BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

410/07.05.2018 Hotărîre privind aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul vamal pentru anii 2018-2020

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
07.05.2018

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

privind aprobarea Planului sectorial de acţiuni anticorupţie

 în domeniul vamal pentru anii 2018-2020

nr. 410  din  07.05.2018

 (în vigoare 11.05.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 150-155 art. 459 din 11.05.2018

* * *

În temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.56 din 30 martie 2017 privind aprobarea Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.216-228, art.354), Guvernul

 HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul vamal pentru anii 2018-2020 (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Finanţelor.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.410 din 7 mai 2018

PLAN SECTORIAL

de acţiuni anticorupţie în domeniul vamal pe anii 2018-2020

I. DESCRIEREA PROBLEMELOR

Angajamentele externe1 ale Republicii Moldova care se referă la prevenirea şi combaterea corupţiei includ Serviciul Vamal în calitate de instituţie responsabilă pentru implementarea măsurilor anticorupţie în sectorul vamal, alături de alte autorităţi publice.

Deşi în documentele de politici instituţionale Serviciul Vamal este un serviciu modern, performant, care este capabil să asigure dezvoltarea durabilă a sistemului vamal conform celor mai înalte standarde internaţionale şi care dispune de o echipă de colaboratori vamali cu o reputaţie excelentă de profesionalism, integritate şi de luare de decizii responsabile,2 autoritatea vamală în continuare este văzută de către societate şi mediul de afaceri ca una dintre cele mai corupte autorităţi publice din Republica Moldova. Astfel, conform raportului de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie pentru anul 2016, Serviciul Vamal se plasează pe locul 5 la capitolul instituţiile şi organizaţiile cele mai afectate de flagelul corupţiei, după Poliţie, autorităţile publice locale, instituţiile financiar-bancare, societăţi pe acţiuni şi cu răspundere limitată, şi întreprinderile de stat.3 Raportînd numărul cazurilor de corupţie la numărul de angajaţi care activează/sînt implicaţi în aceste autorităţi/domenii, stabilim că frecvenţa cazurilor de corupţie în Serviciul Vamal este cea mai mare, în activitatea acestuia constatîndu-se mai multe fenomene negative: protejarea schemelor de contrabandă şi de diminuare a taxelor, favorizarea agenţilor economici etc.4

Cazurile documentate denotă complexitatea acestui fenomen, precum şi un caracter constant şi organizat al schemelor corupţionale. Astfel, începînd cu noiembrie 2013, cînd au fost reţinuţi 19 angajaţi vamali de la punctul de trecere Leuşeni–Albiţa, au fost realizate mai multe operaţiuni. Cel mai complex a fost dosarul pornit în privinţa a 28 de angajaţi ai posturilor vamale Tudora şi Palanca, care au fost reţinuţi la finele lunii septembrie 2016 pentru corupere pasivă.

În anul 2016 au fost investigate infracţiuni de corupţie comise de 50 de vameşi5, din care cauzele penale în privinţa a 5 inspectori au fost transmise instanţelor de judecată.6 Făcînd o analiză a acestora pe parcursul anului 2016 şi al primului semestru al anului 2017, stabilim că au fost intentate 40 de cauze penale, din care majoritatea sînt pentru corupere pasivă. Notabil este faptul că, pe lîngă infracţiunile clasice de corupţie, în anul 2017, pentru prima dată, a fost pornită urmărirea penală în baza art.3302 din Codul penal al Republicii Moldova, pentru îmbogăţire ilicită de către doi angajaţi vamali.

Dacă cîţiva ani în urmă cazurile de corupţie documentate cu implicarea angajaţilor vamali erau puţine şi răzleţe, fără finalitate şi impact asupra diminuării acestui fenomen, din analiza sentinţelor definitive asupra cazurilor de corupţie adoptate în ultima perioadă rezultă că s-a format o nouă atitudine a judecătorilor privind individualizarea pedepsei pentru această categorie de funcţionari publici.

