Hotărâre nr. 436 din 09.07.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Planului naţional pentru creşterea

numărului de clădiri al căror consum de energie este

aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030

nr. 436  din  09.07.2025

 (în vigoare 17.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 372-374 art. 446 din 17.07.2025

* * *

În temeiul art.5 alin.(1) pct.2) şi art.21 alin.(2) din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.401-403, art.695), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030 (se anexează).

2. Instituţia Publică Centrul Naţional pentru Energie Durabilă va include, în raportul său anual privind activitatea desfăşurată, informaţia cu privire la implementarea Planului naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.436/2025

PLANUL NAŢIONAL

pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie

este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030

INTRODUCERE

1. Reducerea consumului de energie şi utilizarea energiei din surse regenerabile reprezintă măsuri importante pentru a diminua emisiile de gaze cu efect de seră, având în vedere obiectivele ambiţioase stabilite în documentele de politici naţionale privind clima şi energia, precum şi angajamentele asumate de Republica Moldova în contextul Acordului de la Paris şi în calitate de Parte contractantă a Tratatului Comunităţii Energetice.

2. În conformitate cu obligaţiile stabilite în Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, în calitate de Parte la Acordul de la Paris, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind reducerea necondiţionată a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 70% până în anul 2030, faţă de nivelul din anul 1990. Concomitent, în calitate de Parte contractantă a Tratatului Comunităţii Energetice, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul privind reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 68,6% până în 2030, faţă de nivelul din anul 1990.

3. Una dintre măsurile esenţiale pentru atingerea acestor obiective este îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, deoarece aproximativ 50% din consumul final de energie în Republica Moldova şi respectiv cca 17¹% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din sectorul rezidenţial. Totodată, fondul de clădiri în continuare se extinde în dimensiune, iar consumul de energie şi emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor vor creşte în absenţa unor politici şi măsuri eficiente de promovare a îmbunătăţirii eficienţei energetice şi valorificării surselor regenerabile de energie în acest sector.

___________________________

¹ Conform tabelului 2 de la pct.17 din Programul de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023.

4. Prin urmare, abordarea eficienţei energetice a clădirilor rămâne crucială pentru a realiza obiectivele politicii energetice şi climatice şi pentru a asigura securitatea energetică a ţării.

5. Datorită rolului important ce revine sectorului clădirilor în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.659/2023, este stabilit obiectivul ambiţios privind reducerea necondiţionată cu 74% până în anul 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul clădirilor şi reducerea condiţionată de gaze cu efect de seră până la 77% comparativ cu anul 1990 (pct. 38, Obiectivul specific 3). Combinând eficienţa energetică sporită cu utilizarea energiei din surse regenerabile, clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (în continuare – clădiri NZEB) joacă un rol-cheie în această direcţie.

6. În conformitate cu art.21 alin.(1) din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, toate clădirile noi trebuie să fie clădiri NZEB. Crearea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a acestei prevederi legale necesită dezvoltarea şi implementarea unui set de politici şi măsuri la nivel naţional. În acest sens, Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) până în anul 2030 descrie măsurile şi instrumentele financiare ce urmează a fi implementate pentru promovarea atât a construcţiei de clădiri noi NZEB, cât şi a transformării clădirilor existente în clădiri NZEB.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Prezentarea generală a fondului de clădiri existente

7. Conform datelor statistice şi în baza informaţiilor colectate de la Agenţia Servicii Publice privind caracteristicile fondului de clădiri existente (tabelul 1), în anul 2022, cca 87% dintre clădirile din ţară erau clădiri rezidenţiale.

Tabelul 1

Caracteristica fondului de clădiri existente

8. Structura fondului locativ după anul de construcţie este prezentată în figura 1, în care, conform Publicaţiei Biroului Naţional de Statistică “Consumul de energie în gospodăriile casnice”, ediţia 2022², se constată că fondul locativ în Republica Moldova este foarte învechit – ponderea locuinţelor cu anul de construcţie până în 1990 constituind 75,0% din totalul locuinţelor.

___________________________

² https://statistica.gov.md/ro/consumul-de-energie-in-gospodariile-casnice-editia-2016-9668_3753.html 

Figura 1. Structura fondului locativ după anul de construcţie

9. Concomitent, conform estimărilor analitice mai mult de 79% de clădiri din Republica Moldova au fost construite înainte de anii 1990, când normativele în construcţii privind protecţia termică a clădirilor erau foarte limitate şi cca 97% înainte de 2016, când a fost aprobat primul normativ în construcţii ce stabilea cerinţe specifice privind performanţa energetică a clădirilor – NCM M.01.01:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”.

10. Estimativ, în ultimii ani doar 3,2% dintre clădirile noi în raport cu fondul imobiliar existent au fost construite conform noilor cerinţe de performanţă energetică a clădirilor, stabilite în documentul normativ în construcţii NCM M.01.01:2016. Prin urmare, cel mai mare potenţial de economisire a energiei şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră revine clădirilor construite înaintea aprobării documentului normativ în construcţii NCM M.01.01:2016 (aproape 97% de clădiri).

Secţiunea a 2-a

Evoluţia cerinţelor privind performanţa energetică a clădirilor

11. Performanţă energetică a unei clădiri înseamnă cantitatea de energie necesară pentru utilizarea clădirii în condiţii normale (standard), care presupune energia utilizată pentru încălzire, răcire, ventilare, prepararea apei calde menajere şi iluminat.

12. Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor se referă atât la clădire în general, exprimând cantitatea maximă de energie necesară, cât şi la elementele clădirii (anvelopa clădirii şi sistemele tehnice), reprezentând caracteristicile tehnice minime ale acestora.

13. Deoarece cerinţele de performanţă energetică globală a clădirilor (exprimate prin cantitatea maximă de energie) au început să fie aplicabile relativ recent – din anul 2016, pentru a demonstra evoluţia performanţei energetice a clădirilor în timp poate fi utilizată evoluţia caracteristicilor termotehnice ale elementelor anvelopei clădirilor.

14. Până în prezent, evoluţia cerinţelor de performanţă energetică în principal poate fi atribuită iniţiativelor de răspuns la crizele energetice şi creşterea preţurilor la resursele energetice, îngrijorările privind poluarea mediului înconjurător şi influenţa consumului sporit de resurse energetice fosile asupra schimbărilor climatice, diverşi factori economici care influenţează veniturile şi cheltuielile populaţiei, o atenţie sporită asupra sănătăţii şi confortului utilizatorilor clădirilor, fiind susţinută şi de dezvoltarea şi sporirea accesibilităţii tehnologiilor şi materialelor noi.

15. La nivel naţional, în perioada anilor 1960-2016 cerinţele tehnice care aveau impact asupra performanţei energetice a clădirilor erau limitate preponderent la cerinţele privind rezistenţa termică a elementelor anvelopei clădirii, fiind determinate în mare parte de normele sanitare pentru climatul interior din clădiri.

16. În tabelul 2 şi în figura 2 este prezentată evoluţia cerinţelor la nivel naţional privind coeficientul maxim de transfer de căldură (valoarea U) pentru unele elemente ale anvelopei clădirii.

Tabelul 2

Evoluţia cerinţelor la nivel naţional privind coeficientul maxim de transfer

de căldură (valoarea U) pentru unele elemente ale anvelopei clădirii

Figura 2. Evoluţia cerinţelor privind coeficientul maxim de transfer

de căldură (valoarea U) pentru unele elemente ale anvelopei clădirii

17. În perioada anilor 1958-1999, cerinţele privind rezistenţa termică a pereţilor nu au evoluat, iar cerinţele privind rezistenţa termică a ferestrelor au devenit mai exigente cu cca 25%.

18. În anul 1999 a fost elaborat şi aprobat documentul normativ în construcţii NCM G.04.02-99 “Instalaţii termice, de ventilare şi condiţionare a aerului. Termotehnica construcţiilor”, prin care au fost stabilite cerinţele mult mai exigente privind valoarea U a pereţilor exteriori – de 3,8 ori mai exigente decât au fost până la aprobarea documentului normativ.

19. În anul 2014 a fost adoptată Legea nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, prin care a fost transpusă Directiva nr.2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor. Această lege a stabilit baza implementării pentru prima dată în Republica Moldova a cerinţelor de performanţă energetică a clădirilor. Astfel, în anul 2016 a fost aprobat documentul normativ în construcţii NCM M.01.01:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”, prin care, pe lângă cerinţele minime privind caracteristicile termotehnice ale anvelopei clădirii, au fost stabilite cerinţele privind cantitatea maximă de energie primară necesară pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere în diferite categorii de clădiri.

Capitolul II

DEFINIŢIA DETALIATĂ A CLĂDIRILOR NZEB

20. În conformitate cu art.4 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, clădirea NZEB reprezintă o clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, obţinută, în principal, prin protecţia termică înaltă a clădirii şi prin acoperirea necesarului de energie, într-o foarte mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv produsă la faţa locului sau în apropiere.

21. Pentru punerea în aplicare a conceptului privind clădirile NZEB, a fost elaborat Studiul de fezabilitate privind nivelurile de cost optim ale cerinţelor de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de construcţie. Acest studiu stabileşte cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor (inclusiv a clădirilor NZEB), care corespund nivelului optim din punctul de vedere al costurilor³ şi sunt implementate prin documentul normativ NCM M. 01.01 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor.”.

___________________________

³ Nivelul optim din punctul de vedere al costurilor al cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor a fost determinat în cadrul Studiului de fezabilitate privind nivelurile optime din punctul de vede al costurilor ale cerinţelor de performanţă energetică pentru clădiri şi elemente de clădire (poate fi solicitat de la Instituţia Publică Centrul Naţional pentru Energie Durabilă). Studiul a fost elaborat în conformitate cu Orientările privind Regulamentul delegat (UE) nr.244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică a clădirilor şi a elementelor acestora (2012/C 115/01).

22. Cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor NZEB vizează:

22.1. performanţă energetică globală a clădirilor şi se referă la cantitatea maximă de energie primară (exprimată în kWh/(m² × an)) necesară pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, ventilarea şi răcirea aerului, iluminat;

22.2. caracteristicile termotehnice ale anvelopei clădirilor;

22.3. performanţa sistemelor tehnice ale clădirilor.

23. Cu toate că necesarul de energie a clădirilor NZEB trebuie să fie acoperit, într-o măsură foarte mare, cu energie din surse regenerabile, cerinţele privind cuantumul minim de energie provenit din surse regenerabile nu sunt stabilite expres, dar sunt luate în considerare în mod indirect în cadrul cerinţelor minime de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB. Astfel, atingerea nivelului minim stabilit de performanţă energetică a clădirilor NZEB este posibilă doar prin utilizarea energiei din surse regenerabile. Această abordare oferă flexibilitate arhitecţilor, proiectanţilor şi inginerilor să aleagă soluţiile tehnice corespunzătoare (caracteristicile termotehnice ale anvelopei clădirilor, tipul şi performanţa sistemelor tehnice, tipul şi cantitatea energiei din surse regenerabile ce va fi utilizată etc.), astfel încât să fie respectate cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor NZEB.

24. Conform prevederilor art.19 din Legea nr.282/2023 privind performanţa energetică a clădirilor, atunci când clădirile sunt supuse unei renovări majore, performanţa energetică a clădirii sau a părţii renovate a acesteia trebuie să fie îmbunătăţită pentru a îndeplini cerinţele minime de performanţă energetică pentru clădirile noi, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic. Aceste cerinţe se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate în ansamblu. În plus, cerinţele sunt aplicate elementelor clădirii renovate. Astfel, cerinţele minime pentru elementele clădirilor sunt aceleaşi pentru clădirile noi şi clădirile existente, deoarece nu există niciun motiv pentru renovarea sub nivelul optim a anvelopei clădirii, având în vedere durata de viaţă lungă a elementelor anvelopei clădirii.

