Hotărâri

Hotărâre nr. 418 din 24.06.2020

cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 24.06.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la modificarea şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului

nr. 418 din 24.06.2020

(în vigoare 10.07.2020, cu excepţia pct.6 - 01.07.2020; subpct.9),14),21) din pct.8 - 01.08.2020)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.165-176 art. 558 din 10.07.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1599/2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.174-176, art.1755), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) pe tot parcursul Regulamentului, textul “/declaraţia pe factură”, la orice formă gramaticală, se exclude;

2) capitolul I se completează cu următoarea noţiune:

“Declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului – act întocmit de furnizor pe propria şi deplina sa responsabilitate, prin care acesta oferă exportatorului informaţiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor, conform dispoziţiilor care reglementează schimburile comerciale preferenţiale între Republica Moldova şi anumite ţări sau teritorii. Declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului este întocmită de furnizor în limba engleză, pe o filă separată, anexată la documentul comercial privind trimiterea respectivă, în care descrierea mărfurilor este suficient de detaliată pentru a permite identificarea lor”;

3) punctul 25 se completează cu litera d)² cu următorul cuprins:

“d²) declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului, conform anexei nr.5/anexei nr.6 la prezentul Regulament”;

4) la punctul 37, cuvintele “sau declaraţiei de origine” se substituie cu textul “, declaraţiei de origine sau declaraţiei furnizorului/declaraţiei pe termen lung a furnizorului”;

5) la punctul 40, cuvintele “sau declaraţia de origine” se substituie cu textul “, declaraţia de origine sau declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului”;

6) se completează cu anexele nr.5 şi nr.6 cu următorul cuprins:

“Anexa nr.5 la Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor Declaraţia furnizorului, al cărei text este prevăzut mai jos, trebuie să fie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, notele de subsol nu trebuie reproduse. SUPPLIER′S DECLARATION Declaraţia furnizorului for goods which have undergone working or processing in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey without having obtained preferential origin status cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia fără a obţine statutul de produs preferenţial I, the undersigned, supplier of the goods covered by the annexed document, declare that: Subsemnatul, furnizor al mărfurilor care fac obiectul documentului anexat, declar că: 1. The following materials which do not originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey have been used in the CEFTA Parties to produce these goods: Următoarele materiale, care nu sunt originare din Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, au fost folosite în Părţile CEFTA la producerea acestor mărfuri:
Description of the goods supplied ⁽¹⁾ Denumirea mărfurilor furnizate ⁽¹⁾	Description of non-originating materials used Denumirea materialelor neoriginare utilizate	Heading of non-originating materials used ⁽² Poziţia materialelor neoriginare utilizate ⁽²⁾	Value of non-originating materials used ⁽²⁾⁽³⁾ Valoarea materialelor neoriginare utilizate ⁽²⁾⁽³⁾



Total value Valoarea totală



Total value Valoarea totală

2. All the other materials used in the CEFTA Parties to produce these goods originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey. Toate celelalte materiale folosite în Părţile CEFTA pentru fabricarea acestor mărfuri sunt originare din Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia. 3. The following goods have undergone working or processing outside CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, in accordance with Article 11 of the Convention have acquired the following total added value there: Următoarele mărfuri au fost supuse unor prelucrări sau transformări în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia în conformitate cu articolul 11 la Convenţie, au dobândit următoarea valoare adăugată totală:
Description of the goods supplied Denumirea mărfurilor furnizate	Total added value acquired outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey ⁽⁴⁾ Valoarea adăugată totală dobândită în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islandei, Norvegiei, Elveţiei (inclusiv Liechtenstein) sau Turciei ⁽⁴⁾



(Place and date) (Locul şi data)



