Hotărâre nr. 375 din 07.06.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul hotărârii Parlamentului

pentru aprobarea  Programului naţional de dezvoltare

a mass-mediei pentru anii 2023-2026 şi a Planului

de acţiuni privind implementarea acestuia

nr. 375  din  07.06.2023

 (în vigoare 08.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art. 447 din 08.06.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.375/2023

AVIZ

la proiectul hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Programului

naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026

şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

Guvernul a examinat proiectul hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.111 din 25 aprilie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art.73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei informative, scopul elaborării respectivului proiect este implementarea de politici publice coerente în domeniul mass-mediei menite să fortifice rolul sistemului mediatic în asigurarea dreptului constituţional la informaţie al cetăţenilor şi în consolidarea unei societăţi democratice.

Se evidenţiază faptul că un program naţional de dezvoltare a domeniului mass-mediei urma să fie pus în aplicare la începutul anului 2019, pentru implementarea Legii nr.67/2018 privind aprobarea Concepţiei naţionale de dezvoltare a mass-mediei din Republica Moldova, însă care nu a mai fost aprobat. În aceste condiţii, se evidenţiază necesitatea aprobării Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă.

Din punctul de vedere al dreptului Uniunii Europene (UE), prin prisma obiectului de reglementare, proiectul de act normativ se circumscrie reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate politicii europene în domeniul societăţii informaţionale şi mass-mediei.

Mass-media liberă, independentă şi pluralistă, atât online, cât şi cea tradiţională, reprezintă una dintre componentele fundamentale ale democraţiei şi pluralismului. Menţinerea şi consolidarea libertăţii şi a independenţei mass-mediei, inclusiv prin politicele publice care urmează a fi elaborate, constituie o prioritate a Guvernului.

Având în vedere cele expuse, Guvernul comunică susţinerea proiectului, cu includerea unor observaţii şi propuneri, în scopul îmbunătăţirii calităţii acestuia.

La proiectul hotărârii Parlamentului:

Pentru evitarea unor interpretări echivoce, se propune excluderea din denumirea documentului de politici a referinţei cu privire la aprobarea planului de acţiuni, or, potrivit prevederilor pct.10 din Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.386/2020 (în continuare – Regulament), planul de acţiuni constituie o componentă a Programului, şi anume partea operaţională.

La art.1, având în vedere că, potrivit Regulamentului, planul de acţiuni este parte componentă a Programului, dispoziţia care prevede aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026, conform anexei nr.2, se propune a fi exclusă. Cu referire la conţinutul Planului de acţiuni, acesta se va integra în proiectul Programului, eventual, într-un capitol distinct sau anexă la Program.

La art.3, cuvintele "Programului naţional menţionat" se propun a fi substituite cu textul "Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026". Menţionăm că, potrivit art.54 alin.(1) lit.i) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (în continuare – Legea nr.100/2017), utilizarea prescurtărilor/abrevierilor a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea acestora în text, la prima folosire. Observaţie valabilă şi pentru anexele proiectului hotărârii Parlamentului. Totodată, se propune reformularea art.3, în vederea expunerii că "Finanţarea acţiunilor Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei".

Suplimentar, conform prevederilor pct.11 subpct. 9) din Regulament şi a rigorilor de elaborare a proiectelor de documente de politici publice specificate în Ghidul metodologic privind integrarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare în documentele de planificare şi documentele de politici publice la nivel naţional, aprobat prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr.65/2021, se recomandă completarea art.2 al proiectului hotărârii cu informaţia privind periodicitatea prezentării rapoartelor de progres şi termenullimită de prezentare.

Suplimentar, se va analiza oportunitatea actualizării termenului de implementare a Programului, fiind propusă perioada "2024-2027", dat fiind faptul că anul 2023 deja este în desfăşurare.

La anexa nr.1 (Programul naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 (în continuare – Program)):

Având în vedere că planul de acţiuni va fi parte componentă a Programului, parafa de aprobare va avea următorul cuprins:

"Aprobat

prin Hotărârea Parlamentului nr.2023".

Cu titlu general, având în vedere că Programul constituie principalul document de politici publice în domeniu, care stabileşte viziunea de dezvoltare pe termen mediu şi identifică principalele direcţii de intervenţie pentru asigurarea realizării obiectivelor setate în cadrul naţional de planificare strategică, proiectul Programului urmează a fi racordat la obiectivele Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană" şi corelat cu prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030".

De asemenea, proiectul Programului urmează să contribuie la asigurarea implementării recomandărilor recepţionate în cadrul celei de-a 40-a sesiuni a Grupului de lucru al evaluării periodice universale a ONU, în anul 2022, în Domeniul de intervenţie 12: Libertatea de exprimare şi accesul la informaţie, şi anume:

- "Garantarea dreptului la libertatea de exprimare prin asigurarea funcţionării corecte şi obiective a autorităţii de reglementare a mass-mediei şi a autorităţii de concurenţă (Consiliul Concurenţei) şi prin asigurarea acordării de către radiodifuzorul de stat I.P. Compania "Teleradio-Moldova" a spaţiului şi platformei pentru discuţii obiective, echilibrate, naţionale de către toţi despre problemele politice;

- Promovarea politicilor de sporire a pluralismului mass-mediei, de încurajare a mass-mediei independente şi de asigurare a posibilităţii de primire de către jurnalişti a informaţiilor de interes public şi desfăşurare a activităţii profesionale fără teama de hărţuire;

- Întreprinderea acţiunilor necesare pentru a consolida libertatea mass-mediei şi a proteja jurnaliştii;

- Continuarea eforturilor actuale pentru a crea un mediu sigur pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare şi pentru a asigura independenţa şi pluralismul mass-mediei;

- Asigurarea consolidării libertăţii de exprimare online şi offline, precum şi pluralismului mass-mediei şi transparenţei proprietăţii mass-mediei;

- Asigurarea libertăţii de opinie şi de exprimare în conformitate cu obligaţiile internaţionale;

- Asigurarea unui mediu care să favorizeze activităţile jurnaliştilor şi libertatea şi pluralismul mass-mediei;

- Adoptarea unei legislaţii naţionale cuprinzătoare pentru a facilita accesul la informaţii, a promova pluralismul mass-mediei şi a proteja mass-media independentă, în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

- Consolidarea libertăţii presei şi independenţei mass-mediei prin adoptarea unei legislaţii care să asigure un pluralism autentic al mass-mediei şi pedepsirea manipulării informaţiei;

- Intensificarea eforturilor pentru a asigura posibilitatea mass-mediei de a lucra fără imixtiune sau intimidare nejustificată, inclusiv în timpul investigării cazurilor de corupţie şi raportării demonstraţiilor;

- Diminuarea presiunii şi altor forme de intimidare şi hărţuire a jurnaliştilor independenţi, în special a celor care au raportat cazuri de corupţie."

Totodată, analizând problemele abordate în proiectul Programului şi măsurile de soluţionare stabilite, considerăm relevantă identificarea şi includerea în Planul de acţiuni pentru implementarea Programului a acţiunilor suplimentare, care ar contribui la:

- identificarea şi desemnarea autorităţii responsabile de politicile media, cu atribuirea competenţelor de elaborare a politicilor în domeniul vizat;

- consolidarea libertăţii mass-mediei şi a protecţiei jurnaliştilor;

- crearea unui mediu favorabil pentru activităţile jurnaliştilor şi pluralismul mass-mediei;

- încurajarea mass-mediei independente şi asigurarea accesului jurnaliştilor la informaţii de interes public şi a desfăşurării activităţii profesionale fără teama de hărţuire;

- protejarea publicului larg, a minorilor de conţinut dăunător care cuprinde incitări la violenţă sau la ură şi la terorism.

Exerciţiul respectiv urmează a fi unul participativ, cu implicarea reprezentanţilor autorităţilor administrative şi a organizaţiilor societăţii civile din domeniu.

La capitolul "Introducere", recomandăm a se completa cu informaţii privind concordanţa cu angajamentele asumate, conform prevederilor Acordului de Asociere RM-UE, Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, precum şi cu informaţiile privind părţile implicate în procesul de elaborare a Programului.

Totodată, se va specifica dacă noul document are tangenţe cu alte documente de politici publice aflate în curs de implementare sau în proces de elaborare (Conceptul Programului de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2024-2027) care abordează probleme similare sau conexe şi dacă acesta va contribui la implementarea unui alt document.

La capitolul I "Analiza situaţiei":

Se recomandă actualizarea datelor pentru perioada 2020-2022, potrivit evidenţelor statistice ale anului 2022 (a se vedea tabelele 1 şi 2). De asemenea, se va indica sursa datelor.

La pct.1 se menţionează că Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie, modificată în şase rânduri între anii 2003 şi 2018, necesită, în continuare, a fi îmbunătăţită, inclusiv pentru a contracara fenomenul dezinformării, cu toate că prin Hotărârea Guvernului nr.199/2023 a fost aprobat deja proiectul de lege privind accesul la informaţiile de interes public şi este în stadiul de examinare în cadrul şedinţelor Parlamentului, iar Legea nr.982/2000 privind accesul la informaţie urmează a fi abrogată. Astfel, considerăm oportună actualizarea textului Programului în baza proiectelor de acte normative, care sunt deja în etapa de examinare în cadrul Parlamentului.

La pct.2, în scopul actualizării informaţiei referitoare la legislaţia din domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe (pagina 8 din proiectul Programului), propunem expunerea în următoarea redacţie a primului alineat:

"Legislaţia naţională reglementează raporturile ce apar la crearea şi utilizarea operelor originale din domeniul literar, artistic şi ştiinţific (drept de autor), a interpretărilor, fonogramelor, videogramelor şi emisiunilor organizaţiilor de radiodifuziune şi televiziune (drepturi conexe). Legea nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în vigoare din 09.10.2022 (cu excepţia prevederilor art.77, care vor intra în vigoare la 01.01.2025), aprobată în vederea armonizării prevederilor legislaţiei din domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe la reglementările acquis-ului Uniunii Europene relevant, transpune un şir de directive europene din domeniu, inclusiv, transpune parţial, Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor şi drepturile conexe pe piaţa unică digitală şi de modificare a Directivelor 96/9/CE şi 2001/29/CE (text cu relevanţă pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 130 din 17 mai 1019."

La pct.3:

Se propune completarea punctului dat cu următoarea informaţie:

"Cu privire la procesul de formare a profesioniştilor din domeniul media, informăm că potrivit Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor în învăţământul superior, elaborat în baza recomandărilor Clasificării Internaţionale Standard a Educaţiei, perfectat de Comisia Europeană în vederea implementării uniforme a cadrului normativ al formării profesionale, în domeniul audiovizualului şi producţiei media se formează specialişti la 8 programe de studii superioare de licenţă: Regie film şi TV, Imagine film şi TV, Fotografie artistică, Producţie film şi TV, Comunicare audiovizuală, Producţie multimedia, Designul jocurilor, Animaţie, ultimele trei fiind specialităţi noi iniţiate în anul 2022. Totodată, la domeniul Jurnalism şi informare sunt organizate 2 specialităţi: Jurnalism şi procese mediatice şi Comunicare şi relaţii publice."

Cu referire la cauzele principale a gestionării defectuoase a domeniului mediatic se propune ca textul "- cercetarea insuficientă a domeniului mediatic, în pofida corpului numeros de savanţi titular" (pag.14) să fie substituit cu textul " cercetarea insuficientă a domeniului mediatic şi resursele modeste alocate în susţinerea acestor activităţi". Similar, propunem a se reformula şi textul "În pofida multitudinii de cercetători în domeniu, se atestă lipsa cercetărilor necesare pentru ajustarea programelor formative la necesităţile reale ale domeniului" (pag. 16).

Subsecvent, textul "Lipsa tradiţiei, în care cetăţeanul, când nu este mulţumit de conţinutul mediatic ce i se oferă, să ia atitudine, să bată în toate clopotele, să sesizeze autorităţile de reglementare sau entităţile de auto reglementare a presei" (pag. 16) se propune a fi substituit cu textul "Lipsa tradiţiei la cetăţeni de a lua atitudine atunci, când produsul mediatic este oferit cu încălcări deontologice din domeniul jurnalismului, fie după formă sau conţinut, sesizând autorităţile de reglementare sau entităţile de auto reglementare a presei".

La capitolul II "Obiectivele generale şi specifice şi măsurile necesare pentru realizarea acestora":

Denumirea capitolului urmează a fi ajustată prin prisma prevederilor pct.11 subpct. 3) şi 4) din Regulament. Astfel, se propune reformularea capitolului II în următoarea redacţie "Capitolul II "Obiectivele generale şi obiectivele specifice". Subsidiar, se constată că Obiectivele generale sunt centrate pe problemă, însă nu asigură legătura cu cauzele şi efectele acestora. În acest sens, recomandăm examinarea repetată a cauzelor şi reformularea Obiectivelor generale astfel încât acestea să asigure o legătură strânsă dintre cauză şi efect.

De asemenea, se constată că multe dintre acestea sunt prea generale, iar cele specifice lipsesc aproape integral. În varianta actuală, acestea reprezintă o listare a rezultatelor care posibil vor fi atinse ca urmare a implementării documentului, fapt irelevant pentru un document de politici.

În vederea unei prezentări adecvate şi clare, recomandăm revizuirea obiectivelor specifice, cu respectarea următoarelor condiţii: 1) formularea succintă şi inteligibilă; 2) intervenţia centrată pe un singur aspect mai îngust; 3) respectarea principiului SMART (S – specific; M – măsurabil; A – accesibil; R – relevant; T – încadrat în limite de timp). Pentru cuantificarea obiectivelor specifice pot fi utilizaţi indicatori de rezultat dezagregaţi conform principiului LNOB (a nu lăsa pe nimeni în urmă), cu includerea valorii-ţintă şi de referinţă.

Modificările respective vor contribui la excluderea gradului excesiv de generalitate care se observă la actualele obiective specifice. Astfel, expresiile de genul "sporirea capacităţilor, asigurarea unui control, ajustarea legislaţiei etc.", utilizate la formularea obiectivelor specifice fără a indica şi cuantumul acestor majorări, precum şi când acestea urmează a fi atinse, rezumă obiectivele respective la categoria unor declaraţii, iar în consecinţă, efectele pe care Programul îşi propune să le atingă prin realizarea acestor obiective nu pot fi observate şi cuantificate. Mai mult decât atât, Ghidul metodologic privind integrarea prevederilor Strategiei naţionale de dezvoltare în documentele de planificare şi documentele de politici publice la nivel naţional prevede că în cazul în care nu este posibilă formularea expresă a obiectivului într-o manieră SMART, atunci acest principiu va fi asigurat prin intermediul indicatorilor şi al ţintelor propuse pentru acest obiectiv specific.

În altă ordine de idei, cu referire la Obiectivul general 2, având în vedere dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr.445/2022 pentru aprobarea Regulamentului privind Programul de investiţii în domeniul producţiei de film şi alte opere audiovizuale, măsura de realizare 2) "Elaborarea şi aprobarea cadrului normativ în vederea implementării legii privind atragerea investiţiilor străine în domeniul producţiei de film şi alte opere audiovizuale" se propune a fi exclusă. În acest context, este necesar a fi exclusă şi acţiunea 2.1.3. din proiectul Planului de acţiuni.

La Obiectivul general 3, la măsura de realizare 4), noţiunile de "învăţământ preuniversitar şi universitar" se vor aduce în concordanţă cu structura sistemului de învăţământ, stipulat în prevederile art.12 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (observaţie valabilă şi pentru proiectul Planului de acţiuni, unde se face referire la instituţii de învăţământ).

Cu referire la capitolul IV "Estimarea resurselor financiare", acesta urmează a fi revăzut, deoarece un capitol nu poate fi compus doar dintr-un singur alineat. Totodată, se va ţine cont de dispoziţiile pct.11 subpct. 6) din Regulament, care prevăd că în capitolul dat este necesar de prevăzut estimarea resurselor financiare şi nonfinanciare necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte; indicarea cheltuielilor planificate pentru perioada următoare în conformitate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu şi a cheltuielilor estimate pentru perioada care excedează Cadrul bugetar pe termen mediu la momentul aprobării programului; indicarea resurselor disponibile din partea partenerilor de dezvoltare. În acest context, se propune de a completa capitolul respectiv cu costuri bugetare şi nebugetare necesare pentru implementarea Programului, cu sursele de finanţare a impactului financiar (resurse interne şi externe), precum şi cu detalii ce ţin de entităţile/autorităţile responsabile etc.

Totodată, se solicită, pe tot parcursul textului proiectului Programului, de a substitui cuvântul "fonduri" cu cuvântul "cheltuieli" la forma gramaticală corespunzătoare, deoarece noţiunea respectivă contravine regulilor şi principiilor bugetare reglementate în prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Capitolul V "Riscuri privind implementarea Programului" se va completa cu măsurile de diminuare a riscurilor identificate. Riscurile urmează a fi clasificate conform nivelului de risc estimat (minim, mediu, maxim).

Capitolul VII "Proceduri de raportare, monitorizare şi evaluare" tratează confuz procesul de monitorizare şi evaluare. Or, potrivit Ghidului metodologic pentru evaluarea intermediară şi ex-post a politicilor publice, evaluarea şi monitorizarea sunt complementare ca proces, dar diferă ca abordare conceptuală. Astfel, monitorizarea analizează preponderent modificările ce au avut loc de la intrarea în vigoare a unei intervenţii de politică publică, pe când evaluarea analizează dacă intervenţia a fost efectivă în atingerea obiectivelor sale şi dacă obiectivele au fost îndeplinite în mod eficient.

În acest context, elaborarea rapoartelor anuale de evaluare a implementării Programului nu poate fi realizată în practică, deoarece pentru realizarea calitativă a unei evaluări este necesară privirea în ansamblu a rezultatelor obţinute şi impactul determinat de implementarea politicii publice prin prisma obiectivelor specifice prestabilite.

Prin urmare, propunem revizuirea asupra necesităţii elaborării rapoartelor anuale de evaluare, fiind menţinute doar rapoartele de monitorizare. Totodată, capitolul se va completa cu informaţia referitoare la procesul de evaluare intermediară şi finală a implementării Programului, perioada când se va efectua acestea şi instituţiile implicate în proces.

Potrivit art.24 alin.(2) din Legea nr.100/2017, la fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea şi aprobarea documentelor de politici se aplică regulile şi cerinţele înaintate faţă de actele normative.

În acest context, în vederea respectării normelor tehnicii legislative, dispoziţiile întregului program necesită a fi numerotate prin puncte/subpuncte/alineate de la începutul şi până la sfârşitul actului normativ. Capitolul "Introducere", de asemenea, necesită a fi numerotat. Subsecvent, utilizarea semnelor grafice "-", "•" şi altele asemenea, se vor evita la însemnarea alineatelor, deoarece referinţa ulterioară la acestea poate cauza anumite dificultăţi. Acestea sunt acceptate la epuizarea celorlalte elemente structurale.

În tot textul Programului, referinţele la actele normative se vor expune ţinând cont de prevederile art.42 alin.(5) şi art.55 alin.(5) din Legea nr.100/2017, astfel încât la indicarea datei de adoptare a actului normativ se indică numărul de ordine, ca element de identificare, la care se adaugă anul în care a fost adoptat, aprobat sau emis acesta, fiind despărţite de semnul grafic "/", conform următorului exemplu: "Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002".

Referitor la trimiterile/notele de subsol utilizate în textul proiectului, menţionăm că acestea nu reprezintă elemente de structură ale actului normativ, fapt pentru care urmează a fi excluse, iar textul acestora se va integra, după caz, în textul de bază. Or, explicaţiile suplimentare, care se notează cu indici numerici, potrivit art.49 alin.(5) din Legea nr.100/2017, se utilizează la exprimări cifrice, tabele, planuri şi altele asemenea, nu şi în cazul dat.

Cu referire la tabelele incluse, menţionăm că acestea necesită a avea temei-cadru în proiectul Programului. Potrivit art.49 alin.(3) din Legea nr.100/2017, anexa trebuie să aibă un temei-cadru în textul actului normativ şi să se refere exclusiv la obiectul determinat prin norma de trimitere. Astfel, în norma de trimitere, textul, precum "(tabelul alăturat)" se va substitui cu indicarea concretă a numărului tabelului şi a obiectului de reglementare al acestuia.

Textele, precum "modificarea şi completarea legislaţiei", "completarea, ajustarea şi modificarea legislaţiei" se vor substitui cu textul "modificarea legislaţiei". În conformitate cu art.62 din Legea nr.100/2017, modificarea actului normativ constă în schimbarea oficială a textului actului, inclusiv a dispoziţiilor finale sau tranzitorii, realizată prin modificări, excluderi sau completări ale unor părţi din text. Prin urmare, nu este necesară referinţa la completare, deoarece modificările includ şi completări. De asemenea, din sintagma "actele normative juridice" cuvântul "juridice" se va exclude, ca fiind inutil, iar din sintagma "legislaţiei în vigoare" cuvintele "în vigoare" se vor exclude. Regula generală este că referinţele la actele normative reprezintă referinţe la legislaţia în vigoare şi doar pentru excepţiile de la regulă se va specifica dacă este vorba despre legislaţia aplicabilă la un anumit moment (observaţie valabilă şi pentru anexa nr.2).

La anexa nr.2 (Planul de acţiuni pentru implementarea Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026):

Conform prevederilor Regulamentului, Planul de acţiuni urmează să reflecte costurile necesare pentru implementarea fiecărei acţiuni separat pe ani de implementare şi sursa de finanţare, care urmează a fi estimate de către autoritatea/instituţia publică responsabilă de realizarea acţiunilor planificate. Sursa de finanţare va indica sursele bugetare în limitele sectoriale de cheltuieli şi resursele disponibile din partea partenerilor de dezvoltare.

Prin urmare, se înaintează anumite propuneri de îmbunătăţire, după cum urmează:

- numerotarea coloanelor se va indica în ordinea numerică crescătoare;

- denumirea coloanei "Instituţie responsabilă" se va substitui cu "Autorităţi/instituţii responsabile", întrucât în realizarea acţiunilor sunt implicate inclusiv autorităţile publice centrale;

- coloana "Costuri de implementare (mii lei)" se va completa expres cu costurile estimate necesare pentru realizarea fiecărei acţiuni, iar în cazul în care sunt implicate mai multe autorităţi/instituţii se va indica expres suma ce urmează să planifice fiecare dintre acestea;

- după coloana "Costuri de implementare (mii lei)" se va completa cu o nouă coloană "Sursa de finanţare", care va cuprinde sursele bugetare interne şi/sau sursele externe atrase de la donatori.

Referitor la Obiectivul general 1:

Analizând Obiectivul specific 1.1 "Elaborarea şi adoptarea de noi acte normative juridice care să completeze legislaţia existentă" şi Obiectivul specific 1.2 "Completarea, ajustarea şi modificarea legislaţiei existente de o manieră care să răspundă realităţilor şi necesităţilor domeniului" se constată că acestea sunt reflectate într-o formulă generală, fiind similare în esenţă şi urmăresc scopul îmbunătăţirii cadrului normativ în domeniu. La fel, în redacţia acestor două obiective specifice este utilizată terminologie improprie precum ar fi "acte normative juridice" sau cuvinte similare prin esenţă "ajustarea/modificarea". Prin urmare, se consideră oportună stabilirea unui singur obiectiv, şi anume "Îmbunătăţirea cadrului normativ de reglementare a activităţii mass-mediei".

La Obiectivul specific 1.1, acţiunea 1.1.1, termenul "comunitară" se va substitui cu "cea a Uniunii Europene" în conformitate cu evoluţiile terminologice la nivelul UE.

Cu referire la acţiunea 1.1.2 "Consultarea publică a expertizelor elaborate, identificarea opţiunilor de modificare" urmează a fi exclusă şi plasată în calitate de indicator al acţiunii 1.1.1 prin care se propune efectuarea unei expertize a mai multor acte normative.

Totodată, în partea ce ţine de includerea Ministerului Justiţiei în calitate de executor menţionăm că potrivit competenţelor funcţionale, ministerul este responsabil de elaborarea politicilor în domeniul justiţiei, anticorupţiei/ ntegrităţii, combaterii spălării banilor, drepturilor omului. Domeniul mass-mediei nu a constituit o competenţă primară a ministerului. Concomitent, potrivit Ordinului ministrului finanţelor nr.208/2015 privind Clasificaţia bugetară, "Susţinerea televiziunii şi radiodifuziunii publice" şi "Asigurarea controlului asupra instituţiilor în domeniul audiovizualului" sunt integrate în capitolul "Cultura, cultele şi odihna". De asemenea, potrivit Acordului de Asociere RM-UE, acest domeniu este integrat în capitolul 25 "Cooperarea în domeniul culturii, a politicii audiovizuale şi al mass-mediei".

La Obiectivul specific 1.2, acţiunea 1.2.1. "Definitivarea şi adoptarea proiectelor de lege (proiectul Legii privind accesul la informaţie, elaborat de Ministerul Justiţiei; proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la libertate de exprimare, Legii privind protecţia datelor cu caracter personal, Legii cu privire la petiţionare, Codului contravenţional, Legii cu privire la secretul de stat, elaborate de Grupul de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei mass-media)" urmează a fi modificată din următoarele considerente. Un prim aspect ţine de faptul că, deşi indicatorul acţiunii este "proiect de lege elaborat", iar executorul primar este Ministerul Justiţiei, acţiunea în sine stabileşte definitivarea proiectului elaborat de către "Grupul de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei mass-media". Se va reţine că nu este clar pe care platformă instituţională a fost creat grupul de lucru, prin urmare, în Planul de acţiuni nu se poate face referinţă în mod direct şi generic.

Mai mult decât atât, se va reţine că proiectul privind noua Lege cu privire la accesul la informaţie de interes public a fost aprobat de către Guvern prin Hotărârea nr.199/2023 şi adoptat de către Parlament în prima lectură la data de 11 mai 2023 (înregistrat cu nr.100 din 12 aprilie 2023). Totodată, Ministerul Justiţiei a demarat şi procesul de elaborare a cadrului normativ conex la proiectul de Lege cu privire la accesul la informaţiile de interes public, prin care se va interveni cu modificări în mai multe acte normative. În aceste circumstanţe se propune următorul conţinut al acţiunii 1.2.1: "Elaborarea şi promovarea proiectului de lege pentru modificarea cadrului normativ conex la Legea cu privire la accesul la informaţiile de interes public", termenul de realizare fiind trimestrul IV, 2023.

Cu referire la indicarea Legii cu privire la petiţionare se va reţine că aceasta a fost abrogată începând cu data de 1 aprilie 2019, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Cu referire la acţiunea 1.2.2 "Elaborarea şi promovarea proiectului de lege de modificare a Codului serviciilor audiovizuale […]" reiterăm că politicile în acest domeniu nu sunt elaborate de către Ministerul Justiţiei. Aceeaşi remarcă este valabilă şi pentru acţiunea 2.1.1. Ministerul Justiţiei urmează a fi exclus şi de la acţiunea 2.1.2, or, analiza aplicării Legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe ţine de competenţa Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Suplimentar la acţiunea 1.2.2, cuvintele "directivele europene" se vor substitui cu cuvintele "actele UE", ori directiva este unul din actele juridice ale Uniunii Europene de comun cu regulamentul, decizia şi actele nonobligatorii.

Cu referire la acţiunile 1.2.3 şi 1.2.4, referinţele la "Evaluarea conformităţii actelor normative adoptate de Consiliul Audiovizualului" şi "Revizuirea actelor normative evaluate ale Consiliului Audiovizualului conform recomandărilor evaluării" se vor exclude, deoarece actele normative adoptate de Consiliul Audiovizualului pot fi supuse controlului judiciar printr-o acţiune de control normativ înaintată Curţii de Apel Chişinău. Totodată, la adoptarea actelor normative Consiliul Audiovizualului respectă procedura prevăzută de lege, fiind prezente expertizele juridice efectuate de Ministerul Justiţiei şi expertizele anticorupţie ale Centrului Naţional Anticorupţie.

La acţiunea 1.4.3, Consiliul Audiovizualului va fi exclus din lista instituţiilor responsabile de realizarea respectivei acţiuni, deoarece acţiunea "Organizarea instruirilor pentru angajaţii organelor responsabile de implementarea politicilor publice în domeniu media în cadrul Centrului de instruire continuă al TRM" depăşeşte competenţele Consiliului Audiovizualului prevăzute de Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018.

Astfel, nu este clar cine va fi responsabil de acoperirea cheltuielilor necesare pentru organizarea instruirilor pentru angajaţii organelor responsabile de implementarea poticilor publice în domeniul media în cadrul Centrului de instruire continuă al I.P. Compania "Teleradio-Moldova". În prezent, Centrul de instruire este o subdiviziune a I.P. Companiei "Teleradio-Moldova", a cărui buget se formează din volumul subvenţiilor de la bugetul de stat pentru anul precedent, indexat cu indicele preţurilor de consum din ultimul an bugetar executat deplin. Prin urmare, se propune de a completa acţiunea respectivă cu costurile estimate, precum şi cu autoritatea/instituţia din al cărei buget vor fi asigurate cheltuielile date.

La acţiunea 1.4.5, rubrica "indicatori de monitorizare", după cuvintele "Planuri consultate public" se va introduce textul " , cu excepţia planurilor anuale operaţionale", deoarece planurile anuale operaţionale reprezintă acte interne ale Consiliului Audiovizualului, la adoptarea cărora nu este obligatorie procedura consultării publice.

Referitor la Obiectivul general 2:

La Obiectivul specific 2.1, acţiunea 2.1.2 va avea următorul cuprins: "2.1.2. Analiza aplicării Legii nr.230/2022 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu referire la aspectele ce vizează domeniul mediatic", iar în coloana "Indicatori de monitorizare" se va indica – "Studiu efectuat" sau "Analiza efectuată".

La Obiectivul specific 2.1, propunem excluderea acţiunii ,,2.1.4 "Instituirea şi aplicarea unui mecanism operaţional în vederea colectării, actualizării şi prezentării publice a datelor statistice anuale despre situaţia reală a domeniului mediatic", întrucât:

- realizarea cercetărilor statistice şi elaborarea statisticilor oficiale trebuie să se bazeze pe sistem de indicatori şi metodologii statistice solide, elaborate conform standardelor internaţionale comparabile. Totodată, un asemenea sistem de indicatori statistici privind "situaţia reală a domeniului mediatic" nu este definit la nivel internaţional;

- statisticile "despre domeniul mediatic" nu ţin de domeniul de competenţă al Biroului Naţional de Statistică;

- lansarea cercetărilor statistice noi presupun costuri şi resurse suplimentare, inclusiv resurse umane, financiare şi de timp pentru elaborarea, testarea şi implementarea instrumentarului statistic.

Totodată, menţionăm că, în virtutea statutului de ţară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, urmează a fi luată în considerare practica Uniunii Europene privind evaluarea situaţiei în domeniul mediatic.

La Obiectivul specific 2.1, acţiunea 2.1.5 se propune a fi expus în următoarea redacţie: "Iniţierea şi organizarea unor programe de master pentru formarea profesională continuă (de perfecţionare, specializare, recalificare) pentru cadrele de manageri media". Respectiv, în rubrica "Indicatori de monitorizare" propunem a fi prevăzut "Numărul de programe de master şi de formare profesională continuă în management media autorizate/acreditate; Numărul şi calitatea managerilor media pregătiţi/instruiţi", iar la rubrica "Instituţie responsabilă" se va indica textul "Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC)".

Referitor la acţiunea 2.1.6 privind soluţionarea problemei spaţiilor nefolosite de redacţii în Casa Presei şi în Casa Radio, menţionăm că această acţiune ar putea crea o povară semnificativă asupra bugetului public naţional, întrucât nu sunt oferite detalii suficiente privind costurile/volumul investiţiilor necesare pentru modernizarea complexelor respective. Mai mult decât atât, menţionăm că în conformitate cu prevederile art.10 alin.(8) din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat (cu titlu gratuit) persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale. Astfel, încăperile menţionate vor putea fi transmise instituţiilor de media în locaţiune (contra plată) în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.483/2008. Cuantumul chiriei se va stabili conform prevederilor legii bugetului de stat pe anul respectiv. În această ordine de idei, se impune necesitatea revizuirii indicatorilor de monitorizare stabiliţi pentru acţiunea respectivă.

Cu referire la Obiectivul specific 2.2, care prevede amendarea legislaţiei naţionale în scopul oferirii facilităţilor fiscale şi vamale pentru activitatea instituţiilor mass-media, menţionăm că acesta nu poate fi susţinut în contextul în care acţiunea contravine obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu, care sunt bazate pe implementarea unui sistem de impozitare echitabil şi pe principii generale de impozitare, fără extinderea facilităţilor fiscale. Or, acestea urmăresc asigurarea susţinerii din partea statului prin alte mecanisme, decât cele de natură fiscală, dat fiind faptul că experienţa ţărilor din cadrul Uniunii Europene atestă că scutirile şi reducerile de la plata taxelor şi impozitelor sunt, de regulă, mai nocive pentru economia de piaţă decât cele sub forma cheltuielilor bugetare (subvenţii, subsidii).

În această ordine de idei, remarcăm că acordarea facilităţilor fiscale şi vamale va avea ca efect creşterea deficitului bugetar, iar lipsa unor măsuri compensatorii, precum identificarea şi stabilirea sursei de acoperire a cheltuielilor bugetare sau stabilirea acelor cheltuieli care necesită a fi diminuate, va face imposibilă asigurarea veniturilor necesare pentru acoperirea pierderilor bugetare generate de implementarea propunerilor înaintate şi prin urmare imposibilitatea realizării finanţării cheltuielilor bugetare, ce au ca scop punerea în aplicare a prerogativelor statului în diverse domenii, inclusiv de ordin economic, prin creşterea accesibilităţii la programe de suport şi subvenţionare. Astfel, în vederea asigurării aplicării facilităţilor fiscale şi vamale cu maximă eficienţă şi în vederea respectării angajamentelor de armonizare a legislaţiei fiscale şi vamale, inclusiv sub aspect de stimulente la acquis-ul UE, insistăm asupra excluderii Obiectivului specific 2.2 din Planul de acţiuni.

La acţiunea 2.3.2 "Elaborarea, adoptarea şi punerea în practică a cadrului legal necesar pentru crearea sistemului naţional de susţinere a mass-mediei în scopul încurajării abordării subiectelor şi problemelor din domenii de interes social general şi a sprijinirii investigaţiilor jurnalistice în problemele de interes public" solicităm excluderea Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării din lista instituţiilor responsabile de realizarea acesteia, deoarece excedează competenţele funcţionale ale ministerului. La fel nu este clar specificat în ce constă acest sistem naţional şi de ce natură va fi (va fi un sistem informaţional sau instituţional).

Cu referire la Obiectivul general 3:

Acţiunea 3.1.1 se propune a fi reformulată după cum urmează:

"Ajustarea programelor de studii în instituţiile de învăţământ superior la cele mai avansate elaborări teoretice şi practice"…în continuare după text. Subsecvent, din rubrica "Indicatori de monitorizare" se va exclude textul "Viteza de reacţie a instituţiilor formative la nevoile pieţei;", or, acest indicator nu poate fi măsurat.

Acţiunile 3.1.2, 3.1.3, 3.1.4 ţin de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, pentru că în contextul autonomiei universitare, programele de studii superioare sunt elaborate de către instituţia de învăţământ superior, stabilind conţinuturile programelor de studii şi lista cadrelor ştiinţifico-didactice cu competenţe în domeniu. În vederea acoperirii necesităţilor academice proprii, rectorul poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în bază contractuală.

Acţiunea 3.1.5 se propune în următoarea redacţie: "Promovarea mobilităţilor academice internaţionale în instituţiile de învăţământ superior din ţări avansate în domeniul media şi motivarea absolvenţilor să revină şi să se angajeze în ţară ".

Obiectivul specific 3.3, acţiunea 3.3.2, se propune în următoarea redacţie: "Pregătirea cadrelor didactice şi a curriculei, necesare pentru cursul de educaţie mediatică prin cursuri separate de educaţie mediatică sau includerea subiectelor ce ţin de educaţia mediatică în conţinutul unităţilor de curse modulelor de specialitate la programele pedagogice", iar în rubrica "Indicatori de monitorizare" se propune suplinirea indicatorilor existenţi cu următorii indicatori: "Unităţi de curs/module de specialitate la programele pedagogice modificate; Număr de cadre didactice pregătite".

Subsecvent, se propune ca Obiectivul specific 3.3 să fie completat cu o nouă acţiune, cu următorul cuprins: "Reactualizarea curriculei "Educaţia pentru media" şi pregătirea cadrelor didactice în baza curriculei actualizate", iar în rubrica "Indicatori de monitorizare" se propun indicatorii "Numărul de elevi care studiază disciplina; Numărul de cadre didactice instruite", termenele de realizare fiind anul 2025.

În partea ce ţine de termenul de realizare al acţiunilor, sugerăm să fie stabilit un termen trimestrial sau anual, pentru a face posibilă monitorizarea şi evaluarea în timp a implementării acţiunilor şi a rezultatelor, or, termene precum "2023-2024" au o marjă de incertitudine prea mare şi nu oferă o viziune clară a momentului de implementare.

Cu referire la rubrica "Instituţia responsabilă" din Planul de acţiuni, cuvintele "asociaţii de media", "instituţii cu facultăţi/centre de instruire de profil", "instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar" propunem a fi substituite cu instituţiile concrete, în caz contrar acţiunea indicată poate rămâne doar la nivel de intenţie.

Nota informativă nu corespunde întocmai cu prevederile art.30 din Legea nr.100/2017. Astfel, aceasta necesită a fi structurată conform conţinutului anexei nr.1 la respectiva lege. Compartimentul "Fundamentarea economico-financiară" urmează să descrie impactul financiar şi sursele de finanţare cu indicarea cheltuielilor (bugetare şi nebugetare), repartizate pe ani, necesare pentru implementarea prevederilor noului act normativ, respectiv vor fi clare costurile bugetare pe anii 2023-2026.

Suplimentar, se consideră necesară expunerea Consiliului concurenţei asupra proiectului hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia.