Anexa nr.9 Factorii de corecţie pentru carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni, exprimaţi ca procentaj din greutatea carcasei care trebuie adăugat sau scăzut

Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.

Prezenta lege transpune:

– art.10 şi anexa IV din Regulamentul (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79, (CE) nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 347 din 20 decembrie 2013, CELEX: 013R1308, aşa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 aprilie 2024;

– parţial Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine şi ovine şi în ceea ce priveşte raportarea preţurilor de piaţă ale anumitor categorii de carcase şi animale vii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 171/74 din 4 iulie 2017, CELEX: 32017R1182;

– parţial Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine şi ovine şi în ceea ce priveşte raportarea preţurilor de piaţă ale anumitor categorii de carcase şi animale vii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 171/103 din 4 iulie 2017, CELEX: 320170R1184.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi domeniul de reglementare

(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice şi economice ale Sistemului naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, precum şi raporturile dintre instituţiile statului şi operatorii implicaţi în creşterea animalelor şi sacrificarea acestora.

(2) Scopul prezentei legi constă în asigurarea unei activităţi transparente a părţilor implicate în creşterea şi sacrificarea animalelor, precum şi asigurarea clasificării obiective şi corecte a carcaselor de bovine, porcine şi ovine.

(3) Prezenta lege nu se aplică carcaselor obţinute în gospodăriile individuale în scopul utilizării acestora pentru consum personal.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

1. autorizaţie de clasificator – act emis de autoritatea de supraveghere şi control, prin care se confirmă dreptul de a activa în domeniul clasificării carcaselor de bovine, porcine şi ovine;

2. carcasă – întregul corp al unui animal sacrificat, în starea de după sângerare, eviscerare şi jupuire;

3. clasificare a carcaselor – operaţiune de evaluare a calităţii carcaselor în funcţie de raportul dintre cele trei componente principale: carne, grăsime şi oase;

4. clasificator – persoană fizică specializată în domeniul clasificării carcaselor de bovine, porcine şi ovine, care deţine un certificat de absolvire a cursurilor de clasificare a carcaselor;

5. semicarcasă – produs obţinut prin separarea carcasei după un plan de simetrie, prin mijlocul fiecărei vertebre cervicale, toracice, lombare şi sacrale şi prin mijlocul sternului şi al simfizei ischiopubiene;

6. Sistem naţional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine (în continuare – Sistem naţional de clasificare a carcaselor) – ansamblu de procedee care cuprinde activităţile de clasificare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine, de trasabilitate a acestora, de înregistrare, de raportare şi de recepţionare a preţurilor carcaselor, precum şi de utilizare a echipamentelor şi metodelor de clasificare a carcaselor.

Capitolul II

ORGANIZAREA SISTEMULUI NAŢIONAL

DE CLASIFICARE A CARCASELOR

Articolul 3. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

(1) Autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care asigură realizarea politicii guvernamentale privind Sistemul naţional de clasificare a carcaselor este Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

(2) În sensul prezentei legi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare are următoarele atribuţii:

a) elaborează politici privind Sistemul naţional de clasificare a carcaselor;

b) aprobă norme tehnice de clasificare a carcaselor, de înregistrare şi raportare a preţurilor de piaţă ale carcaselor şi animalelor vii pentru bovine, porcine şi ovine;

c) aprobă modelele rapoartelor de clasificare a carcaselor, de inspecţie privind rezultatele clasificării carcaselor şi de inspecţie privind raportarea preţurilor carcaselor;

d) aprobă modelele de note de control pentru verificarea clasificatorilor din cadrul abatoarelor.

Articolul 4. Autoritatea de supraveghere şi control

(1) Autoritatea de supraveghere şi control care implementează Sistemul naţional de clasificare a carcaselor este Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – autoritate de supraveghere şi control).

(2) Autoritatea de supraveghere şi control are următoarele atribuţii:

a) gestionează Sistemul naţional de clasificare a carcaselor;

b) emite autorizaţia de clasificator;

c) întocmeşte şi actualizează trimestrial lista persoanelor care deţin autorizaţie de clasificator;

d) retrage sau revocă autorizaţia de clasificator;

e) instituie Comisia de clasificare a carcaselor.

Articolul 5. Comisia de clasificare a carcaselor

(1) Comisia de clasificare a carcaselor (în continuare – Comisie) este un organ colegial decizional, fără personalitate juridică, instituit de autoritatea de supraveghere şi control, compus dintr-un număr impar de membri, cel puţin 5, şi responsabil de desfăşurarea testului de validare a metodelor de clasificare a carcaselor (în continuare – test de validare).

(2) Comisia este alcătuită din cel puţin doi reprezentanţi ai autorităţii de supraveghere şi control, ceilalţi membri fiind reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice de profil şi ai asociaţiilor de producători/procesatori agricoli din domeniu.

(3) Comisia este în drept să invite la desfăşurarea testului de validare, în calitate de observatori, şi experţi din afara entităţilor menţionate la alin.(2).

(4) Comisia desfăşoară testul de validare conform anexelor nr.1 şi nr.2.

(5) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de supraveghere şi control.

Articolul 6. Obligativitatea clasificării carcaselor

(1) Clasificarea carcaselor este obligatorie pentru abatoarele autorizate de autoritatea de supraveghere şi control şi se efectuează prin metode automatizate şi semiautomatizate.

(2) La clasificarea carcaselor, abatoarele sunt obligate:

a) să asigure clasificarea şi identificarea carcaselor şi a semicarcaselor obţinute în abator;

b) să dispună de un clasificator;

c) să înregistreze preţurile şi să prezinte Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare rapoarte privind raportarea preţurilor;

d) să permită accesul inspectorului desemnat de autoritatea de supraveghere şi control la verificarea corectitudinii clasificării carcaselor.

(3) Prin derogare de la alin.(1), clasificarea carcaselor de bovine şi porcine nu este obligatorie pentru abatoarele care sacrifică:

a) mai puţin de 150 de bovine, cu vârsta de minimum 8 luni, pe săptămână, ca medie anuală;

b) mai puţin de 500 de porcine pe săptămână, ca medie anuală.

(4) Pentru a se asigura înregistrarea preţurilor carcaselor de bovine în conformitate cu art.19 alin.(2), clasificarea carcaselor este obligatorie pentru abatoarele care sacrifică pe săptămână mai mult de 75 de bovine cu vârsta de minimum 18 luni, ca medie anuală.

(5) Clasificarea carcaselor de bovine, porcine şi ovine nu este obligatorie dacă:

a) la abator nu are loc o tranzacţie comercială de achiziţionare a animalelor respective;

b) carcasele de animale aparţin raselor autohtone clar definite cu moduri de comercializare deosebită, la care clasificarea omogenă şi standardizată a carcaselor este imposibilă din cauza compoziţiei anatomice a corpului animalelor respective.

Articolul 7. Activitatea de clasificator

(1) Activitatea de clasificator se exercită de către persoane care deţin autorizaţie de clasificator.

(2) Autorizaţia de clasificator se eliberează gratuit, pe un termen de 5 ani, persoanelor care deţin diplomă de studii superioare sau profesionale în domeniile zootehniei, medicinei veterinare, tehnologiei procesării cărnii şi au absolvit cursurile teoretic şi practic de clasificare a carcaselor.

(3) Instruirea în domeniul clasificării carcaselor de bovine, porcine şi ovine se efectuează prin intermediul instituţiei publice "Centrul de Consiliere Agricolă şi Rurală".

(4) Cursurile teoretic şi practic de clasificare a carcaselor şi examenele de absolvire a acestora se organizează şi se desfăşoară de către instituţiile de învăţământ acreditate conform Codului educaţiei, în baza programului de formare profesională coordonat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(5) Cursurile teoretic şi practic, precum şi examenele de absolvire se desfăşoară contra cost, conform tarifelor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(6) Autorizaţia de clasificator, al cărei model este prezentat în anexa nr.3, se eliberează în termen de 7 zile lucrătoare de la data depunerii cererii respective.

