365/28.03.2002 Hotărîre despre aprobarea Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea

reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport

nr. 365  din  28.03.2002

 (în vigoare 05.04.2002) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49 art.460 din 05.04.2002

* * *

Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Concepţia privind crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport (se anexează).

2. Coordonarea acţiunilor privind realizarea concepţiei sus-aprobate se pune în sarcina Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, iar înfăptuirea acesteia în domeniul aviaţiei civile - în sarcina Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile.

3. La aprobarea proiectelor bugetului de stat şi a programelor de dezvoltare social-economică, Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor vor examina posibilitatea de a finanţa dezvoltarea infrastructurii reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.365 din 28 martie 2002

CONCEPŢIA

privind crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor

internaţionale de transport

I. DISPOZIŢII GENERALE

Concepţia privind crearea şi dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor internaţionale de transport (în continuare - Concepţia) stabileşte principiile generale de formare şi dezvoltare în Republica Moldova pînă în anul 2015 a reţelei naţionale de coridoare de transport şi linii magistrale de importanţă internaţională majoră, pentru integrarea ei în sistemul european de transport.

Scopul prezentei Concepţii îl constituie determinarea reţelei de transport naţionale ca parte componentă a coridoarelor internaţionale de transport, stabilirea priorităţilor dezvoltării acestei reţele în condiţiile de tranziţie la economia de piaţă şi formarea ei la parametrii reţelei de transport europene.

De asemenea, actualitatea stringentă a acestei Concepţii a fost condiţionată de cursul declarat în Programul de activitate al Guvernului spre aprofundarea colaborării cu Uniunea Europeană şi de necesitatea integrării reţelelor de transport ale Republicii Moldova în sistemul de transport european, dictată de acest curs, incluiv prin promovarea eficientă a politicii naţionale de tranzit.

Prin politica de tranzit în contextul prezentei Concepţii se subînţelege activitatea cu scop bine determinat a statului, desfăşurată prin intermediul acţiunilor coordonate ale organelor administraţiei publice centrale şi locale şi orientată spre crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea fluxurilor de mărfuri şi călători în tranzit pe reţeaua coridoarelor internaţionale de transport, ce traversează Republica Moldova.

Interpretînd noţiunea de coridoare de transport internaţionale drept un complex de comunicaţii magistrale terestre de transport, dotate din punct de vedere tehnic, pentru diverse tipuri de transport ce asigură transportarea pasagerilor şi mărfurilor în traficul internaţional în direcţiile concentrării lor majore ce unesc diverse ţări, Concepţia urmăreşte formarea şi dezvoltarea reţelei naţionale a acestor coridoare în concordanţă cu Principiile Directoare ale Comunităţii Europene privind dezvoltarea reţelei de transport transeuropene. În ea se iau în considerare, de asemenea, cerinţele faţă de organizarea activităţii de transport prevăzute de Acordul de Parteneriat şi Colaborare între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, aplicarea cărora se va face treptat, pe măsura adoptării în Republica Moldova a cadrului juridic respectiv.

Luînd în considerare situaţia geopolitică a Republicii Moldova, Concepţia argumentează direcţiile geografice şi lista concretă a coridoarelor de transport şi liniilor magistrale de importanţă majoră din reţeaua internaţională "E", inclusiv caracteristicile lor tehnice. De asemenea, ea trasează lucrările primordiale de dezvoltare a acestora, specifică concomitent parametrii ce corespund cerinţelor reţelei de transport paneuropene şi reflectă evaluările de pronostic ale volumelor traficului pe fiece coridor, stabilind etapele şi priorităţile dezvoltării lor, precum şi volumul estimativ al investiţiilor necesare în aceste scopuri.

Dezvoltarea coridoarelor de transport şi intrarea acestora în sistemul paneuropean de transport constituie direcţia prioritară naţională de dezvoltare a complexului rutier şi de transport.

Tezele prezentei Concepţiei sînt elaborate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu dispoziţiile acordurilor internaţionale privind infrastructura transporturilor, la care Republica Moldova este parte.

II. OBIECTIVELE, SARCINILE ŞI CRITERIILE FORMĂRII CORIDOARELOR

INTERNAŢIONALE DE TRANSPORT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Principalele obiective ale formării şi dezvoltării coridoarelor de transport internaţionale în teritoriul Republicii Moldova sînt crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea fluxurilor internaţionale de transport pe liniile naţionale de transport şi îmbunătăţirea comunicaţiilor rutiere în interiorul ţării. Atingerea acestor obiective va permite satisfacerea mai amplă şi mai eficientă a necesităţilor economiei în servicii de transport, precum şi extinderea relaţiilor de comerţ exterior, sporirea competitivităţii producătorilor autohtoni şi a întreprinderilor de transport pe pieţele europene de mărfuri şi fraht.