(Address and signature of the supplier; in addition the name of the person signing the declaration has to be indicated in clear script) (Adresa şi semnătura furnizorului; de asemenea, numele persoanei care semnează declaraţia trebuie să fie indicat în mod clar)
______________________________ ⁽¹⁾ When the invoice, delivery note or other commercial document to which the declaration is annexed relates to different kinds of goods, or to goods which do not incorporate non-originating materials to the same extent, the supplier must clearly differentiate them. Example: The document relates to different models of electric motor of heading 8501 to be used in the manufacture of washing ma-chines of heading 8450. The nature and value of the non-originating materials used in the manufacture of these motors differ from one model to another. The models must therefore be differentiated in the first column and the indications in the other columns must be provided separately for each of the models to make it possible for the manufacturer of washing machines to make a correct assessment of the originating status of his products depending on which model of electrical motor he uses. ⁽²⁾ The indications requested in these columns should only be given if they are necessary. Examples: The rule for garments of ex Chapter 62 says that non-originating yarn may be used. If a manufacturer of such garments in Serbia uses fabric imported from Macedonia which has been obtained there by weaving non-originating yarn, it is sufficient for the Macedonian supplier to describe in his declaration the non-originating material used as yarn, without it being necessary to indicate the heading and value of such yarn. A producer of iron of heading 7217 who has produced it from non-originating iron bars should indicate in the second column 'bars of iron'. Where this wire is to be used in the production of a machine, for which the rule contains a limitation for all non-originating materials used to a certain percentage value, it is necessary to indicate in the third column the value of non-originating bars. ⁽³⁾ 'Value of materials' means the customs value at the time of importation of the non-originating materials used, or, if this is not known and cannot be ascertained, the first ascertainable price paid for the materials in one of the CEFTA Parties. The exact value for each non-originating material used must be given per unit of the goods specified in the first column. ⁽⁴⁾ 'Total added value' shall mean all costs accumulated outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, including the value of all materials added there. The exact total added value ac-quired outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey must be given per unit of the goods specified in the first column. __________________________ ⁽¹⁾ Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declaraţia se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la bunuri care nu conţin materialele neoriginare în aceleaşi proporţii, furnizorul trebuie să le diferenţieze în mod clar. Exemplu: Documentul se referă la diferite modele de motoare electrice de la poziţia 8501 folosite la fabricarea maşinilor de spălat de la poziţia 8450. Natura şi valoarea materialelor neoriginare folosite la fabricarea acestor motoare diferă de la un model la altul. Modelele trebuie, prin urmare, să fie diferenţiate în prima coloană, iar indicaţiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite producătorului de maşini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcţie de modelul de motor electric pe care îl foloseşte. ⁽²⁾ Informaţiile solicitate în aceste coloane trebuie indicate numai dacă sunt necesare. Exemple: Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte de la ex-capitolul 62 indică faptul că pot fi folosite fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Serbia foloseşte ţesături importate din Macedonia, care au fost obţinute acolo prin ţeserea firelor neoriginare, este suficient ca furnizorul macedonean să descrie în declaraţia sa materialul neoriginar folosit ca “fire”, fără a fi necesar să indice poziţia şi valoarea acestor fire. Un producător de sârmă de fier de la poziţia 7217, care a produs-o din bare de fier neoriginare, trebuie să indice în a doua coloană “bare de fier”. În cazul în care această sârmă urmează să fie utilizată la fabricarea unui utilaj, în privinţa căruia regula limitează proporţia de materialele neoriginare folosite la o anumită valoare procentuală, este necesar să precizeze în a treia coloană valoarea barelor neoriginare . ⁽³⁾ “Valoarea materialelor” înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, dacă acest lucru nu este cunoscut şi nu poate fi stabilit, primul preţ verificabil plătit pentru materialele din una dintre Părţile CEFTA. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar folosit trebuie precizată per unitate de mărfuri specificate în prima coloană. ⁽⁴⁾ “Valoarea adăugată totală” înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia trebuie să fie precizată per unitate de mărfuri specificate în prima coloană.

Anexa nr.6 la Regulamentul cu privire la regulile de origine a mărfurilor Declaraţia pe termen lung a furnizorului, al cărei text este prevăzut în continuare, trebuie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Nu este necesar însă ca notele de subsol să fie reproduse. LONG-TERM SUPPLIER′S DECLARATION Declaraţia pe termen lung a furnizorului for goods which have undergone working or processing in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey without having obtained preferential originating status cu privire la mărfurile care au fost supuse unor prelucrări sau transformări în Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia fără a obţine caracterul originar preferenţial I, the undersigned, supplier of the goods covered by this document, which are regularly supplied to ……………………… ⁽¹⁾ declare that: Subsemnatul, furnizor al mărfurilor menţionate în prezentul document, furnizate cu regularitate către ……………………… ⁽¹⁾ declar că: 1. The following materials which do not originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey have been used in the CEFTA Parties, to produce these goods: Următoarele materiale, care nu sunt originare din Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, au fost folosite în Părţile CEFTA la fabricarea acestor mărfuri:
Description of the goods supplied ⁽²⁾ Denumirea mărfurilor furnizate ⁽²⁾	Description of non-originating materials used Denumirea materialelor neoriginare utilizate	Heading of non-originating materials used ⁽³⁾ Poziţia materialelor neoriginare utilizate ⁽³⁾	Value of non-originating materials used ⁽³⁾⁽⁴⁾ Valoarea materialelor neoriginare utilizate ⁽³⁾⁽⁴⁾


			Total value: Valoare totală:

2. All the other materials used in the CEFTA Parties to produce these goods originate in the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey; Toate celelalte materiale folosite în Părţile CEFTA pentru fabricarea acestor mărfuri sunt originare din Părţile CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia; 3. The following goods have undergone working or processing outside CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, in accordance with Article 11 of the Convention have acquired the following total added value there: Următoarele mărfuri au fost supuse unor prelucrări sau transformări în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, în conformitate cu articolul 11 la Convenţie, au obţinut următoarea valoare adăugată totală:
Description of the goods supplied Denumirea mărfurilor furnizate	Total added value acquired outside the CEFTA Par [the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey]; Valoarea adăugată totală dobândită în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia


	Total value: Valoare totală:
(Place and date) (Locul şi data) (Address and signature of the supplier; in addition the name of the person signing the declaration has to be indicated in clear script) (Adresa şi semnătura furnizorului; de asemenea, numele persoanei care semnează declaraţia trebuie să fie indicat în mod clar) This declaration is valid for all subsequent consignments of these goods dispatched from…………………………………………… Prezenta declaraţie este valabilă pentru toate transporturile ulterioare de aceste mărfuri livrate de la………………………………… to…………………………………..(6). la…………………………………. ⁽⁶⁾. I undertake to inform…………………………………………….⁽¹⁾ immediately if this declaration is no longer valid. Mă angajez să informez de îndată ……………………………………………. ⁽¹⁾ cu privire la încetarea valabilităţii prezentei declaraţii.
…………………………………… …………………………………… ……………………………………	…………………………………… (Place and date) (Locul şi data) ………………………………………… ………………………………………… (Address and signature of the supplier; in addition the name of the person signing the declaration has to be indicated in clear script) (Adresa şi semnătura furnizorului; de asemenea, numele persoanei care semnează declaraţia trebuie să fie indicat în mod clar)
____________________________ ⁽¹⁾ Name and address of customer. ⁽²⁾ When the invoice, delivery note or other commercial document to which the declaration is annexed relates to different kinds of goods, or to goods which do not incorporate non-originating materials to the same extent, the supplier must clearly differentiate them. Example: The document relates to different models of electric motor of heading 8501 to be used in the manufacture of washing machines of heading 8450. The nature and value of the non-originating materials used in the manufacture of these motors differ from one model to another. The models must therefore be differentiated in the first column and the indications in the other columns must be provided separately for each of the models to make it possible for the manufacturer of washing ma-chines to make a correct assessment of the originating status of his products depending on which model of electrical motor he uses. ⁽³⁾ The indications requested in these columns should only be given if they are necessary. Examples: The rule for garments of ex Chapter 62 says that non-originating yarn may be used. If a manufacturer of such garments in Serbia uses fabric imported from Macedonia which has been obtained there by weaving non-originating yarn, it is sufficient for the Macedonian supplier to describe in his declaration the non-originating material used as yarn, without it being necessary to indicate the heading and value of such yarn. A producer of iron of heading 7217 who has produced it from non-originating iron bars should indicate in the second column 'bars of iron'. Where this wire is to be used in the production of a machine, for which the rule contains a limitation for all non-originating materials used to a certain percentage value, it is necessary to indicate in the third column the value of non-originating bars. ⁽⁴⁾ 'Value of materials means the customs value at the time of importation of the non-originating materials used, or, if this is not known and cannot be ascertained, the first ascertainable price paid for the materials in one of the CEFTA Parties. The exact value for each non-originating material used must be given per unit of the goods specified in the first column. ⁽⁵⁾ 'Total added value' shall mean all costs accumulated outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzerland (including Liechtenstein) or Turkey, including the value of all materials added there. The exact total added value acquired outside the CEFTA Parties, the EU, the Faroe Islands, Iceland, Norway, Switzer-land (including Liechtenstein) or Turkey must be given per unit of the goods specified in the first column. ⁽⁶⁾ Insert dates. The period of validity of the long term supplier′s declaration should not normally exceed 12 months, subject to the conditions laid down by the customs authorities of the country where the long term sup-plier′s declaration is made out. ^{_____________________________________} ⁽¹⁾ Numele şi adresa clientului. ⁽²⁾ Atunci când factura, nota de livrare sau alt document comercial la care se anexează declaraţia se referă la diferite tipuri de mărfuri sau la mărfuri care nu conţin în aceeaşi măsură materialele neoriginare, furnizorul trebuie să le diferenţieze în mod clar. Exemplu: Documentul se referă la diferite modele de motoare electrice de la poziţia 8501 folosite la fabricarea de maşini de spălat de la poziţia 8450. Natura şi valoarea materialelor neoriginare utilizate la fabricarea acestor motoare variază de la un model la altul. Modelele trebuie, prin urmare, să fie diferenţiate în prima coloană, iar indicaţiile din celelalte coloane trebuie furnizate separat pentru fiecare model, pentru a-i permite fabricantului de maşini de spălat să evalueze în mod corect caracterul originar al produselor sale în funcţie de modelul motorului electric pe care îl foloseşte. ⁽³⁾ Indicaţiile solicitate în aceste coloane trebuie indicate numai dacă sunt necesare. Exemple: Regula aplicabilă articolelor de îmbrăcăminte de la ex-capitolul 62 indică faptul că pot fi folosite fire neoriginare. Dacă un producător de astfel de articole de îmbrăcăminte din Serbia foloseşte ţesături importate din Macedonia care au fost obţinute acolo prin ţeserea firelor neoriginare, este suficient ca furnizorul macedonean să descrie în declaraţia sa materialul neoriginar folosit ca “fire”, fără a fi necesar să indice poziţia şi valoarea acestor fire. Un producător de sârmă de fier de la poziţia 7217, care a produs sârma din bare de fier neoriginare, trebuie să indice în a doua coloană “bare de fier”. În cazul în care această sârmă urmează să fie folosită la fabricarea unui utilaj în privinţa căruia regula limitează proporţia de materialele neoriginare folosite la o anumită valoare procentuală, este necesar să precizeze în a treia coloană valoarea barelor neoriginare. ⁽⁴⁾ “Valoarea materialelor” înseamnă valoarea în vamă la momentul importului materialelor neoriginare utilizate sau, dacă acest lucru nu este cunoscut şi nu poate fi stabilit, primul preţ verificabil plătit pentru materialele din una dintre Părţile CEFTA. Valoarea exactă a fiecărui material neoriginar folosit trebuie precizată per unitate de mărfuri specificate în prima coloană. ⁽⁵⁾ “Valoarea adăugată totală” înseamnă totalitatea costurilor acumulate în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia, inclusiv valoarea tuturor materialelor adăugate acolo. Valoarea adăugată totală exactă dobândită în afara Părţilor CEFTA, UE, Insulele Feroe, Islanda, Norvegia, Elveţia (inclusiv Liechtenstein) sau Turcia trebuie să fie precizată per unitate de mărfuri specificate în prima coloană. ⁽⁶⁾ A se introduce datele. Perioada de valabilitate a declaraţiei furnizorului pe termen lung nu trebuie să depăşească, în mod normal, 12 luni, sub rezerva condiţiilor prevăzute de autorităţile vamale ale ţării în care se întocmeşte declaraţia furnizorului pe termen lung.”

2. Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1123/2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.157, art.1211), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) punctul 3:

la litera b), după textul “magazin duty-free” se introduce textul “până la 1 mai 2020”;

litera d) va avea următorul cuprins:

“d) art.125 alin.(3) din Codul fiscal – exportul în mod independent sau în baza contractului de comision al mărfurilor supuse accizelor, livrarea mărfurilor supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate pe teritoriul Republicii Moldova, utilizate ulterior pentru prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, în magazinele duty-free şi/sau în zonele economice libere de către antrepozitar”;

2) punctul 7:

la alineatul trei, textul “care include şi termenul specificat la art.216 alin.(8) din Codul fiscal,” se exclude;

se completează cu un alineat nou cu următorul cuprins:

“Pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control, restituirea accizelor se efectuează în termen ce nu va depăşi 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt destinate pentru efectuarea controlului, 15 zile pentru depunerea dezacordului şi celelalte 15 zile pentru adoptarea deciziei, întocmirea documentelor de plată şi efectuarea restituirii.”;

3) la punctul 20¹, punctul 20² literele b), c) şi e), la alineatul doi şi la punctul 20³, după textul “magazin duty-free” se introduce textul “până la 1 mai 2020”.

3. Hotărârea Guvernului nr.93/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.27-30, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în clauza de adoptare a hotărârii, textul “art.101²,” se exclude;

2) în Regulament:

a) punctul 2:

la alineatul trei, textul “alineatul 13⁶ şi alineatul 13⁷” se substituie cu textul “alineatul 13⁶, alineatul 13⁷ şi alineatul 13⁸”;

alineatul şapte se abrogă;

b) punctul 8 se completează cu următorul enunţ: “În cazul solicitări restituirii TVA în baza art.4 alin.(13⁸) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, subiecţii impozabili solicitanţi nu reflectă în declaraţia TVA suma solicitată spre restituire.”;

c) punctul 9 se abrogă;

d) la punctele 12 şi 13, după cuvintele “Codul fiscal” se introduce textul “şi art.4 alin.(13⁸) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal”, iar textul “101² ” se exclude;

e) punctele 16 şi 19 vor avea următorul cuprins:

“16. Restituirea TVA solicitată pentru cazurile stabilite în art.101¹, 101³ şi 101⁴ din Codul fiscal şi art.4 alin.(13⁸) din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal se efectuează în baza controlului tematic sau a controlului total documentar.”;

“19. Restituirea sumei TVA se efectuează în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt destinate pentru efectuarea controlului şi adoptarea deciziei de restituire, 7 zile pentru întocmirea documentelor de plată şi transmiterea acestora spre executare Trezoreriei de Stat, iar celelalte 8 zile pentru efectuarea restituirii efective. În cazul solicitării restituirii pentru perioada fiscală pentru care nu a expirat termenul de prezentare a Declaraţiei privind TVA, termenul de restituire se calculează de la data expirării termenului de prezentare a Declaraţiei.”;

f) se completează cu punctul 19¹ cu următorul cuprins:

“19¹. Prin derogare de la pct.19, pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control, restituirea sumei TVA se efectuează în termen ce nu va depăşi 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire. Din acest termen, 30 de zile sunt destinate pentru efectuarea controlului, 15 zile pentru depunerea dezacordului şi celelalte 15 zile pentru adoptarea deciziei, întocmirea documentelor de plată şi efectuarea restituirii.”;

g) punctul 21 se abrogă;

h) din titlul secţiunilor IV şi V, textul “articolele 101² şi 101³”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “articolul 101³”, la forma gramaticală corespunzătoare;

i) punctul 32:

la subpunctul 11, litera a) se completează cu textul: “ , cu excepţia energiei electrice, energiei termice şi a gazului consumat în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti sau Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti”;

se completează cu subpunctul 22) cu următorul cuprins:

“22) pentru importul şi/sau achiziţionarea mărfurilor, a articolelor de completare, utilizate ca materie primă sau materiale la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidenţa art.103 alin.(1) pct.27¹) din Codul fiscal:

a) la procurarea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, a articolelor de completare, utilizate ca materie primă sau materiale la producere – facturile fiscale şi documentele de plată ce confirmă achitarea prin cont bancar a valorii procurărilor în cauză, inclusiv TVA;

b) la importul sau achiziţionarea de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, a mărfurilor, a articolelor de completare utilizate ca materie primă sau materiale la producere – documentele de plată ce confirmă achitarea TVA prin cont bancar la Serviciul Vamal, factura comercială (invoice)”;

j) punctul 33 se abrogă;

k) secţiunea X se abrogă;

l) se completează cu secţiunea X¹ cu următorul cuprins:

“X¹. DETERMINAREA SUMEI TVA SPRE RESTITUIRE CONFORM ART. 4 ALIN. (13⁸)

DIN LEGEA NR. 1417/1997 PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE

A TITLULUI III AL CODULUI FISCAL

45¹. Suma TVA posibilă restituirii se determină în limita sumei TVA achitate la importul şi/sau achiziţionarea mărfurilor, a articolelor de completare care au fost utilizate la producerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor care cad sub incidenta art.103 alin.(1) pct.27¹) din Codul fiscal.

46¹. Se acceptă spre restituire suma TVA aferentă valorii materiei prime sau materialelor procurate, cu condiţia reflectării acestora la costul mărfii fabricate de la art.103 alin.(1) pct.27¹) din Codul fiscal.”

4. La punctul 8 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.697/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.256-260, art.745), cu modificările ulterioare, subpunctul 4) va avea următorul cuprins:

“4) suma dobânzii, determinată reieşind din diferenţa pozitivă dintre rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, şi rata dobânzii calculată pentru împrumuturile acordate de către angajator salariatului. Prevederile prezentului punct nu se aplică creditelor acordate de bănci şi organizaţii de creditare nebancare angajaţilor acestora în condiţiile generale în care acestea acordă credite persoanelor terţe.

Venitul de la acordarea împrumutului se determină lunar. După rambursarea unei părţi a împrumutului, suma facilităţii se calculează, în mod analogic, conform formulei, ţinând cont de sumele rambursate în contul stingerii împrumutului.

Venitul de la acordarea împrumutului se calculează conform următoarei formule:

	Nzl		Rd – Rdc
F = S ×	–––––––	×	––––––––
	365		100

unde:

F – suma facilităţii acordată de către angajator;

S – suma împrumutului;

Nzl – numărul de zile în luna pe parcursul căreia angajatul s-a folosit de împrumut;

Rd – rata medie ponderată a dobânzilor aplicate la creditele noi acordate persoanelor fizice pe un termen ce depăşeşte 5 ani (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei;

Rdc – rata dobânzii calculată pentru împrumutul acordat de către angajator.

Prevederile respective se vor aplica inclusiv pentru împrumuturile acordate şi nerambursate în perioadele fiscale până în anul 2019 inclusiv la calcularea sumei facilităţii acordate.”

5. Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.761/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.275-281, art.809), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) punctul 36:

a) se completează cu lit.g¹) cu următorul cuprins:

“g¹) declaraţia furnizorului/declaraţia pe termen lung a furnizorului”;

b) la litera h), după textul “acte de achiziţii,” se introduce textul “borderou de achiziţie,”

2) la punctele 59, 60, 61 şi 64, cuvintele “declaraţie pe factură”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul “declaraţiile furnizorului/declaraţiile pe termen lung ale furnizorului”, la forma gramaticală corespunzătoare;

3) la punctul 63, textul “/declaraţia pe factură” se exclude;

4) la punctul 66, textul “, declaraţia de origine sau declaraţia pe factură” se substituie cu cuvintele “sau declaraţia de origine”;

5) la punctul 67, textul “, declaraţia de origine sau declaraţia pe factură” se substituie cu textul “sau declaraţia de origine”, iar textul “, o altă declaraţie de origine sau declaraţie pe factură” se substituie cu textul “sau o altă declaraţie de origine”.

6. Hotărârea Guvernului nr.543/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor TVA la livrările stabilite de art.104 lit.c) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.178-184, art.580), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) în denumirea hotărârii, în punctul 1 din hotărâre, în denumirea Regulamentului şi în denumirea anexei, textul “la modul de aplicare a scutirii de TVA cu drept de deducere şi de restituire a sumelor TVA la livrările stabilite de art.104 lit.c)” se substituie cu textul “la restituirea sumelor TVA aferent procurărilor stabilite conform art.101⁵”;

2) în clauza de adoptare a hotărârii, textul “art.104 lit.c)” se substituie cu textul “art.101⁵”;

3) în Regulament:

a) punctul 1 va avea următorul cuprins:

“1. Regulamentul cu privire la restituirea sumelor TVA aferent procurărilor stabilite conform art.101⁵ (în continuare – Regulament) stabileşte modul de restituire a sumelor TVA aferente livrărilor efectuate de către furnizorii plătitori de TVA pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, a serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de către reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei.”;

b) se completează cu punctul 4¹ cu următorul cuprins:

“4¹. Se acceptă spre restituire:

- sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri, servicii destinate folosinţei oficiale de către misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova efectuate de la furnizorii plătitori de TVA pe teritoriul Republicii Moldova;

- sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri, servicii destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, precum şi de către membrii familiilor lor în parte, în condiţiile art.101⁵ din Codul fiscal.”;

c) la punctul 11, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) documentele ce confirmă procurarea mărfurilor, serviciilor:

- destinate folosinţei oficiale ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale – originalul facturii fiscale primit de la subiectul impozabil cu TVA;

- destinate uzului sau consumului personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice, oficii consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu aceştia – originalul facturii fiscale sau bonul de casă emis de echipamentul de casă şi de control al subiectului impozabil cu TVA, la care achitarea se face în numerar şi/sau cu card bancar.

La cererea solicitantului restituirii TVA, originalul facturii fiscale cu menţiunea Serviciului Fiscal de Stat despre acceptarea restituirii TVA se returnează solicitantului, iar copia acesteia se îndosariază.”;

d) se completează cu punctul 11¹ cu următorul cuprins:

“11¹. În cazul utilizării e-facturii, documentele prevăzute la pct.11 lit.b) nu se prezintă. În cererea de solicitare a restituirii sumei TVA, prezentată la Serviciul Fiscal de Stat, se indică seria, numărul facturii, data eliberării/data livrării.”;

e) se completează cu punctul 13¹ cu următorul cuprins:

“13¹.În cazul solicitării spre restituire a TVA începând cu 1 iulie 2020 pentru procurările destinate consumului personal de către membrii personalului şi membrii familiilor acestora, suma lunară maximă a procurărilor, inclusiv TVA, pentru care se va acorda restituirea nu va depăşi 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv. Suma lunară maximă a procurărilor pentru care se acordă restituirea se aplică pentru fiecare persoană în parte.”;

f) la punctul 14, după cuvintele “facturile fiscale” se introduc cuvintele “şi bonurile de casă emise de echipamentele de casă şi de control”.

7. Punctul 36 din Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.974/2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.265-276, art.1057), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:

“36. Atunci când declarantul furnizează actele şi/sau informaţiile suplimentare, dar în urma examinării acestora suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă declarate nu sunt înlăturate sau declarantul nu prezintă în termenul stabilit acte şi/sau informaţii suplimentare, organul vamal înscrie în actul de inspecţie motivul neacceptării metodei de tranzacţie şi acordă declarantului posibilitatea de a răspunde în scris în termen de 4 ore de la recepţionarea actului de inspecţie, cu prezentarea dovezilor corespunzătoare. Sub rezerva dispoziţiilor art.8 alin.(4) din Legea cu privire la tariful vamal privind divulgarea informaţiilor confidenţiale şi protecţia datelor, la cererea declarantului, organul vamal înştiinţează referitor la actele şi informaţiile care stau la baza neacceptării metodei de tranzacţie. În urma examinării informaţiei suplimentare prezentate de către declarant, organul vamal decide referitor la acceptarea/neacceptarea valorii în vamă declarate.

În situaţia în care dovezile corespunzătoare nu pot fi prezentate în termenul prevăzut la alineatul unu, declarantul poate solicita constituirea garanţiei suficiente cu dreptul de a plasa mărfurile în liberă circulaţie, în conformitate cu prevederile art.17² din Legea cu privire la tariful vamal.