(7) La cererea de eliberare a autorizaţiei de clasificator, al cărei model este prezentat în anexa nr.4, se ataşează:

a) certificatul de absolvire a cursurilor teoretic şi practic de clasificare a carcaselor;

b) o copie de pe diploma de studii superioare sau profesionale;

c) o copie de pe buletinul de identitate.

Articolul 8. Obligaţiile clasificatorului

Clasificatorul este obligat:

a) să activeze doar în baza autorizaţiei de clasificator;

b) să clasifice şi să identifice carcasele în conformitate cu Normele tehnice de clasificare a carcaselor, aprobate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

c) să participe la cursuri de perfecţionare cel puţin o dată la doi ani;

d) să întocmească şi să păstreze rapoartele de clasificare, de înregistrare şi de raportare a preţurilor.

Articolul 9. Retragerea autorizaţiei de clasificator

(1) Autorizaţia de clasificator se retrage de către autoritatea de supraveghere şi control, la propunerea Comisiei, în cazul în care se constată că clasificatorul:

a) nu respectă cerinţele menţionate la cap. III din prezenta lege;

b) nu participă la cursuri de perfecţionare sau participă mai rar decât o dată la doi ani;

c) utilizează echipamente şi metode neaprobate de clasificare a carcaselor.

(2) Dreptul de a desfăşura activitate de clasificator se retrage în baza cererii întemeiate a clasificatorului.

(3) Persoana căreia i-a fost retras dreptul de a desfăşura activitate de clasificator solicită repetat autorizaţia de clasificator după o perioadă de cel puţin 3 luni de la data retragerii autorizaţiei anterioare.

Articolul 10. Metodele de clasificare a carcaselor

(1) Metoda automatizată de clasificare a carcaselor de porcine constă într-o tehnică de clasificare automatizată, semiautomatizată sau manuală, cu utilizarea aparatului, şi într-o formulă prin care se estimează procentajul de carne macră a carcasei în conformitate cu cerinţele minime prevăzute în anexa nr.2.

(2) Metoda automatizată de clasificare a carcaselor de bovine şi ovine constă într-o tehnică de clasificare automatizată, cu utilizarea aparatului, şi într-o formulă, în conformitate cu cerinţele minime prevăzute în anexa nr.1.

(3) Aprobarea metodelor automatizate de clasificare a carcaselor de porcine se efectuează conform cerinţelor minime prevăzute în anexa nr.2.

(4) Aprobarea metodelor automatizate de clasificare a carcaselor de bovine şi ovine se face pe baza unui test de validare în cursul căruia se utilizează mai multe prezentări de carcase, iar diferenţele dintre aceste prezentări nu influenţează rezultatele clasificării.

(5) Modificările aduse specificaţiilor tehnice ale unei metode automatizate de clasificare a carcaselor de bovine şi ovine se aprobă de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, la propunerea Comisiei, cu condiţia dovedirii faptului că modificările respective asigură un grad de precizie care corespunde cel puţin cerinţelor minime de testare.

Articolul 11. Dispoziţii suplimentare privind clasificarea prin metode automatizate

(1) Abatoarele care efectuează clasificări prin metodele automatizate prevăzute la art.10 alin.(1) şi (2) păstrează rapoartele zilnice de control privind funcţionarea metodelor automatizate de clasificare, inclusiv privind eventualele deficienţe constatate şi măsurile luate în caz de necesitate.

(2) Clasificarea prin metode automatizate este valabilă doar dacă:

a) prezentarea carcasei este identică cu prezentarea utilizată în timpul testului de validare menţionat în anexele nr.1 şi nr.2; sau

b) se demonstrează că utilizarea unei prezentări diferite a carcasei nu influenţează rezultatul clasificării cu ajutorul metodelor automatizate.

Capitolul III

CLASIFICAREA ŞI MARCAREA CARCASELOR

Articolul 12. Regulile de clasificare şi de prezentare a carcaselor de bovine, porcine şi ovine

(1) Vârsta animalelor de la categoriile menţionate la pct.1 din anexa nr.5 se verifică în baza informaţiei din Registrul de stat al animalelor.

(2) Categoriile, clasele de conformaţie şi de acoperire cu grăsime a carcaselor de bovine şi ovine, precum şi prezentarea acestora sunt expuse, respectiv, în anexele nr.5 şi nr.6.

(3) Categoriile, clasele de conformaţie şi de acoperire cu grăsime a carcaselor de miei cu greutatea de până la 13 kg, precum şi prezentarea acestora sunt expuse în anexa nr.7.

(4) În scopul determinării valorii comerciale a carcaselor de porcine, autoritatea de supraveghere şi control este în drept să admită şi alte criterii de estimare a greutăţii şi procentajului de carne macră menţionat în anexa nr.8.

(5) Fără a se aduce atingere pct.6 din anexa nr.5, pct.6 din anexa nr.6 şi pct.2 din anexa nr.8, nu se permite înlăturarea de pe carcase a ţesuturilor adipoase, musculare sau de alt tip înaintea cântăririi, clasificării şi marcării, cu excepţia cazurilor în care se administrează un medicament de uz veterinar.

(6) Carcasele de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni se prezintă în conformitate cu pct.6 din anexa nr.5 şi fără:

a) diafragmă;

b) muşchi pilieri diafragmatici.

(7) Carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni se prezintă fără:

a) rinichi;

b) grăsime perirenală;

c) grăsime pelviană;

d) diafragmă;

e) muşchi pilieri diafragmatici;

f) coadă;

g) măduva spinării;

h) grăsime testiculară;

i) grăsimea de pe interiorul părţii superioare;

j) vena jugulară şi grăsimea adiacentă.

(8) Abatoarele iau măsurile necesare pentru a se asigura că toate carcasele sau semicarcasele care provin de la bovine cu vârsta de minimum 8 luni, care sunt sacrificate în respectivele abatoare şi care poartă marca de sănătate sau marca de identificare în conformitate cu prevederile pct.8 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.435/2010, sunt clasificate şi identificate în conformitate cu grilele menţionate în anexa nr.5.

(9) Prin derogare de la alin.(5), abatoarele îndepărtează grăsimea exterioară înaintea cântăririi, clasificării şi marcării carcasei, cu condiţia ca operaţiunea respectivă să permită o evaluare mai obiectivă a conformaţiei şi ca acoperirea cu grăsime să nu fie afectată.

(10) Grăsimea exterioară a carcasei se îndepărtează parţial:

a) de pe pulpă, vrăbioară şi antricot;

b) de pe capul de piept şi din regiunile anală şi genitală;

c) de pe partea superioară.

Articolul 13. Clasificare şi cântărire

(1) Clasificarea menţionată la pct.1 şi 2 din anexa nr.5, la pct.1 şi 2 din anexa nr.6 şi la pct.1 din anexa nr.8 se efectuează în abator în momentul determinării greutăţii calde a carcasei.

(2) Carcasele se cântăresc nu mai târziu de:

a) 60 de minute de la înjunghierea animalului – în cazul bovinelor şi al ovinelor;

b) 45 de minute de la înjunghierea animalului – în cazul porcinelor.

(3) În cazul porcinelor, dacă într-un anumit abator nu se poate respecta, în general, perioada de 45 de minute dintre înjunghiere şi cântărirea carcaselor, deducerea de 2% menţionată la art.23 alin.(3):

a) poate fi redusă cu 0,1% pentru fiecare sfert de oră suplimentar sau pentru fiecare parte de sfert de oră suplimentar scurs – în cazul în care perioada dintre înjunghiere şi cântărire depăşeşte 45 de minute;

b) poate fi mărită cu anumite unităţi procentuale – în cazul în care perioada dintre înjunghiere şi cântărire este mai scurtă de 45 de minute. În acest caz, deducerea se face pe baza datelor ştiinţifice.

