Hotărâre nr. 405 din 05.06.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege privind măsurile economice

şi sociale anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului generat de crizele

suprapuse din anii 2022-2023 şi începutul anului 2024

nr. 405  din  05.06.2024

 (în vigoare 06.06.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-240 art. 500 din 06.06.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului generat de crizele suprapuse din anii 2022-2023 şi începutul anului 2024.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.405/2024

AVIZ

la proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale anticriză,

aplicabile pentru micşorarea impactului generat de crizele suprapuse

din anii 2022-2023 şi începutul anului 2024

Guvernul a examinat proiectul de lege privind măsurile economice şi sociale anticriză, aplicabile pentru micşorarea impactului generat de crizele suprapuse din anii 2022-2023 şi începutul anului 2024, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.49 din 16 februarie 2024) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Proiectul de lege prevede un set de măsuri având scopul de a crea un fond anticriză, prin realocări de surse financiare, pentru atenuarea efectelor crizei din anii 2022-2023 şi începutul anului 2024.

În acest context, cu referire la propunerea de plafonare a salariilor demnitarilor publici pentru perioada anului 2024, expusă la art.1 din proiect, se menţionează că, în conformitate cu prevederile art.5 lit.e) din Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, persoana cu funcţie de demnitate publică are dreptul la remunerarea şi stimularea muncii în condiţiile legii. Astfel, potrivit art.14 din Legea nr.199/2010, salarizarea persoanelor cu funcţii de demnitate publică se efectuează în modul, în condiţiile şi în mărimile prevăzute de Legea salarizării nr.847/2002 şi de legislaţia privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar. Modul şi condiţiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar, inclusiv a persoanelor cu funcţii de demnitate publică, ţin în exclusivitate de prevederile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare şi nu pot fi obiectul de reglementare a altor acte normative, cu excepţia celor ce rezultă din legea respectivă.

De menţionat că sistemul de salarizare pentru personalul încadrat în sectorul bugetar, reglementat prin Legea nr.270/2018, se bazează pe sistemul de clasificare şi de evaluare a funcţiilor, iar la baza ierarhizării şi echivalării funcţiilor sunt puse următoarele criterii generale: studii, cunoştinţe şi experienţe, complexitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare şi supervizare. Respectiv, în cazul limitării cotei maxime a salariului lunar, criteriile enumerate vor fi obstrucţionate, fiind astfel încălcate principiile sistemului unitar de salarizare, egalităţii şi dreptul la muncă şi la protecţia muncii, consacrate în art.16 şi 43 din Constituţia Republicii Moldova.

Totodată, plafonarea salariilor care va institui o micşorare a salariilor obţinute de către o parte din personalul din sectorul bugetar va limita acumularea unor mijloace în bugetul public naţional din considerentul că salariile constituie surse de venit impozabile. În acest sens, se denotă faptul că nota informativă nu face referinţă dacă promovarea proiectului este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal.

În subsidiar, se remarcă că potrivit art.10 alin.(2) lit.h) din Codul muncii al Republicii Moldova nr.154/2003 "angajatorul este obligat să plătească integral salariul în termenele stabilite de cod, de contractul colectiv de muncă şi de contractele individuale de muncă". Mai mult ca atât, în conformitate cu alin.(1¹) art.9 din Codul menţionat, salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin cod, printre care se enumeră şi dreptul la achitarea la timp şi integrală a salariului, iar orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Cu referire la propunerea de la art.2 din proiectul de lege ce vizează suspendarea achiziţiilor publice ale autorităţilor publice centrale enumerate în prezentul articol, care nu sunt stringent necesare pentru exercitarea atribuţiilor funcţionale în perioada martie-decembrie 2024, se specifică că achiziţiile publice reprezintă unul dintre domeniile prioritare ale guvernării care contribuie la dezvoltarea infrastructurii economice şi sociale, la sporirea încrederii în instituţiile statului. Achiziţiile publice contribuie în mod direct la realizarea obiectivelor ţării, cum ar fi îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, creşterea eficienţei energetice, mărirea numărului locurilor de muncă, dezvoltarea afacerilor, servicii de calitate în şcoli, spitale, localităţi etc. În acest sens, suspendarea achiziţiilor publice planificate pentru anul 2024 ale autorităţilor publice centrale va duce la neîndeplinirea obiectivelor stabilite de politici publice şi va diminua eficienţa economică a cheltuielilor publice. Astfel, lipsa realizării acestor achiziţii va afecta implementarea politicilor guvernamentale în sectoarele de activitate care utilizează achiziţiile publice ca instrument pentru atingerea indicatorilor stabiliţi.