Sarcinile principale de formare şi dezvoltare a coridoarelor de transport internaţionale sînt:

dezvoltarea coordonată a infrastructurii de transport în scopul integrării sistemelor de transport euro-asiatice pentru deplasarea fără obstacole a mărfurilor şi călătorilor peste hotarele naţionale;

raţionalizarea interacţiunii între diverse genuri de transport în lanţul intermodal, bazat pe principiile logice şi perfecţionarea asistenţei informaţionale;

optimizarea procesului de transport în scopul sporirii calităţii transporturilor şi reducerii cheltuielilor de transport în costul final al mărfurilor;

crearea condiţiilor pentru reducerea tarifelor la transportarea călătorilor şi mărfurilor în traficul intern - prin majorarea coeficientului de utilizare a reţelei de transport naţionale şi folosirea mai eficientă a rezervelor disponibile;

dezvoltarea colaborării transfrontaliere şi asimilarea noilor pieţe interne şi internaţionale;

sporirea mobilităţii populaţiei şi îmbunătăţirea accesului la serviciile de transport pentru locuitorii tuturor regiunilor ţării;

sporirea atractivităţii proiectelor investiţionale de dezvoltare a coridoarelor de transport internaţionale;

contribuirea la dezvoltarea turismului şi a relaţiilor culturale internaţionale.

Criteriile principale la selectarea comunicaţiilor de transport naţionale pentru includerea în componenţa coridoarelor de transport internaţionale sînt următoarele:

corespunderea acestora cu direcţiile integrate ale legăturilor de transport internaţionale, care trec prin teritoriul cîtorva state, coordonate cu Comunitatea Europeană şi/sau organizaţiile internaţionale;

utilizarea maximă a comunicaţiilor de transport existente cu rezerve considerabile de capacităţi de transportare, pe care deja se efectuează un mare volum de transporturi internaţionale de mărfuri şi călători sau se va efectua în viitor;

trecerea rutei coridorului pe distanţa cea mai mică dintre centrele de origine şi cele de destinaţie ale mărfurilor, fără ca unghiul de cotitură al traseului să depăşească 90 grade;

corespunderea lor cu parametrii tehnici internaţionali sau modernizarea conform cerinţelor acordurilor europene, încheiate sub egida Comisiei Economice Europene a O.N.U. "Cu privire la automagistralele internaţionale (AGR)" din 15 noiembrie 1975, "Cu privire la liniile feroviare magistrale internaţionale (AGC)" din 31 mai 1985, "Cu privire la marile linii de transport combinat internaţional şi instalaţiile conexe (AGTC)" din 1 ianuarie 1991 şi "Cu privire la marile căi navigabile de importanţă internaţională (AGN)" din 19 ianuarie 1996.

În coridoarele de transport internaţionale se introduc în mod prioritar liniile magistrale naţionale (care sînt părţi componente ale reţelei internaţionale "E"), determinate pentru fiece tip de transport prin acordurile europene menţionate - AGR, AGC, AGTC şi AGN în calitate de căi principale de transport de importanţă internaţională.

Totodată, prin coridorul de transport internaţional ar putea trece liniile magistrale în cîteva direcţii în conformitate cu următoarele trei categorii:

direcţia de latitudine Est - Vest;

direcţia de meridian Nord - Sud;

direcţia intermediară între cea de latitudine şi cea de meridian.

III. REPUBLICA MOLDOVA ÎN SISTEMUL CORIDOARELOR INTERNAŢIONALE

DE TRANSPORT ŞI AL PRINCIPALELOR LINII MAGISTRALE

1. Reţeaua Paneuropeană de Transport

Elaborarea Reţelei Paneuropene de Transport s-a efectuat pe parcursul ultimilor zece ani în cadrul a trei conferinţe paneuropene vizînd problemele transportului. La prima Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor de la Praga din anul 1991 a fost elaborată concepţia respectivă a infrastructurii transportului ce reprezintă concepţia coridoarelor. La a doua Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor, care a avut loc în Creta în anul 1994, ţările Europei Occidentale, Centrale şi Orientale au specificat nouă coridoare de transport de mare lungime în calitate de direcţii prioritare de dezvoltare a infrastructurii. La a treia Conferinţă Paneuropeană a Transporturilor, care şi-a desfăşurat lucrările în anul 1997 la Helsinki, au fost adăugate coridorul al zecelea şi zonele de transport paneuropene referitor la bazinele marine, care sînt considerate ca origini şi destinaţii pentru importante fluxuri de trafic.

Astfel, în componenţa Reţelei Paneuropene de Transport intră următoarele componente:

Reţeaua transeuropeană de transport (TEN) din teritoriul Uniunii Europene (UЕ);

zece coridoare paneuropene de transport ce intersectează teritoriile ţărilor aderente, ale noilor state independente şi continuă în afara hotarelor acestora;

Reţeaua ТINА (proiectul evaluării necesităţilor în domeniul infrastructurii de transport), în componenţa căreia intră zece coridoare şi componentele aferente ale acestei reţele din teritoriul ţărilor-candidate pentru aderarea la UE;

patru zone paneuropene de transport (PЕТrА), care cuprind bazinele maritime ale Mării Mediterane, Mării Negre, Mării Adriatice/Ionice şi zona Barenţ, partea ei euroarctică, îmbinările euro-asiatice, în special TRACECA (coridorul de transport Europa - Caucaz - Asia).

