt adaptate la necesităţile speciale ale copiilor cu dizabilităţi.
Fenomenul violenţei faţă de copii
Deşi sunt depuse eforturi continue pentru prevenirea şi combaterea violenţei faţă de copii, aceasta rămâne o problemă pentru Republica Moldova: circa 2 din 5 copii au fost supuşi vreunui tip de violenţă; 1 din 7 fete şi 1 din 20 de băieţi au fost supuşi violenţei sexuale până la vârsta de 18 ani; violenţa fizică a fost cel mai des întâlnit tip de violenţă survenit în copilărie, afectând 1 din 5 fete şi 1 din 3 băieţi, iar semenii au fost cei mai frecvenţi abuzatori în cazul violenţei fizice în copilărie. Totodată, 1 din 9 fete şi 1 din 11 băieţi până la vârsta de 18 ani au fost supuşi violenţei emoţionale din partea unui părinte, a unui îngrijitor adult sau a unei rude adulte; un sfert dintre fete şi aproape jumătate dintre băieţi au aprobat normele şi convingerile tradiţionale despre gen, practicile sexuale şi violenţa partenerului intim; 1 din 9 fete şi 1 din 20 de băieţi au avut vreodată gânduri de suicid, iar circa jumătate din numărul fetelor care avuseseră vreodată asemenea gânduri au încercat să se sinucidă.
Circa 13% din numărul de elevi din Republica Moldova, comparativ cu 10% din ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, au raportat că au fost victime ale violenţei verbale şi 7% – victime ale violenţei fizice de câteva ori pe lună. În 2018 s-a înregistrat o creştere a fenomenului hărţuirii în şcoală (bullying) comparativ cu 2014: 16% din elevi au raportat că în 2018 că au fost hărţuiţi la şcoală cel puţin de două ori în ultimele două luni comparativ cu 11% în 2014. Această rată este mai mare decât în majoritatea ţărilor din regiune.
Comportamentele şi riscurile la care sunt expuşi copiii în mediul virtual indică o creştere a nivelului lor de vulnerabilitate. Un studiu din 2021 a constatat că 18% din copiii cu vârste între 9 şi 17 ani au trecut cel puţin o dată printr-o experienţă neplăcută pe internet, 12% au primit mesaje cu caracter sexual pe chaturi, iar 5% li s-a solicitat să transmită imagini sau video cu părţi intime ale corpului pe aplicaţii de tip messenger. Unii copii cu vârsta de 9-11 ani au expediat fotografii sau video cu părţi intime ale corpului altor persoane. Lipsa de cunoştinţe şi nivelul redus de sensibilizare despre abuzul sexual online a contribuit la blamarea socială a copilului victimă, asemenea reacţii amplificând consecinţele psihoemoţionale ale abuzului şi acutizând sentimentul de vină şi ruşine.
Identificarea precoce şi raportarea cazurilor de violenţă, precum şi solicitările de asistenţă continuă să rămână provocări pentru autorităţi la toate nivelurile şi pentru victime. Statisticile anuale indică lipsa de acurateţe a înregistrării sesizărilor cazurilor suspecte de violenţă, neglijare, exploatare şi trafic al copilului, dar şi probleme în implementarea procedurilor de înregistrare a acestor sesizări. Victimele nu solicită întotdeauna asistenţă: multe victime ale violenţei sexuale n-au spus nimănui despre experienţa lor; deşi 3 din 5 fete şi 2 din 5 băieţi ştiau unde să se adreseze după ajutor, foarte puţini au solicitat şi au primit servicii de sprijin.
Potrivit opiniei psihologilor, copiii, indiferent de rolul în care ajung (agresori, victime sau martori ai bullyingului), sunt, de fapt, toţi victime şi au nevoie de ajutor şi protecţie. Fără conştientizare şi măsuri întreprinse la timp, bullyingul va lua amploare şi va avea impact negativ asupra copilului.
Copiii aflaţi în situaţie de risc şi copiii separaţi de părinţi
Eforturi importante au fost depuse pentru adoptarea cadrului legislativ primar şi secundar de asistenţă a copiilor victime şi martori ai infracţiunilor. Astfel, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.708/2019 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Centrului regional de asistenţă integrată a copiilor victime/martori ai infracţiunilor şi a Standardelor minime de calitate, însă implementarea acestora întârzie.
Mecanismele de cooperare intersectorială pentru protecţia copiilor, deşi obligatorii, sunt implementate segmentat sau parţial: de exemplu, cele trei fişe (de observare, de evaluare şi de planificare) pentru operaţionalizarea procedurilor de cooperare intersectorială în prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.143/2018, nu sunt încă aprobate, astfel că actul normativ este neoperaţional. În consecinţă, există discrepanţe în modul de abordare a cazurilor de violenţă. Astfel, unele servicii de îngrijire nu se consideră parte a mecanismului de cooperare intersectorială prevăzut de Hotărârea Guvernului nr.270/2014, specialiştii din sistemul de urmărire penală invocă probleme de protecţie a datelor în contextul raportării acestora către autoritatea tutelară care se face responsabilă de asistenţa copiilor etc.
În anul 2018 a fost adoptat cadrul de măsuri şi servicii destinate copiilor cu comportament deviant, însă implementarea acestuia este în întârziere din cauza lipsei unui mecanism intersectorial de cooperare. Insuficienţa serviciilor la nivel local şi lipsa programelor de formare profesională a prestatorilor de servicii destinate copiilor cu comportament deviant duc la încurajarea măsurilor de plasament al acestor copii în servicii de tip rezidenţial şi, în consecinţă, sporesc riscul de compromitere a reformei sistemului de îngrijire: pe de o parte, autorităţile întreprind măsuri de dezinstituţionalizare a copiilor care nu au comportamente deviante din sistemul rezidenţial, iar pe de altă parte, dacă instituţiile incluse în procesul de dezinstituţionalizare nu au moratoriu la intrări noi, vor accepta copii cu comportament deviant.
Numărul copiilor aflaţi în situaţie de risc a crescut substanţial în ultimii ani, de la 3743 de cazuri noi în 2017 la 8005 de cazuri noi în 2019. Motivul principal îl constituie neglijarea (2241 de cazuri în 2017; 5569 – în 2018; 6243 – în 2019), precum şi tipul de neglijare, care, potrivit datelor din 2019, afectează acoperirea necesităţilor de bază pentru supravieţuire şi dezvoltare – alimentară, vestimentaţie şi igienă.
În paralel cu creşterea numărului copiilor aflaţi în situaţie de risc s-a înregistrat o tendinţă generală de creştere a numărului copiilor separaţi de părinţi: 12749 – în 2017; 19768 – în 2018 şi 15403 – în 2019, potrivit aceloraşi raportări anuale. Cauza principală a separării a fost plecarea singurului părinte sau a ambilor părinţi în străinătate: 88% din cazurile noi în 2017, 92% – în 2018 şi 90% – în 2019. Grupurile de vârstă cele mai afectate de acest fenomen au fost 7-15 ani, urmat de 3-6 ani.
Îngrijirea alternativă de tip familial a înregistrat progrese, tutela/curatela rămânând prima opţiune de îngrijire. Cu toate acestea, îngrijirea alternativă de tip rezidenţial a început să crească, deşi numărul şcolilor-internat s-a redus substanţial. În acelaşi timp, alte tipuri de îngrijire alternativă de tip familial, precum asistenţa parentală profesionistă şi casele de copii de tip familial s-au dezvoltat lent ori, în unele raioane, deloc. În îngrijire alternativă de tip rezidenţial au continuat să ajungă copii fără dispoziţia autorităţii tutelare. Astfel, în anul 2017, numărul copiilor care au fost plasaţi în instituţii de tip rezidenţial fără dispoziţia autorităţii tutelare teritoriale a fost de 544; în anul 2018 – 369 şi în anul 2019 – 191.
În ceea ce priveşte plasamentul de urgenţă, opţiunea plasamentului de tip rezidenţial a prevalat asupra celui de tip familial.
Reţeaua serviciilor de îngrijire alternativă (de tip familial şi de tip instituţional) s-a dezvoltat atât pe seama prestatorilor de stat, cât şi a celor privaţi. Deşi au fost depuse eforturi importante pentru a acredita aceste servicii, unele dintre ele sunt furnizate de prestatori neacreditaţi.
Prevenirea separării copiilor de părinţi este abordată la nivel local în cadrul Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii, precum şi al Serviciului social "Asistenţă personală", care, în 2018, au fost introduse în pachetul minim de servicii sociale (Hotărârea Guvernului nr.800/2018 pentru aprobarea pachetului minim de servicii sociale şi modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material). Deşi numărul copiilor aflaţi în situaţie de risc a fost în creştere, ajutorul bănesc în cadrul sprijinului familial secundar a fost oferit unui număr din ce în ce mai redus de copii, şi anume pentru 8099 de copii în 2018 şi pentru 7534 de copii în 2019. În acelaşi timp, per total, de acest serviciu au beneficiat în 2018 – 60336 copii, iar în 2019 – 34989 copii. Serviciul social "Asistenţă personală" nu acoperă toate necesităţile, autorităţile locale instituind liste de aşteptare. Mecanismul de finanţare a serviciilor din pachetul minim prin intermediul Fondului de susţinere a populaţiei s-a dovedit a fi nu tocmai eficient, în special în situaţiile de criză, precum cea creată ca urmare a pandemiei de COVID-19. În plus, date fiind resursele financiare modeste la nivel local, pachetul ar trebui să includă asistenţa parentală profesionistă, precum şi casa de copii de tip familial, care au un rol fundamental în evitarea instituţionalizării copilului.
Finanţarea protecţiei sociale a copilului şi familiilor cu copii
Prestaţiile de asigurări sociale reprezintă principalul mijloc de realizare a protecţiei sociale a familiei şi copilului. În conformitate cu Raportul privind implementarea Strategiei de cheltuieli în anul 2019, cheltuielile realizate în cadrul subprogramului "Protecţia familiei şi copilului" au constituit 2,5 mld lei, adică 10,6% din totalul cheltuielilor pentru programul "Protecţie socială". În proporţie de 84,7%, cheltuielile subprogramului au vizat plata indemnizaţiilor de maternitate/paternitate unică la naşterea copilului şi pentru creşterea copilului. La rândul lor, majoritatea dintre aceste cheltuieli au fost prestaţii de asigurări sociale, adică plata pentru producerea riscului asigurat, care a fost efectuată beneficiarului ce a achitat contribuţiile de asigurări sociale.
Mijloacele pentru finanţarea serviciilor sociale sunt planificate cu preponderenţă în bugetul de stat, deciziile privind redirecţionarea acestora fiind luate la nivel central, în timp ce dezvoltarea serviciilor sociale comunitare este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale. Cheltuielile pentru serviciile sociale pentru copii finanţate din bugetele locale în anul 2019 au însumat 230,1 mil. lei, ceea ce a constituit 9,3% din totalul cheltuielilor pentru subprogramul "Protecţia familiei şi copilului". În contextul descentralizării administrative şi financiare, un efort major de finanţare a serviciilor sociale de prevenire a separării copilului de părinţi şi de îngrijire alternativă revine bugetelor locale, în majoritatea cazurilor fără resurse financiare suficiente. Tipurile de costuri pe care le implică prestarea diferitelor servicii sociale nu este suficient reglementată, fiind necesară stabilirea unor costuri de referinţă pentru serviciile sociale destinate protecţiei copilului, a unui mecanism de repartizare echitabilă a resurselor financiare alocate autorităţilor administraţiei publice locale şi revizuirea mecanismului de contractare a serviciilor sociale, cu modificarea Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice.
Cheltuielile pentru întreţinerea instituţiilor de asistenţă socială pentru copii din subordinea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, precum şi susţinerea copiilor rămaşi fără ocrotire părintească au fost fiecare de câte 2,3% din cheltuielile subprogramului. În proporţie de 1,4%, cheltuielile subprogramului respectiv au fost destinate pentru asigurarea familiilor cu bunuri la naşterea copiilor, pentru organizarea odihnei de vară a copiilor şi adolescenţilor şi pentru serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii şi victimele violenţei în familie şi ale violenţei împotriva femeilor.
Resursele umane
În sistemul public de protecţie a copilului lucrează asistenţi sociali comunitari, specialişti în protecţia drepturilor copilului, protecţia familiilor cu copii, psihologi, sociologi, pedagogi, psihopedagogi, personal medical şi personal auxiliar. Acest volum impresionant de resurse umane necesită instruiri regulate pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor, precum şi pentru a depăşi provocările cauzate de fluctuaţia mare de personal.