În cazul în care suspiciunile sunt eliminate, valoarea în vamă declarată se acceptă şi se efectuează înscrierile respective pe actul de inspecţie, care se aduc la cunoştinţa declarantului.

În situaţia în care suspiciunile privind veridicitatea valorii în vamă declarate nu sunt eliminate, organul vamal informează declarantul prin înmânarea actului de inspecţie despre faptul imposibilităţii determinării valorii în vamă în conformitate cu art.11 din Legea cu privire la tariful vamal, acordând declarantului dreptul de a declara valoarea în vamă a mărfurilor prin aplicarea consecutivă a metodelor prevăzute la art.12-17 din Legea cu privire la tariful vamal, cu acordarea în acest sens a unui termen de 4 ore.”

8. Regulamentul cu privire la modul de operare cu tichetele de masă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.227/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.84-93, art.255), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) pe tot parcursul textului, cuvintele “pe suport de hârtie” şi “pe suport electronic” se exclud;

2) la punctul 1, subpunctul 6) se exclude;

3) punctele 3 şi 4 se abrogă;

4) la punctul 11, după cuvintele “Numărul” se introduc cuvintele “maxim al”;

5) punctul 12 va avea următorul cuprins:

“12. Valoarea maximă totală a tichetelor de masă, transferată pe cardul de plată al salariatului care desfăşoară munca în schimburi, trebuie să fie egală cu numărul total de ore lucrate pe parcursul lunii precedente împărţit la opt, înmulţit cu valoarea nominală a tichetului acordat salariatului. Rezultatul se aproximează, conform regulilor matematice, până la un număr întreg.”;

6) punctele 15–17 se abrogă;

7) la punctul 18, cuvintele “suportul electronic” se substituie cu cuvintele “cardul de plată”;

8) punctul 19 va avea următorul cuprins:

“19. Tichetul de masă este valabil timp de 6 luni de la data transferului valorii nominale a acestuia pe cardul de plată al salariatului.”;

9) punctele 23 şi 23¹ se abrogă;

10) la punctul 25, cuvintele “suportul electronic” se substituie cu cuvintele “cardul de plată”;

11) punctul 26 se abrogă;

12) punctul 27 va avea următorul cuprins:

“27. Comenzile de achiziţie de tichete de masă transmise operatorilor de către angajatori conţin cel puţin următoarele informaţii: numele salariaţilor cărora li se atribuie tichetele, numărul unic de identificare al cardului de plată corespunzător fiecărui salariat, valoarea nominală a tichetului de masă şi valoarea nominală totală a tichetelor de masă acordate fiecărui salariat.”;

13) la punctul 28, cuvintele “suporturi electronice” se substituie cu cuvintele “carduri de plată”;

14) punctele 32, 35, 38, 39, 40, 41, 47 şi 62 se abrogă;

15) punctul 59 va avea următorul cuprins:

“59. Operatorii sunt obligaţi să dispună de un cont de plăţi, deschis la o bancă comercială, prin care se vor derula sumele ce reprezintă încasările şi plăţile aferente valorii nominale a tichetelor de masă. Acest cont de plăţi se închide numai după ce operatorul face dovadă către instituţiile financiare autorizate că valoarea nominală a tichetelor de masă încasate de operatori a fost decontată integral unităţilor de alimentaţie publică.”;

16) punctele 46, 48, 50 şi 61 se abrogă;

17) la punctul 63, cuvintele “Suportul electronic” se substituie cu cuvintele “Cardul de plată”;

18) la punctul 65, textul “Pentru tichetele pe suport electronic, operatorii” se substituie cu cuvântul “Operatorii”;

19) punctul 66 se abrogă;

20) punctul 67 se completează cu textul “şi prevederile Legii nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare trebuie să fie cuprinsă între 35 şi 55 de lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Angajatorii înregistrează în evidenţa contabilă valoarea tichetelor de masă, care ar conţine valoarea nominală şi suma contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat obligatorii. Suplimentar, angajatorii au obligaţia de achitare la buget a sumei contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, calculate din valoarea tichetelor de masă reflectată în evidenţa contabilă.

La determinarea venitului impozabil al angajaţilor, contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii aferente tichetelor de masă nu se deduc.”;

21) anexa la Regulament se abrogă.