Dezvoltarea acestei reţele urmează să se efectueze în corespundere cu Principiile Directoare ale Comunităţii Europene privind dezvoltarea reţelei de transport transeuropene conform deciziei Parlamentului şi Consiliului European nr. 1692/96/СЕ din 23 iulie 1996.

Coridoarele multimodale din Helsinki au o lungime totală de circa 48000 km, dintre care 25000 km revin reţelei feroviare, iar 23000 km - reţelei rutiere. Aeroporturile, porturile maritime şi fluviale, precum şi terminalele principale servesc drept puncte nodale de îmbinare între diverse tipuri de transport pe liniile în cauză în ţările Europei Centrale şi Orientale.

2. Coridoarele de transport şi zonele paneuropene

ce trec prin Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, care şi-a trasat scopul strategic de a se integra în Uniunea Europeană, alinierea la proiectele europene privind dezvoltarea transportului în cadrul reţelei paneuropene este esenţială, deoarece ţara noastră, prin aşezarea sa geografică, reprezintă o zonă de intersecţie a magistralelor internaţionale de transport, care leagă atît nordul cu sudul Europei, cît şi vestul cu estul acesteia.

Conform deciziilor conferinţelor menţionate, prin teritoriul Republicii Moldova trec coridoarele paneuropene nr.VII şi IX.

Coridorul nr.VII trece pe rîul Dunărea care, după lungime, ocupă locul al doilea printre rîurile europene şi reprezintă coridorul principal pentru transportul naval intern ce uneşte Europa Occidentală cu cea Orientală pe Rin, Main şi canalul Rin-Main-Dunăre. Dunărea leagă Marea Nordică de Marea Neagră, traversînd Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Iugoslavia, România, Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Din Coridorul nr.VII face parte de asemenea infrastructura respectivă a porturilor şi canalul Marea Neagră - Dunărea.

Dispunînd de un teritoriu de circa 1000 m în delta Dunării în regiunea s.Giurgiuleşti, Republica Moldova este reprezentată în acest coridor prin terminalul petrolier Giurgiuleşti destinat prelucrării produselor petroliere, în curs de construire şi în perspectivă - un eventual complex portuar.

Coridorul nr.IX este cel mai lung dintre cele zece coridoare de transport multimodale paneuropene. El începe în Helsinki (Finlanda), trece prin Sankt-Petersburg (Rusia), unde se divizează în două ramificaţii, una dintre care ajunge pînă la Moscova (Rusia), iar a doua - pînă la Pskov (Rusia). Ramificaţiile se unesc din nou la Kiev (Ucraina). La Liubaşevka/Razdelnaia (Ucraina) coridorul din nou se ramifică, o ramificaţie a acestuia ajungînd pînă la Odesa (Ucraina) pe Marea Neagră, în timp ce direcţia principală continuă spre sud pînă la Chişinău (Moldova), ajunge la Bucureşti (România) şi Dimitrovgrad (Bulgaria) şi se încheie în portul elen Alexandropolis pe Marea Egee.

Pe lîngă ramificaţiile menţionate, în cadrul coridorului în cauză sînt încă două joncţiuni suplimentare care-şi au începutul pe malul Mării Baltice: una - în Kaliningrad (Rusia), iar a doua - în Klaipeda (Lituania). În Kaunas (Lituania) ambele ramificaţii se unesc şi trec prin Vilnius (Lituania) pînă la Minsk (Bielarusi), unde se unesc cu coridorul nr.II şi continuă pînă la Kiev.

Componente ale coridorului nr.IX pe teritoriul Republicii Moldova sînt:

linia de cale ferată: frontiera cu Ucraina - Novosaviţkaia - Bender - Chişinău - Ungheni - frontiera cu România;

drumul auto: frontiera cu Ucraina - Dubăsari - Chişinău - Leuşeni - frontiera cu România.

În plus, reţeaua de transport naţională intră în zona paneuropeană de transport PETrA din preajma Mării Negre, aprobată la Conferinţa de la Helsinki, inclusiv sectoarele sus-menţionate ale Coridorului nr.IX, cît şi ramificaţiile lor:

feroviară - de la Bender, prin Basarabeasca, pînă la Giurgiuleşti (frontiera cu România şi Ucraina);

rutieră - de la Chişinău, prin Cimişlia şi Comrat, pînă la Giurgiuleşti (frontiera cu România şi Ucraina).

3. TRACECA

În noile condiţii geopolitice zona Caucaz - Asia Centrală capătă relevanţă mondială globală, fiind considerată ca regiune ce urmează să devină unul dintre cele mai active centre din lume. În acest context, Republica Moldova este interesată şi de dezvoltarea coridorului multimodal Europa - Caucaz - Asia (TRACECA). Acest coridor traversează pe direcţia vest-est Marea Neagră şi Marea Caspică, unindu-se cu marile coridoare de transport paneuropene, inclusiv sectoarele moldoveneşti ale coridorului nr.IX, care au ieşire la portul Odesa de pe malul Mării Negre:

pe calea ferată de la frontiera moldo-ucraineană prin staţiile feroviare ucrainene Kuciurgan şi Razdelnaia;

pe drumul auto Chişinău - Tiraspol - Odesa.