Hotărârea Guvernului nr.38/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului de instruire iniţială şi continuă a personalului din domeniul asistenţei sociale stabileşte scopul, obiectivele, principiile şi componentele sistemului de instruire iniţială şi continuă a personalului din domeniul asistenţei sociale. Acest sistem se află însă într-o etapă incipientă de dezvoltare, întrucât metodologia, mecanismele şi procedurile privind organizarea şi asigurarea funcţionalităţii sale, inclusiv acreditarea programelor de instruire şi asigurarea calităţii, nu sunt încă aprobate. Din acest motiv, instruirea personalului care lucrează în sistemul de asistenţă socială, inclusiv al protecţiei copilului, se face ad-hoc, cu sprijinul organizaţiilor societăţii civile sau al partenerilor de dezvoltare, fără a putea acoperi necesităţile, şi în afara unui cadru care să garanteze calitatea procesului de instruire. Majoritatea prestatorilor publici de servicii sociale nu realizează formarea iniţială şi continuă a personalului în baza unor curricula unificate, aprobate de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Colaborarea dintre actorii-cheie cu atribuţii în pregătirea resurselor umane din domeniul protecţiei copilului, Agenţia Naţională Asistenţă Socială, mediul academic are un caracter fragmentat şi se realizează în funcţie de proiectele implementate. Stabilirea unor parteneriate durabile dintre aceşti actori ar putea conduce la o mai bună corelare a pregătirii universitare cu nevoile din sistemul de protecţie.
O altă problemă majoră o constituie lipsa specialistului în protecţia drepturilor copilului în marea majoritate a localităţilor Republicii Moldova, din cauza lipsei resurselor la nivel local, care afectează calitatea serviciilor oferite copiilor şi familiilor cu copii la nivel comunitar. Astfel, conform datelor Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, în anul 2020 doar 2,8% din primării au angajat un astfel de specialist.
Fluctuaţia în rândul personalului cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului constituie o altă problemă importantă ce este cauzată, în principal, de salariile mici comparativ cu alte sectoare de activitate. Grila de salarizare a personalului nu ţine îndeajuns de bine cont de complexitatea îngrijirii (de exemplu, copii din grupa de vârstă 0-3 ani, copii cu dizabilităţi, copii cu comportament deviant), necesitând astfel revizuiri.
Procesul decizional bazat pe evidenţe
În vederea îndeplinirii eficiente a misiunii şi atribuţiilor care îi revin, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi autorităţile tutelare din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi nivelul al doilea, pe care le coordonează metodologic, au nevoie de date şi informaţii relevante, veridice, fiabile şi disponibile în timp real. Actualmente, majoritatea datelor în domeniul protecţiei copilului se colectează pe suport de hârtie, la telefon sau prin intermediul fişierelor de tip Word sau Excel, ceea ce cauzează probleme în asigurarea calităţii datelor, dificultăţi în prelucrarea, analiza, raportarea şi diseminarea datelor, precum şi provocări în luarea deciziilor bazate pe dovezi şi la timp.
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi autorităţile tutelare au, de asemenea, nevoie de date coerente şi integrate de la diferite autorităţi ce activează în domeniul asistenţei sociale, al sănătăţii, al educaţiei, al ordinii publice şi al justiţiei. Bazele de date existente şi metodele şi tehnologiile colectării şi prelucrării informaţiilor se bazează pe soluţii disparate, astfel că nu sunt integrate într-un sistem unitar şi nu dispun de o structură informaţională logic coerentă.
Aceste provocări ar putea fi soluţionate prin implementarea unui sistem informaţional în domeniul protecţiei copilului, care să folosească tehnologiile de vârf din domeniul TIC şi care să fie construit pe baza unui set de indicatori naţionali, contribuind la eficientizarea proceselor de lucru la nivel local şi central, şi la îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale prestate copiilor şi familiilor.
II. OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE
Obiectivele prezentului Program naţional derivă din priorităţile Programului în activitate al Guvernului "Moldova vremurilor bune". Problemele abordate în prezentul Program naţional nu sunt noi şi tocmai din acest motiv necesită o schimbare de paradigmă a intervenţiei. Astfel, cele trei obiective generale propun o altă abordare a procesului de stabilire a priorităţilor de dezvoltare a sistemului de protecţie a copilului1 – una bazată pe impact prin evidenţe, instituţii puternice, societate informată şi activă, precum şi prin capacităţi consolidate de reacţie eficientă. Această abordare pune în centrul schimbării copilul şi interesul lui superior, pornind de la lecţiile învăţate care indică necesitatea ajustării rapide a cadrului normativ, ceea ce ar facilita reacţia promptă a sistemului la nevoile copilului şi susţinerea lui în depăşirea situaţiilor de criză.
_______________________
1 "Sistemul de protecţie a copilului" este definit de UNICEF (Consiliul Economic şi Social al ONU (2008), Strategia UNICEF de protecţie a copilului, E/ICEF/2008/5/Rev.1, par. 12-13) drept setul de legi, politici, reglementări şi servicii necesare în toate sectoarele sociale (în special bunăstarea socială, educaţia, sănătatea, securitatea şi justiţia) pentru a sprijini prevenirea şi reacţia la riscurile legate de protecţie. Sistemul de protecţie a copilului face parte din protecţia socială şi chiar se extinde dincolo de acesta. La nivel de prevenire, obiectivul sistemului de protecţie a copilului include sprijinirea şi consolidarea familiilor pentru reducerea excluziunii sociale şi a riscului de separare, violenţă şi exploatare. Responsabilităţile sunt deseori împărţite între agenţiile guvernamentale, serviciile oferite de autorităţile locale, furnizorii privaţi şi grupurile comunitare, făcând coordonarea între sectoare şi niveluri, inclusiv sistemele de referire de rutină etc., drept componentă necesară a unui sistem eficient de protecţie a copilului.
"Protecţia copilului", în accepţiunea art.19 din Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, reprezintă protecţia copilului împotriva violenţei, exploatării, abuzurilor şi neglijenţei de orice tip şi în toate mediile. UNICEF foloseşte termenul de "protecţie a copilului" pentru a contura acţiunile de prevenire şi răspuns la violenţă, exploatare şi abuz asupra copiilor. Acest termen include atât copiii victime ale abuzurilor şi neglijării, cât şi copiii în risc de abuz şi neglijare.
Realizarea acestor obiective va permite construirea unei temelii durabile a sistemului de protecţie a copilului, care ar evita pe viitor dezvoltarea sistemului şi elaborarea de politici publice în mod arbitrar sau conjunctural, sub influenţa actorilor formali şi informali sau a oportunităţilor financiare de moment, asigurând conectarea sistemului şi politicilor publice în domeniul protecţiei copilului la necesităţile şi provocările în schimbare prin care trec copiii. Asemenea schimbări în beneficiul copilului sunt posibile doar în cazul în care există un sistem robust de colectare a datelor, de monitorizare sistematică şi de evaluare formativă şi sumativă a efectelor intervenţiilor şi investiţiilor.
Teoria schimbării a prezentului Program naţional are la bază analiza detaliată a problemelor cu care se confruntă copiii şi familiile cu copii, arată care sunt acţiunile necesare a fi realizate pentru a atinge rezultatele planificate pe termen scurt şi mediu, bazate pe evidenţe, şi, în final, impactul preconizat pe termen lung asupra întregului sistem de protecţie a copilului. Teoria schimbării este prezentată în figura nr.11 în format grafic.
Paradigma schimbării propusă în prezentul Program naţional cuprinde intervenţii complexe asupra fiecărei probleme prioritare, la nivel de: 1) cadru normativ; 2) mecanism de furnizare a serviciilor pe categorii de beneficiari; 3) investiţii pentru instruirea şi motivarea resurselor umane, astfel încât să acţioneze eficient în vederea protecţiei fiecărui copil aflat în situaţie de dificultate; 4) norme sociale care să contribuie la manifestarea spiritului colectiv de intervenţie în susţinerea fiecărui copil în situaţie de risc şi care să dicteze comportamentul fiecărui membru al comunităţii de intoleranţă a oricărei forme de abuz şi exploatare a copilului; 5) volum de resurse financiare investite în protecţia copilului; 6) abordări noi şi eficiente în monitorizarea şi evaluarea intervenţiilor în domeniul protecţiei copilului.
Obiectivele generale şi specifice au fost stabilite în urma unui proces amplu de consultări în vederea identificării domeniilor prioritare de intervenţie pe sectorul de protecţie a copilului: 1) buna guvernare în domeniul protecţiei copilului; 2) prevenirea şi combaterea violenţei în toate mediile şi sub toate formele, prin violenţă asupra copiilor înţelegându-se toate tipurile de violenţă definite în art.2 din Legea nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, inclusiv neglijarea copilului, exploatarea prin muncă şi traficul de copii; 3) dezinstituţionalizarea şi îngrijirea alternativă/susţinerea familiilor pentru prevenirea separării. Ordinea acestor priorităţi a fost stabilită pornind de la percepţia participanţilor la consultări. Copiii au identificat aceleaşi priorităţi, pe care le-au plasat în aceeaşi ordine.
Astfel, programul îşi propune atingerea următoarelor obiective generale şi specifice:
Obiectivul general 1. Consolidarea sistemului de protecţie a copilului, pentru a răspunde prompt şi eficient la nevoile fiecărui copil, susţinut de o creştere a ponderii cheltuielilor alocate protecţiei familiei şi copilului de la 3,3% din bugetul naţional şi 1,1% din PIB în 2020 la 6,6% şi, respectiv, la 2,2% din PIB în 2026, care va avea ca impact reducerea ratei sărăciei extreme în rândul copiilor de la 11,3% în 2019 la 8,5% în 2026
Obiectivul specific 1.1. Stabilirea în cadrul naţional normativ a mecanismelor de intervenţie promptă şi eficientă a sistemului de protecţie la nevoile fiecărui copil, în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, al Acordului de Asociere şi cu alte mecanisme internaţionale, asigurând implementarea deplină a recomandărilor acestora, fapt confirmat de Platforma de monitorizare a recomandărilor internaţionale privind drepturile omului în Moldova.
Obiectivul specific 1.2. Eficientizarea coordonării de către autoritatea centrală de protecţie a copilului a sistemului de protecţie a copilului în baza evidenţelor furnizate de un sistem informaţional automatizat în domeniul protecţiei copilului ce va fi funcţional în anul 2024 şi a unui set de 50 de indicatori naţionali instituţionalizaţi până în anul 2023.
Obiectivul specific 1.3. Asigurarea de către instituţiile de formare profesională a sistemului de protecţie a copilului cu resurse umane calificate, care acţionează prompt şi eficient în interesul superior al copilului, prin intermediul unui număr de 10 programe de instruire aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care să fie absolvite, până în 2026, de toţi angajaţii relevanţi din sistemul public de protecţie a copilului.
Obiectivul specific 1.4. Garantarea de cadrul normativ a finanţării suficiente a autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale pentru realizarea adecvată a competenţelor atribuite în domeniul protecţiei drepturilor copilului, pentru a asigura o creştere a ponderii cheltuielilor subprogramului "Protecţia familiei şi copilului" în totalul programului "Protecţia socială" de la 9,7% în 2021 la 20% în 2026.
Obiectivul general 2. Asigurarea toleranţei zero din partea adulţilor şi a copiilor faţă de orice formă de violenţă asupra copiilor, astfel încât ponderea copiilor care au fost supuşi oricărei forme de violenţă să scadă de la 1,6% în 2020 la 0,5% în 2026, iar ponderea populaţiei care consideră că orice act de violenţă asupra copilului trebuie raportat autorităţilor pentru a interveni să crească de la 86,6% în 2018 la 100% în 2026
Obiectivul specific 2.1. Creşterea gradului de cunoaştere şi reacţie a populaţiei la orice formă de violenţă faţă de copii, astfel încât numărul cazurilor de violenţă faţă de copii înregistrate în baza sesizărilor şi autosesizărilor să scadă de la 6828 în 2020 la 3 500 în 2026, iar ponderea cazurilor de violenţă confirmate din totalul cazurilor raportate să crească de la 77,9% la 95% în aceeaşi perioadă.
Obiectivul specific 2.2. Asigurarea funcţionalităţii şi accesibilităţii serviciilor şi programelor de petrecere a timpului liber pentru toţi copiii de 3-17 ani până în anul 2026, pe baza unui pachet minim costificat de activităţi de petrecere a timpului liber.
Obiectivul specific 2.3. Crearea, până în anul 2026, a serviciilor specializate de asistenţă şi reabilitare psihosocială funcţionale, de care să beneficieze cel puţin 50% din copiii cu statut de victimă, martor, agresor în acte de violenţă, copiii în conflict cu legea, copiii cu comportament deviant.
Obiectivul general 3. Asigurarea creşterii copiilor într-un mediu familial sigur şi protector, care să le garanteze bunăstarea, astfel încât rata sărăciei absolute a gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii să scadă de la 38,1% în 2019 la 25% în 2026, iar ponderea copiilor aflaţi în situaţie de risc să se reducă de la 1,8% în 2020 la 1,5% în 2026
Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţilor părinţilor şi familiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, astfel încât accesul la servicii şi programe de educaţie parentală acreditate să fie asigurat pentru cel puţin 500 de beneficiari până în anul 2026.