(4) În cazurile în care metodele automatizate nu permit clasificarea carcaselor, această clasificare se efectuează în ziua sacrificării sau, dacă perioada dintre înjunghiere şi cântărire expiră în ziua următoare zilei sacrificării, clasificarea se efectuează cât mai repede posibil în ziua respectivă.

Articolul 14. Marcarea carcaselor

(1) Marcarea carcaselor se efectuează în momentul clasificării.

(2) Marcarea carcaselor se efectuează cu ajutorul unei ştampile sau al unei etichete care indică cel puţin:

a) categoria, clasa de conformaţie şi de acoperire cu grăsime, conform pct.1 şi 2 din anexa nr.5 şi pct.1 şi 2 din anexa nr.6 – în cazul bovinelor şi al ovinelor;

b) clasa carcasei sau procentajul de carne macră estimat, conform pct.1 din anexa nr.8 – în cazul porcinelor.

(3) Marcajul se aplică cel puţin pe suprafaţa:

a) fiecărui sfert de carcasă de bovină;

b) fiecărei carcase sau semicarcase de ovină;

c) fiecărei semicarcase de porcină.

(4) Marcajul cu ştampilă se aplică pe suprafaţa exterioară a carcasei. Etichetele pot fi aplicate pe suprafaţa exterioară sau interioară a carcasei.

(5) Marcajul cu ştampilă se aplică cu cerneală indelebilă, netoxică şi rezistentă la căldură şi trebuie să fie lizibil.

(6) Etichetele trebuie să fie bine fixate pe carcase, lizibile şi protejate împotriva manipulării frauduloase.

Capitolul IV

CLASIFICAREA CARCASELOR ŞI CONTROALELE LA FAŢA LOCULUI

Articolul 15. Comunicarea rezultatelor clasificării

Abatoarele, clasificatorii care realizează clasificarea în conformitate cu pct.1 şi 2 din anexa nr.5, cu pct.1, 2 şi 4 din anexa nr.6 şi cu pct.1 din anexa nr.8 comunică furnizorului de animale rezultatele clasificării în scris, pe suport de hârtie, sau prin mijloace electronice, prin intermediul literelor şi al cifrelor corespunzătoare, menţionate la pct.1 şi 2 din anexa nr.5, la pct.1, 2 şi 4 din anexa nr.6 şi la pct.1 din anexa nr.8. Totodată, pentru fiecare carcasă se indică:

a) greutatea carcasei, stabilită în conformitate cu art.13, şi dacă aceasta se referă la greutatea caldă sau la cea rece;

b) modul de prezentare a carcasei în momentul cântăririi pe cârlig şi al clasificării;

c) după caz – faptul dacă clasificarea a fost efectuată printr-o metodă automatizată.

Articolul 16. Controalele la faţa locului

(1) Autoritatea de supraveghere şi control efectuează controale la faţa locului, fără avertizare prealabilă, în toate abatoarele care efectuează clasificarea obligatorie a carcaselor:

a) de bovine cu vârsta de minimum 8 luni, în conformitate cu pct.1, 2, 4 şi 6 din anexa nr.5;

b) de ovine şi de caprine, în conformitate cu anexa nr.6;

c) de porcine, în conformitate cu pct.1 din anexa nr.8, cu excepţia carcaselor de porci folosiţi pentru reproducere.

(2) Autoritatea de supraveghere şi control efectuează controale la faţa locului în baza evaluării riscului, în special ţinând cont de numărul de animale sacrificate în abatoarele vizate şi de constatările controalelor anterioare la faţa locului efectuate în abatoarele respective.

(3) În cazul în care nu este posibilă evaluarea riscurilor, controalele la faţa locului se efectuează:

a) în toate abatoarele care sacrifică minimum 150 de bovine, cu vârsta de minimum 8 luni, pe săptămână, ca medie anuală – cel puţin de două ori la o perioadă de 3 luni. Fiecare control la faţa locului trebuie să vizeze cel puţin 40 de carcase selecţionate în mod aleatoriu sau, în cazul în care sunt disponibile mai puţin de 40 de carcase, toate carcasele;

b) în toate abatoarele care sacrifică minimum 500 de porcine pe săptămână, ca medie anuală – cel puţin de două ori la o perioadă de 3 luni.

(4) Autoritatea de supraveghere şi control stabileşte frecvenţa controalelor şi numărul minim de carcase care urmează să fie verificate pentru abatoarele care:

a) sacrifică mai puţin de 150 de bovine, cu vârsta de minimum 8 luni, pe săptămână, ca medie anuală;

b) sacrifică mai puţin de 500 de porcine pe săptămână, ca medie anuală;

c) realizează clasificarea carcaselor de ovine.

(5) Controalele la faţa locului verifică, în special:

a) categoria carcaselor de bovine şi de ovine;

b) corectitudinea clasificării, cântăririi şi marcării carcaselor;

c) precizia metodelor de clasificare automatizate a carcaselor de bovine şi de ovine, prin intermediul unui sistem de puncte şi de limite care determină precizia metodei de clasificare;

d) modul de prezentare a carcasei;

e) orice aspect tehnic al metodelor de clasificare, după caz;

f) rapoartele zilnice de control.

(6) În urma controalelor efectuate se întocmesc rapoarte de control, care se păstrează la sediul autorităţii de supraveghere şi control.

(7) Dacă în timpul controalelor la faţa locului se constată un număr de clasificări, prezentări sau identificări incorecte ce depăşeşte 20% din numărul carcaselor examinate sau dacă aplicarea metodelor de clasificare nu respectă normele, autorizaţia de clasificator se revocă.

(8) Dacă în marcajul carcasei şi în raport se constată o eroare în ceea ce priveşte categoria, clasa de conformaţie sau de acoperire cu grăsime, autoritatea de supraveghere şi control solicită abatorului să o înlăture.

Capitolul V

ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA PREŢURILOR

Articolul 17. Prezentarea carcaselor

(1) În cazul în care prezentarea carcasei, în momentul cântăririi pe cârlig şi al clasificării, diferă de cea prevăzută la art.12 alin.(5)–(7), la pct.6 din anexa nr.5, la pct.6 din anexa nr.6 şi la pct.2 din anexa nr.8, greutatea caldă a carcasei se ajustează prin aplicarea factorilor de corecţie.

(2) Pentru carcasele de porcine, de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni şi de ovine, factorii de corecţie se aprobă de către autoritatea de supraveghere şi control, la propunerea Comisiei.

(3) În ceea ce priveşte carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni, se aplică factorii de corecţie indicaţi în anexa nr.9.

Articolul 18. Clasele pentru înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de bovine

Înregistrarea preţurilor de piaţă pe baza grilelor utilizate de către abatoare se referă la carcasele şi semicarcasele de bovine menţionate la pct.1 din anexa nr.5 şi la următoarele clase de conformaţie şi de acoperire cu grăsime:

a) carcase de bovine cu vârsta de minimum 8 luni şi mai mică de 12 luni: U2, U3, R2, R3, O2, O3;

b) carcase de masculi necastraţi cu vârsta de minimum 12 luni şi mai mică de 24 de luni: U2, U3, R2, R3, O2, O3;

c) carcase de masculi necastraţi cu vârsta de minimum 24 de luni: R3;

d) carcase de masculi castraţi cu vârsta de minimum 12 luni: U2, U3, U4, R3, R4, O3, O4;

e) carcase de femele care au fătat: R3, R4, O2, O3, O4, P2, P3;

f) carcase ale altor femele cu vârsta de minimum 12 luni: U2, U3, U4, R2, R3, R4, O2, O3, O4.

