Hotărâre nr. 435 din 12.08.2026

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a serviciilor

poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029

nr. 435  din  12.08.2026

 (în vigoare 20.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 382-385 art. 451 din 20.08.2026

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu pct.5.24 subpct. 10) din Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobată prin Legea nr.315/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.409-410, art.758), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile:

2.1. vor realiza măsurile incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029;

2.2. vor prezenta anual, până la data de 10 martie, Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, precum şi la solicitare, rapoarte despre implementarea Planului de acţiuni nominalizat.

3. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării:

3.1. va monitoriza implementarea Programului de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029 şi va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, raportul de progres privind realizarea Programului nominalizat în anul precedent;

3.2. va prezenta Guvernului, până la data de 1 aprilie 2028, raportul de evaluare intermediară privind realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029;

3.3. va prezenta Guvernului, până la data de 1 iunie 2030, raportul final privind implementarea Programului de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea teremenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.435/2026

PROGRAM

de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive

pentru anii 2026-2029

Capitolul I

INTRODUCERE

1. Serviciile poştale au apărut din necesitatea de comunicare la distanţă, ceea ce implică găsirea soluţiilor eficiente pentru transmiterea mesajelor.

2. Serviciile poştale sunt esenţiale pentru conectivitate, comerţ şi incluziune socială, iar Republica Moldova trebuie să răspundă transformărilor globale ale sectorului poştal, marcate de digitalizare, de dezvoltarea comerţului electronic, dar şi de declinul serviciilor poştale clasice.

3. Republica Moldova s-a aliniat la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul serviciilor poştale, inclusiv la Directiva 97/67/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieţei interne a serviciilor poştale ale Comunităţii şi îmbunătăţirea calităţii serviciului şi la Regulamentul (UE) 2018/644 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 aprilie 2018 privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete, care vizează obiective majore precum:

3.1. liberalizarea totală a pieţei interne a serviciilor poştale comunitare;

3.2. garantarea furnizării serviciului poştal universal în condiţiile unei pieţe complet liberalizate.

4. Furnizor de serviciu poştal universal în Republica Moldova este desemnată Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei” (denumită în continaure Î.S. “Poşta Moldovei”), conform prevederilor Legii comunicaţiilor poştale nr.36/2016. Furnizorul de serviciu poştal universal (denumit în continuare FSPU) este obligat să respecte anumite condiţii stabilite de lege, printre care:

4.1. să ofere servicii poştale tuturor utilizatorilor, fără nicio formă de discriminare;

4.2. să ofere servicii poştale în mod neîntrerupt, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

4.3. să asigure o evoluţie a serviciilor poştale în funcţie de progresul tehnico-ştiinţific, economic şi social şi de cerinţele utilizatorilor.

5. Programul de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029 (denumit în continuare Program) este un document de politici publice care derivă din:

5.1. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”¹, aprobată prin Legea nr.315/2022;

_________________________________

¹ https://old.gov.md/ro/moldova2030 

5.2. Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023;

5.3. Strategia poştală a Uniunii Poştale Universale pentru anii 2026-2029, aprobată la cel de al 28-lea Congres al acesteia din Dubai;

5.4. Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025, acţiunile 5 şi 6 din anexa B, capitolul 3 “Dreptul de stabilire şi libertatea de a presta servicii”, Cluster 2 “Piaţa internă”, care prevede aprobarea Programului şi implementarea acestuia în perioada 2026-2029.

6. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr.315/2022 (denumită în continuare SND), a cărei viziune şi al cărei obiectiv strategic major sunt centrate pe calitatea vieţii, îşi propune drept una dintre priorităţi transformarea electronică a guvernării, a societăţii şi a economiei. Prezentul Program va impulsiona comerţul electronic prin modernizarea infrastructurii logistice, digitalizarea serviciilor, sprijinirea exporturilor, promovarea incluziunii digitale şi creşterea competitivităţii sectorului poştal.

Totodată, realizarea măsurii 10 (Elaborarea şi realizarea Programului de dezvoltare a serviciilor poştale moderne şi competitive (O1.2, O2.2)) va contribui direct la atingerea intervenţiei prioritare prevăzute la pct.5.24 Politici şi management în domeniile locuinţelor, serviciilor comunale, utilităţilor publice şi dezvoltării comunitare din SND, stimulând creşterea economică, reducerea decalajelor regionale şi integrarea în piaţa unică a Uniunii Europene (denumită în continuare UE).

Impactul va fi vizibil prin extinderea comerţului electronic şi îmbunătăţirea accesului cetăţenilor la serviciile publice sau comerciale prin intermediul platformelor digitale accesibile pe internet, scutindu-i astfel de vizite fizice la instituţii şi de proceduri birocratice tradiţionale. Totodată, vor creşte veniturile întreprinderilor mici şi mijlocii (denumite în continuare IMM).

7. Obiectivul general 3 Crearea unei economii digitale inovatoare şi reziliente al Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.650/2023 (denumită în continuare STDM), este identificat ca fiind esenţial pentru stimularea creşterii economice prin inovaţie tehnologică, promovarea comerţului electronic şi consolidarea rezilienţei economice. Prezentul Program contribuie la atingerea acestui obiectiv prin modernizarea infrastructurii poştale, digitalizarea serviciilor şi susţinerea ecosistemului comerţului electronic.

8. Totodată, prezentul Program se aliniază la Strategia poştală a Uniunii Poştale Universale (denumită în continuare UPU) pentru anii 2022-2025, aprobată la Abidjan, care subliniază accesul universal şi diversificarea veniturilor, şi la Strategia poştală a UPU pentru anii 2026-2029, aprobată la cel de al 28-lea Congres al UPU din Dubai, care accentuează inovaţia şi colaborarea.

Prezentul Program îşi propune să transforme sectorul poştal naţional într-un motor al dezvoltării economice şi sociale.

Capitolul II

ANALIZA SITUAŢIEI²

_________________________________

² https://www.ANRCETI.md/files/filefield/Raport%20anual%20servicii%20po%C8%99tale%202024_web.pdf 

9. Furnizarea serviciilor poştale se realizează în condiţiile regimului de autorizare generală, prevăzut de Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016, care stabileşte obligaţii referitoare la furnizarea serviciilor de comunicaţii poştale în măsura necesară pentru garantarea respectării cerinţelor privind:

9.1. calitatea, disponibilitatea şi modul de prestare a serviciilor poştale furnizate;

9.2. asigurarea securităţii reţelei poştale şi a trimiterilor poştale.

10. La finele anului 2024, în Registrul public al furnizorilor de servicii poştale, erau înscrişi 74 de furnizori de servicii poştale (denumiţi în continuare FSP), înregistrându-se o creştere cu 10,4 % sau 7 entităţi în comparaţie cu finele anului 2023.

Din cei 74 de FSP autorizaţi, 19 au completat şi au expediat, în conformitate cu prevederile Hotărârii Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice (denumită în continuare ARCOM) nr.60/2023, prin intermediul Sistemului informaţional “Raportare on-line”, formulare statistice cu date relevante privind activitatea desfăşurată în anul 2024, care au servit drept bază de calcul al indicatorilor agregaţi. Ceilalţi au raportat că pe parcursul anului 2024 nu au desfăşurat activităţi din sfera serviciilor poştale. Clasificarea furnizorilor activi după forma de proprietate atestă un furnizor cu capital de stat (Î.S. “Poşta Moldovei”) şi 18 furnizori – societăţi cu capital privat.

11. Analiza Raportului statistic pentru anul 2024 privind evoluţia pieţei serviciilor poştale în Republica Moldova scoate în evidenţă mai multe probleme structurale şi operaţionale care necesită intervenţii strategice pentru a asigura dezvoltarea unor servicii poştale moderne şi competitive.

12. Scaderea volumului total al trimiterilor poştale. Volumul total al trimiterilor poştale a scăzut cu 5,7 % în 2024, ajungând la 42,9 milioane de trimiteri faţă de 45,5 milioane în 2023. Scăderea este determinată în principal de reducerea traficului intern de trimiteri poştale (-13,5 %) şi a traficului trimiterilor internaţionale expediate (-66,3 %), în special a corespondenţei internaţionale expediate (-74,4 %).

12.1. În contrast, venitul poştal total pe piaţa comunicaţiilor poştale a crescut cu 35,4 %, atingând 638,2 milioane de lei (figurile 1 şi 2).

12.2. Cauzele scăderii volumului total al trimiterilor poştale se explică prin digitalizarea comunicaţiilor care a dus la declinul poştei clasice (creşterea utilizării e-mailurilor şi a mesageriei instantanee reduce cererea pentru corespondenţa tradiţională), dar şi prin utilizarea insuficientă de către FSPU a tehnologiilor moderne pentru a răspunde schimbărilor în preferinţele consumatorilor.

12.3. Astfel, conform statisticilor, în 2024:

12.3.1. traficul poştal intern a scăzut cu 13,5 %;

12.3.2. traficul poştal internaţional expediat a scăzut cu 66,3 %, dintre care trimiterile de corespondenţă internaţionale expediate au scăzut cu 74,4 %;

12.3.3. volumul intern de colete şi pachete mici a crescut cu 25,4 %, iar cel internaţional – cu 36,2 %.

12.4. Raportul statistic pentru anul 2024 subliniază reorientarea cererii consumatorilor către colete şi pachete mici, reflectând influenţa comerţului electronic transfrontalier.

13. Disparităţi în accesibilitatea serviciilor poştale între mediul urban şi cel rural. Hotărârea Guvernului nr.1454/2016 cu privire la aprobarea caracteristicilor reţelei poştale publice a furnizorului de serviciu poştal universal stabileşte normative stricte de amplasare şi de acoperire:

13.1. în mediul urban numărul de oficii poştale complexe se determină împărţind numărul total al populaţiei la normativul numărului populaţiei deservit de un oficiu poştal, dar şi de timpul de parcurgere până la oficiu, care nu trebuie să depăşească 30 de minute, asigurând proximitate optimă;

13.2. în mediul rural oficiile poştale se amplasează în localităţile care funcţionează ca reşedinţă şi care au acces la alte localităţi din zona de deservire prin căi disponibile de comunicaţii.

Indiferent de normativele stabilite, oficiile poştale ale FSPU pot fi amplasate pe lângă staţiile căilor ferate, aeroporturi, cu condiţia ca acestea să fie rentabile.

14. În anul 2024, reţeaua poştală a cunoscut o extindere cu 92 de unităţi faţă de anul precedent (dintre care 75 – ale FSP privaţi), ajungând la un total de 1 250 de oficii şi agenţii poştale. Această creştere reflectă un efort de îmbunătăţire a acoperirii geografice şi de sporire a accesibilităţii serviciilor poştale.

Majoritatea din numărul total de puncte de acces, mai exact 90,2 %, sunt gestionate de către Î.S. “Poşta Moldovei”, ceea ce este condiţionat de obligaţiile în calitate de FSPU de a asigura accesul populaţiei la serviciile poştale (figura 3).

15. Oscilările în perioada 2020-2024 a numărului de oficii şi agenţii poştale ale FSPU Î.S. “Poşta Moldovei” denotă o scădere a acestora în 2023, urmată de o uşoară redresare în 2024. Referitor la volumul mediu al trimiterilor poştale per punct de acces şi populaţia deservită pe unitate se atestă o tendinţă descendentă (tabelul 1) care se corelează cu situaţia demografică.

Tabelul 1

Reţeaua poştală a FSPU Î.S. “Poşta Moldovei”

16. Reţeaua poştală a FSPU este în mare parte rigidă şi nu se adaptează la programul extins cerut de e-commerce (seri, zile de odihnă).

17. Atât FSPU, cât şi furnizorii privaţi evită să investească în postomate şi servicii în regim de 24/7 în sate. FSPU nu poate oferi servicii de colectare/livrare rapide B2C (necesare în e-commerce), ceea ce limitează dezvoltarea economică a zonelor rurale şi a micilor afaceri locale.

18. Analiza numărului de persoane deservite per punct de acces relevă o eficienţă mai mare a punctelor de acces în mediul urban faţă de cel rural, datorită diferenţelor de concentrare a populaţiei deservite şi puterii de cumpărare a acesteia (figura 4).

19. Totodată, în zonele rurale, populaţia beneficiază de un număr mai redus de oferte de servicii poştale, întrucât FSP privaţi preferă sa presteze servicii preponderent în zonele care generează un profit mai mare, acestea fiind, de regulă, cele urbane.

20. Dificultăţi în asigurarea sustenabilităţii accesului la serviciul poştal universal. Dreptul de acces la serviciul poştal universal (denumit în continuare SPU) reprezintă dreptul de a beneficia de furnizarea permanentă a serviciilor incluse în sfera SPU, de un anumit nivel de calitate, în orice punct de pe teritoriul Republicii Moldova, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor, în condiţii nediscriminatorii.

21. Existenţa unui mediu concurenţial în domeniul serviciilor poştale nu reprezintă o garanţie certă pentru satisfacerea nevoilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în ceea ce priveşte serviciile poştale, eforturile de asigurare a dreptului de acces la SPU fiind încă necesare.

22. FSPU este obligat să menţină oficii poştale în localităţi cu număr mic de populaţie şi volum redus de tranzacţii. Aceste oficii generează pierderi semnificative care majorează costul net al SPU, care necesită compensare sau finanţare corespunzătoare. Acest lucru menţine FSPU în decalajul de performanţă faţă de FSP privaţi.

23. În prezent, Î.S. “Poşta Moldovei” asigură accesul la SPU numai prin orientarea tarifelor la costuri, fără compensaţii din afara întreprinderii. De facto, în cadrul FSPU se realizează aşa-numita subsidiere încrucişată (cross-subsidy), când din contul tuturor activităţilor se finanţează (se acoperă) pierderile nete generate de unele oficii din zonele rurale, neprofitabile, dar necesare pentru asigurarea accesului la serviciile poştale.

Ajustarea tarifelor conform cheltuielilor reale nu este o soluţie, deoarece duce la majorarea tarifelor din sfera SPU. În consecinţă, serviciile prestate de către Î.S. “Poşta Moldovei” vor deveni mai costisitoare pentru populaţie şi, deci, mai puţin accesibile decât cele ale altor FSP de pe piaţă, ceea ce va agrava şi mai mult situaţia FSPU.

Datele din figura 4 relevă tendinţa Î.S. “Poşta Moldovei” de a reduce numărul de oficii în zonele rurale, ceea ce conduce la scăderea disponibilităţii de acces a populaţiei din aceste zone la serviciile poştale esenţiale şi la riscul afectării conformităţii cu standardele de calitate. Astfel, dacă în anul 2024 existau 500 de oficii nerentabile, în primele 9 luni ale anului 2025 numărul acestora a crescut, ajungând la 610.

24. Prin urmare, este necesară implementarea măsurilor diferenţiate care să asigure suportul activităţii oficiilor neprofitabile din punctul de vedere al venitului generat de acestea, dar necesare pentru asigurarea accesului la serviciile din sfera SPU şi pentru respectarea standardelor de calitate, măsuri conforme cu practicile statelor UE.

25. Un alt factor care influenţează considerabil sustenabilitatea şi costul net al furnizării SPU şi care plasează Î.S. “Poşta Moldovei” în condiţii inegale faţă de ceilalţi FSP de pe piaţă este obligaţia FSPU de a achita un anumit procent din profitul net la bugetul de stat, în conformitate cu art.5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Astfel, mijloacele respective nu pot fi utilizate de către FSPU pentru modernizare, pe când ceilalţi jucători de pe piaţă pot face investiţii din întregul lor profit. În perioada 2014-2019, suma totală a plăţilor achitate de către Î.S. “Poşta Moldovei” la bugetul de stat a constituit circa 34 de milioane de lei.

26. Circumstanţa menţionată mai sus limitează considerabil posibilităţile de modernizare a infrastructurii FSPU în scopul sporirii eficienţei activităţii şi reducerii costului de furnizare a SPU. În consecinţă, în cadrul Î.S. “Poşta Moldovei”, se utilizează în continuare munca predominant manuală, cu un grad redus de automatizare, ceea ce se răsfrânge asupra costului net al SPU şi a sustenabilităţii furnizării acestuia.

27. Dependenţa de comerţul electronic transfrontalier. Sectorul poştal tradiţional s-a confruntat cu o scădere constantă a volumelor de corespondenţă clasică (scrisori, documente), cauzată de procesul de digitalizare şi de comunicare electronică, care ia amploare. Totuşi, comerţul electronic transfrontalier (cumpărăturile online din alte ţări) a devenit un motor esenţial de dezvoltare, generând un flux masiv de colete mici şi medii care necesită livrare internaţională. Această dependenţă se explică prin transformarea pieţei poştale dintr-un serviciu bazat pe comunicare în unul logistic, centrat pe comerţul electronic.

28. În esenţă, dependenţa de comerţul electronic transfrontalier reprezintă o adaptare forţată: comerţul electronic a contribuit la prevenirea declinului sectorului poştal, dar, în acelaşi timp, îl face vulnerabil la riscurile externe.

29. Serviciul trimiterilor de colete şi pachete mici a înregistrat o ascensiune importantă în volum, dar şi în veniturile generate, devenind motorul principal al creşterii în sectorul poştal pe segmentul intern, cât şi pe cel internaţional.

30. Conform datelor statistice, FSPU Î.S. “Poşta Moldovei” deţine în traficul poştal o cotă de piaţă de 87,7 % şi înregistrează o creştere cu 13,9 % a veniturilor în pofida scăderii volumului traficului cu 13,4 %.

“New Post International MLD” S.R.L. a înregistrat o creştere atât a traficului (+218,3 %), cât şi a veniturilor (+106,3 %), semnalând o extindere rapidă în segmentul livrărilor internaţionale.

“Sergiu Plus Nicolae” S.R.L. a înregistrat creşteri stabile atât în trafic, cât şi în venituri, consolidându-şi poziţia pe piaţa serviciilor poştale.

31. În ansamblu, se observă o diversificare a pieţei şi o creştere a competiţiei dintre Î.S. “Poşta Moldovei” şi FSP privaţi care reuşesc să atragă volume semnificative şi venituri importante, în special în segmentul livrărilor de colete şi pachete mici (tabelul 2 şi figura 5).

Tabelul 2

Evoluţia traficului trimiterilor poştale şi a veniturilor obţinute

din trimiterile poştale per furnizor

32. În anul 2024, traficul total al trimiterilor poştale interne a scăzut cu 13,5%, în special din cauza reducerii volumului de corespondenţă (-18,9 %). Cu toate acestea, veniturile totale din acest segment au crescut cu 41,2 %, fiind impulsionate de creşterea volumului de colete şi pachete mici (+25,4 %). Pe acest segment de piaţă, Î.S. “Poşta Moldovei” deţine 95,2 % din trimiterile poştale interne, generând venituri cu o cotă de 67,0 % din totalul veniturilor serviciilor poştale interne (tabelul 3 şi figura 6).

Tabelul 3

Evoluţia traficului poştal intern (unităţi) şi a venitului corespunzător obţinut (lei)

33. FSP privaţi oferă livrări rapide, atractive pentru comerţul electronic, iar creşterea traficului internaţional primit (+44,2 %) le permite să atragă volume semnificative şi venituri importante, în special în segmentul livrărilor de colete şi pachete mici.

34. Piaţa serviciilor poştale interne pentru colete şi pachete mici prezintă un echilibru mai pronunţat între oferta FSP privaţi şi cea a FSPU. În anul 2024, Î.S. “Poşta Moldovei” a pierdut aproximativ 15,3 p.p. din cota de trafic şi 6,5 p.p. din veniturile aferente acestuia în favoarea FSP privaţi (figura 7). Astfel, se atestă diversificarea pieţei şi intensificarea competiţiei pe segmentul coletelor şi pachetelor mici.

35. La finele anului 2024, se atestă o diminuare a cotei Î.S. “Poşta Moldovei” în segmentul serviciilor poştale internaţionale. În comparaţie cu anul precedent, FSPU a pierdut 21,5 p.p. din trafic şi 11,4 p.p. din venituri în favoarea FSP privaţi (figura 8).

36. FSP oferă consumatorilor o gamă variată de opţiuni pentru trimiterile de corespondenţă internaţionale primite. Î.S. “Poşta Moldovei” continuă să fie principalul furnizor pe acest segment, beneficiind de statutul de FSPU. Totodată, Î.S. “Poşta Moldovei” se confruntă cu presiunea concurenţei directe din partea FSP privaţi, care s-au poziţionat pe piaţă drept furnizori de servicii specializate, adresate cerinţelor specifice ale consumatorilor (figura 9).

37. Structura concurenţială a pieţei la capitolul furnizarea coletelor şi pachetelor mici în segmentul internaţional primit, unde se atestă o concurenţă mai intensă între furnizori, este reflectată în figura 10. Pe lângă Î.S. “Poşta Moldovei”, care deţine o poziţie importantă datorită reţelei extinse şi a cadrului legal specific SPU, o pondere semnificativă le revine FSP privaţi care oferă livrări rapide şi opţiuni logistice personalizate.

38. Această diversificare a furnizorilor reflectă cererea în creştere pentru servicii poştale transfrontaliere, adaptate comerţului electronic internaţional, unde rapiditatea, trasabilitatea şi flexibilitatea sunt esenţiale. De asemenea, creşterea volumului de colete şi pachete mici a determinat o redistribuire a cotelor de piaţă, facilitând pătrunderea jucătorilor privaţi.

39. Deficitul de incluziune digitală şi logistico-poştală. Acest deficit este deosebit de pronunţat în special în mediul rural şi în rândul grupurilor vulnerabile, având implicaţii directe şi în serviciile publice.

40. Problema nu constă doar în lipsă de acces la internet, ci mai degrabă în factorii care limitează capacitatea populaţiei de a beneficia de oportunităţile oferite de digitalizare şi de comerţul electronic.

41. Un segment semnificativ al populaţiei, în special persoanele vârstnice şi cele din zonele rurale, are competenţe digitale de bază scăzute, ceea ce îl face incapabil să folosească serviciile publice electronice.

42. Multe servicii publice esenţiale fie nu sunt digitalizate integral, fie sunt disponibile prin intermediul unor platforme digitale dificil de utilizat, ceea ce le face inutile şi menţine necesitatea deplasărilor fizice la ghişeu şi a utilizării corespondenţei fizice.

43. Conform Sondajului naţional anual 2024³, pot fi declaraţi utilizatori independenţi, în eventualitatea accesării serviciilor electronice, 39,4 % de cetăţeni, utilizatori asistaţi – 33,7 % de cetăţeni, iar 24,8 % din respondenţi pot fi definiţi drept “delegatari” sau utilizatori cu necesităţi înalte de suport, preferând să delege integral altei persoane accesarea şi obţinerea serviciului.

_________________________________

³ Sondaj realizat pentru Agenţia de Guvernare Electronică în cadrul Proiectului ”Modernizarea Serviciilor Guvernamentale”, implementat cu suportul Grupului Banca Mondială

44. În cadrul centrelor unificate de prestare a serviciilor publice care reprezintă puncte de acces comun la o gamă largă de servicii publice disponibile în format electronic, specialiştii oferă cetăţenilor suport informaţional şi tehnic, simplificând considerabil procesul de solicitare a unor servicii publice de calitate.

45. Totuşi, procesul de modernizare nu se limitează la depunerea cererii, ci cuprinde întregul lanţ până când beneficiarul întră în posesia actului solicitat. În acest sens, serviciul MDelivery a devenit o componentă esenţială a ecosistemului digital. Pe parcursul anilor 2022-2025, prin intermediul acestui serviciu, au fost efectuate în total 81 498 de livrări de documente. Volumul a crescut constant, de la 1 423 de livrări în 2022 la 39 377 în 2024, iar pentru perioada ianuarie-octombrie 2025 s-au înregistrat 26 265 de livrări. În topul celor mai solicitate documente pentru livrare se plasează:

45.1. cazierul judiciar (42 903 de livrări);

45.2. paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova (21 331 de livrări);

45.3. acte cadastrale (6 660 de livrări).

46. Prin intermediul serviciului MDelivery, livrările se efectuază predominant pe teritoriul Republicii Moldova (98 %), dar se expediază documente şi cetăţenilor aflaţi în străinătate, preponderent în România, Italia, Spania, Franţa, Germania, Canada, precum şi în alte ţări.

47. În ceea ce priveşte distribuţia livrărilor în funcţie de furnizorii de servicii poştale integraţi în MDelivery, ponderea Î.S. “Poştei Moldovei” în volumul total de livrări este în medie de 48,6 %, urmată de FAN Courier (33,2 %), Nova Poshta (16,9 %), DHL (0,45 %) şi FedEx Express (0,31 %).

48. Extinderea integrării sistemelor informaţionale poştale cu Portalul guvernamental integrat EVO şi cu sistemele informaţionale partajate relevante ar putea contribui la creşterea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor publice. Deşi, potrivit regulii generale, stabilite de Legea nr.234/2021 cu privire la serviciile publice, documentele se emit în formă electronică, reţeaua poştală rămâne o soluţie eficientă pentru gestionarea excepţiilor pe suport de hârtie şi asigurarea incluziunii logistice.

Prin integrarea cu MDelivery, oficiul poştal devine punctul final care garantează că rezultatele serviciilor publice ajung la beneficiarii care solicită livrarea fizică sau care necesită asistenţă umană, completând astfel ecosistemul digital guvernamental şi eliminând barierele de acces pentru populaţia din zonele rurale.

49. În contextul digitalizării, oficiile poştale (în special cele din mediul rural) vor acţiona ca puncte de asistenţă digitală pentru cetăţenii care nu au competenţe tehnice, facilitând accesul la serviciile publice electronice. Interoperabilitatea cu platformele guvernamentale (precum MDelivery) va permite oficiilor poştale să asigure “ultimul kilometru digital”, dar şi să ofere posibilitatea tipăririi şi înmânării documentelor emise în format digital prin MDocs, exclusiv la solicitarea beneficiarului sau în cazurile prevăzute expres de cadrul normativ, asigurând astfel o tranziţie incluzivă şi echitabilă către era digitală.

50. În logistica poştală modernă, acesta este segmentul critic în care fluxul informaţional digital devine serviciu fizic de proximitate. Nu se insistă pe menţinerea birocraţiei tradiţionale, ci pe utilizarea infrastructurii poştale pentru a livra rezultatul unui proces digital acelor cetăţeni care nu au competenţe digitale (alfabetizare digitală redusă) sau care se află în zone cu acces limitat la tehnologii. Documentele astfel “materializate” (tipărite) poartă garanţia autenticităţii generate digital. Acestea nu sunt “documente pe hârtie” în sensul clasic, ci reprezentări fizice ale unor acte administrative digitale, care pot fi verificate prin coduri QR sau prin alte elemente de securitate (conform practicilor de interoperabilitate). Un program de modernizare a serviciilor poştale ar fi incomplet dacă ar ignora cetăţeanul care preferă înmânarea personală a deciziilor sau a notificărilor. Menţinerea acestei opţiuni nu contrazice digitalizarea, ci o completează, asigurând o tranziţie lină şi echitabilă a întregii societăţi către era digitală.

51. În concluzie, de remarcat că, în pofida scăderii cu 5,7 % a volumului de trimiteri poştale, veniturile totale din serviciile poştale au crescut cu 35,4 % datorită reorientării cererii către servicii mai profitabile (colete şi pachete mici internaţionale şi livrări speciale).

52. Deşi Î.S. “Poşta Moldovei” continuă să domine în volumul serviciilor prestate, tot mai mulţi FSP privaţi câştigă cote importante de piaţă în ceea ce priveşte veniturile obţinute.

53. Analiza situaţiei relevă că, în absenţa unei politici a statului în sectorul poştal, persistă riscul nevalorificării potenţialului acestui sector pentru dezvoltarea economiei şi a societăţii în Republica Moldova, precum şi riscul amplificării decalajelor existente între mediul urban şi cel rural în ceea ce priveşte accesul la serviciile poştale.

54. Riscurile respective sunt condiţionate, inclusiv, de lipsa mecanismului de finanţare a SPU, pe deplin aliniat la Directiva 97/67/CE, precum şi de infrastructura şi tehnica învechită a FSPU, ceea ce reduce capacitatea acestuia de a face faţă concurenţei şi de a menţine reţeaua poştală rurală. În aceste condiţii, ar putea fi afectate persoanele din mediul rural (57 % din totalul populaţiei), precum şi persoanele în vârstă şi cele cu venituri mici.

Capitolul III

OBIECTIVE GENERALE

55. Principalele domenii de intervenţie ale Programului sunt:

55.1. Reducerea disparităţilor urban-rurale în accesul la serviciile poştale. Extinderea şi modernizarea reţelei poştale în zonele rurale pentru a răspunde mai eficient necesităţilor populaţiei şi a asigura accesul echitabil la servicii poştale moderne în orice localitate a ţării, inclusiv servicii digitale şi de livrare a coletelor. Această acţiune are ca scop promovarea incluziunii sociale şi reducerea decalajelor regionale, conform SND şi Abidjan Postal Strategy 2022-2025 a UPU.

55.2. Dezvoltarea comerţului electronic şi sprijinirea IMM-urilor. Dezvoltarea infrastructurii logistice şi digitale pentru a susţine creşterea comerţului electronic, adaptarea logisticii vamale prin prisma simplificărilor şi facilităţilor oferite de legislaţia vamală, inclusiv prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor informaţionale ale operatorilor poştali cu sistemele informaţionale vamale, va permite facilitarea exporturilor către UE şi sprijinirea IMM-urilor locale pentru integrarea în platformele de e-commerce. Această acţiune are ca scop creşterea competitivităţii economice a sectorului poştal şi reducerea dependenţei de veniturile din trimiterile internaţionale primite, aliniindu-se la SND.

55.3. Modernizarea infrastructurii poştale şi digitalizarea serviciilor. Implementarea tehnologiilor digitale (sisteme de urmărire online, automatizarea proceselor logistice) şi modernizarea punctelor de acces poştal, în special ale FSPU, pentru a răspunde cerinţelor comerţului electronic şi pentru a integra serviciile poştale cu platformele digitale guvernamentale. Această acţiune are ca scop creşterea eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea experienţei utilizatorilor şi susţinerea transformării digitale, conform STDM.

55.4. Asigurarea sustenabilităţii financiare şi ecologice a sectorului poştal. Implementarea unor practici logistice sustenabile pentru a reduce amprenta ecologică şi a spori rezilienţa financiară. Această acţiune are ca scop asigurarea viabilităţii financiare a SPU şi alinierea la standardele UE privind tranziţia verde, conform UPU Postal Vision 2030. Totodată, digitalizarea integrală a documentelor operaţionale, care include trecerea la facturarea electronică (Sistemul informaţional automatizat “e-Factura”), notificările de livrare prin interfeţe digitale (e-mail, SMS, aplicaţii) şi înlocuirea foilor de parcurs/chitanţelor cu echivalente digitale (cu utilizarea dispozitivelor mobile pentru scanare şi confirmare), va duce la o scădere directă a costurilor de achiziţie a hârtiei şi a altor consumabile.

55.5. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a capacităţii forţei de muncă. Modernizarea proceselor de guvernanţă corporativă ale FSPU şi crearea de noi locuri de muncă, cu accent pe zonele rurale şi pe incluziunea de gen. Această acţiune are ca scop creşterea transparenţei, a eficienţei manageriale şi a stabilităţii forţei de muncă, aliniindu-se la bunele practici europene.

56. Aceste domenii de intervenţie sunt interconectate şi vizează transformarea sectorului poştal într-un sistem modern, competitiv şi incluziv, capabil să susţină obiectivele naţionale şi internaţionale de dezvoltare economică, digitală şi sustenabilă.

57. Astfel, prezentul Program îşi propune să contribuie la realizarea obiectivelor şi a direcţiilor prioritare stabilite în documentele de politici publice de nivel superior, în special în SND, STDM, dar şi în strategiile UPU, precum Abidjan Postal Strategy 2021-2025 şi Dubai Postal Strategy 2026-2029.

58. Pentru realizarea prezentului Program, sunt stabilite patru obiective generale, după cum urmează:

58.1. creşterea accesibilităţii şi diversităţii serviciilor poştale;

58.2. asigurarea sustenabilităţii financiare şi ecologice a SPU şi reducerea impactului ecologic al sectorului poştal;

58.3. stimularea comerţului electronic şi sprijinirea mediului de afaceri;

58.4. asigurarea incluziunii digitale şi modernizarea serviciilor poştale.

Capitolul IV

OBIECTIVE SPECIFICE

59. Fiecare obiectiv general este detaliat printr-un set de obiective specifice, care stabilesc direcţii mai clare cu privire la modul în care urmează a fi obţinute rezultatele scontate, asigurând alinierea la obiectivele strategice naţionale şi internaţionale şi contribuind la transformarea sectorului poştal într-un sistem modern, competitiv, incluziv şi sustenabil (tabelul 4).

Tabelul 4

Indicatori de rezultat pentru obiectivele specifice

Capitolul V

IMPACT

60. Pe lângă contribuţia la realizarea obiectivelor şi a direcţiilor prioritare stabilite în documentele de politici publice de nivel superior, prezentul Program şi Planul de acţiuni privind implementarea acestuia (se anexează) contribuie la realizarea obiectivelor Republicii Moldova privind aderarea la UE şi armonizarea reglementărilor naţionale cu legislaţia UE.

61. Astfel, implementarea prezentului Program va contribui atât la menţinerea accesului populaţiei la servicii poştale moderne şi variate, cât şi la consolidarea sectorului logistic-poştal ca pilon al economiei digitale şi al comerţului electronic.

62. Asigurarea infrastructurii fizice şi a personalului necesar pentru implementarea în oficiile poştale din zonele rurale a punctelor de acces digital în localităţile în care nu există centre unificate de prestări servicii, dotarea acestor oficii cu echipamente digitale moderne, precum şi integrarea extinsă a sistemelor informaţionale poştale cu Portalul guvernamental integrat EVO şi cu sistemele informaţionale partajate relevante vor garanta accesul echitabil la serviciile publice, vor sprijini incluziunea digitală a grupurilor vulnerabile conform principiului “nimeni nu este lăsat în urmă” şi vor reduce timpii de obţinere de către beneficiari a rezultatelor serviciilor publice solicitate.

63. Pentru sectorul privat, în special pentru IMM-uri, prezentul Program oferă oportunităţi precum optimizarea lanţurilor de distribuţie, diminuarea costurilor logistice şi simplificarea procedurilor de export prin intermediul mecanismelor moderne de livrare transfrontalieră, contribuind, în acelaşi timp, la sporirea competitivităţii Republicii Moldova pe piaţa unică europeană.

64. Tranziţia spre o logistică verde va asigura reducerea cu 15 % a consumului de hârtie şi a ambalajelor nonbiodegradabile până în 2029, precum şi reducerea emisiilor flotei auto. Automatizarea proceselor tarifare şi de urmărire (tracking) va spori transparenţa şi va diminua riscurile de corupţie.

65. Astfel, implementarea prezentului Program va contribui la transformarea sectorului poştal din unul vulnerabil în unul modern, incluziv, competitiv şi sustenabil, cu efecte benefice asupra calităţii vieţii, dezvoltării economice şi parcursului european al Republicii Moldovei.

66. Realizarea obiectivelor va fi monitorizată şi evaluată prin intermediul unor indicatori calitativi şi cantitativi, care vor fi stabiliţi în Planul de acţiuni privind implementarea Programului, luându-se în considerare informaţiile furnizate de către părţile responsabile de implementare şi de alte surse (tabelul 5).

Tabelul 5

Indicatori de evaluare a impactului Programului

Capitolul VI

COSTURI ŞI SURSE DE FINANŢARE

67. Implementarea prezentului Program necesită resurse financiare, tehnice şi umane considerabile pentru a atinge obiectivele propuse, printre care modernizarea infrastructurii poştale, digitalizarea serviciilor, extinderea accesului în zonele rurale, susţinerea comerţului electronic şi reducerea impactului ecologic.

Costurile estimate de 383 012 de mii de lei sunt distribuite pe întreaga perioadă a Programului (2026-2029) şi includ atât cheltuieli directe (investiţii în infrastructură, tehnologii, formare profesională), cât şi costuri indirecte (administrative, de monitorizare şi de evaluare) (tabelul 6).

Finanţarea urmează să fie acoperită din bugetul de stat în sumă de 1 521 de mii de lei (0,40 %), din sprijinul partenerilor de dezvoltare – 42 827 de mii de lei (11,18 %) şi din sectorul poştal – 118 664 de mii de lei (30,98 %). Sunt prevăzute şi costuri neacoperite în valoare de 220 000 de mii de lei (57,44 %), resursele pentru care vor fi planificate ulterior din parteneriate şi granturi.

68. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (denumit în continuare MDED) va monitoriza anual implementarea şi va ajusta alocările bugetare în funcţie de resursele disponibile şi de priorităţile emergente, asigurând continuitatea prezentului Program în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate.

69. Astfel, implementarea prezentului Program va implica un efort financiar coordonat, bazat pe bugetul de stat, pe fonduri europene şi internaţionale, precum şi pe mijloacele financiare ale FSPU şi ale sectorului poştal, toate acestea fiind esenţiale pentru transformarea sectorului poştal într-un motor al dezvoltării economice şi sociale, aliniat la SND şi la practicile UE.

Tabelul 6

Costurile estimative pentru implementarea Programului

70. Costurile din bugetul de stat sunt acoperite în limitele cheltuielilor aprobate în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu şi/sau ale alocaţiilor aprobate în legile bugetului de stat anual pentru autorităţile/instituţiile implicate în implementarea prezentului Program. Cheltuielile respective se vor efectua prin intermediul următoarelor subprograme bugetare:

70.1. 5001 “Politici şi management în domeniul macroeconomic şi de dezvoltare a economiei”;

70.2. 5004 “Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii”.

Capitolul VII

RISCURI DE IMPLEMENTARE

71. Implementarea prezentului Program implică o serie de riscuri care pot afecta atingerea obiectivelor stabilite. Acestea au fost identificate pe baza analizei situaţiei actuale a sectorului poştal (conform Raportului statistic pentru anul 2024), a experienţelor anterioare ale FSPU şi a consultărilor cu părţile interesate. Riscurile sunt clasificate în funcţie de natura lor (financiară, operaţională, tehnologică, instituţională) şi sunt însoţite de măsuri de prevenire şi monitorizare (tabelul 7).

Tabelul 7

Riscuri de implementare a Programului

72. Monitorizarea atentă a acestor riscuri se va realiza prin intermediul rapoartelor anuale, elaborate de către MDED, în colaborare cu ARCOM şi cu FSP, cu implicarea partenerilor externi (ex.: UPU, UE). Evaluarea riscurilor se va efectua anual, până la 1 martie, pentru a preveni eşecurile şi a ajusta planurile de acţiuni. Gestionarea neadecvată a acestor riscuri poate afecta atingerea obiectivelor prezentului Program privind modernizarea, incluziunea şi sustenabilitatea sectorului poştal, cu impact negativ asupra economiei şi a societăţii.

Capitolul VIII

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

73. Rolurile în realizarea părţii operaţionale a prezentului Program sunt stabilite pentru fiecare acţiune în parte. Prima instituţie indicată coordonează implementarea acţiunii, iar instituţiile care urmează contribuie la realizarea acesteia.

74. Astfel, în procesul elaborării şi al implementării prezentului Program sunt implicate/vizate următoarele autorităţi şi organizaţii ale societăţii civile:

74.1. ARCOM;

74.2. Agenţia de Guvernare Electronică (denumită în continuare AGE);

74.3. Serviciul Vamal;

74.4. Agenţia Proprietăţii Publice;

74.5. Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică;

74.6. Congresul Autorităţilor Locale din Moldova;

74.7. Agenţia de Investiţii;

74.8. Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (denumită în continuare ODA).

75. Pentru asigurarea unui proces participativ la elaborarea prezentului Program, a fost constituit Grupul de lucru, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrului dezvoltării economice şi digitalizării nr.89 din 30.06.2025. Grupul de lucru include, pe lângă reprezentanţi ai instituţiilor publice relevante, şi reprezentanţi ai partenerilor de dezvoltare care vor contribui la realizarea prezentului Program, dar şi ai societăţii civile, inclusiv ai asociaţiilor de business (cum ar fi Camera de Comerţ Americană din Moldova), precum şi ai sectorului privat, în vederea asigurării unei abordări incluzive şi a valorificării expertizei practice din domeniu.

Capitolul IX

PROCEDURI DE MONITORIZARE, DE EVALUARE ŞI DE RAPORTARE

76. În scopul asigurării realizării eficiente a prevederilor prezentului Program, MDED va coordona activitatea autorităţilor/instituţiilor implicate în executarea acţiunilor stipulate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului şi va monitoriza atingerea obiectivelor stabilite.

77. Cadrul de monitorizare şi de evaluare se va alinia la indicatori relevanţi pentru măsurarea progresului. Procesul de monitorizare va fi structurat în două faze principale:

77.1. raportarea anuală a progresului înregistrat – aceste rapoarte vor fi prezentate anual, până la data de 1 aprilie, pentru anul anterior şi vor fi publicate pe site-ul web oficial al MDED;

77.2. evaluarea intermediară a implementării Programului, cu identificarea progreselor şi a impedimentelor, care se va efectua în anul 2028.

78. Ca urmare a evaluării intermediare, se vor elabora propuneri argumentate cu privire la actualizarea/modificarea, după caz, a Programului şi la elaborarea proiectului Planului de acţiuni privind implementarea acestuia în perioada 2028-2029.

79. Raportul de evaluare intermediară va fi publicat pe site-ul web oficial al MDED.

80. Evaluarea finală a prezentului Program va consta în analiza întregului impact al acestuia pe baza criteriilor de relevanţă, eficacitate, eficienţă, sustenabilitate şi impact.

81. Activităţile de evaluare privind implementarea prezentului Program se vor efectua după finalizarea perioadei de realizare a acestuia, prin elaborarea unui raport de evaluare finală pentru 4 ani, în baza informaţiilor furnizate de către instituţiile vizate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului, transmise până la 1 aprilie 2030.

82. Raportul de monitorizare şi raportul de evaluare vor fi elaborate în baza informaţiilor privind gradul de realizare a acţiunilor în care sunt vizate ministerele şi alte autorităţi şi vor fi generalizate de către MDED, cu publicarea acestora pe site-ul web oficial al MDED.

83. Monitorizarea permanentă a procesului de implementare a Programului va contribui la identificarea domeniilor de succes şi a provocărilor întâmpinate pe parcurs, asigurând optimizarea utilizării resurselor şi îmbunătăţirea continuă a serviciilor poştale.

Lista abrevierilor:

AGE – Agenţia de Guvernare Electronică

API – interfaţă de programare a aplicaţiei (application programming interface)

ARCOM – Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice

FSP – furnizori de servicii poştale

FSPU – furnizor de serviciu poştal universal

IMM – întreprinderi mici şi mijlocii

MDED – Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării

Mln. – milioane

ODA – Instituţia Publică Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului

SND – Strategia naţională de dezvoltare “Moldova Europeană 2030”

SPU – serviciul poştal universal

STDM – Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030

UE – Uniunea Europeană

UPU – Uniunea Poştală Universală

Anexă

la Programul de dezvoltare a serviciilor poştale

moderne şi competitive pentru anii 2026-2029

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului de dezvoltare a serviciilor

poştale moderne şi competitive pentru anii 2026-2029