Hotărâre nr. 479 din 03.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de

atragere a investiţiilor şi de promovare a

exporturilor pentru anii 2024-2028

nr. 479  din  03.07.2024

 (în vigoare 06.09.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 341-343 art. 665 din 06.08.2024

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de atragere a investiţiilor şi de promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028 (se anexează).

2. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale responsabile de implementarea Programului naţional de atragere a investiţiilor şi de promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028:

1) vor întreprinde măsurile necesare pentru executarea integrală şi în termenele stabilite a Planului de acţiuni privind implementarea Programului;

2) vor prezenta Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării anual, până la data de 1 martie a anului următor celui de referinţă, informaţii despre executarea Planului de acţiuni privind implementarea Programului, conform competenţelor stabilite.

3. Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării:

1) va monitoriza implementarea Programului şi va prezenta Guvernului anual, până la data de 31 martie, raportul de progres, care va include realizarea Programului în anul precedent;

2) va prezenta propuneri argumentate privind actualizarea/modificarea, după caz, a Programului şi elaborarea proiectului Planului de acţiuni pentru implementarea acestuia între anii 2027 şi 2028;

3) va prezenta Guvernului, până la data de 1 aprilie 2027, raportul de evaluare intermediară privind realizarea Programului;

4) va prezenta Guvernului, până la data de 1 iunie 2029, raportul final privind implementarea Programului.

4. Realizarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de atragere a investiţiilor şi de promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor bugetare prevăzute în bugetele autorităţilor responsabile de executare, precum şi din contul altor surse, conform legislaţiei.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului

nr.479/2024

Programul Naţional de Atragere

a Investiţiilor şi DE Promovare a Exporturilor

pentru perioada 2024-2028

ABREVIERI ŞI ACRONIME

INTRODUCERE

Programul naţional de atragere a investiţiilor şi de promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028 (în continuare – PNAIPE) este un document de planificare strategică pe termen mediu, elaborat în vederea realizării priorităţilor stabilite în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (SND 2030), în mod special în partea ce ţine de identificarea sectoarelor prioritare pentru investiţiile străine şi autohtone şi de stimularea proiectelor investiţionale inovative şi prietenoase cu mediul. De asemenea, PNAIPE se raliază la Strategia naţională de dezvoltare economică (SNDE 2030), al cărei scop este economia rezilientă, digitalizată, bazată pe sectorul de servicii şi pe dezvoltarea continuă a industrializării, cu un mediu economic stabil, competitiv, susţinut de investiţii, cu un grad sporit de inovare şi de dezvoltare a capitalului uman. Documentul este conceput în scopul instituirii unui cadru cuprinzător şi eficient de politică publică, drept instrument operaţional care face legătura dintre obiectivele trasate, iniţiativele de politici planificate şi Cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM).

Pornind de la dezideratele PNAIPE, se poate afirma că acesta contribuie esenţial la atingerea obiectivelor trasate de SND 2030, şi anume: a. redirecţionarea per ansamblu a producţiei spre sectoarele cu o complexitate mai înaltă va conduce la creşterea accelerată a productivităţii muncii (obiectiv specific 1.1. din SND 2030); b. simplificarea procedurilor fiscale şi vamale, precum şi măsurile de facilitare a accesului de finanţare vor crea oportunităţi suplimentare pentru inovaţii şi anteprenoriat (obiectiv specific 1.2.); c. crearea oportunităţilor de dezvoltare în industrie va pune presiune asupra sectoarelor caracterizate printr-un grad sporit de informalitate (agricultura şi construcţiile), contribuind astfel la ameliorarea condiţiilor de muncă şi la reducerea ocupării informale (obiectiv specific 1.3.); şi, nu în ultimul rând, d. prin atragerea investiţiilor în producţia industrială în circuit închis şi în producţia de energie regenerabilă, va fi facilitată tranziţia spre economia verde şi circulară (obiectiv specific 10.4).

În conformitate cu priorităţile agendei de reforme, Programul de activitate al Guvernului "Moldova prosperă, sigură, europeană", aprobat în februarie 2023, Guvernul şi-a exprimat adeziunea la susţinerea obiectivelor de dezvoltare ale Republicii Moldova, cu accent sporit pe dezvoltarea economică a ţării. Astfel, Guvernul îşi orientează atenţia spre următoarele obiective conexe PNAIPE:

1. promovarea politicilor de atragere a investiţiilor, inclusiv stimularea reinvestirii veniturilor pentru animarea activităţii economice şi a creării de noi locuri de muncă;

2. susţinerea lansării de noi afaceri şi dezvoltarea afacerilor existente, prin creşterea accesului la finanţare pentru antreprenori, atât prin intermediul programelor statului, cât şi prin atragerea resurselor din sectorul privat;

3. simplificarea continuă a sistemului fiscal şi vamal şi eliminarea barierelor birocratice din calea afacerilor, printr-un efort masiv şi urgent de reglementare, pentru a susţine dezvoltarea afacerilor şi creşterea productivităţii acestora;

4. flexibilizarea relaţiilor de muncă pentru sporirea atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova;

5. accelerarea investiţiilor publice pentru susţinerea creşterii economice.

În procesul de integrare europeană, Republica Moldova şi-a propus să elaboreze PNAIPE, acesta fiind o verigă esenţială în realizarea angajamentelor internaţionale asumate de ţara noastră conform Acordului de Asociere la UE (Titlul IV "Cooperarea economică şi alte tipuri de cooperare sectorială" şi Titlul V "Comerţ şi aspecte legate de comerţ") şi a celor care derivă din statutul de ţară candidat pentru aderarea la UE.

Tot în contextul respectării angajamentelor externe asumate de către Republica Moldova, ţinem să subliniem că PNAIPE contribuie pozitiv la realizarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată la Summitul Organizaţiei Naţiunilor Unite la 25 septembrie 2015, prin contribuţia nemijlocită la un set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD) naţionalizate. În speţă, este vorba despre: promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, precum şi a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi (ODD 8); construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei (ODD 9); asigurarea unor tipare de consum şi de producţie durabile (ODD 12) şi consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizare a parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă (ODD 17).

Pe durata elaborării PNAIPE, au avut loc consultări pe orizontală cu autorii strategiilor şi programelor conexe din domeniul economic, care sunt în curs de elaborare şi dezbateri cu reprezentanţii principalelor asociaţii profesionale din Republica Moldova din sectoarele relevante PNAIPE. În particular au fost organizate sesiuni regulate în format online cu autorii SNDE 2030 şi cu cei ai Programului naţional de industrializare, au fost efectuate discuţii online (focus-grupuri) cu reprezentanţi din agricultură (Moldova Fruct), din tehnologii informaţionale şi comunicaţii electronice (ATIC), din industria uşoară (APIUS), din microelectronică (ACEM) şi din farmaceutică (AFM). De asemenea, pentru a înţelege mai bine avantajele şi dezavantajele Republicii Moldova în calitate de destinaţie pentru investiţiile străine directe (ISD), au fost realizate trei interviuri cu companii străine care au analizat oportunitatea investirii în Republica Moldova dar, prin comparaţie, au ales o altă ţară.

Conţinutul PNAIPE este racordat la cerinţele expuse în Hotărârea Guvernului nr.386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea documentelor de politici publice. Astfel:

1. în capitolul I este analizată situaţia existentă în raport cu exporturile de bunuri şi servicii, dinamica acestora pe parcursul ultimului deceniu, principalele pieţe de desfacere pentru bunurile şi serviciile exportate, precum şi gradul de sofisticare al acestora. În paralel se examinează evoluţia ISD în Republica Moldova pe ţări de origine şi pe sectoare economice, subliniindu-se rolul ISD în transpunerea bunelor practici (know-how), realizarea transferului tehnologic şi sporirea competitivităţii externe. Sinteza observaţiilor empirice este prezentată în analiza SWOT, de unde derivă definirea problemei centrale cu care se confruntă comerţul exterior de bunuri şi servicii şi cauzele acesteia;

2. în capitolul II este expusă viziunea strategică pe termen mediu şi scopul nemijlocit al PNAIPE, precum şi obiectivele generale şi specifice, a căror realizare va duce la implementarea viziunii strategice trasate;

3. în capitolul III este prezentată teoria schimbării, care arată cum anume va fi implementată viziunea strategică, care va fi sarcina tipică pentru agenţiile implementatoare şi pentru misiunile diplomatice şi care sunt sectoarele prioritare pentru investiţii;

4. în capitolul IV se descrie impactul scontat de la realizarea PNAIPE din punctul de vedere al efectelor de ordin administrativ, financiar, economic, social şi de mediu. Ţinând cont de domeniul de aplicare al PNAIPE, se evidenţiază impactul economic, şi anume capacitatea de a valorifica plenar potenţialul de export şi de a direcţiona ISD spre sectoarele prioritare, a căror dezvoltare va contribui decisiv la creşterea competitivităţii externe;

5. în capitolul V sunt prezentate costurile aferente implementării PNAIPE şi sursele de finanţare a acestuia. Costurile sunt estimate pornind de la devizul de cheltuieli pentru realizarea acţiunilor planificate, cu evidenţierea categoriilor de cheltuieli. Din punctul de vedere al finanţării, sursa principală o constituie bugetul de stat (repartizat pe programele sectoriale relevante);

6. în capitolul VI sunt enumerate principalele riscuri care ar putea periclita implementarea PNAIPE şi realizarea obiectivelor trasate, precum şi măsurile de contracarare a acestor riscuri, prevăzute în Planul de acţiuni;

7. în capitolul VII se scoate în evidenţă caracterul interdisciplinar al PNAIPE, care presupune o colaborare coordonată între ministerele responsabile de elaborarea politicilor din domeniu şi a agenţiilor implementatoare. În mod special se pune accent pe coordonarea dintre domeniul economic (competitivitatea externă, infrastructura investiţională) şi misiunile diplomatice din străinătate, care au prerogativa de a canaliza eforturile de promovare a exporturilor în domeniile cu potenţial nevalorificat şi de atragere a investiţiilor în sectoarele prioritare;

8. în capitolul VIII sunt descrise procedurile de raportare, precum şi cadrul general de monitorizare şi evaluare a PNAIPE;

9. în capitolul IX este prezentat planul de acţiuni pentru implementarea PNAIPE;

10. PNAIPE este completat cu valori de referinţă pentru birourile comercial-economice, calculate în baza modelului matematic utilizat pentru analiza potenţialului de export (anexa nr.1), cu fişele pentru produsele de complexitate înaltă cu detalii privind necesarul de investiţii şi de forţă de muncă (anexa nr.2) şi cu Matricea de rezultate, care reprezintă o sinteză a obiectivelor generale şi specifice, cu indicarea valorilor de referinţă, a surselor de verificare şi a ţintelor stabilite pentru perioada de implementare (anexa nr.3).

I. ANALIZA SITUAŢIEI

1. 1. Situaţia curentă

Dinamica exporturilor de bunuri şi servicii a avut un trend ascendent, însoţit de o reorientare masivă spre pieţele de desfacere din UE. Per total, exporturile de bunuri au crescut cu 78% pe parcursul ultimilor 10 ani, însumând 4,3 miliarde dolari SUA în 2022 faţă de 2,4 miliarde dolari SUA în 2013 (). În structură, poziţia exportatorilor moldoveneşti s-a consolidat esenţial pe pieţele de desfacere din România (+12%) şi Ucraina (+11%), părăsind masiv piaţa rusă (-22%). De menţionat că exporturile în Ucraina au crescut esenţial doar în 2022, fiind condiţionate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în ţara vecină. Actualmente, ţările UE deţin cea mai mare cotă din exporturile moldoveneşti de bunuri (59% în 2022 faţă de 47% în 2013), fiind reorientate de pe pieţele (tradiţionale în trecut) din CSI (24% în 2022 faţă de 38% în 2013). Ponderea celorlalte ţări ale lumii (cu excepţia ţărilor UE şi CSI) rămâne constantă (17% în anul 2022 faţă de 15% în anul 2013), principalii parteneri comerciali din această grupă de ţări fiind Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Elveţia.

Figura 1. Volumul exporturilor de bunuri pe ţări (milioane dolari SUA)

Sursa: BNS

În structura exporturilor, o pondere semnificativă o deţine materia primă, cu un grad redus de sofisticare. Cele mai exportate produse din Republica Moldova () sunt cerealele (a căror pondere în totalul exporturilor de bunuri a constituit 9% în 2022), seminţele (9%) şi fructele (6%). În 2022, ca urmare a crizei energetice condiţionate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, acestor produse li s-au adăugat şi produsele minerale, inclusiv combustibili, al căror volum exportat a ajuns în scurt timp la 613 milioane de dolari SUA (14%). Per total, materia primă a ajuns să constituie, în 2022, 41% din exporturile moldoveneşti, în creştere de la 24% în 2013. O categorie relativ mai complexă de produse exportate o constituie maşinile şi aparatele electrice exportate, în volum de 535 de milioane de dolari SUA (12% din volumul total de exporturi), însă în structura mărfurilor predomină producţia mai puţin sofisticată, cum ar fi cablajele electrice.

Figura 2. Volumul exporturilor de bunuri pe produse (milioane dolari SUA)

Sursa: BNS

Din cauza ponderii semnificative a materiei prime şi a producţiei semifabricate, valoarea încasărilor din export este redusă. Aceasta constrânge potenţialul de dezvoltare economică, sporeşte vulnerabilitatea faţă de mişcările adverse de preţuri în economia mondială şi plafonează bunăstarea populaţiei. Poziţionarea Republicii Moldova în calitate de furnizor global de materie primă perpetuează "ciclul sărăciei". Acest fapt este demonstrat prin corelaţia dintre PIB per capita şi indicele complexităţii exporturilor (PCI)¹, reprezentată în . În conformitate cu calculele Observatorului complexităţii economice, PCI din Republica Moldova este de -0,017, fiind în acelaşi timp într-o dinamică descendentă, ceea ce susţine afirmaţia conform căreia prevalenţa tot mai accentuată a materiei prime în volumul total al exportului conduce la scăderea gradului de sofisticare al exporturilor.

____________________________

¹ Indicele complexităţii exporturilor (PCI) arată diversificarea şi sofisticarea know-how-ului necesar pentru a produce un produs. Este determinat ca media diversităţilor ţărilor care produc acel produs şi omniprezenţa altor produse generate de economie. Un PCI mai mare, de regulă, implică salarii mai înalte.

Exporturi mai complexe sunt necesare pentru a îndeplini dezideratul salariilor mai mari. În termeni practici, acest lucru înseamnă următoarele: ţările ale căror exporturi sunt complexe se concentrează pe produsele finite, astfel cum acestea ajung la cumpărător, indiferent dacă acesta este un consumator ordinar sau unul instituţional. Aceasta permite producătorilor din ţările dezvoltate, precum Elveţia, SUA sau Japonia, să remunereze cu salarii decente o forţă de muncă educată, inteligentă şi cu o capacitate înaltă de inovare. Prin contrast, ţările care îşi îndreaptă atenţia spre exporturi cu o complexitate joasă utilizează munca necalificată, remunerând-o cu salarii joase. În concluzie, pentru a transpune în viaţă dezideratul de asigurare a unor salarii decente, este necesar să trecem producţia exportată de la cea de complexitate joasă la cea de complexitate înaltă.

Figura 3. Relaţia dintre PIB per capita şi indicele complexităţii exporturilor

Sursa: OEC

Regimul fiscal şi vamal din Republica Moldova favorizează reexporturile. Deşi aportul reexporturilor la crearea locurilor de muncă şi la dezvoltarea capitalului uman este indubitabil, creşterea exporturilor este asociată unei creşteri proporţionale a importurilor de materie primă şi semifabricate. În consecinţă, balanţa comercială rămâne deficitară. În anul 2022, balanţa comercială a Republicii Moldova a fost de 4,9 miliarde de dolari SUA (34% din PIB), conform datelor BNS². Excluzând combustibilii, balanţa comercială a însumat 2,9 miliarde de dolari SUA (19,9% din PIB) în anul 2022, ceea ce reprezintă o înrăutăţire cu 2.4 p.p. comparativ cu 2017. Observăm că, pe parcursul perioadei analizate, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi nu a deviat considerabil: în 2022, acesta a constituit 47%, mai ridicat faţă de cel din 2013, de 44%. Cu alte cuvinte, volumul importurilor rămâne a fi cel puţin dublu faţă de volumul exporturilor de bunuri şi acest lucru continuă să reprezinte o sursă de vulnerabilitate.