9. Anexele nr.1 şi nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.693/2018 cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.295-308, art.834), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1) anexa nr.1:

a) la punctul 21, textul “Donaţiile efectuate sub formă de mijloace băneşti în scopuri fiscale se califică drept venit, conform art.21 alin.(4) din Cod.” se exclude;

b) se completează cu punctul 33¹ cu următorul cuprins:

“33¹. Se permite deducerea cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru orice plăţi efectuate în folosul angajatului, în raport cu care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi au fost reţinute primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozitul pe venit din salariu, datorate de angajator şi angajat.”;

c) în denumirea secţiunii 1 şi în punctele 34, 36 şi 37, după cuvântul “angajat”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “/zilier”, la forma gramaticală corespunzătoare;

d) la punctul 34, cuvintele “Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile” se substituie cu cuvintele “Se permite deducerea cheltuielilor”, iar după cuvântul “angajator” se introduce textul “/beneficiarul de lucrări”;

e) punctul 35 se completează cu enunţul: “În cazul zilierilor, la depăşirea plafonului stabilit, responsabil de determinarea şi alocarea depăşirii plafonului, precum şi de reţinerea impozitului pe venit va fi beneficiarul de lucrări.”;

f) la punctul 37, după cuvîntul “angajator”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “ /beneficiarul de lucrări”, la forma gramaticală corespunzătoare, iar după textul “(tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)”, în ambele cazuri, se introduce textul “ /extras din Registrul de evidenţă al zilierilor”;

g) în denumirea secţiunii a 2-a şi în punctele 40 şi 41, după cuvântul “angajat”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “/zilier”, la forma gramaticală corespunzătoare;

h) punctul 38 va avea următorul cuprins:

“38. Se permite deducerea cheltuielilor suportate pentru hrana organizată a angajaţilor/zilierilor conform art.24 alin.(19) şi alin.(24) din Cod.

Angajatorul este în drept să suporte cheltuieli pentru hrana organizată a angajaţilor ori să acorde tichete de masă, fiind permisă doar o singură opţiune în raport cu un angajat.”;

i) punctul 41:

la subpunctele 1) şi 3), după cuvântul “angajator”, la orice formă gramaticală, se introduce textul “/beneficiarul de lucrări”, la forma gramaticală corespunzătoare;

la subpunctul 4), după cuvântul “angajatorul” se introduce textul “/beneficiarul de servicii”;

la subpunctul 6), după textul “(tabelele de evidenţă a timpului de muncă al angajaţilor)” se introduce textul “/extras din Registrul de evidenţă al zilierilor”;

j) la punctul 50:

textul “nr.289 din 14 martie 2007” se substituie cu textul “nr.704/2019;

se completează cu următorul enunţ: “Pentru perioada fiscală 2018–2019, agenţii economici pot alege modul de calcul al amortizării şi cheltuielilor pentru reparaţia proprietăţii conform art.26 şi 27 din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2018, sau conform art.26¹ din Cod, în vigoare la 31 decembrie 2019. Alegerea regimului fiscal se realizează prin indicarea lui în politica de contabilitate a agentului economic.”;

k) la punctul 65 subpunctul 2), propoziţia a doua se exclude;

l) la punctul 74, subpunctul 5) se completează cu următorul enunţ: “În sensul prezentului punct, pierderea reprezintă diferenţa dintre suma anuală a costului vânzărilor şi suma anuală a venitului din vânzări, înregistrată în evidenţa contabilă pentru întreaga perioadă fiscală, în relaţie cu o persoană interdependentă.”;

2) în anexa nr.2:

a) punctul 9 va avea următorul cuprins:

“9. Obligaţia de reţinere a impozitului pe venit este stabilită pentru orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform capitolului 10² şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform capitolului 10³, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă permanentă, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică care efectuează plăţi al căror regim de impunere este reglementat de art.89, art.90, art.90¹ alin.(3)-(3³), (3⁵) şi (3⁶) şi capitolul 10³ din Cod, corespunzător tipului venitului achitat, după caz.”;

b) la punctul 27, după cuvintele “precum şi cei care primesc venituri în baza” se introduce textul “art.88¹ din Cod şi”;

с) punctul 55 se completează cu următorul enunţ: “Agentul economic care procură de la subiecţii menţionaţi la art.69¹⁵ din Cod produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau obiecte ale regnului vegetal reţine final la sursa de plată impozitul stabilit la art.69¹⁸ din Cod din plăţile efectuate în folosul subiectului.”

10. Se abrogă:

1) Hotărârea Guvernului nr.1450/2007 cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.61-XVI din 16 martie 2007 privind activitatea de audit (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.203-206, art.1493), cu modificările ulterioare;

2) Hotărârea Guvernului nr.128/2008 cu privire la Consiliul consultativ pe lângă Ministerul Finanţelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.32-33, art.179), cu modificările ulterioare.

11. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării, cu excepţia prevederilor referitoare la:

1) punctul 6, care se va aplica de la 1 iulie 2020;

2) subpunctele 9), 14) şi 21) din punctul 8, care se vor aplica de la 1 august 2020.

PRIM-MINISTRU	Ion CHICU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul finanţelor	Serghei Puşcuţa
Nr.418. Chişinău, 24 iunie 2020.