Totodată, Serviciul Vamal şi-a propus dezvoltarea unui sistem de promovare a integrităţii, care să ofere garanţii personalului care acţionează în conformitate cu legea şi îşi onorează responsabilităţile onest, imparţial şi profesionist.7 Începînd cu 28 octombrie 2016 a fost pus în aplicare un nou Cod de etică şi conduită8 ajustat la standardele internaţionale de integritate, care defineşte principiile fundamentale de etică, normele obligatorii de conduită profesională şi disciplina de serviciu în organele vamale.9 Astfel, pe parcursul anului 2016 au fost iniţiate 215 anchete de serviciu, fiind aplicate mai multe sancţiuni disciplinare, cu eliberarea din serviciu a 23 de angajaţi vamali. Alte 7 anchete de serviciu privind cazuri de corupţie au fost remise spre examinare către Centrul Naţional Anticorupţie. Totodată, în anul 2016 au fost suspendaţi de la exercitarea atribuţiilor de serviciu 60 de angajaţi, inclusiv 10 la solicitarea Centrului Naţional Anticorupţie.10

______________________________

1Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016.

2Programul strategic “Vama 2020”, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.126-O din 6 aprilie 2017, pag. 4.

3Raportul de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie pentru anul 2016, pag. 12.

4Ibidem, pag. 33.

5Ibidem, pag. 20.

6Ibidem, pag. 21.

7Programul strategic “Vama 2020”, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.126-O din 6 aprilie 2017, pag. 11.

8Hotărîrea Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016 “Cu privire la aprobarea Codului de etică şi conduită a colaboratorului vamal”.

9http://trm.md/ro/social/un-nou-cod-de-etica-si-conduita-a-colaboratorului-vamal-aprobat-de-guvern/.

10Conform datelor furnizate de către Serviciul Vamal.

PROBLEME IDENTIFICATE

1. Vulnerabilitatea procedurilor vamale. Toate etapele şi procedurile de vămuire a mărfurilor, în special cele legate de: prezentarea mărfurilor în vamă, declarare, inclusiv a valorii în vamă, a originii mărfurilor, plasarea sub un anumit regim vamal, calcularea şi achitarea plăţilor vamale (drepturilor de import şi export), controlul vamal, inclusiv controlul vamal ulterior, precum şi procedurile de constatare, documentare şi tragere la răspundere pentru comiterea încălcărilor vamale presupun un grad ridicat de vulnerabilitate din punctul de vedere al comiterii cazurilor de corupţie. De asemenea, cu toate că în ultimii ani au fost introduse unele proceduri simplificate de vămuire a mărfurilor, precum vămuirea la domiciliu, declararea electronică, obţinerea statutului de agent economic autorizat şi exportator aprobat, au fost identificate cazuri în care angajaţii vamali comit abuzuri, neglijînd statutul agentului economic sau facilităţile acordate de legislaţie prin impunerea arbitrară a anumitor condiţii, care au ca finalitate obţinerea diferitor favoruri, bunuri şi servicii necuvenite.

2. Imperfecţiunea cadrului de reglementare. Lipsa reglementărilor şi existenţa unor reglementări învechite şi ambigue în pofida recentelor modificări ale legislaţiei vamale se atestă din cauza că anumite proceduri nu sînt reglementate pe deplin sau lasă loc de interpretări, generînd comiterea diferitor acte de corupţie (rezultat demonstrat şi de cauzele penale iniţiate, de exemplu: procedura de perfectare vamală a coletelor şi transmisiunilor poştale, scoaterea din ţară a produselor agricole, determinarea valorii în vamă a bunurilor introduse de persoane fizice, respectarea regimului de transport internaţional al pasagerilor etc.). În acelaşi context poate fi menţionată necesitatea actualizării şi ajustării actelor normative ale Serviciului Vamal în vederea stabilirii unor reglementări mai clare şi transparente pentru business.