____________________________

² https://statistica.gov.md/ro/comertul-international-cu-marfuri-al-republicii-moldova-in-luna-decembrie-2022-s-9539_60309.html

Figura 4. Dinamica deficitului comercial (milioane dolari SUA)

Sursa: BNS

Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 armonizează legislaţia vamală şi facilitează procesul de integrare în piaţa comună a Uniunii Europene. Aceasta din urmă impulsionează dezvoltarea comerţului internaţional, în special cu Uniunea Europeană, prin simplificarea şi standardizarea proceselor în domeniul vamal. La fel, pentru a asigura implementarea acestuia din data de 1 ianuarie 2024, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal nr.95/2021.

Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 favorizează comerţul internaţional mai dinamic şi mai de calitate. Elementele inovatoare ale Codului vamal, care vizează crearea condiţiilor favorabile pentru impulsionarea comerţului internaţional şi se pliază pe obiectivul PNAIPE sunt: (1) fluidizarea şi sporirea vitezei procedurilor vamale prin introducerea conceptelor de notificare sumară de intrare/ieşire (aplicabile începând cu 1 ianuarie 2026); (2) excluderea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale aplicate de la valoarea mărfurillor, concomitent cu introducerea unor tarife care să acopere costurile percepute de Serviciul Vamal; (3) procedura nouă de examinare a cererilor, prin implementarea instrumentului "dreptul la replică al solicitantului"; (4) modificarea mecanismului de percepere a obligaţiei vamale prin implementarea unei vacanţe de 10 zile de la data notificării datoriei vamale, cu constituirea unei garanţii în cuantum deplin al drepturilor de import; (5) simplificarea exportului trimiterilor poştale cu valoare de până la 1 000 de euro; (6) posibilitatea utilizării garanţiei globale cu un cuantum redus la 30% sau 50%, fie exonerarea de garanţie; (7) implementarea noilor simplificări vamale (declaraţia simplificată, înscrierea în evidenţele declarantului); (8) vămuirea centralizată – Serviciul Vamal poate autoriza, în baza unei cereri, o persoană să depună, la postul vamal în a cărui rază este stabilită aceasta, o declaraţie vamală pentru mărfurile prezentate în vamă la un alt post vamal; (9) implementarea, începând cu anul 2025, a Noului sistem computerizat de tranzit etc.

Totuşi, atingerea obiectivului de fluidizare a traficului internaţional urmează a fi realizată atât prin implementarea legislaţiei armonizate, cât şi prin crearea infrastructurii vamale, care să asigure realizarea exporturilor în mod operativ.

Competitivitatea unor produse a evoluat semnificativ în ultimii ani. La nivel macroeconomic, competitivitatea produselor ar putea fi privită prin prisma tendinţelor cererii externe a principalilor parteneri comerciali şi a evoluţiei ponderii exporturilor moldoveneşti în acele ţări în perioada 2011-2022. combină mai multe aspecte ale comerţului exterior:

- dimensiunea bulelor reprezintă mărimea relativă a mediei anuale a exporturilor către principalii parteneri comerciali³;

____________________________

³ În 2022, principalele ţări de export au fost: România, Ucraina, Italia, Turcia, Germania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Regatul Ţarilor de Jos, Elveţia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Ungaria, Iran, Statele Unite ale Americii, Spania, Franţa, Grecia, Kazahstan, Portugalia şi Austria. Federaţia Rusă şi Belarus au fost excluse din analiză.

- linia orizontală arată rata medie anuală de creştere a importurilor din întreaga lume în principalele ţări de desfacere a produselor moldoveneşti (echivalentul la cererea externă).

Din această perspectivă, produsele exportate din Republica Moldova pot fi clasificate în 4 categorii:

1) campioni: mărfuri cu o creştere anuală, către 20 cei mai mari parteneri comerciali, mai rapidă decât rata medie de creştere a importurilor din întreaga lume şi cu o sporire a cotei în structura importurilor în perioada 2021-2022;

2) supraperformeri: mărfuri cu o creştere anuală, către 20 cei mai mari parteneri comerciali, mai lentă decât rata medie de creştere a importurilor din întreaga lume şi cu o sporire a cotei în structura importurilor globale în perioada 2021-2022;

3) declinuri: mărfuri cu o creştere anuală, către 20 cei mai mari parteneri comerciali, mai lentă decât rata medie de creştere a importurilor din întreaga lume şi cu o scădere a cotei în structura importurilor în perioada 2021-2022;

4) rateuri: mărfuri cu o creştere anuală, către 20 cei mai mari parteneri comerciali, mai rapidă decât rata medie de creştere a importurilor din întreaga lume şi cu o scădere a proporţiei în structura importurilor în perioada 2021-2022.

Figura 5. Performanţa exporturilor Republicii Moldova în top 20 de parteneri

 comerciali şi indicele complexităţii produselor, 2011-2022

Sursa: UN Comtrade, Growth Lab (Harvard Kennedy School), calculele autorilor

În pofida gradului redus de complexitate, cerealele şi seminţele oleaginoase sunt campionii exporturilor moldoveneşti. Acestea au avut o creştere anuală de 58% şi, respectiv, de 15%, precum şi o mărire a cotei în totalul importurilor principalelor parteneri comerciali de 0.2 p.p. şi, respectiv, 0,23 p.p. în perioada 2011-2022. Echipamentele electrice, băuturile şi preparatele din legume şi fructe sunt ceilalţi campioni ai exporturilor. În categoria supraperformerilor se încadrează îmbrăcămintea, iar în cea a declinurilor – accesoriile de îmbrăcăminte. Grupul rateurilor este dominat de grăsimi şi uleiuri, fructe şi nuci, mobilă, materiale plastice, farmaceutică, dispozitivele mecanice şi vehicule terestre. Media creşterii anuale a exporturilor acestor produse către principalii parteneri comerciali a fost de peste 5%, însă acestea nu au crescut suficient de mult ca să mărească cota de piaţă. Respectiv, aceste exporturi merită o atenţie deosebită pentru a corecta traiectoria rateurilor.

1.2. Potenţialul nevalorificat al exporturilor

Potenţialul de export al ţării rămâne încă nevalorificat la anumite poziţii. Deşi cerealele şi seminţele oleaginoase sunt campionii exporturilor, potenţialul adiţional de export⁴ către UE al acestor produse îl constituie 40 de milioane de dolari SUA şi, respectiv, 140 de milioane de dolari SUA, conform metodologiei dezvoltate de către International Trade Centre (ITC). Echipamentele electrice, băuturile, fructele şi sticla sunt alte produse al căror potenţial încă nu a fost pe deplin valorificat. De exemplu, Germania, România şi Elveţia sunt pieţe unde exporturile echipamentelor electrice nu şi-a atins capacitatea maximă. Diferenţa dintre exporturile potenţiale şi cele reale denotă un eşec de coordonare, care poate fi eliminat prin acţiuni axate pe diplomaţia economică şi pe instrumente de promovare a exportului, ceea ce nu ar necesita resurse financiare la fel de mari precum cele aferente dezvoltării unor produse noi.

____________________________

⁴ Valoarea potenţială de export a produsului k furnizat de ţara i către piaţa j, în dolari, este calculată ca ofertă × cerere (corectată pentru accesul pe piaţă) × uşurinţa bilaterală a comerţului. Oferta şi cererea sunt proiectate în viitor pe baza previziunilor privind PIB-ul şi populaţia, elasticităţile cererii şi tarifele de perspectivă. Oferta se bazează pe cota de piaţă proiectată: ponderea exporturilor produsului k al ţării i în totalul exporturilor de produs k, înmulţită cu rata de creştere a PIB-ului estimată a exportatorului (faţă de creşterea estimată a PIB-ului altor exportatori ai aceluiaşi produs). Cererea se bazează pe importurile proiectate, deci importurile pieţei j a produsului k, majorate cu creşterea aşteptată a PIB-ului pe cap de locuitor luând în considerare şi viitorul avantaj tarifar pe piaţa-ţintă şi distanţa bilaterală faţă de distanţa medie pe care piaţa-ţintă importă de obicei produsul. Uşurinţa comerţului se bazează pe raportul dintre comerţul real dintre exportatorul i şi piaţa j în raport cu comerţul lor ipotetic, dacă exportatorul i avea aceeaşi cotă pe piaţa j ca şi pe pieţele mondiale. Potenţialul adiţional de export/potenţial nevalorificat este diferenţa dintre valoarea potenţială şi exportul actual.

Mărfurile agricole primare şi mărfurile produse de industria automotive au cel mai înalt potenţial de export. Cele mai importante cinci mărfuri, conform Nomenclaturii Combinate a Mărfurilor (NCM), la 4 semne, după potenţialul de export nevalorificat, sunt: seminţele de floarea-soarelui, porumbul, uleiurile din seminţe, firele izolate şi scaunele (parte din industria automotive). Este prioritară concentrarea pe valorificarea potenţialului de export în pieţele celor mai mari 20 de parteneri comerciali şi acolo unde Republica Moldova are birouri comerciale economice⁵ (BCE). Potenţialul nevalorificat de export pe aceste pieţe, pentru 20 de mărfuri cu cel mai înalt potenţial de export, ar fi în jur de 1,1 miliarde de dolari SUA, comparativ cu exporturile actuale care au constituit circa 1,7 miliarde de dolari SUA în 2021.

____________________________

⁵ Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Turcia, China, România, Polonia, Franţa, Germania, Italia, Austria, Belgia, Elveţia, Marea Britanie, EAU.

România, Turcia şi Germania pot absorbi produse moldoveneşti adiţionale în valoare de 390 de milioane de dolari SUA. arată potenţialul de export pentru 20 de mărfuri cu cel mai înalt potenţial nevalorificat şi pentru 3 cele mai importante pieţe de desfacere. De exemplu, există potenţial nevalorificat în România pe segmentele seminţe de floarea-soarelui, porumb, grâu şi scaune; în Turcia se pot exporta cantităţi mai mari de seminţe de floarea-soarelui, uleiuri din seminţe, grâu şi fire izolate, în timp ce în Germania există cerere adiţională pentru vinuri, mere, pere şi rapiţă. Respectiv, BCE-urile ar trebui să se concentreze pe valorificarea potenţialului de export al celor mai importante mărfuri, pentru că acestea nu necesită eforturi considerabile precum deschiderea de pieţe noi sau promovarea mărfurilor moldoveneşti noi.

Figura 6. Potenţialul de export nevalorificat al celor mai importante

20 de mărfuri şi al celor mai importante trei pieţe

Sursa: ITC, calculele autorilor

Serviciile au potenţial semnificativ pe pieţele menţionate mai sus, în valoare de 925 de milioane de dolari SUA. Sectoarele cele mai promiţătoare sunt: serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor, transportul, turismul şi serviciile TIC. sugerează că România, Elveţia, Germania şi China ar fi principalele pieţe de desfacere, fapt ce ar schiţa şi axele prioritare pentru diplomaţia economică. Deşi nu există date, dezagregate pe ţări, ale exporturilor actuale de servicii, ar fi rezonabil de presupus că ponderea exportului efectiv în cel potenţial este tot de 59,7%, ca în cazul bunurilor. Prin urmare, potenţialul nevalorificat ar fi de aproximativ 370 de milioane de dolari SUA.

Figura 7. Potenţialul de export al serviciilor şi trei cele mai importante pieţe

Sursa: ITC, calculele autorilor

1.3. Remodelarea profilului exporturilor

1.3.1. Complexitatea şi valoarea adăugată ale actualelor exporturi

Complexitatea şi valoarea adăugată ale exporturilor curente sunt modeste. Deşi majorarea volumului exporturilor este un obiectiv primordial, aceasta trebuie să fie însoţită de creşterea valorii adăugate a exporturilor. În prezent, grupul campionilor la exporturi este dominat de produse neprocesate, precum cerealele şi seminţele oleaginoase. Această situaţie expune Republica Moldova la o vulnerabilitate externă semnificativă, mai ales când producţia din Ucraina va reveni în forţă. Culoarea bulelor din de mai sus reprezintă indicele complexităţii (PCI) produselor conform Growth Lab (Harvard Kennedy School).

Campionii la cereale şi seminţe oleaginoase au un indice relativ mic al complexităţii, ceea ce înseamnă că valoarea adăugată, inclusiv salariile, sunt modeste. ilustrează media VAB ca raport din valoarea producţiei pentru anii 2014-2022. Valoarea pentru întregul sector agricol (A01 conform CAEM) este de 50,5%, ceea ce este sub media pe economie (54,7%). În acelaşi timp, ponderea valorii adăugate a comerţului este în jur de 67%. Valoarea adăugată brută pentru agricultură şi pentru comerţ este supraestimată din cauza subdeclarării costului forţei de muncă şi a ponderii înalte a economiei subterane. Totuşi, acestea sugerează şi faptul că potenţialul marjei de profit în economia actuală este relativ înalt în sectoare mai puţin complexe, ceea ce descurajează alocarea resurselor către producerea mărfurilor şi către servicii cu o complexitate mai înaltă, care ar aduce salarii mai înalte.

Figura 8. Valoarea adăugată brută per valoarea producţiei

pentru sectoarele economice, media pentru anii 2014-2022

Sursa: BNS, calculele autorilor

VAB mică pentru sectoarele mai complexe limitează interesul pentru dezvoltarea acestor sectoare. Din categoria campionilor exporturilor, doar echipamentele electrice, optica şi sticla sunt produse relativ complexe în paleta exporturilor moldoveneşti, însă relativ puţin complexe în contextul tuturor produselor exportate în lume (indicatorul PCI fiind sub 1 pe o scară de la -3 la +3). În plus, doar exporturile echipamentelor electrice au un impact semnificativ din punct de vedere monetar, având o valoare medie anuală de 340 de milioane de dolari SUA, iar optica reprezintă doar 18 milioane de dolari SUA anual. În acelaşi timp, ponderea VAB pentru sectoarele ce produc echipamente electrice, optică şi sticlă este următoarea: 35,3% (electrice), 37,8% (electronică) şi 35,5% (minerale nemetalice). Aceste valori, fiind cu mult sub media pe economie, indică că potenţialul actual al marjei de profit al sectoarelor ce produc mărfuri mai complexe este limitat şi explică reticenţa antreprenorilor de a dezvolta aceste sectoare. Respectiv, este nevoie de mai multă susţinere din partea autorităţilor pentru a majora competitivitatea acestora pe pieţele internaţionale.

1.3.2. Investiţiile străine directe actuale

O valoare adăugată înaltă a exporturilor poate fi atinsă prin extinderea producţiei şi a exporturilor către produsele care derivă din procesarea actualelor exporturi sau din interconectarea acestora. De exemplu, produsele din morărit şi preparatele din cereale sunt etapele următoare ale procesării cerealelor, însă exporturile anuale către principalii parteneri comerciali au fost doar de 1,7 milioane de dolari SUA şi, respectiv, dr 12,3 milioane de dolari SUA în perioada 2011-2022, deşi exporturile anuale de cereale se ridică la aproape 150 de milioane de dolari SUA. Acest fapt sugerează că Republica Moldova ratează potenţialul de a exporta produse derivate mai complexe şi cu o valoare adăugată mai înaltă. Similar, exporturile de sticlă au înregistrat o valoare anuală de 46 de milioane de dolari SUA, însă produsele din categoria optică, a căror indice de complexitate este dublu, doar 18,8 milioane de dolari SUA. Respectiv, există oportunităţi de a urca pe scara complexităţii prin dezvoltarea unui proces industrial mai sofisticat. Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare investiţii străine directe, forţă de muncă calificată şi o implementare cât mai largă a standardelor de calitate internaţionale.

Investiţiile străine directe (ISD) sunt un motor de dezvoltare economică, care creează efectul de "know-how", accelerează tehnologizarea producţiei şi favorizează accesul la pieţele externe de desfacere, cu condiţia direcţionării acestora către sectoarele productive. Examinând structura ISD din ultimii ani (figura 9), observăm că predomină investiţiile determinate de accesul la piaţa internă şi de resursele existente. În plus, în ultimii ani doar sectoarele finanţe şi comerţ au atras ISD, prin intrarea de jucători noi pe piaţa bancară şi prin comercializarea produselor. Stocul ISD per PIB în industria prelucrătoare şi ITC s-a redus puţin, aceasta sugerând o reticenţă a investitorilor străini de a se extinde în acest domeniu.

Figura 9. Stocul ISD per PIB pentru sectoarele economice

Sursa: BNM, calculele autorilor

ISD nu au dus la modificarea semnificativă a contribuţiilor sectoriale în cazul formării valorii adăugate brute. Ponderea comerţului şi ITC în formarea VAB-ului a crescut în ultimii ani, iar contribuţia industriei prelucrătoare, a agriculturii şi a finanţelor s-a diminuat (figura 10). În consecinţă, ezitarea investitorilor străini de a aloca ISD către sectoarele economice de producere cu o complexitate înaltă agravează deja problema referitoare la reticenţa antreprenorilor locali de a dezvolta afaceri în segmente ce produc mărfuri mai complexe decât materiile prime şi alte servicii în afară de cele de comerţ din cauza marjei de profit limitate (i.e. ponderea VAB). Drept urmare, economia are nevoie să atragă ISD în sectoarele ce ar putea duce la producerea unor mărfuri cu o complexitate şi o valoare adăugată mai înalte, ceea ce va încuraja şi investiţiile din partea antreprenorilor locali.

Figura 10. Ponderea sectoarelor în totalul VAB

Sursa: BNS, calculele autorilor

1.3.3. Spaţiul produselor actuale

Doar 15% din mărfurile exportate au un avantaj comparativ. În anul 2021, Republica Moldova a înregistrat exportul a 752, din totalul de 866, de produse conform NCM la 4 semne. Indicele avantajului comparativ dezvăluit (RCA⁶) indică că doar 157 din mărfurile exportate au un avantaj comparativ, având un RCA mai mare de 1. Pentru a identifica potenţialul de maximizare a avantajului comparativ a celor 157 de mărfuri este crucial de a identifica produsele conexe cu o complexitate şi o procesare mai înalte (respectiv salarii mai înalte), dar care folosesc o tehnologie relativ similară. Spaţiul produselor globale⁷ afişează conectivitatea a aproximativ 900 de produse, în baza similitudinilor tehnologice pentru a le produce, ceea ce ne oferă o viziune asupra direcţiei potenţiale de diversificare a exporturilor moldoveneşti. Fiecare produs este conectat cu alte produse, iar proximitatea dintre acestea reprezintă probabilitatea de a exporta ambele produse, în baza datelor comerţului global din ultimii 50 de ani.

____________________________

⁶ RCA este un indice care semnalează dacă ţara are un avantaj sau dezavantaj comparativ în exporturile unui produs şi se calculează ca proporţia produsului în totalul exporturilor ţării împărţit la proporţia produsului dat în exporturilor mondiale Un avantaj comparativ este "dezvăluit" dacă RCA este mai mare ca 1. Dacă RCA este mai mică decât 1, atunci se consideră că ţara are un dezavantaj comparativ în materie de mărfuri sau industrie.

⁷ Spaţiul produselor globale detaliază conexiunea a aproape 900 de produse pe baza datelor din lumea reală despre experienţa diversificării ţărilor din ultimii 50 de ani şi arată asemănările de know-how necesar pentru a le produce. Folosind date reale de export de-a lungul timpului, forma spaţiului de produs sugerează cum funcţionează diversificarea în practică: ţările trec de la lucruri pe care ştiu să facă, la lucruri care sunt în apropiere sau înrudite sau ceea ce ei numesc posibil adiacent. Produsele de la periferie necesită un know-how care este mai puţin uşor redistribuit în alte industrii noi (cultivarea cafelei sau extragerea petrolului din pământ). În acelaşi timp, adăugarea de know-how pentru a produce cămăşi pentru bărbaţi poate deschide oportunităţi în alte ramuri ale textilelor (pantaloni pentru femei), dar arată puţină legătură cu maşinile grele sau cu produsele chimice, deoarece mai puţine ţări produc cămăşi pentru bărbaţi şi piese auto. Spaţiul de produse ne permite să anticipăm evoluţia industriei unei ţări, alături de recomandări ale acelor produse care oferă: o complexitate economică mai mare (niveluri mai mari ale salariilor), distanţă mai scurtă (mai mult know-how existent, reducerea riscului) şi câştig de oportunitate mare. (deschiderea mai multor produse adiacente pentru oportunităţi de diversificare continuă).

Industria textilă este interconectată în interior, dar izolată în exterior. Know-how-ul pentru a produce paltoane pentru bărbaţi poate fi folosit la confecţionarea costumelor pentru bărbaţi fără tricot şi a îmbrăcămintei active fără tricot. Aceste produse sunt amplasate destul de aproape în spaţiul produselor din industria textilă moldovenească (figura 11). În plus, tehnologia şi cunoştinţele folosite în întreaga industrie textilă sunt relativ similare, ceea ce poate fi observat prin multitudinea de conexiuni între produse. Totuşi, datele din istoria comerţului mondial sugerează că acest know-how are legături limitate cu producerea maşinilor, electronicii sau alte industrii cu complexitate mai înaltă şi, respectiv, salarii mai mari.

Figura 11. Spaţiul produselor din industria textilă moldovenească

Sursa: UN Comtrade, Growth Lab (Harvard Kennedy School), calculele autorilor

Republica Moldova exportă preponderent mărfuri cu complexitate scăzută. reprezintă poziţionarea a 90% din cele mai voluminoase exporturi moldoveneşti⁸ (NCM la 4 semne) cu RCA mai mare de 1 în spaţiul produselor globale. Clusterul textilelor este dens populat şi interconectat în interior, însă este relativ deconectat şi îndepărtat în spaţiul produselor de restul mărfurilor. Aceasta ilustrează potenţialul limitat de diversificare al industriei textilelor către alte exporturi mai complexe şi sugerează că focalizarea ar trebui să fie pe promovarea brandurilor naţionale şi mai puţin pe operaţiunile în lohn, dee exemplu. Mărimea bulelor din figură denotă valoarea relativă a volumului exporturilor. Respectiv, exporturile Republicii Moldova sunt preponderent concentrate pe produse mai puţin complexe, plasate la periferia spaţiului: i) grâu, orz sau rapiţă; ii) seminţe din floarea-soarelui, uleiuri din seminţe şi porumb; iii) fructe fără sâmburi, struguri, mere, pere şi vin; iv) bare din fier. Indicele complexităţii produselor pentru grupurile menţionate este sub zero, ceea ce denotă că ţările producătoare nu au nevoie de know-how-uri sofisticate pentru a le exporta şi, în consecinţă, salariul în aceste industrii este relativ mic. Grupul textilelor (paltoane, costume etc.) face parte dintr-un cluster conectat cu multe alte produse, însă indicele PCI e, de asemenea, foarte scăzut. Firele izolate şi sticlele sunt alte două exporturi mari ale ţării cu multiple conexiuni, însă manifestă o complexitate redusă sau medie. Din 90% cele mai mari produse exportate, doar scaunele, transformatoarele electrice şi contoarele de utilizare pot fi definite ca fiind mărfuri relativ complexe exportate de către Republica Moldova, însă şi acestea nu depăşesc valoarea indicelui PCI de 1 dintr-o scară de la -3 la +3.

____________________________

⁸ Unele produse din industria textilelor, precum tricotajele sau cele care se încadrau în categoria "altele", au fost excluse din grafic, pentru o reprezentare mai vizibilă.

Figura 12. Spaţiul produselor exportate de către Republica Moldova

Sursa: UN Comtrade, Growth Lab (Harvard Kennedy School), calculele autorilor

Spaţiul produselor exportate reprezentat mai sus ne poate indica care ar fi oportunităţile de diversificare a actualelor exporturi, cu un accent pe o procesare şi complexitate mai avansată. În acest scop, au fost aplicate câteva filtre pentru a identifica produsele de export din vecinătate, care Republic Moldova ar avea capacitatea tehnică de a le confecţiona. În primul rând, au fost selectate doar conexiunile actualelor exporturi relativ competitive (RCA mai mare de 0,5) al căror indice de complexitate creşte. De exemplu, nodul bare de oţel are o multitudine de interconectări, însă doar conexiunea ce duce la grupul de produse motociclete şi biciclete conduce la o creşterea a complexităţii şi, respectiv, a valorii adăugate brute (salarii). Următorul filtru este indicele oportunităţii de câştig (opportunity gain)⁹, care măsoară cât ar putea beneficia exporturile dacă s-ar dezvolta acel produs din perspectiva creării noilor conexiuni cu alte produse şi mai complexe şi care ar induce oportunitatea de a avea salarii mai mari. De exemplu, în 2021, Republica Moldova a exportat prese în valoare de doar 75 de mii de dolari SUA, dar perspectivele de câştig pentru acest produs este înalt, pentru că, producând mai multe prese (hidraulice, mecanice etc.), se deschid oportunităţi de a confecţiona produse şi mai complexe în baza tehnologiei date.

____________________________

⁹ Câştigul de perspectivă de oportunitate cuantifică cât de mult ar putea beneficia o ţară în deschiderea viitoarelor oportunităţi de diversificare prin dezvoltarea unui anumit produs. Acest indice exprimă modul în care un produs nou poate deschide legături către produse din ce în ce mai complexe, care induce un nivel mai înalt de salarizare într-un final. Câştigul de perspective de oportunitate ţine seama de complexitatea produselor care nu sunt produse într-o ţară şi de distanţa sau cât de aproape de capabilităţile existente este noul produs.

Majoritatea exporturilor moldoveneşti nu au conexiuni tehnologice cu produse mai sofisticate. arată toate produsele exportate de către Republica Moldova din perspectiva oportunităţii de câştig, a distanţei¹⁰ şi a complexităţii produselor. Mărimea bulelor reprezintă volumul relativ al exporturilor. Cu culoare roşie sunt arătate produsele pentru care Republica Moldova are un avantaj competitiv. Se observă că majoritatea sunt la nivelul zero din perspectiva oportunităţii de câştig, ceea ce semnalează că exporturile moldoveneşti sunt axate pe produse simple care nu au conexiuni tehnologice cu alte produse mai sofisticate, precum cerealele şi fructele. Cu verde sunt arătate produsele care au fost selectate conform metodologiei menţionate mai sus, luând în calcul conexiunile actuale ale exporturilor competitive, complexitatea şi oportunitatea de câştig. Majoritatea dintre acestea se află la periferia stângă a graficului, unde distanţa este mai mică, indicând că sunt produse pe care Moldova ar putea să le exporte în volume mai mari, precum cuptoare industriale, piese de locomotivă, izolatoare electrice sau supape. Totuşi, este de menţionat că distanţa este destul de mare, pentru că indicatorul e între 0,8 şi 0,9 pe o scară de la 0 la 1, ceea ce arată magnitudinea saltului tehnologic pe care economia trebuie să-l facă pentru a exporta aceste mărfuri, iar pentru aceasta este nevoie de investiţii şi forţă de muncă calificată.

____________________________

¹⁰ Distanţa măsoară capacitatea ţării de a produce un produs specific, considerând cât este de similar acest produs în actualele exporturi ale ţării. Un produs "în apropiere" (de o distanţă mai scurtă) necesită capacităţi înrudite cu cele existente, cu o probabilitate mai mare de succes.

Figura 13. Oportunităţi de diversificare spre exporturi mai complexe

Sursa: UN Comtrade, Growth Lab (Harvard Kennedy School), calculele autorilor

1.3.4. Resursele necesare pentru reorientarea producţiei

Identificarea potenţialelor ISD

Complexitatea mai înaltă a mărfurilor necesită ISD calitative. În secţiunea investiţiilor străine directe actuale a fost accentuată problema că investiţiile recente au fost motivate de accesul pe piaţa internă şi de resursele existente. Totuşi, urcarea pe scara valorică a exporturilor este posibilă prin atragerea investiţiilor care să stimuleze creşterea productivităţii şi a gradului de calificare a forţei de muncă. Din această perspectivă, este nevoie de stimularea ISD conexe cu mărfurile identificate mai sus, pentru a impulsiona economia să creeze produse mai complexe.

BCE-urile şi misiunile diplomatice ar trebui să ţintească companiile active în regiunea Europei Centrale şi de Est în sectoarele identificate. Proiectele investiţionale în Europa Centrală şi de Est în ultimii şase ani în ţările cu care Republica Moldova are cele mai voluminoase relaţii comerciale sau unde are BCE-uri sunt dominate de sectoarele automotive, energie regenerabilă, metale şi electronică. În sectorul automotive, din 2018 încoace, Volkswagen, BMW, Mercedez-Benz Group, Robert Bosch şi ThyssenKrupp din Germania au alocat investiţii în valoare de 10,5 miliarde de dolari SUA, creând 32,7 mii de locuri de muncă în Europa Centrală şi de Est în ultimii şase ani, iar Ford din SUA a efectuat investiţii de 6 miliarde de deolari SUA, generând 9,1 mii de locuri de muncă. Sectorul metalelor a atras investiţii majore de la Zijin Mining Group din China în ţările balcanice. În sectorul electronic, AE Solar şi Kostal din Germania au direcţionat 1,5 miliarde de dolari SUA către Europa Centrală şi de Est, creând 5,8 mii de locuri de muncă, iar companiile franceze Schneider Electric şi Nexans au efectuat investiţii de 274 de milioane de dolari SUA, generând 1,6 mii de locuri de muncă. Prysmian din Italia a lansat o investiţie de 28 de milioane de dolari SUA cu 310 locuri de muncă în 2023.

Proiectele investiţionale în energia regenerabilă sunt cruciale. Ambiţia de a produce şi a exporta mărfuri mai complexe va condiţiona şi necesitatea de a utiliza mai multă energie regenerabilă şi de a implementa procese de producţie cu circuit închis. Este de evidenţiat că investiţiile în energie regenerabilă sunt a doua cea mai mare categorie de ISD-uri după automotive şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Aceasta indică combinarea efortului de industrializare a Europei cu cel al fortificării rezilienţei economice, iar după începutul agresiunii militare ruse, acessta a devenit predominat. Prin urmare, AI, MDED, BCE-urile, ODA, precum şi ME ar trebui să se focuseze şi pe atragerea investiţiilor în energie regenerabilă. În plus, aspectul resurselor energetice şi cel ecologic ar trebui să fie elemente cruciale atunci când se analizează potenţiale proiecte investiţionale străine în Republica Moldova.

Tabelul 1. Proiectele investiţionale în Europa Centrală şi de Est

începând cu ianuarie 2018

Sursa: fDi Insights

Mobilizarea forţei de muncă

Republica Moldova are un potenţial de creştere a exporturilor produselor nou ţintite cu o complexitate mai înaltă de aproximativ 300 de milioane de dolari SUA. În baza exporturilor actuale, au fost identificate exporturile potenţiale conectate în spaţiul produselor, precum şi volumul potenţial al exporturilor calculat în baza indicatorilor UN Comtrade¹¹. Au fost luate în calcul corelaţiile identificate, care arată un potenţial de creştere a exporturilor cu cel puţin un milion de dolari SUA pe an. Pentru valorificarea acestui potenţial de aproximativ 300 de milioane de dolari SUA, ar fi necesare investiţii estimate de la 135 până la 290 de milioane de dolari SUA (în funcţie de gradul de complexitate şi de automatizare).

____________________________

¹¹ Pentru a calcula volumul potenţial al exporturilor, pentru fiecare produs în parte, s-a calculat câte exporturi adiţionale sunt necesare (în dolari SUA pe an) pentru ca ponderea Republicii Moldova în comerţul global pentru produsul respectiv să fie echivalentă cu ponderea medie a produsului în comerţul global.

Producerea mărfurilor mai complexe necesită forţă de muncă mai calificată. Potenţialul de mai sus poate fi materializat prin ocuparea unui număr estimat de 1280-2490 de salariaţi în industriile specializate, dintre care, estimativ, 13% în poziţii de management şi administraţie, 26% în poziţii de tehnicieni (ingineri, tehnicieni de calitate, supervizori de producţie etc.) şi 61% în poziţii de muncitori (operatori de linie, muncitori calificaţi şi necalificaţi). Există o corelaţie inversă între volumul investiţiilor şi numărul de forţă de muncă necesar, întrucât investiţiile cu un grad înalt de automatizare şi robotizare sunt mai costisitoare, dar creează mai puţine locuri de muncă directe.

Evoluţiile viitoare ale forţei de muncă ar putea acoperi necesarul de salariaţi. Datele Prognozei pieţei muncii pe termen mediu (2024-2026) arată că între 2023 şi 2026 numărul de salariaţi în industria prelucrătoare în Republica Moldova ar putea creşte cu circa 8%, sau circa 8 900 de persoane, dintre care 860 specialişti şi tehnicieni, 630 cadre şi funcţionari administrativi, 3 860 muncitori calificaţi şi 3 460 alte ocupaţii şi muncitori necalificaţi. Astfel, numărul de salariaţi necesari pentru atingerea potenţialului Republicii Moldova în creşterea exporturilor se încadrează în prognoza generală de creştere a ocupaţiei în industria prelucrătoare.

Tabelul 2. Numărul de salariaţi în industria prelucrătoare conform

Prognozei pieţei muncii pe termen mediu (2024-2026)¹²

Sursa datelor: Prognoza pieţei muncii pe termen mediu (2024-2026), calculele autorilor

____________________________

¹² Prognoza a fost elaborată la solicitarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în cadrul programului "EU4 Moldova: Comunităţi Locale".

Pentru valorificarea potenţialului de export al produselor cu o complexitate mai înaltă, este necesar să crească semnificativ numărul de cadre înalt calificate, cu specializări tehnice în industria prelucrătoare. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), în luna mai 2023 în Republica Moldova erau angajate 14 916 persoane în funcţii de inginer şi 5918 persoane în funcţii de tehnicieni (). Pentru realizarea investiţiilor necesare pentru diversificarea exporturilor, este nevoie de circa 500-1000 de specialişti cu calificări tehnice specializate, care pot proveni din forţa de muncă actuală, din cea viitoare (actuali studenţi sau persoane care se vor recalifica) sau din străinătate (pentru funcţiile cele mai specializate, unde nu există formările necesare în Republica Moldova).

Tabelul 3. Numărul de ingineri şi de tehnicieni angajaţi

pe sectoare de activitate, mai 2023

Sursa datelor: Date furnizate de CNAS, calculele autorilor

Analizând sectoarele cu potenţial de creştere a exporturilor, se pot identifica câteva domenii de specializare care ar trebui dezvoltate în sistemul educaţional din Republica Moldova, pentru a susţine respectivele sectoare:

1) inginerie mecanică şi industrială: având în vedere cererea mare de tehnicieni şi de ingineri în industria maşinilor şi a aparatelor mecanice, este esenţial să se ofere programe de studii şi de formare profesională în acest domeniu, care să acopere proiectarea, dezvoltarea, instalarea, operarea şi întreţinerea maşinilor şi echipamentelor industriale;

2) tehnologii pentru producţia de vehicule: există o cerere mare pentru tehnicieni şi muncitori calificaţi în producţia de vehicule şi părţi ale acestora. Prin urmare, ar fi utilă dezvoltarea de programe educaţionale axate pe ingineria vehiculelor, pe tehnologii de asamblare şi pe standarde de siguranţă şi calitate;

3) metalurgie şi prelucrarea metalelor: pentru a susţine industria de prelucrare a fierului şi oţelului, trebuie să existe programe educaţionale specializate în metalurgie şi prelucrarea metalelor, inclusiv turnare, ştanţare, sudare şi finisare;

4) electrotehnică şi electronică: având în vedere necesitatea de ingineri şi de tehnicieni pentru dezvoltarea şi producţia de echipamente electrice, este important să se investească în educaţia şi formarea profesională în domeniul electrotehnicii şi electronicii;

5) ştiinţe farmaceutice şi biotehnologie: industria farmaceutică necesită personal înalt calificat, incluzând specialişti în domeniul farmaceutic şi biotehnologiei, precum şi tehnicieni de laborator şi muncitori calificaţi pentru operarea echipamentelor de producţie şi de ambalare;

6) ingineria materialelor şi chimie: producţia de aluminiu şi articole din aluminiu necesită ingineri metalurgişti şi tehnicieni specializaţi, ceea ce sugerează nevoia de a dezvolta competenţe în domeniul ingineriei materialelor şi al chimiei industriale;

7) optică şi instrumente de precizie: este necesară o forţă de muncă înalt calificată în sectorul de echipamente medicale şi de precizie, ceea ce indică nevoia de programe de studii în optică, design de produs şi inginerie de precizie;

8) management industrial şi administrativ: în toate sectoarele există o cerere pentru cadre de management şi administraţie, sugerând o nevoie de programe de educaţie în managementul afacerilor, cu accent pe industrie;

9) tehnologii informaţionale şi automatizare: automatizarea fiind o componentă-cheie în multe dintre aceste sectoare, este esenţial să se dezvolte competenţe în IT şi în sisteme de automatizare.

Sistemul educaţional din Republica Moldova trebuie să ia în considerare aceste necesităţi şi să adapteze sau să creeze programe de formare şi de educaţie corespunzătoare, pentru a pregăti forţa de muncă necesară pentru aceste domenii emergente şi pentru a sprijini creşterea economică prin exporturi.

1.4. Analiza SWOT

Sinteza observaţiilor cu privire la evoluţia exporturilor, la calitatea acestora, precum şi potenţialul de atragere a ISD în sectoarele prioritare este prezentată în analiza SWOT de mai jos:

În concluzie, Republica Moldova trebuie să-şi eficientizeze procesele pentru a valorifica potenţialul actual de export prin acţiuni ce ar viza consolidarea diplomaţiei economice şi întărirea cadrului instituţional de promovare a exporturilor, cu accent pe Agenţia de Investiţii. În plus, economia ar trebui să direcţioneze producerea actualelor exporturi către o procesare industrială mai intensivă şi/sau către integrarea acestora în producerea altor mărfuri şi servicii derivate. Pentru aceasta, este nevoie de un flux constant de ISD în domeniile agroindustriale, industriale şi în servicii cu potenţial înalt al valorii adăugate. În plus, forţa de muncă calificată este un alt element crucial pentru această reorientare. De asemenea, sunt necesare acţiuni ce ar asigura simplitate şi comoditate maximă la exportul mărfurilor, prin excluderea oricărei bariere de natură fiscală şi vamală.

II. OBIECTIVELE PNAIPE

Scopul PNAIPE este de a asigura direcţionarea acţiunilor specifice spre crearea unei economiei integrate în spaţiul economic al UE, mai competitive, cu exporturi mai puţin vulnerabile mediului extern şi dezvoltarea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată înaltă. Respectiv, PNAIPE se va axa pe promovarea exporturilor, pentru valorificarea pe deplin a potenţialului şi pentru atragerea investiţiilor în sectoarele cu o procesare industrială şi o complexitate mai înalte.

Beneficiarii PNAIPE sunt toţi cetăţenii Republicii Moldova, care, ca urmare a eficientizării exporturilor şi creşterii gradului de complexitate al acestora vor putea aspira la câştiguri salariale mai mari, proporţionale cu creşterea PIB per capita. Deşi PNAIPE nu vizează nemijlocit grupurile vulnerabile, implementarea acestuia va avea un impact pozitiv asupra tinerilor şi femeilor, datorită faptului că rata de angajabilitate a tinerilor cu specialităţi tehnice şi inginereşti este mai înaltă decât cea medie, iar proporţia dintre femei şi bărbaţi în industria prelucrătoare (47-53) este optimală din punct de vedere al egalităţii de gen. În acelaşi timp, agenţii economici exportatori şi cei din subsectoarele cu complexitate înaltă vor beneficia de susţinere sporită din partea statului.

Viziunea strategică stipulează ca exporturile să fie bazate pe produse şi servicii complexe, iar arealul de export să fie mai diversificat. Astfel, deficitul balanţei de plăţi urmează să scadă, iar ponderea exporturilor cu o complexitate mai înaltă să crească până în 2028. În plus, investiţiile străine urmează să fie direcţionate către sectoare ce ar contribui la un salt tehnologic al ţării şi să angajeze specialişti din ţară cu calificări înalte. În consecinţă, stocul ISD în sectoarele industriei prelucrătoare, a cercetării şi dezvoltării, a TIC va creşte, iar numărul angajaţilor în sectoarele cu productivitate înaltă se va mări până în 2028.

Materializarea acestei viziuni se va face prin ţintirea următoarelor obiective generale majore şi a direcţiilor prioritare de intervenţie:

Obiectiv general 1. Eficientizarea şi valorificarea potenţialului actual al exporturilor

Obiective specifice

1.1. Prioritizarea pieţelor de desfacere pentru valorificarea plenară a potenţialului de export existent, astfel încât ponderea exportului efectiv în cel potenţial, pe 20 pieţe prioritare, să crească de la nivelul actual de 59,7% până la nivelul de 90% în 2028;

1.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale de atragere a ISD şi de promovare a exporturilor, confirmată prin atingerea locului 3 în clasamentul regional al agenţiilor de promovare a investiţiilor;

1.3. Monitorizarea îndeaproape a progresului şi coordonarea la nivel înalt a implementării PNAIPE 2024-2028, confirmată prin realizarea integrală (100%) a acţiunilor planificate până în 2028;

1.4. Valorificarea potenţialului maxim al actualelor pieţe de desfacere prin relansarea diplomaţiei economice şi eficientizarea AI prin ameliorarea progresivă a gradului de realizare a indicatorilor de performanţă de la 50% în 2024 la 75% în 2028;

1.5. Remodelarea sistemului fiscal şi vamal pentru a încuraja investiţiile în servicii şi bunuri orientate spre export şi atragerea investiţiilor străine, confirmată prin majorarea scorului ţării pentru libertatea comerţului în clasamentul mondial al Libertăţii Economice de la 75 la 90 de puncte pe durata implementării PNAIPE.

Obiectiv general 2. Direcţionarea actualei produceri către exporturi

de bunuri şi servicii cu valoare adăugată şi complexitate mai înaltă

Obiective specifice

2.1. Facilitarea accesului la capital pentru sectoarele cu o valoare adăugată şi o complexitate mai înaltă a producţiei, confirmată prin majorarea scorului ţării pentru libertatea investiţiilor în clasamentul mondial al Libertăţii Economice de la 55 la 80 de puncte pe durata implementării PNAIPE;

2.2. Punerea în aplicare a unor stimulente de ordin fiscal şi vamal pentru încurajarea tehnologizării procesului de producţie şi pentru stimularea exportului produselor cu valoare adăugată şi complexitate mai înaltă, astfel încât ponderea investiţiilor brute în PIB să crească de la 22,5% la 30% până în 2028;

2.3. Orientarea sistemului de educaţie către sectoarele cu o complexitate mai avansată şi oproducere cu valoare adăugată înaltă prin creşterea ponderii specialităţilor tehnice şi inginereşti în comanda de stat de la 46% la 65% până în 2028;

2.4. Concentrarea pe atragerea ISD în sectoarele prioritare conform planului de industrializare al ţării, a serviciilor de înaltă tehnologie prin atragerea a cel puţin 5 investitori strategici în sectoare cu valoare adăugată şi complexitate înaltă pe durata implementării PNAIPE;

2.5. Implementarea unor soluţii inovaţionale pentru atragerea investiţiilor locale şi străine în sectoare cu valoare adăugată şi complexitate înaltă, astfel încât stocul ISD atrase în industria prelucrătoare şi TIC să crească de la 1,123 miliarde de dolari SUA până la cel puţin 1,410 miliarde de dolari SUA în 2028;

2.6. Orientarea procesului de deetatizare a proprietăţii publice a statului către atragerea investiţiilor private în sectoarele prioritare, care vor genera cel puţin 100 de milioane de dolari SUA venituri din privatizare pe durata implementării PNAIPE;

2.7. Dezvoltarea infrastructurii calităţii şi asigurarea implementării standardelor Uniunii Europene în economia naţională prin asistenţa a cel puţin 900 de companii exportatoare pe durata implementării PNAIPE;

2.8. Promovarea imaginii de ţară cu scopul atragerii investiţiilor şi promovarea exporturilor, confirmată prin creşterea poziţiei Republicii Moldova de pe locul 113 în Clasamentul Brandului de Ţară (la categoria comerţ) pe locul 75 până în 2028.

III. TEORIA SCHIMBĂRII

Implementarea viziunii strategice se va realiza prin măsuri de politici

concentrate în trei domenii de bază (teoria schimbării în )

Activitatea BCE va fi ghidată de valorile de referinţă privind potenţialul de export nevalorificat, adaptate pentru fiecare din ţările vizate, în funcţie de potenţialul nevalorificat.

Agenţia de Investiţii va pregăti oferta investiţională pentru cele 5 subsectoare prioritare, capabile să livreze produse de export de o complexitate mai înaltă.

Suplimentar la cele enunţate, MDED, ODA vor canaliza investiţiile publice spre dezvoltarea infrastructurii industriale capabile să găzduiască activităţi de producţie în subectoarele vizate. În acelaşi timp, MEC va ajusta politica educaţională astfel încât aceasta să favorizeze pregătirea cadrelor de calificare înaltă în domeniile tehnice şi inginereşti, majorând numărul de locuri la aceste specialităţi în comanda de stat şi numărul de instituţii din învăţământul profesional-tehnic (ÎPT) care dispun de capacităţi să asigure formarea iniţială pe specialităţile vizate. Nu în ultimul rând, politica fiscală şi vamală vor favoriza dezvoltarea subsectoarelor cu o complexitate mai înaltă a producţiei prin îmbunătăţirea administrării şi pentru acordarea facilităţilor care stimulează transferul tehnologic.

Figura 14. Modalitatea de implementare a viziunii strategice

3.1. Valorile de referinţă privind potenţialul nevalorificat de export

Actualmente, activitatea BCE nu este ghidată de valori de referinţă care să ţină cont de potenţialul real de export şi de investitorii strategici importanţi pentru dezvoltarea subsectoarelor prioritare. În conformitate cu PNAIPE, drept valori de referinţă servesc, pe de o parte, exporturile care pot fi realizate suplimentar la cele actuale, pe categorii concrete de produse şi servicii, din contul potenţialului nevalorificat de export calculat pornind de la formula matematică şi, pe de altă parte, investiţiile atrase din sectoarele performante specifice pentru fiecare ţară. Astfel, potenţialul nevalorificat de mărfuri şi de servicii se ridică la 1,39 miliarde de dolari SUA, dintre care 1,02 miliarde reprezintă exporturile de mărfuri, iar 0,37 miliarde, exporturi de servicii.

De menţionat că, în partea ce ţine de exportul de mărfuri, nu se face distincţie între sectoare prioritare şi cele neprioritare. Sarcina AI, cu suportul BCE, este să valorifice potenţialul de export pe cele mai importante 10 categorii de produse, determinat pentru fiecare piaţă de desfacere în parte. Logica inerentă a modelului propus este că cererea pentru produsele identificate pentru pieţele de desfacere va facilita misiunea BCE, astfel încât eforturile acestora să nu fie aleatorii, ci călăuzite de valorile de referinţă ce urmează a fi actualizate în intervale regulate de timp şi, la necesitate, care pot servi drept criterii de performanţă în activitatea acestora, de rând cu alte criterii relevante din punct de vedere al dezideratelor diplomaţiei economice.

Subliniem importanţa facilitării exporturilor de servicii. Potenţialul de export de servicii cuprinde următoarele categorii:

1. servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor în valoare de 289,8 milioane de dolari SUA;

2. servicii de transport în valoare de 248,5 milioane de dolari SUA;

3. servicii de turism în valoare de 184,2 milioane de dolari SUA;

4. servicii TIC în valoare de 98,7 milioane de dolari SUA;

5. alte servicii de afaceri în valoare de 90 de milioane de dolari SUA.

Sectoarele performante din fiecare ţară sunt repere pentru atragerea investiţiilor în subsectoarele prioritare pentru PNAIPE. La ele se adaugă şi investitorii activi în Europa de Est pe parcursul ultimilor 5 ani şi care, eventual, ar putea fi interesaţi să-şi extindă producţia în Republica Moldova. Avînd în vedere faptul că producţia industrială are ca regulă un impact de mediu ridicat, se subliniază importanţa atragerii investiţiilor în producţia în circuit închis (nepoluantă), precum şi a investiţiilor în energia regenerabilă (verde).

Acelaşi set de indicatori este utilizat pentru 22 de ţări, care reprezintă cei mai importanţi parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Informaţia cu privire la valorile de referinţă pentru diplomaţia economică în raport cu 22 de ţări-partenere este prezentată în anexa nr.1 după modelul de mai jos:

Austria

____________________________

¹³ Sursa datelor este ITC

3.2. Profilurile investiţionale pentru subsectoarele prioritare

În contextul PNAIPE, prioritare pentru atragerea investiţiilor şi pentru promovarea exporturilor sunt subsectoarele a căror complexitate a producţiei este înaltă şi pentru care deja există producţie emergentă în Republica Moldova. Din acest punct de vedere, nu vor fi prezentate sectoarele identificate drept prioritare în Programul de industrializare, şi anume: electronica, producţia chimică şi farmaceutică, industria modei, industria alimentară, producţia materialelor de construcţie, managementul şi prelucrarea deşeurilor. Se subînţelege că acestea sunt foarte importante pentru dezvoltarea economică per ansamblu, însă, din punct de vedere strategic, necesitatea dezvoltării lor nu ţine neapărat de promovarea exporturilor (de exemplu, industria alimentară, materialele de construcţie, managementul deşeurilor sunt destinate în principal consumului intern şi într-o măsură anumită exporturilor).

O categorie aparte o reprezintă dezvoltarea serviciilor destinate exportului, în mod special a serviciilor TIC. Sectorul TIC şi-a dovedit importanţa pentru economia ţării şi susţinerea acestuia este esenţială. Complexitatea serviciilor prestate de către sectorul respectiv ar putea fi impulsionată prin atragerea investiţiilor străine. Totuşi, specificul sectorului semnalează că forma acestor investiţii nu ar fi cea clasică, precum este în domeniile de producere. De aceea se propune implementarea programelor care ar accelera conectarea la fondurile de capital de risc din străinătate pentru start-upuri, facilitând astfel lansarea produselor TIC la scară globală. Pornind de la ideea că antreprenorii din industria TIC întâmpină dificultăţi la intrarea în circuitul investiţiilor private, PNAIPE propune să subvenţioneze o parte din comisioanele aplicate de companiile de consultanţă care intermediază accesarea capitalului de risc internaţional. Prin această măsură, startup-urile moldoveneşti din IT ar avea un suport profesionist din partea companiilor internaţionale de consultanţă. În plus, sectoarele identificate în PNAIPE nu ar trebui să definească sectoarele prioritare pentru AI, ci să fie sectoare pe care aceasta ar putea să le includă în priorităţile sale.

Aplicând criteriul complexităţii produselor, au fost identificate următoarele subsectoare de producţie prioritare pentru acest PNAIPE, şi anume:

1. producţia de maşini şi echipamente electrice;

2. producţia de aparate mecanice;

3. producţia farmaceutică;

4. producţia de aparate optice;

5. producţia de vehicule.

Dezvoltarea subsectoarelor nominalizate solicită acţiuni concertate, implementate în mod coordonat de către autorităţile statului. În această secţiune, se propune microanaliza fiecărui subsector, care reflectă următoarele:

1. dinamica exporturilor producţiei existente;

2. potenţialul suplimentar de export al produselor cu un indice superior al complexităţii (IPC) şi pieţele potenţiale de desfacere pentru aceste produse.

De asemenea, se oferă o imagine de ansamblu privind investiţiile necesare, sursa acestora şi necesarul de forţă de muncă calibrat la volumul estimat al producţiei suplimentare. Ulterior, se face o descriere detaliată a necesităţilor de dezvoltare a subsectoarelor, prin prisma: necesităţii forţei de muncă în fiecare din subsectoarele vizate; a specificului regimului fiscal şi vamal aplicabile; a activităţilor de promovare şi de marketing necesare. Lista exaustivă a sectoarelor, din perspectiva necesităţii de investiţii şi de forţă de muncă, este prezentată în anexa nr.2.

3.2.1. Echipamente electrice (ICP = 1.46)

Necesarul de forţă de muncă

Sectoarele economice (conform clasificatorului CAEM) care produc maşini şi echipamente electrice sunt următoarele:

27.11 Fabricarea motoarelor, generatoarelor şi transformatoarelor electrice

27.12 Fabricarea aparatelor de distribuţie şi control a electricităţii

27.40 Fabricarea de echipamente electrice de iluminat

27.51 Fabricarea de aparate electrocasnice

27.90 Fabricarea altor echipamente electrice .

Numărul de contracte de muncă înregistrate în aceste sectoare, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, este relativ mic. În lunile mai 2021 şi 2022, în toate aceste sectoare erau înregistrate doar 598 şi, respectiv, 713 contracte. În mai 2023, numărul de contracte a crescut până la 4 743, datorită înregistrării în sectorul 27.40 a unui producător din Zona Economică Liberă "Bălţi", care deserveşte sectorul automotive.

Sectorul respectiv angajează personal specializat în domeniul tehnic şi mecanic: montatori în industria construcţiilor de automobile, operatori la maşini şi utilaje, reparatori de utilaj tehnologic şi tehnicieni mecanici. Acest fapt indică necesitatea deţinerii competenţelor tehnice avansate şi orientarea spre procese de producţie şi de întreţinere relativ complexe. Multe dintre aceste specializări solicită educaţie tehnică specializată şi perioade de formare sau de ucenicie, în special pentru cele de mecanic şi de tehnician.

Dezvoltarea învăţământului dual este o opţiune semnificativă pentru atragerea specialiştilor în sector. Este evidentă implicarea companiilor din domeniul echipamentelor electrice şi al industriilor conexe în învăţământul dual. Acest lucru se reflectă în cazul parteneriatelor stabilite între instituţiile de învăţământ şi agenţii economici. Companiile oferă locuri pentru programele de formare în domenii precum electromecanica şi operarea maşinilor-unelte semiautomate şi automate, esenţiale pentru industria echipamentelor electrice.

Totuşi, sectorul nu are o pondere mare a salariaţilor cu competenţe foarte ridicate (doar circa 17% din contractele din sector sunt semnate pentru profesii în care există salarii mai mari de 14 000 de lei pe lună), ceea ce sugerează că formarea majorităţii salariaţilor nu este foarte îndelungată. De multe ori, companiile reuşesc să formeze salariaţii printr-un mecanism de formare intern.

În afară de câteva profesii cu complexitate relativ redusă, sectorul respectiv are o pondere relativ mică printre angajaţii din Republica Moldova cu aceeaşi profesie. Pentru profesiile tehnice-cheie, cum sunt maistru în industria prelucrătoare sau inginer/ingineră în industrie şi producţie, sectorul reprezintă doar 16% şi, respectiv, 4% din contractele de muncă din ţară.

Deşi sectorul nu prezintă o pondere mare a salariaţilor cu competenţe foarte ridicate, salariile oferite sunt, în general, mai ridicate comparativ cu alte sectoare. Pentru operatorii/operatoar ele la maşini şi utilaje, salariile sunt cu 17% mai ridicate decât media pe ţară pentru această profesie, pentru maiştri, salariile sunt cu 25% mai mari, iar pentru lăcătuşi, cu 40% mai mari. Acest lucru poate atrage talente şi poate stimula interesul pentru activitatea în acest domeniu.

Pentru creşterea gradului de complexitate, sectorul are nevoie de ingineri pentru cercetare şi pentru dezvoltare, de tehnicieni pentru producţie şi asamblare şi de muncitori calificaţi pentru operarea echipamentelor. Pentru profesiile cu grad de specializare ridicat, aceştia pot fi atraşi fie din alte sectoare, fie din rândul absolvenţilor Universităţii Tehnice din Moldova. Personalul pentru profesiile cu complexitate mai redusă poate fi atras prin dezvoltarea învăţământului dual şi prin promovarea salariilor competitive.

Tabelul 4. Principalele profesii în întreprinderile producătoare

de echipamente electrice conform datelor CNAS (mai 2023)

Regimul fiscal şi vamal

În prezent, zonele economice libere (ZEL) oferă un regim fiscal şi vamal favorabil, determinat de scutirea de TVA, de accize şi taxe vamale la importul sau la procurarea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor şi serviciilor necesare producerii maşinilor şi echipamentelor electrice. Regimul ZEL oferă simplitate şi operativitate în procedurile vamale (de exemplu, lipsa garanţiilor vamale). De asemenea, producerea în ZEL oferă dreptul la o cotă redusă a impozitului pe venit sau scutire, în cazul efectuării unor investiţii de cel puţin un milion de dolari SUA;

Avantaje fiscale şi vamale suplimentare oferite de PNAIPE:

- acordarea subvenţiilor directe de cofinanţare a investiţiilor private, precum şi pentru crearea locurilor de muncă;

- stimularea investiţilor în echipamente, prin reducerea impozitului pe venit;

- stimularea investiţilor în cercetare-dezvoltare, prin reducerea impozitului pe venit.

Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor

Pentru atragerea investiţiilor în subsectorul producţiei de maşini şi echipamente electrice, se propun următoarele activităţi:

- analiza pieţelor externe pentru identificarea investitorilor din acest sector (orientarea atenţiei în mod special spre România, Germania, Austria, Franţa, SUA, Japonia, Coreea de Sud);

- organizarea de către AI a sesiunilor de prezentare a climatului investiţional de ţară pentru membrii asociaţiilor de afaceri FIA, AMCHAM, EBA, pentru camerele de comerţ străine, pentru asociaţii sectoriale producătoare de maşini şi echipamente electrice, pentru asociaţiile automotive etc., prin:

√ descrierea sectorului de maşini şi echipamente electrice autohton;

√ invitarea Asociaţiei Companiilor din Industria Electronică din Moldova (ACEM), dar şi a Asociaţiei Patronale din Industria Prelucrătoare (APIP);

√ identificarea istoriilor de succes locale şi ale investitorilor străini;

√ menţionarea existenţei platformei investiţionale ZEL şi a facilităţilor fiscale oferite producerii de maşini şi echipamente electrice;

- organizarea misiunilor targetate pentru promovarea oportunităţilor investiţionale din Republica Moldova, prin:

√ identificarea a trei companii relevante sectorului de maşini şi echipamente electrice cu potenţial de relocare/extindere în Republica Moldova;

√ organizarea misiunilor de prezentare a climatului de afaceri din ţară şi a beneficiilor oferite investitorilor străini;

√ asigurarea suportului guvernamental necesar pentru organizarea unei vizite în Republica Moldova – elaborarea unei agende de vizită, cu elementele: vizită la ZEL, şedinţă cu una din asociaţiile de afaceri din ţară, discuţie cu investitorii existenţi în Republica Moldova etc.

Pentru valorificare potenţialul de export de maşini şi echipamente electrice, se propun următoarele activităţi:

- elaborarea studiului pentru identificarea companiilor locale din sectorul maşini şi echipamente electrice cu capacitate de export (volum produs, export generat, număr de lucrători, număr de pieţe etc.), care va cuprinde:

√ companiile cu capacitate de export vor fi instruite privind regulile de acces pe pieţe- ţintă (certificare, standarde, proceduri vamale etc.);

√ companiile care, la momentul auditului, nu prezintă capacitate de export vor fi cercetate pentru a înţelege instrumentele necesare sporirii capacităţii lor (necesitatea instruirii personalului, adoptarea standardelor internaţionale, elaborarea pagini web, imagine etc.);

- organizarea misiunilor B2B pentru promovarea exportului. Companiile cu capacitate de export vor fi participante la misiuni de export pentru:

√ elaborarea profilului companiei;

√ identificarea companiilor potrivite din exterior;

√ organizarea unor sesiuni pentru a discuta oportunităţi de colaborare;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea PNAIPE;

- organizarea vizitelor companiilor străine în Republica Moldova pentru promovarea exporturilor, prin următoarele activităţi:

√ identificarea companiilor locale cu capacitate de export;

√ crearea profilului companiei;

√ selectarea companiilor străine cu potenţial de colaborare;

√ elaborarea agendei vizitei;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea programelor.

Per ansamblu, pentru dezvoltarea subsectorului se propune susţinerea participării agenţilor economici activi la expoziţii de specialitate, cum ar fi: Productronica (Germania); Electronica (Germania); IAA Munich (Germania); Automotive Tomorrow (Romania); GAGS Automotive (Germania); Hanover Messe (Germania); Stockholm Tech (Suedia) şi Focus on BCB (Italia). De asemenea, se vor fortificarea capacităţile ACEM şi a reprezentanţilor acesteia, pentru atragerea investitorilor şi pentru promovarea exporturilor:

- susţinerea evenimentelor anuale locale dedicate sectorului;

- susţinerea participării la expoziţiile internaţionale;

- participarea asociaţiei în cadrul forumurilor economice locale şi internaţionale;

- asigurarea preluării bunelor practici internaţionale pentru fortificarea sectorului şi a membrilor săi;

- elaborarea materialelor promoţionale;

- promovarea sectorului şi a istoriilor de succes pentru atragerea/menţinerea talentelor.

3.2.2. Aparate mecanice (ICP = 1.80)

Necesarul de forţă de muncă

Clasele CAEM, în care sunt incluse întreprinderile care exportă astfel de produse, sunt:

28.21 Fabricarea cuptoarelor, furnalelor şi arzătoarelor

28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat şi de manipulat

28.25 Fabricarea echipamentelor de ventilaţie şi frigorifice, exclusiv a echipamentelor de uz casnic

28.29 Fabricarea altor maşini şi utilaje de utilizare generală

28.30 Fabricarea maşinilor şi utilajelor pentru agricultură şi pentru exploatări forestiere

28.41 Fabricarea utilajelor şi a maşinilor-unelte pentru prelucrarea metalelor

28.92 Fabricarea utilajelor pentru extracţie şi pentru construcţii.

Deşi cuprinde o mare varietate de produse finite, acest sector este mic în Republica Moldova, angajând, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, doar 753 de salariaţi în mai 2023, în scădere faţă de totalul de 812 salariaţi în aceeaşi lună a anului 2021.

Din totalul forţei de muncă din sector, 7% sunt ingineri cu specializări înalte. Salariul mediu pentru funcţiile de inginer proiectant/ingineră proiectantă sau inginer/ingineră reglare, încercare (maşini, utilaje, echipamente etc.) depăşeşte 18 000 de lei.

Sectorul angajează mulţi salariaţi care prestează muncă manuală calificată, precum electromecanicii, montatorii, sudorii, lăcătuşii, strungarii, frezorii. Aceste meserii necesită o îmbinare de cunoştinţe teoretice cu abilităţi practice şi, adesea, certificări sau licenţe specifice. Munca manuală calificată este vitală pentru aceste sectoare.

Un indicator al faptului că întreprinderile producătoare de cuptoare, cazane, maşini şi aparate mecanice, de utilaje şi maşini electrice au un nivel redus al complexităţii şi al valorii adăugate este faptul că, per general, nivelul salarial este mai mic în comparaţie cu alte sectoare. De exemplu, electrogazosudorii au în acest sector salarii cu 40% mai mici decât media pe ţară, strungarii în prelucrarea metalelor – cu 13%, iar lăcătuşii la lucrările de asamblare mecanică – cu 6% mai mici faţă de salariul mediu pentru aceeaşi profesie în toate sectoarele.

Pentru a creşte gradul de complexitate în sector şi pentru a fabrica produse mai sofisticate, cu valoare adăugată mai mare, este esenţial să se pună accentul pe inovare şi pe modernizare tehnologică. Investiţiile în tehnologii avansate, în digitalizare şi în automatizare pot îmbunătăţi eficienţa şi calitatea producţiei, facând astfel sectorul mai atractiv pentru pieţele internaţionale. De asemenea, colaborarea strânsă dintre industrie, instituţii de învăţământ şi Guvern, pentru a alinia cerinţele educaţionale cu nevoile industriale, poate sprijini creşterea calificărilor şi specializărilor necesare.

În acest sens, dezvoltarea învăţământului profesional tehnic şi a celui dual este crucială, pentru a satisface cererea de muncă manuală calificată în aceste domenii. Focalizându-se pe dezvoltarea de competenţe specifice şi pe oferirea de formare practică, astfel de programe pot pregăti lucrători bine calificaţi, capabili să îndeplinească cerinţele tehnice complexe ale sectorului.

Tabelul 5. Principalele profesii în întreprinderile producătoare

de aparate mecanice conform datelor CNAS (mai 2023)

Regimul fiscal şi vamal

În prezent, ZEL oferă un regim fiscal şi vamal favorabil, determinat de scutirea de TVA, de accize şi taxe vamale la importul sau la procurarea de pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor necesare producerii maşinilor şi echipamentelor electrice. Regimul ZEL oferă simplitate şi operativitate în procedurile vamale (de exemplu, lipsa garanţiilor vamale). De asemenea, producerea în ZEL oferă dreptul la o cotă redusă a impozitului pe venit sau scutire în cazul efectuării unor investiţii de cel puţin un milion de dolari SUA;

Avantaje fiscale şi vamale suplimentare oferite de PNAIPE:

acordarea subvenţiilor directe de cofinanţare a investiţiilor private, precum şi pentru crearea locurilor de muncă;

- stimularea investiţilor în echipamente, prin reducerea impozitului pe venit;

- scutirea de taxă vamală la importul materiilor prime necesare producerii aparatelor mecanice.

Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor

Pentru atragerea investiţiilor în subsectorul producţiei de aparate mecanice, se propun următoarele activităţi:

- analiza pieţelor externe pentru identificarea investitorilor din acest sector (orientarea atenţiei în mod special spre România, Germania, Austria, Franţa, SUA, Japonia, Coreea de Sud );

- organizarea sesiunilor de prezentare peste hotare a climatului investiţional de ţară pentru membrii asociaţiilor de afaceri FIA, AMCHAM, EBA, pentru camere de comerţ străine, pentru asociaţii sectoriale producătoare de mecanică sau pentru sectoare conexe, cu focalizare pe:

√ descrierea subsectorului şi a capacităţii locale de producere – menţionarea existenţei ACEM, dar şi a APIP;

√ identificarea istoriilor de succes locale şi ale investitorilor străini (dacă există);

√ menţionarea existenţei platformei investiţionale ZEL şi a facilităţilor fiscale oferite pentru producerea echipamentelor de mecanică;

- organizarea misiunilor targetate pentru promovarea oportunităţilor investiţionale din ţară, prin:

√ identificarea companiilor relevante subsectorului de mecanică sau a jucătorilor din industriile conexe care au componenta de mecanică cu potenţial de relocare/extindere în Republica Moldova;

√ organizarea unei misiuni de prezentare a climatului de afaceri din ţară şi a beneficiilor oferite investitorilor străini;

√ asigurarea suportului necesar guvernamental pentru organizarea unei vizite în Republica Moldova a potenţialilor investitori;

√ elaborarea unei agende de vizită în Republica Moldova cu elementele: vizită la ZEL, şedinţă cu una din asociaţiile de afaceri, discuţie cu investitorii existenţi în Republica Moldova etc.

Pentru valorificare potenţialului de export de aparate mecanice, se propun următoarele activităţi:

- elaborarea auditului pentru identificarea companiilor locale din subsectorul producerii de mecanică cu capacitate de export (volum produs, export generat, număr de lucrători, număr de pieţe etc.). Alternativa poate fi identificarea companiilor locale ce au activitate conexă mecanică în producţia lor:

√ companiile cu capacitate de export vor fi instruite privind regulile de acces pe pieţe-ţintă (certificare, standarde, proceduri vamale etc.);

√ companiile care, la momentul auditului, nu prezintă capacitate de export vor fi cercetate pentru a înţelege instrumentele necesare pentru a le spori capacitatea pe viitor (necesitatea de instruire personal, adoptarea standardelor internaţionale, elaborarea paginii web, imagine etc.);

- organizarea misiunilor B2B pentru promovarea exportului. Companiile cu capacitate de export vor fi participante în misiuni de export ce presupun:

√ elaborarea profilului companiei;

√ identificarea companiilor potrivite din exterior;

√ organizarea unor sesiuni pentru a discuta oportunităţile de colaborare;

√ monitorizare rezultatelor sau ajustarea PNAIPE;

- organizarea vizitelor companiilor străine în Republica Moldova pentru promovarea exporturilor:

√ identificarea companiilor locale cu capacitate de export;

√ crearea profilului companiei;

√ selectarea companiilor străine cu potenţial de colaborare;

√ elaborarea agendei vizitei locale;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea programelor.

Per ansamblu, pentru dezvoltarea subsectorului se propune susţinerea participării agenţilor economici activi la expoziţii de specialitate, cum ar fi: Productronica (Germania); MSV Brno (Cehia); Gags (Germania); Rotrib (Romania). De asemenea, va fi necesară cartografierea jucătorilor din subsector pentru atragerea investitorilor şi pentru promovarea exporturilor, inclusiv:

- coagularea jucătorilor sectoriali pentru fortificarea competenţelor şi capacităţilor (inclusiv reprezentanţi din industriile conexe);

- asigurarea prelucrării bunelor practici internaţionale pentru fortificarea sectorului şi membrilor săi;

- promovarea sectorului şi a istoriilor de succes pentru atragerea/reţinerea talentelor.

3.2.3. Produse farmaceutice (ICP = 1.24)

Necesarul de forţă de muncă

Producţia farmaceutică necesită personal înalt calificat, inclusiv cadre cu expertiză în domeniul farmaceutic, tehnicieni de laborator şi muncitori calificaţi pentru operarea echipamentelor de producţie şi ambalare. Sectoarele economice în care activează companiile producătoare sunt 21.10 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi 21.20 Fabricarea preparatelor farmaceutice.

Numărul de salariaţi în cele două sectoare economice a scăzut de la 969, în mai 2021, la 848, în mai 2022, după care a urmat o uşoară creştere până la 868 în mai 2023. Conform ultimelor date disponibile, erau 338 de salariaţi în companiile producătoare de produse farmaceutice de bază şi 530 de salariaţi în companiile producătoare de preparate farmaceutice.

Meseriile din sector variază în complexitate, de la sarcini simple, cum ar fi ambalarea manuală, la profesii specializate precum chimist sau farmacist. Acest lucru sugerează că sectorul necesită atât forţă de muncă generală, cât şi competenţe tehnice şi ştiinţifice avansate.

Ambalatorii manuali şi muncitorii auxiliari şi necalificaţi reprezintă aproximativ 10% din totalul forţei de muncă din sector. Printre muncitorii cu calificare medie, care pot fi formaţi în interiorul întreprinderilor, sunt operatorii la diverse automate preambalare-ambalare (130 de contracte sau 15% din forţa de muncă totală din sector). Printre profesiile cu calificare înaltă, care necesită studii de specialitate, sunt cele de chimist (51 de contracte) şi de inginer (30 de contracte).

Formarea profesională pentru salariaţii din acest sector variază considerabil. Pentru meseriile necalificate, formarea poate fi scurtă şi realizată la locul de muncă. În schimb, pentru meseriile specializate, cum ar fi chimist sau inginer, sunt necesari ani de studiu universitar şi, eventual, formare suplimentară specializată. Principalele instituţii care furnizează specialişti pentru acest sector sunt Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Chimie şi Tehnologie Chimică) şi Universitatea Tehnică a Moldovei.

În general, sectorul este foarte atractiv pentru specialiştii cu calificări medii şi înalte. Salariile sunt semnificativ mai mari decât media pe ţară pentru meserii precum chimiştii (+53%), farmaciştii (+25%) sau laboranţii (+40%).

Chiar dacă nu este foarte mare, sectorul angajează o proporţie considerabilă din specialiştii din domeniile relevante precum chimiştii (31% din totalul acestor funcţii sunt în sector) sau laboranţii în analize fizico-chimice (16%). Unele competenţe cu specializare înaltă, caracteristice doar pentru acest sector, cum ar fi cele necesare pentru controlorii de produse medicale, pot fi, de regulă, obţinute în interiorul companiilor.

Sectorul de produse farmaceutice din Republica Moldova are o gamă diversificată de necesităţi de muncă, de la meserii simple la roluri înalt specializate. Sectorul este atractiv datorită salariilor, de regulă, mai mari decât în alte sectoare. Astfel, cu excepţia unor poziţii înalt calificate, disponibilitatea personalului este o barieră mai puţin semnificativă în calea investiţiilor faţă de alte cerinţe, precum reglementările stricte şi intensitatea investiţională ridicată.

Tabelul 6. Principalele profesii în întreprinderile producătoare

de produse farmaceutice conform datelor CNAS (mai 2023)

Regimul fiscal şi vamal

În prezent, producătorii sunt scutiţi de TVA şi de taxe vamale pentru: materia primă medicamentoasă, materiale, articole, ambalaj primar şi secundar utilizat la prepararea şi producerea medicamentelor.

Avantaje fiscale şi vamale suplimentare oferite de PNAIPE:

- acordarea subvenţiilor directe de cofinanţare a investiţiilor private, precum şi pentru crearea locurilor de muncă;

- stimularea investiţilor în cercetare-dezvoltare prin reducerea impozitului pe venit.

Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor

Pentru atragerea investiţiilor în subsectorul producţiei farmaceutice, se propun următoarele activităţi:

- analiza pieţelor externe pentru identificarea investitorilor din acest sector (orientarea în mod special spre România, Germania, Austria, Franţa, SUA, Japonia, Coreea de Sud);

- organizarea sesiunilor de prezentare a climatului investiţional de ţară pentru membrii asociaţiilor de afaceri AMCHAM, EBA, pentru camere de comerţ străine, pentru asociaţii sectoriale producătoare din industria farmaceutică, cu orientarea pe:

√ descrierea sectorului farmaceutic şi a capacităţii locale de producere;

√ identificarea istoriilor de succes locale şi a investitorilor străini (dacă există);

√ menţionarea despre existenţa platformei investiţionale ZEL, despre TVA dedicat sectorului şi facilităţile fiscale oferite;

- organizarea misiunilor targetate pentru promovarea oportunităţilor investiţionale din ţară:

√ identificarea a trei companii relevante sectorului farmaceutic cu potenţial de relocare/extindere în Republica Moldova;

√ organizarea unei misiuni de prezentare a climatului de afaceri din ţară şi a beneficiilo oferite investitorilor străini;

√ asigurarea suportului necesar guvernamental pentru organizarea unei vizite în Republica Moldova a potenţialilor investitori;

√ elaborarea unei agende de vizită în Republica Moldova: întrevedere cu asociaţia farmaceutică din ţară, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" şi Agenţia Medicamentului; şedinţă cu una din asociaţiile de afaceri din ţară, discuţie cu investitorii existenţi în Republica Moldova (posibil EuroFarmaco) etc.

Pentru valorificarea potenţialului de export de produse farmaceutice, se propun următoarele activităţi:

- elaborarea studiului pentru identificarea companiilor locale din subsectorul produselor farmaceutice cu capacitate de export (volum produs, export generat, număr de lucrători, număr de pieţe etc.)

√ companiile cu capacitate de export vor fi instruite privind regulile de acces pe pieţe- ţintă (certificare, standarde, proceduri vamale etc.);

√ companiile care, la momentul auditului, nu prezintă capacitate de export vor fi cercetate pentru a înţelege instrumentele necesare pentru a le spori capacitatea pe viitor (necesitatea de instruire a personalului, adoptarea standardelor internaţionale, elaborarea pagini web, imagine etc.);

- organizarea misiunilor B2B pentru promovarea exportului. Companiile cu capacitate de export vor participa în misiuni de export ce presupun:

√ elaborarea profilului companiei – identificarea companiilor potrivite din exterior;

√ organizarea unor sesiuni pentru a discuta oportunităţile de colaborare;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea PNAIPE;

- organizarea vizitelor companiilor străine în Republica Moldova pentru promovarea exporturilor:

√ identificarea companiilor locale cu capacitate de export;

√ crearea profilului companiei;

√ selectarea companiilor străine cu potenţial de colaborare;

√ elaborare agendei vizitei locale;

√ monitorizare rezultatelor sau ajustarea programelor.

Per ansamblu, pentru dezvoltarea subsectorului se propune susţinerea participării agenţilor economici activi la expoziţii de specialitate, cum ar fi: Ptak Warsaw Expo (Polonia); Nextpharma Summit (Viena în 2023, Dubrovnik în 2024, Chişinău în 2025); London Biotechnology Show; Romedica (România). De asemenea, va fi necesară fortificarea asociaţiei şi producătorilor farmaceutici pentru atragerea investitorilor şi promovare exportului, inclusiv prin:

- includerea asociaţiei în grupurile reprezentanţilor de business invitate în cadrul consultaţiilor guvernamentale;

- elaborarea platformei de discuţii sectoriale şi a unui plan de evenimente anual (cu implicarea reprezentanţilor conecşi industriei farmaceutice: Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu", centrele medicale de stat etc.);

- elaborarea materialelor promoţionale sectoriale;

- asigurarea preluării bunelor practici internaţionale pentru fortificarea sectorului şi a membrilor săi;

- promovarea sectorului şi a istoriilor de succes pentru atragerea/reţinerea talentelor,

- implicarea reprezentanţilor sectorului la evenimentele naţionale de atragere a investiţiilor şi de promovare a exporturilor atât locale, cât şi internaţionale (Moldova Business Week, forumuri economice bilaterale, etc).

3.2.4. Aparate optice (ICP = 1.69)

Necesarul de forţă de muncă

Republica Moldova nu are un sector de producţie a instrumentelor şi aparatelor optice dezvoltat. Sectorul mai larg în care se regăsesc produse similare cu aparatele optice este 26. Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice. Acest sector angaja, în luna mai 2023, 1 053 de salariaţi, dintre care peste 37% în funcţii de operatori la maşini şi utilaje, marea majoritate angajaţi în companii de fabricare a altor componente electronice. Per total, sectorul este în creştere, angajând în 2023 cu aproape 20% mai mulţi salariaţi ca în 2021.

Deşi personalul calificat este important în sectorul de fabricare a calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, şi acest domeniu este dominat de specializări relativ puţin complexe, cu salarii relativ mici – 69% dintre toţi salariaţii din sector au avut salarii mai mici de 9 000 de lei în luna mai 2023. Pe de altă parte, cei 79 de ingineri angajaţi de companiile din sector (inginer/ingineră în electronică, inginer programator/ingineră programatoare, inginer proiectant/ingineră proiectantă în electronică etc.) sunt o componentă indispensabilă pentru activitatea companiilor.

Acesta are încă caracteristicile unui sector subdezvoltat: forţă de muncă relativ slab calificată, grad de complexitate redus, salariu mediu pe sector mai mic cu 17% decât media pe economie, salariu mediu pentru operatori/operatoare la maşini şi utilaje cu 10% mai mici decât în alte sectoare. Totuşi, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice are un potenţial semnificativ de creştere, inclusiv datorită disponibilităţii competenţelor necesare pe piaţa muncii. Trebuie remarcat faptul că întreprinderile specializate în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice angajează astăzi doar 18 ingineri în electronică, din totalul de 570 de astfel de specialişti angajaţi la nivel de ţară.

Pentru diversificarea producţiei şi pentru creşterea valorii adăugate prin producerea de echipamente medicale şi de precizie, sectorul ar necesita o forţă de muncă înalt calificată, inclusiv ingineri, tehnicieni specializaţi şi personal de control al calităţii. Forţa de muncă pentru acest sector este mai puţin concentrată pe muncitorii de producţie şi mai mult pe tehnicieni şi ingineri.

Dezvoltarea instrumentelor şi aparatelor optice ar necesita specializări relativ rare astăzi pe piaţa muncii. La nivel de ţară, în toate sectoarele, cumulat, sunt mai puţini de 100 de specialişti în optică (opticieni oftalmici, montatori/montatoare aparatură optică, tehnicieni echipamente optice, opticieni-mecanici, tăietori/tăietoare sticlă optică, finisor/finisoare lentile optice, centratori piese optice, opticieni pentru instrumente şi aparate de precizie). Niciunul dintre aceşti specialişti nu este angajat în întreprinderile specializate în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice.

Pentru a stimula investiţiile în domeniul aparatelor optice, este esenţial să se dezvolte programe de studii axate pe specializări precum optoelectronică, inginerie optică, design şi fabricaţie de dispozitive optice şi tehnologii avansate de fabricaţie. Aceste programe ar trebui să combine teoria cu practica, incluzând lucrul cu echipamente şi tehnologii de ultimă oră, precum şi stagii de practică în industrie, pentru a se asigura că absolvenţii sunt bine pregătiţi pentru cerinţele sectorului.

Tabelul 7. Principalele profesii în întreprinderile producătoare de calculatoare

şi produse electronice şi optice conform datelor CNAS (mai 2023)

Regimul fiscal şi vamal

În prezent, ZEL oferă un regim fiscal şi vamal favorabil determinat de scutirea de TVA, de accize şi taxe vamale la importul sau procurarea de pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor necesare producerii maşinilor şi echipamentelor electrice. Regimul ZEL oferă simplitate şi operativitate în procedurile vamale (de exemplu: lipsa garanţiilor vamale). De asemenea, producerea în ZEL oferă dreptul la o cotă redusă a impozitului pe venit sau scutire în cazul efectuării unor investiţii de cel puţin un milion de dolari;

Avantaje fiscale şi vamale suplimentare oferite de PNAIPE:

- acordarea subvenţiilor directe de cofinanţare a investiţiilor private, precum şi pentru crearea locurilor de muncă;

- stimularea investiţilor în echipamente prin reducerea impozitului pe venit;

- compensarea TVA aferente importului de materii prime cu suma TVA acumulate în cont ca urmare a exporturilor;

- facilitarea exportului prin intermediul comerţului electronic.

Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor

Pentru atragerea investiţiilor în subsectorul producţiei de aparate optice, se propun următoarele activităţi:

- analiza pieţelor externe pentru identificarea investitorilor din acest sector (orientare în mod special spre România, Germania, Austria, Franţa, SUA, Japonia, Coreea de Sud);

- organizarea sesiunilor de prezentare a climatului investiţional de ţară pentru membrii asociaţiilor de afaceri FIA, AMCHAM, EBA, pentru camere de comerţ străine, pentru asociaţii sectoriale producătoare de optică, cu focalizare pe:

√ descrierea subsectorului de optică şi a capacităţii locale de producere;

√ identificarea istoriilor de succes locale şi a investitorilor străini (dacă există);

√ menţionarea despre existenţa platformei investiţionale ZEL şi despre facilităţile fiscale oferite – pentru producerea echipamentelor de optică;

- organizarea misiunilor targetate pentru promovarea oportunităţilor investiţionale din ţară:

√ identificarea a 3 companii relevante subsectorului de optică cu potenţial de relocare/extindere în Republica Moldova;

√ organizarea unei misiuni de prezentare a climatului de afaceri din ţară şi beneficiile oferite investitorilor străini;

√ asigurarea suportului necesar guvernamental pentru organizarea unei vizite în Republica Moldova;

√ elaborarea unei agende de vizită în Reublica Moldova cu elementele: vizită la ZEL, şedinţă cu una din asociaţiile de afaceri din ţară, discuţie cu investitorii existenţi în Republica Moldova etc.

