Hotărâre nr. 467 din 05.07.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de securitate

transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse

sanguine pentru anii 2023-2027

nr. 467  din  05.07.2023

 (în vigoare 01.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-281 art. 665 din 01.08.2023

* * *

În temeiul art.7 lit.g) din Legea nr.241/2008 privind donarea de sânge şi transfuzia sanguină (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.1-2, art.2), cu modificările ulterioare, art.7 alin.(4) şi art.29 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411/1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările ulterioare, art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a prevederilor Programului naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027;

2) vor prevedea anual, în limitele mijloacelor aprobate, alocaţii pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Programul sus-numit;

3) vor informa anual, până la data de 25 februarie, Ministerul Sănătăţii despre executarea Programului menţionat.

3. Ministerul Sănătăţii, până la 1 aprilie, va prezenta Guvernului raportul anual cu privire la realizarea prevederilor Programului nominalizat.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Programul menţionat se va efectua din contul alocaţiilor aprobate anual în bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale pentru acest scop.

5. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale:

1) să elaboreze programe teritoriale privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027;

2) să creeze comisii pentru realizarea programelor teritoriale privind securitatea transfuzională şi autoasigurarea ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027;

3) să prevadă anual alocaţii pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Programul menţionat;

4) să informeze anual, până la data de 25 februarie, Ministerul Sănătăţii despre executarea Programului nominalizat.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.467/2023

PROGRAM NAŢIONAL

de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării

cu produse sanguine pentru anii 2023-2027

I. INTRODUCERE

1. Transfuzia de produse sanguine este o componentă indispensabilă a îngrijirilor medicale, care contribuie la salvarea a milioane de vieţi atât în situaţii de rutină, cât şi în situaţii de urgenţă, permite intervenţii medicale şi chirurgicale din ce în ce mai complexe şi îmbunătăţeşte substanţial speranţa de viaţă şi calitatea vieţii pacienţilor cu o varietate de afecţiuni acute şi cronice.

2. Ministerul Sănătăţii stabileşte şi aprobă politica în domeniul securităţii transfuzionale şi de autoaprovizionare a ţării cu produse sanguine şi o implementează la nivel naţional prin intermediul unităţilor serviciului de transfuzie a sângelui, constituit din Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui, 16 secţii de transfuzie sanguină şi 58 de cabinete de transfuzie sanguină.

3. În perioada 2017-2022, în parteneriat cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţii neguvernamentale internaţionale şi naţionale, s-a contribuit la asigurarea securităţii transfuzionale şi a autoaprovizionării ţării cu produse sanguine prin buna organizare a sistemului de donare voluntară de sânge şi componente sanguine, fortificarea capacităţilor de supraveghere a calităţii şi siguranţei sângelui donat, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de asistenţă hemotransfuzională funcţională, optimizarea practicilor de transfuzie a sângelui în îngrijirea pacientului, asigurarea de hemovigilenţă şi farmacovigilenţă, bazate pe sisteme de colectare a datelor cuprinzătoare şi fiabile. Suportul financiar din proiecte, granturi şi alocaţii bugetare a menţinut procesele de producere a produselor sanguine, conform necesităţilor reale ale sistemului de sănătate, şi a asigurat terapia transfuzională în cadrul instituţiilor medico-sanitare, în corespundere cu protocoalele clinice naţionale aprobate în acest scop.

4. Programul naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027 (în continuare – Program) a fost elaborat de Ministerul Sănătăţii în comun cu un grup de specialişti din cadrul Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, instituţiilor medico-sanitare publice republicane şi raionale, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Consiliului municipiului Chişinău şi UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri). Prezentul Program este o continuitate a Programului naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sangvine pentru anii 2017-2021, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.657/2017, şi reprezintă o parte componentă a politicii social-economice a statului, cu impact direct asupra calităţii serviciilor medicale reflectate prin vieţile umane salvate, în corespundere cu politicile sectoriale în domeniul sănătăţii ale Programului de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.28/2023, obiectivul general 5 "Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, care răspunde nevoilor fiecărui individ" al Strategiei naţionale de dezvoltare "Moldova Europeană 2030", aprobate prin Legea nr.315/2022, şi obiectivele generale 1.3 "Consolidarea sistemului de supraveghere în sănătate publică şi creşterea potenţialului de răspuns la urgenţele de sănătate publică" şi 2.2 "Modernizarea sistemului de sănătate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate" ale Strategiei naţionale de sănătate "Sănătatea 2030", aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.387/2023.

5. Implementarea prezentului Program urmează a fi realizată de Ministerul Sănătăţii şi instituţiile de profil din sistemul de sănătate, în comun cu alte autorităţi publice centrale de specialitate, autorităţi publice locale, precum şi alte instituţii şi organizaţii neguvernamentale din Republica Moldova şi internaţionale.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

6. Cerinţele naţionale de produse sanguine sunt determinate de capacitatea sistemului de sănătate al ţării şi de cererea continuă crescută de sânge pentru a sprijini procedurile medicale şi chirurgicale din ce în ce mai sofisticate, îngrijirea traumei şi gestionarea hemopatiilor. Creşterea îmbătrânirii populaţiei care necesită mai multă îngrijire medicală a dus, de asemenea, la creşterea cerinţelor de sânge şi componente sanguine.

7. Accidentele rutiere ucid şi rănesc sau provoacă dizabilităţi pentru mii de oameni, dintre care o mare parte necesită transfuzii în primele 24 de ore de tratament. Frecvent transfuziile de produse sanguine sunt prescrise pentru tratamentul hemoragiei, complicaţiilor în timpul sarcinii şi al naşterii, în situaţii provocate de anemia severă din copilărie, în cazul traumelor şi în managementul tulburărilor congenitale ale sângelui. Accesul la produse sanguine sigure ajută la prevenirea deceselor materne, iar transfuzia de sânge a fost identificată ca una dintre cele opt funcţii salvatoare în urgenţele obstetricale şi pentru nou-născuţi. Disponibilitatea la timp a produselor sanguine în situaţii de urgenţă reprezintă unul dintre factorii determinanţi ai supravieţuirii pacientului.

8. Pacienţii care necesită transfuzii ca parte a managementului lor clinic au dreptul ca produsele sanguine să fie disponibile pentru a satisface nevoile lor şi pentru a primi cel mai sigur sânge posibil. Disponibilitatea în timp util a sângelui şi a produselor din sânge sigure este esenţială pentru ţară şi pentru toate instituţiile medico-sanitare în care se efectuează transfuzii.

9. Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui se confruntă frecvent cu o dublă provocare: de a asigura atât o aprovizionare suficientă, cât şi calitatea şi siguranţa sângelui şi a produselor sanguine pentru pacienţii a căror viaţă sau bunăstare depinde de transfuzia de sânge. Rezervele de produse sanguine necesită a fi reînnoite în mod constant, având în vedere că sângele şi componentele sanguine donate au o perioadă de valabilitate limitată. Crearea condiţiilor optime de stocare şi păstrare îndelungată a componentelor sanguine, de menţinere a stocurilor de produse sanguine este una esenţială.

10. În scopul asigurării pacienţilor cu produse sanguine, instituţiile serviciului de transfuzie a sângelui (Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui şi secţiile de transfuzie sanguină din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice) recoltează anual, în medie, 30 000 kg de sânge, 24 000 kg de plasmă, inclusiv 8 000 kg prin metoda afereză şi 350 kg de plachete prin metoda afereză. Cantitatea de materie primă (sânge, celule şi plasmă) donată de donatori este în creştere, datorită majorării consumului de produse sanguine ca urmare a sporirii morbidităţii populaţiei în forme cronice de maladii somatice, oncohematologice, intervenţii chirurgicale masive (cardiovasculare, transplant, protezare de articulaţii).

11. Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui produce, conform Nomenclatorului naţional al produselor sanguine umane pentru utilizare terapeutică şi diagnostică, 17 tipuri de componente sanguine pentru utilizare terapeutică, 8 tipuri de preparate biomedicale sanguine pentru utilizare terapeutică şi 4 tipuri de preparate sanguine pentru utilizare diagnostică. Calitatea tratamentului cu produse sanguine este direct proporţională cu gradul de biosiguranţă a acestora. Componentele sanguine produse sunt deleucocitate, ceea ce asigură un grad înalt de biosecuritate, care urmează a se menţine şi/sau dezvolta în corespundere cu normele bunelor practici de producere a produselor sanguine.

12. Este dovedit că un serviciu de transfuzie a sângelui bazat pe donarea voluntară de sânge este capabil să răspundă cererii de produse din sânge în orice situaţie. Doar donarea voluntară de sânge şi componente sanguine, asigurată de participarea continuă a unui număr constant de donatori voluntari de sânge şi componente sanguine, oferă statului garanţia de menţinere a stocurilor de produse sanguine adecvate în raport cu cerinţele clinice în creştere, urgenţele în sănătate publică şi situaţiile excepţionale. Disponibilitatea programelor eficiente de promovare a voluntariatului în donarea de sânge, implicarea şi fidelizarea partenerilor (autorităţile publice locale din cadrul teritoriilor administrative de nivelurile întâi şi al doilea, prestatorii de servicii de asistenţă medicală primară, tinerii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi profesional tehnic, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne şi ai structurilor de asigurare a ordinii publice, militarii şi funcţionarii din cadrul structurilor de apărare, angajaţii structurilor subordonate Ministerului Justiţiei, agenţii economici, agenţii de publicitate, instituţiile mass-media, organizaţiile neguvernamentale şi asociaţiile de voluntari) în organizarea donărilor voluntare de sânge pot menţine numărul de donatori voluntari, rata mai mare de donări voluntare permanente cu impact pentru stocurile disponibile de produse sanguine. Un rol aparte le revine liderilor comunitari, care prin exemplul personal de participare la donarea de sânge pot atrage mai mulţi voluntari la donare din rândul populaţiei.

13. Potrivit rezultatelor studiului de evaluare de cunoştinţe, atitudini şi practici privind donarea voluntară şi neremunerată de sânge şi componente sanguine a populaţiei din Republica Moldova realizat în anul 2021, 52,8% din respondenţii categoriei populaţiei generale au menţionat că disponibilitatea mai multor puncte pentru donarea sângelui va îmbunătăţi procesul de donare voluntară şi va spori interesul de participare la donare. Sporirea accesibilităţii populaţiei la donarea voluntară de sânge se va atinge prin crearea mai multor puncte de donare staţionare la nivel naţional şi a condiţiilor corespunzătoare pentru realizarea colectelor mobile, inclusiv asigurarea cu autovehicule special concepute pentru donarea de sânge şi componente sanguine.

14. Gradul de participare a populaţiei generale la donarea voluntară de sânge şi componente sanguine este direct dependentă de conştientizarea valorii civice a actului de voluntariat prin donarea de sânge de către populaţie, precum şi de către liderii locali şi instituţiile mas-media, care reprezintă prima sursă de informare şi recrutare la donarea voluntară. Promovarea şi fidelizarea eficientă a populaţiei în ceea ce priveşte donarea voluntară de sânge pot fi atinse prin sporirea gradului de informare şi conştientizare a importanţei voluntariatului în donarea de sânge, asigurarea măsurilor de educaţie şi informare continuă a elevilor, studenţilor şi partenerilor în organizarea donărilor voluntare de sânge (instituţiilor mass-media (jurnaliştilor), preturilor/primăriilor, entităţilor subordonate altor autorităţi publice centrale, asociaţiilor de voluntari şi organizaţiilor neguvernamentale).

15. Pandemia de COVID-19 a demonstrat în mod clar vulnerabilitatea şi instabilitatea sistemului de aprovizionare cu sânge în multe ţări. Această situaţie ne-a impus să atragem atenţia asupra necesităţii de implementare în regim de urgenţă a programului de gestionare a sângelui centrat pe pacient. Acest lucru a ajutat la abordarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra pacienţilor dependenţi de transfuzii, a gradului de pregătire şi răspuns al serviciului de transfuzie a sângelui la viitoarele urgenţe în sănătate publică, inclusiv la protejarea sustenabilităţii acestuia. Programul de gestionare a sângelui pacientului îmbunătăţeşte starea generală de sănătate a populaţiei, reduce morbiditatea şi mortalitatea, reduce riscul şi costurile sistemului de sănătate asociate cu anemia, pierderea de sânge şi maladiile cronice ce necesită cu regularitate transfuzii de produse sanguine.

16. Studierea continuă a recomandărilor instituţiilor internaţionale şi a directivelor Uniunii Europene în domeniu permite identificarea lacunelor legislaţiei naţionale şi a divergenţelor acesteia de la standardele internaţionale. Revizuirea continuă a cadrului normativ naţional şi implementarea prevederilor acestuia vor sprijini inovarea în domeniu şi optimizarea accesului la sânge, evitarea penuriei în ceea ce priveşte produsele sanguine şi asigurarea că cadrul legal-normativ naţional este pregătit pentru orice ameninţare în sănătate, fiind aplicate inclusiv lecţiile învăţate din pandemia provocată de COVID-19.

17. Ameninţările transfrontaliere pentru sănătate impun participarea Ministerului Sănătăţii, inclusiv prin intermediul Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, la realizarea planurilor de acţiuni de consolidare şi cooperare cu alte state ale Uniunii Europene în schimbul de bune practici în cadrul programelor de gestionare a produselor sanguine, managementul sângelui pacientului şi utilizarea optimă a produselor sanguine. Integrarea în programele de asistenţă medicală transfrontalieră cu acces la reţelele europene de referinţă oferă oportunităţi şi instrumente pentru a îmbunătăţi standardele de îngrijire prin hemotransfuzie şi de management al sângelui pacientului, în corespundere cu standardele aprobate în acest scop la nivel european şi documentele de politici publice naţionale ce reglementează fortificarea structurilor implicate în răspunsul la urgenţe în sănătate publică (personal, asigurare cu echipamente/dispozitive).

18. Instituţiile serviciului de transfuzie a sângelui (Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui şi secţiile de transfuzie sanguină din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice) evaluează permanent riscurile potenţiale de infecţii prezente în populaţia de donatori şi stabileşte criterii de selecţie a donatorilor menite să minimizeze riscul de transmitere a infecţiilor de la donatori la primitori. Deşi au fost realizate eforturi mari la capitolul asigurării securităţii produselor sanguine, totuşi rata depistării în rândul donatorilor de sânge a markerilor infecţiilor hemotransmisibile rămâne a fi înaltă. Astfel, potrivit evidenţelor statistice ale anului 2022, la 100 mii de donatori aceasta constituie: pentru hepatita virală B – 567,0 cazuri, hepatita virală C – 530,9 cazuri, HIV infecţie – 141,8 cazuri, şi sifilis – 924,2 cazuri.

19. Rezultatele screeningului de laborator la prezenţa markerilor infecţiilor ce se transmit prin sânge al donărilor reprezintă unul dintre criteriile de biosiguranţă a produsului sanguin şi punctul final de decizie în eliberarea componentelor sanguine pentru utilizarea clinică. Tehnologiile de testare şi testele trebuie să fie adecvate pentru screeningul sângelui donat, fiind adesea concepute, în primul rând, pentru a ajuta la diagnosticarea timpurie a infecţiei la indivizii asimptomatici sau purtători de markeri ai infecţiilor hemotransmisibile.

20. Managementul calităţii se asigură prin disponibilitatea şi aplicarea prevederilor documentelor de calitate în producerea produselor sanguine, inclusiv pentru condiţiile de transportare, stocare şi pregătire pretransfuzională a produselor sanguine, dotarea cu dispozitive medicale pentru testările de laborator, inclusiv de compatibilitate sanguină pretransfuzională. În cadrul evaluărilor performanţei managementului calităţii în asistenţa hemotransfuzională se mai constată deficienţe în activitatea instituţiilor medico-sanitare referitor la asigurarea şi menţinerea managementului calităţii. Fortificarea măsurilor de conştientizare a importanţei respectării standardelor de calitate în asistenţa hemotransfuzională, la toate etapele de organizare a acesteia, rămâne o necesitate de instruire continuă.

21. Procesele tehnologice de producere a produselor sanguine necesită asigurarea calităţii, prin prezenţa şi menţinerea unui sistem corect conceput şi pus în practică, care include conceptele referitoare la bunele practici de fabricaţie, controlul calităţii şi managementul riscului în domeniul calităţii, precum şi ajustarea condiţiilor şi a spaţiilor de producere conform cerinţelor aprobate în acest scop.

22. Deşi au fost realizate instruiri pentru personalul medical din cadrul instituţiilor medico-sanitare în utilizarea raţională a produselor sanguine şi asigurarea hemovigilenţei, se constată lacune în cunoştinţele personalului medical responsabil de prescrierea produselor sanguine pentru tratamentul hemotransfuzional. Programele de educaţie medicală continuă necesită a fi adaptate la ghidurile europene ce ţin de managementul asistenţei hemotransfuzionale, având ca obiectiv tratamentul centrat pe pacient.

23. Resursele umane reprezintă un element de bază în funcţionarea serviciului de transfuzie a sângelui, implicând concomitent un număr divers de specialişti competenţi în domeniu (personal cu studii superioare şi medii de specialitate medicală, tehnicieni, bioingineri). Asigurarea Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui cu numărul suficient de angajaţi şi programe de educaţie medicală continuă la nivel naţional şi internaţional în domeniul de activitate, aprecierea şi motivarea materială a acestora de către stat vor duce la micşorarea fluctuaţiei de personal angajat, creşterea responsabilităţii faţă de sarcini şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor de producere a produselor sanguine prestate de unica instituţie specializată în acest domeniu din ţară.

24. Actualmente ţara face faţă autoasigurării cu componente sanguine, pe când gradul de autoasigurare cu preparate biomedicale sanguine, fabricate din plasma umană, nu întotdeauna acoperă necesitatea reală şi nici nu este corespunzător nomenclatorului de produse existent la nivel internaţional (lipsa factorilor de coagulare VIII, IX şi X, complexul protrombinic, imunoglobulina umană, soluţia cu administrare intravenoasă). Tratamentul cu preparate biomedicale sanguine este necesar în toate situaţiile existente în acordarea asistenţei medicale (urgenţă majoră, urgenţă şi planică), acestea reprezentând un set de medicamente produse din plasma umană, vitale pentru urgenţele în sănătate publică şi extrem de necesare în medicina calamităţilor (cutremure de pământ, avarii tehnogene, conflicte armate, pandemii), inclusiv pentru menţinerea rezervei de stat. Numărul anual al pacienţilor ce beneficiază de transfuzii este de peste 23 000 şi numărul acestora, precum şi numărul de transfuzii ar putea fi cu mult mai mari, în cazul în care sectorul de producere ar fi permis asigurarea cu factori de coagulare (VIII, IX şi X, complexul protrombinic).

25. Gradul de disponibilitate a produselor sanguine şi a volumului necesar pentru oferirea asistenţei hemotransfuzionale este direct dependent de condiţiile şi nivelul de dotare cu tehnologii de recoltare a sângelui şi a componentelor sanguine, de procesare a sângelui şi a plasmei umane în produse sanguine, de testare de laborator a sângelui donat la markeri ai infecţiilor hemotransmisibile şi imunohematologie, de control al calităţii de laborator şi tehnic al proceselor, materiei prime, produselor intermediare şi finale, de transportare, stocare, validare, a căror performanţă are un impact direct asupra securităţii transfuzionale şi a autoaprovizionării ţării cu produse sanguine.

26. Tehnologiile informaţionale sunt indispensabile pentru activitatea de asistenţă hemotransfuzională şi reprezintă resursa principală de integrare a informaţiilor privind toate etapele de producere a produselor sanguine, utilizare clinică a produselor sanguine, inclusiv monitorizarea managementului sângelui la pacient, asigurarea trasabilităţii produselor sanguine, a evidenţei şi a stocării informaţiei privind Registrul naţional al donatorilor de sânge şi componente sanguine şi Registrul produselor sanguine. Ministerul Sănătăţii deţine Sistemul informaţional automatizat "Serviciul de Sânge", care necesită actualizare periodică şi dotare cu echipamente/tehnică informaţională şi servicii pentru buna funcţionalitate a acestuia.

27. Pornind de la rezultatele realizării Programului naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sangvine pentru anii 2017-2021, şi anume a următorilor indicatori:

1) asigurarea cerinţelor de siguranţă şi biosecuritate a produselor sanguine în asistenţa hemotransfuzională la 100% pentru toate donările sanguine;

2) menţinerea sistemului de management al calităţii în asistenţa hemotransfuzională la 95,6%;

3) autoaprovizionarea ţării cu sânge şi produse sanguine prin asigurarea hemotransfuziilor cu produse sanguine conform argumentărilor bazate pe standardele naţionale, menţinerea şi reînnoirea rezervelor de produse sanguine curente pentru necesităţile sistemului de sănătate, inclusiv a rezervelor materiale de stat;

4) dezvoltarea continuă a donărilor voluntare de sânge/componente sanguine la 98,3% donări voluntare de sânge şi componente sanguine, comparativ cu indicatorul de 80,9% la începutul programului (anul 2017), şi creşterea numărului anual de donatori voluntari permanenţi în dinamica anilor 2017-2021 de la 23 până la 69, în medie cu 30% anual, în raport cu indicatorul scontat în program de 1% anual;

5) executarea bugetului în volum total de 474 634,38 mii de lei, ceea ce constituie 84,38% din bugetul programului (planificat 562 433,95 mii de lei), inclusiv surse financiare din bugetul de stat cu 88,3% (419 250,9 mii de lei), fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu 4,2% (20 096,0 mii lei), bugetul fondatorilor instituţiilor medico-sanitare publice cu 1,4% (6 756,7 mii lei) şi donaţii cu 6,1% (28 530,78 mii lei),

şi în corespundere cu problemele identificate, se constată că prezentul Program corespunde cu documentele de politici naţionale ce au ca scop îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei prin contribuţia activă a unui sistem de sănătate modern şi eficient, ce răspunde nevoilor fiecărui individ şi rămâne în continuare un obiectiv strategic nu doar pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru Republica Moldova, securitatea transfuzională fiind parte componentă a securităţii naţionale.

III. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

28. Obiectivul general al Programului constă în asigurarea a 100% din cerinţele naţionale de siguranţă şi biosecuritate a produselor din sânge şi a serviciilor de transfuzie sanguină prin autoaprovizionarea cu produse sanguine, menţinerea continuă a donărilor voluntare de sânge şi a managementului calităţii.

29. Obiectivul general al Programului se va realiza în baza următoarelor obiective specifice:

1) consolidarea integrală (100%) a politicii naţionale de siguranţă transfuzională cu cerinţele cadrului normativ al Uniunii Europene până în anul 2027;

2) realizarea a 95% din activităţile asistenţei hemotransfuzionale în corespundere cu documentele sistemului de management al calităţii ce reglementează acest domeniu, până în anul 2027;

3) asigurarea autoaprovizionării cu produse sanguine şi a accesibilităţii la servicii de asistenţă hemotransfuzională, astfel ca, până în anul 2027, 100% din hemotransfuzii să fie asigurate cu produse sanguine, conform prevederilor protocoalelor clinice naţionale;

4) dezvoltarea şi menţinerea continuă a donărilor voluntare de sânge şi componente sanguine, cu un număr total de donări voluntare nu mai mic de 98% până în anul 2027 şi o creştere anuală cu 5% a numărului donatorilor voluntari permanenţi.

30. Pentru consolidarea politicii naţionale de siguranţă transfuzională, în conformitate cu cerinţele legislaţiei Uniunii Europene privind asigurarea asistenţei hemotransfuzionale, se propun următoarele activităţi:

1) revizuirea, elaborarea şi aprobarea actelor normative naţionale ce reglementează:

a) donarea voluntară şi neremunerată de sânge şi componente sanguine:

i) garanţiile sociale ale donatorilor voluntari de sânge şi componente sanguine, inclusiv permanenţi;

ii) amendamente la cadrul legislativ pentru facilitarea procesului de dezvoltare şi menţinere a voluntariatului în donarea de sânge şi componente sanguine;

b) producerea produselor sanguine:

i) standarde, instrucţiuni, algoritmi pentru activitatea de donare de sânge şi componente sanguine, recoltare de sânge şi preparare de componente sanguine;

ii) standarde, regulamente, instrucţiuni, monografii farmacopeice pentru asigurarea bunelor practici de producere pentru preparatele biomedicale sanguine;

iii) revizuirea şi actualizarea Nomenclatorului naţional al produselor sanguine umane pentru utilizare terapeutică şi diagnostică în corespundere cu prevederile Ghidului european de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine emis de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei şi ale monografiilor europene de producere a preparatelor medicamentoase din plasma umană;

c) activitatea hemotransfuzională la nivel de instituţie medico-sanitară prestatoare de servicii medicale:

i) standarde şi protocoale clinice naţionale pentru medicii prescriptori de produse sanguine;

ii) ghid de management al sângelui pacientului pentru medici şi asistenţi medicali practicieni;

iii) standarde, instrucţiuni, algoritmi pentru activitatea unităţii de transfuzie a sângelui (secţie/cabinet de transfuzie sanguină) din cadrul instituţiei medico-sanitare;

d) gestionarea riscurilor în activitatea de asistenţă hemotransfuzională, prin mecanismul de autoaprovizionare cu produse sanguine, cu descrierea modalităţilor de gestionare a unei crize care afectează sau ar putea afecta aprovizionarea cu sânge şi produse sanguine, inclusiv orientări personalizate şi specifice cu privire la grupele de produse sanguine (componente sanguine eritrocitare, plasmatice şi factori recombinaţi de coagulare, plachetare, alte preparate biomedicale sanguine);

e) managementul calităţii în asistenţa hemotransfuzională:

i) indicatorii naţionali de monitorizare şi evaluare a asistenţei hemotransfuzionale, corespunzător pentru sectorul de producere a produselor sanguine şi aplicarea clinică a produselor sanguine;

ii) standardul de audit intern şi extern al asistenţei hemotransfuzionale în cadrul instituţiilor prestatoare de servicii de recoltare a sângelui şi a componentelor sanguine, de producere a preparatelor sanguine şi al instituţiilor prestatoare de servicii medicale cu oferire de transfuzii de produse sanguine;

2) atragerea de surse financiare externe prin elaborarea proiectelor de programe investiţionale (granturi) pentru perfecţionarea tehnologiilor de producere a produselor sanguine de utilizare terapeutică şi diagnostică, examinare de laborator a sângelui donatorilor şi recipienţilor de produse sanguine;

3) încheierea de acorduri bilaterale cu serviciul de transfuzie a sângelui din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene pentru participare în diverse proiecte de schimb de experienţă, inclusiv transfrontaliere, în vederea creşterii eficienţei sistemului de asigurare a securităţii transfuzionale şi a aprovizionării cu produse sanguine.

31. Activităţile asistenţei hemotransfuzionale vor fi realizate în corespundere cu documentele sistemului de management al calităţii ce reglementează domeniul respectiv, prin menţinerea şi îmbunătăţirea performanţei managementului calităţii şi a programului de gestionare a sângelui pacientului. În acest sens, se propun următoarele acţiuni:

1) revizuirea structurii de organizare a Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui pentru organizarea şi asigurarea managementului calităţii în corespundere cu prevederile directivelor europene;

2) elaborarea unor mecanisme şi instrumente de motivare, inclusiv salariale, pentru personalul Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui în scopul reducerii ratei de fluctuaţie a angajaţilor şi al sporirii gradului de profesionalism specific domeniului de producere a preparatelor sanguine;

3) asigurarea cerinţelor de siguranţă şi biosecuritate a sângelui, componentelor şi preparatelor biomedicale sanguine în corespundere cu prevederile actelor normative naţionale, ale Ghidului european de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine emis de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei, bunele practici de producere (GMP), monografiile farmacopeice ale Uniunii Europene pentru dispozitive medicale (consumabile, reagenţi, teste, reactivi de laborator) în procesul de recoltare a sângelui şi a componentelor sanguine, de producere a componentelor şi a preparatelor biomedicale sanguine, de testare a sângelui donat, a componentelor şi a preparatelor biomedicale sanguine, de transportare şi păstrare, de control al calităţii produselor sanguine;

4) asigurarea cerinţelor de biosiguranţă a transfuziilor de produse sanguine pentru:

a) examinările imunohematologice în corespundere cu prevederile actelor normative naţionale şi ale Ghidului european de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine emis de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei;

b) transportarea, stocarea, evidenţa şi gestionarea produselor sanguine în unitatea de transfuzie a sângelui (secţia/cabinetul de transfuzie sanguină) şi în cadrul instituţiei medico-sanitare prestatoare de servicii medicale cu aplicarea în tratament a transfuziilor de produse sanguine;

5) îmbunătăţirea performanţei managementului calităţii în cadrul Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, prin:

a) realizarea auditului intern al sistemului de calitate în subdiviziunile Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui;

b) fortificarea măsurilor de asigurare a sistemului de hemovigilenţă (identificarea şi raportarea reacţiilor adverse postdonare, a incidentelor adverse (near-miss) în activitatea de producere a produselor sanguine);

c) acreditarea laboratoarelor Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui la standardul internaţional;

d) participarea laboratorului Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui la studiile interlaboratoare de măsurare a performanţei profesionale PTS (Proficiency Testing Scheme), organizate de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei pentru examinările de laborator la markeri ai infecţiilor hemotransmisibile, imunohematologice;

e) participarea laboratorului de control al calităţii produselor sanguine şi soluţiilor perfuzabile la încercări de competenţă prin intermediul comparărilor interlaboratoare, în raport cu criterii prestabilite pentru examinările de laborator ale calităţii componentelor, preparatelor diagnostice şi biomedicale sanguine;

f) participarea Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui la schemele europene Blood-Quality Management pentru unităţile de transfuzie a sângelui în scop de îmbunătăţire şi/sau monitorizare a sistemului de management al calităţii;

6) îmbunătăţirea performanţei managementului calităţii în cadrul instituţiilor medico-sanitare prestatoare de servicii medicale cu oferire de asistenţă hemotransfuzională, prin:

a) realizarea auditului intern al managementului organizaţional, de calitate şi al sângelui pacientului la nivel de instituţie medico-sanitară;

b) participarea laboratorului instituţiei medico-sanitare la studiile interlaboratoare de măsurare a performanţei profesionale pentru examinările de laborator în imunohematologie, organizate de Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui;

c) participarea periodică la programul de evaluare externă a activităţii asistenţei hemotransfuzionale realizată de instituţia medico-sanitară;

d) fortificarea măsurilor de asigurare a sistemului de hemovigilenţă (identificarea şi raportarea reacţiilor adverse postdonare (pentru secţii de transfuzie sanguină), a reacţiilor posttranfuzionale, a incidentelor adverse (near-miss) în activitatea hemotransfuzională);

7) asigurarea instruirii specialiştilor Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui şi ai instituţiilor medico-sanitare (secţie/cabinet de transfuzie sanguină, clinicieni-practicieni de diferite profiluri medicale):

a) în asigurarea şi menţinerea managementului calităţii în unităţile serviciului de transfuzie a sângelui (centrul, secţia/cabinetul de transfuzie sanguină);

b) în îmbunătăţirea managementului sângelui pacientului prin asigurarea programelor de pregătire universitară şi postuniversitară pentru studenţi şi rezidenţi şi educaţie medicală continuă pentru medici specialişti în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" în actualităţi în transfuziologie – producerea produselor sanguine şi utilizarea clinică a produselor sanguine (modul de 100 de ore), managementul hemoragiei severe în cardiochirurgie, pediatrie, chirurgia noncardiacă, obstetrică şi ginecologie, boli interne (modul de 30 de ore) şi izoimunologie (modul de 100 de ore);

c) în îmbunătăţirea managementului sângelui pacientului prin asigurarea programelor de pregătire în cadrul colegiilor de medicină pentru studenţi, asistenţi medicali/laboranţi şi educaţie medicală continuă în cadrul Centrului de Educaţie Medicală Continuă a Personalului Medical şi Farmaceutic cu Studii Medii pentru personalul medical cu studii medii de specialitate în programul de gestionare a sângelui pacientului (modul de 100 de ore) şi imunohematologie (modul de 16 ore);

8) monitorizarea şi evaluarea activităţii de asistenţă hemotransfuzională, prin:

a) realizarea de către Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui a auditului extern al managementului organizaţional, de calitate şi al sângelui pacientului în cadrul instituţiei medico-sanitare prestatoare de servicii de asistenţă medicală;

b) monitorizarea activităţii asistenţei hemotransfuzionale la nivel naţional, regional şi instituţional, conform indicatorilor naţionali de monitorizare şi evaluare a asistenţei hemotransfuzionale, corespunzător pentru sectorul de producere a produselor sanguine şi aplicabilitatea clinică a produselor sanguine;

c) raportarea indicatorilor naţionali de monitorizare şi evaluare a asistenţei hemotransfuzionale entităţilor naţionale, europene şi organizaţiilor internaţionale abilitate în domeniu.

32. Asigurarea autoaprovizionării cu produse sanguine şi a accesibilităţii la servicii de asistenţă hemotransfuzională, ce contribuie la reducerea mortalităţii premature şi asigură accesul universal la servicii esenţiale şi atingerea ţintelor 3.4 şi 3.8 ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se va realiza prin:

1) asigurarea autosuficienţei de produse sanguine, prin:

a) stabilirea anuală a necesităţilor sistemului de sănătate privind produsele sanguine cu utilizare terapeutică, inclusiv materia primă pentru producerea preparatelor biomedicale şi diagnostice sanguine;

b) realizarea programului de producere a produselor sanguine cu utilizare terapeutică şi diagnostică în corespundere cu Nomenclatorul naţional al produselor sanguine umane pentru utilizare terapeutică şi diagnostică şi volumul de producere aprobat de Ministerul Sănătăţii;

c) revizuirea şi menţinerea rezervelor de produse sanguine (curente, materiale de stat şi ale sistemului ocrotirii sănătăţii) în corespundere cu actele normative aprobate la nivel naţional în acest scop;

2) sporirea accesibilităţii la servicii de asistenţă hemotransfuzională, prin:

a) crearea în cadrul Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui a echipelor specializate pentru oferirea serviciilor de asistenţă hemotransfuzională, cu prestarea acestora în instituţiile medico-sanitare;

b) reglementarea prestării serviciilor de asistenţă hemotransfuzională oferite de echipa specialiştilor Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui prin aprobarea regulamentului de oferire a serviciilor, pregătirea specialiştilor de către Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", elaborarea costurilor serviciilor şi a contractului-cadru de oferire a serviciilor de asistenţă hemotransfuzională instituţiilor medico-sanitare;

3) prestarea de către Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui a serviciilor specializate instituţiilor medico-sanitare şi pacienţilor, respectiv a serviciilor de înaltă performanţă de tratament aferent şi de laborator (examinări imunohematologice, de depistare a markerilor infecţiilor hemotransmisbile, biologice etc.);

4) întreţinerea bazei tehnico-materiale şi a funcţionalităţii instituţiilor responsabile de asigurarea serviciilor de producere a produselor sanguine, prin:

a) asigurarea condiţiilor de dislocare şi bună funcţionare a tehnologiilor de recoltare a sângelui, producere a componentelor sanguine, testare de laborator a sângelui donat şi a produselor sanguine, transportare, stocare şi păstrare îndelungată în corespundere cu Ghidul european de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine emis de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei pentru un centru de transfuzie a sângelui;

b) asigurarea condiţiilor mobile de donare a sângelui şi a componentelor sanguine realizate de Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui prin asigurarea cu transport (autovehicul) dotat pentru procesul de donare a sângelui şi a componentelor sanguine;

c) asigurarea şi dotarea cu tehnologii moderne pentru recoltarea de sânge şi componente sanguine, producerea componentelor sanguine, testarea sângelui donat la markerii infecţiilor hemotransmisibile, imunohematologie şi controlul calităţii produselor sanguine, stocare, transportare, monitorizarea condiţiilor de transportare şi păstrare îndelungată a materiei prime şi a produselor sanguine din sursele bugetare centralizate ale Ministerului Sănătăţii;

d) asigurarea cu consumabile, reagenţi, teste, reactivi în corespundere cu tehnologiile din dotare şi programul de producere a produselor sanguine aprobat de Ministerul Sănătăţii, inclusiv din sursele bugetare centralizate ale Ministerului Sănătăţii şi Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui;

5) întreţinerea bazei tehnico-materiale a instituţiilor medico-sanitare prestatoare de servicii medicale cu asistenţă hemotransfuzională, prin:

a) asigurarea condiţiilor de dislocare a tehnologiilor unităţii serviciului de transfuzie a sângelui (secţie/cabinet de transfuzie sanguină) din cadrul instituţiei medico-sanitare spitaliceşti în corespundere cu Ghidul european de preparare, utilizare şi asigurare a calităţii componentelor sanguine emis de Directoratul european pentru calitatea medicamentelor şi îngrijiri medicale al Consiliului Europei;

b) asigurarea şi dotarea cu tehnologii moderne pentru examinarea sângelui pacienţilor recipienţi de produse sanguine în imunohematologie, hematologie şi coagulogramă, precum şi pentru stocarea, transportarea, monitorizarea condiţiilor de transportare şi păstrare îndelungată a produselor sanguine;

c) asigurarea cu consumabile, reagenţi, teste, reactivi în corespundere cu tehnologiile din dotare şi necesităţile instituţiei medico-sanitare în ceea ce priveşte asistenţa hemotransfuzională;

d) asigurarea accesibilităţii la serviciile de asistenţă hemotransfuzională, tratament aferent, servicii de laborator, prin contractarea serviciilor oferite de Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui;

6) revizuirea periodică a Sistemului informaţional automatizat "Serviciul de Sânge" şi dotarea cu echipamente/tehnică informaţională şi servicii pentru buna funcţionalitate a acestuia.

33. Pentru dezvoltarea şi menţinerea continuă a donărilor voluntare de sânge şi componente sanguine, inclusiv permanente, se propune:

1) dezvoltarea donărilor voluntare de sânge şi componente sanguine prin fortificarea măsurilor de informare a populaţiei:

a) organizarea campaniilor de informare a populaţiei privind donarea voluntară de sânge şi componente sanguine, respectiv prin elaborarea, editarea şi distribuirea materialelor informaţionale (postere, pliante) privind promovarea donărilor voluntare de sânge, plasmă, celule, a spoturilor de publicitate socială (video şi audio) pentru donarea voluntară; derularea spoturilor în reţeaua audiovizuală naţională şi locală, reţelele publice de socializare;

b) asigurarea măsurilor de educaţie şi informare continuă a elevilor, studenţilor şi partenerilor în organizarea donării voluntare de sânge (instituţiilor mass-media (jurnaliştilor), preturilor/primăriilor, entităţilor subordonate altor autorităţi publice centrale, asociaţiilor de voluntari şi organizaţiilor neguvernamentale);

2) dezvoltarea şi menţinerea voluntariatului în donarea de sânge şi componente sanguine prin:

a) fidelizarea parteneriatelor între Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui cu autorităţile publice locale din cadrul teritoriilor administrative de nivelurile întâi şi al doilea, prestatorii de servicii de asistenţă medicală primară, tinerii din cadrul instituţiilor de învăţământ superior şi profesional tehnic, angajaţii Ministerului Afacerilor Interne şi ai structurilor forţelor de asigurare a ordinii publice, militarii şi funcţionarii din cadrul structurilor de apărare, angajaţii structurilor subordonate Ministerului Justiţiei, agenţii economici, agenţii de publicitate, instituţiile mass-media, organizaţiile neguvernamentale şi asociaţiile de voluntari;

b) recrutarea şi participarea populaţiei la donarea voluntară de sânge;

c) sporirea accesibilităţii la donările voluntare de sânge şi componente sanguine prin recrutarea activă şi programarea populaţiei la donarea voluntară de sânge şi componente sanguine prin intermediul Centrului de apel (Call center) pentru donarea voluntară de sânge, cu oferirea posibilităţii pentru potenţialul donator de a selecta locaţia de donare, tipul materiei de donare, şi crearea la nivel naţional a mai multor puncte staţionare de donare a sângelui;

3) creşterea numărului de donatori voluntari de sânge şi componente sanguine, inclusiv permanenţi, prin:

a) organizarea campaniilor sistematice de donări voluntare de sânge în parteneriat cu: autorităţile publice locale din cadrul teritoriilor administrative de nivelurile întâi şi al doilea şi prestatorii de asistenţă medicală primară; angajaţii şi studenţii instituţiilor de învăţământ superior şi profesional tehnic; angajaţii structurilor forţelor de asigurare a ordinii publice, subordonate Ministerului Afacerilor Interne; militarii şi funcţionarii din structurile de apărare; angajaţii structurilor subordonate Ministerului Justiţiei; organizaţiile neguvernamentale şi asociaţiile de voluntari;

b) organizarea evenimentelor de celebrare a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, cu măsuri social-culturale de omagiere a donatorilor voluntari şi permanenţi;

c) asigurarea garanţiilor sociale pentru donatorii voluntari şi permanenţi de sânge şi componente sanguine, în corespundere cu prevederile actelor normative aprobate în acest scop la nivel naţional;

d) identificarea resurselor financiare (naţionale şi externe) pentru dezvoltarea pachetului de garanţii sociale destinate donatorilor voluntari de sânge şi componente sanguine neremuneraţi şi permanenţi.

IV. IMPACT

34. Prezentul Program este un document de politică publică, pe un termen de 5 ani, care urmează să fie implementat pentru a asigura accesul universal la servicii de sănătate, inclusiv protecţia riscurilor financiare, accesul la servicii esenţiale de sănătate de calitate şi accesul la produse sanguine şi servicii de transfuzie sanguină sigure, eficiente, de calitate, cu impact pentru sporirea calităţii vieţii umane.

35. Implementarea prezentului Program se va desfăşura în perioada 2023-2027, în baza Planului de acţiuni privind implementarea Programului naţional de securitate transfuzională şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027 (anexa nr.1).

36. Se preconizează obţinerea următoarelor rezultate:

1) consolidarea integrală (100%) a politicii naţionale de siguranţă transfuzională cu cerinţele cadrului normativ al Uniunii Europene;

2) asigurarea cerinţelor de siguranţă şi biosecuritate a produselor sanguine în asistenţa hemotransfuzională în 100% de donări şi transfuzii sanguine;

3) menţinerea sistemului de management al calităţii în asistenţa hemotransfuzională, astfel ca 95% dintre activităţi să fie realizate în corespundere cu documentele sistemului de management al calităţii ce reglementează domeniul vizat;

4) autoaprovizionarea ţării cu produse sanguine şi accesibilitatea la asistenţă hemotransfuzională vor permite ca 100% din hemotransfuzii să fie asigurate cu produse sanguine, conform prevederilor protocoalelor clinice naţionale; menţinerea rezervelor (de stat şi medicale) în volumul stabilit;

5) numărul anual de donări voluntare de sânge şi componente sanguine va fi nu mai mic de 98% din numărul total de donări, creşterea anuală cu 5% a numărului donatorilor voluntari permanenţi în coraport cu numărul donatorilor permanenţi înregistraţi în anul precedent.

V. COSTURI DE IMPLEMENTARE

37. Estimarea generală a costurilor (anexa nr.2) pentru realizarea Planului de acţiuni privind implementarea prezentului Program a fost efectuată în baza activităţilor identificate şi formulate în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program.

38. În procesul de estimare a costurilor s-a ţinut cont de cost-beneficiul măsurilor de realizare a obiectivelor prezentului Program.

39. Instrumentele şi sursele de finanţare a acţiunilor Programului sunt divizate în surse de finanţare interne şi externe. Sursele interne de finanţare sunt bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele locale. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală reprezintă resursele instituţiei medico-sanitare, obţinute în temeiul legislaţiei, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină. Finanţarea externă se constituie din asistenţa tehnică, inclusiv granturi şi donaţii, acordată de organizaţiile internaţionale şi donatori.

40. Evaluarea suportului financiar pentru realizarea măsurilor incluse în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program se va face anual, cu înaintarea propunerilor precizate în proiectele anuale ale bugetelor respective.

41. Costul estimativ al prezentului Program este de 777 735,07 mii de lei stabilit pentru fiecare an, în funcţie de resursele financiare şi nonfinanciare (donaţii de servicii oferite de instituţiile mass-media, organizaţii, agenţi economici), sursa de finanţare (bugetul de stat – 691 557,73 mii de lei, inclusiv mijloace băneşti intrate legal în posesia instituţiei din donaţii, sponsorizări şi alte surse, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 55 042,49 mii de lei, bugetele locale – 1 403,85 mii de lei, şi donaţii de servicii oferite de instituţiile mass-media, organizaţii, agenţi economici – 29 731,0 mii de lei) şi obiectivele specifice conform tabelului de mai jos. Tabelul cuprinde costul estimat pentru fiecare an de implementare, în funcţie de categorie, sursă de finanţare şi valorile cumulative ale costurilor preconizate pentru activităţile Programului.

VI. RISCURI DE IMPLEMENTARE

42. Instabilitatea politică ar putea ameninţa punerea în aplicare a obiectivelor specifice ale Programului ca urmare a deciziilor de management incoerente şi a modificărilor poziţiilor-cheie din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale.

43. Implicarea insuficientă a responsabililor şi a partenerilor în realizarea obiectivelor Programului va avea un impact negativ asupra realizării indicatorilor şi a termenelor de implementare a acestuia.

44. Devalorizarea monedei naţionale în cadrul sistemului financiar-bancar va reduce veniturile la bugetul public naţional şi, corespunzător, la bugetul de stat, ceea ce va afecta sustenabilitatea capacităţilor de finanţare a Programului şi de acoperire a autosuficienţei cu consumabile, reagenţi, teste, din cauza creşterii costului acestora, situaţie generată de faptul că aceste bunuri se importă în ţara noastră sau de incapacitatea sistemului de achiziţii publice în sistemul de sănătate.

45. Situaţiile menţionate mai sus pot duce la o aprovizionare insuficientă şi incontinuă cu produse sanguine, cu impact asupra calităţii serviciilor medicale prestate pacienţilor şi a securităţii hemotransfuzionale şi se califică ca urgenţă de sănătate publică.

46. Măsurile de diminuare sau înlăturare a riscurilor de nerealizare a prezentului Program urmează a fi direcţionate pe poziţiile-cheie ale Programului, şi anume asigurarea autoaprovizionării ţării cu produse sanguine şi menţinerea securităţii transfuzionale, parte componentă a securităţii naţionale. Efectul declanşării riscurilor cu impact asupra neasigurării volumului suficient de produse sanguine şi biosiguranţa acestora se califică ca urgenţă în sănătate publică, deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică fiind concentrate pe:

1) mobilizarea populaţiei la donarea de sânge/componente sanguine, asigurând numărul necesar de donatori, cu implicarea tuturor responsabililor şi partenerilor în menţinerea continuă a donărilor voluntare de sânge şi componente sanguine;

2) identificarea soluţiilor la nivel naţional pentru acoperirea necesităţilor reale de produse sanguine ale sistemului de sănătate şi de menţinere a rezervei medicale şi de stat;

3) identificarea mijloacelor financiare în bugetul de stat prin redistribuirea între programe naţionale în domeniul sănătăţii.

VII. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

47. Autoritatea responsabilă de realizarea prezentului Program este Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Culturii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, autorităţile administraţiei publice locale, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie "Raisa Pacalo", personalul medical cu studii medii de specialitate, organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale, asociaţiile de profesionişti şi voluntari, instituţiile mass-media.

VIII. PROCEDURI DE RAPORTARE

48. Indicatorii de monitorizare a Programului sunt menţionaţi în Planul de acţiuni privind implementarea prezentului Program şi vor fi raportaţi anual.

49. Activitatea de monitorizare a prezentului Program va avea un caracter sistematic şi continuu şi se va desfăşura pe toată perioada de realizare, incluzând colectarea şi analiza informaţiilor şi a datelor de monitorizare a indicatorilor, identificarea erorilor sau a efectelor neprevăzute, precum şi operarea eventualelor corectări de conţinut şi de formă în măsurile planificate.

50. Monitorizarea se va efectua în baza indicatorilor de monitorizare care vor permite urmărirea şi evaluarea în dinamică a procesului de realizare a obiectivelor Programului.

51. Autorităţile/instituţiile responsabile de realizarea Programului vor raporta indicatorii de monitorizare Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui, instituţie din subordinea Ministerului Sănătăţii, anual, până la data de 25 februarie. Ministerul Sănătăţii va prezenta Guvernului, până la 1 aprilie, raportul anual de progres cu privire la realizarea prevederilor Programului nominalizat, raportul de evaluare intermediară în semestrul I al anului 2025 şi raportul de evaluare finală în semestrul I al anului 2028.

52. În scopul asigurării transparenţei proceselor de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de evaluare, precum şi raportul final de evaluare vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Sănătăţii şi a Centrului Naţional de Transfuzie a Sângelui.

Anexa nr.1

la Programul naţional de securitate

transfuzională şi autoasigurare a ţării cu

produse sanguine pentru anii 2023-2027

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de securitate transfuzională

şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027

Anexa nr.2

la Programul naţional de securitate

transfuzională şi autoasigurare a ţării cu

produse sanguine pentru anii 2023-2027

COSTURILE

de implementare a Programului naţional de securitate transfuzională

şi autoasigurare a ţării cu produse sanguine pentru anii 2023-2027

(mii lei)

(continuare tabel)

____________________________

Notă. Sumele indicate pentru finanţare din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se atribuie instituţiilor medico-sanitare contractate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină conform contractelor de prestare a serviciilor medicale.