În perspectivă, traseul coridorului TRACECA ar putea fi prelungit printr-o ramificaţie navală de la portul Odesa pînă la complexul portuar Giurgiuleşti ce se construieşte pe teritoriul Republicii Moldova, în delta Dunării.

4. Liniile magistrale ale reţelei internaţionale "E"

Pentru modernizarea reţelei sale de transport în conformitate cu exigenţele europene, Republica Moldova a semnat şi intenţionează să semneze cîteva acorduri internaţionale în domeniu, care o obligă să dezvolte infrastructura de transport conform unor parametri tehnici unici în cadrul reţelei internaţionale "E", constituită din patru componente: căile ferate, drumurile auto, căile de navigaţie, precum şi liniile combinate.

În conformitate cu Acordurile europene AGC şi AGTC, prin teritoriul Republicii Moldova trec două linii magistrale ale reţelei feroviare internaţionale "E": СЕ-95 - pe direcţia nord-sud Moscova - Kiev - Bender - Ungheni - Iaşi - Paşcani - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Videle - Giurgiu - Ruse - Gorna - Dimitrovgrad şi Е-560 - pe direcţia vest-est Buzău - Galaţi - Reni - Bender.

Conform Acordului european AGN, la căile de navigaţie interne de importanţă internaţională pe teritoriul Republicii Moldova se raportează două ramificaţii ale căilor magistrale de navigaţie de categoria "E" pe direcţia vest-est: E 80-07 - rîul Prut, de la deltă pînă la Ungheni, E 90-03 - rîul Nistru, de la portul Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina) pînă la Bender, incluzînd respectiv două porturi de navigaţie internă de importanţă internaţională: P 80-62 Giurgiuleşti (Dunăre, 133,0 km), planificat spre construcţie, şi P 90-03-02 Bender (Nistru, 228,0 km).

În cadrul Acordului european AGR, teritoriul Republicii Moldova este intersectat de patru automagistrale internaţionale: drumul intermediar pe direcţia vest-est E 58 Viena - Bratislava - Zvolen - Koşiţe - Ujgorod - Mukaciovo - Halmeu - Suciava - Iaşi - Chişinău - Odesa - Nikolaev - Herson - Melitopol - Taganrog - Rostov-pe-Don şi trei drumuri de joncţiune: E 577 Poltava - Kirovograd - Chişinău - Giurgiuleşti - Galaţi - Slobozia, E 581 Mărăşeşti - Tecuci - Albiţa - Leuşeni - Chişinău - Odesa şi E 583 Roman - Iaşi - Bălţi - Moghiliov-Podolsk - Viniţa - Jitomir.

5. Coridoarele şi liniile magistrale ale OCCF

În scopul creării comunicaţiilor de transport durabile în direcţia Europa - Asia şi trecerii lor sub incidenţa prevederilor acordurilor AGC şi AGTC, întru extinderea sistemului coridoarelor paneuropene de transport în cadrul Organizaţiei Colaborării Căilor Ferate (OCCF) sînt determinate 12 coridoare feroviare ce unesc 25 ţări-membre ale OCCF, amplasate în Europa Centrală şi Occidentală şi în Asia.

Teritoriul Republicii Moldova este traversat de două coridoare ale OCCF, şi anume de ramificaţia 5d Ungheni - Chişinău - Razdelnaia - Jmerinka a coridorului nr.V Hedieşhalom/Şopron/Baianişenie - Budapesta - Zahoni - Ciop - Strîi - Lvov - Krasne - Jmerinka - Kiev - Darniţa - Grebenka - Poltava - Harkov - Topoli - Valuiki - Penza - Celiabinsk - Кurgan - Presnogorikovskaia - Аktogai - Drujba - Alaşanikou - Urumci - Lancijou - Lianiugani şi coridorul nr.12 Vălcineţ - Ocniţa - Bălţi-Slobozia - Ungheni - Iaşi - Bucureşti - Giurgiu - Ruse - Varna/Dimitrovgrad.

De asemenea, în cadrul OCCF sînt prevăzute, conform acordului cu privire la aspectele de organizare şi exploatare ale transporturilor combinate în traficul dintre Europa şi Asia, pe teritoriul Republicii Moldova două linii feroviare de o însemnătate esenţială pentru transportul internaţional combinat: АСЕ-95 Razdelnaia - Kuciurgan - Bender - Chişinău - Ungheni - Cristeşti-Jijia - Paşcani - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Videle - Giurgiu - Ruse - Gorna Oriahoviţa - Dubovo - Dimitrovgrad şi A-95/1 Jmerinka- Moghiliov-Podolsk - Vălcineţ - Ocniţa - Ungheni - Cristeşti-Jijia.

Lista completă, schema respectivă şi caracteristica tehnică a liniilor naţionale incluse în coridoarele de transport, zonele şi magistralele internaţionale se specifică în anexe.

IV. DIRECŢIILE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE A COMUNICAŢIILOR

DE TRANSPORT DIN COMPONENŢA CORIDOARELOR

INTERNAŢIONALE DE TRANSPORT

Imperativul asimilării volumelor perspective ale transporturilor de călători şi mărfuri în trafic internaţional, precum şi necesitatea de a majora eficienţa lor şi de a spori competitivitatea transportatorilor naţionali înaintează cerinţe foarte drastice în ceea ce priveşte perfecţionarea sistemului transporturilor moldoveneşti.

Direcţiile principale de dezvoltare a comunicaţiilor de transport în componenţa coridoarelor internaţionale de transport se determină pentru toate ramurile complexului de transport al ţării, luîndu-se în considerare specificul fiecărui tip de transport şi starea tehnică a infrastructurii existente în comparaţie cu standardele europene.

1. Transportul feroviar

Un factor ce blochează atragerea transporturilor suplimentare pe coridoarele internaţionale şi pe liniile magistrale ce trec prin teritoriul Republicii Moldova este, în primul rînd, lipsa liniilor feroviare electrificate, în timp ce căile ferate învecinate ale României şi Ucrainei, incluse în coridoare similare, utilizează tracţiunea electrică.

Ceilalţi parametri ai infrastructurii, specificaţi în acordurile sus-menţionate AGC şi AGTC, îndeosebi vizînd viteza de circulaţie a trenurilor, depăşesc în prezent considerabil parametrii existenţi nu numai în reţeaua feroviară naţională, ci şi reţelele majorităţii ţărilor Europei Centrale şi Occidentale.

Dezvoltarea comunicaţiilor feroviare se va efectua preponderent prin:

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii celor mai importante magistrale în scopul majorării vitezei de circulaţie a trenurilor;

reconstrucţia staţiilor existente de frontieră;

aplicarea tracţiunii contemporane ecologic pure;

renovarea şi modernizarea respectivă a materialului rulant.

Prioritatea coridorului paneuropean nr. IX în structura traficului derulat pe reţeaua feroviară naţională şi necesitatea reabilitării primordiale a sectorului lui moldovenesc - frontiera cu Ucraina - Novosaviţcaia - Bender - Chişinău - Ungheni - frontiera cu România - rezidă din faptul că, în total, pe circa o cincime din lungimea integrală a reţelei proprii (respectiv, 211 km din 1140,3 km) se efectuează aproape jumătate din întregul trafic.

2. Transportul auto şi gospodăria rutieră

Direcţiile principale de dezvoltare a reţelei naţionale de drumuri auto în componenţa coridoarelor de transport şi liniilor magistrale internaţionale vor fi:

stabilirea priorităţilor certe pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor existente, prin elaborarea unor programe reale de construcţie a noilor sectoare de drumuri;

ajustarea nivelului tehnic al reţelei de drumuri auto naţionale la prescripţiile internaţionale în domeniu;

îmbunătăţirea capacităţilor de transport şi exploatare ale drumurilor existente, sporirea nivelului lor de amenajare, siguranţa şi economicitatea transporturilor, aducerea acestora în concordanţă cu cerinţele contemporane.

În transportul auto se va forma un sistem de deservire tehnică şi control al mijloacelor de transport şi un complex de deservire rutieră în conformitate cu cerinţele internaţionale. În plus, se vor dezvolta în continuare transporturile internaţionale cu autobuze.

3. Transportul naval intern

Dezvoltarea infrastructurii transportului naval intern se va efectua în următoarele direcţii:

modernizarea căilor navale interne (pe rîurile Nistru şi Prut) şi aducerea caracteristicilor de exploatare ale acestora în corespundere cu exigenţele internaţionale în domeniu;

finalizarea construcţiei terminalului petrolier din preajma localităţii Giurgiuleşti;

construcţia unui complex portuar în delta rîului Prut cu debarcadere pentru servirea pasagerilor şi transbordarea încărcăturilor.

4. Transportul aerian

Sarcinile principale ale transportului aerian în contextul Concepţiei dezvoltării coridoarelor de transport internaţionale constau în modernizarea bazei terestre de producere a aeroporturilor, în scopul aducerii infrastructurii acestora în conformitate cu actualele exigenţe specifice internaţionale.

5. Transporturile combinate

În cadrul formării şi dezvoltării coridoarelor internaţionale de transport pe teritoriul Republicii Moldova se preconizează crearea unei reţele extinse de transporturi combinate. În contextul prezentei Concepţii, termenul transporturi combinate înseamnă transporturile intermodale de mărfuri (în una şi aceeaşi unitate de transport sau pe unul şi acelaşi mijloc de transport) utilizate consecutiv de cîteva tipuri de transport, fără ca înseşi mărfurile să fie prelucrate. Utilizarea combinată a mijloacelor de transport, cînd un mijloc de transport (pasiv) este transportat pe alt mijloc de transport (activ), care consumă energie, include, în primul rînd, transporturile în containere şi transporturile contreiler.

Direcţiile cele mai importante de dezvoltare a propriei reţele de transporturi combinate prin coridoarele internaţionale de transport şi pe liniile magistrale sînt:

crearea terminalelor de prelucrare şi de stocare a mărfurilor, precum şi a complexelor polifuncţionale multimodale, care oferă întregul set de servicii vamale şi de transportare a mărfurilor;

înfiinţarea operatorilor naţionali ai transporturilor intermodale de comerţ exterior, care să asigure principiile logistice de transportare a mărfurilor, prestarea serviciilor complete şi controlul asupra deplasării încărcăturilor pe tot itinerarul, în baza cotelor tarifare directe.

6. Prioritatea dezvoltării diverselor tipuri de transport

Politica Guvernului în acest domeniu se rezumă la tratamentul echilibrat al tuturor genurilor de transport.

Transportul auto are perspective de dezvoltare durabilă, cu precădere din contul modificării structurii dezvoltării economiei - în primul rînd, a industriei uşoare şi a sectorului producător de mărfuri de larg consum, adică a ramurilor care sînt consumatoare ale serviciilor transportului auto, precum şi din contul dezvoltării în devans a businessului mic şi mediu. Transportul feroviar are avantaj ca transportator de materii prime în masă, volumele traficului şi distanţele fiind preponderent mari (peste 300 km).

În legătură cu specializarea transportului rutier şi feroviar în transportarea diverselor mărfuri, prezenta Concepţie nu specifică prioritatea dezvoltării a nici unuia dintre tipurile de transport. Totodată, se admite ca transporturile masive de mărfuri (combustibilul, minereul, petrolul, lemnul, materialele de construcţie etc.) să fie efectuate şi în continuare în trafic feroviar, iar transporturile de mărfuri în volume mici, îndeosebi a celor valoroase şi a celor uşor alterabile, vor fi efectuate preponderent în trafic rutier.

Luînd în considerare faptul că Republica Moldova dispune de un sector în delta Dunării şi are ieşire directă atît la căile maritime internaţionale, cît şi la reţelele europene ale căilor interne de navigaţie, există toate premisele pentru dezvoltarea în ţară a transportului naval, aceasta fiind unul dintre cele mai ieftine şi mai inofensive tipuri de transport pentru mediul înconjurător.

În afară de aceasta, în ultimii ani se evidenţiază tendinţa stabilă de creştere a volumelor transporturilor de călători şi mărfuri în trafic internaţional aerian.

Astfel, toate tipurile de transport - auto, feroviar, naval intern şi aerian - vor constitui în măsură egală baza reţelei internaţionale de transport pe teritoriul Republicii Moldova şi se vor dezvolta conform tendinţelor şi oportunităţilor fireşti, fără să li se stabilească priorităţi.

V. ASIGURAREA FORMĂRII ŞI DEZVOLTĂRII CORIDOARELOR

INTERNAŢIONALE DE TRANSPORT

1. Asigurarea cu resurse

Abordarea conceptuală a modalităţilor de realizare a sarcinii privind dezvoltarea la nivel naţional a potenţialului de transport şi de tranzit al Republicii Moldova, prin formarea pe teritoriul ei a coridoarelor internaţionale de transport pentru atragerea pe ele a fluxurilor suplimentare de mărfuri şi călători, va permite (din contul selectării direcţiilor prioritare ale coridoarelor de transport şi a celor mai eficiente proiecte) să se asigure reducerea volumelor investiţiilor pentru modernizarea infrastructurii de transport a ţării.

Adoptarea de către stat, în baza prezentei Concepţii, a programelor respective pentru anumite ramuri ale complexului de transport şi rutier al ţării, va evidenţia cele mai avantajoase proiecte pentru stat şi va da posibilitate de a orienta pentru un termen îndelungat investitorii potenţiali, întreprinderile de transport şi organizaţiile de antrepriză.

Investiţiile necesare şi lista lucrărilor primordiale pe liniile naţionale, incluse în coridoarele de transport internaţionale, sînt reflectate în anexe. Evaluările preliminare demonstrează că în perioada 2001-2015 numai pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a coridoarelor internaţionale de transport este necesar să se investească circa 208 mil. dolari S.U.A. În plus, reparaţia capitală a sectoarelor de drumuri moldoveneşti în cadrul coridoarelor internaţionale necesită alte 174 mil. dolari S.U.A.

Reabilitarea şi dezvoltarea reţelei proprii de transport a coridoarelor internaţionale şi a liniilor magistrale se efectuează prin finanţarea directă din bugetele de stat şi locale, prin obţinerea creditelor, atragerea investiţiilor străine şi a mijloacelor întreprinderilor de transport.

Pentru a atrage investiţii în volume atît de mari, va fi necesar să se utilizeze noi metode de conlucrare cu investitorii, care vor include mecanismul concesiunilor particulare la obiectele în construcţie ale infrastructurii de transport, amnistiile investiţionale, care să favorizeze repatrierea mijloacelor etc. În vederea mobilizării mijloacelor proprii ale întreprinderilor de transport şi ale marilor proprietari de încărcături pentru modernizarea infrastructurii de transport, precum şi pentru stimularea activităţii lor investiţionale este important să se asigure reducerea poverii fiscale asupra acestora şi crearea premiselor pentru investirea în modernizarea şi dezvoltarea ramurilor complexului de transport şi rutier al ţării.

Toate căile magistrale de comunicaţie se află în proprietatea exclusivă a statului. Pe unele sectoare nerentabile (dar socialmente necesare) ale căilor ferate şi drumurilor auto, în cazul fundamentării respective, este posibilă schimbarea formei de proprietate. Construcţia şi exploatarea noilor sectoare, ce unesc liniile naţionale existente în cadrul coridoarelor internaţionale de transport, poate fi efectuată în condiţiile concesionării conform legislaţiei în vigoare.