Obiectivul specific 3.2. Acordarea suportului necesar pentru prevenirea separării copiilor de părinţi familiilor cu copii aflaţi în situaţie de risc, astfel încât să se asigure accesul a cel puţin 8,5% din aceşti copii la serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii în 2026 pentru prevenirea separării faţă de 7,8% în 2020 şi să se reducă cazurile în care separarea nu a putut fi prevenită de la 3,1% la 1,5% în aceeaşi perioadă.
Obiectivul specific 3.3. Consolidarea serviciilor de îngrijire alternativă de tip familial şi asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii acestora pentru fiecare copil, la necesitate, în vederea asigurării unui volum al cheltuielilor alocate în bugetele locale pentru serviciile de îngrijire alternativă de tip familial de 170 mil. lei în 2026 faţă de 85 mil. lei în 2020 şi a creşterii ponderii copiilor în servicii de plasament de tip familial de la 83,4% la 95% în aceeaşi perioadă.
Obiectivul specific 3.4. Lichidarea/reorganizarea instituţiilor de îngrijire a copiilor de tip rezidenţial, cu reintegrarea copiilor în familie sau transferul în serviciile sociale tip familial, şi asigurarea unui raport dintre copiii aflaţi în servicii de plasament de tip rezidenţial şi copiii aflaţi în servicii de plasament de tip familial de 1:10 în 2026 faţă de 1:4 în 2020.
Obiectivul specific 3.5. Susţinerea comunităţilor şi a copiilor de a beneficia în urma parteneriatelor dintre autorităţile publice şi societatea civilă pentru bunăstarea copilului, astfel încât ponderea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi care implementează proiecte şi programe în parteneriat cu societatea civilă să crească la 50% până în anul 2026.
III. IMPACTUL PROGRAMULUI NAŢIONAL
ASUPRA BUNĂSTĂRII COPILULUI
Diminuarea ratei sărăciei extreme în rândul copiilor de 0-17 ani de la 11,3% în anul 2019 la 8,5% în anul 2026
ODD 1. Fără sărăcie (1.1 şi 1.3); ODD 10. Inegalităţi reduse (10.2)
Sistemul de protecţie a copilului va fi guvernat eficient, în baza evidenţelor, prin dialog şi cooperare cu societatea civilă şi partenerii de dezvoltare. Cadrul normativ va fi ajustat în baza recomandărilor mecanismelor internaţionale, concomitent cu alocarea resurselor financiare suplimentare din bugetul public naţional pentru a asigura integrarea abordării bazate pe drepturile copilului şi a principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă în toate politicile, actele normative şi practicile de lucru relevante. Va fi dezvoltat un sistem informaţional în domeniul protecţiei copilului, prin intermediul căruia autorităţile publice relevante vor colecta şi vor utiliza datele despre copiii ce au nevoie de sprijin şi protecţie în vederea sprijinirii procesului decizional. Sistemul de instruire iniţială şi continuă în domeniul asistenţei sociale va deveni funcţional, capabil să răspundă la necesităţile de instruire ale resurselor umane din sistemul de protecţie a copilului, astfel încât acestea să fie calificate pentru a acţiona prompt şi eficient în interesul superior al copilului. Programul naţional va contribui la diversificarea, la consolidarea serviciilor de suport şi la alocarea resurselor financiare bazate pe nevoile fetelor şi băieţilor, inclusiv ale celor care fac parte din cele mai subreprezentate grupuri: copii cu dizabilităţi, copii din mediul rural, copii mici (0-3 ani), copii de etnie romă, copii rămaşi fără ocrotire părintească.
Diminuarea ponderii copiilor care au fost supuşi oricărei forme de violenţă (fizică, psihologică, spirituală, economică, neglijare) de la 1,6% în anul 2020 la 0,5% în anul 2026
ODD 3. Sănătate şi stare de bine; ODD 16. Pace, justiţie şi instituţii puternice (16.1 şi 16.2)
Autorităţile publice vor acorda mai multă atenţie şi vor investi mai multe resurse pentru prevenirea fenomenului violenţei asupra copiilor sub toate formele şi în toate mediile. Populaţia va avea cunoştinţe îmbunătăţite şi informaţii cu privire la impactul violenţei asupra copilului şi va reacţiona imediat la orice act de violenţă. Vor fi dezvoltate servicii şi programe de petrecere a timpului liber, astfel încât acestea să fie accesibile pentru toţi copiii şi să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei de orice tip. Ocuparea timpului liber al copiilor cu activităţi de promovare a modului sănătos de viaţă, inclusiv a sănătăţii mintale, va reduce amploarea fenomenului violenţei. Fiecare copil, indiferent de statutul pe care îl are într-un act de violenţă (victimă, martor, agresor în acte de violenţă, copil în conflict cu legea, copil cu comportament deviant, copil în situaţii de stradă), va avea acces egal la servicii specializate de asistenţă şi reabilitare psihosocială.
Reducerea ratei sărăciei absolute în gospodăriile cu trei şi mai mulţi copii de la 38,1% în anul 2019 la 25% în anul 2026.
ODD 1. Fără sărăcie; ODD 5. Egalitatea de gen; ODD 10. Inegalităţi reduse
Un număr crescut de copii va beneficia de o îngrijire mai bună într-un mediu familial sigur şi protejat datorită programelor şi serviciilor de educaţie parentală pentru promovarea îngrijirii copilului implementate de autorităţi. Totodată, prezentul Program naţional va avea impact şi asupra consolidării serviciilor de suport pentru familiile cu copii în situaţie de risc, astfel încât să crească cu cel puţin 50% ponderea familiilor care au beneficiat de sprijin şi în care separarea a fost prevenită. Pentru a atinge aceste rezultate, autorităţile administraţiei publice locale vor implementa programe de abilitare socioeconomică şi vor estima, vor planifica şi vor solicita mijloace financiare conform prevederilor legislaţiei pentru serviciile de îngrijire de tip familial, inclusiv pentru tinerii care părăsesc sistemul de îngrijire alternativă. Un număr de 18 instituţii rezidenţiale de tip vechi vor fi închise sau reorganizate, asigurându-se reintegrarea în familie sau transferul copiilor în servicii de tip familial. Se va institui un moratoriu privind plasamentul copiilor de orice vârstă, în special al copiilor până la 3 ani, în instituţiile rezidenţiale care intră în proces de reorganizare/lichidare. Prezentul Program naţional va contribui la sporirea coeziunii sociale dintre membrii comunităţilor pentru bunăstarea familiilor cu copii defavorizate. Astfel, până la sfârşitul anului 2026, va spori nivelul de implicare a companiilor private şi a populaţiei în susţinerea acestor familii defavorizate prin: programe de responsabilitate corporativă; extinderea serviciilor prestate de centrele de sănătate prietenoase tinerilor către adolescenţii din mediul rural, activităţi de voluntariat; evenimente publice cu implicarea liderilor de opinie şi liderilor media. Copilul şi familia cu copii vor fi în centrul politicilor publice din domeniile social, economic, educaţional şi sănătate.
IV. COSTURI
Valoarea estimativă a resurselor financiare necesare pentru implementarea prezentului Program naţional în perioada 2022-2026 este de 143,672 mil. lei, din care 14,823 mil. lei (10,31% din total) revin activităţilor planificate pentru atingerea obiectivului general 1; 46,25 mil. lei (32,19% din total) – activităţilor planificate pentru atingerea obiectivului general 2; 82,25 mil. lei (57,25% din total) – activităţilor planificate pentru atingerea obiectivului general 3; şi 0,34 mil. lei (0,23% din total) – activităţilor transversale (coordonare, monitorizare, evaluare şi raportare).
Resursele financiare în sumă de 14,823 mil. lei aferente obiectivului general 1 sunt necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte al acestui obiectiv general, în următoarele proporţii: obiectivul specific 1.1 – 0,76%, obiectivul specific 1.2 – 6,87%, obiectivul specific 1.3 – 1,93% şi obiectivul specific 1.4 – 0,74%.
Resursele financiare în sumă de 46,2 mil. lei aferente obiectivului general 2 sunt necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte al acestui obiectiv general, în următoarele proporţii: obiectivul specific 2.1 – 7,49%, obiectivul specific 2.2 – 6,09% şi obiectivul specific 2.3 – 18,60%.
Resursele financiare în sumă de 82,25 mil. lei aferente obiectivului general 3, sunt necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte al acestui obiectiv general, în următoarele proporţii: obiectivul specific 3.1 – 10,87%, obiectivul specific 3.2 – 4,34%, obiectivul specific 3.3 – 12,46%, obiectivul specific 3.4 – 1,64% şi obiectivul specific 3.5 – 0,08%.
Costul prezentului Program naţional, divizat pe ani, este următorul:
- pentru anul 2022 vor fi utilizate resurse financiare în limitele mijloacelor alocate bugetului instituţiei responsabile;
- 27,210 mil. lei (18,93% din total), din care: 10,74 mil. lei din sursele bugetului de stat şi 16,466 mil. lei din surse financiare ale partenerilor de dezvoltare – pentru anul 2023;
- 34,816 mil. lei (24,23% din total), din care: 18,409 mil. lei din sursele bugetului de stat şi 16,407 mil. lei din surse financiare ale partenerilor de dezvoltare – pentru anul 2024;
- 36,203 mil. lei (25,19% din total), din care: 23,9 mil. lei din sursele bugetului de stat şi 12,28 mil. lei din sursele financiare ale partenerilor de dezvoltare – pentru anul 2025;
- 45,444 mil. lei (31,63% din total), din care: 29,409 mil. lei din sursele bugetului de stat şi 16,035 mil. lei din sursele financiare ale partenerilor de dezvoltare – pentru anul 2026.
Realizarea unor acţiuni ale prezentului Program naţional ar putea genera costuri suplimentare faţă de cele prevăzute, care nu pot fi estimate la momentul elaborării acestuia şi care urmează a fi determinate pe parcurs.
Având în vedere disponibilitatea limitată a resurselor bugetare, autorităţile publice naţionale şi locale vor întreprinde acţiuni de atragere a resurselor financiare externe pentru implementarea prezentului Program naţional. La etapa elaborării prezentului document de politici, UNICEF, Banca Mondială (proiectul "Reforma Învăţământului în Moldova" şi proiectul "Răspuns de Urgenţă la COVID-19") şi USAID (proiectul "Data for Impact" şi proiectul "Changing the Way We Care"), în calitatea lor de parteneri de dezvoltare, susţin eforturile Guvernului în implementarea acestuia.
V. RISCURI
Analiza situaţiei în domeniul protecţiei copilului şi consultările pe marginea prezentului Program naţional pentru protecţia copilului pe anii 2022-2026 au identificat următoarele riscuri principale de implementare a acestuia:
- impactul pandemiei de COVID-19 asupra tuturor sistemelor şi al fluxului de refugiaţi ca urmare a războiului din Ucraina, ce poate avea ca efect încetinirea unor procese legislative şi diminuarea bugetelor pentru protecţia socială din cauza realocării fondurilor pentru urgenţele pandemice şi umanitare;
- capacităţile reduse ale autorităţilor responsabile de implementarea prezentului Program naţional la toate nivelurile;
- capacităţile limitate de atragere a resurselor financiare externe necesare pentru acoperirea necesităţilor de implementare a acţiunilor prezentului Program naţional fără acoperire din buget;
- fluctuaţia considerabilă a resurselor umane în cadrul autorităţilor responsabile de domeniul protecţiei copilului;
- resursele financiare insuficiente pentru implementarea tuturor acţiunilor incluse în Planul de acţiuni;
- eforturile dispersate de coordonare, monitorizare şi evaluare a prezentului Program naţional.
Reducerea acestor riscuri şi, ca urmare, implementarea eficientă a prezentului Program naţional presupune crearea unor condiţii şi valorificarea unor oportunităţi. Printre condiţiile esenţiale se numără: 1) stabilirea autorităţilor responsabile pentru fiecare acţiune din Planul de acţiuni şi introducerea în acesta a unor măsuri concrete de creştere a capacităţii de implementare a acestora; 2) definirea colaborării necesare între autorităţile de la diferite niveluri şi sectoare, precum şi a parteneriatelor cu societatea civilă şi partenerii de dezvoltare în scopul implementării complete şi la timp a prezentului Program naţional; 3) estimarea cât mai precisă a costurilor pentru acţiunile din Plan şi a contribuţiei partenerilor de dezvoltare; 4) instituirea unui mecanism eficient de coordonare, monitorizare, evaluare şi raportare.
Oportunităţile prevăzute în procesul de elaborare a prezentului Program naţional ţin, în mare parte, de resursele oferite pentru sectorul de protecţie a copilului de către agenţiile şi organizaţiile internaţionale, precum şi de societatea civilă locală.
VI. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE DE COORDONAREA
IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI NAŢIONAL
Rolul de coordonare a politicii de protecţie a copilului în Republica Moldova îi revine Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, înfiinţat în 1998 şi reactivat în 2010. Potrivit mandatului său, acesta asigură colaborarea intersectorială a structurilor guvernamentale şi interacţiunea cu organizaţiile societăţii civile din domeniu şi partenerii de dezvoltare, care constituie o resursă importantă pentru dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului.