Articolul 19. Înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de bovine

(1) Preţul de piaţă care trebuie raportat pentru carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni, menţionate la art.23, se înregistrează de către:

a) abatoarele care sacrifică anual mai puţin de 20000 de bovine cu vârsta de minimum 8 luni;

b) orice persoană fizică sau juridică care trimite anual la abator cel puţin 10000 de bovine cu vârsta de minimum 8 luni;

c) orice persoană fizică sau juridică care trimite anual la abator mai puţin de 10000 de bovine cu vârsta de minimum 8 luni.

(2) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare trebuie să se asigure că preţurile sunt înregistrate pentru cel puţin:

a) 25% dintre sacrificările din regiunile care acoperă împreună cel puţin 75% dintre sacrificările totale;

b) 30% dintre bovinele cu vârsta de minimum 8 luni.

(3) Preţurile înregistrate în conformitate cu alin.(1) se referă la bovine cu vârsta de minimum 8 luni, sacrificate în perioada respectivă de înregistrare, şi se bazează pe greutatea rece a carcasei.

(4) Preţurile înregistrate pentru fiecare clasă menţionată la art.18 indică greutatea medie a carcasei la care se referă şi faptul dacă a fost sau nu ajustată prin aplicarea fiecăruia dintre factorii de corecţie indicaţi în anexa nr.9.

Articolul 20. Clasele şi greutăţile pentru înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de porcine

La înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de porcine pe baza grilelor utilizate de către abatoare se utilizează următoarele clase de greutate:

a) carcase de minimum 60 kg şi de mai puţin de 120 kg – S, E;

b) carcase de minimum 120 kg şi de mai puţin de 180 kg – R.

Articolul 21. Înregistrarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi animalelor vii

(1) Preţurile de piaţă care trebuie raportate pentru carcasele de porcine şi de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni se înregistrează la pieţele reprezentative de către abatoare sau de către persoanele fizice sau juridice care trimit animalele pentru sacrificare.

(2) Preţurile de piaţă care trebuie raportate pentru carcasele de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni, menţionate la art.24 alin.(1), se înregistrează la pieţele reprezentative de către abatoare sau de către persoanele fizice sau juridice care trimit animalele pentru sacrificare. La înregistrarea preţurilor de piaţă ale ovinelor se utilizează următoarele categorii de greutate:

a) carcase, cu o greutate mai mică de 13 kg, de miei uşori;

b) carcase, cu o greutate de minimum 13 kg, de miei îngrăşaţi.

(3) Preţurile de piaţă care trebuie raportate pentru fiecare tip de viţei masculi cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 4 săptămâni, pentru fiecare tip de bovine pentru carne şi de porcine cu o greutate în viu de aproximativ 25 kg se înregistrează pe piaţa reprezentativă de către persoanele fizice sau juridice care comercializează aceste animale.

Articolul 22. Dispoziţii generale privind raportarea preţurilor de piaţă

(1) Preţurile de piaţă se raportează pentru carcase de:

a) bovine cu vârsta mai mică de 8 luni;

b) bovine cu vârsta de minimum 8 luni;

c) porcine;

d) ovine cu vârsta mai mică de 12 luni.

(2) Preţurile de piaţă se raportează pentru animale vii:

a) viţei masculi cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 4 săptămâni;

b) bovine pentru carne;

c) purcei cu o greutate în viu de aproximativ 25 kg.

Articolul 23. Raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de bovine cu vârsta de minimum 8 luni şi ale carcaselor de porcine

(1) Preţul de piaţă al carcaselor de bovine cu vârsta de minimum 8 luni şi al carcaselor de porcine care trebuie raportat este egal cu preţul plătit la poarta abatorului, care exprimă valoarea carcasei, fără TVA, potrivit documentelor eliberate furnizorului de către:

a) abator; sau

b) persoana fizică sau juridică care a trimis animalul la abator.

(2) Preţul menţionat la alin.(1) se exprimă pentru 100 kg de carcasă prezentată în conformitate cu art.12 alin.(5), (6), (9) şi (10), cântărită pe cârlig la abator.

(3) Greutatea carcasei care trebuie luată în considerare pentru raportarea preţului de piaţă este greutatea rece care corespunde greutăţii calde menţionate la art.13 alin.(1), cu o deducere de 2%.

(4) Preţul carcasei clasificate care trebuie raportat de abator persoanei fizice sau juridice care a trimis animalul la abator este egal cu preţul mediu per clasă.

Articolul 24. Raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni şi ale carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni

(1) Preţul de piaţă al carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni şi al carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni care trebuie raportat este egal cu media preţurilor plătite la poarta abatorului, care exprimă valoarea carcasei, fără TVA şi ponderată de un coeficient. Coeficientul reflectă:

1) proporţia relativă:

a) a diferitelor calităţi ale carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni; sau

b) a diferitelor categorii de greutate ale carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni; şi

2) importanţa relativă a pieţei.

(2) Preţul de piaţă menţionat la alin.(1) se exprimă pentru 100 kg de carcasă prezentată în conformitate cu art.12 alin.(5), (6), (9) şi (10), cântărită pe cârlig la abator.

(3) În cazul carcaselor de bovine cu vârsta mai mică de 8 luni, greutatea care se ia în considerare pentru raportarea preţului de piaţă este greutatea rece care corespunde greutăţii calde menţionate la art.13 alin.(1), cu o deducere de 2%.

(4) În cazul carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni, greutatea care se ia în considerare pentru raportarea preţului de piaţă este greutatea rece care corespunde greutăţii calde a carcasei, corectată ţinându-se cont de greutatea pierdută la refrigerare.

Articolul 25. Raportarea preţurilor de piaţă ale animalelor vii

(1) În scopul raportării preţurilor de piaţă, animalele vii enumerate la art.22 alin.(2) se clasifică în felul următor:

1) în ceea ce priveşte viţeii masculi cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 4 săptămâni:

a) viţei crescuţi pentru lapte – pentru viţeii proveniţi din rase de lapte;

b) viţei crescuţi pentru carne – pentru viţeii proveniţi din rase de carne, din rase mixte sau din încrucişarea cu o rasă de carne;

2) în ceea ce priveşte bovinele pentru carne:

a) viţei pentru carne – pentru bovine masculi şi femele, cu vârsta de minimum 6 luni, dar mai mică de 12 luni, cumpărate după înţărcare pentru a fi îngrăşate;

b) viţei de un an pentru carne – pentru viţeii cu vârsta de minimum 12 luni, dar mai mică de 24 de luni, cumpăraţi pentru a fi îngrăşaţi;

c) bovine femele de un an pentru carne – pentru bovinele femele cu vârsta de minimum 12 luni, dar mai mică de 24 de luni, cumpărate pentru a fi îngrăşate;

3) în ceea ce priveşte porcinele – purcei cu o greutate medie în viu de aproximativ 25 kg, cumpăraţi pentru a fi îngrăşaţi.

(2) Preţul de piaţă care trebuie raportat este egal cu media preţurilor plătite în acelaşi stadiu al comercializării cu ridicata pentru tipurile de animale menţionate la alin.(1), fără TVA şi ponderată de coeficienţi.

(3) Coeficienţii reflectă proporţia relativă a diferitelor tipuri de animale menţionate la alin.(1) şi importanţa relativă a pieţei.

Articolul 26. Raportarea preţurilor de piaţă

(1) În lipsa înregistrării preţurilor pe pieţe reprezentative de către abatoare, preţurile se înregistrează şi se transmit Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

(2) Preţurile înregistrate în conformitate cu art.18–21 trebuie raportate, în ziua următoare zilei înregistrării, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare prin mijloace electronice, de către abator sau de către persoana fizică sau juridică care trimite animale la abator.

