Hotărâre nr. 422 din 05.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

privind cadrul naţional de analiză integrată şi gestionare

a riscurilor la adresa securităţii naţionale

nr. 422  din  05.08.2026

 (în vigoare 12.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 371-374 art. 438 din 12.08.2026

* * *

În temeiul art.6 alin.(7) din Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.437-440, art.600), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale (se anexează).

2. Centrul Naţional de Management al Crizelor are obligaţia de a iniţia procesul de elaborare a evaluării naţionale de risc la fiecare 5 ani sau ori de câte ori apar schimbări majore ale mediului de securitate naţional sau internaţional.

3. Centrul Naţional de Management al Crizelor, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, transmite autorităţilor şi instituţiilor publice formulare standardizate şi alte instrucţiuni suplimentare privind analiza integrată şi gestionarea riscurilor, în conformitate cu Metodologia evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale.

4. Autorităţile şi instituţiile publice, în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, transmit Centrului Naţional de Management al Crizelor riscurile identificate în domeniile lor de competenţă pentru a fi analizate şi incluse în lista extinsă a riscurilor (lista extinsă iniţială).

5. Centrul Naţional de Management al Crizelor, în termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, aprobă, după consultarea Serviciului Consiliului Naţional de Securitate, lista prioritară a riscurilor şi fişele de riscuri prioritare la adresa securităţii naţionale, în conformitate cu Metodologia evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.422/2026

METODOLOGIA

evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale (denumită în continuare Metodologie) are drept scop instituirea cadrului naţional de analiză integrată şi de gestionare a riscurilor la adresa securităţii naţionale, prin stabilirea principiilor, proceselor şi mecanismelor instituţionale care asigură un sistem unitar, coerent şi integrat de identificare, analiză, evaluare, monitorizare, prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, în conformitate cu prevederile art.6 alin.(7) din Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

2. Prezenta Metodologie urmăreşte consolidarea capacităţilor naţionale de analiză integrată şi de gestionare a riscurilor, prin integrarea tuturor tipurilor de riscuri într-un sistem comun, unitar, coerent şi coordonat de guvernanţă, planificare şi acţiune.

3. Prezenta Metodologie are următoarele obiective:

3.1. asigurarea coerenţei şi a interoperabilităţii proceselor de analiză integrată şi de gestionare a riscurilor de către autorităţile şi instituţiile publice, în conformitate cu Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză şi Legea nr.249/2025 privind securitatea naţională a Republicii Moldova;

3.2. integrarea măsurilor de reducere a vulnerabilităţilor şi de consolidare a rezilienţei în faţa riscurilor în legislaţie, politici, strategii, programe şi planuri de dezvoltare naţionale, sectoriale şi intersectoriale, precum şi orientarea dezvoltării capabilităţilor şi priorităţilor investiţionale necesare pentru gestionarea riscurilor identificate;

3.3. dezvoltarea capacităţilor de răspuns şi recuperare, prin mecanisme coordonate de răspuns şi de restabilire rapidă a funcţiilor vitale la nivel naţional, sectorial, regional şi local;

3.4. consolidarea protecţiei împotriva dezastrelor prin reducerea efectelor potenţiale, promovarea culturii de pregătire, prevenire şi siguranţă, cooperarea dintre autorităţile şi instituţiile competente în domeniul protecţiei civile şi celelalte autorităţi şi entităţi relevante, precum şi fundamentarea deciziilor privind prioritizarea măsurilor şi a investiţiilor în domeniul reducerii riscurilor de dezastre;

3.5. alinierea cadrului naţional de gestionare a riscurilor la standardele şi practicile internaţionale, inclusiv cele promovate de Organizaţia Naţiunilor Unite, în special prin Oficiul Naţiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre, de Uniunea Europeană, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sau de Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO 31000), utilizând instrumente de evaluare a capacităţilor naţionale de guvernanţă a riscurilor;

3.6. asigurarea implementării eficiente a prezentei Metodologii de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în limitele competenţelor stabilite prin lege şi ale resurselor disponibile, cu respectarea principiului corelării atribuţiilor suplimentare cu resursele financiare, materiale şi umane necesare, în condiţiile legislaţiei;

3.7. rezultatele evaluării naţionale de risc contribuie la fundamentarea proceselor de planificare strategică, inclusiv a planificării bugetare pe termen mediu, la orientarea prioritizării investiţiilor şi la elaborarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare aferente riscurilor identificate şi situaţiilor de criză asociate acestora;

3.8. identificarea dependenţelor critice şi evidenţierea interconectărilor dintre infrastructurile şi serviciile esenţiale, în vederea asigurării unei abordări integrate şi coerente a riscurilor sistemice.

4. Prezenta Metodologie este obligatorie pentru autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv pentru instituţiile aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, indiferent de nivelul administrativ ori de forma de organizare.

5. În acelaşi scop, dispoziţiile prezentei Metodologii se aplică şi operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, care prin natura activităţilor desfăşurate:

5.1. deţin, administrează sau exploatează infrastructuri critice ori prestează servicii esenţiale;

5.2. contribuie, în mod direct sau indirect, la asigurarea securităţii naţionale şi a rezilienţei societale;

5.3. sunt obligaţi, potrivit legii, să elaboreze şi să implementeze măsuri proprii de gestionare a riscurilor, precum şi planuri interne de management al situaţiilor de criză şi planuri de continuitate a activităţii şi a operaţiilor.

6. Implementarea prezentei Metodologii se realizează prin cooperarea tuturor actorilor menţionaţi în prezenta Metodologie, inclusiv a organizaţiilor neguvernamentale, a mediului academic şi a altor structuri ale societăţii civile, prin mecanisme de coordonare instituţională şi interinstituţională stabilite de legislaţie, sub coordonarea Centrului Naţional de Management al Crizelor (denumit în continuare CNMC), iar în cazurile care necesită decizii strategice naţionale sau măsuri de răspuns la ameninţările la adresa securităţii naţionale, sub coordonarea Consiliului Naţional de Securitate (denumit în continuare CNS).

7. În sensul prezentei Metodologii sunt utilizate noţiunile prevăzute la art.2 din Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză şi la art.3 din Legea nr.249/2025 privind securitatea naţională a Republicii Moldova.

În completarea noţiunilor prevăzute de actele normative menţionate, în sensul prezentei Metodologii şi al actelor de implementare a acesteia, se utilizează următoarele noţiuni:

7.1. avertizare timpurie – proces de identificare, analiză şi diseminare operativă a informaţiilor privind riscurile iminente care pot produce o situaţie de criză, destinat prevenirii sau reducerii impactului acestora asupra populaţiei, instituţiilor şi infrastructurilor critice;

7.2. clasificarea riscurilor – proces de încadrare a riscurilor identificate în categorii omogene, în funcţie de natura, originea, domeniul de manifestare şi nivelul de gravitate, conform prezentei Metodologii;

7.3. comunicarea riscului – schimb structurat de informaţii între autorităţi, instituţii, mediul privat şi populaţie, în toate etapele ciclului de gestionare a riscurilor, în scopul conştientizării şi pregătirii preventive sau al contracarării;

7.4. declanşator de risc – eveniment, acţiune sau condiţie care determină materializarea unui risc sau amplificarea consecinţelor acestuia;

7.5. evaluarea impactului – proces de determinare a gravităţii consecinţelor potenţiale ale materializării unui risc asupra valorilor şi intereselor protejate ale statului, societăţii şi individului;

7.6. evaluarea probabilităţii – proces de estimare a probabilităţii de materializare sau a frecvenţei de manifestare a unui risc pe parcursul ciclului de evaluare;

7.7. fişă de risc – document standardizat care conţine analiza detaliată a unui risc, evaluarea impactului şi probabilităţii, cel mai defavorabil scenariu plauzibil, scorul de risc, măsurile de control existente şi alte informaţii considerate utile;

7.8. impact – totalitatea efectelor directe şi indirecte, imediate sau pe termen lung, generate de materializarea unui risc asupra populaţiei, mediului, economiei şi serviciilor, infrastructurilor critice, securităţii şi ordinii publice;

7.9. indicator de risc – parametru cantitativ sau calitativ utilizat pentru monitorizarea evoluţiei unui risc, a vulnerabilităţilor şi a eficienţei măsurilor de control;

7.10. instituţie competentă – autoritate sau instituţie publică care deţine competenţe legale în domeniul de referinţă al riscului şi este responsabilă de aplicarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare;

7.11. listă extinsă a riscurilor sau listă extinsă iniţială – document oficial elaborat de către CNMC, care cuprinde ansamblul riscurilor identificate la nivel naţional, clasificate şi documentate în conformitate cu prezenta Metodologie;

7.12. listă prioritară a riscurilor sau listă prioritară – document oficial elaborat de către CNMC, care include ansamblul riscurilor esenţiale la adresa securităţii naţionale identificate într-un ciclu al evaluării naţionale de risc;

7.13. managementul riscului – ansamblu de activităţi de gestionare prin care sunt identificate, evaluate, prioritizate, monitorizate şi revizuite riscurile, inclusiv coordonarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare după manifestarea efectelor unui risc;

