Hotărâre nr. 433 din 14.12.2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la măsurile de atenuare a crizei energetice

nr. 433  din  14.12.2021

 (în vigoare 15.12.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 308 art. 709 din 15.12.2021

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului cuvintele "Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Energiei", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.117 din 07.03.2023, în vigoare 14.03.2023

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, şi având în vedere necesitatea atenuării consecinţelor sociale şi economice ale crizei energetice, amplificate de situaţia pandemică, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni pentru atenuarea crizei energetice (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a Planului menţionat;

2) vor prezenta Ministerului Energiei lunar, până la data de 5 a lunii următoare perioadei de raportare, informaţia despre executarea Planului nominalizat.

3. Ministerul Energiei va prezenta Guvernului şi Ministerului Finanţelor, până la data de 15 a lunii următoare perioadei de raportare, informaţia privind progresul în realizarea Planului menţionat pentru luna precedentă.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.433/2021

PLANUL

naţional de acţiuni pentru atenuarea crizei energetice

I. CONTEXT ŞI FUNDAMENTARE

Peste 70% din necesarul de energie al Republicii Moldova este acoperit din surse de import, totodată ţara nu deţine surse proprii de alimentare cu gaze naturale.

Prin urmare, Republica Moldova este dependentă în totalitate de importurile de gaze, dintre care aproape 100% sunt livrate de compania rusă de furnizare SAP "Gazprom". Republica Moldova nu dispune nici de complexe de stocare a gazelor naturale sau a gazului natural lichefiat. În plus, aprovizionarea şi infrastructura de gaze naturale din regiunea transnistreană nu se află sub controlul Guvernului Republicii Moldova. Gazul natural este principala resursă utilizată pentru producerea de energie electrică şi termică, ceea ce duce la o fluctuaţie sezonieră a cererii. Principalul furnizor de energie electrică – Centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea transnistreană, de asemenea utilizează gaz.

Până în prezent Republica Moldova a reuşit să negocieze furnizarea de gaze cu SAP "Gazprom" la preţuri bazate pe o formulă corelată atât la preţul petrolului, cât şi al gazului. Însă, în a doua jumătate a anului 2021, pe pieţele globale de gaze şi energie electrică s-au înregistrat preţuri neobişnuit de ridicate. Acest lucru a coincis cu expirarea contractului cu SAP "Gazprom". Deoarece acest contract includea o formulă bazată pe corelaţia dintre preţurile pieţei şi preţul care urma să fie plătit de principalul furnizor de gaze naturale SA "Moldovagaz", a urmat o creştere bruscă şi puternică a preţurilor, care nu a fost pusă pe seama utilizatorilor finali. În cursul lunii octombrie, Republica Moldova a negociat cu Gazprom prelungirea contractului de gaze şi noile condiţii, primind în acelaşi timp doar 2/3 din necesarul de gaze. Acest lucru a dus la o criză a gazelor şi, totodată, a mobilizat partenerii internaţionali pentru sprijinirea Republicii Moldova în a-şi creşte poziţia de negociere şi a găsi alternative la gaze. Pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova a cumpărat gaz de la un alt furnizor decât SAP "Gazprom". La 29 octombrie, Republica Moldova a convenit cu SAP "Gazprom" un pachet de servicii, care asigura furnizarea regulată de gaze la preţuri competitive, în schimbul unui număr de angajamente politice şi de reglementare. Totuşi noul contract cu SAP "Gazprom" (care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021), bazat pe o formulă corelată atât la preţul petrolului, cât şi al gazului, a influenţat dublarea facturilor la energie pentru consumatori în comparaţie cu perioada similară a anului trecut.

Criza energetică a lovit Republica Moldova în acelaşi timp în care ţara suferă din cauza celui de-al IV-lea val al pandemiei COVID-19 şi a impactului economic ca urmare a măsurilor luate pentru a proteja populaţia de boală începând cu martie 2020. Majorarea generală a preţurilor nu doar ar înrăutăţi poziţia macrofinanciară a Republicii Moldova, dar ar afecta mai ales categoriile sociale care suferă de pe urma consecinţelor pandemiei.

Pandemia COVID-19 a avut, de asemenea, un efect disproporţionat asupra femeilor în ceea ce priveşte pierderea accesului la venituri şi a intensificat insecuritatea economică, creşterea poverii muncii casnice şi de îngrijire, precum şi creşterea riscurilor de violenţă domestică. Femeile sunt suprareprezentate în sectoare precum sănătatea, care a fost deosebit de afectată de criză.

Sărăcia energetică va duce, foarte probabil, la creşterea numărului persoanelor vulnerabile. Femeile sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie, deoarece sunt mai susceptibile la diferiţi factori de vulnerabilitate. Criza a evidenţiat, de asemenea, vulnerabilităţile structurale legate de eficienţa energetică şi de lipsa de diversificare a aprovizionării. Criza de pe pieţele globale de energie a avut deja un impact asupra preţurilor bunurilor de consum, punând astfel presiune asupra veniturilor, în special ale gospodăriilor vulnerabile.

II. IMPACTUL ECONOMIC ŞI RĂSPUNSUL GUVERNAMENTAL

Având în vedere noul contract încheiat cu SAP "Gazprom", care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2021, preţul reglementat pentru furnizarea de gaze naturale, aprobat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, se bazează pe un cost mediu de achiziţie de 450 dolari SUA/1000 m³, prin urmare acesta nu mai este accesibil pentru anumite categorii de utilizatori finali.

Încheierea tardivă a contractului cu SAP "Gazprom" a dus la scăderea livrărilor de gaze de către SAP "Gazprom" şi la asigurarea, în luna octombrie 2021, doar a circa două treimi din cantităţile solicitate de Republica Moldova. Acest fapt a impus declararea stării de urgenţă la 22 octombrie 2021, pentru o perioadă de 30 de zile, care deja a expirat. Aceasta a permis Guvernului să beneficieze de un cadru mai flexibil privind alocările financiare pentru achiziţionarea gazelor, precum şi să aibă un control mai mare asupra distribuţiei acestora. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova au fost lansate mai multe licitaţii pentru achiziţionarea pe termen scurt a gazelor naturale de la alţi furnizori decât SAP "Gazprom". Contractele au fost atribuite, printre altele, către Vitol, PGNiG, DXT Commodities şi Naftogaz. Totuşi, aceste contracte se bazează pe preţurile de piaţă, care în prezent sunt foarte majorate, ceea ce a provocat o presiune semnificativă asupra bugetului ţării şi a crescut nevoile de finanţare.

Pentru a reduce impactul creşterilor de preţuri, Guvernul a prevăzut compensaţii bazate pe volumul de gaze consumat, precum şi un sistem similar pentru facturile de încălzire centrală, care acoperă aproximativ 746 000 şi, respectiv, 222 000 de gospodării, în funcţie de nivelul de consum.

În plus, Guvernul s-a angajat să adopte un cadru larg de măsuri menite să atenueze impactul socioeconomic al dublei crize – cea cauzată de COVID-19 şi cea energetică. Măsurile propuse includ creşterea pensiilor minime, susţinerea angajaţilor afectaţi de restricţiile COVID-19, încurajarea vaccinărilor, susţinerea părinţiilor care rămân acasă în timp ce copiii trebuie să înveţe online, precum şi creşterea pachetului minim de servicii sociale. În plus, având în vedere specificul lunilor de iarnă, Guvernul a decis să crească numărul familiilor vulnerabile care beneficiază de aşa-numitul sprijin financiar pentru perioada rece a anului de la 220000 la 300000 şi a majorat, de asemenea, suma lunară oferită acestor familii cu 40%. Programul de asistenţă orientat spre venituri va contribui nu doar la compensarea creşterii preţurilor la energie, ci şi la atenuarea efectelor creşterii costurilor pentru alimente, bunuri de uz casnic şi alte produse de primă necesitate.

În scopul de a menţine coeziunea socială şi de a preveni creşterea ratelor de sărăcie, este important să se asigure aceste forme de ajutor şi în anul 2022, pentru care în prezent există un deficit de finanţare care nu poate fi acoperit în totalitate de către Guvern. Costul menţinerii măsurilor pentru a compensa parţial noile preţuri pentru gospodării, precum şi a sprijinului financiar sporit în perioada rece a anului este estimat la aproximativ 92 milioane de euro. Din cauza efectelor necunoscute ale viitoarelor valuri pandemice, precum şi a potenţialelor fluctuaţii de preţ pe piaţa energiei, măsurile menţionate mai sus vor trebui să fie monitorizate în mod constant în ceea ce priveşte eficacitatea lor, urmând ca ajustările necesare să aibă loc în cursul anului 2022, în strânsă cooperare şi dialog cu Uniunea Europeană.

Prin urmare, costuri suplimentare şi un deficit de finanţare aferent sunt aşteptate şi în anul 2022. Deşi impactul nu a fost încă estimat, aceste costuri sunt iminente din cauza modificărilor normative, în special a modificărilor aduse legislaţiei privind gazele naturale şi energia electrică, care definesc "clientul vulnerabil" şi instituie obligaţia de a constitui rezerve de stocare.

Pe termen scurt şi mediu, Guvernul intenţionează să acorde prioritate consolidării securităţii şi eficienţei energetice. Pe lângă modificările aduse legislaţiei privind gazele naturale şi energia electrică, în anul 2022 este programată începerea implementării unui proiect vast care vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice, care se preconizează să reducă semnificativ cererea de energie, contribuind astfel la prevenirea viitoarelor crize energetice, precum şi la reducerea impactului unor potenţiale creşteri viitoare ale preţului la gaze. În plus, va reprezenta un semnal al angajamentului ferm al Guvernului de a pune în aplicare politici şi măsuri care urmăresc accelerarea tranziţiei către o economie circulară şi ecologică, care constituie, de asemenea, un obiectiv de dezvoltare inclus în planul guvernamental.

În luna octombrie 2022, Comisarul European pentru Energie şi Prim-ministrul Republicii Moldova au iniţiat dialogul energetic la nivel înalt RM-UE. Acesta va putea constitui un instrument-cheie în prevenirea unor noi crize energetice. Din punctul de vedere al Guvernului Republicii Moldova, acest dialog ar trebui să permită mobilizarea rapidă a instrumentelor de sprijin în perioadele de criză energetică, precum şi atenuarea efectelor postcriză. Această viziune derivă din faptul că actuala criză energetică pe care o traversează Republica Moldova reprezintă un eveniment cu consecinţe pentru întreaga regiune. Totodată, Comunitatea Energetică a decis deschiderea oficiului Secretariatului Comunităţii Energetice în Republica Moldova pentru a oferi suport în implementarea aquis-ului Tratatului Comunităţii Energetice.

III. OBIECTIV GENERAL

Pentru a face faţă actualei crize de aprovizionare cu gaze şi consecinţelor ei sociale şi economice, care sunt amplificate de situaţia pandemică, Guvernul Republicii Moldova şi-a stabilit următorul obiectiv general: atenuarea impactului creşterii preţurilor la energie asupra populaţiei, protecţia, în special, a celor mai vulnerabile grupuri şi folosirea crizei ca un element de sporire a securităţii şi eficienţei energetice, pentru a preveni situaţii similare în viitor.

IV. OBIECTIVE SPECIFICE

Pentru atingerea obiectivului general stabilit, eforturile Guvernului se vor axa pe următoarele trei obiective specifice:

1) orientarea acţiunilor spre reducerea impactului creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor casnici;

2) sprijinirea populaţiei şi, în special, a grupurilor vulnerabile pentru depăşirea situaţiei socioeconomice dificile;

3) asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova pe termen lung şi prevenirea altor crize energetice.

V. COSTURI

Costul total al măsurilor de reducere a impactului creşterii preţurilor la energie asupra consumatorilor casnici şi de sprijinire a grupurilor vulnerabile pentru depăşirea situaţiei socioeconomice dificile va constitui:

V¹. CONTINUAREA EVOLUŢIILOR

DEFAVORABILE ÎN ANUL 2022

La elaborarea prezentului Plan s-a luat în considerare premisa că pieţele internaţionale de energie vor reveni la normal începând cu luna ianuarie 2022, iar preţurile pe bursa de gaze naturale TTF (Bursa de Energie din Olanda "Title Tranfer Facility") şi preţurile petrolului şi produselor petroliere vor scădea. Aceşti indicatori de preţ sunt importanţi întrucât formează preţul gazelor naturale stabilit lunar prin formulă în cadrul contractului comercial al SA "Moldovagaz" cu SAP "Gazprom". Premisa respectivă nu s-a îndeplinit din cauza unei serii de factori externi, printre care:

1) începerea războiului din Ucraina de către Federaţia Rusă pe data de 24 februarie 2022, război ce continuă şi afectează major preţurile produselor energetice pe pieţele internaţionale;

2) reducerea importurilor de produse energetice ale ţărilor europene din Federaţia Rusă, ceea ce a creat o cerere suplimentară pe pieţele energetice şi, implicit, a generat creşteri de preţuri;

3) creşterea cererii de energie şi produse energetice la nivel mondial ca urmare a ieşirii din pandemia de COVID-19 şi a relansării economice;

4) perturbarea şi reconfigurarea lanţurilor logistice de livrare a bunurilor şi mărfurilor, în mod special a produselor energetice, spre Republica Moldova.

Drept consecinţă, în luna ianuarie preţul reglementat al gazelor naturale vândut consumatorilor finali a fost majorat de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică astfel încât să corespundă unui preţ de import de 620 USD/1000 m³, în condiţiile în care preţul gazelor importate în luna ianuarie 2022 a fost de 646 USD/1000 m³. După uşoare scăderi ale preţului gazelor naturale în lunile februarie (563 USD/1000 m³) şi martie (547 USD/1000 m³), preţul de contract a urcat la peste 1100 USD/1000 m³ în aprilie 2022 şi aproape 1000 USD/1000 m³ în luna mai 2022, iar prognozele arată o menţinere a preţurilor la aceste valori şi în viitor. Transferul acestor creşteri ale preţului de achiziţie a gazelor naturale către consumatori nu va fi posibil fără mecanisme suplimentare de compensare, ţinând cont de suportabilitatea redusă a populaţiei şi a micilor consumatori cu activităţi economice.

Preţul gazelor naturale pe pieţele internaţionale se menţine la un nivel ridicat (circa 1000 USD/1000 m³), iar prognozele oferite de cotaţiile futures arată o stabilizare la acest nivel până în primăvara anului viitor. Cotaţiile futures se pot revizui în timp, valoarea constantă a acestora pe termen de circa un an indică gradul ridicat al incertitudinii privind evoluţiile viitoare pe piaţa gazelor naturale. Este de remarcat şi faptul că, în ciuda teoriei economice conform căreia preţul gazului natural este mai mic vara datorită cererii reduse, preţurile pe pieţele internaţionale de gaze se menţin la valori ridicate. La nivelul Uniunii Europene, obligaţia de stocare a gazelor naturale care să asigure un nivel minim de 80% din capacitatea depozitelor de stocare în anul 2022 şi minim 90% în anii viitori va accentua cererea de gaze pe perioada verii.

Pe lângă creşterea preţului de achiziţie a gazelor naturale la valori de circa 1000 USD/1000 m³ şi prognoza de menţinere la acest nivel pe o perioadă relativ lungă de timp, un alt aspect ce urmează a se lua în considerare este nivelul de suportabilitate a consumatorilor privind preţurile la energie. Războiul din Ucraina a afectat la nivel regional nu numai sectorul energetic, ci şi alte sectoare ale economiei, ducând la creşteri generale de preţuri şi la creşterea ratei inflaţiei la 27% în aprilie 2022, cu mult superioară ţintei de 5% stabilite de Banca Naţională a Moldovei. Aceste elemente au crescut vulnerabilitatea consumatorilor de energie şi au redus capacitatea acestora de a face faţă unor creşteri de preţuri la gaze naturale, energie electrică şi energie termică.

În acest sens, Guvernul urmează să se consulte cu Secretariatul Comunităţii Energetice privind crearea fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice, precum şi privind elaborarea legii din care ar rezulta crearea fondului. Acesta va asigura că măsurile de sprijin vor viza, în cel mai eficient mod, doar consumatorii vulnerabili şi vor stimula eficienţa energetică. Totodată, va asigura că măsurile întreprinse sunt compatibile cu obligaţiile Republicii Moldova în temeiul Tratatului privind Comunitatea Energetică.

Având în vedere că aceste evoluţii nu au putut fi anticipate la momentul elaborării prezentului Plan, acesta a fost revizuit în scopul introducerii unei noi perioade de susţinere financiară ţintită a creşterilor de preţuri la energie pentru consumatorii casnici şi micii consumatori cu activitate economică.

Totodată, s-au introdus trei măsuri suplimentare pentru creşterea rezilienţei consumatorilor şi pentru atenuarea efectelor unor potenţiale crize energetice viitoare, prin perfecţionarea mecanismelor pieţei de energie electrică şi facilitarea creşterii eficienţei energetice în sectorul rezidenţial.

[Capitolul V¹ introdus prin Hot.Guv. nr.514 din 22.07.2022, în vigoare 26.07.2022]

V². CONTINUAREA EVOLUŢIILOR DEFAVORABILE ÎN ANUL 2023

Republica Moldova a reuşit, într-o perioadă foarte scurtă, să asigure diversificarea surselor şi utilizarea noilor rute de aprovizionare cu gaze naturale. Chiar dacă ţara este totalmente dependentă de importul de gaze naturale, riscul de sistare integrală a furnizării este diminuat considerabil datorită diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale.

În pofida acestui fapt, există în continuare riscul apariţiei unor evenimente externe care pot cauza limitări în aprovizionarea cu energie, în special cu gaze naturale. Un factor extern esenţial continuă a fi războiul din Ucraina, început de către Federaţia Rusă pe data de 24 februarie 2022, care influenţează volatilitatea preţurilor la produsele energetice pe pieţele internaţionale. De asemenea, sunt reconfigurate lanţurile logistice de livrare către Republica Moldova a bunurilor şi mărfurilor, în mod special a produselor energetice.

Pornind de la situaţia de război din Ucraina şi în condiţiile prelungirii conflictului, există riscul afectării infrastructurii de transport al gazelor naturale din Ucraina. De asemenea, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii electroenergetice din Ucraina, ar putea fi afectate anumite segmente ale infrastructurii comune de transport al energiei electrice, ceea ce ar crea probleme/riscuri considerabile în asigurarea continuă a aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. Un exemplu elocvent sunt cele două black-outuri parţiale din noiembrie 2022 şi cel din iunie 2023, induse de bombardamentele ruseşti în Ucraina.

În ceea ce priveşte securitatea aprovizionării cu gaze naturale, ca şi pe parcursul sezonului de încălzire 2022-2023, livrările de gaze naturale de la SAP "Gazprom" către S.A. "Moldovagaz" continuă să fie de doar 5,7 milioane m³/zi, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 50% pentru perioada rece a anului în raport cu volumele de gaze naturale contractate. Acest volum de gaze naturale este alocat integral începând cu luna decembrie 2022 de către S.A. "Moldovagaz" pentru acoperirea consumului malului stâng şi pentru producerea energiei electrice de către Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, fiind condiţionat de furnizarea de energie electrică pe malul drept în volumul necesar. Începând cu aceeaşi dată, consumul de gaze naturale al consumatorilor de pe malul drept este asigurat integral din alte surse decât SAP "Gazprom". Procurările de gaze naturale pentru malul drept se realizează pe pieţele internaţionale de gaze, la preţuri de piaţă ce au o predictibilitate redusă a evoluţiei în timp. Există riscul unor creşteri de preţ în sezonul de încălzire 2023-2024, creşteri ce vor afecta preţurile la gazele naturale pentru consumatorii finali din Republica Moldova.

Dependenţa de procurarea energiei electrice de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan constituie o altă vulnerabilitate din cauza riscului de întrerupere a furnizării gazelor naturale de către SAP "Gazprom" sau a tranzitului gazelor naturale de provenienţă rusă prin Ucraina. În ambele situaţii, vor apărea dificultăţi în producerea energiei electrice de către Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. În aceste condiţii, energia electrică va fi procurată de pe pieţele europene cu riscuri disponibilităţii şi preţului acesteia.

Necesarul de energie electrică pentru consumul intern nu este acoperit integral în baza contractului semnat cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Pentru a asigura diferenţa, lunar, se semnează contracte bilaterale cu producătorii din Ucraina şi România, după disponibilitatea acestora şi/sau se achiziţionează de pe piaţa de energie electrică din România – din Piaţa pentru Ziua Următoare organizată de Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale din România.

În acelaşi timp, ţinând cont de evoluţiile din luna mai 2023, inclusiv de distrugerea barajului Centralei Hidroelectrice Nova Kakhovka de pe Nipru, există incertitudini privind posibilitatea importului de energie electrică din Ucraina. De remarcat că importul de energie electrică din Ucraina a fost reluat pentru scurt timp în luna aprilie 2023, după ce a fost stopat în luna octombrie 2022.

Deşi preţurile la gaze naturale au înregistrat o uşoară scădere în perioada verii, începând cu luna septembrie se prognozează o creştere a acestora, estimându-se un preţ de achiziţie a gazelor naturale de circa 600 dolari SUA/1000 m³, ceea continuă să fie de 3 ori mai mare faţă de valorile înregistrate înainte de octombrie 2021. Drept consecinţă, în sezonul de încălzire 2023-2024 va fi necesară continuarea susţinerii consumatorilor casnici vulnerabili de energie prin subvenţii asigurate de Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice.

Circa 80% din gospodăriile care au beneficiat de compensaţie în factură pentru consumul de energie au categoria de vulnerabilitate foarte înaltă. Luând în considerare faptul că preţurile la gaze naturale se estimează a fi în continuare la un nivel relativ ridicat şi că există un risc de creştere a preţurilor şi la energia electrică, va fi necesar de menţinut şi de aplicat sistemul de acordare a compensaţiilor pentru cele mai afectate gospodării.

Totodată, urmează a fi examinate şi identificate posibile puncte slabe ale mecanismului aplicat pe parcursul sezonului de încălzire 2022-2023 şi întreprinse măsuri care să asigure că ajutorul statului este acordat gospodăriilor cele mai afectate de creşterea preţurilor la energie.

De asemenea, urmează a fi implementate şi alte mecanisme instituite prin Fondul de reducere a vulnerabilităţii energetice, precum finanţarea măsurilor şi a programelor de reducere a acestei vulnerabilităţi. Acţiunile Guvernului vor continua să se axeze pe măsuri de reducere şi eficientizare a consumului de energie.

În vederea creşterii siguranţei aprovizionării cu energie, a atenuării majorărilor bruşte ale preţurilor pentru gazele naturale şi a asigurării funcţionării sigure şi fiabile a pieţei gazelor naturale, Guvernul va impune, prin hotărâre, unui furnizor de gaze naturale care dispune de experienţă în efectuarea tranzacţiilor cu gaze naturale şi în stocarea acestora obligaţia privind stocarea unei anumite cantităţi de gaze naturale în instalaţiile de stocare din ţări părţi ale Comunităţii Energetice şi/sau din statele membre ale Uniunii Europene. În conformitate cu prevederile Regulamentului UE 2022/1032 privind stocarea gazelor naturale şi cu modificările propuse în acest sens la Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale, stocurile de gaze naturale (obligaţia de stocare), la data de 1 noiembrie a fiecărui an, vor trebui să corespundă unui nivel de cel puţin 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor finali din Republica Moldova racordaţi la reţelele de gaze naturale ale operatorilor de sistem licenţiaţi, determinat pentru ultimii 5 ani calendaristici.

[Capitolul V² introdus prin Hot.Guv. nr.788 din 18.10.2023, în vigoare 27.10.2022]

VI. PROCEDURI DE RAPORTARE

Guvernul va monitoriza în mod riguros şi transparent punerea în aplicare a acestui document, comunicând în mod regulat cu privire la realizarea obiectivelor şi implementarea prezentului Plan, inclusiv prin intermediul mass-mediei. Se va pune accent atât pe impactul măsurilor menite să protejeze grupurile vulnerabile şi dezavantajate din punct de vedere social, cât şi pe impactul măsurilor luate pentru a accelera transformarea ecologică şi a asigura securitatea pe termen lung, inclusiv prin discuţii cu autorităţile locale, sectorul privat, organizaţiile neguvernamentale şi cu sindicatele.

În ceea ce priveşte modificările propuse la legislaţia existentă, va fi respectată procedura consultărilor publice standard prevăzută de legislaţia naţională.

Activităţile stipulate în prezentul Plan vor fi, de asemenea, discutate cu Comisia Europeană, în cadrul unui dialog politic consolidat, cu scopul de a analiza şi de a monitoriza punerea în aplicare a Planului şi de a evalua progresul acestuia în legătură cu noul program de sprijin şi rezistenţă bugetară care este pus în aplicare să asiste Republica Moldova în sprijinirea grupurilor sale vulnerabile în timpul crizei şi în pregătirea pentru o eventuală criză. În plus, dialogul la nivel înalt cu UE privind energia va fi o componentă esenţială a unui dialog politic intensificat cu Comisia Europeană.

VII. PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI PENTRU ATENUAREA CRIZEI ENERGETICE

[Tabelul completat prin Hot.Guv. nr.788 din 18.10.2023, în vigoare 27.10.2022]

[Tabelul completat prin Hot.Guv. nr.514 din 22.07.2022, în vigoare 26.07.2022]