Necesitatea consolidării instituţionale a Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, acordându-i un mandat clar şi o autoritate suficientă pentru coordonarea tuturor activităţilor legate de implementarea Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului la nivelurile intersectorial, naţional, regional şi local, rezultă şi din Observaţiile finale ale Comitetului ONU pentru protecţia Drepturilor Copilului cu privire la Raportul periodic combinat al patrulea şi al cincilea al Republicii Moldova. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este autoritatea centrală pentru protecţia copilului care colaborează cu Secretariatul Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului în scopul organizării procesului de coordonare a implementării prezentului Program naţional (figura 12).
Activităţile de coordonare includ: planificarea, coordonarea intersectorială şi ghidarea strategică a acţiunilor tuturor actorilor implicaţi în implementarea prezentului Program naţional; aprobarea rapoartelor anuale de progres privind implementarea prezentului Program naţional, elaborate în conformitate cu cerinţele platformei electronice de monitorizare a politicilor publice; evaluarea contribuţiei prezentului Program naţional la implementarea recomandărilor mecanismelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului, Acordului de Asociere, proiectului Strategiei naţionale de dezvoltare, Planului naţional de dezvoltare, Programului de activitate al Guvernului şi Planului anual de activitate al Guvernului. Totodată, în baza rapoartelor anuale de progres, Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului va recomanda autorităţilor publice responsabile de implementarea prezentului Program naţional includerea cheltuielilor necesare pentru implementarea Planului de acţiuni în strategiile sectoriale de cheltuieli şi Cadrul bugetar pe termen mediu.
VII. AUTORITĂŢILE RESPONSABILE DE IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI NAŢIONAL
Principala instituţie responsabilă de implementarea prezentului Program naţional este Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care are în responsabilitate directă implementarea a 56 din cele 72 de acţiuni din Plan. Totodată, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este responsabil de colectarea rapoartelor anuale de progres de la celelalte autorităţi responsabile de implementarea prezentului Program naţional, şi anume: Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Cancelaria de Stat şi autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea.
Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi autorităţile centrale colaborează cu organizaţiile societăţii civile din domeniu şi cu partenerii de dezvoltare în scopul consolidării eforturilor pentru atingerea obiectivelor prezentului Program naţional, inclusiv al asigurării coordonării asistenţei financiare şi tehnice externe necesare pentru implementarea prezentului Program naţional.
VIII. MONITORIZAREA, EVALUAREA ŞI RAPORTAREA
ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A PROGRAMULUI NAŢIONAL
Monitorizarea implementării prezentului Program naţional presupune un proces continuu şi sistematic de colectare a datelor despre progresul implementării acestuia, în conformitate cu cadrul de monitorizare şi evaluare a prezentului Program naţional.
Scopul monitorizării constă în urmărirea modului în care sunt implementate acţiunile planificate şi utilizate resursele disponibile în vederea determinării gradului de realizare a acţiunilor şi a conformităţii acestora cu cele planificate, a identificării cauzelor eventualelor întârzieri şi a propunerii măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea procesului de implementare, inclusiv a utilizării mai eficiente a resurselor.
Responsabilitatea pentru procesul de monitorizare, colectare a datelor şi asigurare a conexiunii cu platforma electronică guvernamentală de monitorizare a documentelor de politici publice şi a documentelor de planificare îi revine subdiviziunii de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, cu participarea reprezentanţilor Direcţiei politici de protecţie a drepturilor copilului şi familiilor cu copii din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Rezultatele monitorizării vor fi incluse în rapoarte de progres cu privire la implementarea prezentului Program naţional, care vor servi ulterior la elaborarea raportului anual de progres al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Rapoartele de progres se elaborează de către Direcţia politici de protecţie a drepturilor copilului şi familiilor cu copii, cu suportul subdiviziunii de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor şi cu participarea altor autorităţi publice centrale şi părţi care participă la implementarea prezentului Program naţional.
Evaluarea intermediară şi evaluarea finală a prezentului Program naţional presupun un proces de analiză a datelor colectate în procesul de monitorizare şi reflectate în rapoartele anuale de progres şi a altor informaţii colectate de la autorităţile responsabile de implementare, grupurile ţintă, beneficiarii finali şi donatori, pentru a evalua relevanţa, eficacitatea, eficienţa utilizării resurselor şi a managementului implementării Programului, impactul asupra beneficiarilor finali (copii şi familii cu copii) şi durabilitatea rezultatelor obţinute prin atingerea obiectivelor generale şi specifice şi implementarea planului de acţiuni, care constituie parte componentă a prezentului Program naţional.
Evaluarea intermediară este o evaluare formativă, ce se va realiza după doi ani de implementare a Planului de acţiuni, în scopul de a aprecia gradul de atingere a rezultatelor comparativ cu valorile planificate ale indicatorilor pentru această perioadă de referinţă. Evaluarea intermediară va identifica eventualele bariere şi constrângeri ce împiedică sau pot împiedica atingerea rezultatelor planificate, servind în special instituţiilor care coordonează şi implementează planul de acţiuni cu scopul de a eficientiza implementarea până la finalul perioadei de implementare. În cazul în care va fi necesar, prezentul Program naţional va fi ajustat în baza recomandărilor din Raportul de evaluare intermediară. Procesul de evaluare intermediară şi de ajustare a documentului poate dura între 6 şi 9 luni; din aceste considerente, modificările la prezentul Program naţional se vor referi doar la ultimii doi ani de implementare.
Evaluarea finală este o evaluare sumativă, ce se va realiza după expirarea termenului de implementare a prezentului Program naţional. Scopul evaluării finale este obţinerea unei imagini obiective cu privire la atingerea obiectivelor generale, aprecierea eficacităţii şi identificarea impactului prezentului Program naţional asupra vieţii copiilor şi familiilor cu copii.
Evaluările intermediare şi finală pot fi de două tipuri: interne, efectuate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale responsabilă de implementarea prezentului Program naţional, sau externe, efectuate de către o entitate independentă contractată de Cancelaria de Stat, care asigură secretariatul Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, sau de către partenerii de dezvoltare. Atât evaluarea intermediară, cât şi cea finală (interne sau externe) se vor realiza în conformitate cu Ghidul metodologic de evaluare intermediară şi finală a politicilor publice, recomandat de Cancelaria de Stat.
Indicatorii de monitorizare şi evaluare a implementării prezentului Program naţional. Monitorizarea implementării prezentului Program naţional se va realiza în baza indicatorilor de proces şi produs, pe când evaluările se vor realiza în baza indicatorilor de rezultat şi impact.
Indicatorii de impact sunt elaboraţi la nivelul obiectivelor generale, pentru a măsura impactul pe termen lung al intervenţiilor avute în vedere în prezentul Program naţional. Indicatorii de impact sunt corelaţi cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă naţionalizate şi alţi indicatori naţionali care măsoară progresul în domeniul protecţiei drepturilor copilului în urma consolidării sistemului de guvernare, a prevenirii şi combaterii violenţei faţă de copil şi a susţinerii unui mediu familial sigur şi protector, care asigură bunăstarea fiecărui copil.
Indicatorii de rezultat sunt elaboraţi la nivelul obiectivelor specifice, pentru a măsura rezultatele pe termen mediu ale intervenţiilor, şi anume ale celor obţinute la sfârşitul perioadei de implementare a prezentului Program naţional. Indicatorii de rezultat măsoară schimbările obţinute la nivelul cadrului normativ şi instituţional, schimbările de comportament al personalului şi funcţionarilor care lucrează cu şi pentru copii, schimbările la nivel de norme sociale şi practici.
Indicatorii de produs măsoară rezultatele pe termen scurt ale acţiunilor din Plan, şi anume bunurile şi serviciile care au fost create sau modernizate, precum şi competenţele şi abilităţile acumulate pentru îmbunătăţirea capitalului uman.
Indicatorii de proces sunt elaboraţi la nivelul acţiunilor incluse în Planul de acţiuni. Acest tip de indicatori arată dacă s-a realizat sau nu o anumită acţiune cu resursele alocate în acest scop.
Raportarea cu privire la implementarea prezentului Program naţional. Elaborarea rapoartelor anuale de progres în implementarea prezentului Program naţional constituie sarcina Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin implicarea a două subdiviziuni: subdiviziunea de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, responsabilă de colectarea datelor în baza indicatorilor de monitorizare, şi Direcţia politici de protecţie a drepturilor copilului şi familiilor cu copii, responsabilă de elaborarea rapoartelor anuale de progres privind implementarea Programului naţional, în conformitate cu cerinţele platformei electronice de monitorizare a politicilor publice.
Figura 11. Teoria schimbării
Figura 12. Coordonarea şi implementarea Programului naţional
Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului nr.347/2022
PLAN DE ACŢIUNI
privind implementarea Programului naţional pentru
protecţia copilului pe anii 2022- 2026
|
Obiectivul general 1. Consolidarea sistemului de protecţie a copilului, pentru a răspunde prompt şi eficient la nevoile fiecărui copil, susţinută de o creştere a ponderii cheltuielilor alocate protecţiei familiei şi copilului de la 3,3% din bugetul naţional şi 1,1% din PIB în 2020 la 6,6% şi, respectiv, la 2,2% din PIB în 2026, care va avea ca impact reducerea ratei sărăciei extreme în rândul copiilor de la 11,3% în 2019 la 8,5% în 2026 Indicatori de impact: Rata sărăciei extreme la copiii de 0-17 ani (dezagregări: mediu de reşedinţă; sex; grup de vârstă; dizabilitate). Valoarea de referinţă (2019) – 11,3%; Valoarea planificată (2026) – 8,5%. Ponderea cheltuielilor subprogramului 9006 Protecţia familiei şi copilului (dezagregări în bugetul public naţional; în produsul intern brut). Valoarea de referinţă (2020) – 3,3% în bugetul public naţional, 1,1% în produsul intern brut; Valoarea planificată (2026) – 6,6% în bugetul public naţional, 2,2% în produsul intern brut |
||||||||
|
Obiectivul specific 1.1. Stabilirea în cadrul naţional normativ a mecanismelor de intervenţie promptă şi eficientă a sistemului de protecţie la nevoile fiecărui copil, în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, ale Acordului de Asociere şi ale altor mecanisme internaţionale, asigurând implementarea deplină a recomandărilor acestora, fapt confirmat de Platforma de monitorizare a recomandărilor internaţionale privind drepturile omului în Moldova Indicator de rezultat: Grad de implementare în cadrul normativ a recomandărilor mecanismelor internaţionale privind drepturile copilului (pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă "nu au fost întreprinse acţiuni", iar 5 – "recomandarea a fost realizată pe deplin"). Valoarea de referinţă (2021) – 0, nu sunt atribuite puncte; Valoarea planificată (2026) – 5 puncte |
||||||||
| Nr. crt. | Acţiuni | Indicatori de monitorizare (produs/proces) VR = valoare de referinţă VP = valoare planificată |
Costuri de implementare, mii lei | Surse de finanţare, mii lei | Termenul-limită de realizare | Instituţii responsabile | Parteneri | |
| surse bugetare | alte surse (estimări orientative pentru partenerii de dezvoltare) | |||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | |
| 1. | Revizuirea Hotărârii Guvernului nr.409/1998 privind aprobarea Regulamentului Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în scopul de a acorda Consiliului un mandat clar pentru coordonarea activităţilor legate de implementarea Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, la toate nivelurile (naţional, raional şi local), prin prisma cooperării intersectoriale | Hotărâre a Guvernului aprobată |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei |
2022 | Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 2. | Elaborarea mecanismului de consultare a opiniei copilului în procesul de luare a deciziilor care îl vizează direct sau indirect şi aprobarea instrucţiunilor de consultare a opiniei copilului în documente de politici şi în management de caz | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 108,5 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei; Ministerul Sănătăţii | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 3. | Ratificarea Protocolului opţional la Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, referitor la procedura de comunicare | Proiect de lege adoptat de Parlament | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2022 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | Partenerii de dezvoltare | ||
| 4. | Aderarea la Convenţia privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecţia copiilor (Haga, 19 octombrie 1996) | Studiu de fezabilitate realizat; evaluare a costurilor realizată; proiect de lege de coroborare a legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei aprobat; proiect de lege de aderare la Convenţie aprobat | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 5. | Aderarea la Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate pentru copii şi alţi membri ai familiei | Studiu de fezabilitate realizat; evaluarea costurilor realizată; proiect de lege de coroborare a legislaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei aprobat; proiect de lege de aderare la Convenţie aprobat | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 6. | Elaborarea şi aprobarea Legii privind punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii de la Haga din 25 octombrie 1980 | Studiu de fezabilitate realizat; evaluarea costurilor realizată; proiect de lege aprobat | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Justiţiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 7. | Realizarea unei expertize a Legii nr.299/2018 privind măsurile şi serviciile destinate copiilor cu comportament deviant | Raport de expertiză realizat |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei |
2022 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 8. | Elaborarea cadrului normativ în vederea modificării mecanismelor de colaborare intersectorială în conformitate cu noile modificări ale cadrului normativ şi cu situaţia curentă în domeniul protecţiei copilului, inclusiv a procedurilor de prevenire a violenţei în mediul online | Hotărâre a Guvernului cu privire la mecanismul intersectorial de cooperare privind punerea în aplicare a Legii nr.299/2018 privind măsurile şi serviciile destinate copiilor cu comportament deviant aprobată; ordin comun al miniştrilor muncii şi protecţiei sociale, sănătăţii, educaţiei şi cercetării cu privire la aprobarea Fişei de observare a bunăstării copilului, Fişei de evaluare a bunăstării copilului şi a Fişei de planificare a acţiunilor pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.143/2018 pentru aprobarea Instrucţiunii cu privire la mecanismul de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului aprobat | 108,5 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Cancelaria de Stat | Organizaţiile societăţii civile | |
| 9. | Elaborarea Ghidului cu privire la politicile interne de protecţie a copilului (inclusiv online) pentru instituţiile care lucrează cu şi pentru copii | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 108,5 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; organizaţiile societăţii civile | |
| 10. | Elaborarea instrucţiunilor-cadru pentru companiile private din domeniul TIC şi companiile de hosting privind protecţia copiilor de conţinuturi ilegale, procedura de notificare şi materialele care necesită a fi înlăturate | Hotărâre a Guvernului aprobată | 108,5 | Consiliul Europei | 2023 | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile | |
| 11. | Modificarea Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, pentru:
- evitarea dublării responsabilităţilor asistentului social comunitar cu cele ale specialistului în protecţia drepturilor copilului şi transferarea specialistului în protecţia drepturilor copilului în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea; - completarea listei situaţiilor de risc (art.8); - clarificarea definiţiilor privind violenţa asupra copilului |
Proiect de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului | 55,9 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile | |
| 12. | Revizuirea Legii nr.338/1994 privind drepturile copilului în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului | Proiect de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului | 55,9 | Partenerii de dezvoltare | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Cancelaria de Stat; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului | |
|
[Poziţia 13 abrogată prin Hot.Guv. nr.676 din 02.10.2024, în vigoare 03.10.2024] |
||||||||
| 14. | Revizuirea cadrului normativ cu privire la acreditarea şi prestarea serviciilor sociale copiilor, şi anume elaborarea şi aprobarea modificărilor la:
- Legea nr.129/2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale; - Hotărârea Guvernului nr.95/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de acreditare a prestatorilor de servicii sociale; - Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale despre Nomenclatorul serviciilor sociale nr.353/2011 |
Proiect de lege aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului; hotărâre a Guvernului aprobată; ordin modificat | 196,1 | CCF Moldova (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale | Partenerii de dezvoltare | |
| 15. | Elaborarea şi implementarea mecanismului naţional de coordonare a implementării Convenţiei de la Lanzarote | Dispoziţie a Guvernului aprobată | 108,5 | Consiliul Europei | 2023 | Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | ||
| 15.1. | Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru transpunerea Regulamentului privind serviciile digitale 2022/2065 | Proiect de lege elaborat şi aprobat | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | Trimestrul IV, 2025 | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării;
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei |
Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
||
| Cadru normativ conex revizuit | 442,0 | Partenerii de dezvoltare | Trimestrul IV, 2026 | |||||
| 15.2. | Extinderea reţelei de parteneriate a serviciului de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor cu furnizori de servicii de intermediere | Număr de acorduri de colaborare încheiate cu furnizori de servicii în vederea combaterii materialelor de abuz sexual asupra copiilor | 172,8 | Partenerii de dezvoltare | Trimestrul IV, 2026 | Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării |
Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.3. | Asigurarea sustenabilităţii mecanismului naţional de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor | Mecanism naţional de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor funcţional, parte a reţelei globale INHOPE | 242,0 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul IV, 2025 | Ministerul Afacerilor Interne | Centrul Internaţional "La Strada";
Asociaţia Naţională a Companiilor din Sectorul TIC; partenerii de dezvoltare |
|
| 15.4. | Desfăşurarea campaniilor de informare despre riscurile online la care pot fi expuşi copiii şi promovarea serviciilor de raportare a cazurilor de violenţă în mediul online | 2 campanii de informare şi sensibilizare realizate | 273,6 | Consiliul Europei, partenerii de dezvoltare | Trimestrul II, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării |
Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.5. | Consolidarea cooperării internaţionale prin schimb de informaţii cu servicii de raportare internaţionale (servicii Hotline) şi reţeaua globală INHOPE | Număr al raportărilor de materiale de abuz sexual al copiilor găzduite în Republica Moldova, recepţionate de la parteneri internaţionali | 164,7 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul IV, 2026 | Ministerul Afacerilor Interne | Centrul Internaţional "La Strada";
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.6. | Efectuarea sondajelor privind preferinţele TIC ale copiilor, interesele în mediul virtual şi riscurile la care se expun | 1 sondaj realizat | 353,3 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul III, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.7. | Realizarea unei cercetări privind siguranţa în mediul online a copiilor | 1 cercetare realizată | 618,3 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul IV, 2025 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării;
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.8. | Promovarea şi monitorizarea implementării Standardelor pentru protecţia şi siguranţa copiilor/elevilor în mediul online în cadrul instituţiilor de învăţământ general | 100% din instituţiile de învăţământ implementează Standardele pentru protecţia şi siguranţa copiilor/elevilor în mediul online | 3011,2 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul IV, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Internaţional "La Strada";
organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare |
|
| 15.9. | Actualizarea programelor de formare continuă şi iniţială a cadrelor didactice cu referire la domeniul siguranţei online a copiilor | Programe de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice actualizate şi implementate în toate instituţiile de învăţământ superior cu profil pedagogic | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | Trimestrul III, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Internaţional "La Strada";
organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare |
||
| 15.10. | Dezvoltarea şi diseminarea materialelor informaţionale pentru personalul didactic privind siguranţa copiilor în mediul online, adaptate categoriilor de vârstă ale elevilor din treptele primară, gimnazială şi liceală | Număr de materiale elaborate şi diseminate;
număr de accesări unice ale informaţiei în mediul online |
437,6 | Centrul Internaţional "La Strada" | Trimestrul II, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Internaţional "La Strada";
organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare |
|
| 15.11. | Consolidarea capacităţilor profesioniştilor din domeniul educaţional privind abordarea didactică în activităţile referitoare la siguranţa în mediul online, precum şi gestionarea cazurilor de abuz în mediul online | Număr de activităţi de formare organizate;
număr de participanţi |
451,6 | Centrul Internaţional "La Strada", UNICEF | Trimestrul IV, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Centrul Internaţional "La Strada";
organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare |
|
| 15.12. | Dezvoltarea unor programe de instruire pentru părinţi şi îngrijitori privind siguranţa în mediul online a copiilor, adaptate specificului categoriei de vârstă a copiilor, precum şi privind instrumentele care servesc la combaterea conţinutului potenţial dăunător din mediul online | Număr de programe de instruire dezvoltate;
număr de beneficiari ai programelor de instruire |
450,0 | Centrul Internaţional "La Strada", UNICEF, partenerii de dezvoltare | Trimestrul III, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.13. | Încurajarea implicării comunităţii educaţionale şi a elevilor în iniţiative de promovare a siguranţei online a copiilor în instituţiile de învăţământ | Număr de iniţiative implementate de către instituţiile de învăţământ;
număr de elevi implicaţi |
192,1 | Centrul Internaţional "La Strada", UNICEF, partenerii de dezvoltare | Trimestrul III, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
| 15.14. | Consolidarea capacităţii consiliilor elevilor şi centrelor de tineret cu privire la siguranţa în mediul online, implementarea iniţiativelor de prevenire şi combatere a violenţei digitale şi mobilizarea comunitară la nivel local | Număr de activităţi organizate pentru consiliile elevilor;
număr de participanţi |
87,8 | Centrul Internaţional "La Strada", UNICEF, partenerii de dezvoltare | Trimestrul I, 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile;
partenerii de dezvoltare |
|
|
Obiectivul specific 1.2. Eficientizarea coordonării de către autoritatea centrală de protecţie a copilului a sistemului de protecţie a copilului în baza evidenţelor furnizate de un sistem informaţional automatizat în domeniul protecţiei copilului ce va fi funcţional în anul 2024 şi a unui set de 50 de indicatori naţionali instituţionalizaţi până în anul 2023 Indicatori de rezultat: Sistem informaţional automatizat funcţional în domeniul protecţiei copilului, dezvoltat în baza unui set de indicatori naţionali instituţionalizaţi. Valoarea de referinţă (2021) – 0; Valoarea planificată (2024) – 1. Număr de modificări operate la cadrul normativ şi metodologic în baza datelor şi informaţiilor disponibile în Sistemul informaţional automatizat în domeniul protecţiei copilului. Valoarea de referinţă (2021) – 0; Valoarea planificată (2024) – 4 |
||||||||
| 16. | Dezvoltarea sistemului informaţional automatizat în domeniul protecţiei copilului, în vederea centralizării şi digitalizării proceselor de colectare a datelor dezagregate privind situaţia copiilor aflaţi în situaţie de risc, a copiilor separaţi de părinţi, a copiilor adoptaţi, a copiilor repatriaţi şi a copiilor răpiţi, care să faciliteze înregistrarea, luarea în evidenţă, acordarea asistenţei, referirea, monitorizarea şi raportarea cazurilor privind copiii, asigurarea calităţii datelor şi calcularea unor indicatori naţionali utili pentru luarea deciziilor | Hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informaţional în domeniul protecţiei copilului aprobată; sistem informaţional automatizat dezvoltat | 9.660,9 | Proiectul "Date pentru impact", finanţat de USAID | 2024 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia de Guvernare Electronică; Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică | Biroul Naţional de Statistică; autorităţile administraţiei publice locale; partenerii de dezvoltare | |
| 17. | Aprobarea Regulamentului cu privire la modul de funcţionare şi utilizare a Sistemului informaţional în domeniul protecţiei copilului | Hotărâre a Guvernului aprobată | 55,9 | Proiectul "Date pentru impact", finanţat de USAID | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia de Guvernare Electronică; Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică | Biroul Naţional de Statistică; autorităţile administraţiei publice locale; partenerii de dezvoltare | |
| 18. | Instituţionalizarea setului naţional de indicatori în domeniul protecţiei copilului şi a instrucţiunilor de raportare în corespundere cu priorităţile politicilor naţionale şi angajamentele internaţionale; elaborarea şi aprobarea fişelor de referinţă ale indicatorilor respectivi | Hotărâre a Guvernului aprobată | 108,5 | Proiectul "Date pentru impact", finanţat de USAID | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Cancelaria de Stat | Biroul Naţional de Statistică; partenerii de dezvoltare | |
| 19. | Elaborarea instrucţiunilor referitoare la rolul, responsabilităţile şi personalul (condiţii şi competenţe necesare de angajare) al subdiviziunilor stabilite în structura-tip a organului local de specialitate în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei familiei (conform Hotărârii Guvernului nr.828/2015 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a organului local de specialitate în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei familiei şi a structurii-tip a acestuia) | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 55,9 | Proiectele "Date pentru impact", "Changing the Way We Care", finanţate de USAID | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Partenerii de dezvoltare | |
|
Obiectivul specific 1.3. Asigurarea de către instituţiile de formare profesională a sistemului de protecţie a copilului cu resurse umane calificate, care acţionează prompt şi eficient în interesul superior al copilului, prin intermediul unui număr de 10 programe de instruire aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care să fie absolvite, până în 2026, de toţi angajaţii relevanţi din sistemul public de protecţie a copilului Indicatori de rezultat: Număr de programe de instruire aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (dezagregări: tip furnizor, tip instruire (iniţială/continuă), domeniu de instruire, durata instruirii). Valoarea de referinţă (2021) – 0; Valoarea planificată (2026) – 10. Ponderea angajaţilor din sistemul public de protecţie a copilului care au absolvit programe de instruire aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (dezagregări: categorie de angajaţi, sex, grupă de vârstă, dizabilitate, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, nivel de educaţie, experienţă, tip de instruire, categorie de furnizori, tematici). Valoarea de referinţă (2021) – 0%; Valoarea planificată (2026) – 100% |
||||||||