Pentru valorificarea potenţialul de export de aparate optice se propun următoarele activităţi:

- elaborarea auditului pentru identificarea companiilor locale din subsectorul producerii de optică cu capacitate de export (volum produs, export generat, număr de lucrători, număr de pieţe etc.):

√ companiile cu capacitate de export vor fi instruite privind regulile de acces pe pieţele-ţintă (certificare, standarde, proceduri vamale etc.);

√ companiile care, la momentul auditului, nu prezintă capacitate de export vor fi cercetate pentru a înţelege instrumentele necesare pentru a spori capacitatea acestora pe viitor (necesitatea de instruire a personalului, adoptarea standardelor internaţionale, elaborarea pagini web, imagine etc.);

- organizarea misiunilor B2B pentru promovarea exportului. Companiile cu capacitate de export vor fi participante în misiuni de export ce presupun:

√ elaborarea profilului companiei;

√ identificarea companiilor potrivite din exterior;

√ organizarea unor sesiuni pentru a discuta oportunităţi de colaborare;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea PNAIPE;

- organizarea vizitelor companiilor străine în Republica Moldova pentru promovarea exporturilor:

√ identificarea companiilor locale cu capacitate de export;

√ crearea profilului companiei;

√ selectarea companiilor străine cu potenţial de colaborare;

√ elaborarea agendei vizitei locale;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea programelor.

Per ansamblu, pentru dezvoltarea subsectorului se propune susţinerea participării agenţilor economici activi la expoziţii de specialitate, cum ar fi: Optatec International Fair (Germania); Silmo Istanbul (Turcia); Silmo Paris (Franţa). De asemenea, va fi necesară cartografierea producătorilor din subsectorul de optică pentru atragerea investitorilor şi pentru promovarea exportului, în vederea:

- coagulării jucătorilor sectoriali pentru fortificarea competenţelor şi a capacităţilor (inclusiv a reprezentanţilor din industriile conexe);

- asigurării preluării bunelor practici internaţionale pentru fortificarea sectorului şi a membrilor săi;

- promovării sectorului şi a istoriilor de succes pentru atragerea/reţinerea talentelor.

3.2.5. Vehicule (ICP = 1.21)

Necesarul de forţă de muncă

Sectorul automotive este reprezentat în Republica Moldova de producătorii de componente auto. Aceştia pot alege mai multe coduri CAEM în care să-şi înregistreze activitatea de bază, dar pentru a înţelege caracteristicile forţei de muncă din sectorul de producţie a pieselor pentru vehicule în Republica Moldova, se analizează patru clase:

- 29.10 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier

- 29.20 Producţia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci şi semiremorci

- 29.31 Fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule

- 29.32 Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule.

În mare parte, producătorii de cablaje pentru industria auto nu se regăsesc în aceste categorii (companiile de cablaje auto se regăsesc în CAEM 27.32 Fabricarea altor fire şi cabluri electrice şi electronice sau 27.33 Fabricarea dispozitivelor de conexiune pentru fire şi cabluri electrice şi electronice). Această precizare este importantă, întrucât industria automotive în Republica Moldova este asociată în primul rând cu confecţionarea cablajelor, un produs care are o valoare adăugată relativ mică în lanţul valoric din industria auto.

Întreprinderile care activează în cele 4 domenii au angajat, conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, 1 279 de persoane în luna mai 2023, în creştere uşoară faţă de 1 228 de persoane în aceeaşi lună a anului 2021.

Deşi sectorul auto are un potenţial semnificativ, producţia de componente din Republica Moldova este puţin complexă. Acest lucru se vede şi în salariul mediu la nivel de sector, care, în luna mai 2023, a fost de 7 832 de lei, mai mic decât salariul mediu din celelalte sectoare analizate (12 593 de lei în industria echipamentelor electrice, 15 348 de lei în industria farmaceutică, 9 796 de lei în industria calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, 9 051 de lei în industria de maşini şi aparate mecanice).

Două categorii de salariaţi domină în acest sector: operatorii/operatoarele la maşini şi utilaje şi asamblorii/asambloarele, care, împreună, reprezintă 65% din toate locurile de muncă din sector. Aceste două profesii reprezintă meserii cu muncă manuală relativ puţin calificată, care se bazează în general pe formare în interiorul companiei şi care au un nivel de remunerare foarte scăzut. Salariul mediu pentru operatorii/operatoarele la maşini şi utilaje a fost de 7 338 de lei în mai 2023 (cu 11% mai mic decât media pe ţară a acestei profesii), iar pentru asamblori/asambloare – de 6 329 lei (cu 4% mai mic decât media pe ţară).

Munca puţin calificată şi salariile mici reflectă gradul scăzut de complexitate a industriei de componente auto din Republica Moldova. Pentru atragerea investitorilor care să dezvolte producţia de componente mai sofisticate, trebuie să fie implementate strategii care să accentueze modernizarea tehnologică şi inovaţia în producţie. Acest lucru implică îmbunătăţirea infrastructurii industriale, stimularea cercetării şi dezvoltării şi crearea de parteneriate cu universităţi şi centre de cercetare. De asemenea, este crucială îmbunătăţirea condiţiilor de afaceri, inclusiv prin oferirea de stimulente fiscale şi subvenţii pentru cercetare şi dezvoltare. Crearea unui mediu favorabil inovaţiei va atrage companii de profil, care vor contribui la diversificarea şi complexificarea industriei auto din Republica Moldova.

Şi pentru acest sector este foarte importantă dezvoltarea învăţământului profesional-tehnic şi a învăţământului dual, pentru că aceste forme de educaţie pot oferi forţei de muncă competenţele şi cunoştinţele necesare pentru a lucra cu tehnologii avansate şi pentru a răspunde cerinţelor pieţei moderne. Consolidarea legăturii dintre educaţie şi industrie va asigura o mai bună aliniere a competenţelor forţei de muncă cu nevoile sectorului auto. În plus, promovarea învăţământului dual şi profesional va creşte calitatea şi atractivitatea acestor cariere, oferind oportunităţi reale pentru tineri şi contribuind la creşterea generală a nivelului de calificare în economia Republicii Moldova.

Tabelul 8. Principalele profesii în întreprinderile producătoare de

componente pentru vehicule conform datelor CNAS (mai 2023)

Regimul fiscal şi vamal

În prezent, ZEL oferă un regim fiscal şi vamal favorabil determinat de scutirea de TVA, accize şi taxele vamale la importul sau procurarea de pe teritoriul ţării a mărfurilor şi serviciilor necesare producerii maşinilor şi echipamentelor electrice. Regimul ZEL oferă simplitate şi operativitate în procedurile vamale (de exemplu: lipsa garanţiilor vamale). De asemenea, producerea în ZEL oferă dreptul la o cotă redusă a impozitului pe venit sau scutire în cazul efectuării unor investiţii de cel puţin 1 milion de dolari. Mai mult ca atât, în prezent, se face scutirea de TVA şi de accize a vehiculelor electrice.

Avantaje fiscale şi vamale suplimentare oferite de PNAIPE:

- acordarea subvenţiilor directe de cofinanţare a investiţiilor private, precum şi pentru crearea locurilor de muncă;

- stimularea investiţilor în echipamente, prin reducerea impozitului pe venit;

- stimularea investiţilor în cercetare-dezvoltare, prin reducerea impozitului pe venit.

Atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor

Pentru atragerea investiţiilor în subsectorul producţiei de vehicule, se propun următoarele activităţi:

- fortificarea componentei de suport postinvestiţional pentru investitorii existenţi din acest sector pentru promovarea reinvestiţiilor şi extinderea activităţilor existente (concentrare pe activităţi cu valoare adăugată);

- identificarea furnizorilor investitorilor existenţi, pentru targetarea acestora, cu scopul atragerii lor în Republica Moldova;

- analiza pieţelor externe pentru identificarea investitorilor din acest sector (orientare pe regiune, în mod special România şi Germania);

- organizarea sesiunilor de prezentare a climatului investiţional de ţară pentru membrii asociaţiilor de afaceri AMCHAM, FIA, EBA, pentru camere de comerţ străine, pentru asociaţii sectoriale producătoare de vehicule, cu focalizare pe:

√ descrierea sectorului automotive în Republica Moldova şi a subsectoarelor de electronică, cercetare şi dezvoltare, IT etc., precum şi a capacităţii locale de producere;

√ identificarea istoriilor de succes locale şi a investitorilor străini;

√ menţionarea despre existenţa platformei investiţionale ZEL şi a facilităţilor fiscale oferite – pentru sectorul automotive;

- organizarea misiunilor targetate pentru promovarea oportunităţilor investiţionale din ţară:

√ identificarea a 3 companii relevante ale subsectorului automotive cu potenţial de relocare/extindere în Republica Moldova;

√ organizarea unei misiuni de prezentare a climatului de afaceri din ţară şi a beneficiilor oferite investitorilor străini;

√ asigurarea suportului necesar guvernamental pentru organizarea unei vizite în Republica Moldova;

√ elaborarea unei agende de vizită în Republica Moldova cu elementele: vizită la ZEL, şedinţă cu una din asociaţiile de afaceri din ţară, discuţie cu investitorii existenţi în Repuiblica Moldova etc.

Pentru valorificarea potenţialului de export de vehicule, se propun următoarele activităţi:

- elaborarea auditului pentru identificarea companiilor locale din subsectorul producerii de optică cu capacitate de export (volum produs, export generat, număr de lucrători, număr de pieţe etc.):

√ companiile cu capacitate de export vor fi instruite privind regulile de acces pe pieţele-ţintă (certificare, standarde, proceduri vamale etc.);

√ companiile care, la momentul auditului, nu au capacitate de export vor fi cercetate pentru a înţelege instrumentele necesare pentru a spori capacitatea acestora pe viitor (necesitatea de instruire a personalului, adoptarea standardelor internaţionale, elaborarea pagini web, imagine etc.);

- organizarea evenimentelor locale cu scopul promovării parteneriatului dintre companiile locale din sectorul automotive şi companiile ce ar putea deveni furnizorii locali ai acestora;

- organizarea misiunilor B2B pentru promovarea exportului. Companiile cu capacitate de export vor fi participante în misiuni de export, ce presupun:

√ elaborarea profilului companiei;

√ identificarea companiilor potrivite din exterior;

√ organizarea unor sesiuni pentru a discuta oportunităţi de colaborare;

√ monitorizarea rezultatelor sau ajustarea programelor;

- organizarea vizitelor companiilor străine în Republica Moldova pentru promovarea exporturilor:

√ identificarea companiilor locale cu capacitate de export;

√ crearea profilui companiei;

√ selectarea companiilor străine cu potenţial de colaborare;

√ elaborarea agendei vizitei locale;

√ monitorizare rezultatelor sau ajustarea programelor.

Per ansamblu, pentru dezvoltarea subsectorului, se propune susţinerea participării agenţilor economici activi la expoziţii de specialitate, cum ar fi: Gags (Germania); Hanover Messe (Germania); Automotive Tomorow (Romania); IAA Munich (Germania). De asemenea, va fi necesară fortificarea capacităţilor companiilor locale pentru creşterea productivităţii, pentru extinderea portofoliului de producere etc., în vederea:

- coagulării jucătorilor sectoriali pentru fortificarea competenţelor şi capacităţilor (inclusiv a reprezentanţilor din industriile conexe);

- asigurării prelucrării bunelor practici internaţionale pentru fortificarea sectorului şi membrilor săi;

- promovării sectorului şi a istoriilor de succes pentru atragerea/reţinerea talentelor.

IV. IMPACTUL SCONTAT

Pornind de la scopul PNAIPE, precum şi de la intenţia de concentrare a eforturilor pe promovarea exporturilor pentru valorificarea pe deplin a potenţialului şi pentru atragerea investiţiilor în sectoarele cu procesare industrială şi complexitate înalte, impactul sumativ al măsurilor preconizate va fi de ordin macroeconomic. În această privinţă, se aşteaptă o creştere seminificativă a ponderii exporturilor de bunuri şi servicii în PIB, complementată de scăderea deficitului comercial. Ca urmare a reorientării producerii spre subsectoarele prioritare, indicele complexităţii economice urmează să crească pe durata implementării PNAIPE. Totodată, redirecţionarea producţiei spre cea de complexitate înaltă este un deziderat strategic care creează efecte pozitive pe termen mediu şi lung, inclusiv prin crearea de noi oportunităţi de diversificare a producţiei. Concomitent, se prognozează creşterea fluxului anual al ISD în PIB, în special în industria prelucrătoare şi în TIC ().

Tabelul 9. Prognoza principalilor indicatori de impact

Impactul economic

Potenţialul nevalorificat al exporturilor este imens. Exportul de bunuri şi mărfuri nevalorificat pe cele 20 de pieţe prioritare este estimat la 1,1 miliarde de dolari SUA pentru anul 2021 (7,6% din PIB), comparativ cu exporturile actuale de 1,5 miliarde de dolari SUA (pe aceste categorii de mărfuri şi ţări). Aceasta înseamnă că Republica Moldova exportă bunuri la o capacitate de 59,7% din potenţial. Cu ţinte specifice şi cu o capacitate instituţională fortificată, AI, cu suportul BCE-urilor, ar putea impulsiona majorarea ponderea până la 90% până la sfârşitul PNAIPE.

Reducerea potenţialului nevalorificat va fi asociat şi cu creşterea importurilor materiilor prime utilizate. Proporţia consumului intermediar fără costul forţei de muncă oscilează între 10% (echipamente electrice) şi 70% (industria alimentară) din valoarea producţiei. Pornind de la supoziţia că 60% din această pondere ar fi materii prime importate, valorificarea celor 1,1 miliarde de dolari SUA în exporturi ar induce şi o creştere a importurilor cu 255,6 milioane de dolari SUA. În consecinţă, impactul asupra balanţei comerciale ar fi reducerea acesteia cu 4,3 p.p. din PIB, dacă ţinta de 90% a ponderii exportului efectiv în cel potenţial este îndeplinită.

Potenţial de export de servicii pe cele 20 de pieţe prioritare este evaluat la 925 de milioane de dolari SUA. Deşi nu există date dezagregate pe ţări ale exporturilor actuale de servicii, este de presupus că ponderea exportului efectiv în cel potenţial este, ca în cazul bunurilor, tot de 59.7%. Considerând că materia primă importată în servicii precum TIC este mică, se presupune că impactul valorificării pe deplin a exporturilor de servicii ar putea reduce balanţa comercială cu 2.4 p.p. din PIB.

Deficitul balanţei comerciale ar putea fi redus cu 8.5 p.p. din PIB. PNAIPE îşi propune să susţină cele cinci sectoare cu o complexitate mai înaltă, identificate mai sus, care ar putea genera adiţional 245 de milioane de dolari SUA, la preţurile anului 2021 (291de milioane de dolari SUA pentru toate sectoarele identificate în anexa nr.2). Urmând aceeaşi metodologie pe partea de materie primă importată, impactul asupra balanţei comerciale ar fi reducerea cu 1.7 p.p. din PIB. Prin urmare, impactul total al valorificării exporturilor de bunuri şi servicii asupra balanţei comerciale ar fi de 8.5 p.p. din PIB.

Complexitatea exporturilor unei ţări are o relaţie strânsă cu nivelul veniturilor¹⁴. Aceasta sugerează că o ţară are tendinţa de a converge la nivelul PIB per capita în funcţie de complexitatea capacităţilor de producere şi că autorităţile ar trebui să creeze condiţiile propice majorării complexităţii producţiei, pentru a genera o creştere sustenabilă şi prosperă. Indicele complexităţii exporturilor din Republica Moldova este la moment de -0,017, înregistrând locul 65 din 131 de ţări, conform OEC. În baza datelor din 2021, proporţia exporturilor cu indicatorul complexităţii (PCI) mai mare de 0 era de 19,2% (706 milioane de dolari SUA) din totalul bunurilor exportate. PNAIPE îşi propune să valorifice potenţialul din cele cinci sectoare identificate mai sus, ceea ce ar putea genera adiţional 245 de milioane de dolari SUA în preţurile anului 2021 (291 de milioane de dolari SUA pentru toate sectoarele identificate în anexa ntr. 2). Respectiv, indicele complexităţii exporturilor ar putea creşte la 0,23 dacă structura exporturilor se ajustează conform PNAIPE. Prin urmare, paleta exporturilor ar deveni similară cu cea a Macedoniei de Nord () şi ar induce o creştere a PIB-ului per capita de 46% în preţuri constante şi o creştere similară a remunerării salariaţilor. Pentru valorificarea acestui potenţial, ar fi necesare investiţii estimate de la 135 până la 290 de milioane de dolari SUA (în funcţie de gradul de complexitate şi de automatizare), ceea ce ar însemna că ponderea ISD în industria prelucrătoare şi în TIC în PIB ar trebui să crească de la 7,7% la 9,7%.