(3) În cazul în care abatorul efectuează plăţi suplimentare către furnizorii de carcase, acesta trebuie să raporteze preţurile, cuantumul plăţilor respective şi perioada la care se referă acestea.

Capitolul VI

PREŢUL MEDIU PE ŢARĂ AL CARCASELOR

Articolul 27. Preţul mediu pe ţară al carcaselor de bovine

(1) Pentru o anumită categorie dintre cele specificate la pct.1 din anexa nr.5:

a) preţul mediu pe ţară pentru fiecare dintre clasele de conformaţie şi de acoperire cu grăsime enumerate la art.18 este egal cu media ponderată a preţurilor pe piaţa naţională înregistrate pentru clasa respectivă. Ponderarea se bazează pe proporţia cantităţilor din clasa respectivă sacrificate în fiecare abator, raportată la numărul total al sacrificărilor din acea clasă pe ţară;

b) preţul mediu pe ţară pentru fiecare clasă de conformaţie este egal cu media ponderată a preţurilor medii pentru clasele de acoperire cu grăsime care constituie respectiva clasă de conformaţie. Ponderarea se bazează pe proporţia cantităţilor din clasa respectivă sacrificate în fiecare abator, raportată la numărul total al sacrificărilor din acea clasă de conformaţie pe ţară;

c) preţul mediu pe ţară este egal cu media ponderată a preţurilor medii menţionate la lit.a). Ponderarea se bazează pe proporţia cantităţilor din fiecare clasă menţionată la art.18 sacrificate în fiecare abator, raportată la numărul total al sacrificărilor din categoria respectivă pe ţară.

(2) Preţul mediu pe ţară pentru toate categoriile luate împreună este egal cu media ponderată a preţurilor medii menţionate la alin.(1) lit.a). Ponderarea se bazează pe proporţia cantităţilor din fiecare categorie sacrificate în fiecare abator, raportată la numărul total al sacrificărilor de bovine cu vârsta de minimum 8 luni pe ţară.

(3) Preţul mediu pe ţară al bovinelor sacrificate la o vârstă mai mică de 8 luni este egal cu media preţurilor înregistrate pentru aceste bovine, prevăzute la art.21 alin.(1). Media respectivă se ponderează cu coeficienţi stabiliţi pe baza producţiei nete a bovinelor.

Articolul 28. Preţul mediu pe ţară al carcaselor de porcine

Preţul mediu pe ţară pentru fiecare dintre clasele enumerate la art.20 este egal cu media ponderată a preţurilor de pe piaţa naţională înregistrate pentru clasa respectivă. Ponderarea se bazează pe proporţia cantităţilor din acea clasă sacrificate în fiecare abator, raportată la totalul sacrificărilor din clasa respectivă pe ţară.

Articolul 29. Preţul mediu pe ţară al carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni

Preţul mediu pe ţară al carcaselor de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni este egal cu media preţurilor înregistrate pentru diferite categorii de greutate, prevăzute la art.21 alin.(2). Media respectivă se ponderează cu coeficienţi stabiliţi pe baza producţiei nete a ovinelor.

Capitolul VII

PREŢUL MEDIU PE ŢARĂ AL ANIMALELOR VII

Articolul 30. Preţul mediu pe ţară al viţeilor masculi cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 4 săptămâni

(1) Preţul mediu pe ţară al viţeilor masculi cu vârsta cuprinsă între 8 zile şi 4 săptămâni este egal cu media preţurilor înregistrate pentru viţeii crescuţi pentru lapte şi pentru viţeii crescuţi pentru carne, prevăzute la art.21 alin.(3).

(2) Media preţurilor înregistrate menţionată la alin.(1) se ponderează cu coeficienţi stabiliţi pe baza numărului de vaci înregistrat de Biroul Naţional de Statistică, după cum urmează:

a) în ceea ce priveşte viţeii crescuţi pentru lapte – pe baza numărului de vaci de lapte;

b) în ceea ce priveşte viţeii crescuţi pentru carne – pe baza numărului de vaci de carne.

Articolul 31. Preţul mediu pe ţară al bovinelor pentru carne

(1) Preţul mediu per kilogram de greutate în viu al bovinelor pentru carne este egal cu media preţurilor înregistrate în cazul viţeilor pentru carne, în cel al viţeilor masculi de un an pentru carne şi în cel al bovinelor femele de un an pentru carne, în conformitate cu art.21 alin.(3).

(2) Media preţurilor înregistrate menţionată la alin.(1) se ponderează cu coeficienţi stabiliţi pe baza numărului de bovine înregistrat de Biroul Naţional de Statistică, după cum urmează:

a) în ceea ce priveşte viţeii pentru carne – pe baza numărului de bovine a căror vârstă nu depăşeşte un an şi care nu sunt destinate sacrificării;

b) în ceea ce priveşte viţeii de un an pentru carne – pe baza numărului de bovine masculi cu vârsta mai mare de un an, dar mai mică de doi ani;

c) în ceea ce priveşte bovinele femele de un an pentru carne – numărul de bovine femele cu vârsta mai mare de un an, dar mai mică de doi ani, care încă nu au fătat.

Articolul 32. Preţul mediu pe ţară al purceilor

Preţul mediu pe ţară al purceilor cu greutatea în viu de aproximativ 25 kg este egal cu media preţurilor înregistrate pentru purcei în conformitate cu art.21 alin.(3). Media respectivă se ponderează cu coeficienţi stabiliţi pe baza numărului de porcine înregistrat de Biroul Naţional de Statistică.

Capitolul VIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 33. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 24 de luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Guvernul, în termen de 24 de luni de la data publicării prezentei legi:

a) va modifica actele sale normative în conformitate cu prezenta lege;

b) va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr.27/2017 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine şi ovine (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.109–118, art.161), cu modificările ulterioare, se abrogă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.37. Chişinău, 6 martie 2025.

Anexa nr.1 APROBAREA METODELOR AUTOMATIZATE DE CLASIFICARE A CARCASELOR DE BOVINE ŞI OVINE. CONDIŢII ŞI CERINŢE MINIME PENTRU TESTUL DE VALIDARE 1. Comisia de clasificare a carcaselor desfăşoară un test de validare. 2. Pentru testul de validare: 2.1. fiecare dintre clasele de conformaţie şi de acoperire cu grăsime trebuie împărţită în trei subclase; 2.2. este necesar un eşantion de cel puţin 600 de carcase validate; 2.3. procentajul maxim de refuz admis este de 5% dintre carcasele considerate adecvate pentru clasificarea prin metode automatizate. 3. Pentru fiecare carcasă validată, media rezultatelor membrilor Comisiei este considerată ca fiind clasificarea corectă a carcasei respective. 4. Pentru evaluarea performanţei metodei de clasificare automatizate, rezultatele obţinute prin această metodă se compară, pentru fiecare carcasă validată, cu media rezultatelor membrilor Comisiei. Gradul de precizie a clasificării obţinute prin metoda automatizată se stabileşte cu ajutorul unui sistem de puncte atribuite conform tabelului următor:
Numărul de erori	Conformaţie	Acoperire cu grăsime
Nicio eroare	10	10
Eroare de o unitate (surclasare sau subclasare cu o subpoziţie)	6	9
Eroare de două unităţi (surclasare sau subclasare cu două subpoziţii)	-9	0
Eroare de trei unităţi (surclasare sau subclasare cu trei subpoziţii)	-27	-13
Eroare de mai mult de trei unităţi (surclasare sau subclasare cu mai mult de trei subpoziţii)	-48	-30
5. Pentru a fi aprobate, metodele automatizate de clasificare trebuie să obţină cel puţin 60% din numărul maxim de puncte atât pentru clasa de conformaţie, cât şi pentru clasa de acoperire cu grăsime. 6. Clasificarea cu ajutorul metodelor automatizate trebuie să se încadreze în limitele din tabelul următor:
Indicator	Conformaţie	Acoperire cu grăsime
Distorsiune	± 0,30	± 0,60
Panta liniei de regresie	1 ± 0,15	1 ± 0,30
7. Dacă în timpul testului se utilizează mai multe prezentări de carcase, diferenţele dintre aceste prezentări nu influenţează rezultatele clasificării.