3. Cadrul instituţional. Începînd cu anul 2017, Serviciul Vamal activează în baza unei noi organigrame, care este rezultatul reformei instituţionale promovate şi implementate pe parcursul anului 2016. Astfel, în procesul reorganizării a fost optimizat numărul birourilor vamale de la 7 pînă la 3.11 Aceste transformări au adus anumite beneficii interne, cum ar fi reducerea cheltuielilor administrative, a funcţiilor manageriale şi completarea funcţiilor de execuţie din contul acestora etc. Totodată, reorganizarea s-a implementat fără a fi realizat în prealabil un studiu/analiză complexă12 care ar fi evaluat impactul asupra mediului de afaceri, or fiecare schimbare ar trebui să se facă inclusiv pentru diminuarea poverii administrative şi ridicarea calităţii serviciilor acordate. De asemenea, urma ca această reorganizare să ia în calcul şi diminuarea riscurilor de corupţie, prin analiza acelor vulnerabilităţi legate de organizarea internă care pot fi astfel înlăturate.

4. Cultura organizaţională şi memoria instituţională insuficientă. Lipsesc activităţile de cultivare ale unui mediu de organizare şi activitate, în special în rîndurile debutanţilor, privind prevenirea corupţiei, care ar stabili un sistem de educare şi instruire a angajaţilor în spiritul respectării necondiţionate a prevederilor legale şi neadmiterii diferitor încălcări şi favoruri.

5. Lipsa unei viziuni privind integritatea instituţională, care constituie “mai mult decît prevenirea corupţiei sau stabilirea unui cod scris de conduită, fiind atunci cînd sistemele operaţionale, strategiile de prevenire a corupţiei şi standardele etice ale instituţiei sînt complet integrate pentru a atinge obiectivul instituţiei.”13 Un prim pas în acest sens a fost punerea în aplicare a Planului de integritate al Serviciului Vamal pentru anii 2016-2017, care cuprinde măsuri prioritare pentru excluderea, diminuarea sau ţinerea la control a eventualelor riscuri ce ar putea surveni din anumite activităţi de serviciu vulnerabile şi ar putea determina materializarea unor fapte de corupţie.14

Deşi elaborarea şi implementarea Planului a fost o premieră pentru Serviciul Vamal, o bună parte din acţiuni rămîn în continuare neexecutate sau realizate parţial. Raportul privind implementarea Planului de integritate al Serviciului Vamal pentru anii 2016-2017 constată restanţe în transpunerea în interiorul instituţiei a reglementărilor în domeniul integrităţii: protecţia avertizorilor de integritate, instituirea în cadrul subdiviziunilor vamale a funcţiei de ofiţer de integritate, introducerea registrului incidentelor de integritate, monitorizarea stilului de viaţă etc. În aceste condiţii, în situaţia în care nu se reuşeşte executarea acestora pînă la sfîrşitul anului curent, urmează a fi incorporate în noul Plan de integritate instituţională pentru anii 2018-2019. În aceeaşi ordine de idei se încadrează şi lipsa unui sistem de management al riscurilor de corupţie, iar dezvoltarea acestuia urmează a fi inclusă fie în Planul prenotat, fie ca proces separat.

În ceea ce priveşte Poliţia de Frontieră, în cadrul acesteia există, de asemenea, Planul de integritate pentru anii 2015-2017, urmînd a fi elaborat un nou plan pentru următorii doi ani.

6. Sistem de promovare şi numire în funcţii ineficient. Făcînd o analiză a raportului privind implementarea Planului de integritate al Serviciului Vamal pentru anii 2016-2017, constatăm că majoritatea acţiunilor preconizate pentru primul semestru al anului 2017 şi nerealizate se referă la consolidarea sistemului de management al personalului. Integritatea se dezvoltă doar într-un sistem în care angajarea şi avansarea funcţionarilor se bazează pe criterii precum competenţa, profesionalismul şi calificarea. Din contra, într-un sistem în care acest proces se bazează pe criterii subiective, remunerarea se face în funcţie de capacitatea de a beneficia de funcţia deţinută în interes personal şi corporativ. În consecinţă, administraţia vamală devine o organizaţie necompetentă, ineficientă şi coruptă. Lipsa unui mecanism transparent privind avansarea angajaţilor vamali face în continuare defectuoasă numirea acestora în diferite funcţii de conducere, procedura concursului fiind aplicată doar pentru debutanţi, nu şi pentru ocuparea funcţiilor manageriale.

Această constatare este valabilă şi pentru Poliţia de Frontieră, fiind necesară instituirea mecanismului menţionat supra şi în cadrul acesteia.