7.14. matricea de risc – instrument grafic de analiză care poziţionează riscurile în funcţie de scorurile combinate de impact şi probabilitate, permiţând stabilirea nivelului de gravitate şi prioritate, conform figurii 1;

7.15. nivel de risc – grad de severitate al unui risc, determinat prin combinarea scorurilor de impact şi probabilitate, clasificat după o scară valorică;

7.16. plan de contingenţă – document operaţional bazat pe scenarii, care stabileşte acţiunile, responsabilităţile şi resursele necesare pentru prevenirea unei situaţii potenţiale de criză sau pentru contracararea consecinţelor generate de manifestarea unei situaţii de criză într-un domeniu sau sector de activitate;

7.17. plan de continuitate – document strategic care defineşte măsurile şi procedurile pentru menţinerea sau reluarea funcţiilor critice ale unei instituţii, autorităţi sau entităţi, în urma perturbărilor cauzate de producerea situaţiilor de criză;

7.18. probabilitate – măsura plauzibilităţii de materializare a unui risc, exprimată prin valori numerice sau descriptive;

7.19. risc transfrontalier – risc a cărui manifestare depăşeşte frontierele naţionale şi necesită cooperare internaţională pentru evaluare şi răspuns;

7.20. riscuri prioritare – riscuri cu nivel de gravitate înalt sau critic, care impun măsuri consolidate de prevenire şi pregătire, dar şi de răspuns şi recuperare;

7.21. scenariu de risc – descriere narativă a unei situaţii plauzibile de materializare a riscului, utilizată pentru evaluarea impactului şi planificarea răspunsului;

7.22. servicii esenţiale – servicii, facilităţi ori activităţi indispensabile pentru menţinerea funcţiilor vitale ale statului, a activităţilor economice vitale, a sănătăţii şi siguranţei publice sau a mediului, necesare pentru a asigura un standard minim de trai şi de bunăstare a societăţii, a căror degradare ori întrerupere a furnizării, ca urmare a perturbării ori distrugerii sistemului fizic sau digital de bază, ar afecta în mod semnificativ siguranţa sau securitatea populaţiei şi/sau funcţionarea instituţiilor statului;

7.23. scor de risc – valoare numerică rezultată din combinarea scorurilor de impact şi de probabilitate, utilizată pentru clasificarea riscurilor;

7.24. sursă de risc – element sau condiţie care poate genera, amplifica sau declanşa un risc;

7.25. toleranţă la risc – nivel de risc considerat acceptabil de către autorităţile şi instituţiile competente, în funcţie de priorităţile strategice şi de capacităţile disponibile. Stabilirea nivelurilor de toleranţă la risc se va dezvolta în documentele metodologice subsecvente;

7.26. unitate de analiză – domeniu tematic sau sectorial utilizat pentru evaluarea impactului riscurilor;

7.27. risc acut – risc care se manifestă brusc, cu intensitate ridicată şi impact imediat asupra valorilor protejate, generând premisele declanşării unei situaţii de criză;

7.28. risc cronic – risc care se manifestă pe parcursul ciclului de evaluare naţională de risc şi care poate duce la atingerea unui prag critic de impact asupra uneia sau mai multor valori şi interese naţionale protejate;

7.29. examinare preliminară (screening) – proces de examinare preliminară sau de filtrare a riscurilor incluse în lista extinsă a riscurilor, destinat identificării riscurilor cu potenţial critic de materializare pe durata ciclului de evaluare;

7.30. risc identificat ca atipic – risc care prezintă caracteristici neobişnuite în raport cu modelele standard de evaluare, fie prin scoruri de impact sau de probabilitate semnificativ diferite de media setului de riscuri, fie prin natura inedită a surselor sau a consecinţelor, necesitând revizuirea evaluării pentru verificarea rezonabilităţii acesteia.

8. Activitatea de management al riscurilor la adresa securităţii naţionale se realizează în baza următoarelor principii fundamentale:

8.1. principiul abordării integrate – tratarea unitară a tuturor tipurilor de riscuri şi corelarea dimensiunilor securităţii naţionale (stat, societate, persoană) într-un cadru coerent de gestionare;

8.2. principiul prevenirii – identificarea timpurie a riscurilor şi diminuarea consecinţelor acestora;

8.3. principiul priorităţii şi proporţionalităţii – întâietatea planificării mijloacelor disponibile pentru gestionarea efectelor riscurilor cu impact semnificativ la adresa securităţii naţionale;

8.4. principiul planificării adecvate şi al utilizării responsabile a resurselor – planificarea mijloacelor financiare, logistice şi umane suficiente necesare pentru măsuri de gestionare a efectelor riscurilor pe parcursul întregului ciclu de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, precum şi asigurarea utilizării eficiente şi responsabile a resurselor;

8.5. principiul coordonării integrate şi loiale – cooperarea cu bună-credinţă dintre autorităţi şi instituţii la nivel naţional, sectorial, regional şi local, în spiritul ajutorului reciproc, sub coordonarea CNMC şi/sau a CNS;

8.6. principiul controlului democratic – presupune răspunderea instituţiilor şi a autorităţilor publice cu atribuţii în gestionarea riscurilor, supraveghere şi reglementare în faţa autorităţilor cu legitimitate democratică, cu respectarea independenţei funcţionale şi instituţionale a autorităţilor publice autonome, inclusiv a Băncii Naţionale a Moldovei şi a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în condiţiile legii.

II. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI DE COOPERARE

9. CNMC asigură coordonarea şi coerenţa procesului de analiză integrată şi de gestionare a riscurilor la nivel naţional, prin aplicarea unitară a prezentei Metodologii.

10. În exercitarea atribuţiilor sale referitoare la evaluarea naţională de risc, CNMC îndeplineşte competenţele stabilite în art.45 şi 46 din Legea nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză şi în Hotărârea Guvernului nr.579/2025 privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Management al Crizelor, asigurând coordonarea şi coerenţa metodologică naţională.

11. CNS exercită supravegherea procesului de gestionare a riscurilor la adresa securităţii naţionale şi stabileşte orientările generale, precum şi măsurile necesare pentru prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor, riscurilor, ameninţărilor şi pericolelor.

12. În situaţii de asediu sau de război, coordonarea şi decizia strategică se exercită în conformitate cu Legea nr.249/2025 privind securitatea naţională a Republicii Moldova şi cu cadrul normativ aplicabil domeniului.

13. CNMC raportează periodic, dar nu mai rar de o dată pe semestru, către CNS evaluările de risc pe care le realizează pentru a asigura coordonarea strategică şi integrarea rezultatelor obţinute în procesul de luare a deciziilor la nivel naţional.

14. CNMC se consultă regulat cu Serviciul Consiliului Naţional de Securitate (denumit în continuare Serviciul CNS) pe parcursul întregului proces de implementare a evaluării naţionale de risc.

15. Ministerele, autorităţile administrative centrale de specialitate, agenţiile subordonate şi alte instituţii publice asigură gestionarea riscurilor în domeniile proprii de competenţă, în conformitate cu legislaţia privind securitatea naţională, legislaţia privind managementul situaţiilor de criză şi prezenta Metodologie, fără a afecta independenţa funcţională a autorităţilor autonome.

16. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea sunt responsabile de identificarea şi analiza riscurilor la nivel local, precum şi de asigurarea proceselor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, în limitele competenţelor stabilite prin lege.

17. În procesul de gestionare a riscurilor de dezastre, autorităţile administraţiei publice locale colaborează, în mod prioritar, cu structurile responsabile ale Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de autoritate competentă pentru coordonarea şi conducerea acţiunilor de protecţie civilă, precum şi, după caz, cu structurile teritoriale ale altor autorităţi publice, în scopul asigurării ordinii şi securităţii publice şi a sprijinului operaţional necesar pentru intervenţie.

18. Operatorii economici, inclusiv gestionarii infrastructurilor critice şi furnizorii de servicii esenţiale, au responsabilitatea de a implementa măsuri de gestionare a riscurilor, inclusiv măsuri de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, în limitele competenţelor şi obligaţiilor stabilite de legislaţie.

19. Operatorii economici cooperează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, punând la dispoziţia acestora resursele, expertiza şi informaţiile necesare pentru protejarea valorilor şi intereselor naţionale, în vederea asigurării continuităţii serviciilor esenţiale.

20. Operatorii economici, inclusiv gestionarii infrastructurilor critice şi furnizorii de servicii esenţiale, au următoarele obligaţii, prevăzute de actele normative sectoriale:

20.1. să coopereze cu autorităţile publice în procesul de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, prin furnizarea, în timp util, a informaţiilor corecte şi relevante, a expertizei şi a resurselor disponibile;

20.2. să contribuie la elaborarea şi implementarea planurilor sectoriale şi locale de gestionare a riscurilor, în special în domeniile infrastructurilor critice şi ale serviciilor esenţiale;

20.3. să elaboreze, să menţină şi să implementeze planuri proprii de management al crizelor, de continuitate a activităţii şi operaţiilor, de prevenire şi pregătire, de contingenţă, precum şi alte mecanisme interne de gestionare a riscurilor, în conformitate cu standardele aplicabile şi cu legislaţia specifică;

20.4. să participe la exerciţii, instruiri şi simulări organizate de către autorităţile competente, asigurând testarea şi validarea capabilităţilor proprii şi interinstituţionale;

20.5. să instituie mecanisme interne de monitorizare şi raportare a riscurilor, vulnerabilităţilor şi incidentelor, asigurând transmiterea acestora către instituţiile competente la nivel sectorial, în vederea integrării în evaluările şi registrele de risc;

20.6. să colaboreze cu autorităţile publice în procesul de informare şi conştientizare publică privind riscurile, măsurile de protecţie şi conduita preventivă;

20.7. să asigure instruirea personalului propriu privind gestionarea situaţiilor de risc, inclusiv respectarea normelor de securitate şi aplicarea procedurilor de urgenţă;

20.8. să adopte măsuri de securitate fizică, cibernetică şi informaţională pentru reducerea vulnerabilităţilor şi asigurarea continuităţii funcţiilor esenţiale;

20.9. să contribuie, în condiţiile legii şi în limitele competenţelor şi ale resurselor disponibile, la realizarea măsurilor de suport financiar, logistic şi uman, aferente rolului acestora în cadrul sistemului naţional de gestionare a riscurilor;

20.10. să participe la parteneriate public-private şi la schimbul de date, bune practici şi lecţii învăţate, în scopul consolidării rezilienţei naţionale;

20.11. să implementeze sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru reducerea vulnerabilităţilor operaţionale.

21. Cooperarea instituţională dintre CNMC şi Centrul Naţional de Coordonare a Protecţiei Infrastructurilor Critice se asigură în conformitate cu cadrul normativ în domeniu şi cu mecanismele de cooperare stabilite, având drept scop integrarea informaţiilor privind riscurile aferente infrastructurilor critice, consolidarea schimbului de date şi asigurarea coerenţei măsurilor de prevenire, pregătire şi răspuns la situaţii de criză.

22. Organizaţiile neguvernamentale, mediul academic şi alte structuri ale societăţii civile participă, cu bună-credinţă, la procesul de gestionare a riscurilor, în limitele competenţelor şi resurselor disponibile, prin:

22.1. desfăşurarea activităţilor de monitorizare independentă şi furnizare de expertiză;

22.2. promovarea rezilienţei societale şi a culturii de securitate;

22.3. implicarea în campanii de informare publică a populaţiei;

22.4. participarea la exerciţii, simulări şi instruiri organizate de către autorităţile competente sau iniţierea acestora;

22.5. furnizarea de sprijin umanitar şi logistic în fazele de răspuns şi recuperare.

23. Schimbul de informaţii, date, resurse şi bune practici dintre autorităţile publice, sectorul privat şi societatea civilă, precum şi procesul de analiză integrată şi de gestionare a riscurilor desfăşurat în temeiul prezentei Metodologii, se realizează cu asigurarea securităţii, confidenţialităţii şi integrităţii informaţiilor şi datelor, inclusiv a informaţiilor atribuite la secretul de stat şi a datelor cu caracter personal sau alt secret ocrotit de lege, cu respectarea legislaţiei privind securitatea naţională, protecţia informaţiilor atribuite la secretul de stat, protecţia datelor cu caracter personal, accesul la informaţiile de interes public, protecţia infrastructurilor critice, precum şi a reglementărilor interne privind informaţiile cu acces limitat.

24. Solicitarea, prelucrarea, transmiterea şi utilizarea informaţiilor cu caracter tehnic, operaţional sau comercial sensibil nu pot fi utilizate în scopuri de reglementare sau de sancţionare în lipsa unei baze legale distincte.

III. ANALIZA INTEGRATĂ A RISCURILOR

25. Analiza integrată a riscurilor reprezintă procesul continuu de identificare, colectare, integrare, clasificare şi evaluare a riscurilor actuale şi potenţiale la adresa securităţii naţionale, în scopul fundamentării deciziilor privind prevenirea şi gestionarea acestora.

26. Analiza integrată a riscurilor asigură monitorizarea permanentă a evoluţiei riscurilor şi actualizarea Registrului naţional de riscuri (denumit în continuare Registru).

27. Evaluarea naţională de risc reprezintă produsul strategic elaborat pe baza rezultatelor analizei integrate a riscurilor şi constituie instrumentul de fundamentare a măsurilor de consolidare a rezilienţei naţionale.

28. Metodologia de analiză integrată a riscurilor se bazează pe un ciclu standardizat de evaluare a riscurilor, corelat cu ciclul de gestionare a riscurilor la nivel naţional, în vederea fundamentării măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns, recuperare şi adaptare.

29. Ciclul de evaluare a riscurilor cuprinde următoarele etape:

29.1. elaborarea listei extinse a riscurilor, care include totalitatea riscurilor potenţiale identificate la nivel naţional;

29.2. întocmirea fişelor de risc simplificate pentru riscurile incluse în lista extinsă a riscurilor;

29.3. elaborarea şi aprobarea listei prioritare a riscurilor, supusă evaluării detaliate;

29.4. întocmirea fişelor de risc detaliate pentru fiecare risc inclus în lista riscurilor prioritare;

29.5. prelucrarea, consolidarea şi integrarea rezultatelor evaluării în Registru;

29.6. elaborarea şi aprobarea Raportului privind evaluarea naţională a riscurilor.

30. Ciclul de gestionare a riscurilor se realizează în mod continuu şi include următoarele etape:

30.1. prevenirea;

30.2. pregătirea;

30.3. răspunsul;

30.4. recuperarea,

30.5. adaptarea; şi

30.6. învăţarea instituţională.

31. Evaluarea naţională a riscurilor şi analiza integrată a riscurilor constituie instrumente metodologice de fundamentare a ciclului de gestionare a riscurilor, asigurând suportul analitic necesar pentru planificarea şi implementarea măsurilor în toate etapele acestuia.

32. Elaborarea listei extinse a riscurilor constituie prima etapă a procesului de identificare şi structurare a riscurilor în cadrul evaluării naţionale de risc la adresa securităţii naţionale şi constă în stabilirea spectrului complet al ameninţărilor şi pericolelor care pot afecta valorile şi interesele naţionale ale Republicii Moldova.

33. Lista extinsă a riscurilor include:

33.1. ameninţări;

33.2. pericole.

34. Ameninţările şi pericolele se clasifică în categorii de risc corespunzătoare, în funcţie de sursa de provenienţă, mecanismul de manifestare sau sectorul de impact.

35. Lista extinsă a riscurilor are caracter metodologic şi operaţional şi constituie un instrument de lucru în procesul de evaluare a riscurilor şi serveşte drept bază pentru:

35.1. colectarea sistematică a datelor şi informaţiilor referitoare la riscurile identificate, din surse naţionale şi internaţionale, inclusiv rapoarte tematice, baze de date instituţionale, cercetări ştiinţifice şi statistici oficiale;

35.2. consultarea periodică a autorităţilor şi instituţiilor publice, a operatorilor economici, a entităţilor din societatea civilă şi a experţilor de specialitate, în vederea validării tehnice şi asigurării expertizei interdisciplinare;

35.3. integrarea şi centralizarea datelor şi informaţiilor calitative şi cantitative în format standardizat, care permite analiza comparativă şi ierarhizarea riscurilor;

35.4. pentru fiecare risc identificat se întocmeşte o fişă de risc simplificată, care include cel puţin:

35.4.1. codul unic de identificare format din 3 litere şi 3 cifre, stabilit de către CNMC;

35.4.2. denumirea riscului;

35.4.3. categoria de risc;

35.4.4. instituţiile implicate în gestionarea riscului (principale şi de sprijin).

36. Procedurile privind stabilirea, utilizarea şi gestionarea codurilor de identificare a riscurilor se aprobă de către CNMC.

37. În procesul de integrare şi centralizare a datelor se valorifică, după caz, evaluările de risc şi analizele elaborate de către autorităţile competente în temeiul legislaţiei speciale, inclusiv în domeniul securităţii cibernetice, fără a dubla obligaţiile şi procedurile instituite prin aceasta.

38. Includerea riscurilor în lista extinsă a riscurilor se realizează în baza unei evaluări preliminare a relevanţei acestora pentru securitatea naţională, rezilienţa şi funcţionarea statului, prin raportare la valorile şi interesele naţionale protejate.

39. Lista extinsă a riscurilor este un document în continuă actualizare, care consolidează, într-o manieră integrată, centralizată şi unitară, potenţialele riscuri de relevanţă naţională, încadrate în categoriile de risc stabilite şi care corespund cel puţin unuia dintre următoarele criterii:

39.1. implică existenţa unui actor statal sau nonstatal, cu capabilităţi şi intenţie de a provoca daune sau prejudicii semnificative asupra uneia sau mai multor valori şi interese naţionale protejate;

39.2. reprezintă un pericol inerent pentru categoria de risc examinată, independent de acţiunea unui actor ostil, dar cu potenţial de a produce daune semnificative asupra uneia sau mai multor valori şi interese naţionale protejate;

39.3. determină evidenţierea sau amplificarea vulnerabilităţilor critice corespunzătoare domeniului categoriei de risc;

39.4. constituie un risc acut care afectează, în mod direct sau indirect, una sau mai multe valori şi interese naţionale protejate;

39.5. constituie un risc cronic care, pe parcursul ciclului de evaluare naţională a riscurilor, poate duce la atingerea unui prag critic de impact asupra uneia sau mai multor valori şi interese naţionale protejate, generând premisele declanşării unei situaţii de criză;

39.6. periclitează realizarea obiectivelor de relevanţă strategică pe termen scurt, mediu sau lung, în raport cu valorile şi interesele naţionale protejate ale Republicii Moldova;

39.7. prezintă caracter transnaţional sau global şi are potenţialul de a afecta semnificativ, prin efectele sale directe sau indirecte, valorile şi interesele naţionale protejate ale Republicii Moldova;

39.8. este susţinut de incidente istorice, evaluări sectoriale, date ştiinţifice, sau analize statistice, care indică tendinţe emergente relevante pentru categoria de risc aferentă.

40. În vederea asigurării unei gestionări coordonate a riscurilor identificate, pentru fiecare risc inclus în lista extinsă a riscurilor sunt desemnate instituţii responsabile, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile prevăzute de legislaţie.

41. Pentru fiecare risc inclus în lista extinsă a riscurilor, ţinând cont de competenţele şi atribuţiile instituţiilor şi autorităţilor publice competente şi în urma consultărilor cu acestea, CNMC propune desemnarea:

41.1. instituţiei principale care exercită responsabilitatea pentru coordonarea generală a procesului de gestionare a riscului în domeniul său de competenţă, având la bază atribuţiile legale, legătura directă cu sursa riscului şi/sau resursele instituţionale necesare pentru gestionarea acestuia;

41.2. instituţiilor de sprijin care sunt nominalizate de către instituţia principală, de către CNMC sau Serviciul CNS şi care acordă suport instituţiei principale, în limitele competenţelor legale, prin furnizarea de resurse, expertiză şi capabilităţi operaţionale, în cadrul etapelor ciclului de management al riscului – prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare.

42. Desemnarea instituţiei principale şi a instituţiilor de sprijin se realizează în scopul stabilirii responsabilităţilor privind gestionarea riscurilor pe întreg ciclul de management al riscurilor.

43. Desemnarea instituţiei principale şi a instituţiilor de sprijin se realizează prin Planul naţional de management al crizelor, la propunerea CNMC, în consultare cu instituţiile vizate, cu stabilirea rolului operatorilor economici, inclusiv al gestionarilor infrastructurilor critice şi al furnizorilor de servicii esenţiale, în conformitate cu prevederile pct.20, pe baza următoarelor criterii:

43.1. exercitarea unor competenţe legale centrale în domeniul aferent riscului;

43.2. deţinerea unor atribuţii esenţiale într-un sector în care materializarea riscului ar putea genera consecinţe critice;

43.3. calitatea de autoritate care reglementează sau gestionează infrastructuri critice relevante;

43.4. existenţa unor capacităţi instituţionale de monitorizare, analiză şi intervenţie în raport cu riscul;

43.5. capacitatea demonstrată de coordonare interinstituţională şi de exercitare a funcţiilor de comandă-control.

44. În situaţii de criză, instituţia desemnată drept instituţie principală pentru gestionarea riscului exercită atribuţiile de instituţie principală, în conformitate cu prevederile Legii nr.248/2025 privind managementul situaţiilor de criză.

45. În funcţie de natura şi amploarea crizei, CNMC poate propune Prim-ministrului desemnarea, cu titlu excepţional şi în condiţiile expres prevăzute de actele normative sectoriale aplicabile, o altă instituţie competentă pentru coordonarea fazei de răspuns, cu informarea prealabilă a instituţiei principale responsabile de gestionarea riscului, care îşi menţine atribuţiile privind evaluarea şi actualizarea acestuia.

46. Instituţiile sau autorităţile publice desemnate drept instituţii principale exercită rolul de coordonare a procesului de gestionare a riscurilor din domeniul lor de competenţă şi asigură implementarea măsurilor necesare pe parcursul întregului ciclu de management al riscurilor.

47. Instituţiile sau autorităţile publice desemnate drept instituţii principale au următoarele obligaţii:

47.1. identifică, evaluează şi propun spre validare riscurile din domeniul lor de competenţă care urmează a fi incluse în lista extinsă a riscurilor şi în lista prioritară a riscurilor, în conformitate cu prezenta Metodologie;

47.2. elaborează şi actualizează fişele de risc, valorificând, după caz, evaluările de risc elaborate în temeiul legislaţiei speciale, şi asigură transmiterea regulată a acestora către CNMC, în vederea integrării în Registru;

47.3. întocmesc şi menţin planurile de management al situaţiilor de criză, planurile de prevenire şi reducere a impactului şi/sau de pregătire, precum şi planurile de continuitate a activităţii şi operaţiilor;

47.4. organizează şi coordonează grupurile de lucru aferente procesului de management al riscului, cu implicarea autorităţilor şi a instituţiilor de sprijin, precum şi a experţilor de specialitate;

47.5. desemnează punctele de contact sectoriale pentru interacţiunea permanentă cu CNMC;

47.6. desemnează şi coordonează, în comun cu CNMC, instituţiile de sprijin implicate în activitatea grupurilor de lucru constituite pentru implementarea măsurilor aferente evaluării şi gestionării riscului;

47.7. asigură coordonarea etapelor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, potrivit competenţelor stabilite prin actele normative;

47.8. după caz, în comun cu CNMC, deleagă unei autorităţi competente responsabilităţile specifice privind gestionarea uneia sau mai multor etape ale managementului riscului;

47.9. dezvoltă activităţi de pregătire, sub coordonarea CNMC, inclusiv pentru îmbunătăţirea capacităţilor necesare instituţiilor implicate în procesul de gestionare a riscului;

47.10. organizează instruiri, exerciţii şi activităţi practice comune cu instituţiile de sprijin, în vederea consolidării capacităţilor de reacţie;

47.11. elaborează şi implementează planurile care stabilesc obiectivele şi acţiunile de prevenire, în vederea eliminării sau reducerii probabilităţii şi impactului de materializare a riscului;

47.12. formulează propuneri privind introducerea, modificarea, comasarea sau eliminarea riscurilor din lista extinsă a riscurilor, în baza unor justificări temeinice, susţinute de evaluări sectoriale, expertiză de specialitate, precedente relevante sau alte argumente temeinice, care se transmit spre validare către CNMC;

47.13. raportează periodic către CNMC stadiul implementării măsurilor de gestionare a riscurilor şi nivelul de rezilienţă sectorială.

48. Instituţiile sau autorităţile publice desemnate drept instituţii de sprijin contribuie, în limitele competenţelor legale, la evaluarea şi gestionarea riscurilor, prin furnizarea de resurse, expertiză şi capabilităţi necesare instituţiei principale.

49. Instituţiile sau autorităţile publice desemnate drept instituţii de sprijin au următoarele obligaţii:

49.1. furnizează date, analize, expertiză tehnică şi suport informaţional necesare pentru procesul de identificare, evaluare şi monitorizare a riscurilor;

49.2. pun la dispoziţie capabilităţi operaţionale, resurse umane, logistice şi mijloace financiare disponibile, potrivit competenţelor legale şi planurilor aprobate;

49.3. aplică procedurile comune, protocoalele de cooperare şi standardele metodologice aprobate la nivel naţional;

49.4. desemnează puncte de contact permanente şi asigură continuitatea funcţională a acestora în relaţia cu instituţiile principale şi cu CNMC;

49.5. raportează periodic instituţiei principale progresele, disfuncţionalităţile şi necesităţile identificate în procesul de implementare a măsurilor de gestionare a riscurilor.

50. Validarea şi asumarea rolului de instituţie principală se realizează prin consultarea autorităţii sau instituţiei publice propuse, în vederea asigurării unei repartizări clare şi eficiente a responsabilităţilor privind gestionarea riscurilor.

51. După identificarea instituţiei principale, în cadrul procesului de desemnare, CNMC consultă autoritatea sau instituţia publică propusă, în vederea validării şi asumării rolului de instituţie principală gestionară de risc.

52. În circumstanţele în care un risc are caracter transversal, iar competenţele centrale sunt împărţite între mai multe instituţii şi nu există consens interinstituţional, CNMC, în cooperare cu Serviciul CNS, analizează şi recurge la desemnarea finală a instituţiei principale gestionară a riscului.

53. Stabilirea instituţiilor de sprijin se realizează în scopul asigurării unei abordări integrate şi interinstituţionale a procesului de evaluare şi gestionare a riscurilor.

54. După validarea şi asumarea rolului de instituţie principală, în vederea asigurării unei gestionări integrate, CNMC consultă instituţia desemnată pentru a stabili instituţiile de sprijin preliminare implicate în fazele de pregătire, prevenire, răspuns şi recuperare privind potenţialul de risc.

55. Instituţiile de sprijin au rolul de a participa în grupurile de lucru destinate evaluării şi gestionării riscului, cu scopul de a asigura abordarea integrată şi transversală a acestuia. În exercitarea acestui rol, instituţiile de sprijin contribuie, cu bună credinţă, cu date, analize, resurse operaţionale şi expertiză specifică necesară pentru consolidarea capacităţii de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare în raport cu riscul gestionat.

56. Instituţia principală, în coordonare cu CNMC, poate delega instituţiilor de sprijin atribuţii suplimentare, în măsura competenţelor şi a capacităţilor acestora, pentru a asigura gestionarea eficientă şi integrată a riscului.

57. Cooperarea dintre instituţiile principale şi instituţiile de sprijin se realizează pe baza documentelor de politici aprobate, a protocoalelor de colaborare şi a procedurilor comune avizate de către CNMC.

58. Elaborarea listei prioritare a riscurilor are drept scop selectarea riscurilor care necesită analiză şi evaluare detaliată, în funcţie de probabilitatea de materializare şi de impactul potenţial asupra valorilor şi intereselor naţionale protejate.

59. În scopul delimitării riscurilor prioritare, fiecare risc inclus în lista extinsă a riscurilor este supus unei examinări preliminare (screening), care constă în evaluarea estimativă a probabilităţii de materializare pe durata ciclului unei evaluări naţionale de risc şi a impactului potenţial asupra valorilor şi intereselor naţionale protejate.

60. Riscurile incluse în lista extinsă a riscurilor se prioritizează şi se înscriu în lista prioritară de riscuri, în funcţie de gravitatea riscului.

61. Lista extinsă a riscurilor se întocmeşte de către CNMC pe baza datelor furnizate de către autorităţile competente, iar lista prioritară de riscuri se aprobă prin decizia directorului general al CNMC, cu avizul Serviciului CNS.

62. Lista extinsă a riscurilor şi lista prioritară a riscurilor se actualizează periodic în funcţie de evoluţiile mediului de securitate, cum ar fi schimbările majore ale mediului de securitate naţional sau internaţional.

63. Lista prioritară a riscurilor se elaborează printr-un proces gradual de analiză, filtrare, validare şi consolidare a riscurilor identificate în lista extinsă a riscurilor.

64. Elaborarea listei prioritare a riscurilor se realizează prin:

64.1. examinarea preliminară (screeningul) pentru evaluarea estimativă şi selectarea riscurilor cu potenţial critic, utilizând chestionarul indicatorilor pentru filtrarea riscurilor, elaborat de către CNMC;

64.2. moderarea, consolidarea şi validarea riscurilor prioritare, în funcţie de gravitatea riscului.

Examinarea preliminară (screeningul) constituie etapa de filtrare a riscurilor incluse în lista extinsă a riscurilor, în vederea identificării riscurilor cu potenţial critic care urmează a fi supuse evaluării detaliate.

65. CNMC, cu sprijinul Serviciului CNS, iniţiază şi coordonează procesul de examinare preliminară (screening). Scopul acestui proces este de a determina dacă riscul întruneşte cumulativ următoarele criterii:

65.1. existenţa potenţialului de materializare a riscului pe durata ciclului de evaluare naţională de risc (5 ani);

65.2. materializarea acestuia ar putea genera un impact critic, susceptibil să evolueze într-o criză sau criză majoră, cu efecte semnificative asupra uneia sau mai multor valori şi interese naţionale protejate ale Republicii Moldova.

66. Evaluarea detaliată a riscurilor prioritare se realizează prin elaborarea şi validarea fişelor de risc prioritar, în scopul fundamentării analizei integrate a riscurilor şi a evaluării naţionale de risc.

67. Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să identifice riscurile pentru fiecare segment din domeniul lor de competenţă.

68. Instituţia principală, susţinută de expertiza instituţiilor de sprijin, efectuează o evaluare estimativă şi completează preliminar fişa de risc prioritar, valorificând, după caz, evaluările şi analizele de risc elaborate în temeiul legislaţiei speciale de către autorităţile competente.

69. CNMC centralizează formularele de examinare preliminară (screening) şi, în baza rezultatelor consolidate, elaborează proiectul listei prioritare a riscurilor.

70. Proiectul listei prioritare a riscurilor se consultă cu Serviciul CNS, care poate propune includerea unor riscuri adiţionale la adresa securităţii naţionale, în conformitate cu analizele şi evaluările interne.

71. CNMC, în comun cu Serviciul CNS, validează versiunea finală a listei prioritare a riscurilor.

72. În urma validării listei prioritare a riscurilor, fiecare risc identificat este supus unei analize şi evaluări detaliate, prin consolidarea fişei de risc corespunzătoare.

73. Elaborarea componentelor fişei de risc prioritar este responsabilitatea instituţiei principale, susţinută de expertiza grupului de lucru compus din instituţiile sau entităţile de sprijin implicate în fazele de gestionare a riscului.

74. Instituţia principală poate solicita sprijinul altor instituţii, autorităţi sau entităţi, în scopul valorificării expertizei specifice necesare pentru realizarea unei analize şi evaluări comprehensive.

75. CNMC asigură coordonarea procesului, acordă suport metodologic, validează conţinutul secţiunilor aferente şi aprobă scorurile atribuite, autorizând derularea etapelor succesive de elaborare a fişelor de risc prioritar.

76. Validarea componentelor fişei de risc se realizează de către CNMC şi presupune atestarea conformităţii informaţiilor cu standardele şi criteriile de conformitate stabilite în prezenta Metodologie şi în instrucţiunile CNMC, precum şi asigurarea unei analize integrate şi transversale.

77. După finalizarea procesului de examinare şi validare, CNMC solicită instituţiei principale compilarea părţii descriptive, a celui mai defavorabil scenariu plauzibil şi a evaluării acestuia, conform chestionarului completat, într-un document consolidat al fişei de risc.

78. Serviciul CNS sprijină CNMC în procesul de validare a componentelor fişelor de risc aferente riscurilor care reprezintă ameninţări la adresa ordinii publice, securităţii statului sau apărării naţionale.

79. Analiza descriptivă este realizată de către instituţia principală, sprijinită, la necesitate, de grupul de lucru constituit din instituţiile de sprijin, şi constă în colectarea, consolidarea, interpretarea şi structurarea principalelor caracteristici privind natura şi originea riscului, formele sale de manifestare anterioară, precum şi tendinţele emergente.

80. În baza analizei descriptive, instituţia principală elaborează, pentru fiecare risc prioritar aflat în gestiune, cel mai defavorabil scenariu plauzibil, care constituie o simulare ipotetică a unei situaţii de criză majoră, generată de materializarea riscului analizat, şi îl remite spre validare către CNMC.

81. CNMC poate solicita completarea sau îmbunătăţirea scenariului sau a altor elemente de analiză a riscului, în vederea alinierii la parametrii metodologici stabiliţi.

82. În cazul riscurilor care reprezintă ameninţări la adresa ordinii publice, securităţii statului sau apărării naţionale, Serviciul CNS sprijină CNMC în procesul de validare a scenariului sau a altor elemente de analiză a riscului.

83. Rezultatele evaluării detaliate a riscurilor prioritare se consemnează în fişe de risc standardizate, elaborate şi gestionate de către CNMC în vederea asigurării comparabilităţii, integrării şi consolidării datelor la nivel naţional.

84. CNMC asigură structurarea şi standardizarea tuturor fişelor de risc prezentate în documentele consolidate, care cuprind cel puţin următoarele elemente:

84.1. versiunea sintetizată a părţii descriptive;

84.2. cel mai defavorabil scenariu plauzibil;

84.3. sinteza narativă privind descrierea rezultatului anticipat în urma potenţialei materializări a celui mai defavorabil scenariu plauzibil;

84.4. aprecierea generală a probabilităţii şi a impactului;

84.5. scorurile marcajelor rezultate din procesul de evaluare a impactului şi a probabilităţii celui mai defavorabil scenariu plauzibil;

84.6. impactul general stabilit de către CNMC după etapa de moderare şi consolidare a rezultatelor evaluării riscurilor prioritare.

85. Fişele de risc prioritar sunt supuse unui proces de revizuire şi validare interinstituţională, realizat de CNMC împreună cu Serviciul CNS, în vederea asigurării calităţii, coerenţei, acurateţei, integrităţii şi integrării tuturor datelor relevante în evaluarea naţională a riscurilor.

86. Clasificarea riscurilor reprezintă etapa de determinare a nivelului de gravitate al fiecărui risc prioritar, în baza rezultatelor evaluării probabilităţii şi a impactului acestuia.

87. Clasificarea riscurilor se realizează prin poziţionarea acestora în matricea evaluării naţionale a riscurilor, în baza combinaţiei dintre scorul de impact şi scorul de probabilitate, conform figurii 1.

88. Matricea delimitează următoarele niveluri de gravitate: risc foarte scăzut, risc scăzut, risc moderat, risc înalt şi risc critic.

89. Riscurile clasificate ca fiind înalte sau critice sunt considerate prioritare şi beneficiază de măsuri consolidate de prevenire, pregătire şi reducere a vulnerabilităţilor.

90. Analiza integrată a riscurilor include evaluarea interdependenţelor şi a efectelor sistemice asociate riscurilor prioritare, pentru identificarea impactului acestora asupra funcţionării statului şi a societăţii.

91. În cadrul analizei integrate a riscurilor se evaluează interdependenţele dintre infrastructurile critice, serviciile esenţiale, funcţiile vitale ale statului şi alte sisteme relevante pentru securitatea naţională.

92. Analiza integrată a riscurilor vizează identificarea dependenţelor critice şi evaluarea efectelor de propagare generate de materializarea unui risc asupra sectoarelor, domeniilor şi sistemelor interconectate.

93. Se examinează, după caz, dependenţele faţă de operatorii economici, inclusiv faţă de entităţi private, care contribuie la furnizarea serviciilor esenţiale sau la asigurarea funcţiilor vitale ale statului.

94. Pentru riscurile prioritare se analizează efectele în cascadă şi impactul sistemic potenţial asupra infrastructurilor critice, serviciilor esenţiale şi funcţiilor vitale ale statului, inclusiv prin elaborarea scenariilor privind propagarea intersectorială a efectelor.

95. Impactul fiecărui risc descrie consecinţele evaluate în resurse financiare, umane, de timp şi de imagine ale manifestării riscului şi se evaluează utilizând o scală cu 5 trepte, de la foarte scăzut (1) la foarte ridicat (5).

96. Analiza impactului, realizată prin metode calitative, semicantitative şi cantitative validate la nivel naţional şi armonizate cu standardele internaţionale (ISO/IEC 31000 şi ISO/IEC 31010, precum şi cu orientările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ale Uniunii Europene), se desfăşoară prin parcurgerea următoarelor etape metodologice obligatorii:

96.1. colectarea datelor şi documentarea preliminară – utilizarea datelor statistice, a rapoartelor sectoriale, a studiilor academice, a modelelor de prognoză şi a opiniilor de experţi;

96.2. descrierea scenariului de risc – stabilirea contextului, a surselor de risc, a factorilor declanşatori şi a unităţilor de analiză afectate (individ, societate, stat, infrastructuri critice şi servicii esenţiale);

96.3. evaluarea gravităţii consecinţelor – determinarea efectelor directe şi indirecte asupra valorilor protejate (umane, sociale, instituţionale, reputaţionale, economice, de mediu, precum şi asupra pierderilor ireversibile de patrimoniu cultural şi de valori naţionale fundamentale etc.);

96.4. determinarea factorilor de impact – cuantificarea pierderilor umane, a consecinţelor materiale, precum şi a efectelor psihologice, reputaţionale şi instituţionale, utilizând indicatori cantitativi şi calitativi măsurabili;

96.5. atribuirea scorului – acordarea de valori numerice (1-5) fiecărui criteriu de impact analizat;

96.6. stabilirea scorului final de impact – determinarea acestuia ca valoare maximă dintre scorurile parţiale sau, după caz, ca medie ponderată atunci când mai multe valori sunt afectate simultan, aplicând criterii metodologice clare de agregare a scorurilor;

96.7. documentarea şi integrarea rezultatelor – consemnarea scorului final în fişa de risc, în cadrul matricei "impact-probabilitate".

97. Nivelul de impact se determină pe baza unei scări unitare, formată din 5 trepte, aplicată uniform de către toate instituţiile şi autorităţile publice:

97.1. nivelul 1 – consecinţe gestionabile prin resurse sectoriale sau locale, fără afectarea semnificativă a valorilor protejate;

97.2. nivelul 2 – perturbări limitate, cu efecte controlabile asupra unei comunităţi ori a unui sector restrâns;

97.3. nivelul 3 – consecinţe serioase asupra unei regiuni sau a unui sector esenţial, cu afectarea funcţionalităţii normale;

97.4. nivelul 4 – perturbări majore la nivel naţional, pierderi semnificative de vieţi, pagube economice considerabile sau afectarea mai multor valori protejate simultan;

97.5. nivelul 5 – consecinţe catastrofale, pierderi masive de vieţi, colaps al serviciilor esenţiale şi compromiterea funcţiilor vitale ale statului.

98. Toate evaluările de impact se documentează obligatoriu în fişa de risc standard. Instituţiile responsabile păstrează toate documentele justificative (date, calcule, referinţe, scenarii etc.) pentru verificare şi auditare ulterioară.

99. Probabilitatea riscului reflectă frecvenţa sau plauzibilitatea materializării celui mai defavorabil scenariu plauzibil pe durata ciclului evaluării naţionale de risc şi se evaluează utilizând o scală cu 5 trepte, de la foarte scăzută (1) la foarte ridicată (5), cărora li se atribuie valori numerice de la 1 la 5.

100. Probabilitatea fiecărui risc se apreciază diferenţiat, după cum urmează:

100.1. pentru pericole, prin estimarea probabilităţii statistice de materializare pe un orizont de 5 ani;

100.2. pentru ameninţări, prin aplicarea metodologiei PEV (Potenţial – Expunere – Vulnerabilitate/Capacitate de pregătire), care presupune evaluarea:

100.2.1. potenţialului actorului de a ameninţa;

100.2.2. nivelului de expunere a valorilor naţionale;

100.2.3. gradului de vulnerabilitate sau de capacitate de pregătire a sistemului ţintă.

Aprobarea detaliată a metodologiei PEV, a scalelor şi a instrucţiunilor de aplicare se realizează de către CNMC, în coordonare cu Serviciul CNS şi autorităţile sectoriale competente.

101. Scorul sau gradul/nivelul riscului se calculează înmulţind valoarea numerică a impactului cu cea a probabilităţii (Scor/Nivel Risc = valoare Impact × valoare Probabilitate).

102. Rezultatele evaluării impactului şi probabilităţii se integrează într-o matrice naţională a riscurilor denumită matricea de risc, în format de tip 5×5, care poziţionează fiecare risc în funcţie de scorurile atribuite, conform figurii 1.

Figura 1. Matricea de risc

103. Matricea de risc serveşte drept instrument oficial pentru:

103.1. clasificarea riscurilor în 5 niveluri de prioritate: foarte scăzut, scăzut, moderat, înalt şi critic;

103.2. fundamentarea proceselor de planificare strategică, a programelor de dezvoltare instituţională şi a măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare, inclusiv a priorităţilor investiţionale necesare pentru reducerea vulnerabilităţilor şi consolidării rezilienţei naţionale;

103.3. consolidarea Raportului de evaluare naţională a riscurilor.

104. Poziţionarea finală a riscului în matricea de risc se face după etapa de moderare şi consolidare a scorurilor de către CNMC, în cooperare cu Serviciul CNS.

105. Scorurile de impact şi de probabilitate incluse în fiecare fişă de risc sunt consolidate într-o bază unică, în scopul standardizării acestora la nivelul întregului set de riscuri din lista prioritară a riscurilor de către CNMC.

106. În vederea asigurării coerenţei, scorurile individuale de impact şi probabilitate sunt supuse unui proces de moderare şi consolidare a rezultatelor, care presupune:

106.1. verificarea raţionalităţii şi consistenţei scorurilor;

106.2. standardizarea acestora la nivelul setului naţional de riscuri;

106.3. validarea finală de către CNMC în vederea consolidării matricei naţionale de evaluare a riscurilor.

107. Orice risc identificat ca fiind atipic, în cadrul procesului de normalizare, este supus unei revizuiri pentru verificarea rezonabilităţii evaluării impactului în raport cu scenariul cel mai defavorabil plauzibil asociat riscului respectiv.

108. În baza scorurilor de probabilitate şi de impact standardizate, stabilite pentru fiecare risc prioritar, CNMC, împreună cu Serviciul CNS, elaborează proiectul matricei naţionale de evaluare a riscurilor.

109. Fişele de risc prioritar consolidate şi matricea naţională de evaluare a riscurilor sunt supuse unei runde unice de consultare cu instituţiile principale.

110. CNMC şi Serviciul CNS stabilesc modalitatea de desfăşurare a procesului de consultare.

111. Documentele atribuite la secret de stat se exclud din versiunile de lucru ale fişelor de risc prezentate în cadrul consultării.

112. În urma rundei de consultare, CNMC elaborează versiunile finale ale fişelor de risc prioritar şi ale matricei naţionale de evaluare a riscurilor.

113. Pentru fiecare risc prioritar se elaborează o fişă de risc standardizată, care conţine cel puţin următoarele elemente:

113.1. codul unic al riscului;

113.2. denumirea riscului;

113.3. instituţia principală şi instituţiile de sprijin;

113.4. indicatorii de risc şi declanşatorii de risc;

113.5. scorul final şi poziţionarea în matricea de impact şi probabilitate;

113.6. analiza descriptivă a potenţialului de risc, a factorilor declanşatori şi a factorilor determinanţi ai probabilităţii de manifestare;

113.7. istoricul riscului şi tendinţele emergente;

113.8. cel mai defavorabil scenariu plauzibil;

113.9. rezultatul anticipat;

113.10. impactul asupra valorilor protejate;

113.11. sursele de date şi gradul de încredere al acestora.

114. Fişele de risc prioritar se validează de către CNMC şi se integrează în Registru.

115. Orice modificare substanţială se documentează prin notă de actualizare şi se validează potrivit aceleiaşi proceduri.

116. Rezultatele consolidate se includ în Registru şi constituie bază argumentativă pentru planificarea naţională în domeniul securităţii şi rezilienţei.

117. După finalizarea proceselor de consolidare a fişelor de risc prioritar şi a matricei naţionale de evaluare a riscurilor, CNMC elaborează Raportul de evaluare naţională a riscurilor.

118. Raportul de evaluare naţională a riscurilor include, cel puţin, următoarele elemente:

118.1. un rezumat executiv, care cuprinde descrierea procesului, domeniul de aplicare, principalele constatări şi recomandări cu linii de acţiune;

118.2. matricea naţională de evaluare a riscurilor;

118.3. Registrul, care cuprinde lista prioritară a riscurilor, cu includerea impactului general şi a probabilităţii acestora;

118.4. fişele de risc consolidate, dacă se consideră necesar, incluse ca anexe.

119. Raportul de evaluare naţională a riscurilor este aprobat şi semnat de directorul general al CNMC, cu avizul Serviciului CNS.

120. După aprobare, versiunea finală a Raportului de evaluare naţională a riscurilor se transmite de CNMC către CNS, Prim-ministru şi membrii Guvernului, Preşedintele Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova, precum şi altor instituţii şi autorităţi, în conformitate cu analiza de oportunitate realizată la nivelul CNMC, cu aplicarea principiului necesităţii de a cunoaşte şi cu aplicarea regimului de confidenţialitate corespunzător.

IV. EVALUAREA NAŢIONALĂ DE RISC

121. Evaluarea naţională de risc reprezintă procesul structurat prin care se determină probabilitatea şi impactul fiecărui risc la adresa securităţii naţionale, pe baza criteriilor şi unităţilor de analiză stabilite în cadrul metodologic naţional şi are drept scop identificarea şi ierarhizarea riscurilor prioritare şi integrarea lor în Registru.

122. Procesul de evaluare naţională a riscurilor se desfăşoară etapizat şi include următoarele etape:

122.1. actualizarea listei extinse a riscurilor la adresa securităţii naţionale, prin identificarea riscurilor noi, reevaluarea riscurilor existente şi excluderea riscurilor care şi-au pierdut relevanţa;

122.2. identificarea şi prioritizarea riscurilor care urmează să fie supuse evaluării detaliate în baza criteriilor stabilite de prezenta Metodologie;

122.3. elaborarea scenariilor de risc pentru fiecare risc prioritar selectat, inclusiv definirea premiselor, a factorilor declanşatori, a evoluţiei probabile şi a consecinţelor potenţiale;

122.4. evaluarea detaliată a riscurilor prioritare prin aplicarea instrumentelor şi criteriilor metodologice standardizate, inclusiv estimarea probabilităţii şi a impactului;

122.5. evaluarea capacităţilor şi capabilităţilor existente de prevenire, pregătire, răspuns şi redresare, precum şi identificarea vulnerabilităţilor şi a deficitului de capabilităţi;

122.6. analiza integrată şi consolidarea rezultatelor evaluării, inclusiv compararea intersectorială a riscurilor şi determinarea profilului naţional de risc;

122.7. elaborarea, validarea şi aprobarea Raportului de evaluare naţională a riscurilor, precum şi integrarea concluziilor şi recomandărilor acestuia în procesele de planificare strategică, dezvoltare a capabilităţilor şi alocare a resurselor;

122.8. integrarea şi actualizarea rezultatelor evaluării în Registru, precum şi monitorizarea implementării recomandărilor formulate.

123. Evaluarea capacităţilor şi capabilităţilor reprezintă procesul de analiză a resurselor, mecanismelor şi structurilor disponibile pentru prevenirea, pregătirea, răspunsul şi recuperarea în raport cu riscurile prioritare evaluate.

124. Evaluarea urmăreşte identificarea lacunelor, a vulnerabilităţilor funcţionale şi a necesităţilor de consolidare, care pot afecta capacitatea autorităţilor şi instituţiilor responsabile de gestionarea riscurilor şi a situaţiilor de criză.

125. Evaluarea poate include analiza următoarelor elemente:

125.1. cadrul normativ şi instituţional;

125.2. structurile şi mecanismele de coordonare;

125.3. resursele umane şi nivelul de pregătire profesională;

125.4. resursele financiare;

125.5. infrastructura şi echipamentele disponibile;

125.6. sistemele informaţionale şi de comunicaţii;

125.7. nivelul de interoperabilitate;

125.8. planurile de continuitate a activităţii şi a operaţiunilor;

125.9. capacităţile de intervenţie şi recuperare.

126. Rezultatele evaluării capacităţilor şi capabilităţilor se reflectă în Raportul de evaluare naţională a riscului şi servesc la formularea măsurilor necesare pentru consolidarea rezilienţei şi dezvoltării capabilităţilor naţionale.

127. Registrul constituie sursa principală de referinţă pentru fundamentarea şi actualizarea strategiilor, programelor şi altor documente de politici publice, fără ca elaborarea acestora să fie condiţionată de periodicitatea exerciţiilor de evaluare a riscurilor.

128. CNMC asigură coordonarea metodologică şi operaţională a întregului proces de evaluare, iar Serviciul CNS acordă sprijin analitic şi de validare pentru riscurile care vizează sectoarele de ordine şi securitate publică, securitatea statului şi apărarea naţională.

129. Actualizarea Registrului se realizează:

129.1. periodic, la fiecare 5 ani, conform ciclului de evaluare naţională de risc;

129.2. ori de câte ori apar date sau evenimente care modifică semnificativ impactul ori probabilitatea unui risc;

129.3. la solicitarea CNS, pe baza unor justificări documentate.

130. Actualizarea Registrului presupune revizuirea fişelor de risc simplificate şi prioritare, reclasificarea poziţionării în matricea naţională a riscurilor şi validarea modificărilor de către CNMC.

131. Versiunile publice ale Registrului includ doar informaţiile neatribuite la secretul de stat, agreate potrivit reglementărilor privind protecţia informaţiilor atribuite la secretul de stat.

132. Rezultatele evaluării naţionale de risc constituie unul dintre instrumentele de fundamentare a proceselor de planificare strategică şi a programelor de dezvoltare a capabilităţilor la nivel naţional şi sectorial.

133. Concluziile şi recomandările formulate în cadrul evaluării naţionale de risc pot fi utilizate de către autorităţile şi instituţiile publice pentru stabilirea priorităţilor de investiţii, planificarea măsurilor de reducere a riscurilor, precum şi pentru dezvoltarea capacităţilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare.

134. Rezultatele evaluării naţionale de risc contribuie la identificarea necesităţilor de consolidare instituţională şi la orientarea proiectelor şi programelor destinate creşterii rezilienţei naţionale.

135. Recomandările formulate în cadrul evaluării naţionale de risc pot fi luate în considerare la elaborarea documentelor de politici publice, a programelor sectoriale şi a planurilor de dezvoltare instituţională.

136. Evaluarea riscurilor de dezastre se realizează de către instituţia principală desemnată în domeniul protecţiei civile, cu participarea instituţiilor de sprijin şi sub coordonarea metodologică a CNMC.

137. Ministerul Afacerilor Interne asigură generalizarea rezultatelor evaluării riscurilor de dezastre şi transmiterea acestora către autorităţile şi instituţiile naţionale sau internaţionale competente, în funcţie de competenţele acestora şi de nivelul de clasificare a informaţiilor.

138. CNMC coordonează procesul de comunicare şi diseminare a rezultatelor evaluării naţionale de risc, inclusiv a concluziilor şi recomandărilor aferente.

139. Rezultatele evaluării naţionale de risc se comunică şi se diseminează autorităţilor şi instituţiilor participante, în conformitate cu competenţele acestora şi cu regimul de clasificare a informaţiilor.

140. În funcţie de nivelul de clasificare al informaţiilor, poate fi elaborată o versiune publică a Raportului privind evaluarea naţională de risc.

141. Produsele rezultate din evaluarea naţională de risc pot fi utilizate pentru informarea factorilor de decizie şi pentru susţinerea activităţilor de consolidare a culturii de securitate şi rezilienţă.

142. Cadrul naţional de management integrat al riscurilor se aplică diferenţiat, în funcţie de nivelul de competenţă şi responsabilitate, după cum urmează:

142.1. nivelul naţional – prin realizarea evaluărilor integrate ale riscurilor cu relevanţă pentru întreaga ţară, care includ analiza evenimentelor şi a factorilor de risc care se manifestă pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea învecinată sau la nivel global, cu impact direct ori indirect asupra valorilor şi intereselor naţionale. La acest nivel se elaborează Registrul;

142.2. nivelul sectorial – prin efectuarea evaluărilor specifice riscurilor din domenii de activitate esenţiale de către autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi de către alte instituţii abilitate. Rezultatele acestor evaluări sunt reflectate în registre sectoriale ale riscurilor şi în planurile de răspuns specifice fiecărui domeniu, care ulterior sunt integrate în Registru;

142.3. nivelul local – prin efectuarea evaluărilor de risc la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea, precum şi la nivelul comunităţilor, cu luarea în considerare a vulnerabilităţilor locale şi a efectelor generate de evenimente de origine externă. La acest nivel se elaborează planuri de management al situaţiilor de criză, care includ măsuri de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare adaptate specificului local.

143. Aplicarea cadrului naţional de management al riscurilor se realizează în conformitate cu principiul subsidiarităţii, potrivit căruia gestionarea riscurilor se efectuează la nivelul cel mai apropiat de sursa acestora, cu sprijinul nivelurilor superioare, precum şi cu principiul proporţionalităţii, conform căruia resursele şi măsurile se alocă în funcţie de gravitatea şi impactul riscurilor.

144. Aplicarea cadrului naţional de management al riscurilor nu afectează mecanismele sectoriale de management al riscurilor prevăzute de legislaţia specială, având la bază principiul complementarităţii dintre cadrul naţional integrat şi mecanismele sectoriale existente.

145. Instituţiile responsabile de implementarea măsurilor de reducere a riscurilor şi de consolidare a rezilienţei vor identifica necesităţile de resurse şi le vor include în procesele de planificare strategică şi bugetară, în conformitate cu competenţele şi procedurile stabilite de legislaţia naţională.

146. Rezultatele evaluărilor de risc realizate la nivel sectorial şi local se integrează în evaluarea naţională de risc, iar Registrul constituie documentul unic de referinţă pentru planificarea şi coordonarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare la nivelul Republicii Moldova.

147. Rezultatele evaluărilor naţionale, sectoriale, regionale şi locale ale riscurilor se integrează în documentele de planificare strategică din domeniile securităţii naţionale, prin următoarele forme:

147.1. analize tematice şi transversale (inclusiv interdependenţe şi analize cauză-efect);

147.2. analize prospective, scenarii şi previziuni pe orizonturi de timp mediu şi lung;

147.3. direcţii de acţiune, obiective strategice şi ţinte de capabilităţi;

147.4. programe şi proiecte prioritare de reducere a riscurilor, de pregătire şi de recuperare;

147.5. planuri de implementare etapizate, cu repere, termene şi responsabili;

147.6. propuneri de perfecţionare a cadrului normativ şi de standardizare;

147.7. seturi de indicatori de rezultat şi de risc, utilizaţi pentru monitorizare şi evaluare.

148. Instituţiile şi autorităţile publice asigură integrarea rezultatelor evaluărilor de risc în propriile strategii, programe şi planuri de sector, precum şi compatibilitatea acestora cu documentele naţionale coordonate de către CNMC.

149. Integrarea evaluărilor regionale şi locale în procesul naţional de gestionare a riscurilor se realizează prin:

149.1. colectarea şi transmiterea, la solicitare sau din oficiu, a analizelor relevante către CNMC, fie prin intermediul instituţiilor naţionale competente, fie direct către CNMC, în funcţie de natura şi regimul informaţiilor;

149.2. sprijinirea procesului de analiză şi evaluare desfăşurat de către autorităţile competente, prin furnizarea informaţiilor şi participarea la reţelele de coordonare teritorială;

149.3. desemnarea punctelor de contact pentru interacţiunea cu CNMC şi cu structurile teritoriale ale autorităţilor centrale;

149.4. contractarea, după caz, a serviciilor de evaluare a riscurilor de dezastre sau a altor pericole de la organizaţii din sectorul privat, societatea civilă, instituţii de cercetare sau specialişti în domeniul protecţiei civile sau al managementului riscurilor şi crizelor.

150. Rezultatele evaluărilor de risc ale operatorilor infrastructurilor critice naţionale se transmit autorităţilor competente de sector, care le integrează în evaluările sectoriale. Evaluările sectoriale consolidate sunt transmise către CNMC pentru integrare în Registru, în conformitate cu mecanismele de coordonare instituţională stabilite de legislaţie.

151. Operatorii economici care gestionează infrastructură critică naţională asigură resurse proporţionale cu nivelul riscurilor gestionate şi cu rolul acestora în continuitatea serviciilor.

152. Rezultatele evaluărilor integrate de risc fundamentează prioritizarea investiţiilor şi programarea multianuală a resurselor în domeniile prevenirii, pregătirii, răspunsului şi recuperării, cu aplicarea principiului indicatorilor de avertizare timpurie şi a criteriilor de prioritizare a riscurilor.

153. Se instituie un mecanism de revizuire periodică şi de testare a cadrului naţional de gestionare a riscurilor, inclusiv prin teste de stres, scenarii şi simulări.

154. Procesul de gestionare a riscurilor are drept scop prevenirea, reducerea ori eliminarea consecinţelor acestora, precum şi recuperarea după impactul produs asupra valorilor şi intereselor naţionale, exprimate prin:

154.1. viaţa, sănătatea, siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor, inclusiv dimensiunea psihologică şi socială, precum şi gestionarea consecinţelor generate de evacuarea sau dislocarea populaţiei;

154.2. continuitatea funcţionării instituţiilor publice şi a proceselor de guvernare, precum şi furnizarea neîntreruptă a serviciilor esenţiale pentru populaţie, economie şi infrastructuri critice, inclusiv în domeniile sănătate, alimentaţie, apă, educaţie, energie, transport, comunicaţii şi economie;

154.3. economia naţională, stabilitatea macroeconomică, securitatea economică şi dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova;

154.4. mediul şi resursele naturale, menţinerea echilibrului ecologic, protecţia biodiversităţii şi capacitatea de adaptare la schimbările climatice;

154.5. ordinea constituţională, siguranţa publică şi coeziunea socială;

154.6. integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa statului, securitatea spaţiului informaţional şi digital, precum şi protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor;

154.7. identitatea naţională, patrimoniul cultural şi valorile fundamentale ale Republicii Moldova;

154.8. reputaţia şi credibilitatea Republicii Moldova, capacitatea instituţională şi de guvernare, precum şi nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile statului, la nivel naţional şi internaţional.

155. Valorile şi interesele naţionale prevăzute la pct.154 constituie baza metodologică pentru elaborarea şi actualizarea Registrului, precum şi pentru planificarea şi implementarea măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns şi recuperare.

156. Gestionarea riscurilor include ansamblul măsurilor de prevenire, pregătire, răspuns, recuperare, monitorizare şi comunicare, după cum urmează:

156.1. Prevenirea şi pregătirea includ:

156.1.1. elaborarea şi actualizarea planurilor de contingenţă, de management al situaţiilor de criză şi de continuitate a activităţilor guvernamentale şi sectoriale, precum şi a măsurilor de prevenire şi pregătire;

156.1.2. constituirea şi menţinerea capabilităţilor şi funcţiilor instituţionale, a rezervelor strategice şi a mecanismelor de siguranţă şi protecţie a populaţiei;

156.1.3. pregătirea şi instruirea personalului, precum şi organizarea exerciţiilor şi testarea periodică a planurilor;

156.1.4. dezvoltarea mecanismelor de comunicare a riscurilor şi de informare publică adecvată.

156.2. Răspunsul în cazul manifestării riscurilor constă în:

156.2.1. activarea planurilor şi a structurilor de coordonare în situaţii de criză;

156.2.2. conducerea operaţională şi tactică a acţiunilor de diminuare şi de gestionare a consecinţelor;

156.2.3. asigurarea fluxului informaţional şi a comunicării publice;

156.2.4. actualizarea operativă a fişelor de risc şi a Registrului, în funcţie de evoluţia situaţiei.

156.3. Recuperarea presupune:

156.3.1. restabilirea funcţionării normale a infrastructurilor şi serviciilor esenţiale;

156.3.2. evaluarea posteveniment şi integrarea lecţiilor învăţate în ciclul de gestionare a riscurilor;

156.3.3. actualizarea cadrului normativ, a planurilor şi a politicilor relevante în vederea consolidării rezilienţei naţionale.

156.4. Monitorizarea şi revizuirea se realizează prin:

156.4.1. supravegherea continuă a riscurilor şi actualizarea datelor relevante;

156.4.2. revizuirea periodică a evaluărilor, a scenariilor şi a planurilor;

156.4.3. realizarea auditurilor şi evaluărilor independente privind eficienţa gestionării riscurilor.

156.5. Comunicarea şi consultarea se realizează pe tot parcursul procesului şi includ:

156.5.1. schimbul de informaţii între autorităţi, instituţii şi parteneri relevanţi, cu respectarea cerinţelor de confidenţialitate şi protecţie a datelor sensibile;

156.5.2. informarea transparentă a populaţiei şi a mediului de afaceri;

156.5.3. consultarea părţilor interesate în procesul de elaborare şi actualizare a evaluărilor şi a planurilor.

157. CNMC elaborează şi transmite instituţiilor şi autorităţilor publice instrucţiuni suplimentare privind aplicarea prezentei Metodologii, asigurând coroborarea acestora cu prevederile art.1 din Legea nr.209/2018 privind Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară, în contextul riscurilor macroprudenţiale şi sistemice.

158. Matricele de evaluare, criteriile de apreciere, metodologiile de scoring, modelele fişelor de risc şi instrucţiunile tehnice de aplicare a prezentei Metodologii se aprobă şi se actualizează, după necesitate, de către CNMC, în calitate de documente metodologice de suport.

159. Anexele metodologice constituie parte integrantă a sistemului naţional de evaluare a riscurilor şi asigură aplicarea uniformă a prevederilor prezentei Metodologii.