25. În conformitate cu standardele europene relevante, adoptate în calitate de standarde naţionale, ca indicator global al performanţei energetice a clădirilor NZEB a fost utilizat indicatorul “energie primară neregenerabilă”.

26. Cerinţele minime de performanţă energetică pentru elementele anvelopei clădirilor NZEB sunt stabilite în cadrul documentului normativ în construcţii NCM M. 01.01 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”, conform informaţiilor din tabelul 3.

Tabelul 3

Cerinţe minime de performanţă energetică

pentru elementele anvelopei clădirilor NZEB

27. Cerinţele minime privind performanţa energetică globală a clădirilor NZEB sunt stabilite în cadrul normativului în construcţii NCM M. 01.01 “Performanţa energetică a clădirilor. Cerinţe minime de performanţă energetică a clădirilor”, conform informaţiilor din tabelul 4.

Tabelul 4

Cerinţe minime de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB

28. Cantităţile de energie din surse regenerabile luate în considerare la stabilirea nivelului optim din punctul de vedere al costurilor de implementare a cerinţelor minime de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Cantităţile de energie din surse regenerabile

luate în considerare la stabilirea nivelului optim din punctul

de vedere al costurilor de implementare a cerinţelor minime

de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB

29. La determinarea indicatorului “energie primară neregenerabilă” (în calitate de cerinţă minimă de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB) au fost utilizaţi factorii de energie primară recomandaţi în standardul SM EN ISO 52000-1:2018 “Performanţa energetică a clădirilor. Evaluarea de ansamblu a PEC. Partea 1: Cadru general şi metode”. Aceşti factori de energie primară sunt prezentaţi în tabelul 6.

Tabelul 6

Factorii de energie primară utilizaţi la determinarea cerinţelor

minime de performanţă energetică globală a clădirilor NZEB

Capitolul III

POLITICILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROMOVAREA

CLĂDIRILOR NZEB

Secţiunea 1

Promovarea construcţiei clădirilor noi NZEB

30. Promovarea construcţiei clădirilor noi NZEB se asigură, în principal, prin stabilirea cerinţelor de performanţă energetică corespunzătoare în documentele normative în construcţii şi prin alte măsuri, precum ar fi stimulentele economice, creşterea capacităţilor şi competenţelor tehnice, activităţi de comunicare şi promovare a clădirilor NZEB.

31. Principalele măsuri planificate pentru a fi implementate până în anul 2030 şi care urmăresc promovarea construcţiei clădirilor noi NZEB sunt prezentate în anexă.

Secţiunea a 2-a

Promovarea transformării clădirilor existente în clădiri NZEB

32. Promovarea transformării clădirilor existente în clădiri NZEB se realizează printr-un ansamblu de măsuri care vizează asigurarea resurselor financiare necesare, aplicarea stimulentelor economice, implementarea proiectelor de renovare majoră a clădirilor existente şi transformarea acestora în clădiri NZEB.

33. În cadrul programelor de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie pentru sectorul rezidenţial se preconizează ca cel puţin 10% din valoarea programelor de finanţare să fie direcţionată pentru transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

34. Rolul de lider în transformarea clădirilor existente în clădiri NZEB revine sectorului clădirilor publice. Pentru demonstrarea acestui rol în cadrul programelor de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie pentru clădirile din sectorul public se preconizează ca cel puţin 10% din valoarea programelor de finanţare să fie direcţionată pentru transformarea clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

35. Actualmente, Guvernul implementează mai multe programe şi proiecte care au drept scop creşterea eficienţei energetice a clădirilor existente, iar în funcţie de complexitatea şi fezabilitatea măsurilor propuse urmăresc transformarea clădirilor renovate în clădiri NZEB, şi anume:

35.1. Programul cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate pentru anii 2024-2026, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.163/2024, şi care prevede îmbunătăţirea eficienţei energetice a 10 clădiri publice cu o suprafaţă totală de 239 159 m², precum şi asigurarea obţinerii clasei de performanţă energetică “B” sau superioară pentru toate clădirile publice supuse renovării majore în cadrul programului;