____________________________

¹⁴ Hidalgo, C. şi Hausman, R., The building blocks of economic complexity, The Proceedings of the National Academy of Sciences, 2009.

Figura 15. Relaţia dintre PIB per capita şi indicele complexităţii exporturilor

Sursa: OEC

Impactul fiscal

Impactul pozitiv asupra bugetului ar fi de cel puţin 6% din PIB. Din perspectiva veniturilor bugetare, importurile adiţionale ar fi taxate cu TVA mediu implicit de 15%, ceea ce ar induce o creştere a veniturilor bugetare cu 0,39% din PIB. În plus, sectoarele identificate drept prioritare oferă salarii mai mari decât media pe economie, astfel încât o creştere a remunerării cu 46% în termeni reali până la sfârşitul PNAIPE ar implica o mărire a veniturile la buget în valoare de 5,7% din PIB, dacă raportul dintre salariul brut şi net în sectorul real rămâne a fi 0,85. Impactul bugetar total de 6% din PIB () ar putea fi şi mai înalt, considerând că valorificarea bunurilor şi serviciilor actuale ar genera veniturile adiţionale atât salariaţilor, cât şi bugetului.

Tabelul 10. Impactul economic şi fiscal al PNAIPE

Sursa: BNS, FMI, calculele autorilor

Impactul social

Valorificare exporturilor produselor nou-ţintite, cu o complexitate mai înaltă necesită un număr de 1280-2490 de salariaţi în industriile specializate, dintre care, estimativ, 13% în poziţii de management şi administraţie, 26% în poziţii de tehnicieni (ingineri, tehnicieni de calitate, supervizori de producţie etc) şi 61% în poziţii de muncitori (operatori de linie, muncitori calificaţi şi necalificaţi). Aceşti angajaţi ar fi bine remuneraţi şi ar contribui la avansarea economiei de la o complexitate a exporturilor de -0,017 la 0,23 până la sfârşitul implementării PNAIPE. Prin urmare, PIB per capita ar putea creşte cu 46% în preţuri constante, fapt ce ar duce la creşterea salarizării de aceeaşi magnitudine pentru restul economiei naţionale.

Impactul administrativ

AI şi BCE sunt elementele administrative cruciale în implementarea cu succes a PNAIPE. AI are nevoie de o structură instituţională stabilă pe toată perioada PNAIPE şi de mai mulţi profesionişti bine remuneraţi în baza performanţei. În paralel cu această fortificare, AI urmează să se focalizeze pe dezvoltarea unui sistem automatizat de gestionare a interacţiunilor cu potenţiali investitori, pe dezvoltarea sistemului de management al contactelor, pe actualizarea periodică a profilurilor investiţionale sectoriale, a fişelor investiţionale, pe însoţirea/asistarea investitorilor în interiorul ţării şi pe colaborarea strânsă cu BCE-urile.

Diplomaţiea economică eficientă se va concentra pe ţinte bine determinate, susţinute de un sistem de motivare a personalului, în funcţie de performanţă. Rolul BCE-urilor se va baza pe reducerea potenţialului nevalorificat al exporturilor de bunuri şi servicii şi pe atragerea ISD în sectoarele cu o complexitate mai înaltă. Respectiv, acestea vor fi solidificate cu instrumente precum: bugetarea participărilor şi organizarea/coorganizarea de evenimente, fişe investiţionale actualizate periodic de către AI şi crearea unui sistem de management al contactelor.

Impactul ecologic

Industria este cel mai mare contribuitor la emisiunea de CO_2, după producerea de energie şi după transport. Prin urmare, eforturile de a industrializa economia, pentru a produce mărfuri mai complexe, şi dezvoltarea serviciilor pentru export vor duce la creşterea emisiunilor de CO₂. Proiectele investiţionale în energie regenerabilă în Europa Centrală şi de Est, în ultimii şase ani, în ţările cu care Republica Moldova are cele mai voluminoase relaţii comerciale sau unde are BCE-uri, a însumat 13 miliarde de dolari SUA. În consecinţă, BCE-urile împreună cu AI ar trebui să includă şi atragerea proiectelor investiţionale în energie regenerabilă, pentru a compensa creşterea emisiunilor de CO₂. În plus, investiţiile nou-create ar trebui să aibă şi componente de producere cu circuit închis, pentru a minimiza impactul ecologic.

V. COSTURILE AFERENTE ŞI SURSELE DE FINANŢARE

Costul total de implementare a PNAIPE este estimat la 1,525 miliarde de lei, inclusiv 896,195 mii de lei pentru perioada 2024-2026 (tabelul 11). În structura pe ani, în primul an de implementare a PNAIPE, costul acţiunilor planificate este de 253,146 mii de lei, în 2025 – de 290,203 mii de lei şi 352,846 mii lei în 2026.

Tabelul 11. Costul PNAIPE repartizat pe obiective (mii lei)

O parte considerabilă din costuri pentru perioada 2024-2028 – 1,13 miliarde de lei (68% din bugetul PNAIPE) – reprezintă investiţii publice în construcţia halelor de producţie la cheie şi a parcurilor tehnologice. Astfel, o parte din acestea pot fi finanţate cu suportul partenerilor de dezvoltare (construcţia halelor la cheie) sau pot fi recuperate în procesul de concesiune a proprietăţii publice (parcurile tehnologice). De asemenea, valoarea totală a granturilor, a creditelor şi a garanţiilor financiare adresate exportatorilor este de 231,9 milioane de lei pe durata implementării PNAIPE.

Astfel, partea PNAIPE, care reprezintă cheltuieli bugetare la modul propriu, este de 157,7 milioane de lei şi cuprinde activităţi de promovare a exporturilor (46,6 milioane de lei), de remunerare a unităţilor de personal (27,8 milioane de lei), de instruire (68,5 milioane de lei), expertiză tehnică (8,5 milioane de lei) şi de digitalizare (6,3 milioane de lei). Structura detaliată a costurilor aferente implementării PNAIPE este prezentată în tabelele 12 şi 13 de mai jos.

Tabelul 12. Costul PNAIPE repartizat pe destinaţie de cheltuieli (mii lei)

Tabelul 13. Costul PNAIPE repartizat pe surse de finanţare (mii lei)

Repartizarea detaliată a costurilor, inclusiv indicarea surselor de finanţare, poate fi vizualizată în Planul de acţiuni (capitolul IX). În procesul anual de revizuire a CBTM, autorităţile responsabile vor estima mărimea cererilor de finanţare ca diferenţă dintre costurile totale şi alocaţiile bugetare existente.

VI. RISCURILE DE IMPLEMENTARE

Elaborarea PNAIPE s-a produs pe un fundal socioeconomic şi geopolitic complex. Efectul crizelor multiple din anii precedenţi, şi anume criza pandemică din 2020-2021, precum şi crizele energetică şi de securitate din 2022, au afectat negativ competitivitatea exporturilor moldoveneşti. Pe de altă parte, măsurile de rezilienţă direcţionate spre digitalizarea serviciilor publice şi spre asigurarea accesului la resurse energetice alternative, au diminuat efectul acestor crize. Totodată, obţinerea de către Republica Moldova a statutului de ţară candidată pentru aderarea la UE în 2022 şi deschiderea negocierilor de aderare în 2024 reprezintă o oportunitate pentru atragerea ISD. Concomitent, accesul producătorilor autohtoni la piaţa comună a UE oferă oportunităţi de valorificare a potenţialului de export pentru bunurile şi serviciile existente şi permite dezvoltarea potenţialului suplimentar pentru categorii de bunuri şi servicii de o complexitate mai înaltă.

Un factor de risc pentru atragerea ISD rămâne, totuşi, agresiunea Federaţiei Ruse în ţara vecină. Ca urmare a sancţiunilor impuse faţă de Federaţia Rusă şi de Belarus, o mare parte din companiile străine au optat pentru repatrierea investiţiilor din aceste jurisdicţii, precum şi din zonele din Ucraina care sunt afectate de război, acestea fiind în căutare de noi locaţii pentru amplasarea liniilor de producţie. Totuşi, condiţiile de securitate defavorizează momentan Republica Moldova şi Balcanii de Vest, stimulând ISD în ţările din Europa de Est care sunt membre ale UE. În perspectivă medie şi lungă, vecinătatea cu Ucraina oferă Republicii Moldova avantajul de a deveni o platformă economică pentru direcţionarea eforturilor de reconstruire a ţării vecine. Astfel, per ansamblu, poziţionarea geografică a Republicii Moldova şi competitivitatea relativă a forţei de muncă sunt avantaje tactice pentru investitorii străini, cu condiţia identificării riscurilor de implementare a PNAIPE şi a aplicării unor măsuri de contracarare corespunzătoare. În tabelul de mai jos sunt listate următoarele riscuri de implementare.

Tabelul 14. Riscurile de implementare

VII. AUTORITĂŢILE PUBLICE IMPLICATE

√biectivele de atragere a investiţiilor în sectoarele cu valoare adăugată înaltă şi de valorificare a potenţialului de export al Republicii Moldova, stabilite de PNAIPE, vor fi realizate prin consolidarea eforturilor tuturor participanţilor în lanţul valoric: autorităţile publice centrale şi locale, mediul de afaceri, asociaţiile de profil, mediul academic, partenerii de dezvoltare etc., precum şi prin asumarea responsabilităţilor acordate fiecărei părţi implicate în implementarea PNAIPE.

Astfel, coordonarea generală a implementării PNAIPE îi revine Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în calitate de autoritate responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul economic. Rolul ministerului este decisiv în ceea ce priveşte: elaborarea politicilor sectoriale, precum şi în pregătirea proiectelor de documente pentru ajustarea cadrului legislativ şi normativ care guvernează activitatea sectorului. În partea ce ţine de aspectele operaţionale ale implementării PNAIPE, rolul principal îi revine AI.

Alte autorităţi implicate în procesul de implementare a PNAIPE sunt următoarele:

1. Ministerul Finanţelor în calitate de autoritate publică centrală responsabilă pentru elaborarea şi implementarea politicii fiscale şi vamale, în partea ce ţine de încurajarea investiţiilor în servicii şi bunuri orientate spre export şi atragerea investiţiilor străine;

2. Ministerul Afacerilor Externe în calitate de autoritate publică centrală implicată plenar în promovarea activităţilor cu profil comercial-economic în exteriorul ţării şi având un rol decizional important în raport cu BCE-urile constituite în cadrul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în străinătate;

3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării în partea ce ţine de formarea iniţială şi continuă pe specialităţile tehnice şi inginereşti, prin dotarea cu echipament a instituţiilor din ÎPT, prin desfăşurarea unui program de formare a cadrelor didactice pentru specialităţile tehnice şi inginereşt, prin acreditarea specialităţilor şi prin modificarea comenzii de stat, cu orientarea acesteia spre specialităţile tehnice şi inginereşti;

4. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în calitate de autoritate publică centrală responsabilă de elaborarea politicilor care ţin de mobilitatea forţei de muncă, de stimularea angajării în câmpul muncii a tinerilor;

5. Banca Naţională a Moldovei în calitate de producător de statistici oficiale privind balanţa de plăţi, inclusiv comerţul internaţional cu servicii, precum şi fluxurile de ISD;

6. Biroul Naţional de Statistică în calitate de autoritate care colectează şi diseminează informaţia statistică cu privire la comerţul de bunuri şi servicii, cu dezagregarea acesteia pe destinaţii şi produse;

7. Agenţia Proprietăţii Publice în calitate de autoritate responsabilă pentru gestionarea patrimoniului public şi punerea în aplicare a politicilor de deetatizare;

8. Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, subordonată Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării, în partea ce ţine de susţinerea prin granturi, credite şi garanţii bancare a agenţilor economici din sectoarele cu valoare adăugată şi cu complexitate înaltă;

9. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, subordonată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în partea ce ţine de organizarea cursurilor de recalificare pentru persoanele din mediul rural interesate să obţină calificări de bază pentru angajare în prestarea serviciilor aferente turismului receptor şi intern;

10. Serviciul Fiscal de Stat, subordonat Ministerului Finanţelor, în calitate de agenţie responsabilă pentru restituirea TVA, pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului Fiscal în partea ce ţine de formarea venitului impozabil şi de deducerile la cheltuieli;

11. Serviciul Vamal, subordonat Ministerului Finanţelor, în calitate de instituţie responsabilă pentru efectuarea procedurilor vamale şi pentru aplicarea taxelor vamale.

12. Camera de Comerţ şi Industrie a Republici Moldova, în partea ce ţine de coorganizarea expoziţiilor, târgurilor, întâlnirilor bilaterale.

Punctele de reper pentru acţiunile-cheie aferente implementării PNAIPE de către autorităţile publice nominalizate mai sus sunt incluse în tabelul 15.

Tabelul 15. Produsele principale repartizate pe autorităţi publice responsabile

În procesul de implementare, MDED şi AI vor colabora activ cu reprezentanţii sectorului privat din sectoarele economice relevante PNAIPE, în particular cu: APIP, ATIC, ACEM, APIUS şi altele.

De asemenea, în procesul de implementare a PNAIPE, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu asociaţii de profil, cu organizaţii neguvernamentale, precum şi cu partenerii de dezvoltare (inclusiv USAID, PNUD, Comisia Europeană etc.), care vor contribui, în limita responsabilităţilor, la realizarea acţiunilor prevăzute de program.

VIII. PROCEDURILE DE RAPORTARE

Implementarea PNAIPE va fi supusă monitorizării periodice, evaluării intermediare şi finale de implementare. Monitorizarea va fi efectuată anual de MDED, în baza Planului de acţiuni de implementare a PNAIPE. În procesul de monitorizare, se va constata gradul de realizare a acţiunilor scadente, conform calificativelor:

• acţiune nerealizată (0%), pentru acţiunile al căror termen de realizare se înscrie în perioada de raportare, însă pentru care nu a demarat implementarea efectivă;

• acţiune iniţiată (25%), pentru acţiunile la care a demarat implementarea efectivă (de exemplu: a fost creat un grup de lucru, au fost iniţiate procedurile de contractare a expertizei, a fost elaborat un document de concept etc.);

• acţiune realizată parţial (50%), pentru acţiunile care au înregistrat un progres tangibil (de exemplu: există un proiect final de document, au fost semnate acorduri de colaborare, au fost alocate mijloace bugetare, a fost desemnată organizaţia implementatoare etc.);

• acţiune realizată (100%), pentru acţiunile care au realizat indicatorul de rezultat.

Gradul de implementare a PNAIPE se va determina în funcţie de numărul de acţiuni al căror termen de realizare se înscrie în perioada de raportare, cu aplicarea coeficienţilor corespunzători statutului de implementare (0-100%).

Autorităţile responsabile de implementarea PNAIPE prezintă MDED anual, până la data de 1 martie a anului următor celui de referinţă, informaţia despre executarea, în anul precedent, a Planului de acţiuni, conform domeniilor de competenţe. MDED prezintă Guvernului, anual, până la data de 31 martie a anului în curs, raportul privind realizarea PNAIPE în anul precedent. Raportul anual de monitorizare va ghida acţiunile ulterioare în cazul unor devieri semnificative de la indicatorii de rezultat planificaţi.

La expirarea primului ciclu de planificare bugetară pe termen mediu (CBTM 2024-2026), MDED va demara evaluarea intermediară a implementării PNAIPE, îl va modifica cu acţiuni de remediere recomandate în urma evaluării şi va actualiza costurile aferente pentru perioada de implementare rămasă. În ultimul an de implementare a PNAIPE, MDED va demara evaluarea finală a implementării acestuia prin prisma criteriilor de relevanţă, coerenţă, eficacitate, eficienţă, impact şi sustenabilitate. Raportul de evaluare va fi definitivat până la data de 1 iunie 2029 şi va stabili paşii ulteriori în atragerea investiţiilor şi în promovarea exporturilor din Republica Moldova printr-o serie de constatări şi recomandări strategice.

IX. PLANUL DE ACŢIUNI

Anexe

la Programul naţional de atragere a investiţiilor şi de

promovare a exporturilor pentru anii 2024-2028

Anexa nr.1.

Valorile de referinţă pentru diplomaţia economică

Anexa nr.2.

Produsele cu potenţial de creştere a exporturilor

din perspectiva investiţiilor şi a forţei de muncă necesare

Anexa nr.3.

Matricea de rezultate