Anexa nr.2

APROBAREA METODELOR AUTOMATIZATE

DE CLASIFICARE A CARCASELOR DE PORCINE

1. Condiţii şi cerinţe minime pentru testul de validare

1.1. Testul de validare constă în:

1.1.1. selectarea unui eşantion reprezentativ de carcase de porcine pentru utilizarea într-un test de disecţie.

Eşantionul reprezentativ reflectă populaţia de porcine în cauză şi este format din cel puţin 120 de carcase;

1.1.2. înregistrarea măsurătorilor (variabilelor predictive) efectuate asupra eşantionului reprezentativ de carcase de porcine.

Măsurătorile utilizate pentru estimarea procentajului de carne macră sunt înregistrate în unul sau mai multe abatoare, cu ajutorul tehnicii/tehnicilor de clasificare care urmează a fi testată/testate;

1.1.3. efectuarea unui test de disecţie pentru predicţia procentajului de referinţă de carne macră al carcaselor de porcine, descris la pct.2.

Testul implică disecţia în carne, grăsime şi os a eşantionului de carcase de porcine. Conţinutul de carne macră al unei carcase de porc este egal cu raportul dintre greutatea totală a muşchilor roşii striaţi, cu condiţia să poată fi separaţi cu cuţitul, şi greutatea carcasei. Greutatea totală a muşchilor roşii striaţi se obţine fie:

1.1.3.1. prin disecţia totală a carcasei, prevăzută la pct.2.2; fie

1.1.3.2. prin disecţia parţială a carcasei, prevăzută la pct.2.3; fie

1.1.3.3. printr-o combinare a disecţiei totale sau parţiale cu o metodă naţională rapidă bazată pe metode statistice acceptate.

Disecţia totală menţionată la pct.1.1.3.1 poate fi înlocuită cu o estimare a procentajului de carne macră cu ajutorul unui aparat de tomografie computerizată, cu condiţia să fie furnizate rezultate comparative corespunzătoare.

În cazul în care se utilizează o combinaţie cu o metodă rapidă, conform pct.1.1.3.3, numărul carcaselor pentru disecţie totală sau parţială poate fi redus cu 50 dacă se poate demonstra că precizia este cel puţin egală cu cea obţinută prin utilizarea metodelor statistice standard asupra unui număr de 120 de carcase;

1.1.4. aplicarea unei formule pentru metoda de clasificare care urmează a fi aprobată.

Se creează o formulă pentru estimarea procentajului de carne macră al unui eşantion reprezentativ de carcase pe baza variabilelor predictive măsurate asupra acestor carcase.

Procentajul de carne macră a fiecărei carcase supuse testului de disecţie se estimează pe baza acestei formule;

1.1.5. analiza statistică standard pentru evaluarea rezultatelor testului de disecţie.

Procentajul de carne macră estimat prin metoda respectivă de clasificare se compară cu procentajul de referinţă de carne macră obţinut în urma testului de disecţie;

1.1.6. introducerea sau modificarea unei formule pentru metoda de clasificare pentru predicţia procentajului de carne macră a unei carcase de porc.

Formula trebuie integrată în tehnica de clasificare după aprobarea metodei de clasificare.

Metodele de clasificare se aprobă numai dacă rădăcina medie pătrată a erorii de predicţie (RMSEP), calculată cu ajutorul unei tehnici de validare prin contingenţă completă sau al unui test de validare pe un eşantion reprezentativ de cel puţin 60 de carcase, este mai mică de 2,5. În plus, orice valoare aberantă este inclusă în calculul RMSEP.

Dacă în timpul unui test de validare se utilizează mai multe prezentări de carcase, diferenţele dintre aceste prezentări nu influenţează rezultatele clasificării.

2. Procedura din cadrul testului de disecţie utilizată pentru predicţia procentajului de referinţă de carne macră a unei carcase de porc

2.1. Predicţia procentajului de referinţă de carne macră se bazează pe disecţia totală a semicarcasei stângi în conformitate cu metoda de referinţă prevăzută la pct.1.1.3.

2.2. În cazul disecţiei totale, procentajul de referinţă de carne macră (Y_TD) se calculează după cum urmează:

	100 x greutatea cărnii macre
Y_{TD =}	––––––––––––––––––––––––
	greutatea carcasei .

Greutatea cărnii macre se calculează scăzându-se greutatea totală a elementelor care nu sunt carne macră din totalul greutăţii carcasei înaintea disecţiei. Picioarele şi capul, cu excepţia obrazului, nu se disecă.

2.3. În cazul disecţiei parţiale, predicţia procentajului de referinţă de carne macră (Y_PD) se bazează pe disecţia celor 4 părţi esenţiale (spată, cotlet, pulpă şi fleică), plus greutatea muşchiului file. Procentajul de carne macră rezultat în urma disecţiei parţiale se calculează după cum urmează:

	100 x (greutatea muşchiului file + greutatea cărnii macre din spată, cotlet, pulpă şi fleică)
Y_{PD =}	––––––––––––––––––––––––––––––––––––
	greutatea muşchiului file + greutatea spatei, a cotletului, a pulpei şi a fleicii înaintea disecţiei .

Greutatea cărnii macre de pe cele 4 părţi esenţiale (spată, cotlet, pulpă şi fleică) se calculează scăzându-se din greutatea totală a părţilor, înaintea disecţiei, greutatea totală a elementelor care nu sunt carne macră ale celor 4 părţi esenţiale.

Distorsiunea dintre disecţia totală şi cea parţială se corectează pe baza unui subeşantion cu disecţie totală.

2.4. Procentajul de carne macră poate fi prezis printr-o procedură analitică bazată pe scanarea semicarcasei stângi cu ajutorul unui aparat de tomografie computerizată. Dacă această procedură tomografică nu este calibrată pentru disecţia totală a carcaselor, o potenţială distorsiune, cauzată de lipsa disecţiei totale, se corectează pe baza unui subeşantion disecat total în conformitate cu metoda de referinţă. Se scanează doar acea parte a semicarcasei stângi care conţine carne macră, astfel cum este definită de metoda de disecţie totală, nefiind necesară scanarea picioarelor şi a capului, cu excepţia obrazului.

2.5. Corecţia distorsiunii, necesară în cazul disecţiei parţiale sau în cazul unei proceduri tomografice, se bazează pe un subeşantion reprezentativ care include toate combinaţiile eşantionului în ceea ce priveşte factorii de stratificare, cum ar fi rasa, sexul sau conţinutul de grăsime, utilizaţi la selectarea eşantionului total. În scopul corecţiei distorsiunii, se selectează cel puţin 10 carcase.

Dacă populaţia de porcine pentru sacrificare care trebuie eşantionată are aceleaşi caracteristici ca populaţia în cazul căreia au fost corectate anterior distorsiunile cauzate de disecţia parţială sau de o procedură tomografică, nu este necesară nicio disecţie totală suplimentară.

Dacă o procedură tomografică este descrisă şi trasabilă prin măsurători până la o disecţie totală sau la o altă procedură tomografică ale cărei distorsiuni au fost corectate, nu este necesară nicio disecţie totală suplimentară.