| 20. | Elaborarea şi aprobarea metodologiei de evaluare a necesităţilor de instruire a personalului din cadrul sistemului de asistenţă socială (conform Hotărârii Guvernului nr.38/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului de instruire iniţială şi continuă a personalului din domeniul asistenţei sociale) | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 55,9 | CCF Moldova; Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 21. | Elaborarea şi aprobarea mecanismului de contractare a prestatorilor de servicii de instruire iniţială şi continuă potrivit necesităţilor de formare identificate anual, pe baza documentaţiei standard privind achiziţia publică a serviciilor, oferta tehnică şi de preţ (conform Hotărârii Guvernului nr.38/2019) | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 55,9 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID; alte părţi interesate | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; instituţiile de învăţământ superior | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 22. | Elaborarea şi aprobarea componenţei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare a cursurilor şi a prestatorilor de instruire, precum şi a metodologiei de evaluare a cursurilor şi prestatorilor de instruire iniţială şi continuă obligatorie pentru personalul implicat în prestarea serviciilor şi asistenţei pentru copii (conform Hotărârii Guvernului nr.38/2019) | Ordine ale ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobate | 55,9 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID; alte părţi interesate | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; instituţiile de învăţământ superior | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 23. | Elaborarea şi aprobarea componenţei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare a calităţii instruirilor în domeniul asistenţei sociale, precum şi a metodologiei de analiză a calităţii şi de evaluare a rezultatelor cursurilor de instruire iniţială şi continuă realizate de prestatorii contractaţi de Agenţia Naţională Asistenţă Socială, conform metodologiei aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi ale cursurilor de instruire organizate de alţi actori în domeniul protecţiei copilului | Ordine ale ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobate | 55,9 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID; alte părţi interesate | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; instituţiile de învăţământ superior | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 24. | Consolidarea parteneriatului dintre autorităţile publice (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională Asistenţă Socială etc.) şi mediul academic privind pregătirea universitară şi formarea continuă a asistenţilor sociali/ specialiştilor în domeniul protecţiei copilului | Număr de acorduri de colaborare încheiate
VR(2021) = 0; VP(2026) = 6; număr de curricula universitare completate cu module în domeniul protecţiei drepturilor copilului, avizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale VR(2022) = valoarea va fi determinată de Agenţia Naţională Asistenţă Socială; VP (2026) = valoarea va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă; număr de cursuri de instruire iniţială şi/sau continuă ale instituţiilor de învăţământ superior contractate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială VR(2021) = 0; VP (2026) = 6; număr de asistenţi sociali/specialişti în domeniul protecţiei copilului instruiţi de către instituţiile de învăţământ superior contractate de Agenţia Naţională Asistenţă Socială VR (2021) = 9; VP = 180 (anual, 2023-2026) |
601,2 | Proiectul "Date pentru impact", finanţat de USAID | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; instituţiile de învăţământ superior | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 25. | Modificarea mecanismului de supervizare profesională a personalului care activează în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei familiei | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 108,5 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectele "Changing the Way We Care", "Date pentru impact", finanţate de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 26. | Elaborarea şi implementarea programelor de instruire iniţială şi continuă pentru îmbunătăţirea competenţelor profesionale în domeniul protecţiei copilului ale personalului din sistemul de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi din sistemele conexe:
- aplicarea managementului de caz în corespundere cu sistemele şi standardele naţionale; - prevenirea separării copilului de familie de către Comisia de protecţie a copilului aflat în dificultate; - oferirea de asistenţă şi servicii centrate pe drepturile copilului şi Liniile directoare ONU privind îngrijirea alternativă a copilului; - prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copiilor, inclusiv a celei generate de utilizarea tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor; - aplicarea mecanismului de colaborare intersectorială în domeniul protecţiei copilului; - aplicarea politicilor şi standardelor de protecţie a drepturilor copilului; - respectarea drepturilor copilului; - monitorizarea şi evaluarea în domeniul protecţiei copilului şi familiilor cu copii; - planificarea participativă a bugetelor în domeniul protecţiei copilului şi familiei în baza indicatorilor de performanţă; - utilizarea instrumentelor de colaborare intersectorială privind prevenirea primară a riscurilor de asigurare a bunăstării copilului |
Număr de programe de instruire iniţială şi continuă în domenii intersectoriale elaborate şi aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale conform Hotărârii Guvernului nr.38/2019
VR (2021) = 0; VP (2026) = 10; număr de persoane instruite în domeniul protecţiei copilului (din domeniul asistenţă socială şi protecţie a familiei şi din alte domenii conexe) VR (2021) = 0; VP (2026) = 19,5; număr mediu de ore de instruire per persoană pe domenii VR (2021) = 0; VP (2026) = 19,5 |
1.843,5 | Parteneriate pentru fiecare copil; CCF Moldova (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID); Consiliul Europei; Proiectul "Date pentru impact", finanţat de USAID; | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; instituţiile de învăţământ superior | Institutul Naţional al Justiţiei; autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
|
Obiectivul specific 1.4. Garantarea de cadrul normativ a finanţării suficiente a autorităţilor publice locale şi centrale pentru realizarea adecvată a competenţelor atribuite în domeniul protecţiei drepturilor copilului, pentru a asigura o creştere a ponderii cheltuielilor subprogramului "Protecţia familiei şi copilului" în totalul Programului "Protecţia socială" de la 9,7% în 2021 la 20% în 2026 Indicatori de rezultat: Ponderea cheltuielilor subprogramului "Protecţia familiei şi copilului" în totalul programului "Protecţia socială". Valoarea de referinţă (2020) – 9,7%; Valoarea planificată (2026) – 20%. Raportul dintre ponderea cheltuielilor în domeniul drepturilor copilului alocate în bugetul de stat pentru competenţele autorităţilor centrale şi în bugetele locale pentru competenţele autorităţilor publice locale. Valoarea de referinţă (2021) – raport determinat în baza analizei bugetului realizat în anul 2021; Valoarea planificată (2026) – raport stabilit comparativ cu valoarea de referinţă |
||||||||
| 27. | Elaborarea şi aprobarea metodologiei de calcul al costurilor de referinţă pentru serviciile sociale prestate copiilor care necesită protecţie socială sporită în perioadele de criză | Hotărâre a Guvernului aprobată | 248,6 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID; alte părţi interesate | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 28. | Elaborarea şi aprobarea mecanismului de repartizare echitabilă a resurselor financiare alocate autorităţilor administraţiei publice locale pentru protecţia copilului, pe baza numărului de copii cu reşedinţa obişnuită | Hotărâre a Guvernului aprobată | 99,7 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID; alte părţi interesate | 2024 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile | |
| 29. | Modificarea cadrului normativ privind stabilirea modului de indexare/majorare a prestaţiilor sociale adresate copiilor şi familiilor cu copii | Hotărâre a Guvernului aprobată cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1278/2018 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la tipurile, cuantumurile şi condiţiile specifice de acordare a indemnizaţiilor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor plasaţi în serviciile de tutelă/ curatelă, asistenţă parentală profesionistă şi casă de copii de tip familial, la modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului, prin stabilirea unui mecanism de indexare a prestaţiilor sociale; hotărâre a Guvernului aprobată cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.1478/2002 cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii, prin stabilirea unui cuantum minim de indemnizaţii pentru persoanele asigurate şi neasigurate | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | |||
| 30. | Ajustarea mecanismului de contractare a serviciilor sociale, prin revizuirea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi parteneriatul public-privat referitor la serviciile sociale, pentru a oferi posibilitate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale să contracteze serviciile sociale necesare de la alţi prestatori publici sau privaţi | Proiecte de legi aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului; hotărâre a Guvernului aprobată; ghid pentru administraţia publică locală privind regimul de contractare a serviciilor sociale aprobat | 161,0 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID | 2025 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Cancelaria de Stat | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 31. | Modificarea Hotărârii Guvernului nr.800/2018 pentru aprobarea pachetului minim de servicii sociale şi modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, în vederea extinderii pachetului minim de servicii sociale, prin introducerea serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a casei de copii de tip familial, şi finanţarea acestui pachet de la bugetul de stat, prin transferuri cu destinaţie specială | Hotărâre a Guvernului aprobată | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2024 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială | Organizaţiile societăţii civile | ||
| 32. | Elaborarea unei cercetări comprehensive a fenomenului muncii copilului în Republica Moldova şi a planului de acţiuni cu privire la abordarea problemelor identificate | Cercetare realizată; plan de acţiuni elaborat şi aprobat | 561,8 | Consiliul Europei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile | |
|
Obiectivul general 2. Asigurarea toleranţei zero din partea adulţilor şi a copiilor faţă de orice formă de violenţă împotriva copiilor, astfel încât ponderea copiilor care au fost supuşi oricărei forme de violenţă să scadă de la 1,6% în 2020 la 0,5% în 2026, iar ponderea populaţiei care consideră că orice act de violenţă asupra copilului trebuie raportat autorităţilor pentru a interveni să crească de la 86,6% în 2018 la 100% în 2026 Indicatori de impact: Ponderea copiilor care au fost supuşi oricărei forme de violenţă (dezagregări: sex, grupă de vârstă, dizabilitate, mediu de reşedinţă, tip de violenţă (fizică, sexuală, psihologică, neglijare, spirituală, economică), sursa sesizării, locul unde a avut loc cazul de violenţă, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, categorie de agresor, pericol iminent (da, nu), măsuri întreprinse). Valoarea de referinţă (2020) – 1,6%; Valoarea planificată (2026) – 0,5%. Ponderea populaţiei care consideră că orice act de violenţă asupra copilului trebuie raportat autorităţilor pentru ca acestea să intervină. Valoarea de referinţă (2018) – 86,6%; Valoarea planificată (2026) – 100% |
||||||||
|
Obiectivul specific 2.1. Creşterea gradului de cunoaştere şi reacţie a populaţiei la orice formă de violenţă faţă de copii, astfel încât numărul cazurilor de violenţă faţă de copii înregistrate în baza sesizărilor şi autosesizărilor să scadă de la 6 828 în 2020 la 3 500 în 2026, iar ponderea cazurilor de violenţă confirmate din totalul cazurilor raportate să crească de la 77,9% la 95% în aceeaşi perioadă. Indicatori de rezultat: Număr de cazuri de violenţă faţă de copii înregistrate în baza sesizărilor şi autosesizărilor, conform Hotărârii Guvernului nr.270/2014 cu privire la aprobarea Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului (dezagregări: sex, grupă de vârstă, mediu de reşedinţă, etnie, tip de violenţă, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, categorie de agresor, locul unde a avut loc cazul de violenţă, sursa raportării). Valoarea de referinţă (2020) – 6828; Valoarea planificată (2026) – 3500. Ponderea cazurilor de violenţă confirmate din totalul cazurilor raportate (în baza sesizărilor şi autosesizărilor). Valoarea de referinţă (2020) – 77,9%; Valoarea planificată (2026) – 95% |
||||||||
| 33. | Informarea, sensibilizarea şi educarea populaţiei cu privire la impactul negativ al tuturor formelor de violenţă faţă de copii (în special abuzul fizic, exploatarea şi abuzul sexual, bullyingul, violenţa online), precum şi cu privire la egalitatea de gen şi combaterea stereotipurilor de gen (ce pot conduce la violenţă) în rândul copiilor din toate mediile | Număr de campanii de informare, sensibilizare şi educare realizate, după tipul iniţiatorului (autorităţi publice: ministere, agenţii guvernamentale, alte instituţii publice, autorităţi ale administraţiei publice locale; parteneri de dezvoltare în colaborare cu autorităţile publice)
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5 |
9.374,8 | Consiliul Europei; Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Cancelaria de Stat | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 34. | Dezvoltarea capacităţilor specialiştilor din domeniile sănătate, educaţie, asistenţă socială, justiţie şi ordine de drept, mass-media etc., la toate nivelurile, în ceea ce priveşte mecanismele de abordare a violenţei şi de asistenţă a copiilor victime ale violenţei | Număr de programe de instruire aprobate şi implementate
VR = valoarea pentru anul 2022 va fi determinată de Agenţia Naţională Asistenţă Socială; VP = valoarea pentru 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă; număr de specialişti beneficiari de instruire VR (2021) = 0; VP (2026) = 350 |
553,0 | CCF Moldova; Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID); Consiliul Europei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Justiţiei; Institutul Naţional al Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne | Consiliul Audiovizualului; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 35. | Realizarea a două studii sociologice pentru studierea opiniilor şi percepţiilor populaţiei referitoare la fenomenul violenţei împotriva copilului | Studii realizate
VR (2018) = 1; VP (2026) = 2 |