Adiţional, se menţionează că în conformitate cu prevederile Legii nr.131/2015 privind achiziţiile publice, contractul de achiziţii publice se încheie pentru întreaga sumă atribuită unei achiziţii pe an, în limitele alocaţiilor bugetare aprobate. Astfel, unele alocaţii ar putea fi deja rezervate pentru angajamentele asumate de către instituţii în anul 2024, respectiv urmează a fi clarificat regimul juridic al achiziţiilor aflate în derulare, or suspendarea acestora presupune încălcarea clauzelor contractuale, rezoluţiunea unilaterală a contractelor de achiziţii încheiate şi, respectiv, prejudicierea bugetului public naţional şi a interesului public în ultimă instanţă.

De asemenea, se constată ambiguitatea expresiei "care nu sunt stringent necesare atribuţiilor funcţionale", incompatibilă cu un limbaj normativ, precum şi riscul aplicării discreţionare a normei.

În partea ce vizează propunerea de la art.3 privind aplicarea moratoriului pe un termen de 90 de zile pentru plăţile aferente creditelor bancare şi nebancare datorate, precum şi instituirea unor restricţii în perioada martie-decembrie 2024, pentru băncile comerciale, ca urmare a cererilor persoanelor fizice şi ale agenţilor economici, se sesizează că cerinţele înaintate sunt excesive, nejustificate şi cu impact major asupra activităţii sistemului bancar/nebancar din Republica Moldova, fiind în contradicţie cu prevederile Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor şi care pot genera eventual o serie de riscuri pentru sistemul bancar şi, prin urmare, un impact negativ asupra bugetului de stat, acesta fiind impus ulterior să intervină pentru redresarea situaţiei în sectorul bancar.

În acest sens, se menţionează că, în conformitate cu prevederile art.36 din Legea nr.202/2017, băncile dispun de independenţă juridică, operaţională, financiară şi administrativă faţă de orice persoană, inclusiv faţă de Banca Naţională a Moldovei, Guvern şi de alte autorităţi ale administraţiei publice şi nicio persoană nu poate îngrădi independenţa băncilor, nu poate influenţa organele de conducere în exercitarea funcţiilor, nu poate interveni în activitatea vreunei bănci, cu excepţia împuternicirii specifice prevăzute de legislaţie. În acelaşi context, legea obligă băncile să îşi organizeze întreaga activitate în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase, cu cerinţele legii respective şi ale actelor normative emise în aplicarea acesteia.

Totodată, remarcăm că acordarea creditelor de către bănci se efectuează din contul mijloacelor financiare depuse de populaţie sub formă de depozite bancare. Astfel, amânarea achitării unor plăţi aferente creditelor acordate unor persoane fizice sau agenţilor economici ar putea crea dificultăţi în onorarea obligaţiunilor financiare faţă de deponenţii băncii.

Subsidiar, referitor la art.4, prin care se propune abilitarea Guvernului cu dreptul de a crea un fond anticriză şi ,,realocarea surselor financiare" se menţionează că această propunere contravine principiilor şi regulilor bugetar-fiscale, precum şi a atribuţiilor Guvernului în domeniul finanţelor publice, stabilite în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Totodată, propunerea de reducere şi de redistribuire a unor cheltuieli bugetare se atribuie procedurii de revizuire a cheltuielilor publice, care este reglementată în legea nominalizată şi în conformitate cu prevederile acesteia urmează a fi efectuată modificarea legii bugetare anuale.

Concomitent, se menţionează că în Legea bugetului de stat pentru anul 2024 nr.418/2023 sunt prevăzute alocaţii pentru susţinerea consumatorilor vulnerabili la energie în perioada rece a anului, şi anume:

1) compensaţii pentru achitarea facturilor la energie – 700,0 mil. de lei;

2) compensaţii la energie sub formă de plată monetară, prin transfer către bugetul asigurărilor sociale de stat – 777,1 mil. lei.

Adiţional se menţionează că nota informativă aferentă proiectului de lege nu conţine impactul financiar al implementării acestuia, în conformitate cu prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, or adoptarea legii, eminamente, denotă venit ratat la bugetul de stat în urma neobţinerii veniturilor scontate şi/sau deprecierii/insuficienţei veniturilor la bugetul de stat.

În contextul celor expuse, Guvernul nu susţine proiectul de lege înaintat.