35.2. Programul de finanţare “Fondul pentru eficienţă energetică în sectorul rezidenţial din Republica Moldova”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.251/2024, şi care are drept scop crearea instrumentelor financiare sub formă de grant şi alocaţii, în calitate de stimulente financiare acordate beneficiarilor pentru cofinanţarea proiectelor de eficienţă energetică şi valorificare a surselor regenerabile de energie în cadrul clădirilor rezidenţiale. Programul prevede asigurarea renovării unei suprafeţe încălzite de cel puţin 373 mii m² în blocurile locative şi cel puţin 134 mii m² în casele individuale;

35.3. Programul naţional de dezvoltare locală “Satul European” pentru anii 2024-2028, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.216/2024, şi care prevede realizare a 250 de proiecte privind construcţia sau renovarea clădirilor publice, inclusiv în scopul creşterii eficienţei energetice (măsurile 2.1, 2.3 şi 2.4 din Program), precum şi 20 de proiecte privind instalarea sistemelor de producere şi furnizare a energiei prin valorificarea surselor regenerabile de energie (măsura 2.2 din Program);

35.4. în prezent, Guvernul implementează şi programe de dezvoltare regională care vizează creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice existente. Aceste programe sunt finanţate prin intermediul Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională şi Locală (FNDRL), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.152/2022 cu privire la aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor financiare ale Fondului naţional pentru dezvoltare regională şi locală;

35.5. Proiectul “Eficienţa energetică în Republica Moldova” pentru perioada 2022-2027, finanţat din contul împrumutului acordat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi împrumutul nerambursabil din partea Platformei de Investiţii pentru Vecinătate a Comisiei Europene (NIP) şi Fondului fiduciar de asistenţă tehnică pentru ţările Parteneriatului Estic (EPTATF), precum şi din contul mijloacelor bugetare. Acest proiect prevede îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor instituţiilor guvernamentale spitaliceşti, instituţiilor administraţiei publice locale şi instituţiilor de învăţământ (general, profesional tehnic şi superior). În cadrul acestui proiect vor fi renovate 10 instituţii medicale din Republica Moldova (9 în mun. Chişinău şi 1 în mun. Bălţi);

35.6. Proiectul “Modernizarea şi eficienţa energetică a 11 clădiri din cadrul sistemului de sănătate” pentru perioada 2022-2027, finanţat din contul împrumutului oferit de Corporaţia Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), grantului acordat prin intermediul Parteneriatului pentru Eficienţă Energetică şi Mediu din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană şi Suedia sunt cei mai mari contribuitori, precum şi din contul contribuţiei proprii din partea autorităţilor publice locale;

35.7. Proiectul “Tranziţie durabilă prin eficienţă energetică în Moldova (STEEM)”, finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Obiectivul principal al proiectului este îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice şi rezidenţiale din Republica Moldova, precum şi modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din mun. Chişinău. Proiectul prevede renovarea energetică a 46 de şcoli din toată ţara, precum şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a sistemului de alimentare cu energie termică în clădirile publice din mun. Chişinău, inclusiv în 11 şcoli, prin instalarea a aproximativ 350 de puncte termice individuale şi reconfigurarea reţelei de alimentare cu energie termică din sistemul centralizat.

35.8. Proiectul “Iniţiativa pentru dezvoltarea infrastructurii publice durabile prin renovări de eficienţă energetică (INSPIREE)′′, finanţat de Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (AFD) şi Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW), care prevede implementarea măsurilor de eficienţă energetică în 16 clădiri ale instituţiilor de învăţământ superior şi în 14 clădiri ale spitalelor raionale şi este implementat în perioada 2025-2029.

36. Adiţional la programele şi proiectele menţionate la pct.35, principalele măsuri planificate pentru a fi implementate până în anul 2030 care urmăresc promovarea transformării clădirilor existente în clădiri NZEB sunt prezentate în anexă.

Anexă

la Planul naţional pentru creşterea numărului de

clădiri al căror consum de energie este aproape

egal cu zero (NZEB) până în anul 2030

Măsurile de promovare a acţiunilor în scopul creşterii numărului

de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero