Hotărâre nr. 447 din 26.06.2024
cu privire la modificarea şi abrogarea unor acte normative (eficientizarea procesului de elaborare şi promovare a actelor Guvernului)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la modificarea şi abrogarea unor acte normative
(eficientizarea procesului de elaborare
şi promovare a actelor Guvernului)
nr. 447 din 26.06.2024
(în vigoare 05.07.2024)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art. 574 din 04.07.2024
* * *
În temeiul art.21 alin.(2) şi art.31 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.34), cu modificările ulterioare, şi al art.19 alin.(1) din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.126-130, art.627), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Hotărârea Guvernului nr.1104/1997 cu privire la modul de efectuare a expertizei juridice şi înregistrării de stat a actelor normative departamentale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.6-7, art.10), cu modificările ulterioare, se abrogă.
2. Hotărârea Guvernului nr.1429/2008 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.1472), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) în anexa nr.3, punctul 21 va avea următorul cuprins:
"21. Comisia este compusă din:
preşedintele Comisiei – secretarul general al Guvernului;
membrii din partea autorităţilor administraţiei publice care elaborează politici în privinţa mediului de afaceri: secretarul general al Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, secretarul general al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, secretarul general al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, secretarul general al Ministerului Finanţelor, secretarul general al Ministerului Sănătăţii şi secretarul general al Ministerului Mediului;
membrii din partea mediului de afaceri: preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Republica Moldova (vicepreşedintele Comisiei), preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, coordonatorul Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, şeful Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.";
2) în anexa nr.4:
a) pe tot parcursul textului, cuvântul "expertiză", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul "aviz", la forma gramaticală corespunzătoare;
b) la punctul 7, subpunctul 4) va avea următorul cuprins:
"4) reprezentanţii următoarelor autorităţi ale administraţiei publice centrale: Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării (1 reprezentant din domeniile industrie sau comerţ), Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (2 reprezentanţi din domeniile construcţii şi transporturi), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (1 reprezentant), Ministerul Mediului (1 reprezentant), Ministerul Finanţelor (1 reprezentant din domeniile fiscal şi vamal), Ministerul Sănătăţii (1 reprezentant), Ministerul Justiţiei (1 reprezentant), Ministerul Afacerilor Interne (1 reprezentant). Preşedintele şi vicepreşedintele au calitate de membri cu drepturi depline şi atribuţii specifice, prevăzute de prezentul Regulament";
c) la punctul 9 subpunctul 4), cuvintele "şi să prezinte expertiza" se exclud;
d) la punctul 16:
subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) examinează şi avizează notele de fundamentare referitor la necesitatea elaborării proiectelor de acte normative privind reglementarea de stat a activităţii de întreprinzător";
la subpunctul 2), cuvântul "expertizează" se substituie cu cuvântul "avizează";
la subpunctul 6), cuvintele "de a elabora analiza de impact" se substituie cu cuvintele "de a efectua analiza impactului de reglementare";
e) la punctul 19 subpunctul 4), cuvintele "să acorde expertiza" se substituie cu cuvintele "să formuleze opinia";
f) punctul 24:
la subpunctul 1), cuvintele "acordarea expertizei" se substituie cu cuvintele "emiterea avizului";
la subpunctul 2), cuvintele "expertiza acordată" se substituie cu cuvintele "avizul emis";
la subpunctul 3), cuvintele "documentelor de analiză a impactului" se substituie cu cuvintele "notelor de fundamentare";
g) în denumirea capitolului IV, cuvintele "ACORDARE A EXPERTIZEI" se substituie cu cuvintele "EMITERE A AVIZULUI";
h) la punctul 29:
subpunctul 2) va avea următorul cuprins:
"2) aprecierea şi susţinerea conţinutului notei de fundamentare supuse avizării";
la subpunctul 3), cuvântul "expertizării" se substituie cu cuvântul "avizării";
i) la punctul 32 alineatul al patrulea, cuvintele "rapoartelor de expertiză" se substituie cu cuvântul "avizelor";
j) punctele 34 şi 35 vor avea următorul cuprins:
"34. Grupul de lucru examinează, în procesul de avizare, proiectele de acte normative care conţin norme de reglementare a activităţii de întreprinzător şi conţinutul notelor de fundamentare a acestora şi aprobă, în aceeaşi şedinţă, un aviz cu caracter consultativ, structurat în două compartimente, în care se prezintă rezultatele examinării proiectului actului normativ şi, respectiv, a notei de fundamentare. Termenul de avizare este de 10 zile lucrătoare, dacă un alt termen nu a fost stabilit în cererea de avizare.
La examinarea proiectelor de acte normative se stabileşte nivelul de conformare a conţinutului normativ al proiectului cu principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător şi, după caz, se formulează recomandări pentru racordarea acestuia la principiile în cauză şi cu prevederile cadrului normativ.
La examinarea conţinutului notei de fundamentare se identifică nivelul de conformare cu cerinţele Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată de Guvern (în continuare – Metodologie) şi, după caz, se formulează recomandări pentru dezvoltarea şi perfecţionarea notei de fundamentare.
În concluzia avizului, care are la bază opiniile membrilor, ale Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare şi alte opinii prezentate în cadrul şedinţei, se indică în mod expres poziţia Grupului de lucru în privinţa conţinutului proiectului şi a notei de fundamentare:
1) se susţine;
2) nu se susţine.
În caz de paritate de voturi, se consideră că proiectul actului normativ şi nota de fundamentare a acestuia nu sunt susţinute.
35. Nota de fundamentare care include rezultatele analizei impactului de reglementare poate fi prezentată Grupului de lucru, pentru consultare prealabilă, până sau după publicarea anunţului privind iniţiativa de elaborare a proiectului de act normativ.";
k) punctele 36 şi 37 se abrogă;
l) punctul 38 va avea următorul cuprins:
"38. Avizul emis de Grupul de lucru se anexează în mod obligatoriu la dosarul proiectului de act normativ, iar rezultatele examinării se reflectă în sinteza proiectului de act normativ."
3. Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.245, art.664), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1) pe tot parcursul textului, cuvintele "notă informativă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "notă de fundamentare", la forma gramaticală corespunzătoare";
2) în capitolul I:
a) la punctul 1, textul "Banca Naţională a Moldovei, Curtea de Conturi şi Procuratura Generală" se substituie cu cuvintele "Curtea Constituţională şi autorităţile publice autonome";
b) punctul 4 va avea următorul cuprins:
"4. Activitatea Guvernului este orientată spre realizarea politicii interne şi externe a statului, spre asigurarea realizării intereselor generale ale societăţii şi spre executarea Programului său de activitate, aprobat de Parlament, în conformitate cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, ale Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern, ale altor acte normative, ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, spre realizarea obiectivului de integrare europeană şi aderare la Uniunea Europeană, precum şi spre soluţionarea problemelor în domeniile atribuite în competenţa sa prin lege.";
c) punctul 5 va avea următorul cuprins:
"5. Conform Constituţiei Republicii Moldova şi Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern, Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii, al căror mod de elaborare şi promovare este reglementat de Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi de prezentul Regulament.
În privinţa subiectelor care nu necesită adoptarea unui act al Guvernului în sensul prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, Guvernul poate decide conform regulilor şi procedurilor stabilite de prezentul Regulament.";
d) punctul 7 va avea următorul cuprins:
"7. Guvernul activează conform principiilor guvernării deschise şi, direct sau prin intermediul autorităţilor care îi sunt subordonate, informează publicul despre activitatea sa şi asigură, în condiţiile stabilite de lege, platforme pentru participarea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, inclusiv a organizaţiilor necomerciale, în procesul de luare a deciziilor cu impact public.";
3) în capitolul II:
a) punctele 11 şi 12 vor avea următorul cuprins:
"11. Programul de activitate al Guvernului este actul politic de bază care determină principalele obiective de dezvoltare a ţării în perioada mandatului pentru care a fost învestit Guvernul, corelate cu priorităţile strategice ce derivă din Strategia naţională de dezvoltare, Programul naţional pentru aderare şi din alte documente de politici publice, precum şi cu angajamentele internaţionale asumate de Republica Moldova, în special cu cele privind integrarea europeană şi aderarea la Uniunea Europeană.
12. Pentru realizarea Programului său de activitate, Guvernul elaborează, actualizează şi aprobă anual Programul naţional pentru aderare (PNA), Planul naţional de dezvoltare (PND) şi Planul naţional de reglementări (PNR), determină obiectivele şi direcţiile strategice ale politicii statului şi căile de realizare a acestora în domeniile de activitate de care este responsabil, elaborează şi prezintă spre examinare Parlamentului politica bugetar-fiscală, proiectele de lege cu privire la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi proiectele de legi privind modificarea acestora, precum şi întreprinde orice alte acţiuni necesare pentru realizarea politicii statului în domeniile de activitate atribuite prin lege în competenţa Guvernului.";
b) punctul 15 va avea următorul cuprins:
"15. Pentru asigurarea realizării funcţiilor şi atribuţiilor sale şi executarea prevederilor legale, Guvernul poate constitui consilii, comisii, comitete şi alte platforme consultative, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu regulamentele aprobate de Guvern.";
c) secţiunea a 2-a va avea următorul cuprins:
"Secţiunea a 2-a
Planificarea activităţii Guvernului
16. În vederea realizării Programului său de activitate, Guvernul îşi planifică activităţile în baza criteriului de prioritate şi consecutivitate, prin elaborarea şi aprobarea planului de acţiuni, care se materializează în următoarele instrumente de planificare: Programul naţional pentru aderare, Planul naţional de dezvoltare şi Planul naţional de reglementări.
Programul naţional pentru aderare este un instrument al Guvernului de planificare pe termen mediu, actualizat anual sau la necesitate, care oferă o viziune strategică de ansamblu asupra modului şi a aspectelor temporale privind intenţiile Republicii Moldova de a îndeplini criteriile de aderare la Uniunea Europeană. Programul urmăreşte implementarea Acordului de Asociere şi a tuturor obligaţiilor care rezultă din calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi conţine planurile de dezvoltare a capacităţilor administrative ale Republicii Moldova, inclusiv a capacităţilor instituţiilor din domeniul justiţiei, necesare pentru implementarea acquis-ului.
Planul naţional de dezvoltare este un instrument al Guvernului de planificare pe termen mediu, actualizat anual, care stabileşte acţiunile de reformă şi proiectele de dezvoltare prioritare ce urmează a fi implementate de către autorităţile administraţiei publice centrale, conform domeniilor de competenţă, pe parcursul perioadei concrete de programare, identificate în baza Programului de activitate al acestuia, a Strategiei naţionale de dezvoltare, a Programului naţional pentru aderare şi a altor documente de politici publice, precum şi a angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova, în special a celor privind integrarea europeană şi aderarea la Uniunea Europeană.
Planul naţional de reglementări este un instrument al Guvernului de planificare anuală a procesului de reglementare la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, cuprinzând documentele de politici publice şi proiectele de acte normative cu impact asupra economiei, societăţii, mediului, securităţii şi apărării naţionale, bugetului de stat şi procesului de integrare europeană, pe care autorităţile administraţiei publice centrale îşi propun să le înainteze pe parcursul unui an calendaristic spre aprobare Guvernului, pe baza priorităţilor din Programul de activitate al acestuia.
17. Cancelaria de Stat este responsabilă de organizarea procesului de elaborare, consultare, actualizare şi promovare spre examinare în şedinţa Guvernului a Programului naţional pentru aderare, a Planului naţional de dezvoltare şi a Planului naţional de reglementări.
În acest scop, Cancelaria de Stat elaborează instrucţiuni privind structura acestor documente, termenele şi modul de prezentare a propunerilor de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale, în conformitate cu cadrul normativ naţional privind planificarea strategică.
18. Proiectul Programului naţional pentru aderare se examinează de către Consiliul de coordonare interinstituţională şi se validează în cadrul şedinţei de lucru a membrilor Guvernului dedicate integrării europene.
19. Proiectele Planului naţional de dezvoltare şi Planului naţional de reglementări sunt examinate de către Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabile, care este responsabil de definitivarea planurilor, cu agrearea poziţiilor finale asupra acestora. Validarea proiectelor Planului naţional de reglementări şi Planului naţional de dezvoltare din perspectiva corespunderii cu priorităţile Programului de activitate al Guvernului, cu Cadrul bugetar pe termen mediu şi cu priorităţile de integrare europeană se efectuează de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică.
20. La învestirea unui nou Guvern, propunerile pentru Planul naţional de reglementări, care vizează realizarea obiectivelor stabilite în Programul de activitate al Guvernului, se prezintă Cancelariei de Stat în termen de o lună de la data acordării votului de încredere Guvernului.
21. În baza propunerilor prezentate de ministere şi alte autorităţi administrative centrale, Cancelaria de Stat elaborează proiectele documentelor menţionate la pct.16 şi, după consultarea publică a acestora, precum şi examinarea şi validarea lor în modul stabilit la pct.18 şi 19, le înaintează Guvernului spre aprobare.
22. Cancelaria de Stat monitorizează executarea documentelor menţionate la pct.16 şi prezintă Guvernului, până la sfârşitul primului trimestru al următorului an de gestiune, rapoarte privind progresul implementării documentelor respective.";
d) punctul 28 va avea următorul cuprins:
"28. În decurs de 10 zile de la data expirării termenului menţionat în pct.27, ministrul prezintă Cancelariei de Stat lista proiectelor a căror promovare este confirmată şi a celor care urmează a fi retrase şi/sau radiate din Registrul proiectelor de acte ale Guvernului. Cancelaria de Stat, în termen de 3 zile de la data recepţionării listei, restituie şi/sau radiază proiectele a căror retragere se solicită.";
e) în denumirea secţiunii a 4-a, cuvântul "membrilor" se exclude;
f) punctul 29 va avea următorul cuprins:
"29. Organizarea activităţii membrilor Guvernului se realizează prin participarea acestora la şedinţele Guvernului şi la şedinţele de lucru ale membrilor Guvernului, în cadrul consiliilor, comisiilor, comitetelor şi al altor platforme consultative create de Guvern, la şedinţele plenare ale Parlamentului şi la şedinţele comisiilor parlamentare, precum şi la diferite activităţi de reprezentare a Guvernului în relaţiile internaţionale.";
g) la punctul 32, cuvintele "şi Integrării Europene" se exclud;
h) punctul 34 se completează cu textul "sau, după caz, cu conducătorii autorităţilor administrative centrale din subordinea Guvernului";
i) punctul 41 va avea următorul cuprins:
"41. În cazul în care ministrul sau conducătorul autorităţii administrative centrale din subordinea Guvernului nu acceptă promovarea proiectului elaborat de către autorităţile menţionate în pct.40, conducătorii acestor autorităţi au dreptul de a prezenta Cancelariei de Stat proiectele în cauză, împreună cu refuzul scris al ministrului sau al conducătorului autorităţii administrative centrale respective, pentru luarea unei decizii finale privind înaintarea ulterioară a proiectului.
Cu titlu de excepţie, cu acceptul secretarului general al Guvernului, coordonat cu Prim-ministrul, unele proiecte de acte pot fi înaintate Guvernului spre examinare de către conducătorii autorităţilor publice care nu sunt în subordinea Guvernului.";
j) la punctul 43, cuvântul "hotărâre" se substituie cu cuvântul "dispoziţie";
k) punctele 44 şi 45 se abrogă;
l) secţiunea 6-a va avea următorul cuprins:
"Secţiunea a 6-a
Actele Prim-ministrului
47. În exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, de actele normative ale Parlamentului şi de actele Guvernului, Prim-ministrul emite decizii.
48. Deciziile Prim-ministrului se elaborează, se emit şi se aplică în conformitate cu prevederile Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern, ale prezentului Regulament şi ale altor acte normative, în special referitor la următoarele:
1) organizarea activităţii ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale şi a structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă;
2) aprobarea componenţelor nominale sau instituţionale ale grupurilor de lucru, comisiilor, comitetelor, consiliilor şi altor platforme consultative;
3) exercitarea atribuţiilor membrilor Guvernului în cazul absenţei acestora;
4) aprobarea delegării în străinătate a personalului, inclusiv a delegaţiilor oficiale conduse de Prim-ministru;
5) alte proceduri privind personalul care ţin de competenţa sa.
49. Cancelaria de Stat, inclusiv Cabinetul Prim-ministrului şi Corpul de Control al Prim-ministrului, elaborează şi promovează proiecte de decizii ale Prim-ministrului în domeniile lor de competenţă sau, la indicaţia Prim-ministrului, în domeniile de competenţă ale ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale, cu consultarea, după caz, a acestora. Proiectele de decizii sunt însoţite de o notă explicativă.
50. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă pot iniţia proiecte de decizii ale Prim-ministrului, pe care le transmit pentru promovare Cancelariei de Stat.
51. Autorii proiectelor de decizii ale Prim-ministrului au obligaţia de a comunica Cancelariei de Stat toate informaţiile şi de a prezenta documentele necesare pentru definitivarea proiectelor de decizii.
52. Cancelaria de Stat examinează proiectele de decizii ale Prim-ministrului, elaborate de ministere şi alte autorităţi administrative centrale, din punctul de vedere al conformităţii cu prevederile actelor normative şi cu normele de tehnică legislativă, asigură ajustarea lor redacţională şi le prezintă Prim-ministrului pentru semnare, după coordonările necesare.
53. După semnare, deciziile Prim-ministrului se înregistrează de către Cancelaria de Stat şi se aduc, în modul stabilit, la cunoştinţa persoanelor sau a autorităţilor/instituţiilor publice vizate, fără a fi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
54. În exercitarea funcţiilor sale, Prim-ministrul emite indicaţii, care trebuie executate în mod obligatoriu de către membrii Guvernului, conducerea Cancelariei de Stat, conducerea altor autorităţi administrative centrale şi a structurilor organizaţionale din sfera de competenţă a acestora.
55. Indicaţiile Prim-ministrului sunt documente cu caracter organizatoric, emise în conformitate cu actele normative ale Guvernului care reglementează modul de elaborare a documentelor organizatorice de gestiune şi ţinerea lucrărilor de secretariat în cadrul ministerelor, al Cancelariei de Stat, al altor autorităţi administrative centrale şi al structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă.";
m) punctele 56 şi 57 va avea următorul cuprins:
"56. În cazul absenţei Prim-ministrului pe motiv de deplasare de serviciu în străinătate, concediu de odihnă anual sau concediu de boală, atribuţiile acestuia pot fi exercitate de prim-viceprim-ministru, unul dintre viceprim-miniştri sau unul dintre miniştri, în această consecutivitate, desemnat prin decizie a Prim-ministrului.
57. Decizia Prim-ministrului privind desemnarea membrului Guvernului care îl înlocuieşte trebuie să conţină numele, prenumele şi funcţia membrului respectiv al Guvernului, perioada în care asigură înlocuirea Prim-ministrului şi limitele de competenţă.";
n) punctul 58 se abrogă;
o) punctul 68 va avea următorul cuprins:
"68. Membrii Guvernului menţionaţi la art.10 alin.(1) lit.e) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern nu pot înlocui în cadrul şedinţei Guvernului un alt membru al Guvernului.";
p) se completează cu punctul 731 cu următorul cuprins:
"731. Pentru asigurarea unui management eficient şi coerent al procesului de guvernare, Cancelaria de Stat, în cooperare cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei, exercită, în calitate de centru al Guvernului, coordonarea procesului de elaborare, promovare şi evaluare a politicilor publice, contribuind, astfel, la facilitarea procesului decizional al Guvernului, în conformitate cu priorităţile acestuia.
Autorităţile menţionate la alineatul întâi se întrunesc, ori de câte ori este necesar, la convocarea secretarului general al Guvernului, având rolul de a asigura:
1) anticiparea şi detectarea divergenţelor privind unele politici publice aflate în fază incipientă de elaborare, precum şi realizarea medierilor necesare pentru soluţionarea acestora;
2) coordonarea opiniilor instituţionale referitoare la priorităţile de planificare anuală/multianuală şi ajustarea contribuţiilor ministerelor sau altor autorităţi publice în concordanţă cu priorităţile Guvernului, angajamentele care rezultă din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi necesitatea asigurării financiare şi respectării legislaţiei bugetar-fiscale;
3) coordonarea oportunităţii de ajustare a priorităţilor Guvernului în funcţie de progresele înregistrate ori de necesitatea de adaptare la noile condiţii social-economice sau bugetare.";
q) la punctul 741, cuvintele "se constituie" se substituie cu cuvintele "pot fi constituite";
r) se completează cu punctul 751 cu următorul cuprins:
"751. Pentru coordonarea procesului de planificare, elaborare şi promovare a proiectelor de dezvoltare, a acţiunilor de reformă ce vizează realizarea priorităţilor de nivel înalt ale Guvernului, stabilite conform documentelor de planificare strategică, precum şi monitorizarea implementării acestora de către ministere, alte autorităţi administrative centrale şi structuri organizaţionale din sfera lor de competenţă, în cadrul Cancelariei de Stat este constituit Oficiul de coordonare a implementării priorităţilor Guvernului, ca o structură fără personalitate juridică, care se subordonează direct Prim-ministrului.";
4) în capitolul III:
a) la secţiunea 1, denumirea primului compartiment va avea următorul cuprins:
"Subiectele examinate în cadrul
şedinţei Guvernului";
b) la punctul 76:
subpunctul 2) se completează cu cuvintele "şi a obiectivului de integrare europeană";
subpunctul 6) va avea următorul cuprins:
"6) documentele de poziţie naţională în cadrul negocierilor cu instituţiile Uniunii Europene, proiecte de declaraţii, opinii, avize şi alte documente pe marginea cărora Guvernul trebuie să se pronunţe în conformitate cu prevederile legislaţiei";
c) la punctul 79, textul "la ora 15.00," se exclude;
d) punctul 80 va avea următorul cuprins:
"80. La decizia Prim-ministrului, şedinţa Guvernului poate fi convocată în altă zi, în alt loc şi în alt mod, inclusiv în format online. Informaţiile respective se fac publice de către Cancelaria de Stat prin publicarea acestora pe site-ul web oficial al Guvernului.";
e) punctele 84 şi 85 vor avea următorul cuprins:
"84. Membrii Guvernului participă personal la şedinţele Guvernului. Membrul Guvernului poate lipsi de la şedinţa Guvernului în caz de deplasare de serviciu, de concediu de odihnă anual sau de concediu de boală, precum şi din alte motive întemeiate. În aceste cazuri, înlocuirea membrului Guvernului se realizează în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi în condiţiile Legii nr.136/2017 cu privire la Guvern.
85. În cazul în care nu a fost emisă o decizie a Prim-ministrului privind înlocuirea membrului Guvernului, la şedinţa Guvernului poate participa unul dintre secretarii de stat ai ministerului respectiv sau, în lipsa acestora – secretarul general al ministerului, în ambele cazuri fără drept de vot.";
f) la secţiunea 1, compartimentul "Ordinea de zi" va avea următorul cuprins:
"Ordinea de zi
86. Ordinea de zi a şedinţei Guvernului este divizată în următoarele compartimente:
1) proiecte de acte administrative cu caracter individual privind resursele umane;
2) iniţiative legislative ale Guvernului şi proiecte de ordonanţe;
3) proiecte de acte normative şi alte categorii de acte ale Guvernului, inclusiv documente de politici publice şi de planificare;
4) avize ale Guvernului asupra iniţiativelor legislative şi a amendamentelor la acestea, înaintate de subiecţii învestiţi cu acest drept, precum şi sesizări adresate Curţii Constituţionale;
5) alte subiecte care nu necesită adoptarea unui act al Guvernului;
6) subiecte care conţin informaţii atribuite la secretul de stat şi cu accesibilitate limitată.
87. Propunerile de subiecte pentru includere în proiectul ordinii de zi a şedinţei Guvernului se generalizează de către Cancelaria de Stat în baza materialelor pregătite pentru examinare, în modul stabilit de prezentul Regulament.
88. Pentru corelarea poziţiilor asupra subiectelor incluse în proiectul ordinii de zi, se convoacă, cu cel puţin 2 zile înainte de data şi ora şedinţei Guvernului, şedinţa de lucru a membrilor Guvernului.
89. Proiectele care conţin informaţii ce cad sub incidenţa prevederilor Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat se examinează în conformitate cu procedura privind protecţia informaţiilor respective.
90. Proiectul ordinii de zi a şedinţei Guvernului se definitivează în urma şedinţei de lucru a membrilor Guvernului şi se aprobă de către Prim-ministru.";
g) punctele 94 şi 95 vor avea următorul cuprins:
"94. Materialele aferente subiectelor din ordinea de zi care se referă la resursele umane se prezintă membrilor Guvernului înainte de începerea şedinţei Guvernului.
95. Cancelaria de Stat asigură publicarea pe site-ul web oficial al Guvernului, de regulă cu cel puţin 48 de ore înainte de începerea şedinţei, a proiectului ordinii de zi a şedinţei Guvernului şi a materialelor aferente subiectelor incluse, cu excepţia celor care conţin secret de stat sau a celor cu accesibilitate limitată.";
h) punctul 96 va avea următorul cuprins:
"96. La şedinţa Guvernului participă în mod obligatoriu membrii Guvernului, secretarul general al Guvernului, reprezentanţi ai Cancelariei de Stat şi alte persoane invitate de către Cancelaria de Stat.";
i) punctul 98 va avea următorul cuprins:
"98. La şedinţa Guvernului pot fi invitate de către Cancelaria de Stat, în caz de necesitate, din oficiu sau la solicitarea membrilor Guvernului, şi alte persoane cu funcţii de răspundere, reprezentanţi ai platformelor civice, ai sindicatelor şi ai patronatelor.";
j) punctul 100 se abrogă;
k) la punctul 101, cuvântul "invită" se substituie cu cuvintele "poate invita";
l) punctul 106 va avea următorul cuprins:
"106. În proiectul ordinii de zi a şedinţei Guvernului, la propunerea membrilor Guvernului, pot fi operate modificări prin includerea sau excluderea unui anumit subiect, după coordonarea prealabilă a acestor modificări cu Prim-ministrul.
Includerea unui proiect suplimentar în ordinea de zi poate fi acceptată de Prim-ministru sub condiţia ca solicitarea să fie justificată în mod corespunzător, iar proiectul să fi parcurs procedurile legale.";
m) la punctul 109, cuvintele "La propunerea membrului Guvernului şi cu acceptul" se substituie cu cuvintele "Cu acceptul sau la propunerea";
n) la punctul 117, cuvântul "stabileşte" se substituie cu cuvintele "poate stabili";
o) punctele 121 şi 122 vor avea următorul cuprins:
"121. În cazul în care un membru al Guvernului are obiecţii sau propuneri suplimentare la subiectul examinat în cadrul şedinţei Guvernului, acesta trebuie să le comunice în timpul examinării subiectului respectiv. Acceptarea sau neacceptarea obiecţiei sau a propunerii se decide de către Guvern, cu votul majorităţii membrilor Guvernului. Obiecţia şi/sau propunerea exprimată de membrul Guvernului şi decizia privind acceptarea sau neacceptarea acestora se consemnează în procesul-verbal al şedinţei Guvernului. Obiecţiile şi propunerile exprimate şi acceptate în timpul dezbaterilor din şedinţa Guvernului trebuie să fie definite cu exactitate, pentru înregistrarea acestora în procesul-verbal al şedinţei şi pentru ajustarea corespunzătoare a textului de act al Guvernului.
122. În cazul în care proiectul necesită a fi modificat, însă nu au fost formulate şi aprobate obiecţii şi propuneri concrete în cadrul şedinţei Guvernului, acesta se respinge. Proiectul respins se definitivează şi se prezintă repetat spre examinare Guvernului în termen de 60 de zile, dacă în cadrul şedinţei Guvernului nu se decide altfel. Dacă proiectul nu este prezentat în termenul stabilit, Cancelaria de Stat notifică autorului proiectului neîndeplinirea sarcinii.
În cazul în care proiectul este aprobat sub rezerva efectuării anumitor modificări concrete, autorul definitivează proiectul în conformitate cu deciziile adoptate în cadrul şedinţei Guvernului şi prezintă proiectul actualizat Cancelariei de Stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data şedinţei respective, dacă nu a fost stabilit un alt termen.
În situaţia în care după şedinţa Guvernului nu se poate redacta un text conform modificărilor propuse sau obiecţiile şi propunerile din şedinţă impun ajustarea altor norme din proiect, acest proiect se repune pe ordinea de zi a unei şedinţe ulterioare a Guvernului.";
p) la secţiunea a 2-a, compartimentele "Deciziile protocolare" şi "Procesul-verbal al şedinţei" vor avea următorul cuprins:
"Deciziile protocolare
129. Pe marginea unor subiecte care nu necesită adoptarea unui act al Guvernului în sensul Constituţiei Republicii Moldova, acesta poate decide, conform procedurii de votare stabilite de prezentul Regulament, urmând ca decizia respectivă să fie consemnată în procesul-verbal al şedinţei, cu referire la următoarele:
1) iniţiativele legislative ale Guvernului;
2) avizele asupra iniţiativelor legislative şi amendamentele la acestea înaintate de subiecţii învestiţi cu acest drept, precum şi sesizările adresate Curţii Constituţionale;
3) documentele de poziţie naţională în cadrul negocierilor cu instituţiile Uniunii Europene şi dosarele de fundamentare a acestora;
4) actele procedurale în privinţa cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului;
5) audierea rapoartelor de activitate ale ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale;
6) alte subiecte care nu necesită adoptarea unui act al Guvernului.
130. Referinţele la deciziile protocolare vor conţine numărul procesului-verbal al şedinţei Guvernului în care au fost luate, urmat, prin punct, de numărul de ordine al subiectului discutat şi data şedinţei Guvernului.
Procesul-verbal al şedinţei
131. Pentru consemnarea rezultatelor activităţii Guvernului în cadrul şedinţei sale, Cancelaria de Stat întocmeşte un proces-verbal.
132. În procesul-verbal se înscriu în mod obligatoriu: data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, participanţii şi invitaţii la şedinţă, subiectele examinate, raportorii şi persoanele care au avut intervenţii asupra proiectelor, deciziile adoptate referitor la fiecare subiect în parte, alte decizii adoptate şi sarcinile atribuite ministerelor, altor autorităţi administrative centrale ori persoanelor cu funcţii de răspundere.
133. Modul de întocmire şi înregistrare, structura, forma şi alte aspecte cu privire la procesul-verbal al şedinţei Guvernului se stabilesc de către secretarul general al Guvernului.
134. Procesul-verbal al şedinţei Guvernului se semnează de către Prim-ministru, se vizează de către secretarul general al Guvernului şi se înregistrează în modul stabilit.";
q) secţiunea a 3-a va avea următorul cuprins:
"Secţiunea a 3-a
Informarea publicului referitor la deciziile adoptate
144. Extrasul din procesul-verbal al şedinţei Guvernului şi lista actelor adoptate se aduc la cunoştinţa publicului prin publicare pe site-ul web oficial al Guvernului, în decurs de 3 zile lucrătoare de la data desfăşurării şedinţei, şi se transmit autorităţilor publice interesate, utilizând soluţiile tehnico-tehnologice de circulaţie electronică a documentelor.
145. Cancelaria de Stat este responsabilă de informarea publicului despre actele adoptate şi deciziile luate de Guvern în cadrul şedinţelor Guvernului.
În acest scop, Cancelaria de Stat emite comunicate de presă şi asigură publicarea materialelor şi documentelor corespunzătoare în mijloacele de informare în masă, inclusiv electronice. Membrii Guvernului şi alţi conducători ai autorităţilor administrative centrale organizează conferinţe de presă şi briefinguri.
146. Actele adoptate sunt publicate pe site-ul web oficial al autorităţii autor şi pe platforma particip.gov.md, la dosarul actului respectiv.";
5) în capitolul IV:
a) compartimentul "Hotărârile" va avea următorul cuprins:
"Hotărârile
147. În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor sale, Guvernul adoptă, în cadrul şedinţelor sale, hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.
148. Hotărârile se adoptă pentru exercitarea atribuţiilor legale ale Guvernului şi pentru organizarea executării legilor.
1481. Hotărârile Guvernului care reglementează relaţiile juridice cu caracter public, obligatoriu, general şi impersonal şi care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice sunt acte normative în sensul Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative.
Prin hotărâri ale Guvernului cu caracter normativ pot fi aprobate regulamente, instrucţiuni, reguli, metodologii, standarde şi alte norme necesare pentru reglementarea normativ-juridică a relaţiilor sociale.
1482. Hotărârile Guvernului care conţin norme cu caracter personal sau de gestiune, cu efecte juridice unice, aplicabile doar unui singur caz şi, prin urmare, neobligatorii pentru publicul general, precum şi documentele de politici publice şi de planificare sunt acte fără caracter normativ.
1483. În categoria hotărârilor fără caracter normativ se includ actele care au ca obiect exclusiv:
1) aprobarea conceptelor şi reglementărilor privind funcţionarea sistemelor informaţionale create şi deţinute de autorităţile publice;
2) alocarea de mijloace financiare, redistribuirea şi repartizarea alocaţiilor bugetare;
3) conferirea premiilor băneşti pentru realizări excepţionale;
4) participarea la misiuni şi operaţii internaţionale, acordarea asistenţei umanitare;
5) transmiterea de bunuri sau schimbarea regimului juridic al acestora;
6) edificarea monumentelor de for public;
7) alte acte care nu se încadrează în noţiunea de act normativ, definită în art.2 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.";
b) compartimentul "Dispoziţiile" va avea următorul cuprins:
"Dispoziţiile
153. Dispoziţiile Guvernului sunt acte cu caracter organizatoric şi administrativ.
1531. Dacă legea nu prevede altfel, dispoziţiile Guvernului se adoptă cu privire la:
1) numirea, eliberarea şi alte subiecte privind personalul din ministere, alte autorităţi administrative centrale care ţin de competenţa Guvernului;
2) delimitarea competenţelor între Prim-ministru, prim-viceprim-ministru şi viceprim-miniştri;
3) aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare ale consiliilor, comisiilor, comitetelor şi altor platforme consultative;
4) aprobarea componenţei nominale sau instituţionale a comisiilor şi altor platforme interguvernamentale de cooperare;
5) organizarea executării recomandărilor prezentate de mecanismele naţionale şi internaţionale de monitorizare, inclusiv prin rapoartele emise de către acestea (planuri de acţiuni, foi de parcurs etc.);
6) planificarea şi aprobarea domeniilor prioritare şi a angajamentelor pentru o guvernare deschisă;
7) planificarea şi organizarea unor evenimente;
8) alte subiecte de organizare a activităţii interne a Guvernului sau prevăzute de lege.
1532. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale şi Cancelaria de Stat elaborează şi promovează proiecte de dispoziţii ale Guvernului în domeniile lor de competenţă.
1533. Proiectul dispoziţiei este prezentat Cancelariei de Stat însoţit de cererea de înregistrare şi de o notă explicativă, care conţine justificarea necesităţii elaborării acestuia, principalele prevederi şi obiectivele urmărite.