7. Calitatea actului de conducere. Un rol important în politica anticorupţie îl constituie activitatea în cadrul autorităţii vamale şi autorităţii de frontieră a unor conducători experimentaţi, profesionişti şi integri, ceea ce nu întotdeauna constituie o regulă. În această situaţie rolul conducătorilor de orice nivel este foarte important, deoarece anume aceştia sînt responsabili de asigurarea unui grad sporit de integritate instituţională şi profesională a fiecărui angajat. De asemenea, rolul conducătorilor este unul determinant, deoarece prin exemplul propriu aceştia contribuie la educarea tinerei generaţii, precum şi la crearea unui mediu de activitate corect, imparţial şi integru.

8. Sistem de protecţie internă subdezvoltat. În situaţia în care angajaţii vamali sînt expuşi diferitor provocări şi influenţe din exterior, fără posibilitatea de a se proteja de comportamentul deviant al reprezentanţilor mediului de afaceri sau al diferitor grupări criminale specializate în comiterea infracţiunilor vamale, sînt reduse la minimum politicile anticorupţie implementate. Astfel, un sistem de protecţie internă nedezvoltat creează premisele incertitudinii şi lipsei motivaţiei de a avea un comportament profesional integru. Problema în cauză este valabilă şi pentru angajaţii Poliţiei de Frontieră, care în activitatea lor au contact direct cu diferite categorii de persoane ce traversează frontiera de stat, care pot influenţa sau impune luarea unor decizii ilegale.

9. Motivaţia financiară şi nonfinanciară insuficientă. Cu toate că începînd cu anul 2017 se aplică noul sistem de salarizare a colaboratorilor vamali, care prevede stabilirea sporului lunar pentru eficienţă şi pentru intensitate,15 totuşi salariul existent nu este suficient de motivant în vederea excluderii cazurilor de corupţie, iar majorarea în continuare a acestuia, precum şi utilizarea altor instrumente de motivare şi garanţii sociale constituie, indiscutabil, un aspect important pentru diminuarea cazurilor de corupţie. Astfel, este esenţial “de a oferi salariu suficient, alte remuneraţii şi condiţii pentru a se asigura că personalul vamal este în măsură să aibă un nivel de trai decent”.16 Remunerarea slabă a colaboratorilor vamali îi face mai vulnerabili la corupţie şi complică rotaţia personalului, deoarece acest proces ar putea genera stres financiar suplimentar.17 Totodată, în funcţie de posibilităţile bugetare urmează a fi majorat şi salariul angajaţilor Poliţiei de Frontieră, care activează alături de angajaţii vamali în punctele de trecere a frontierei, întrucît existenţa unor diferenţe salariale poate duce la migrarea personalului şi cooperare interinstituţională ineficientă etc.

10. Condiţii necorespunzătoare de desfăşurare a tranzacţiilor economice externe. Lipsa unei infrastructuri dezvoltate ce ar permite verificarea în condiţii clare şi transparente a legalităţii operaţiunilor economice externe ar exclude atitudinea superficială a angajaţilor vamali şi comportamentul corupt al unor agenţi economici. Astfel, infrastructura învechită creează de cele mai multe ori incomodităţi, încît angajatul vamal nu-şi poate exercita în condiţii normale atribuţiile, iar agenţii economici nu beneficiază de servicii de calitate în procesul de perfectare vamală a mărfurilor, fiind create anumite precondiţii pentru comiterea diferitor încălcări de către ambele părţi implicate. Chiar dacă responsabil de infrastructura punctelor de trecere a frontierei de stat este Serviciul Vamal, în exercitarea atribuţiilor sînt implicaţi şi angajaţii Poliţiei de Frontieră care, de asemenea, urmează să beneficieze de condiţii de activitate îmbunătăţite.

11. Conduita agenţilor economici şi a brokerilor vamali. Pe de o parte, există comportamentul corupt al angajatului vamal, iar pe de altă parte – al agenţilor economici, transportatorilor, brokerilor vamali şi altor participanţi la activitatea economică externă. Respectiv, pentru a facilita anumite proceduri sau pentru a asigura procesarea mai operativă şi superficială a actelor vamale, aceştia din urmă predispun soluţionarea diferitor probleme de ordin administrativ sau procedural pe calea coruperii angajaţilor vamali. De asemenea, cunoaşterea slabă de către agenţii economici a reglementărilor vamale, precum şi teama de a suporta consecinţe nefaste în tranzacţiile viitoare, dependenţa de decizia şi buna atitudine a angajaţilor vamali îi determină de cele mai multe ori să accepte tacit situaţia existentă şi să nu declare cazurile de corupţie. Totodată, activitatea unor brokeri vamali, precum şi a unor angajaţi ai acestora denaturează procedura de mediere în relaţia cu organul vamal, fiind de fapt mediatori între agentul economic şi angajatul vamal la comiterea diferitor încălcări şi acte de corupţie.

______________________________

11Programul strategic “Vama 2020” aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.126-O din 06.04.2017, pag. 6.

12A fost efectuată doar o evaluare internă.

13Manual de Instruire privind Integritatea Poliţiei, publicat de DCAF (Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate), 2015, pag. 9.

14Raport privind monitorizarea implementării Planului de integritate al Serviciului Vamal pentru anii 2016-2017, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.513-O din 30 decembrie 2015 (perioada de raportare anul 2016), pag. 1.

15Programul strategic “Vama 2020”, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.126-O din 6 aprilie 2017, pag. 26.

16Declaraţia de la Arusha, revizuită în 2003.

17Raportul Misiunii de asistenţă a Serviciului Vamal al Republicii Moldova în implementarea instrumentelor de integritate a OMV, pag. 3.

II. OBIECTIVUL SECTORULUI

Ca rezultat al implementării prezentului Plan sectorial, domeniul vamal va garanta intoleranţa faţă de incidentele de integritate şi denunţarea actelor de corupţie şi conexe acestora. Obiectivul va fi realizat odată cu obţinerea următoarelor rezultate: mediu legal, stabil şi coerent pentru activitatea economică externă, fiind excluse cazurile de abuz din partea angajaţilor vamali; riscurile de corupţie localizate şi soluţii identificate; angajaţii Serviciului Vamal şi ai Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră – integri şi responsabili, simţindu-se protejaţi, asiguraţi cu salarii decente şi stimulente nefinanciare pentru activitatea eficientă şi integră; condiţii pentru facilitarea şi desfăşurarea corectă a operaţiunilor de import-export create; accederea în funcţii manageriale realizată în baza concursului; conducătorii de orice nivel – implicaţi în activităţile şi procesele privind integritatea instituţională şi profesională, fiind un model de profesionalism şi integritate pentru tot efectivul, promovînd un mod integru şi corect de activitate.

Acţiuni anticorupţie în domeniul vamal pentru anii 2018-2020

IV. MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA

1. Monitorizarea reprezintă o analiză regulată a progreselor înregistrate în implementarea obiectivului sectorului şi a priorităţilor stabilite. Acest proces se va efectua în baza acţiunilor şi a indicatorilor de progres din prezentul Plan sectorial şi va consta în colectarea şi analiza informaţiilor relevante, inclusiv de la alte instituţii responsabile de implementarea acestora, în vederea îndeplinirii politicii anticorupţie în acest sector.

2. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, conform competenţelor, va întreprinde măsurile privind executarea acţiunilor din prezentul Plan sectorial şi va prezenta trimestrial, pînă la data de 10 a lunii următoare trimestrului de gestiune, informaţii privind implementarea acestuia.

3. Rapoartele de monitorizare vor fi elaborate trimestrial de către Serviciul Vamal, conform structurii din anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.676 din 29 august 2017 “Privind aprobarea mecanismului de elaborare şi coordonare a planurilor sectoriale şi locale de acţiuni anticorupţie pentru anii 2018-2020”.

4. Rapoartele vor fi expediate către secretariatul grupurilor de monitorizare din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie pînă la data de 15 a lunii următoare trimestrului de gestiune şi vor fi plasate pe pagina web a Serviciului Vamal.

5. Prezentul Plan sectorial va fi revizuit anual.