650,6 | Consiliul Europei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 36. | Elaborarea şi aprobarea mecanismului de raportare şi blocare a materialelor de abuz sexual online al copilului | Hotărâre a Guvernului aprobată | 196,1 | Consiliul Europei | 2026 | Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile | |
|
Obiectivul specific 2.2. Asigurarea funcţionalităţii şi accesibilităţii serviciilor şi programelor de petrecere a timpului liber pentru toţi copiii de 3-17 ani până în anul 2026, pe baza unui pachet minim costificat de activităţi de petrecere a timpului liber. Indicator de rezultat: Ponderea copiilor de 3-17 ani incluşi în activităţi de petrecere a timpului liber (dezagregări: sex, grupă de vârstă, mediu de reşedinţă, etnie, dizabilitate, statut social (elev, tânăr), statut migraţional al părinţilor, statut al familiei). Valoarea de referinţă (2024) – determinată în baza unui studiu de cartografiere; Valoarea planificată (2026) – determinată comparativ cu valoarea de referinţă |
||||||||
| 37. | Realizarea unui studiu de cartografiere a serviciilor şi programelor de petrecere a timpului liber funcţionale şi accesibile la nivel de comunitate, precum şi a numărului de copii incluşi în activităţi de petrecere a timpului liber (cu dezagregare pe sexe, vârstă, mediu de reşedinţă, etnie, dizabilitate, ocupaţie, statut migraţional al părinţilor, statut al familiei, situaţie economică a familiei) | Studiu de cartografiere realizat; valoare de referinţă stabilită | 443,5 | Partenerii de dezvoltare | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Partenerii de dezvoltare | |
| 38. | Dezvoltarea pachetului minim de activităţi de petrecere a timpului liber accesibil pentru toţi copiii şi stabilirea costurilor de referinţă aferente | Hotărâre a Guvernului aprobată | 108,5 | Fundaţia "Terre des Hommes" | 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Culturii | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile | |
| 39. | Dezvoltarea şi implementarea programelor de prevenire a violenţei destinate copiilor cu vârste diferite | Număr de programe de prevenire a violenţei dezvoltate, acreditate şi implementate
VR (2021) = 0; VP (2026) = 4; număr de copii beneficiari de instruire în cadrul programelor de prevenire a violenţei VR = valoarea pentru anul 2022 va fi determinată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; VP = valoarea pentru anul 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
8.200,5 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne | Avocatul Poporului pentru drepturile copilului; mediul academic | |
| 40. | Implementarea, la nivel de comunitate, a activităţilor de petrecere a timpului liber (joc, sport, muzică etc.) pentru toţi copiii şi familiile cu copii | Ponderea autorităţilor administraţiei publice locale care implementează pachetul minim de activităţi de petrecere a timpului liber
VR (2021) = 0; VP (2026) = 50%; ponderea copiilor implicaţi în activităţi de petrecere a timpului liber VR (2021) = 0; VP (2026) =50%; ponderea familiilor cu copii implicate în activităţi de petrecere a timpului liber VR (2021) = 0; VP (2026) = 50% |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; instituţiile de învăţământ | Autorităţile administraţiei publice de nivelul întâi; instituţiile de cultură; organizaţiile societăţii civile | ||
|
Obiectivul specific 2.3. Crearea, până în anul 2026, a serviciilor specializate de asistenţă şi reabilitare psihosocială funcţionale, de care să beneficieze cel puţin 50% din copiii cu statut de victimă, martor, agresor în acte de violenţă, copiii în conflict cu legea, copiii cu comportament deviant. Indicator de rezultat: Ponderea copiilor implicaţi în acte de violenţă care au beneficiat de servicii specializate (dezagregări: sex, grupă de vârstă, mediu de reşedinţă, etnie, dizabilitate), statut social (victimă, agresor, martor, din care cu statut de: copil în conflict cu legea, copil cu comportament deviant), mediu de îngrijire (familie, serviciu de plasament de tip familial, serviciu de plasament de tip rezidenţial, copil în situaţie de stradă), tip de serviciu de care au beneficiat copiii). Valoarea de referinţă (2021) – 0%; Valoarea planificată (2026) – 50% |
||||||||
| 41. | Crearea şi prestarea, la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, a serviciilor de asistenţă psihosocială pentru copiii cu statut de victimă, martor, agresor în acte de violenţă, copiii în conflict cu legea şi copiii cu comportament deviant | Număr de servicii de asistenţă psihosocială pentru copii funcţionale la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea
VR (2021) = 0; VP (2026) = 15; număr de copii beneficiari ai serviciilor de asistenţă psihosocială VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; VP = valoarea pentru anul 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Interne | Autorităţile administraţiei publice de nivelul al doilea; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 42. | Dezvoltarea şi asigurarea funcţionalităţii centrelor regionale de asistenţă integrată a copiilor victime/ martori ai infracţiunilor (Nord, Centru, Sud) | Număr de centre regionale de asistenţă integrată funcţionale
VR (2021) = 0; VP (2026) = 3; număr de copii beneficiari ai serviciilor centrelor regionale VR (2021) = 0; VP (2026) = 500 |
26.616,2 | Bugetul de stat | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Justiţiei; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 43. | Elaborarea metodologiei de evaluare psihologică a copiilor victime ale violenţei | Hotărâre a Guvernului aprobată | 108,5 | Partenerii de dezvoltare | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
|
Obiectivul general 3. Asigurarea creşterii copiilor într-un mediu familial sigur şi protector, care să le garanteze bunăstarea, astfel încât rata sărăciei absolute a gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii să scadă de la 38,1% în 2019 la 25% în 2026, iar ponderea copiilor aflaţi în situaţie de risc să se reducă de la 1,8% în 2020 la 1,5% în 2026 Indicatori de impact: Rata sărăciei absolute a gospodăriilor cu 3 şi mai mulţi copii. Valoarea de referinţă (2019) – 38,1%; Valoarea planificată (2026) – 25%. Ponderea copiilor aflaţi în situaţie de risc (dezagregări: sex, grupă de vârstă, mediu de reşedinţă, dizabilitate, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, cauze ale aflării copilului în situaţie de risc). Valoarea de referinţă (2020) – 1,8%; Valoarea planificată (2026) –1,5% |
||||||||
|
Obiectivul specific 3.1. Consolidarea capacităţilor părinţilor şi familiilor pentru creşterea şi îngrijirea copilului, astfel încât accesul la servicii şi programe de educaţie parentală acreditate să fie asigurat pentru cel puţin 500 de beneficiari până în anul 2026. Indicator de rezultat: Număr de beneficiari de servicii şi programe de educaţie parentală acreditate (dezagregări: statut beneficiar (părinte, tutore/curator, asistent parental profesionist, părinte-educator, custode), sex, grupă de vârstă, mediu de reşedinţă, tematici, tip prestator, sursă de finanţare, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea). Valoarea de referinţă (2021) – 0; Valoarea planificată (2026) – 500 |
||||||||
| 44. | Revizuirea Strategiei intersectoriale de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pentru anii 2016-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1106/2016, inclusiv modificarea perioadei de implementare şi elaborare a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia | Hotărâri ale Guvernului aprobate | 196,1 | Partenerii de dezvoltare | 2023 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 45. | Aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a mecanismului de acreditare a programelor şi serviciilor de educaţie parentală, inclusiv a instituţiilor mandatate cu acreditarea şi monitorizarea acestor programe şi servicii | Hotărâre a Guvernului aprobată; număr de programe şi servicii de educaţie parentală acreditate în baza noului mecanism
VR (2021) = 1; VP (2026) = 4 |
108,5 | Partenerii de dezvoltare | 2023 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | ||
| 46. | Elaborarea şi aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a mecanismului-cadru de finanţare şi contractare de la bugetul de stat a prestatorilor de programe şi servicii de educaţie parentală (publici şi privaţi) | Hotărâre a Guvernului aprobată | 196,1 | Partenerii de dezvoltare | 2023 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Cancelaria de Stat; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | ||
| 47. | Implementarea programelor şi serviciilor de educaţie parentală acreditate | Număr de prestatori acreditaţi în realizarea programelor şi serviciilor de educaţie parentală (publici, privaţi)
VR (2021) = 1; VP (2026) = 4; ponderea unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea care implementează programe şi servicii de educaţie parentală acreditate VR (2021) = 0; VP (2026) = 33%; volum al resurselor alocate anual din bugetul public naţional pentru programe şi servicii de educaţie parentală acreditate VR (2021) = 0; VP (2026) = valoarea va fi stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării |
3.132,3 | Partenerii de dezvoltare | 2026 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Sănătăţii | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 48. | Organizarea campaniilor de promovare a educaţiei parentale în rândul populaţiei generale, în special în rândul populaţiei tinere | Număr de campanii organizate anual
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5; număr de persoane informate VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; VP = valoarea pentru 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
1.985,8 | CCF Moldova (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; organizaţiile societăţii civile | |
| 49. | Elaborarea şi implementarea programului de subvenţionare a dezvoltării serviciilor de îngrijire a copiilor până la vârsta de 3 ani (creşe sociale) | Hotărâre a Guvernului aprobată;
număr de servicii de îngrijire a copiilor dezvoltate cu suportul programului de subvenţionare VR (2021) = 0; VP (2026) = 10; ponderea copiilor care beneficiază de servicii dezvoltate cu suportul programului de subvenţionare VR (2021) = 0; VP (2026) = 50% |
50.000,0 | Bugetul de stat | 2024 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Cancelaria de Stat | Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova; autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi | |
|
Obiectiv specific 3.2. Acordarea suportului necesar pentru prevenirea separării copiilor de părinţi familiilor cu copii aflaţi în situaţie de risc, astfel încât să se asigure accesul a cel puţin 8,5% din aceşti copii la serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii în 2026 pentru prevenirea separării faţă de 7,8% în 2020 şi să se reducă cazurile în care separarea nu a putut fi prevenită de la 3,1% la 1,5% în aceeaşi perioadă. Indicatori de rezultat: Ponderea copiilor care au beneficiat de suport în cadrul serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii pentru prevenirea separării (dezagregări: mediu de reşedinţă, tip familie după număr de copii, statut al familiei (completă, incompletă), risc primar de separare, tip de suport oferit). Valoarea de referinţă (2020) – 7,8%; Valoarea planificată (2026) – 8,5%. Ponderea copiilor a căror separare de părinţi nu a putut fi prevenită (dezagregări: sex, mediu de reşedinţă, grupă de vârstă, dizabilitate, etnie, statut al copilului, tip serviciu de plasament, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea). Valoarea de referinţă (2020) – 3,1%; Valoarea planificată (2026) – 1,5% din numărul total de cazuri noi înregistrate |
||||||||
| 50. | Diversificarea şi îmbunătăţirea programelor de sprijin primar din cadrul serviciului social de sprijin familial pentru familiile cu copii şi consolidarea capacităţilor specialiştilor în implementarea acestora | Studiu de referinţă cu privire la programele de sprijin primar realizat; număr de programe noi de sprijin primar implementate în cadrul serviciului social de sprijin pentru familii cu copii
VR (2021) = 0; VP (2026) = 4 |
134,7 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 51. | Implementarea programelor de abilitare socioeconomică a familiilor cu copii în situaţie de sărăcie, pentru a preveni separarea cauzată de lipsuri materiale | Studiu de cartografiere a programelor de abilitare socioeconomică de care beneficiază familiile cu copii în situaţie de sărăcie realizat; număr de programe de abilitare socioeconomică ce includ ca grup-ţintă familiile cu copii în situaţie de sărăcie
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5; ponderea familiilor cu copii aflate în situaţie de sărăcie care beneficiază de programe de abilitare socioeconomică VR (2021) = 0; VP (2026) = 40% |
239,9 | Parteneriate pentru fiecare copil; CCF Moldova (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Economiei | Partenerii de dezvoltare | |
| 52. | Dezvoltarea, adaptarea şi implementarea programelor şi serviciilor de reabilitare şi consiliere pentru copiii şi părinţii care fac abuz de alcool, droguri şi alte substanţe nocive | Număr de programe de reabilitare şi consiliere a copiilor şi părinţilor aprobate de Ministerul Sănătăţii
VR (2021) = 0; VP (2026) = 4; ponderea copiilor care fac abuz de alcool, droguri şi alte substanţe nocive beneficiari de programe şi servicii de reabilitare şi consiliere VR (2021) = 0; VP (2026) = 50%; ponderea părinţilor care fac abuz de alcool, droguri şi alte substanţe nocive beneficiari de programe şi servicii de reabilitare şi consiliere VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Sănătăţii; VP = valoarea pentru anul 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
4.415,7 | Bugetul de stat | 2026 | Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 53. | Crearea şi asigurarea funcţionării centrului de reabilitare şi tratament pentru copiii consumatori de alcool, droguri şi/sau de alte substanţe nocive | Ordin al ministrului sănătăţii aprobat; număr de copii beneficiari ai serviciilor centrului de reabilitare şi tratament
VR (2021) = 0; VP (2026) = 70 |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 54. | Informarea populaţiei despre serviciile de asistenţă gratuită pentru copii prin intermediul "Telefonului Copilului" | Număr de campanii de informare a populaţiei, inclusiv a copiilor, despre serviciile furnizate de "Telefonul Copilului"
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5; număr de apeluri primite la "Telefonul Copilului" de la copii VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de "Telefonul Copilului"; VP = valoarea anuală va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
1.450,0 | Bugetul de stat | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Cancelaria de Stat | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
|
Obiectivul specific 3.3. Consolidarea serviciilor de îngrijire alternativă de tip familial şi asigurarea disponibilităţii şi accesibilităţii acestora pentru fiecare copil, la necesitate, în vederea asigurării unui volum al cheltuielilor alocate în bugetele locale pentru serviciile de îngrijire alternativă de tip familial de 170 mil. lei în 2026 faţă de 85 mil. lei în 2020 şi a creşterii ponderii copiilor în servicii de plasament de tip familial de la 83,4% la 95% în aceeaşi perioadă Indicatori de rezultat: Volumul cheltuielilor alocate în bugetele locale pentru serviciile de îngrijire alternativă de tip familial (dezagregări: unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, tip serviciu). Valoarea de referinţă (2020) – 85 mil. lei; Valoarea planificată (2026) – 170 mil. lei. Ponderea copiilor în servicii de plasament de tip familial (dezagregări: sex, mediu de reşedinţă, grupă de vârstă, dizabilitate, etnie, statut al copilului, tip serviciu de plasament, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea). Valoarea de referinţă (2020) – 83,4 %; Valoarea planificată (2026) – 95 % |
||||||||
| 55. | Elaborarea ghidurilor metodologice şi a instrucţiunilor cu privire la serviciile de îngrijire suplimentare necesare pentru funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a Casei de copii de tip familial, în funcţie de tipul de plasament şi tipul de beneficiari (copii din grupa de vârstă 0-3 ani, copii cu dizabilităţi, copii cu comportament deviant, copii cu necesităţi emoţionale complexe, grupuri de fraţi) | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale aprobat | 108,5 | Partenerii de dezvoltare | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 56. | Elaborarea unui plan de acţiuni pentru diversificarea serviciilor alternative de tip familial pentru copiii separaţi sau expuşi riscului de separare de familiile lor | Hotărâre a Guvernului aprobată | 244,2 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID | 2025 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; partenerii de dezvoltare | |
| 57. | Elaborarea unui pachet de sprijin financiar suplimentar pentru Serviciul de asistenţă parentală profesionistă şi Casa de copii de tip familial (care au în îngrijire copii cu vârste de până la 3 ani, copii cu dizabilităţi, copii cu comportament deviant, copii cu necesităţi emoţionale complexe, grupuri de fraţi), inclusiv a metodologiei de calcul al costurilor de referinţă pentru aceste servicii în funcţie de complexitatea îngrijirii, pe tipuri de beneficiari | Hotărâre a Guvernului aprobată | 108,5 | CCF Moldova, (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2023 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Finanţelor | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 58. | Dezvoltarea serviciilor de suport pentru copiii şi tinerii care părăsesc sistemul de îngrijire alternativă (locuinţe sociale asistate, locuinţe protejate etc.), inclusiv elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului social "Locuinţă socială asistată" şi a standardelor minime de calitate | Hotărâre a Guvernului aprobată; pondere a tinerilor care beneficiază de servicii de suport după părăsirea sistemului de îngrijire alternativă conform planurilor individuale de asistenţă pentru tranziţia de la sistemul de îngrijire de tip rezidenţial/familial la trai independent
VR (2021) = 0; VP (2026) = 50% |
17.300 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 59. | Prestarea serviciilor sociale femeilor gravide şi mamelor cu copii de 0-3 ani din instituţiile penitenciare, în vederea asigurării dreptului copilului la condiţii de trai adecvate pentru dezvoltarea sa fizică, psihică, morală şi socială | Număr de copii de 0-3 ani ale mamelor încarcerate care beneficiază de servicii de zi în afara instituţiei penitenciare
VR = valoarea pentru 2022 va fi determinată de Ministerul Justiţiei; VP = valoarea pentru 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă; ponderea femeilor gravide şi a mamelor cu copii de 0-3 ani încarcerate, care beneficiază de servicii de consiliere în scopul prevenirii abandonului şi separării copilului de părinţi VR (2021) = 0; VP (2026) = 25%; număr de copii de 0-3 ani plasaţi în familii/centre de plasament VR = valoarea pentru anul 2022 va fi determinată de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; VP = valoarea pentru anul 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
143,5 | Partenerii de dezvoltare | 2026 | Ministerul Justiţiei; Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 60. | Revizuirea managementului de caz ca metodă generică de lucru aplicabilă tuturor serviciilor destinate copilului şi familiei | Hotărâre a Guvernului aprobată; ghidul managementului de caz revizuit; proceduri operaţionale standard şi formulare-tip pentru servicii elaborate şi incluse în regulamentele serviciilor (ca parte a managementului de caz) | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
|
Obiectivul specific 3.4. Lichidarea/reorganizarea instituţiilor de îngrijire a copiilor de tip rezidenţial, cu reintegrarea copiilor în familie sau transferul în serviciile sociale tip familial, şi asigurarea unui raport dintre copiii aflaţi în servicii de plasament de tip rezidenţial şi copiii aflaţi în servicii de plasament de tip familial de 1:10 în 2026 faţă de 1:4 în 2020. Indicatori de rezultat: Numărul instituţiilor rezidenţiale de tip vechi funcţionale (dezagregări: prestator (Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, autorităţile administraţiei publice de nivelul al doilea), statut al copiilor din plasament, acoperire geografică (naţională, raională). Valoarea de referinţă (2020) – 18 instituţii rezidenţiale; Valoarea planificată (2026) – 0 instituţii rezidenţiale. Raportul dintre copiii aflaţi în servicii de plasament de tip rezidenţial şi copiii aflaţi în servicii de plasament de tip familial (dezagregări: unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea). Valoarea de referinţă (2020) – 1:4; Valoarea planificată (2026) – 1:10 |
||||||||
| 61. | Evaluarea tuturor instituţiilor rezidenţiale pentru copii (şcoli-internat, şcoli auxiliare, şcoli speciale, case-internat, şcoli sanatoriale etc.) şi elaborarea planurilor de reorganizare/ lichidare pentru fiecare instituţie, precum şi estimarea necesarului de servicii sociale de îngrijire alternativă de tip familial | Rapoarte de evaluare a instituţiilor rezidenţiale elaborate; ordine ale ministrului muncii şi protecţiei sociale, ministrului educaţiei şi cercetării, ministrului sănătăţii, precum şi decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, inclusiv ale Consiliului municipal Chişinău cu privire la lichidarea/reorganizarea instituţiilor rezidenţiale aprobate; ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului muncii şi protecţiei sociale şi ministrului educaţiei şi cercetării cu privire la aprobarea metodologiei de lucru pentru dezinstituţionalizare şi reintegrare a copiilor aprobat; număr de instituţii rezidenţiale de tip vechi lichidate/reorganizate
VR (2021) = 0; VP (2026) = 18 |
2.259,6 | Parteneriate pentru fiecare copil (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale; partenerii de dezvoltare | |
| 62. | Instituirea moratoriului privind plasamentul copiilor de orice vârstă, în special, al copiilor până la 3 ani, în instituţiile rezidenţiale care intră în proces de reorganizare/ lichidare | Ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului muncii şi protecţiei sociale şi ministrului educaţiei şi cercetării aprobat; decizie a Consiliului municipal Chişinău privind instituirea moratoriului în instituţiile care intră în proces de lichidare/ reorganizare aprobată | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2024 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea | ||
| 63. | Reintegrarea în familie sau transferul copiilor din instituţiile rezidenţiale în proces de reorganizare/ lichidare în servicii de îngrijire alternativă de tip familial | Număr de copii din instituţiile rezidenţiale în proces de reorganizare/ lichidare reintegraţi în familiile biologice/ extinse sau transferaţi în servicii de plasament de tip familial
VR (2021) = 0; VP (2026) = 900 |
Costurile sunt considerate în limitele bugetelor instituţiilor rezidenţiale | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 64. | Evaluarea centrelor de plasament temporar pentru copii şi elaborarea planurilor de reorganizare/ lichidare pentru fiecare instituţie, precum şi estimarea necesităţii de servicii sociale de îngrijire alternativă de tip familial | Ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale cu privire la aprobarea metodologiei de evaluare a centrelor de plasament temporar pentru copii în situaţii de risc aprobat; număr de planuri de acţiuni privind dezvoltarea serviciilor de îngrijire alternativă de tip familial elaborate şi aprobate
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5 |
108,5 | Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Agenţia Naţională Asistenţă Socială | Autorităţile administraţiei publice locale; prestatorii de servicii privaţi; organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
|
Obiectivul specific 3.5. Susţinerea comunităţilor şi copiilor de a beneficia în urma parteneriatelor dintre autorităţile publice şi societatea civilă pentru bunăstarea copilului, astfel încât ponderea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi care implementează proiecte şi programe în parteneriat cu societatea civilă să crească la 50% până în anul 2026. Indicatori de rezultat: Ponderea autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi care implementează proiecte/programe în parteneriat cu societatea civilă pentru protecţia şi bunăstarea copilului. Valoarea de referinţă (2021) – 0; Valoarea planificată (2026) – 50%. Ponderea copiilor beneficiari ai proiectelor implementate de autorităţile administraţiei publice în parteneriat cu organizaţiile societăţii civile (dezagregări: sex, mediu de reşedinţă, unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea). Valoarea de referinţă (2021) – determinată de subdiviziunea analiză, monitorizare, evaluare politici din cadrul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Valoarea planificată (2026) – determinată comparativ cu valoarea de referinţă |
||||||||
| 65. | Dezvoltarea şi promovarea programelor de responsabilitate socială corporativă în mediul de afaceri | Număr de companii private care implementează programe de responsabilitate socială corporativă
VR (2021) = 0; VP (2026) = 30; plan de motivare şi promovare a responsabilităţii sociale corporative elaborat şi promovat în mediul de afaceri |
121,6 | CCF Moldova (Proiectul "Changing the Way We Care", finanţat de USAID) | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Economiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | |
| 66. | Extinderea serviciilor prestate de centrele de sănătate prietenoase tinerilor pentru a asigura accesul adolescenţilor din mediul rural | Număr de centre de sănătate prietenoase tinerilor care prestează servicii mobile pentru adolescenţii din mediul rural
VR (2021) = 0; VP (2026) = valoarea va fi stabilită de Ministerul Sănătăţii; ponderea adolescenţilor din mediul rural ce beneficiază de serviciile centrelor de sănătate prietenoase tinerilor; VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Sănătăţii; VP = valoarea pentru 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
În limitele alocaţiilor bugetare aprobate în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală | 2026 | Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; Compania Naţională de Asigurări în Medicină | ||
| 67. | Susţinerea şi promovarea voluntariatului în implementarea programelor şi proiectelor sociale orientate spre bunăstarea copilului | Număr de activităţi de voluntariat raportate anual în domeniul protecţiei drepturilor copilului
VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; VP = valoarea anuală până în 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă; număr de copii care au beneficiat anual de activităţi de voluntariat în domeniul protecţiei copilului; VR = valoarea pentru anul 2021 va fi determinată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; VP = valoarea anuală până în 2026 va fi stabilită comparativ cu valoarea de referinţă |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Autorităţile administraţiei publice locale; organizaţiile societăţii civile | ||
| 68. | Implicarea liderilor de opinie la nivel comunitar (lideri ai instituţiilor religioase şi de cult, oameni de cultură, bloggeri etc.) în promovarea drepturilor copilului | Număr de evenimente publice în care sunt implicaţi lideri de opinie care vorbesc despre drepturile copilului
VR (2021) = 4; VP (2026) = 20; număr de emisiuni TV, radio şi online care reflectă drepturile copilului (posturi publice/private, naţionale/ regionale etc.); VR (2021) = 20; VP (2026) = 200 |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Culturii | Organizaţiile societăţii civile, posturile de TV şi radio publice şi private; partenerii de dezvoltare | ||
|
Acţiuni transversale |
||||||||
| 69. | Crearea grupurilor tematice în cadrul Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului pe baza obiectivelor generale | Componenţă a grupurilor stabilită; regulament de activitate al grupurilor elaborat şi aprobat | În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2022 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Educaţiei şi Cercetării; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiţiei | Organizaţiile societăţii civile; partenerii de dezvoltare | ||
| 70. | Organizarea şedinţelor anuale ale Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului, în scopul coordonării procesului de implementare a Programului naţional | Număr de şedinţe organizate anual
VR (2021) = 0; VP = 4 anual, până în 2026; număr de rapoarte anuale de progres privind implementarea Programului naţional elaborate în conformitate cu cerinţele platformei electronice de monitorizare a politicilor publice şi aprobate VR (2021) = 0; VP (2026) = 5; ponderea recomandărilor elaborate în cadrul Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului care au fost implementate de autorităţile administraţiei publice responsabile de implementarea Programului naţional VR (2021) = 0; VP (2026) = 75% |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Educaţiei şi Cercetării | Partenerii de dezvoltare | ||
| 71. | Monitorizarea implementării Programului naţional şi elaborarea rapoartelor anuale de progres | Rapoarte anuale de progres elaborate în baza cadrului de monitorizare şi validate
VR (2021) = 0; VP (2026) = 5 |
În limitele mijloacelor bugetului instituţiei | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | |||
| 72. | Evaluarea intermediară şi finală a Programului naţional | Raport de evaluare intermediară elaborat şi discutat de Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
program naţional ajustat conform recomandărilor evaluării intermediare; raport de evaluare finală elaborat şi discutat de Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului |
343,9 | Partenerii de dezvoltare | 2026 | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale | ||
[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.676 din 02.10.2024, în vigoare 03.10.2024]