1534. După examinare, înregistrare şi atribuirea numărului unic, Cancelaria de Stat transmite proiectul dispoziţiei, conform cererii autorului, spre avizare autorităţilor publice ale căror domenii de competenţă sunt conexe obiectului de reglementare al proiectului şi, concomitent, spre expertiză juridică. Termenul general de avizare/expertizare juridică este de 5 zile lucrătoare.
1535. După recepţionarea avizelor/expertizei juridice, autorul definitivează proiectul dispoziţiei, cu întocmirea sintezei, conform anexei nr.2 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, şi îl transmite Cancelariei de Stat pentru promovare.
1536. La definitivarea de către Cancelaria de Stat şi la promovarea proiectului dispoziţiei pentru examinare în şedinţa Guvernului se aplică corespunzător prevederile subsecţiunilor 3.7, 3.8 şi 3.9 din secţiunea a 3-a a capitolului V.
1537. Dispoziţiile referitoare la numirea şi eliberarea în/din funcţie şi alte subiecte privind personalul din ministere, alte autorităţi administrative centrale care ţin de competenţa Guvernului sunt elaborate şi înaintate de către Cancelaria de Stat spre aprobare, fiind exceptate de procedurile reglementate la pct.1533-1536.";
6) capitolul V va avea următorul cuprins:
"Capitolul V
PROCEDURA DE ELABORARE ŞI PROMOVARE
A PROIECTELOR DE ACTE ALE GUVERNULUI
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
154. Proiectele de acte ale Guvernului se elaborează şi se promovează în conformitate cu procedurile prevăzute în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi în prezentul Regulament.
155. Documentele de politici publice şi de planificare se elaborează în conformitate cu regulile de elaborare şi cu cerinţele unice faţă de documentele de politici publice aprobate de Guvern. Prevederile prezentului Regulament se aplică procedurilor de elaborare şi promovare a documentelor de politici publice şi de planificare în măsura în care nu contravin regulilor de elaborare şi cerinţelor unice faţă de acest tip de documente.
156. Proiectele de acte cu privire la încheierea, suspendarea, denunţarea sau stingerea tratatelor internaţionale se elaborează şi se promovează în conformitate cu legislaţia privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova şi cu reglementările privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, stabilit de Guvern.
Proiectele de acte cu privire la contractele de împrumut, grant sau alte contracte de stat se elaborează şi se promovează în conformitate cu legislaţia din domeniu.
Prevederile prezentului Regulament se aplică procedurilor de elaborare şi promovare a respectivelor proiecte în măsura în care nu contravin legislaţiei din domeniu.
157. Proiectele de avize ale Guvernului asupra iniţiativelor legislative şi amendamentelor la acestea, înaintate de subiecţii învestiţi cu acest drept, se elaborează de către ministerul de competenţa căruia ţine domeniul de reglementare al iniţiativei/amendamentului (în continuare – autoritate generalizatoare).
Iniţiativele legislative şi amendamentele remise Guvernului spre avizare sunt transmise de către Cancelaria de Stat spre examinare în mod obligatoriu:
1) ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale ale căror domenii de competenţă sunt conexe relaţiilor juridice care fac obiectul de reglementare al proiectului;
2) Ministerului Finanţelor – în cazul proiectelor de acte şi al amendamentelor cu impact financiar asupra bugetelor;
3) Cancelariei de Stat – în cazul proiectelor documentelor de politici publice şi de planificare şi al actelor privind sistemul administraţiei publice, funcţia publică şi serviciile publice, precum şi controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
4) Ministerului Justiţiei, în calitate de autoritate responsabilă de efectuarea expertizei juridice a proiectelor de acte.
Concomitent, iniţiativele legislative şi amendamentele asupra acestora care au ca scop armonizarea legislativă (cu relevanţă UE) se transmit Centrului de armonizare a legislaţiei pentru efectuarea expertizei de compatibilitate, iar cele care au impact asupra mediului de afaceri se transmit spre avizare Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, care, după examinare, remit direct Parlamentului declaraţia de compatibilitate a proiectului şi, respectiv, rezultatele avizării.
Proiectul avizului unic al Guvernului, întocmit de către autoritatea generalizatoare în baza opiniilor autorităţilor participante la avizare, este prezentat Guvernului pentru examinare şi aprobare în termenele prevăzute de reglementările legale privind organizarea şi funcţionarea Parlamentului, fiind expus într-un limbaj clar şi concis, cu reflectarea principalelor reglementări ale iniţiativei, a obiecţiilor, propunerilor şi a poziţiei Guvernului asupra iniţiativei legislative sau a amendamentului supus avizării.
În cazul în care, în procesul de avizare a iniţiativei legislative sau a amendamentului, sunt recepţionate avize cu poziţii divergente care nu pot fi depăşite, autoritatea generalizatoare organizează o şedinţă de lucru cu reprezentanţii autorităţilor respective pentru a identifica soluţii pe principii reciproc acceptabile, care vor fi consemnate într-un proces-verbal.
158. Documentele care conţin informaţii cu accesibilitate limitată, inclusiv informaţii atribuite la secretul de stat, se examinează în cadrul Guvernului cu respectarea prevederilor legislaţiei privind accesul la informaţia de interes public şi privind secretul de stat.
159. Procesul de iniţiere, elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului parcurge următoarele etape de legiferare:
1) publicarea anunţului privind iniţierea elaborării proiectului, a rezultatelor activităţii de documentare sau a notei de fundamentare, dacă o astfel de activitate a fost desfăşurată în prealabil, în cazul proiectelor de acte normative;
2) elaborarea versiunii iniţiale a proiectului;
3) înregistrarea şi atribuirea numărului unic, examinarea, după caz, în şedinţa secretarilor generali ai ministerelor şi transmiterea proiectului în procedură de avizare, consultare publică şi, după caz, pentru efectuarea expertizei de compatibilitate cu legislaţia UE;
4) avizarea, efectuarea expertizei de compatibilitate a proiectului actului normativ cu legislaţia UE şi consultarea publică;
5) întocmirea sintezei, cu inserarea obiecţiilor, propunerilor şi recomandărilor recepţionate în cadrul avizării, al expertizării de compatibilitate cu legislaţia UE şi al consultării publice;
6) efectuarea expertizei anticorupţie şi a expertizei juridice;
7) examinarea divergenţelor şi identificarea soluţiilor în cadrul şedinţelor interinstituţionale, după caz;
8) completarea sintezei cu constatările şi concluziile expertizelor, precum şi, după caz, cu soluţiile identificate în cadrul şedinţei interinstituţionale;
9) definitivarea şi prezentarea proiectului pentru examinare Guvernului;
10) pregătirea proiectului de către Cancelaria de Stat pentru examinare de către Guvern;
11) examinarea proiectului în cadrul şedinţei de lucru a membrilor Guvernului;
12) examinarea şi adoptarea actului în şedinţa Guvernului;
13) definitivarea, semnarea, înregistrarea şi publicarea actului Guvernului.
160. Ministerul sau autoritatea responsabilă de elaborarea proiectului (în continuare – autor) asigură integrarea organică a actului în sistemul normativ şi respectarea actelor normative privind armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, precum şi a principiilor legalităţii, accesibilităţii şi transparenţei în procesul decizional, a normelor tehnicii legislative şi a regulilor gramaticale, de ortografie şi de punctuaţie, precum şi, în cazul proiectelor de acte normative, traducerea în limba rusă, la etapa pregătirii acestora pentru aprobare de către Guvern.
Până la aprobarea de către Guvern, autorul asigură consultarea cu Comisia Europeană a proiectelor de acte normative elaborate în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, conform listei întocmite, în coordonare cu Comisia Europeană, de către Biroul pentru Integrare Europeană, în comun cu Centrul de armonizare a legislaţiei şi cu autorităţile publice competente, precum şi la solicitarea Comisiei Europene.
Autorul este responsabil de informarea părţilor interesate, la toate etapele de elaborare şi promovare, despre proiectul care urmează să fie examinat de către Guvern, în conformitate cu cerinţele prevăzute de legislaţia privind transparenţa în procesul decizional.
161. În cazul în care modificările aduse unui proiect de act generează necesitatea modificării sau a elaborării altor acte ale Guvernului, acestea se prezintă fie concomitent cu proiectul actului de bază, fie, dacă aceasta nu este posibil, ulterior, în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul Regulament, însă nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării actului de bază.
162. Promovarea proiectelor pentru examinarea acestora în cadrul şedinţelor secretarilor generali ai ministerelor şi în şedinţele de lucru ale membrilor Guvernului este monitorizată de către Cancelaria de Stat, în modul şi în termenele prevăzute de prezentul Regulament.
163. În cazul în care Cancelaria de Stat constată, la orice etapă de promovare a proiectului, că acesta nu este în conformitate cu Programul de activitate, cu documentele prevăzute la pct.16 sau cu alte documente de politici publice, aceasta prezintă Prim-ministrului propuneri, coordonate în prealabil cu Cabinetul Prim-ministrului, privind evoluţia ulterioară a procesului de promovare a proiectului.
În cazul în care Prim-ministrul dispune anularea înregistrării sau restituirea proiectului, înaintarea ulterioară a acestuia este posibilă dacă solicitarea autorului în acest sens este acceptată de Prim-ministru, cu anunţarea repetată a proiectului în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor.
164. Curgerea termenelor prevăzute de prezentul capitol începe în ziua următoare zilei intrării şi înregistrării proiectului de act la autoritatea/instituţia destinatar, iar în cazul circulaţiei documentelor în formă electronică – în ziua următoare zilei plasării proiectului în sistemul informaţional.
165. Cancelaria de Stat asigură respectarea, de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale, a cerinţelor prevăzute de cadrul normativ privind iniţierea, elaborarea şi promovarea proiectelor de acte ce urmează a fi aprobate de către Guvern.
Procesul de elaborare şi promovare a proiectelor de acte ale Guvernului se desfăşoară în cadrul unui sistem informaţional ţinut şi dezvoltat de către Cancelaria de Stat în conformitate cu prevederile cadrului normativ în acest domeniu.
Secţiunea a 2-a
Domeniul de competenţă al secretarilor generali
ai ministerelor în procesul de promovare a
proiectelor de acte ale Guvernului şi modul
de organizare a şedinţelor acestora
166. Procesul de elaborare a actelor Guvernului, sub aspectul respectării calităţii şi cerinţelor legale privind elaborarea, fundamentarea, avizarea, consultarea publică, expertiza şi definitivarea acestora, precum şi organizarea procesului de avizare a proiectelor de acte care au tangenţă cu domeniile de activitate ale autorităţii sunt asigurate, la nivelul ministerului, de către secretarul general al ministerului, iar la nivelul altor autorităţi administrative centrale – de către conducătorul acestora.
167. Secretarii generali ai ministerelor sunt responsabili de coordonarea activităţii subdiviziunilor aparatului central al ministerului, în special cele responsabile de elaborarea proiectelor de acte normative, de planificarea strategică, de aspectele de ordin juridic, în procesul de elaborare, fundamentare, avizare, consultare publică, expertizare şi definitivare a actelor.
168. Secretarii generali ai ministerelor sunt convocaţi în şedinţe, săptămânal, de către secretarul general al Guvernului sau de către unul dintre adjuncţii acestuia (în continuare – preşedinte al şedinţei).
169. La şedinţele secretarilor generali ai ministerelor participă secretarul general al Guvernului sau adjunctul acestuia şi secretarii generali ai ministerelor (în continuare – participanţi cu drept de vot), precum şi conducătorii autorităţilor administrative centrale, pentru prezentarea proiectelor elaborate de acestea.
În lipsa secretarului general al ministerului, acesta este înlocuit, cu drept de vot, de către secretarul general adjunct al ministerului sau de către unul dintre secretarii de stat.
170. La şedinţele secretarilor generali ai ministerelor pot fi invitaţi membrii Cabinetului Prim-ministrului, secretarii generali adjuncţi ai Guvernului, secretarii de stat ai Guvernului, secretarii generali adjuncţi ai ministerelor, secretarii de stat responsabili de domeniile de activitate care intră, integral sau parţial, în obiectul de reglementare al proiectului, funcţionari ai Cancelariei de Stat, reprezentanţi ai altor autorităţi/instituţii publice.
171. Pentru facilitarea examinării unui subiect de pe ordinea de zi sau pentru prezentarea unor explicaţii suplimentare asupra acestuia, la şedinţa secretarilor generali ai ministerelor pot participa şi alte persoane, la cererea participantului cu drept de vot, fapt despre care este informată Cancelaria de Stat.
172. Agenda de bază a şedinţelor secretarilor generali ai ministerelor cuprinde proiectele care sunt pregătite pentru a fi supuse procedurii de avizare/expertizare/consultare publică.
173. Adiţional, la şedinţele secretarilor generali ai ministerelor pot fi discutate următoarele:
1) proiectele cu termene de avizare expirate, inclusiv solicitările de extindere a termenelor de avizare pentru proiectele aflate în procedură;
2) proiectele transmise pentru examinare în şedinţa Guvernului, dar în privinţa cărora există obiecţii ale Cancelariei de Stat, Ministerului Finanţelor sau Ministerului Justiţiei neacceptate de autor;
3) situaţia avizelor unice ale Guvernului şi lista priorităţilor Guvernului la întocmirea proiectului ordinilor de zi ale şedinţelor Parlamentului;
4) executarea sarcinilor prevăzute în actele normative sau în deciziile ori indicaţiile Prim-ministrului privind procesul de legiferare;
5) alte măsuri de îmbunătăţire a activităţii de legiferare.
174. Deciziile în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor sunt adoptate de către participanţii cu drept de vot prin consens.
175. Cancelaria de Stat asigură consemnarea deciziilor luate în şedinţele secretarilor generali ai ministerelor, precum şi înregistrarea audio şi stenografierea acestora.
176. Procesul-verbal al şedinţei secretarilor generali ai ministerelor se semnează de către preşedintele şedinţei în cel mult 2 zile lucrătoare după desfăşurarea acesteia şi se aduce la cunoştinţa participanţilor la şedinţă şi a publicului prin publicarea acestuia pe site-ul web oficial al Cancelariei de Stat.
Secţiunea a 3-a
Etapele procesului de elaborare şi promovare
a proiectelor de acte ale Guvernului
3.1. Publicarea anunţului privind iniţiativa de elaborare
a proiectului şi elaborarea versiunii iniţiale a acestuia
177. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale sau Cancelaria de Stat iniţiază elaborarea proiectelor de acte ale Guvernului în scopul executării prevederilor actelor Parlamentului sau al realizării Programului de activitate al Guvernului, a documentelor menţionate la pct.16, a documentelor de politici publice, în vederea implementării altor acte ale Guvernului sau a executării deciziilor şi indicaţiilor Prim-ministrului, precum şi din iniţiativă proprie, pentru asigurarea realizării politicii de stat în domeniile de activitate de care sunt responsabile.
178. În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la iniţierea procesului de elaborare a unui proiect de act, autorul proiectului asigură publicarea pe site-ul web oficial al autorităţii şi pe platforma particip.gov.md a anunţului referitor la iniţierea elaborării proiectului, acordând un termen de cel puţin 10 zile lucrătoare pentru recepţionarea recomandărilor.
179. Anunţul referitor la iniţierea elaborării proiectului conţine, în mod obligatoriu:
1) argumentarea necesităţii de a adopta actul;
2) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau expedia recomandări;
3) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică);
4) modalitatea de comunicare/publicare a rezultatelor examinării recomandărilor înaintate la această etapă.
Linkul la anunţul de iniţiere se indică în nota de fundamentare.
180. Elaborarea versiunii iniţiale a proiectului de act normativ, în funcţie de importanţa şi complexitatea acestuia, poate fi precedată de o activitate de documentare, pentru fundamentarea necesităţii reglementărilor respective. Rezultatele acestei activităţi şi/sau nota de fundamentare, în cazul în care aceasta este elaborată, pot fi publicate pe site-ul web oficial al autorităţii împreună cu anunţul de iniţiere.
181. Concomitent cu elaborarea versiunii iniţiale a proiectului, autorul elaborează documentele de însoţire ale acestuia:
1) nota de fundamentare, conform modelului din anexa nr.1 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;
2) tabelul/tabelele de concordanţă – în cazul în care se urmăreşte transpunerea legislaţiei Uniunii Europene, conform Regulamentului privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2018;
3) tabelul comparativ, conform modelului indicat în anexa nr.3 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative – în cazul proiectelor de acte care conţin modificări ale actelor în vigoare.
182. Pentru elaborarea actului, autorul poate constitui grupuri de lucru, cu participarea structurilor organizatorice din sfera de competenţă a autorităţii, a altor autorităţi/instituţii publice, a reprezentanţilor societăţii civile sau a altor grupuri de interese.
183. Versiunea iniţială a proiectului şi nota de fundamentare pot fi consultate în prealabil cu subiecţii interesaţi. Pentru examinarea prealabilă a proiectelor de acte prin prisma analizei impactului de reglementare pot fi constituite, prin decizia Prim-ministrului, diferite mecanisme de coordonare.
184. Contribuţiile recepţionate de autor ca urmare a publicării anunţului privind iniţierea proiectului şi a consultărilor prealabile, rezultatele examinării lor, precum şi faptul constituirii grupurilor de lucru, inclusiv rezultatele activităţii acestora, sunt reflectate în nota de fundamentare, la compartimentele corespunzătoare.
3.2. Înregistrarea proiectelor la Cancelaria de Stat
185. După definitivarea versiunii iniţiale a proiectului, autorul solicită Cancelariei de Stat înregistrarea acestuia, prin completarea formularului de cerere, prevăzut în anexa nr.1.