2. Asigurarea cadrului juridic pertinent

Cadrul juridic pertinent al formării şi dezvoltării în Republica Moldova a coridoarelor de transport este Constituţia, Legea cu privire la transport, alte acte legislative şi normative în vigoare vizînd domeniul transporturilor.

Cadrul juridic al formării şi dezvoltării coridoarelor de transport şi a liniilor magistrale ale Republicii Moldova se creează prin:

elaborarea noilor acte legislative, a documentelor şi acordurilor privind infrastructura de transport şi perfecţionarea celor existente;

stabilirea şi atragerea organizaţiilor, instituţiilor specializate şi a specialiştilor competenţi pentru elaborarea actelor legislative şi normativ-juridice, a regulamentelor, normelor şi standardelor, utilizînd în acest scop potenţialul naţional ştiinţific şi productiv existent;

crearea unui sistem transparent de familiarizare a beneficiarilor nemijlociţi, cu orice tip de proprietate, cu documentele normativ-juridice respective în domeniul infrastructurii de transport.

Se preconizează şi valorificarea posibilităţilor de a elabora documentele normative necesare în comun cu organizaţiile din străinătate sau internaţionale.

Modul de introducere a modificărilor şi completărilor în actele legislative referitoare la coridoarele de transport este stabilit de legislaţia internă în vigoare.

Controlul asupra elaborării actelor juridice necesare, înregistrarea de stat şi punerea lor în aplicare constituie una din sarcinile principale vizînd reglementarea de către stat a dezvoltării coridoarelor de transport şi liniilor magistrale.

3. Asistenţa organizaţională

Reglementarea de stat a activităţii tuturor tipurilor de transport din ţară, cu excepţia transportului prin conducte şi a transportului aerian, este efectuată de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor.

Abordările complexe şi unitare în ceea ce priveşte realizarea politicii de stat în domeniul formării şi dezvoltării coridoarelor internaţionale de transport şi includerea lor în sistemul paneuropean de transport se elaborează de către Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor. Totodată, în partea ce ţine de coridorul de transport Europa - Caucaz - Asia (TRACECA), elaborarea se efectuează în comun cu Comisia naţională pentru dezvoltarea acestui coridor, creată conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.897 din 28 august 2000.

Se prevede exercitarea unui control permanent asupra respectării cerinţelor actelor normativ-juridice, inclusiv controlul asupra aducerii documentelor statutare şi a tipurilor de organizare juridică ale agenţilor economici profilaţi în sfera coridoarelor de transport în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

Totodată, luînd în considerare caracterul monopolist al ramurii transportului feroviar, trebuie de accentuat că organizarea prestaţiilor în trafic feroviar pe reţelele existente de cale ferată ale coridoarelor internaţionale se va efectua de către Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" sau, într-o perspectivă mai largă - de către alţi operatori feroviari, profilaţi la transportarea mărfurilor şi călătorilor şi desemnaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.

VI. ASPECTELE SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE CREĂRII,

FUNCŢIONĂRII ŞI DEZVOLTĂRII CORIDOARELOR

INTERNAŢIONALE DE TRANSPORT

1. Aspectele social-economice

Rezultatele creării şi dezvoltării coridoarelor internaţionale de transport pe teritoriul Republicii Moldova vor depăşi limitele soluţionării doar a problemelor de transport, influenţînd pozitiv nu numai indicii activităţii sistemului de transport al ţării, ci şi indicii macroeconomici. În primul rînd, statul îşi va suplimenta veniturile - prin majorarea volumelor transporturilor internaţionale pe teritoriul ţării (inclusiv creşterea volumelor transporturilor în tranzit), precum şi prin intensificarea utilizării potenţialului de producere al infrastructurii de transport.

Realizarea proiectelor de transport de scară largă va favoriza atragerea investiţiilor particulare, inclusiv străine, volumul cărora se estimează de la 3 pînă la 8 milioane dolari S.U.A. anual. Se aşteaptă ca creşterea mijloacelor proprii ale întreprinderilor de transport, inclusiv venitul net şi defalcările de amortizare pe un orizont de 10 ani, să depăşească 180 milioane lei.

Profitul beneficiarilor de drumuri auto, realizat din contul îmbunătăţirii condiţiilor rutiere, va constitui pînă la 30 milioane lei anual. Venituri suplimentare vor fi obţinute de la survolul spaţiului aerian al Moldovei de către aeronavele străine, de la intensificarea utilizării căilor ferate, drumurilor auto şi a căilor navale interne.

Reducerea cheltuielilor de transport va contribui la reducerea tarifelor de transport şi, prin urmare, şi a costurilor mărfurilor şi serviciilor la intern, ceea ce va îmbunătăţi situaţia social-economică în ansamblu. Creşterea potenţialului de transport şi realizarea proiectelor de transport va asigura crearea de noi locuri de muncă în sfera acordării serviciilor necesare participanţilor la procesul de transport, la construcţia şi modernizarea obiectelor infrastructurii de transport.

2. Aspectele ecologice

Efectuarea transporturilor cu orice tip de transport implică cheltuieli ecologice, care pot fi divizate în trei categorii: cheltuielile legate de prejudiciul cauzat mediului înconjurător în rezultatul avariilor şi a zgomotului, de poluarea atmosferei şi schimbarea climei. Actualmente cota acestor cheltuieli în produsul intern brut al ţărilor europene este în medie de 4,6%. Crearea reţelei contemporane de coridoare internaţionale de transport trebuie să reducă considerabil impactul negativ al transportului asupra teritoriilor adiacente.

Acest obiectiv va fi atins din contul îmbunătăţirii esenţiale a condiţiilor de circulaţie, reducerii suprasolicitării drumurilor auto, creării pe noile magistrale a condiţiilor cuvenite de protecţie a naturii. Asigurarea condiţiilor acceptabile de circulaţie pe magistrale, viteza uniformă, excluderea reţinerilor şi modificărilor nejustificate ale regimului de circulaţie va condiţiona reducerea esenţială a emisiilor nocive în atmosferă.

Prin amplasarea traseelor automagistralelor în afara localităţilor, reglementarea regimului de construire în zona de acţiune a acestora, respectarea parametrilor corespunzători din plan şi în profil longitudinal se va reduce esenţial acţiunea nocivă a zgomotului produs de circulaţia autovehiculelor. În cazul în care localităţile vor fi amplasate în apropierea automagistralelor, ele vor fi dotate, în mod obligatoriu, cu mecanisme de absorbţie a zgomotului.

Dezvoltarea reţelei naţionale a coridoarelor feroviare va permite de a intensifica rolul pozitiv al căilor ferate în dezvoltarea transportului curat din punct de vedere ecologic. Căile ferate reprezintă unul din tipurile de transport cu nivel extrem de jos al frecvenţei accidentelor şi acest indice poate fi îmbunătăţit şi mai mult, în special la pasajele de nivel la căile ferate, în cadrul cărora principala cauză a accidentelor (peste 90%) rămîne a fi transportul auto.

Este necesar să fie redus nivelul zgomotului şi pe căile ferate, deşi acesta este mai puţin dăunător decît zgomotul circulaţiei rutiere, urmărindu-se lichidarea înseşi cauzelor zgomotului feroviar - prin sporirea calităţii utilajului feroviar şi diminuarea zgomotului de frecare a roţilor de şine.

Electrificarea reţelelor feroviare şi aplicarea în cadrul lor a tipurilor moderne de tracţiune va permite să se reducă emisiile poluante în atmosferă, care depind nemijlocit de consumul energiei, produse prin arderea combustibilului.

Rezultatele şi avantajele prognozate în urma realizării Concepţiei privind crearea şi dezvoltarea coridoarelor de transport internaţionale pe teritoriul Republicii Moldova plasează ecologizarea complexului de transport printre sarcinile cele mai importante ale statului.

VII. DISPOZIŢII FINALE

Pentru transpunerea în viaţă a prezentei Concepţii, este necesar ca statul să înfăptuiască măsuri coordonate de dezvoltare a infrastructurii tuturor tipurilor de transport şi a gospodăriei rutiere pe direcţiile coridoarelor de transport internaţionale, în conformitate cu priorităţile de lungă durată în politica investiţională şi cu scopurile şi sarcinile politicii externe.

Rezolvarea acestei probleme complexe este posibilă în cadrul unor programe ramurale avînd scopul bine determinat de dezvoltare a coridoarelor internaţionale de transport. Asemenea programe trebuie să devină componente importante ale sistemului general de măsuri întru normalizarea situaţiei în transporturi şi crearea condiţiilor favorabile pentru asimilarea traficului în creştere, dictate de dezvoltarea progresivă a economiei naţionale, extinderea relaţiilor interstatale, sporirea cerinţelor faţă de calitatea şi siguranţa transportului, inclusiv reducerea acţiunii lui nocive asupra mediului.

În acest sens, autorităţile administraţiei publice centrale îşi vor conjuga eforturile şi vor sprijini măsurile autorităţilor locale, prin teritoriul cărora trec comunicaţiile de transport, şi iniţiativele organizaţiilor obşteşti şi ale oamenilor de afaceri, urmărind ca realizarea prezentei Concepţii să se bazeze pe utilizarea deplină şi eficientă a potenţialului de resurse, productiv şi intelectual al infrastructurii de transport, precum şi pe valorificarea avantajelor ce rezultă din situaţia geopolitică a ţării.

De rînd cu construcţia şi modernizarea comunicaţiilor de transport la crearea coridoarelor de transport în teritoriul Moldovei, este necesar să se prevadă un complex de măsuri întru sporirea competitivităţii lor şi atragerii pe ele a fluxurilor suplimentare de trafic, inclusiv formarea cadrului legislativ adecvat, perfecţionarea tehnologiilor vamale, reglementarea tarifară, crearea unui climat investiţional favorabil şi a asistenţei diplomatice necesare întru atingerea efectivă a obiectivelor trasate.

Prezenta Concepţie trebuie să devină documentul principal, care să determine strategia şi tactica statului în dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport pe teritoriul Republicii Moldova pînă în anul 2015.