Anexa nr.3

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

Subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor

AUTORIZAŢIE DE CLASIFICATOR

DE CARCASE DE BOVINE/PORCINE/OVINE

“____” ___________________ 20___

nr.___________________________

Valabilă până la “___” ___________________ 20___

1. Emisă ______________________________________________________________________

(numele, prenumele persoanei, adresa, telefonul, IDNP-ul)

_______________________________________________________________________________

pentru activitatea de clasificare a carcaselor de bovine/porcine/ovine.

(a se sublinia specia)

2. Temeiul emiterii autorizaţiei:

_______________________________________________________________________________

Cod CAEM 751105.

Nerespectarea condiţiilor în baza cărora a fost emisă prezenta autorizaţie atrage, după caz, suspendarea acesteia.

Şeful subdiviziunii teritoriale
pentru siguranţa alimentelor

L.Ş.

__________
(semnătura)

_________________
(numele, prenumele)

Reclamaţii şi sugestii – la numărul de telefon: _____________________

Anexa nr.4

IDNP _________________________________________

Adresă _______________________________________

Telefon _______________________________________

e-mail ________________________________________

CERERE

de eliberare a autorizaţiei de clasificator

Către subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor

______________________________________________

Subsemnatul/a, ____________________, domiciliat/ă în ____________________ str. ____________ nr._____, solicit, în calitate de ____________________________________________, eliberarea autorizaţiei de clasificator al carcaselor de bovine/porcine/ovine.

(a se sublinia specia)

Cod CAEM 751105.

La cerere anexez:

1) certificatul de absolvire a cursurilor teoretic şi practic de clasificare a carcaselor;

2) o copie de pe diploma de studii superioare sau profesionale;

3) o copie de pe buletinul de identitate.

Confirm pe propria răspundere veridicitatea datelor din prezenta cerere.

_________________________

(data)

Numele, prenumele _________________________________________

________________

(semnătura)

Anexa nr.5 GRILELE UTILIZATE PENTRU CLASIFICAREA CARCASELOR DE BOVINE 1. Categoriile carcaselor de bovine: 1.1. Z – carcase de bovine cu vârsta de minimum 8 luni şi mai mică de 12 luni; 1.2. A – carcase de masculi necastraţi cu vârsta de minimum 12 luni şi mai mică de 24 de luni; 1.3. B – carcase de masculi necastraţi cu vârsta de minimum 24 de luni; 1.4. C – carcase de masculi castraţi cu vârsta de minimum 12 luni; 1.5. D – carcase de femele care au fătat; 1.6. E – carcase ale altor bovine femele cu vârsta de minimum 12 luni. 2. Clasele de conformaţie pentru carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de conformaţie	Descriere
S Superioară	Toate profilurile foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii (tipul de carcasă cu muşchi dublu)
E Excelentă	Toate profilurile de la convexe până la foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii
U Foarte bună	Profiluri în general convexe; dezvoltare foarte bună a musculaturii
R Bună	Profiluri în general convexe; dezvoltare bună a musculaturii
O Destul de bună	Profiluri de la drepte până la concave; dezvoltare medie a musculaturii
P Slabă	Toate profilurile de la concave până la foarte concave; dezvoltare slabă a musculaturii
3. Clasele de conformaţie suplimentară pentru carcasele de bovine cu vârsta de minimum 8 luni sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de conformaţie	Dispoziţii suplimentare
S Superioară	Pulpă: foarte puternic rotunjită, muşchi dublu, striaţii separate în mod vizibil	Partea superioară se întinde foarte mult peste simfiză (simfiza pelviană)
	Spinare: foarte lată şi foarte groasă, până la spată	Crupă foarte rotunjită
	Spată: foarte mult rotunjită
E Excelentă	Pulpă: foarte rotunjită	Partea superioară se întinde evident peste simfiză (simfiza pelviană)
	Spinare: lată şi foarte groasă, până la spată	Crupă foarte rotunjită
	Spată: foarte rotunjită
U Foarte bună	Pulpă: rotunjită	Partea superioară se întinde peste simfiză (simfiza pelviană)
	Spinare: lată şi groasă, până la spată	Crupă rotunjită
	Spată: rotunjită
R Bună	Pulpă: bine dezvoltată	Partea superioară şi crupa uşor rotunjite
	Spinare: groasă, dar mai puţin lată către spată
	Spată: destul de bine dezvoltată
O Destul de bună	Pulpă: mediu dezvoltată, până la insuficient dezvoltată
	Spinare: grosime medie către grosime insuficientă	Crupă: profil drept
	Spată: mediu dezvoltată, până la aproape plată
P Slabă	Pulpă: slab dezvoltată
	Spinare: îngustă, cu oase vizibile
	Spată: plată, cu oase vizibile
4. Clasele de acoperire cu grăsime a carcaselor de bovine cu vârsta de minimum 8 luni sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de acoperire cu grăsime	Descriere
1 Redusă	De la lipsa grăsimii până la prezenţa unui strat redus de grăsime
2 Subţire	Strat subţire de grăsime, carne vizibilă aproape peste tot
3 Medie	Carne, cu excepţia pulpei şi spatei, acoperită de grăsime aproape peste tot, depuneri subţiri de grăsime în cavitatea toracică
4 Ridicată	Carne acoperită de grăsime, dar pulpa şi spata sunt încă vizibile parţial, anumite depuneri distincte de grăsime în cavitatea toracică
5 Foarte ridicată	Întreaga carcasă este acoperită de grăsime; depuneri mari de grăsime în cavitatea toracică
5. Clasele de acoperire cu grăsime a carcaselor de bovine cu vârsta de minimum 8 luni sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de acoperire cu grăsime	Dispoziţii suplimentare
1 Redusă	Lipsa grăsimii în cavitatea toracică
2 Subţire	În cavitatea toracică, muşchiul este clar vizibil între coaste
3 Medie	În cavitatea toracică, muşchiul este încă vizibil între coaste
4 Ridicată	Vinişoarele de grăsime de pe pulpă sunt proeminente. În cavitatea toracică, muşchiul dintre coaste poate fi infiltrat cu grăsime
5 Foarte ridicată	Pulpa este aproape complet acoperită de grăsime, astfel încât vinişoarele de grăsime nu mai sunt clar vizibile. În cavitatea toracică, muşchiul dintre coaste este infiltrat cu grăsime
6. Carcasele şi semicarcasele se prezintă: 6.1. fără cap şi fără picioare; capul se separă de carcasă la articulaţia atlanto‑occipitală, iar picioarele se separă de la articulaţia carpo‑metacarpiană sau tarso‑metatarsiană; 6.2. fără organele din cavităţile toracică şi abdominală, cu sau fără rinichi, grăsime renală şi grăsime pelviană; 6.3. fără organele reproductive şi muşchii aferenţi, fără uger şi grăsimea din zona mamară.

Anexa nr.6 GRILELE UTILIZATE PENTRU CLASIFICAREA CARCASELOR DE OVINE ŞI PREZENTAREA ACESTORA 1. Categoriile carcaselor de ovine: 1.1. A – carcase de ovine cu vârsta mai mică de 12 luni; 1.2. B – carcase de ovine de minimum 12 luni. 2. Clasele de conformaţie ale carcaselor de ovine sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de conformaţie	Descriere
S Superioară	Toate profilurile foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii (tipul de carcasă cu muşchi dublu)
E Excelentă	Toate profilurile de la convexe până la foarte convexe; dezvoltare excepţională a musculaturii
U Foarte bună	Profiluri în general convexe; dezvoltare foarte bună a musculaturii
R Bună	Profiluri în general convexe; dezvoltare bună a musculaturii
O Destul de bună	Profiluri de la drepte până la concave; dezvoltare medie a musculaturii
P Redusă	Toate profilurile de la concave până la foarte concave; dezvoltare slabă a musculaturii
3. Clasele de conformaţie suplimentară pentru carcasele de ovine sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de conformaţie	Dispoziţii suplimentare
S Superioară	Sfert posterior: cu muşchi dublu; profiluri extrem de convexe. Spinare: extrem de convexă, extrem de lată, extrem de groasă. Spată: extrem de convexă şi extrem de groasă
E Excelentă	Sfert posterior: foarte gros; profiluri foarte convexe. Spinare: foarte convexă, foarte lată şi foarte groasă până la spată. Spată: foarte convexă şi foarte groasă
U Foarte bună	Sfert posterior: gros; profiluri convexe. Spinare: lată şi groasă până la spată. Spată: groasă şi convexă
R Bună	Sfert posterior: profiluri în general drepte. Spinare: groasă, dar mai puţin lată până la spată. Spată: bine dezvoltată, dar mai puţin groasă
O Destul de bună	Sfert posterior: profiluri cu uşoare tendinţe spre concavitate. Spinare: lipsită de lăţime şi grosime. Spată: cu tendinţă de îngustare; grosime insuficientă
P Slabă	Sfert posterior: profiluri de la concave la foarte concave. Spinare: îngustă şi concavă, cu oase proeminente. Spată: îngustă, plată şi cu oase proeminente
4. Clasele de acoperire cu grăsime a carcaselor de ovine sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de acoperire cu grăsime	Descriere
1 Redusă	De la lipsa grăsimii până la prezenţa unui strat redus de grăsime
2 Subţire	Strat subţire de grăsime, carne vizibilă aproape peste tot
3 Medie	Carne, cu excepţia pulpei şi spatei, acoperită de grăsime aproape peste tot, depuneri subţiri de grăsime în cavitatea toracică
4 Ridicată	Carne acoperită de grăsime, pulpa şi spata vizibile parţial, anumite depuneri distincte de grăsime în cavitatea toracică
5 Foarte ridicată	Întreaga carcasă acoperită de grăsime; depuneri mari de grăsime în cavitatea toracică
5. Dispoziţii suplimentare privind clasele de acoperire cu grăsime a carcaselor de ovine sunt expuse în tabelul următor:
Clasa de acoperire cu grăsime	Dispoziţii suplimentare (¹)
1 Redusă	Exterioară	Cu urme de grăsime sau fără grăsime vizibilă
	Interioară	Abdominală	Cu urme de grăsime sau fără grăsime vizibilă pe rinichi
		Toracică	Cu urme de grăsime sau fără grăsime între coaste
2 Subţire	Exterioară	Un strat subţire de grăsime acoperă parţial carcasa, dar poate fi mai puţin vizibil pe membre
	Interioară	Abdominală	Urme de grăsime sau un strat subţire de grăsime care acoperă parţial rinichii
		Toracică	Muşchiul este clar vizibil între coaste
3 Medie	Exterioară	Un strat subţire de grăsime acoperă cea mai mare parte din carcasă sau toată carcasa. Depuneri de grăsime uşor mai groase la baza cozii
	Interioară	Abdominală	Un strat subţire de grăsime acoperă parţial sau integral rinichii
		Toracică	Muşchiul este încă vizibil între coaste
4 Ridicată	Exterioară	Un strat gros de grăsime acoperă cea mai mare parte a carcasei sau toată carcasa, dar poate fi mai subţire pe membre şi îngroşat pe spată
	Interioară	Abdominală	Rinichii sunt înveliţi în grăsime
		Toracică	Muşchii intercostali pot fi infiltraţi cu grăsime. Se pot observa depozite de grăsime pe coaste
5 Foarte mare	Exterioară	Strat de grăsime foarte gros. Depuneri mari de grăsime pe alocuri
	Interioară	Abdominală	Rinichii sunt înveliţi într-un strat gros de grăsime
		Toracică	Muşchii intercostali sunt infiltraţi cu grăsime. Depozite de grăsime vizibile pe coaste
________________________ (¹) Dispoziţiile suplimentare privind cavitatea abdominală nu se aplică. 6. Carcasa de ovine se prezintă: 6.1. fără cap (separat la articulaţia atlanto-occipitală); 6.2. fără picioare (separate la articulaţia carpo-metacarpiană sau tarso‑metatarsiană); 6.3. fără coadă (separată între a 6-a şi a 7-a vertebre caudale); 6.4. fără uger; 6.5. fără organele reproductive; 6.6. fără viscere. Rinichii şi grăsimea perirenală se includ în carcasă.

Anexa nr.7 GRILA DE CLASIFICARE A CARCASELOR DE MIEI CU GREUTATEA DE PÂNĂ LA 13 KG ŞI PREZENTAREA ACESTORA Categoriile şi clasele de conformaţie ale carcaselor de miei, cu greutatea de până la 13 kg, sunt expuse în tabelul următor:
Categoria	A		B		C
Greutatea	≤ 7 kg		7,1–10 kg		10,1–13 kg
Clasa de conformaţie	I	II	I	II	I	II
Culoarea cărnii⁽¹⁾	roz-deschis	altă culoare	roz-deschis sau roz	altă culoare	roz-deschis sau roz	altă culoare
Clasa de acoperire cu grăsime⁽²⁾	2 şi 3	alt nivel de grăsime	2 şi 3	alt nivel de grăsime	2 şi 3	alt nivel de grăsime
___________________________ (¹) Se determină pe flanc la nivelul muşchiului rectus abdominis, prin raportare la o hartă standardizată a culorilor. (²) Se determină conform pct.4 din anexa nr.6.

Anexa nr.8 GRILA DE CLASIFICARE A CARCASELOR DE PORCINE ŞI PREZENTAREA ACESTORA 1. Grila de clasificare a carcaselor de porcine este expusă în tabelul următor:
Clasa	Procentajul estimat de carne macră din greutatea carcasei
S	minimum 60
E	de la 55 până la 59,9
U	de la 50 până la 54,9
R	de la 45 până la 49,9
O	de la 40 până la 44,9
P	sub 40
2. Carcasele se prezintă fără: 2.1. limbă; 2.2. păr; 2.3. copite; 2.4. organele reproductive; 2.5. osânză; 2.6. rinichi; 2.7. diafragmă.

Anexa nr.9 FACTORII DE CORECŢIE PENTRU CARCASELE DE BOVINE CU VÂRSTA DE MINIMUM 8 LUNI, EXPRIMAŢI CA PROCENTAJ DIN GREUTATEA CARCASEI CARE TREBUIE ADĂUGAT SAU SCĂZUT
Indicator	De scăzut			De adăugat
Clase de acoperire cu grăsime	1-2	3	4-5	1	2	3	4	5
Rinichi	-0,4
Grăsime perirenală	-1,75	-2,5	-3,5
Grăsime pelviană	-0,5
Ficat	-2,5
Diafragmă	-0,4
Muşchi pilieri diafragmatici	-0,4
Coadă	-0,4
Măduva spinării	-0,05
Grăsime din zona mamară	-1,0
Testicule	-0,3
Grăsime testiculară	-0,5
Grăsimea de pe interiorul părţii superioare	-0,3
Vena jugulară şi grăsimea adiacentă	-0,3
Îndepărtarea grăsimii exterioare				0	0	+2	+3	+4
Îndepărtarea grăsimii de pe piept, astfel încât să se lase un strat de grăsime acoperitor (ţesutul muscular nu trebuie să fie vizibil)				0	+0,2	+0,2	+0,3	+0,4
Îndepărtarea grăsimii de pe pliul flancului adiacentă grăsimii testiculare				0	+0,3	+0,4	+0,5	+0,6