186. Se supun înregistrării la Cancelaria de Stat toate actele care urmează a fi adoptate de către Guvern, inclusiv proiectele documentelor de politici publice şi de planificare, proiectele de acte cu privire la încheierea, suspendarea, denunţarea sau stingerea tratatelor internaţionale ori cu privire la încheierea contractelor de împrumut, grant sau altor contracte de stat, precum şi proiectele dispoziţiilor Guvernului.
187. Autorul anexează la cerere proiectul actului, nota de fundamentare, cu completarea, după caz, a compartimentului referitor la analiza impactului de reglementare, conform metodologiei aprobate de Guvern, precum şi, după caz, tabelul de concordanţă, tabelul comparativ, actele privind consultările prealabile şi alte documente relevante.
188. Orice proiect iniţiat şi prezentat Cancelariei de Stat primeşte un număr de înregistrare consecutiv în fiecare an calendaristic.
189. Cancelaria de Stat examinează proiectele prin prisma corespunderii cu cerinţele de formă şi procedurale şi a concordanţei cu priorităţile guvernamentale stabilite în documentele de politici publice. Propunerile privind evoluţia proiectelor se discută în cadrul unei şedinţe săptămânale, cu participarea subdiviziunilor responsabile.
Ca urmare a şedinţei, Cancelaria de Stat poate solicita ajustarea corespunzătoare a proiectului sau îl poate restitui, în cazul în care constată nerespectarea cerinţelor stabilite, cu indicarea motivelor restituirii.
190. Proiectele care întrunesc cerinţele stabilite, în funcţie de obiectul de reglementare şi categoria acestora, sunt incluse în agenda şedinţei secretarilor generali ai ministerelor sau sunt remise direct în procedură de avizare/expertizare, conform cererii autorului.
191. Nu este obligatorie anunţarea în şedinţa secretarilor generali ai ministerelor a următoarelor proiecte:
1) proiectele de acte cu privire la încheierea, suspendarea, denunţarea sau stingerea tratatelor internaţionale ori cu privire la încheierea contractelor de împrumut, grant sau a altor contracte de stat;
2) dispoziţiile Guvernului, inclusiv cele privind crearea consiliilor, comisiilor, comitetelor şi altor platforme consultative şi aprobarea regulamentelor acestora;
3) proiectele de acte privind conferirea premiilor băneşti pentru realizări excepţionale;
4) proiectele de acte privind participarea la misiuni şi operaţii internaţionale;
5) proiectele de acte cu privire la alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă şi fondul de intervenţie ale Guvernului, proiectele privind alocarea mijloacelor financiare unor categorii de beneficiari în condiţiile prevăzute de lege, proiectele privind repartizarea şi redistribuirea alocaţiilor bugetare, precum şi cele privind repartizarea mijloacelor anuale ale fondului rutier pentru drumurile publice naţionale;
6) proiectele de acte privind aprobarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi a proiectelor de modificare a acestora, precum şi rapoartele privind executarea acestor bugete;
7) proiectele care conţin informaţii atribuite la secret de stat şi cu accesibilitate limitată.
192. Proiectele prezentate pentru anunţare în avizare prin intermediul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor se transmit Cancelariei de Stat cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei respective.
Proiectele prezentate pentru expediere directă în avizare se examinează de către Cancelaria de Stat şi se remit în procedură de avizare/expertizare în cel mult 3 zile lucrătoare de la data recepţionării.
În ambele cazuri, proiectelor expediate în procedură de avizare/expertizare li se atribuie un număr unic, care se păstrează pe tot parcursul procesului de promovare, şi acestea sunt înscrise în Registrul proiectelor de acte ale Guvernului, ţinut şi gestionat de Cancelaria de Stat.
193. Proiectul înregistrat şi anunţat în conformitate cu procedura prevăzută în prezentul Regulament poate fi retras, la orice etapă de examinare a acestuia, de către secretarul general al ministerului, la indicaţia sau, după caz, cu acceptul ministrului, sau, respectiv, de către conducătorul autorităţii administrative centrale.
În cazul retragerii proiectului de act din procedura de promovare, autorul plasează anunţul despre retragere pe site-ul web oficial al autorităţii şi pe platforma particip.gov.md, indicând motivul, iar Cancelaria de Stat radiază proiectul din Registrul proiectelor de acte ale Guvernului, cu notificarea autorului.
194. Trimestrial, Cancelaria de Stat efectuează inventarierea proiectelor aflate în procedură şi notifică autorii privind expirarea a 180 de zile de la data anunţării, solicitând prezentarea proiectului spre examinare Guvernului în decursul următorului trimestru. Dacă autorul nu prezintă proiectul în interiorul termenului suplimentar acordat, acesta se consideră radiat din oficiu, cu notificarea autorului despre radiere.
3.3. Şedinţa secretarilor generali ai ministerelor
195. Ordinea de zi a şedinţei şi materialele aferente sunt expediate participanţilor la şedinţă de către Cancelaria de Stat cu cel puţin 1 zi lucrătoare înainte de desfăşurarea acesteia.
196. În cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor, proiectele de acte sunt prezentate de către secretarul general al ministerului sau de către funcţionarul delegat de minister ori de altă autoritate administrativă centrală.
197. În procesul examinării proiectelor prezentate pentru a fi anunţate în procedură de avizare/expertizare, secretarii generali ai ministerelor decid asupra:
1) anunţării/neanunţării proiectului în avizare/expertizare;
2) necesităţii completării, la solicitarea unui participant, a notei de fundamentare la proiectul actului, precum şi a coordonării prealabile a proiectului cu alte autorităţi competente;
3) stabilirii/extinderii termenului de avizare/expertizare a proiectului cu cel mult 10 zile, în baza cererii argumentate a autorului sau a unui participant la avizare, inclusiv în cazul proiectelor aflate deja în procedură de avizare;
4) reducerii termenului de avizare/expertizare cu cel mult jumătate din termenul regulamentar;
5) modificării listei autorităţilor participante la avizare.
198. În cazul în care o autoritate şi-a exprimat intenţia de a emite aviz, la şedinţa secretarilor generali ai ministerelor urmează a fi analizată informaţia prezentată de către aceasta şi luată decizia în privinţa competenţei de avizare a proiectului.
199. În cazul în care examinarea proiectului inclus pe ordinea de zi a şedinţei secretarilor generali ai ministerelor este amânată, preşedintele şedinţei stabileşte termenul în care va avea loc examinarea repetată a proiectului.
200. În cazul în care au fost enunţate anumite opinii asupra proiectului în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor, la prezentarea repetată a acestuia, autorul prezintă, în conformitate cu înscrierea din procesul-verbal, informaţia suplimentară referitoare la proiectul respectiv.
201. După şedinţa secretarilor generali ai ministerelor, Cancelaria de Stat asigură publicarea proiectelor, împreună cu materialele adiţionale, pe site-ul său web oficial.
202. În cazuri urgente, la solicitarea justificată a autorului sau la iniţiativa Cancelariei de Stat, se pot organiza şedinţe extraordinare ale secretarilor generali ai ministerelor. Proiectele pentru aceste şedinţe trebuie transmise Cancelariei de Stat cu cel puţin 1 zi lucrătoare şi, respectiv, puse la dispoziţia participanţilor la şedinţă cu cel puţin 5 ore lucrătoare înaintea acesteia.
3.4. Subiecţii implicaţi în procedura de avizare/expertizare
şi termenele de efectuare a acestora
203. Proiectele de acte ale Guvernului urmează a fi avizate/expertizate în mod obligatoriu de către:
1) ministere şi alte autorităţi/instituţii publice – în privinţa soluţiilor juridice din domeniile care intră în sfera lor de competenţă sau care le vizează direct;
2) Ministerul Finanţelor – în privinţa proiectelor de acte cu impact financiar asupra bugetelor;
3) Cancelaria de Stat – în privinţa proiectelor documentelor de politici publice şi de planificare şi a actelor privind sistemul administraţiei publice, funcţia publică şi serviciile publice, precum şi controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
4) Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător – în privinţa proiectelor de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri şi a notelor de fundamentare ale acestora;
5) Centrul de armonizare a legislaţiei – în privinţa proiectelor de acte normative cu relevanţă UE şi a proiectelor de modificare a actelor normative cu relevanţă UE;
6) Centrul Naţional Anticorupţie – în privinţa tuturor proiectelor de acte, cu excepţia celor prevăzute la art.28 alin.(2) din Legea integrităţii nr.82/2017;
7) Ministerul Justiţiei – care efectuează expertiza juridică a proiectelor de acte, cu excepţia celor care se referă la resursele umane;
8) Consiliul Concurenţei – în privinţa proiectelor de acte normative care au sau pot avea impact anticoncurenţial;
9) alte autorităţi/instituţii publice ale căror avize sunt obligatorii potrivit cadrului normativ care reglementează procedura de legiferare.
204. În procesul de avizare, autorităţile/instituţiile publice examinează inclusiv nota de fundamentare din perspectiva calităţii evaluării impacturilor asupra domeniilor proprii de competenţă.
205. Proiectul se avizează/expertizează de către participanţii la avizare/expertizare menţionaţi în cererea autorului sau desemnaţi ca urmare a şedinţei secretarilor generali ai ministerelor în termen de 10 zile lucrătoare, dacă un alt termen nu a fost stabilit.
206. Pentru proiectele de acte normative, în funcţie de volumul şi complexitatea acestora, în cazul în care au impact financiar asupra bugetelor, implică cheltuieli suplimentare şi poveri administrative pentru societate sau grupuri particulare, vizează sistemul administraţiei publice şi subiectele referitoare la drepturile omului, precum şi pentru proiectele documentelor de politici publice şi de planificare, termenele de avizare şi consultare publică pot fi prelungite cu până la 10 zile lucrătoare.
207. Restrângerea termenului de avizare pentru unele acte ale Guvernului, la cel mult jumătate, poate fi acceptată doar în circumstanţe excepţionale, care sunt justificate şi argumentate de autor, asigurându-se totodată o perioadă rezonabilă pentru consultările publice.
208. În cazul în care, în procesul de efectuare a avizării, o autoritate constată necesitatea prelungirii termenului de avizare, aceasta poate solicita extinderea termenului în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor, cu informarea autorului actului normativ despre prelungirea termenului.
3.5. Avizarea, efectuarea expertizei de compatibilitate
cu legislaţia UE şi consultarea publică a proiectelor
de acte ale Guvernului
209. Proiectele de acte, în funcţie de obiectul de reglementare, se transmit de către Cancelaria de Stat pentru avizare autorităţilor şi instituţiilor publice interesate, precum şi, după caz, pentru efectuarea, de către Centrul de armonizare a legislaţiei, a expertizei de compatibilitate cu legislaţia UE.
210. Concomitent cu iniţierea procedurii de avizare, autorul plasează proiectul, însoţit de nota de fundamentare şi alte documente relevante, pe site-ul web oficial al autorităţii şi pe platforma particip.gov.md, în vederea efectuării consultării publice a proiectului, oferind un termen pentru depunerea recomandărilor de cel puţin 10 zile lucrătoare.
211. Avizele, expertiza de compatibilitate cu legislaţia UE şi recomandările formulate în procesul de consultare publică se remit autorului proiectului cel târziu în ultima zi a termenului stabilit. Neprezentarea avizelor şi recomandărilor în termenele stabilite nu împiedică definitivarea şi promovarea proiectului.
212. În cazul în care o autoritate, care nu a fost menţionată în cererea autorului sau în procesul-verbal al şedinţei secretarilor generali ai ministerelor pentru a aviza proiectul, a prezentat o opinie asupra proiectului anunţat, autorul examinează această opinie şi o reflectă în sinteză, în conformitate cu procedura prevăzută, completând corespunzător dosarul de însoţire al proiectului.
213. Avizele şi expertizele sunt semnate în modul stabilit de cadrul normativ şi trebuie să conţină numele, prenumele, numărul de telefon şi adresa electronică ale persoanelor care le-au întocmit.
214. Avizul autorităţii/instituţiei publice trebuie să conţină în mod distinct, după caz:
1) obiecţiile argumentate şi explicite pe marginea cărora trebuie să se ajungă la un acord;
2) propunerile care poartă caracter de recomandare;
3) comunicarea lipsei de obiecţii şi propuneri.
Dacă în textul avizului/expertizei nu sunt precizate obiecţiile, acestea se consideră propuneri, fiind reflectate în sinteză şi tratate în mod corespunzător.
215. În cazul în care, ca urmare a publicării pentru consultări publice a proiectului pe site-ul său web oficial şi pe platforma particip.gov.md, autoritatea recepţionează recomandări ale părţilor interesate, aceasta poate aplica modalităţile şi procedurile de consultare specificate în art.11 din Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi în mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, aprobat de Guvern, inclusiv platformele consultative permanente ale autorităţii cu societatea civilă.
216. Autorul examinează obiecţiile, propunerile şi recomandările expuse în cadrul procedurii de avizare şi consultare publică şi, după caz, de expertizare de compatibilitate cu legislaţia UE, definitivează proiectul şi pregăteşte sinteza, conform modelului din anexa nr.2 la Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
217. Dacă, în urma avizării, a efectuării expertizei de compatibilitate cu legislaţia UE şi a consultării publice, proiectul actului normativ a fost completat cu aspecte şi concepte noi sau dacă mai mult de 30% din textul proiectului actului normativ a fost modificat, autorul remite proiectul repetat spre avizare, expertizare de compatibilitate cu legislaţia UE şi consultare publică, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii descrise în pct.210-216, informând Cancelaria de Stat.
3.6. Expertizarea proiectelor de acte ale Guvernului
218. Proiectul definitivat în baza propunerilor, obiecţiilor şi recomandărilor expuse în procesul de avizare, expertizare de compatibilitate cu legislaţia UE şi consultare publică, împreună cu dosarul aferent actualizat (nota de fundamentare, sinteza, avizele, alte documente relevante) este expediat de către autor Centrului Naţional Anticorupţie pentru efectuarea expertizei anticorupţie şi Ministerului Justiţiei pentru efectuarea expertizei juridice, informând Cancelaria de Stat.
219. Concomitent, proiectul este prezentat pentru informare tuturor participanţilor la avizare.
Autorităţile notifică autorului, printr-o scrisoare, în termen de 5 zile lucrătoare, menţinerea anumitor obiecţii expuse în procesul de avizare/expertizare de compatibilitate cu legislaţia UE doar dacă insistă asupra acestora.
220. După efectuarea de către autorităţile responsabile, în termenul stabilit, a expertizelor anticorupţie şi juridice, precum şi după recepţionarea, după caz, a notificărilor din partea participanţilor la avizare, autorul examinează obiecţiile reiterate, constatările şi concluziile expuse în rapoartele de expertiză, definitivează, în baza lor, proiectul şi nota de fundamentare, cu reflectarea în sinteză a poziţiei referitoare la obiecţiile, constatările şi concluziile respective.
221. Dacă, în urma efectuării expertizelor, mai mult de 30% din textul proiectului actului normativ a fost modificat, autorul remite proiectul repetat spre avizare, consultare publică şi expertizare, cu aplicarea corespunzătoare a procedurii descrise în pct.210-216, 218-220, informând Cancelaria de Stat.
3.7. Depăşirea divergenţelor, definitivarea
şi prezentarea proiectelor de acte
pentru examinare Guvernului
222. În cazul unor divergenţe conceptuale ca urmare a neacceptării de către a autor a obiecţiilor menţinute de autorităţile avizatoare, precum şi a obiecţiilor din rapoartele de expertiză, pentru a atinge un consens în privinţa acestora, autorul organizează o şedinţă interinstituţională.
În acest scop, autorul expediază participanţilor la avizare/expertizare, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de desfăşurarea şedinţei, informaţia privind locul, data şi ora desfăşurării şedinţei respective, proiectul elaborat, nota de fundamentare şi sinteza, precum şi alte documente relevante pentru depăşirea divergenţelor existente pe marginea proiectului, cu invitarea expresă la şedinţă a autorităţilor ale căror obiecţii nu au fost acceptate. Şedinţa poate fi desfăşurată în format electronic.
223. Şedinţa interinstituţională se organizează la nivel de secretari de stat, secretari generali sau, după caz, secretari generali adjuncţi ai ministerelor şi de conducători ai autorităţilor administrative centrale, care pot fi asistaţi de alţi funcţionari publici sau de specialişti în domeniu.
224. Ca urmare a şedinţei interinstituţionale, autorul proiectului întocmeşte un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţă.
Ulterior, autorul actualizează nota de fundamentare şi, după caz, proiectul şi sinteza, prin includerea rezultatelor şedinţei respective, precum şi a informaţiei privind participanţii care au fost invitaţi să-şi exprime opiniile, dar care nu au fost prezenţi sau nu au prezentat în termen un răspuns în format electronic.
Dacă soluţii de compromis nu au fost identificate, în versiunea finală a proiectului este reflectat punctul de vedere al autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului, care poate solicita promovarea acestuia.
225. Autorul definitivează proiectul, ajustează şi actualizează dosarul de însoţire şi prezintă proiectul definitivat pentru examinare Guvernului într-un termen de cel mult 180 de zile de la data iniţierii procedurii de avizare.
226. Dosarul prezentat Cancelariei de Stat conţine următoarele:
1) varianta definitivată a proiectului;
2) nota de fundamentare;
3) avizele şi recomandările recepţionate în cadrul avizării şi al consultărilor publice;
4) rapoartele de expertiză;
5) sinteza;
6) tabelul/tabelele de concordanţă actualizat/e – pentru proiectele actelor normative care au ca scop transpunerea legislaţiei UE;
7) tabelul comparativ – pentru proiectele de acte care conţin modificări ale actelor în vigoare;
8) procesul-verbal al şedinţei interinstituţionale, după caz;
9) alte materiale în baza cărora a fost elaborat proiectul actului.
227. Concomitent cu prezentarea proiectului la Cancelaria de Stat, autorul asigură publicarea pe site-ul web oficial al autorităţii şi pe platforma particip.gov.md a versiunii definitivate a proiectului, împreună cu nota de fundamentare şi sinteza actualizată, care reflectă inclusiv recomandările recepţionate după publicarea anunţului privind iniţierea elaborării proiectului şi după consultarea publică a acestuia.
228. După recepţionarea proiectului, Cancelaria de Stat dispune de 10 zile lucrătoare, dar nu mai puţin de 5 zile lucrătoare, pentru examinarea acestuia, verificarea respectării procedurii privind elaborarea şi promovarea proiectelor de acte, prevăzute în prezentul Regulament, a conformităţii proiectului cu cadrul normativ şi a compatibilităţii cu legislaţia UE, inclusiv a corespunderii cu recomandările Comisiei Europene a proiectelor definitivate ca urmare a procedurii de consultare cu aceasta, a respectării cerinţelor privind transparenţa în procesul decizional, cu formularea propunerilor privind evoluţia ulterioară a proiectului, precum şi pentru ajustarea lui din punct de vedere redacţional. Versiunea redactată a proiectului de act este coordonată cu autorul acestuia.
229. Proiectele definitivate sunt incluse pe agenda şedinţei de lucru a membrilor Guvernului, iar cele care nu corespund cerinţelor legale şi procedurale se restituie autorului pentru conformare, cu indicarea motivelor restituirii.
230. Proiectele în privinţa cărora există obiecţii ale Cancelariei de Stat, Ministerului Finanţelor şi ale Ministerului Justiţiei, care nu au fost acceptate de autor ca urmare a şedinţelor interinstituţionale, se examinează în cadrul şedinţei secretarilor generali ai ministerelor, cu participarea conducătorilor autorităţilor vizate.
Dacă participanţii la şedinţă îşi menţin poziţiile, autorul poate solicita examinarea proiectului în şedinţa de lucru a membrilor Guvernului.
3.8. Examinarea proiectelor de acte în cadrul
şedinţei de lucru a membrilor Guvernului
231. În şedinţa de lucru a membrilor Guvernului (în continuare – şedinţa de lucru) se discută proiectele ordinilor de zi ale şedinţelor Guvernului pentru următoarele două săptămâni, în funcţie de priorităţi, nivelul de complexitate şi pregătire a proiectelor de acte pentru adoptare.
232. Convocarea şi organizarea şedinţei de lucru sunt asigurate de către Cancelaria de Stat săptămânal sau la decizia Prim-ministrului.
În acest sens, cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea şedinţei de lucru, Cancelaria de Stat pune la dispoziţia participanţilor proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe a Guvernului (lista I), care conţine proiectele discutate la şedinţa de lucru anterioară, definitivate şi redactate în mod corespunzător, precum şi proiectul odinii de zi a şedinţei Guvernului din săptămâna ulterioară (lista II), care conţine proiecte examinate de Cancelaria de Stat, dar aflate în proces de definitivare şi redactare.
233. În şedinţa de lucru se aprobă, în baza listei I, proiectul ordinii de zi a şedinţei Guvernului de săptămâna următoare şi se iau decizii privind evoluţia proiectelor incluse în lista II, cu stabilirea, după caz, a sarcinilor de definitivare.
234. În funcţie de priorităţi şi de importanţa reglementărilor în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, la solicitarea membrului Guvernului, un proiect de act din lista II poate fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului de săptămâna următoare, cu condiţia că acesta este definitivat şi redactat la data desfăşurării şedinţei de lucru.
Membrii Guvernului pot solicita includerea pentru examinare în cadrul şedinţei de lucru a unor proiecte suplimentare, cu condiţia că acestea sunt prezentate şi înregistrate în Cancelaria de Stat.
235. În cadrul şedinţei de lucru, ministrul poate fi înlocuit de către un secretar de stat sau de secretarul general al ministerului.
236. Şedinţele de lucru se stenografiază şi se înregistrează audio. Cancelaria de Stat, de regulă în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data şedinţei, întocmeşte procesul-verbal, în care sunt reflectate deciziile luate şi sarcinile stabilite în cadrul acesteia.
Procesul-verbal al şedinţei de lucru se semnează de către Prim-ministru şi se transmite de către Cancelaria de Stat participanţilor la şedinţă şi altor persoane interesate pentru informare şi realizarea sarcinilor stabilite.
3.9. Examinarea proiectelor de acte în cadrul şedinţei
Guvernului, definitivarea, semnarea, înregistrarea
şi publicarea acestora
237. Modul de examinare şi adoptare a actelor în cadrul şedinţei Guvernului este reglementat în capitolul III.
238. Cancelaria de Stat asigură pregătirea actului adoptat în cadrul şedinţei Guvernului pentru semnarea, contrasemnarea, înregistrarea şi publicarea acestuia.
239. Înainte de semnarea actului care a fost adoptat de Guvern, în text pot fi operate doar modificările care au fost aprobate în cadrul şedinţei Guvernului, precum şi corectările conexe modificărilor respective.
240. Hotărârile adoptate în cadrul şedinţei Guvernului se vizează de către secretarul general al Guvernului, se semnează de către Prim-ministru şi se contrasemnează de către miniştrii care au obligaţia executării acestora şi/sau care sunt responsabili de domeniile de activitate care intră, parţial sau integral, în obiectul de reglementare al actului respectiv. Celelalte acte şi decizii se vizează de către conducătorul autorităţii autor şi secretarul general al Guvernului şi se semnează de către Prim-ministru.
241. Actele adoptate şi deciziile luate de Guvern se înregistrează în Registrul actelor oficiale ale Guvernului, creat şi ţinut de către Cancelaria de Stat, atribuindu-li-se numere de înregistrare conform categoriei acestora, în ordinea adoptării, consecutiv în fiecare an calendaristic.
242. Cancelaria de Stat, în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Guvernului, transmite Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui Republicii Moldova proiectele aprobate în şedinţa Guvernului care ţin de competenţa acestora şi dosarele lor, însoţite de o scrisoare semnată de către secretarul general al Guvernului sau, după caz, de către Prim-ministru.
243. În cazul proiectelor de acte normative, traducerea în limba rusă se va transmite Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui Republicii Moldova în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data prezentării în limba română a proiectului respectiv.
244. Avizele Guvernului asupra iniţiativelor legislative şi a amendamentelor depuse asupra acestora de către subiecţii învestiţi cu acest drept şi sesizările adresate Curţii Constituţionale aprobate în şedinţa Guvernului se transmit Parlamentului şi, respectiv, Curţii Constituţionale în termen de 3 zile lucrătoare de la data şedinţei Guvernului, însoţite de o scrisoare semnată de către secretarul general al Guvernului şi, respectiv, de către Prim-ministru. Avizele Guvernului asupra iniţiativelor legislative şi a amendamentelor la acestea cu impact financiar asupra bugetelor se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
245. Actele adoptate de către Guvern se transmit de către Cancelaria de Stat pentru publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu Legea nr.173/1994 privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, iar pentru cele normative se prezintă şi traducerea în limba rusă.";
7) în capitolul VI:
a) denumirea capitolului va avea următorul cuprins:
"Capitolul VI
MONITORIZAREA ŞI CONTROLUL IMPLEMENTĂRII DE CĂTRE MINISTERE,
ALTE AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE CENTRALE A SARCINILOR
STABILITE ÎN ACTELE EMISE DE PARLAMENT, GUVERN,
PRIM-MINISTRU ŞI PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA,
PRECUM ŞI A RECOMANDĂRILOR DIN HOTĂRÂRILE
CURŢII DE CONTURI";
b) la punctul 246, cuvintele "şi indicaţiilor Prim-ministrului" se substituie cu textul "şi indicaţiilor Prim-ministrului, precum şi a hotărârilor Curţii de Conturi";
c) punctul 247 se completează cu subpunctul 3) cu următorul cuprins:
"3) monitorizează implementarea de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale a recomandărilor care rezultă din hotărârile Curţii de Conturi";
8) capitolul VII va avea următorul cuprins:
"Capitolul VII
RAPORTURILE GUVERNULUI CU MINISTERELE ŞI
ALTE AUTORITĂŢI ADMINISTRATIVE CENTRALE
Rolul Guvernului în procesul de interacţiune cu
ministerele şi alte autorităţi administrative centrale
250. Guvernul, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern şi Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, direcţionează şi coordonează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale.
În acest scop, Guvernul:
1) determină obiectivele strategice de dezvoltare şi priorităţile de realizare a politicii statului în domeniile corespunzătoare de activitate;
2) determină criteriile de evaluare a eficienţei activităţii ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale;
3) stabileşte măsuri orientate spre coordonarea activităţii ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale şi spre conjugarea eforturilor pentru implementarea eficientă a politicilor statului în domeniile de competenţă ale acestora.
251. Guvernul direcţionează şi coordonează activitatea ministerelor şi a altor autorităţi administrative centrale prin adoptarea de acte şi luarea de decizii pe marginea subiectelor concrete, ca urmare a rezultatelor discuţiilor în cadrul şedinţelor Guvernului.
252. În cadrul şedinţelor sale, Guvernul poate audia rapoarte de activitate ale conducătorilor ministerelor şi ai altor autorităţi administrative centrale.
Cu referire la raportul (informaţia) conducătorilor ministerelor şi ai altor autorităţi administrative centrale, Guvernul adoptă, la propunerea Prim-ministrului, o decizie prin care se pronunţă asupra deficienţelor constatate în activitatea autorităţii respective, stabilindu-i sarcini concrete pentru eliminarea acestora.
Conducătorul al cărui raport (informaţie) urmează a fi audiat în cadrul şedinţei Guvernului prezintă raportul scris Cancelariei de Stat cu cel puţin 10 zile înainte de data desfăşurării şedinţei Guvernului. Cancelaria de Stat distribuie raportul, în ziua recepţionării acestuia, Cabinetului Prim-ministrului şi Corpului de Control al Prim-ministrului.
Raportul scris trebuie să conţină rezultatele unei analize efectuate în baza unor fapte veridice şi documentate, inclusiv în baza indicatorilor de performanţă instituţională, stabiliţi anual, cu o evaluare obiectivă a stării de fapt, iar în cazul unor deficienţe – cauzele şi condiţiile apariţiei acestora şi măsurile ce urmează a fi luate pentru remedierea situaţiei.
Cancelaria de Stat, în baza rezultatelor analizei raportului scris prezentat şi a altor documente de informare, pregăteşte Prim-ministrului o notă de serviciu, care conţine propuneri privind decizia Guvernului referitoare la raportul audiat.
253. În raporturile sale cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, Guvernul stabileşte modul lor de organizare şi funcţionare, structura şi efectivul-limită, precum şi, potrivit legii, adoptă acte necesare pentru reglementarea aspectelor de salarizare a personalului din cadrul acestor autorităţi.
254. Guvernul, în conformitate cu legislaţia, adoptă decizii pe marginea altor aspecte legate de exercitarea atribuţiilor sale în relaţiile cu autorităţile care îi sunt subordonate, iar în raporturile cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, ale căror statut şi activitate specifică sunt stabilite prin legi speciale, Guvernul îşi exercită atribuţiile sub rezerva prevederilor acestor legi.
255. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în procesul de interacţiune cu Guvernul:
1) îşi direcţionează activitatea spre realizarea Programului de activitate al Guvernului, a politicii statului în domeniile de activitate care le sunt atribuite în competenţă, asigurând integritatea şi unitatea organică a acţiunilor Guvernului;
2) efectuează analiza permanentă a performanţei activităţii desfăşurate, în baza indicatorilor de performanţă, stabiliţi anual;
3) informează în timp util Guvernul despre rezultatele activităţii în domeniile care intră în competenţa lor;
4) informează cu regularitate opinia publică privind mersul realizării Programului de activitate al Guvernului şi a documentelor de politici publice adoptate în domeniile de competenţă ale autorităţilor;
5) adoptă, în limitele competenţei, decizii privind subiecte de importanţă majoră, după consultarea acestora cu Prim-ministrul;
6) acordă suportul necesar reprezentantului Guvernului în Parlament şi la Curtea Constituţională pentru realizarea eficientă de către acesta a funcţiilor sale;
7) conlucrează cu Cancelaria de Stat.
256. În cazul în care, în procesul de pregătire a unor informaţii sau documente care urmează a fi prezentate Guvernului spre examinare sau de soluţionare a unor subiecte care ţin de competenţa mai multor ministere sau alte autorităţi administrative centrale, în conformitate cu decizia luată, sunt implicate mai multe autorităţi, autoritatea indicată prima în lista responsabililor este principalul responsabil şi urmează să interacţioneze cu celelalte autorităţi responsabile conform prevederilor prezentului Regulament.
Examinarea adresărilor
257. În vederea soluţionării anumitor probleme, conducătorii ministerelor şi ai altor autorităţi administrative centrale se adresează Prim-ministrului doar în situaţia în care au fost epuizate toate posibilităţile de soluţionare independentă a problemei, în limitele prerogativelor de care dispun.
258. Structurile organizaţionale din sfera de competenţă a ministerelor, a Cancelariei de Stat sau a altor autorităţi administrative centrale se adresează Prim-ministrului sau Guvernului prin intermediul conducătorilor acestora.
259. În adresarea către Prim-ministru se indică esenţa problemei a cărei soluţionare necesită luarea unei decizii de către Prim-ministru sau de către Guvern, argumentarea necesităţii implicării Prim-ministrului sau a Guvernului, opinia autorităţilor interesate, informaţia privind măsurile întreprinse în acest sens, propuneri privind modalitatea de participare a Prim-ministrului în soluţionarea problemei, precum şi, în caz de necesitate, autorităţile publice care urmează a fi implicate în soluţionarea problemei respective.
260. Adresările ministerelor şi ale altor autorităţi administrative centrale se examinează în cadrul Cancelariei de Stat, care pregăteşte o informaţie pentru Prim-ministru, coordonată în prealabil cu Cabinetul Prim-ministrului, în termen de cel mult 5 zile de la data înregistrării adresării în Cancelaria de Stat.
Adresările care nu întrunesc condiţiile stabilite de prezentul capitol se restituie de către Cancelaria de Stat în termen de 1 zi de la momentul recepţionării, cu indicarea motivelor restituirii.
Actele normative ale autorităţilor administraţiei
publice centrale de specialitate
261. În scopul realizării misiunii lor, autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate asigură reglementarea juridică în domeniile de activitate de care sunt responsabile, prin aprobarea de către conducătorii autorităţilor respective a actelor normative care stabilesc reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de situaţii identice pentru persoanele juridice şi fizice.
262. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate sunt supuse procedurilor de consultare publică, avizare, expertizare şi publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova conform cadrului normativ aplicabil.
263. Proiectul actului normativ al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate, însoţit de nota de fundamentare şi, după caz, de tabelul de concordanţă, se remite spre avizare autorităţilor ale căror domenii de competenţă sunt conexe cu obiectul de reglementare al proiectului.
Proiectul actului normativ al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate care conţine norme de reglementare a activităţii de întreprinzător se remite, concomitent, spre avizare Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, iar cele cu relevanţă UE, inclusiv proiectele de modificare a actelor normative cu relevanţă UE, se remit Centrului de armonizare a legislaţiei pentru efectuarea expertizei de compatibilitate.
264. În urma consultării publice, a avizării şi, după caz, a expertizei de compatibilitate, autorul proiectului actului normativ al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate întocmeşte sinteza, efectuează expertiza anticorupţie, conform metodologiei aprobate de Centrul Naţional Anticorupţie sau, la solicitare, în cazul proiectelor care conţin reglementări ce vizează domeniile vulnerabile la corupţie, cu suportul metodologic acordat de Centrul Naţional Anticorupţie.
265. Proiectul actului normativ al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate definitivat, însoţit de nota de fundamentare, semnată de către conducătorul subdiviziunii juridice şi conducătorul autorităţii, de sinteză şi avizele autorităţilor, în cazul în care se încadrează în dispoziţiile art.37 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, se remite Ministerului Justiţiei pentru efectuarea expertizei juridice.
Expertiza juridică a proiectelor actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate se efectuează în termen de 10 zile lucrătoare. În cazul în care este necesară documentarea suplimentară asupra proiectului actului normativ, termenul expertizării poate fi prelungit de Ministerul Justiţiei cu cel mult 10 zile lucrătoare.
266. În cazul în care proiectul actului normativ al autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate este expertizat fără obiecţii de ordin juridic sau după acceptarea de către autor a acestora, actul respectiv este semnat de conducătorul autorităţii şi este remis pentru publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Anularea/abrogarea actelor organelor
administraţiei publice centrale de specialitate
267. Guvernul suspendă, anulează sau, după caz, abrogă, în totalitate sau în parte, prin adoptarea unei hotărâri, actele emise de conducătorii ministerelor, Cancelariei de Stat sau ai altor autorităţi administrative centrale şi, în cazul în care aceştia refuză suspendarea, anularea sau, după caz, abrogarea, actele structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă, dacă acestea contravin Constituţiei Republicii Moldova, actelor normative ale Parlamentului şi ale Guvernului, actelor Preşedintelui Republicii Moldova.
268. Proiectul respectiv de hotărâre a Guvernului, la indicaţia Prim-ministrului, se elaborează de către Cancelaria de Stat, cu consultarea opiniei autorităţii emitente al cărei act urmează a fi anulat şi a Ministerului Justiţiei.";
9) în capitolul VIII:
a) punctele 271 şi 272 vor avea următorul cuprins:
"271. Membrii Guvernului şi conducătorii altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului, au dreptul, iar în cazurile prevăzute de lege sau la solicitarea Parlamentului sunt obligaţi să participe la şedinţele plenare ale Parlamentului, la şedinţele comisiilor parlamentare şi la audierile parlamentare.
272. Pentru asigurarea raporturilor constituţionale şi a interacţiunii eficiente dintre Guvern şi Parlament, Guvernul, în condiţiile legii, desemnează reprezentantul său în Parlament. Calitatea de reprezentant permanent al Guvernului în Parlament o are secretarul general al Guvernului, iar calitatea de reprezentant supleant – unul dintre secretarii de stat, desemnat prin ordin al secretarului general al Guvernului.
Reprezentantul Guvernului în Parlament asigură, în colaborare cu ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, prezentarea propunerilor Guvernului pentru programele de elaborare a actelor normative şi a priorităţilor Guvernului la întocmirea proiectului ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului.";
b) la punctul 274, enunţul al treilea va avea următorul cuprins: "În cazul absenţei sau al imposibilităţii participării ministrului, a secretarului general/secretarului de stat al ministerului la şedinţele plenare ale Parlamentului, proiectul de act normativ, cu acceptul Prim-ministrului, poate fi prezentat în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului de către reprezentantul Guvernului în Parlament.";
10) în capitolul IX, punctele 283 şi 284 se abrogă;
11) în capitolul X, punctul 292 va avea următorul cuprins:
"292. Sesizarea Guvernului adresată Curţii Constituţionale se aprobă în şedinţa Guvernului, se semnează de către Prim-ministru şi se remite Curţii Constituţionale.";
12) capitolul XI va avea următorul cuprins:
"Capitolul XI
RAPORTURILE GUVERNULUI CU AUTORITĂŢILE PUBLICE AUTONOME
301. Guvernul colaborează cu autorităţile publice autonome în conformitate cu actele normative care reglementează domeniile de activitate ale acestora.
302. Guvernul colaborează cu autorităţile publice autonome în procesul de elaborare, promovare şi implementare a politicii statului în domeniile de competenţă ale acestora, precum şi în procesul de perfecţionare a legislaţiei, prin participarea la elaborarea de acte normative ale Parlamentului şi ale Guvernului în domeniile respective.
303. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, în procesul de elaborare a propunerilor pentru documentele menţionate la pct.16, interacţionează cu autorităţile publice autonome, în vederea includerii eventualelor propuneri din partea acestora în domeniile de activitate de care sunt responsabile, iar în procesul de elaborare şi promovare a proiectelor actelor normative ale Guvernului care au ca obiect de reglementare relaţii din domenii de activitate ale autorităţilor publice autonome solicită, în modul stabilit, avizarea de către acestea.
304. Propunerile de perfecţionare a legislaţiei înaintate de autorităţile publice autonome se promovează în cadrul Guvernului de către ministerele responsabile de politicile în domeniile respective.
305. În cazul examinării unor subiecte ce ţin de domeniile de activitate ale autorităţilor publice autonome, conducătorii acestora au dreptul de a asista la şedinţele Guvernului, cu informarea prealabilă a Cancelariei de Stat.
306. În acest scop, Cancelaria de Stat informează autorităţile publice autonome despre data, ora şi locul desfăşurării şedinţei, precum şi remite acestora proiectul ordinii de zi.
307. În relaţiile cu Curtea de Conturi, Guvernul remite hotărârile şi rapoartele de audit public extern ale acesteia spre executare conducătorilor ministerelor şi ai altor autorităţi administrative centrale, prin indicaţia Prim-ministrului, cu informarea ulterioară a Curţii de Conturi despre măsurile întreprinse şi rezultatele executării hotărârilor acesteia, în modul şi în termenele stabilite.
308. În vederea asigurării executării bugetului de stat, Guvernul poate înainta Curţii de Conturi pentru informare propunerile şi demersurile corespunzătoare, care se pregătesc de Ministerul Finanţelor în comun cu alte ministere şi autorităţi administrative centrale relevante şi se remit Curţii de Conturi, prin intermediul Cancelariei de Stat, sub semnătura Prim-ministrului.";
13) capitolele XII şi XIII se abrogă;
14) în capitolul XV:
a) punctul 323 va avea următorul cuprins:
"323. Guvernul creează condiţiile necesare pentru asigurarea participării societăţii civile în procesul de monitorizare a activităţii autorităţilor publice care îi sunt subordonate prin publicarea pe site-ul său web oficial a rapoartelor periodice de monitorizare şi de progres, a rapoartelor consolidate anuale de activitate privind implementarea Programului de guvernare, a documentelor de politici şi a altor acte ale Guvernului.";
b) la punctul 324, cuvintele "consultarea cu reprezentanţii" se substituie cu cuvântul "consultarea publică a opiniei reprezentanţilor";
c) punctul 325 va avea următorul cuprins:
"325. Demersurile organizaţiilor societăţii civile adresate Guvernului sunt examinate conform procedurilor stabilite de Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018, de legislaţia privind accesul la informaţiile de interes public şi de prevederile prezentului Regulament.";
15) capitolul XVI va avea următorul cuprins:
"Capitolul XVI
EXAMINAREA PETIŢIILOR ŞI A SOLICITĂRILOR DE ACCES
LA INFORMAŢII DE INTERES PUBLIC, ORGANIZAREA
AUDIENŢELOR PERSOANELOR FIZICE ŞI JURIDICE,
CONSILIEREA CETĂŢENILOR
326. Petiţiile persoanelor fizice şi juridice, precum şi solicitările de acces la informaţii de interes public adresate Guvernului, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului şi viceprim-ministrului fără portofoliu se examinează de către Cancelaria de Stat în conformitate cu Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018 şi cu Legea nr.148/2023 privind accesul la informaţiile de interes public şi alte acte normative.
327. În urma examinării petiţiilor, Cancelaria de Stat înaintează Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului sau viceprim-ministrului fără portofoliu propuneri privind modul de soluţionare a problemelor abordate în petiţie, precum şi, după caz, propune examinarea acestora de către alte autorităţi publice şi pregăteşte documentele necesare în modul stabilit de legislaţie ori informează direct persoana fizică sau juridică despre rezultatul examinării şi măsurile întreprinse.
328. Organizarea audienţei persoanelor de către Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-ministru şi miniştri se efectuează în modul stabilit de Guvern.
329. Cancelaria de Stat organizează primirea în audienţă a persoanelor fizice şi a reprezentanţilor persoanelor juridice privind problemele adresate conducerii Guvernului.
330. În contextul examinării petiţiilor şi a solicitărilor de acces la informaţii de interes public şi de audienţe, Cancelaria de Stat:
1) examinează şi sistematizează petiţiile persoanelor fizice şi juridice adresate Guvernului, precum şi informează conducerea Guvernului despre problemele sesizate;
2) asigură organizarea primirii în audienţă a persoanelor fizice şi juridice şi consilierea cetăţenilor în modul stabilit de Guvern;
3) asigură monitorizarea şi controlul activităţii ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale şi a structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă privind examinarea petiţiilor, solicitărilor de acces la informaţii de interes public, primirea în audienţă a persoanelor fizice şi juridice, acordarea ajutorului necesar în acest domeniu şi formularea propunerilor în vederea lichidării deficienţelor constatate.
331. Rezultatele activităţii ministerelor, a altor autorităţi administrative centrale şi a structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă în domeniul organizării examinării şi soluţionării petiţiilor şi a solicitărilor de acces la informaţiile de interes public, precum şi a solicitărilor de primire în audienţă se examinează de către Cancelaria de Stat.
332. Anual, până la sfârşitul lunii martie, Cancelaria de Stat elaborează şi prezintă conducerii Guvernului raportul privind organizarea examinării şi soluţionării petiţiilor şi a solicitărilor de acces la informaţiile de interes public, precum şi a solicitărilor de primire în audienţă în cadrul Cancelariei de Stat, al ministerelor, al altor autorităţi administrative centrale şi al structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă, fiind asigurată publicarea pe site-ul web oficial al Guvernului.";
16) anexa nr.1 se completează cu poziţia 31 cu următorul cuprins:
| "31. | Referinţa la documentul de planificare care prevede elaborarea proiectului
(PNA, PND, PNR, alte documente de planificare sectoriale)"; |
17) anexele nr.2 şi nr.3 se abrogă.
4. Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1171/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.499-503, art.1314), se modifică după cum urmează:
1) pe tot parcursul textului, cuvintele "ce au ca scop armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene" se substituie cu cuvintele "cu relevanţă UE", iar cuvintele "legislaţia Uniunii Europene" şi "nota informativă", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "legislaţia UE" şi, respectiv, "nota de fundamentare", la forma gramaticală corespunzătoare;
2) punctul 1 va avea următorul cuprins:
"1. Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene (în continuare – Regulament) reglementează modul de organizare şi derulare a procesului de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene (în continuare – legislaţia UE), stabileşte principiile, condiţiile şi etapele, criteriile, metodele şi instrumentele de transpunere, precum şi coordonarea, monitorizarea şi evidenţa procesului de armonizare legislativă la nivel naţional. Prezentul Regulament se aplică tuturor proiectelor de acte normative cu relevanţă UE şi proiectelor de modificare a actelor normative cu relevanţă UE, inclusiv celor ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome.";
3) se completează cu punctul 11 cu următorul cuprins:
"11. În sensul prezentului Regulament sunt utilizate noţiunile din art.2 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative (în continuare – Legea nr.100/2017) şi următoarele noţiuni:
1) armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia UE – proces continuu de transpunere a legislaţiei UE în legislaţia Republicii Moldova, în vederea integrării acesteia în ordinea juridică internă a Republicii Moldova, urmate de implementarea legislaţiei naţionale armonizate şi de punere în aplicare a acesteia;
2) transpunerea legislaţiei UE – proces de încorporare a normelor şi procedurilor stabilite de actele juridice europene în sistemul juridic al Republicii Moldova, prin elaborarea de acte normative noi sau/şi de modificare în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr.100/2017 şi de Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.610/2018 (în continuare – Regulamentul Guvernului).";
4) punctul 2 va avea următorul cuprins:
"2. Armonizarea legislativă are loc în conformitate cu angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, cu alte instrumente internaţionale relevante, precum şi cu Programul naţional pentru aderare.";
5) punctul 4 va avea următorul cuprins:
"4. Armonizarea progresivă se realizează prin transpunerea treptată a legislaţiei UE în legislaţia Republicii Moldova, conform angajamentelor şi termenelor asumate în raport cu aceasta, instrumentelor internaţionale relevante şi Programului naţional pentru aderare.";
6) la punctul 8, subpunctul 4) va avea următorul cuprins:
"4) actele juridice europene (regulamentele, directivele şi deciziile), precum şi actele delegate şi actele de punere în aplicare emise de instituţiile Uniunii Europene ca acte cu putere obligatorie şi celelalte acte juridice adoptate de instituţiile Uniunii Europene, precum avizele, recomandările, rezoluţiile, declaraţiile";
7) punctul 9 va avea următorul cuprins:
"9. Procesul de transpunere a legislaţiei UE în legislaţia Republicii Moldova variază în funcţie de tipul actului juridic european transpus, de particularităţile şi obiectul de reglementare, precum şi de scopul acestuia.";
8) la punctul 11, subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) obligaţiile de armonizare care rezultă din angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, din alte instrumente internaţionale relevante, precum şi din Programul naţional pentru aderare, în conformitate cu termenele şi condiţiile stabilite";
9) la punctul 12:
a) subpunctul 4) va avea următorul cuprins:
"4) proiectul de act normativ care are ca scop transpunerea actelor juridice europene:
a) conţine în mod obligatoriu clauza de armonizare, care indică gradul de transpunere a actului/actelor juridic/e european/europene;
b) este marcat cu sigla "UE";
c) este însoţit de nota de fundamentare şi de tabelul de concordanţă, care indică gradul de compatibilitate al proiectului cu actul juridic european;
d) este supus în mod obligatoriu expertizei de compatibilitate, realizată de Centrul de armonizare a legislaţiei (în continuare – Centru), subdiviziune a Cancelariei de Stat";
b) se completează cu subpunctul 5) cu următorul cuprins:
"5) proiectele de acte normative cu relevanţă UE care nu au ca scop transpunerea directă a legislaţiei UE, dar urmăresc crearea cadrului juridic naţional necesar pentru implementarea legislaţiei UE şi/sau modificarea actelor normative armonizate se prezintă în mod obligatoriu spre expertiza de compatibilitate, însă nu sunt însoţite de tabelul de concordanţă, nu conţin clauza de armonizare şi nu sunt marcate cu sigla "UE"";
10) punctul 13 va avea următorul cuprins:
"13. Procesul de transpunere a legislaţiei UE în legislaţia Republicii Moldova se realizează în următoarele etape:
1) determinarea obligaţiilor de armonizare care reies din angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, din alte instrumente internaţionale relevante, precum şi a activităţilor de transpunere planificate în baza Programului naţional pentru aderare;
2) identificarea actului/actelor juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
3) analiza obiectivelor, principiilor, cerinţelor şi a standardelor actului/actelor juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
4) determinarea prevederilor legislaţiei Republicii Moldova în domeniu şi stabilirea gradului de conformitate/compatibilitate cu actul/actele juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
5) identificarea actelor normative naţionale care urmează a fi modificate sau abrogate în scopul transpunerii actului/actelor juridic/e european/europene şi al asigurării compatibilităţii cu acesta/acestea;
6) determinarea necesităţii elaborării unor proiecte de acte normative noi pentru reglementarea domeniilor în care nu există prevederi corespondente la nivel naţional;
7) identificarea metodelor de realizare a transpunerii prevederilor actului/actelor juridic/e european/europene;
8) elaborarea versiunii iniţiale a proiectului de act normativ care are ca scop transpunerea legislaţiei UE;
9) întocmirea tabelului de concordanţă, concomitent cu elaborarea versiunii iniţiale a proiectului de act normativ;
10) determinarea gradului de compatibilitate cu actul/actele juridic/e european/europene de către autorul proiectului de act normativ, în baza tabelului de concordanţă şi indicarea acestuia în clauza de armonizare a proiectului;
11) efectuarea expertizei de compatibilitate de către Centru şi emiterea declaraţiei de compatibilitate a proiectului;
12) definitivarea proiectului de act normativ şi actualizarea tabelului de concordanţă în baza avizelor, a expertizelor şi a declaraţiei de compatibilitate;
13) actualizarea şi ajustarea tabelului de concordanţă după aprobarea, adoptarea finală a proiectului de act normativ, pentru reflectarea corectă a gradului de transpunere atins prin proiect;
14) transmiterea către Centru a tabelului de concordanţă actualizat, pentru a fi inclus în baza de date a legislaţiei naţionale armonizate.";
11) se completează cu punctul 131 şi 132 cu următorul cuprins:
"131. Proiectele de acte normative cu relevanţă UE care nu au ca scop transpunerea directă a legislaţiei UE, dar urmăresc crearea cadrului juridic naţional necesar pentru implementarea legislaţiei UE sau/şi modificarea unor acte normative care au transpus anterior legislaţia UE sunt elaborate şi promovate conform etapelor descrise la pct.13, cu excepţia celor de la pct.13 subpct. 2), 3), 7), 9), 10), 13) şi 14), în partea ce se referă la întocmirea/actualizarea tabelului de concordanţă."
132. Coordonarea prealabilă cu Comisia Europeană a proiectelor de acte normative cu relevanţă UE se realizează prin intermediul Biroului pentru integrare europeană, cu notificarea Centrului, care asigură verificarea finală a proiectului definitivat din perspectiva compatibilităţii cu legislaţia UE şi a corespunderii acestuia cu recomandările formulate de Comisia Europeană.";
12) punctul 16 va avea următorul cuprins:
"16. Evaluarea gradului de conformitate/compatibilitate a legislaţiei Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, inclusiv formularea propunerilor corespunzătoare de asigurare a compatibilităţii, precum şi identificarea actelor normative care trebuie aprobate/adoptate, modificate sau abrogate şi planificarea elaborării acestora se realizează în cadrul grupurilor de lucru pentru negocierea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, instituite în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.180/2024 cu privire la mecanismul de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi modul de organizare şi funcţionare a echipei de negociere în cadrul acestui proces sau/şi în cadrul grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectului actului normativ, instituite potrivit art.27 din Legea nr.100/2017.";
13) la punctul 18, după cuvintele "pentru transpunerea" se introduc cuvintele "integrală a", iar după cuvintele "asigurării compatibilităţii" se introduc cuvintele "depline a";
14) punctele 21 şi 22 vor avea următorul cuprins:
"21. Transpunerea prevederilor actului juridic european se realizează prin următoarele metode:
1) transpunere directă – preluarea fidelă a prevederilor actului juridic european în legislaţia naţională, fără reformulare, utilizând redacţia, limbajul juridic şi terminologia identică sau similară cu cea a actului juridic european care se transpune. Transpunerea definiţiilor, a formulelor, a schemelor, a valorilor numerice, a diferitelor tipuri de limitări şi excepţii, precum şi a anexelor ce conţin specificaţii şi cerinţe tehnice, metode de încercări de laborator se realizează prin transpunere directă, păstrându-se conţinutul şi structura actului european. Această metodă este recomandată în cazul transpunerii regulamentelor şi deciziilor UE;
2) reformulare – integrarea prevederilor actului juridic european în legislaţia naţională, prin reformularea prevederilor actului juridic european care se transpune. O astfel de reformulare nu trebuie să aibă drept efect diminuarea compatibilităţii sau devierea de la obiectivul actului juridic european, care ar duce la incompatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia UE;
3) metoda mixtă – utilizarea combinată a metodelor de transpunere directă şi de reformulare.
22. Trimiterea la actele juridice europene nu reprezintă o metodă de transpunere şi nu poate fi utilizată la elaborarea proiectelor de acte normative. Trimiterea se admite doar în textul clauzei de armonizare a proiectului de act normativ sau a actului normativ în vigoare.";
15) se completează cu punctele 231 şi 232 cu următorul cuprins:
"231. Proiectele de acte normative care au ca scop transpunerea unor directive UE pot prevedea perioade de tranziţie pentru aplicarea anumitor prevederi, condiţionate de semnarea unor acorduri internaţionale, aderarea la organizaţii internaţionale sau de momentul propriu-zis al aderării la Uniunea Europeană.
232. Stabilirea unor perioade de tranziţie condiţionate de momentul aderării la Uniunea Europeană în proiectele de acte normative de transpunere a regulamentelor şi deciziilor UE nu se admite. Proiectele de acte normative de transpunere a regulamentelor şi deciziilor UE vor conţine în mod obligatoriu dispoziţii ce vor prevedea abrogarea acestora la momentul aderării la Uniunea Europeană.";
16) la punctul 24, cuvintele "a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene" se substituie cu cuvântul "legislativă";
17) punctele 25, 26 şi 27 vor avea următorul cuprins:
"25. Nota de fundamentare la proiectul de act normativ cu relevanţă UE se întocmeşte în conformitate cu cerinţele stabilite în art.30 din Legea nr.100/2017 şi cu modelul indicat în anexa nr.1 la legea menţionată.
26. Informaţia ce corespunde compartimentului 5 din nota de fundamentare, privind compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia UE, va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:
1) măsurile normative necesare pentru transpunerea actelor juridice ale UE în legislaţia naţională:
a) tipul, titlul, numărul şi data actului juridic european/actelor juridice europene care se transpune/se transpun în proiectul actului normativ şi dacă acesta/acestea este/sunt în proces de revizuire de către instituţiile UE şi care urmează a fi modificat/e;
b) obiectivele actului juridic european;
c) gradul de transpunere a actului juridic european, precizându-se dacă transpunerea este totală sau parţială;
d) argumentarea introducerii unor reglementări care nu sunt prevăzute expres în actul juridic european şi/sau care depăşesc cerinţele minime stabilite de acesta;
e) în situaţia transpunerii parţiale a actului juridic european, precizarea termenului/termenelor-limită şi a modalităţii de transpunere totală a acestuia în legislaţia naţională (măsurile normative de transpunere preconizate, inclusiv actele normative naţionale conexe care urmează a fi modificate pentru asigurarea transpunerii integrale a actului juridic european);
f) în situaţia în care actul juridic european nu a fost transpus anterior în legislaţia naţională (transpunere primară), menţionarea expresă a acestui fapt, iar în cazul în care acesta a constituit anterior obiect al transpunerii (totale sau parţiale), enumerarea actelor normative naţionale de transpunere relevante, precum şi a prevederilor transpuse ale actului juridic european;
g) după caz, referirea la reglementările similare existente în legislaţia statelor membre ale Uniunii Europene sau a statelor în curs de aderare la UE;
h) menţiunea privind elaborarea tabelului de concordanţă şi actualizarea acestuia;
2) măsurile normative care urmăresc crearea cadrului juridic intern necesar pentru implementarea legislaţiei UE, unde se indică lista actelor juridice europene pentru care se creează cadrul juridic intern necesar pentru implementare şi se prezintă argumente pentru justificarea necesităţii aprobării măsurilor incluse în proiect în vederea implementării legislaţiei UE;
3) concluziile expertizei de compatibilitate, unde se indică succint concluziile expertizei de compatibilitate sau ale avizării, inclusiv propunerile şi obiecţiile formulate în acest sens.
27. Pentru proiectele de acte normative care nu sunt cu relevanţă UE, lipsa intenţiei de transpunere a legislaţiei UE sau de creare a cadrului juridic intern necesar pentru implementarea legislaţiei UE se indică expres în compartimentul 5 din nota de fundamentare la proiect. Pentru proiectele de acte normative care nu sunt cu relevanţă UE, dar care modifică acte normative de transpunere a legislaţiei UE, se enumeră actul/actele juridic/e european/europene transpus/e anterior şi gradul lor de compatibilitate.";
18) punctul 28 se abrogă;
19) punctele 29 şi 30 vor avea următorul cuprins:
"29. Clauza de armonizare reprezintă menţiunea obligatorie din proiectul actului normativ sau din actul normativ în vigoare privind transpunerea actului/actelor juridic/e european/europene, care are drept scop facilitarea evidenţei progresului de transpunere a legislaţiei UE, prin indicarea gradului de transpunere a actului sau a actelor juridice europene.
30. Clauza de armonizare se include după preambulul şi clauza de adoptare ale proiectului, în conformitate cu modelele stabilite în anexa nr.2.";
20) se completează cu punctele 301 şi 302 cu următorul cuprins:
"301. În cazul proiectelor de acte normative care conţin mai mult de o anexă ce transpune câte unul sau mai multe acte juridice europene, clauza de armonizare poate fi plasată la începutul textului propriu-zis al fiecărei anexe corespunzătoare actului juridic european transpus. Aceasta indică gradul de transpunere, precum şi actul/actele juridic/e european/europene ce se transpune/transpun, cu indicarea tipului, a numărului, a instituţiei/instituţiilor Uniunii Europene ce a/au adoptat actul european, seria, numărul şi data Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în care acesta a fost publicat, precum şi cea mai recentă modificare a acestuia care constituie obiect al transpunerii.
302. Pentru proiectele actelor normative de modificare care au ca scop transpunerea legislaţiei UE, clauza de armonizare se inserează în proiectul actului normativ de modificare şi, la necesitate, se completează clauza de armonizare a actului normativ de bază cu actul/actele juridic/e european/europene noi transpus/e sau cu noi trimiteri la elementele structurale ale actului UE transpus în cazul avansării gradului de transpunere.";
21) punctul 31 va avea următorul cuprins;
"31. Nota de fundamentare şi clauza de armonizare utilizează următoarele calificative generale de apreciere a compatibilităţii:
1) transpune – transpunerea integrală a prevederilor actului juridic european, prin asigurarea implementării scopului, a obiectivelor acestuia, urmărindu-se pe viitor punerea în aplicare eficientă a normelor europene integrate;
2) transpune articolul, alineatul, litera, punctul, paragraful, anexa etc. din actul juridic european – transpunerea câtorva elemente structurale ale actului juridic european, în funcţie de scopul specific al transpunerii, menţionându-se expres elementele structurale ale actului juridic european (capitolul, articolul, alineatul, litera, punctul, anexa etc.) care se transpun;
3) transpune parţial – transpunerea parţială a prevederilor actului juridic european, care poate să coincidă cu obiectivul specific de transpunere urmărit de proiectul de act normativ sau să indice o transpunere incompletă, eronată sau/şi necorespunzătoare a unor elemente structurale ale actului juridic european.";
22) punctul 33 va avea următorul cuprins:
"33. Tabelul de concordanţă dintre actul juridic european şi proiectul actului normativ naţional se întocmeşte pentru fiecare act juridic european transpus, în conformitate cu modelul 1 din anexa nr.3. Pentru proiectele de acte normative şi pentru actele normative în vigoare care sunt supuse evaluării prealabile de către Comisia Europeană în contextul procesului de aderare la UE, tabelul de concordanţă se întocmeşte potrivit modelului 2 din anexa nr.3 sau potrivit altui model de tabel de concordanţă solicitat de Comisia Europeană.";
23) se completează cu punctul 331 cu următorul cuprins:
"331. Pentru proiectele de acte normative de modificare a unui act normativ armonizat şi care au ca scop transpunerea directă a legislaţiei UE, autorul proiectului prezintă două tabele de concordanţă, întocmite potrivit modelului 1 din anexa nr.3: un tabel de concordanţă al actului juridic european cu prevederile proiectului de act normativ şi un tabel de concordanţă al actului juridic european cu versiunea consolidată a actului normativ naţional, inclusiv cu reflectarea modificării operate prin proiectul naţional.";
24) la punctul 34, cuvintele "armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene" se substituie cu textul "transpunerea legislaţiei UE";
25) la punctul 35:
a) subpunctele 3) şi 4) vor avea următorul cuprins:
"3) incompatibil – prevederile proiectului actului normativ naţional nu sunt în conformitate nici cu prevederile actului juridic european, nici cu scopul şi principiile care rezultă din aceste prevederi sau contravin acestuia;
4) prevederi UE neaplicabile – prevederile actului juridic european nu pot fi transpuse motivat de Republica Moldova în general sau până la aderarea la Uniunea Europeană ori se referă la activitatea Comisiei Europene sau a altor agenţii europene, ori sunt prevederi generale care nu sunt supuse procedurii de transpunere referitoare la intrarea în vigoare, transpunerea şi aplicarea actului UE etc.";
b) se completează cu subpunctul 5) şi 6) cu următorul cuprins:
"5) prevederi UE netranspuse – prevederi fundamentale şi obligatorii ale actului juridic european care nu sunt transpuse de proiectul de act normativ, dar urmează a fi transpuse obligatoriu printr-un alt proiect de act normativ naţional şi/sau sunt transpuse deja de alte acte normative naţionale. În cazul în care anumite prevederi ale actului UE sunt transpuse în alte acte normative naţionale, se menţionează expres actul normativ în cauză, se indică elementele structurale ale acestuia şi se transcrie textul acestora;
6) prevederi UE opţionale – prevederi ale actului juridic european care lasă la discreţia autorului selectarea unei opţiuni de reglementare din mai multe opţiuni oferite, cu transpunerea completă a acesteia, sau neimplementarea motivată a singurei opţiuni formulate";
26) se completează cu punctul 351 cu următorul cuprins:
"351. Tabelul de concordanţă al actului normativ naţional urmează a fi ajustat ori de câte ori actul normativ în cauză este modificat, inclusiv în cazul în care modificările respective nu au ca scop transpunerea legislaţiei UE. Tabelul de concordanţă actualizat după orice modificare se transmite Centrului pentru verificare şi includere în baza de date, în conformitate cu pct.49 subpct. 2) lit.f).";
27) punctele 36 şi 37 vor avea următorul cuprins:
"36. Sigla "UE" marchează proiectul de act normativ care transpune legislaţia UE pe parcursul întregului proces de legiferare sau actul normativ care transpune legislaţia UE. Sigla facilitează identificarea proiectelor de acte normative şi a actelor normative de transpunere a legislaţiei UE şi, în cazul proiectelor, indică necesitatea includerii în text a clauzei de armonizare, precum şi a tabelului de concordanţă şi a declaraţiei de compatibilitate în dosarul de însoţire al proiectului de act normativ.
37. Sigla "UE" se aplică prin indicarea, pe prima pagină a proiectului de act/actului normativ, în colţul drept de sus, a literelor mari UE, cu caractere aldine, fontul Times New Roman şi mărimea corpului de literă 16.";
28) punctele 39 şi 40 vor avea următorul cuprins:
"39. Proiectul de act normativ cu relevanţă UE este supus consultării publice, transmis spre avizare şi expertiză în modul stabilit de art.32 şi art.34-38 din Legea nr.100/2017 şi Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.
40. Proiectele de acte normative care au ca scop transpunerea legislaţiei UE, marcate cu sigla "UE", inclusiv cele ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi ale autorităţilor publice autonome, sunt supuse în mod obligatoriu expertizei de compatibilitate conform cerinţelor stabilite în art.34 şi 35 din Legea nr.100/2017.";
29) punctul 41 se abrogă;
30) se completează cu punctele 431 şi 432 cu următorul cuprins:
"431. Proiectele de acte normative care nu au ca scop transpunerea directă a legislaţiei UE, dar urmăresc crearea cadrului juridic naţional necesar pentru implementarea legislaţiei UE, inclusiv cele de modificare a legislaţiei armonizate, sunt supuse în mod obligatoriu avizării de către Centru, potrivit art.32 şi 38 din Legea nr.100/2017.
Prin avizul de compatibilitate, Centrul determină dacă prevederile proiectului de act normativ corespund spiritului legislaţiei UE, dacă nu contravin principiilor fundamentale stabilite la nivelul Uniunii Europene şi dacă nu afectează nivelul de transpunere atins.
432. Proiectele actelor normative cu relevanţă UE, elaborate de către Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament şi Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, se transmit Guvernului pentru efectuarea expertizei de compatibilitate sau a avizării, însoţite, după caz, de tabelul/tabelele de concordanţă.";
31) la punctul 44, cuvintele "care urmăreşte armonizarea legislativă" se substituie cu textul "cu relevanţă UE", iar cuvintele "obiecţiilor şi propunerilor" şi textul "sau nr.3" se exclud;
32) la punctul 45, cuvintele "armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene" se substituie cu textul "transpunerea legislaţiei UE";
33) punctul 46 se abrogă;
34) în denumirea capitolului IV şi la punctul 47, cuvintele "Coordonarea şi monitorizarea procesului" se substituie cu textul "Coordonarea, monitorizarea şi evidenţa procesului";
35) la punctul 48, subpunctul 1) va avea următorul cuprins:
"1) coordonarea, monitorizarea şi evidenţa procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia UE pe plan naţional";
36) punctele 49, 50 şi 51 vor avea următorul cuprins:
"49. În conformitate cu domeniile de activitate stabilite în pct.48, Cancelaria de Stat, prin intermediul Centrului, realizează următoarele atribuţii:
1) în domeniul asigurării compatibilităţii legislaţiei naţionale cu legislaţia UE:
a) efectuează expertiza de compatibilitate a proiectelor de acte normative care au scop transpunerea legislaţiei UE, inclusiv a actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome, a proiectelor de acte normative elaborate de către Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament şi Adunarea populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia prezentate acestuia, însoţite de tabelul de concordanţă, şi emite, în ultimă instanţă, declaraţia de compatibilitate;
b) avizează, în mod obligatoriu, toate proiectele de acte normative cu relevanţă UE, care nu au ca scop transpunerea directă a legislaţiei UE, inclusiv cele de modificare a legislaţiei armonizate;
c) monitorizează calitatea transpunerii legislaţiei UE, prin verificarea valabilităţii actului/actelor juridic/e european/europene transpus/e, a respectării principiului armonizării dinamice în procesul de armonizare, a corectitudinii metodelor de armonizare utilizate, precum şi prin evaluarea nivelului de transpunere a reglementărilor UE în proiectele de acte normative;
d) formulează propuneri de completare a actelor normative cu dispoziţii din legislaţia UE sau de eliminare a dispoziţiilor ce contravin acesteia, în scopul prevenirii transpunerii deficiente a legislaţiei UE;
e) verifică respectarea exigenţelor înaintate faţă de proiectele de acte normative cu relevanţă UE şi conţinutul dosarelor de însoţire ale acestora;
2) în domeniul coordonării, monitorizării şi evidenţei procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia UE:
a) coordonează gradul de realizare a obligaţiilor de transpunere ce rezultă din angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, inclusiv în procesul de aderare, precum şi din Programul naţional pentru aderare, Planul naţional de dezvoltare şi Planul naţional de reglementări, prin intermediul reţelei interinstituţionale a punctelor de contact responsabile pentru transmiterea de informaţii actualizate privind tipul proiectului de act normativ care are ca scop transpunerea legislaţiei UE, respectarea termenelor de transpunere asumate şi stadiul procesului de elaborare a actelor normative de transpunere din domeniile lor de competenţă;
b) participă şi, după caz, formulează propuneri în procesul de elaborare şi actualizare a planurilor de acţiuni ale Guvernului şi a programelor legislative ale Parlamentului sub aspectul acţiunilor de transpunere a legislaţiei UE;
c) formulează şi transmite autorităţilor competente propuneri în vederea accelerării procesului de transpunere a legislaţiei UE şi/sau a luării măsurilor necesare pentru transpunerea legislaţiei UE în domeniu, în urma examinării analitice şi a implementării rapoartelor anuale de progres ale Comisiei Europene;
d) urmăreşte şi semnalează Guvernului sau, după caz, Parlamentului întârzierile în procesul de promovare a proiectelor de acte normative care au ca scop transpunerea legislaţiei UE;
e) sistematizează progresele înregistrate în procesul de transpunere a legislaţiei UE;
f) organizează şi gestionează baza de date a legislaţiei naţionale armonizate cu legislaţia UE, asigurând transparenţa procesului de armonizare legislativă, accesul la legislaţia naţională armonizată, legislaţia europeană transpusă, nivelul de armonizare şi tabelele de concordanţă pentru legislaţia armonizată, prin plasarea bazei de date pe site-ul web oficial al Cancelariei de Stat;
g) la solicitare, prezintă Guvernului şi Parlamentului situaţia privind procesul de transpunere a legislaţiei UE;
h) elaborează şi prezintă periodic Biroului pentru integrare europeană informaţia privind realizarea măsurilor de transpunere planificate prin Programul naţional pentru aderare, din perspectiva nivelului de transpunere a legislaţiei UE;
3) în domeniul asigurării asistenţei metodologice şi de specialitate în domeniul dreptului Uniunii Europene şi al procesului de armonizare legislativă:
a) elaborează şi actualizează instrucţiuni metodologice privind procesul de armonizare legislativă;
b) acordă asistenţă metodologică subiecţilor cu drept de iniţiativă legislativă în privinţa aspectelor de drept UE, tehnicilor de transpunere şi modalităţii de întocmire a tabelelor de concordanţă;
c) acordă asistenţă autorităţilor publice în procesul de examinare analitică a legislaţiei UE prin furnizarea informaţiilor actualizate privind legislaţia naţională care asigură preluarea legislaţiei UE în domeniu sau privind data introducerii unei astfel de legislaţii, după caz;
d) examinează adresările Guvernului şi răspunde la sesizările autorităţilor administraţiei publice centrale, ale autorităţilor publice autonome, ale Parlamentului, ale persoanelor fizice şi juridice din sfera sa de activitate, acţionând în calitate de autoritate de expertiză în domeniul dreptului Uniunii Europene.
50. Coordonarea, monitorizarea şi evidenţa procesului de armonizare legislativă are loc în strânsă legătură cu structurile guvernamentale şi parlamentare în vederea clarificării aspectelor relevante procesului de transpunere a legislaţiei UE şi a asigurării suportului necesar pentru realizarea activităţii Cancelariei de Stat.
51. În ceea ce priveşte acordurile bilaterale cu Uniunea Europeană şi procesul de aderare la Uniunea Europeană, Centrul participă în procesul de negociere şi revizuire ale acestora, precum şi la reuniunile mixte moldo-europene ale reprezentanţilor la nivel guvernamental şi parlamentar, pe dimensiunea armonizării legislative.";
37) punctul 52 se abrogă;
38) punctul 54 va avea următorul cuprins:
"54. Pentru proiectele de acte normative care au ca scop transpunerea legislaţiei UE sau pentru actele normative emise, aprobate sau adoptate care au transpus legislaţia UE şi care reglementează un domeniu identificat drept prioritar de către Uniunea Europeană, autoritatea responsabilă de promovarea proiectului sau a actului normativ respectiv, în vederea realizării de către Comisia Europeană a exerciţiului de evaluare a compatibilităţii proiectului de act normativ sau a actului normativ cu legislaţia UE, asigură întocmirea tabelului/tabelelor de concordanţă actualizat/e şi consolidat/e potrivit modelului 2 din anexa nr.3.
Tabelul/tabelele de concordanţă este/sunt prezentat/e Biroului pentru integrare europeană, pentru verificarea conformităţii traducerii realizate şi, ulterior, pentru transmiterea acestuia/acestora Comisiei Europene, în vederea realizării exerciţiului de evaluare, precum şi Centrului, pentru includerea în baza de date a legislaţiei naţionale armonizate. Verificarea conformităţii traducerii se realizează în baza Metodologiei de traducere elaborate de Biroul pentru integrare europeană.";
39) anexa nr.1 se abrogă;
40) anexele nr.2 şi nr.3 vor avea următorul cuprins:
|
"Anexa nr.2 la Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene CLAUZA DE ARMONIZARE* Modelul 1 Prezenta/prezentul (se indică tipul actului normativ) transpune (se indică tipul actului juridic european - Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european) al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat - Parlamentul European şi Consiliul, Comisia etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat/ă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). ___________________ * Modelul 1 se utilizează în cazul în care s-a asigurat transpunerea completă a prevederilor obligatorii ale actului juridic european. Modelul 2 se utilizează în cazul transpunerii incomplete a prevederilor obligatorii ale actului juridic european sau/şi în cazul introducerii unor prevederi naţionale distincte de cele ale actului juridic european. Modelul 3 se utilizează atunci când, pornind de la obiectul de reglementare al proiectului naţional şi scopul acestuia, autorul îşi propune transpunerea doar a anumite elemente structurale ale actului juridic european. Este aplicabil, în special, în cazul în care actul juridic european reglementează mai multe domenii care sunt reglementate în legislaţia naţională de mai multe acte normative. Modelul 4 se utilizează în cazul transpunerii simultane prin proiectul naţional a mai mult de un act juridic european. Se va utiliza combinaţia potrivită a modelelor 1, 2, 3 şi 5 ale clauzelor de armonizare. Clauza de armonizare de modelul 5 se va utiliza în cazul în care actul juridic european cu caracter neobligatoriu nu poate fi transpus prin metodele de transpunere descrise în pct.21 din Regulament, iar proiectul de act normativ doar se aliniază la prevederile acestuia. Modelul 2 Prezenta/prezentul ______ (se indică tipul actului normativ) transpune parţial (transpune (se indică, după caz, elementele structurale ale actului juridic european transpus) Regulamentul/Directiva/Decizia etc. (se indică tipul actului UE) nr.___(se indică numărul actului juridic european), al Parlamentului European şi al Consiliului, al Comisiei etc. (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat), din___(se indică data adoptării), privind_______(se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria ____ nr.___ din____ (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin_______ se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). Prezenta/prezentul (se indică tipul actului normativ) transpune parţial/transpune (se indică, după caz, elementele structurale ale actului juridic european transpus şi tipul acestuia – Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european) al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat - Parlamentul European şi Consiliul, Comisia etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). Modelul 3 Prezenta/prezentul_____ (se indică tipul actului normativ) transpune articolul, alineatul, paragraful, anexa etc. din Regulamentul/Directiva/Decizia etc (se indică tipul actului juridic european) nr.___(se indică numărul actului juridic european), al Parlamentului European şi al Consiliului, al Comisiei etc. (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat) din___ (se indică data adoptării), privind_______(se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria ____ nr.___ din____ (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin______(se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). Prezenta/prezentul (se indică tipul actului normativ) transpune (articolul, alineatul, paragraful, anexa etc.) din (se indică tipul actului european – Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european) al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat – Parlamentul European şi Consiliul, Comisia etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). Modelul 4 Prezenta/prezentul (se indică tipul actului normativ): - transpune (se indică tipul actului Uniunii Europene – Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european), al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat –Parlamentul European şi Consiliul, Comisia etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare); - transpune parţial/transpune (se indică, după caz, elementele structurale ale actului juridic european transpus) din (se indică tipul actului UE – Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european) al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat – Parlamentul European şi Consiliul, Comisia etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare); - transpune (articolul, alineatul, paragraful, anexa etc.) din (se indică tipul actului juridic european – Regulament/Directivă/Decizie etc.) nr.(se indică numărul actului juridic european) al/a (se indică instituţiile/instituţia care l-au/l-a adoptat – Parlamentului European şi al Consiliului, al Comisiei etc.) din (se indică data adoptării) privind (se indică titlul actului juridic european), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (se indică seria, numărul şi data Jurnalului Oficial), nr.CELEX, aşa cum a fost modificat ultima dată prin (se indică cea mai recentă modificare a actului juridic european care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare). Modelul 5 Prezenta/prezentul (se indică tipul actului normativ) este aliniat/aliniat parţial la (Recomandarea, Comunicarea, Rezoluţia, Concluziile etc., se indică toate datele de completare privind actul juridic european la care se aliniază, potrivit modelului 1 al clauzei de armonizare: tipul, numărul, instituţia/instituţiile care l-a/l-au adoptat, data adoptării, titlul, seria, numărul şi data Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în care a fost publicat, nr.CELEX). |
|
Anexa nr.3 la Regulamentul privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene Modelul 1 TABEL DE CONCORDANŢĂ |
|||
| 1 | Titlul actului UE, inclusiv cea mai recentă modificare, nr.CELEX | ||
| 2 | Titlul proiectului de act normativ naţional | ||
| 3 | Gradul general de compatibilitate | ||
| 4 | Autoritatea/persoana responsabilă | ||
| 5 | Data întocmirii/actualizării | ||
| Actul
Uniunii Europene 6 |
Proiectul de act
normativ naţional 7 |
Gradul de compatibilitate
8 |
Observaţii
9 |
|
Instrucţiuni de completare: 1. La compartimentul 1 se indică tipul, numărul, instituţia/instituţiile care l-a/l-au adoptat, data, titlul actului juridic european, nr.CELEX, inclusiv cea mai recentă modificare a actului care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, a numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare. 2. La compartimentul 2 se indică tipul şi titlul proiectului de act normativ naţional ce transpune dispoziţiile actului juridic european. 3. La compartimentul 3 se indică gradul general de compatibilitate dintre actul juridic european care constituie obiect al transpunerii şi proiectul de act normativ naţional care transpune normele actului juridic european, utilizându-se calificativele generale de compatibilitate stabilite în pct.35 din Regulament. 4. La compartimentul 4 se indică autoritatea şi persoana responsabilă de elaborarea şi promovarea proiectului de act normativ şi de întocmirea tabelului de concordanţă. Dacă, în vederea elaborării proiectului de act normativ, a fost constituit un grup de lucru, se indică nominal membrii grupului de lucru şi autorităţile pe care le reprezintă. 5. La compartimentul 5 se menţionează data întocmirii versiunii iniţiale a tabelului de concordanţă. Ori de câte ori proiectul de act normativ este modificat în procesul de promovare, se indică ultima dată calendaristică a actualizării tabelului de concordanţă. 6. La compartimentul 6 se menţionează, în ordinea specificată: articolele, alineatele, paragrafele etc. ale actului juridic european, cu transcrierea tuturor dispoziţiilor ce corespund acestora, astfel încât să fie reflectat întreg textul actului juridic european care constituie obiect al transpunerii. De asemenea, după caz, se menţionează numărul hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi paragraful relevant, cu transcrierea textului acestuia. În cazul anexelor care conţin date tehnice, precum tabele, formule, date factologice etc. nu este obligatorie transcrierea integrală a conţinutului, ci doar indicarea numărului anexei respective din actul juridic european. 7. La compartimentul 7 se menţionează articolele, alineatele, paragrafele etc. ale proiectului de act normativ naţional, care corespund şi transpun dispoziţiile corespondente ale actului juridic european din compartimentul 6 al tabelului de concordanţă, cu transcrierea tuturor prevederilor proiectului cuprinse în aceste articole, alineate, paragrafe etc., astfel încât să fie reflectat întreg textul proiectului de act normativ naţional. În cazul în care prevederile actului juridic european au constituit anterior obiect al transpunerii în legislaţia naţională, se menţionează titlul actului normativ naţional, articolul, alineatul, paragraful etc. care au transpus dispoziţiile actului juridic european. Dacă proiectul naţional conţine şi prevederi cu specific naţional, care nu sunt transpuse din actul juridic european, acestea se reflectă la sfârşitul tabelului de concordanţă. 8. La compartimentul 8 se indică gradul de compatibilitate dintre prevederile actului juridic european care se transpune şi prevederile corespondente ale proiectului de act normativ care transpune dispoziţiile actului juridic european, pentru fiecare articol, alineat, paragraf etc., în funcţie de modul de reflectare a corespondenţei acestora, utilizându-se calificativele de compatibilitate stabilite în pct.35 din Regulament. 9. La compartimentul 9 se menţionează diverse observaţii, în special diferenţele dintre prevederile actului juridic european şi prevederile proiectului de act normativ naţional, în cazul în care se realizează o transpunere parţială sau doar a anumitor elemente structurale ale dispoziţiilor actului juridic european. Se explică motivele care stau la baza transpunerii parţiale şi se inserează trimiteri, menţiuni relevante. Se indică termenele preconizate pentru realizarea transpunerii integrale a dispoziţiilor actului juridic european şi proiectele de acte normative care vor înlătura diferenţele de compatibilitate constatate la compartimentul 8 al tabelului de concordanţă. De asemenea, în cazul prevederilor cu specific naţional, se indică angajamentul autorului, cu explicaţiile de rigoare, că acestea nu excedă obiectul de reglementare al actului UE sau nu suprareglementează domeniul. |
|||
|
Modelul 2 TABEL DE CONCORDANŢĂ |
||||||
| 1 | Titlul actului UE, inclusiv cea mai recentă modificare, nr.CELEX | |||||
| 2 | Titlul actului normativ naţional | |||||
| 3 | Gradul general de compatibilitate | |||||
| 4 | Autoritatea/persoana responsabilă | |||||
| 5 | Data întocmirii | |||||
| 6 | Traducere verificată de BIE | |||||
| Actul UE
în limba română 7 |
Actul Uniunii
Europene în limba engleză 8 |
Actul/actele
normativ/e naţional/e în limba română 9 |
Traducerea
actului/actelor normativ/e în limba engleză 10 |
Gradul de
compatibilitate 11 |
Observaţiile
Republicii Moldova 12 |
Observaţiile
Comisiei Europene 13 |
|
Instrucţiuni de completare: 1. La compartimentul 1 se indică tipul, numărul, instituţia/instituţiile care l-a/l-au adoptat, data, titlul actului juridic european, nr.CELEX, inclusiv cea mai recentă modificare a actului care constituie obiect al transpunerii, prin precizarea tipului, numărului şi a datei de adoptare a actului juridic european de modificare. 2. La compartimentul 2 se indică tipul, numărul, data adoptării/aprobării sau emiterii şi titlul actului/actelor normativ/e naţional/e. După caz, se indică data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi data intrării în vigoare a actului/actelor normativ/e naţional/e. 3. La compartimentul 3 se indică gradul general de compatibilitate dintre actul juridic european care constituie obiect al transpunerii şi actul normativ naţional care transpune normele actului juridic european, utilizându-se calificativele de compatibilitate stabilite în pct.35 din Regulament. 4. La compartimentul 4 se indică autoritatea naţională şi persoana responsabilă de întocmirea tabelului de concordanţă. 5. La compartimentul 5 se menţionează data întocmirii tabelului de concordanţă. 6. La compartimentul 6 se menţionează persoana din cadrul Biroului pentru integrare europeană care a verificat conformitatea traducerii în limba engleză a compartimentelor 10, 12 şi 13 din tabelul de concordanţă şi datele de contact ale acesteia. 7. La compartimentul 7 se menţionează, în limba română, în ordinea specificată: articolele, alineatele, paragrafele etc. ale actului juridic european, cu transcrierea tuturor dispoziţiilor ce corespund acestora, astfel încât să fie reflectat întreg textul actului juridic european care constituie obiect al transpunerii. După caz, se menţionează numărul hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi paragraful relevant, cu transcrierea textului acestuia. În cazul anexelor care conţin informaţii tehnice, precum tabele, formule, date factologice etc. nu este obligatorie transcrierea integrală a conţinutului, ci doar indicarea numărului anexei respective. 8. La compartimentul 8 se menţionează, în limba engleză, în ordinea specificată: articolele, alineatele, paragrafele etc. ale actului juridic european, cu transcrierea tuturor dispoziţiilor ce corespund acestora, astfel încât să fie reflectat întreg textul actului juridic european care constituie obiect al transpunerii. După caz, se menţionează numărul hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi paragraful relevant, cu transcrierea textului acestuia. În cazul anexelor care conţin informaţii tehnice, precum tabele, formule, date factologice etc. nu este obligatorie transcrierea integrală a conţinutului, ci doar indicarea numărului anexei respective. Versiunea engleză şi consolidată a actului UE se preia de pe site-ul: https://eur-lex.europa.eu/. 9. La compartimentul 9 se menţionează, în limba română, articolele, alineatele, paragrafele etc. ale actului/actelor normativ/e naţional/e care corespund şi transpun dispoziţiile actului juridic european din compartimentele 7 şi 8 ale tabelului de concordanţă, cu transcrierea acestora în totalitate. 10. La compartimentul 10 se include traducerea în limba engleză a articolelor, a alineatelor, a paragrafelor etc. ale actului/actelor normativ/e naţional/e, care corespund şi transpun dispoziţiile actului juridic european din compartimentele 7 şi 8 al tabelului de concordanţă, cu transcrierea acestora în totalitate. 11. La compartimentul 11 se indică, în limbile română şi engleză, gradul de compatibilitate dintre prevederile actului juridic european care se transpune şi prevederile corespondente ale actului/actelor normativ/e naţional/e care transpun dispoziţiile actului juridic european, pentru fiecare articol, alineat, paragraf etc., în funcţie de modul de reflectare a corespondenţei acestora, utilizându-se calificativele de compatibilitate stabilite în pct.35 din Regulament. 12. La compartimentul 12 se menţionează diferenţele dintre prevederile actului juridic european şi prevederile actului/actelor normativ/e naţionale, în cazul în care se realizează o transpunere parţială a dispoziţiilor actului juridic european. Se explică motivele care stau la baza transpunerii parţiale, se inserează trimiteri, menţiuni relevante, precum şi se indică termenele preconizate pentru realizarea transpunerii integrale a dispoziţiilor actului juridic european şi proiectele de acte normative care vor înlătura aceste diferenţe de compatibilitate. Informaţia este reflectată în limba engleză. 13. Compartimentul 13 se completează după obţinerea recomandărilor evaluatorilor desemnaţi de Comisia Europeană şi cuprinde justificarea concluziei privind transpunerea parţială sau necorespunzătoare a dispoziţiilor actului juridic european, precum şi descrierea deficienţelor de transpunere identificate." |
||||||
5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 5 iulie 2024. Proiectele anunţate/transmise în avizare conform procedurilor de legiferare aplicate până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri vor fi promovate şi prezentate spre examinare Guvernului în conformitate cu respectivele proceduri, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2025.
Proiectele pentru care analiza de impact a fost prezentată pentru consultare/ expertizare prealabilă în conformitate cu prevederile Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019, până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, vor fi promovate cu dosarul de însoţire întocmit în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare până la data de 5 iulie 2024.
6. 6. Ministerul Justiţiei, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri, va asigura republicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Hotărârii Guvernului nr.610/2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului şi a Hotărârii Guvernului nr.1171/2018 pentru aprobarea Regulamentului privind armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia Uniunii Europene, cu renumerotarea corespunzătoare a punctelor.
Rectificare: Punctul 6 din Hotărârea Guvernului nr.447/2024 se va citi în redacţie nouă.
_____________________
* Conform scrisorii Cancelariei de Stat a Republicii Moldova nr.18-78-7575 din 8 iulie 2024.
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.295-298 din 09.07.2024 pag.11
| PRIM-MINISTRU | Dorin RECEAN |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul justiţiei | Veronica Mihailov-Moraru |
| Nr.447. Chişinău, 26 iunie 2024. | |