Hotărâre nr. 492 din 10.07.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar pentru

instituţiile de învăţământ primar, secundar,

 ciclul I şi II, şi profesional tehnic

nr. 492  din  10.07.2024

 (în vigoare 24.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 404-407 art. 763 din 24.09.2024

* * *

În temeiul art.6 alin.(2) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul sanitar pentru instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi II, şi profesional tehnic (se anexează).

2. Cheltuielile aferente punerii în aplicare a prezentei hotărâri vor fi acoperite din contul şi în limitele mijloacelor financiare aprobate instituţiilor de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi II, şi profesional tehnic, precum şi din alte surse, conform legislaţiei.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.492/2024

REGULAMENT SANITAR

pentru instituţiile de învăţământ primar, secundar,

ciclul I şi II, şi profesional tehnic

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul sanitar pentru instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi II, şi profesional tehnic (în continuare – Regulament) stabileşte normele sanitare pentru toate instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, şi profesional tehnic (în continuare – instituţii de învăţământ), indiferent de tipul de proprietate şi de forma organizatorico-juridică.

2. Prezentul Regulament se aplică:

2.1. persoanelor fizice şi juridice, activitatea cărora ţine de:

2.1.1. proiectarea şi construcţia instituţiilor de învăţământ;

2.1.2. reconstrucţia instituţiilor de învăţământ;

2.1.3. exploatarea instituţiilor de învăţământ;

2.1.4. instruirea şi educaţia elevilor în instituţiile de învăţământ;

2.2. specialiştilor care efectuează supravegherea de stat a sănătăţii publice.

II. AMPLASAREA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

3. Instituţiile de învăţământ se amplasează exclusiv în zone cu regim locativ, pe un teren propriu, distanţat de magistrale şi de întreprinderi, conform zonelor de protecţie sanitară. Distanţa de la clădire până la aliniamentul stradal trebuie să fie de minimum 25 m. În localităţile rurale, această distanţă poate fi redusă la 15 m.

4. Distanţa de la teritoriul instituţiei de învăţământ până la obiectele radiotehnice şi sursele de poluare nu trebuie să fie mai mică de 50 m.

5. Distanţa de la clădirea instituţiei de învăţământ, din partea unde se află ferestrele încăperilor în care se desfăşoară procesul educaţional, până la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5 înălţimi ale clădirii mai înalte. Casele individuale, încăperile de întreţinere a animalelor şi edificiile sociale se amplasează la o distanţă de minimum 50 m de la clădirea instituţiei de învăţământ.

6. Teritoriul instituţiilor de învăţământ trebuie să fie îngrădit. Suprafaţa spaţiului verde trebuie să constituie minimum 40% din suprafaţa totală a terenului. Se admite micşorarea suprafeţei spaţiului verde cu 10% în cazul în care instituţia de învăţământ se află în vecinătatea unei păduri sau a unui parc. Nu se permite plantarea arborilor şi arbuştilor înţepători şi cu fructe otrăvitoare.

7. Administratorii de patrimoniu ai instituţiilor de învăţământ au obligaţia de a desfăşura lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, pentru evitarea răspândirii acesteia şi pentru eliminarea acesteia în cazul prezenţei pe terenurile instituţiilor de învăţământ, conform Regulamentului privind combaterea şi prevenirea răspândirii buruienii ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.967/2018.

8. Suprafaţa teritoriului instituţiei de învăţământ trebuie să asigure cel puţin 50 m² pentru fiecare elev.

9. Lotul de pământ se împarte în următoarele zone funcţionale:

9.1. de construcţie (clădirea principală);

9.2. de sport;

9.3. de odihnă;

9.4. de gospodărie;

9.5. de cazare (la necesitate).

Pentru instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, precum şi pentru instituţiile de învăţământ profesional tehnic cu profil în domeniul agriculturii, este prezentă şi zona destinată lotului experimental.

10. Zona de sport include terenul de volei, terenul de baschet, terenul de minifotbal, pistele pentru alergări şi sărituri, care pot fi amenajate pe aceeaşi suprafaţă. Zona de sport nu trebuie să fie amplasată pe partea cu ferestre ale claselor. Terenurile sportive vor fi nivelate permanent, pentru a exclude riscul de accidentare şi vor fi situate la o distanţă de minimum 25 m de la locuinţele din apropiere. Suprafeţele zonelor de sport vor fi acoperite cu iarbă, lemn, cauciuc sau asfalt în cazul terenului sportiv combinat. Terenul sportiv va fi dotat cu echipamentul şi inventarul necesar.

11. Zona de odihnă pentru instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, va fi amplasată în vecinătatea claselor primare, gimnaziale şi liceale, respectiv, iar pentru instituţiile de învăţământ profesional tehnic – în vecinătatea zonelor de construcţie, de sport şi de cazare. Terenul destinat elevilor din clasa I va fi amenajat şi dotat corespunzător vârstei acestora, cu echipament şi inventar adecvat.

12. Zona de gospodărie va fi amplasată în proximitatea blocului alimentar, având teren pavat sau asfaltat şi acces separat.

13. Containerele pentru colectarea reziduurilor solide trebuie să fie confecţionate din materiale uşor de procesat şi de dezinfectat (metal, plastic), dotate cu capace şi amplasate pe teren pavat sau asfaltat în zona de gospodărie, la o distanţă de minimum 25 m de la clădire.

14. În instituţiile de învăţământ se respectă măsurile de siguranţă în exploatare, asigurând protecţia tuturor elevilor, inclusiv a celor cu cerinţe educaţionale speciale (în continuare – CES), împotriva riscului de accidentare în timpul utilizării normale a spaţiului interior şi exterior al clădirilor, prin:

14.1. prevenirea alunecării:

14.1.1. stratul de uzură va asigura condiţii pentru a preveni alunecările;

14.1.2 finisajul treptelor şi al rampelor va fi realizat astfel încât să se evite alunecarea, având o reflectivitate perceptibilă pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere;

14.1.3. treptele vor fi proiectate astfel încât să prevină staţionarea apei şi formarea unui strat de gheaţă pe suprafaţa lor;

14.2. prevenirea căderilor şi împiedicărilor:

14.2.1. schimbările de nivel vor fi semnalizate prin marcaje vizibile;

14.2.2. marginea treptelor va fi clar vizibilă, astfel încât să nu fie confundată cu desenul de pe suprafaţa orizontală a treptei.

15. Este permisă amplasarea instituţiilor de educaţie timpurie în cadrul instituţiilor de învăţământ, cu condiţia ca acestea să aibă căi de acces separate, spaţii de joacă distincte şi să respecte normele sanitare stabilite în Regulamentul sanitar pentru instituţiile de educaţie timpurie aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.1211/2016.

16. Teritoriul instituţiei de învăţământ trebuie să fie iluminat artificial pe timpul nopţii.

17. Toate drumurile şi căile de circulaţie în cadrul teritoriului instituţiei de învăţământ trebuie să fie pavate sau asfaltate.

18. Solul trebuie să fie uscat şi ferit de inundaţii şi infiltraţii. Apa subterană superficială trebuie să se găsească la cel puţin 1 m sub nivelul inferior al fundamentului clădirii.

19. Pe teritoriul instituţiilor de învăţământ nu se permite trecerea reţelelor inginereşti comunale (apeduct, canalizare, încălzire, alimentare cu energie), cu excepţia celor care deservesc direct instituţia de învăţământ.

III. NORME SANITARE PENTRU CLĂDIRE

ŞI ÎNCĂPERILE DE BAZĂ

20. Clădirile instituţiilor de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, nu vor depăşi 4 niveluri şi vor dispune de următoarele categorii de încăperi:

20.1. săli de clasă pentru ciclul primar (clasele I-IV);

20.2. săli de clasă pentru ciclul secundar (clasele V-XII);

20.3. ateliere;

20.4. săli de sport;

20.5. săli de festivităţi;

20.6. săli pentru grupele cu program prelungit;

20.7. încăperi comune (bloc alimentar, bibliotecă, administrative, de gospodărie, cabinet medical, cabinet pentru consiliere psihologică);

20.8. încăperi de cazare (după caz).

Componenţa şi suprafaţa încăperilor în instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, sunt prevăzute în anexa nr.1.

21. Clădirile instituţiilor de învăţământ profesional tehnic vor dispune de următoarele categorii de încăperi:

21.1. săli de clasă pentru instruirea generală (ore teoretice);

21.2. săli pentru instruirea profesională (ateliere pentru însuşirea disciplinelor speciale, laboratoare);

21.3. săli de sport;

21.4. săli de festivităţi;

21.5. încăperi administrative;

21.6. încăperi comune (cabinet medical, cabinet pentru consiliere psihologică);

21.7. depozite;

21.8. bloc alimentar;

21.9. încăperi de cazare (cămine), după caz.

Componenţa şi suprafaţa încăperilor de studii în instituţiile de învăţământ profesional tehnic sunt prevăzute în anexa nr.2.

22. Clădirea instituţiei de învăţământ va fi proiectată astfel încât să permită accesul tuturor categoriilor de elevi, inclusiv al celor cu dizabilităţi locomotorii şi cu deficienţe de vedere. Blocurile instituţiilor de învăţământ vor fi construite şi adaptate la necesităţile elevilor cu CES în conformitate cu legislaţia în domeniul construcţiilor, inclusiv prin:

22.1. căi de acces conforme normativelor şi standardelor naţionale în construcţie, adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;

22.2. grupuri sanitare accesibile;

22.3. uşi şi ascensoare accesibile şi largi;

22.4. gresie şi faianţă antiderapantă şi cu reflecţie perceptibilă de către persoanele cu dizabilităţi de vedere accentuate şi medii.

23. În fiecare sală de clasă se prevăd câte 1-2 locuri echipate adecvat pentru elevii cu CES, în funcţie de fiecare tip de afecţiune: dizabilităţi locomotorii, deficienţe de vedere sau de auz.

24. În încăperile unde se utilizează echipamente de sunet (set microfon, echipament auditiv etc.) se prevede izolarea acustică fonică a pereţilor şi a podelei (pereţii şi pardoseala vor avea proprietăţi de izolare acustică înaltă).

25. Insolarea sălilor de clasă pentru ciclul primar trebuie să fie de minim 3 ore.

26. Este interzisă amplasarea încăperilor în care se desfăşoară procesul educaţional în subsol sau la demisol, cu excepţia depozitelor, a grupurilor sanitare şi a vestiarelor.

27. Atelierele se amplasează la parter, după caz, în blocuri speciale, izolate de sălile de clasă.

28. Repartizarea încăperilor în blocul instituţiei se efectuează în funcţie de vârsta elevilor din instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II.

29. Încăperile pentru clasa I sunt amplasate la parter şi sunt separate de celelalte clase.

30. La fiecare etaj se instalează surse de apă potabilă cu jet ascendent, iar în cazul în care calitatea apei nu corespunde standardelor, se vor utiliza dozatoare de apă potabilă, prevăzute cu pahare de unică folosinţă.

31. Coridoarele care duc spre sălile de clasă din instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, vor avea o lăţime minimă de 1,8 m, iar celelalte coridoare vor avea o lăţime minimă de 1,4 m.

32. Înălţimea etajelor, cu excepţia sălii de sport şi a celei de festivităţi, va fi de minimum 3,3 m (de la podea până la podeaua următorului etaj).

33. Vestiarele sălilor de sport vor fi separate pentru fete şi băieţi, fiind amenajate cu cuiere şi/sau dulapuri, cu uşi care se încuie şi cu separeuri, după posibilitate, pentru a asigura intimitatea în procesul de schimb al hainelor. Componenţa şi dimensiunile minime recomandabile ale sălilor de sport şi ale încăperilor auxiliare se proiectează conform documentului normativ NCM C.01.03:2017 "Proiectarea construcţiilor pentru instituţii de învăţământ general".

34. Sălile de sport se amplasează nu mai sus de nivelul al doilea şi comunică cu o sală pentru depozitarea utilajului sportiv. Nu se admite trecerea în sălile de sport prin încăperile în care se desfăşoară procesul educaţional.

35. În componenţa încăperilor pentru instruire sportivă se admit şi bazine de înot. Dimensiunile şi capacitatea bazinului de înot vor corespunde cerinţelor normative tehnice în construcţii.

36. Pentru elevii cu dizabilităţi locomotorii, bazinele de înot vor fi dotate cu un dispozitiv pentru coborârea şi ridicarea acestora.

37. În jurul bazinului de înot se prevede o pistă de ocolire cu o lăţime de cel puţin 1,25 m. Pentru elevii care nu pot înota, se recomandă amenajarea unei piste separate la cota de 0,9 m mai jos de nivelul peretelui bazinului şi cu o înălţime de 0,75 m.

38. Bazinele de înot vor dispune de un sistem de filtrare şi dezinfecţie a apei. Monitorizarea calităţii apei se va efectua în conformitate cu cadrul normativ în domeniu.

39. În zona de amplasare a bazinului de înot se planifică următoarele încăperi auxiliare:

39.1. o cameră destinată antrenorului, dotată cu vestiar, toaletă şi duş;

39.2. două vestiare pentru elevi (băieţi şi fete), dotate cu cabine de duş şi toalete, asigurate permanent cu hârtie igienică, apă caldă, săpun, prosoape de hârtie sau dispozitive electrice de uscare a mâinilor.

Suprafeţele încăperilor auxiliare se stabilesc în sarcina de proiect. Metodele de tratare a apei pot include filtrarea, dezinfectarea (clorinarea, ozonarea) şi recircularea. Încăperea pentru clorinarea apei va avea intrare separată. Controlul calităţii apei din bazinul de înot se va realiza conform unui program de monitorizare, coordonat cu subdiviziunea teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică.

40. În instituţiile de învăţământ, clădirile se proiectează având la fiecare etaj grupuri sanitare pentru elevi, conform următoarelor specificaţii:

40.1. un vas WC pentru maximum 20 de fete;

40.2. un vas WC şi un pisoar pentru maximum 20 de băieţi.

Toaletele trebuie să fie accesibile inclusiv pentru persoanele cu dizabilităţi, utilizatorii de scaune cu rotile, şi separate pentru băieţi şi fete.

Uşa de intrare în toaletă nu va fi amplasată vizavi de uşa de intrare în sala de clasă.

Instituţiile de învăţământ vor dispune de încăperi pentru igiena personală a fetelor, dotate cu o cabină pentru maximum 70 de fete, având o suprafaţă de cel puţin 3,0 m², care să includă: un bideu şi/sau duş, un vas WC, un lavoar, toate conectate la apă rece şi caldă, noptieră, oglindă verticală de dimensiuni adecvate, cu uşă care se închide din interior, coş cu capac pentru deşeuri igienice personale.

Grupurile sanitare vor fi dotate cu lavoare, minimum un lavoar la fiecare 40 de elevi, conectate la apă rece şi caldă, controlate termostatic, aprovizionate în permanenţă cu hârtie igienică, apă caldă, săpun, prosoape de hârtie sau dispozitive electrice pentru uscare, produse de igienă menstruală (preferabil amplasate în dispozitive speciale) şi coşuri de gunoi cu capac pentru deşeuri.

41. Cabinele de toaletă trebuie dotate cu uşi, prevăzute cu încuietori care să permită închiderea din interior, şi trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura intimitatea elevilor. Vasele WC se montează în podea şi sunt separate prin paravane încorporate în podea sau susţinute de piloni de protecţie, placate cu faianţă sau din metal, plastic. Se recomandă instalarea lângă vasele WC a unor bare de suport.

42. Mobilierul şi echipamentul destinate elevilor vor fi inofensive pentru sănătatea copiilor şi adaptate cerinţelor procesului educaţional. Acestea vor fi reglabile şi vor corespunde taliei, vârstei şi dezvoltării fizice a elevilor sau, după caz, vor fi adaptate nevoilor elevilor cu dizabilităţi. Conducerea instituţiei de învăţământ are obligaţia de a repara imediat orice defecţiuni ale mobilierului. Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de clasă.

43. Cerinţele pentru căminele instituţiilor de învăţământ profesional tehnic vor corespunde prevederilor Regulamentului-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţământ de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2007. Căminele vor fi grupate în dormitoare separate pentru băieţi şi fete sau în blocuri de instruire şi de cazare, în funcţie de vârsta elevilor. Pe lângă dormitoare, se vor amenaja şi încăperi pentru curăţarea hainelor şi a încălţămintei.

44. Nu se admit paturi suprapuse în căminele instituţiilor de învăţământ.

45. Încăperile blocului alimentar vor fi amplasate la parter, în proximitatea zonei de gospodărie. Capacitatea cantinei din instituţia de învăţământ (locuri în cantină) este de minimum 20-25% din numărul total de elevi care se alimentează.

46. În instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, unde elevii studiază 2-3 limbi străine, se va amenaja câte un cabinet destinat acestor scopuri.

47. Capacitatea sălii de festivităţi nu poate fi mai mică de 25% din numărul total de elevi în instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II.

48. Numărul maxim de elevi admişi într-o clasă este stabilit în funcţie de suprafaţa disponibilă a sălii de clasă, cu respectarea următoarelor cerinţe minime de spaţiu:

48.1. în învăţământul primar – minimum 2 metri pătraţi per elev;

48.2. în învăţământul secundar, ciclurile I şi II – minimum 1,7 metri pătraţi per elev

[Pct.48 în redacţia Hot.Guv. nr.330 din 05.06.2025, în vigoare 07.07.2025]

49. În instituţiile de învăţământ, se vor amenaja un cabinet medical, un cabinet de proceduri şi, după caz, un cabinet stomatologic.

50. Se interzice efectuarea reparaţiilor clădirii, încăperilor şi reţelelor edilitare interioare în condiţiile în care sunt prezenţi elevii. Vopsirea ferestrelor, zugrăvirea tavanului şi pereţilor se efectuează după necesitate, înainte de eliberarea autorizaţiei sanitare de funcţionare, conform prevederilor Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice.

51. Se interzice folosirea clădirilor şi a teritoriului instituţiilor de învăţământ în alte scopuri decât cel educaţional.

IV. NORME SANITARE PENTRU ATELIERE

52. Încăperile atelierelor vor fi calde, luminoase şi uscate. Se interzice amplasarea acestora la demisolul sau subsolul clădirii. Suprafaţa atelierelor va corespunde specificului procesului educaţional şi activităţii fizice intense a elevilor (nu mai puţin de 6 m² pentru un elev).

53. Depozitele şi încăperile pentru păstrarea uneltelor vor fi amplasate în spaţiul destinat atelierelor. Depozitul pentru păstrarea lemnului va avea o uşă spre exterior şi una spre atelier.

54. Pardoselile din ateliere se realizează din materiale care permit curăţarea umedă.

55. Culoarele de circulaţie între posturile de lucru din ateliere vor fi evidenţiate prin linii de culoare albă. Este interzisă blocarea uşilor, a scărilor şi a coridoarelor.

56. Pereţii interiori vor fi netezi, acoperiţi cu vopsea, pentru a permite curăţarea umedă.

57. Atelierele vor fi dotate cu lavoare cu apă caldă şi rece, săpun lichid, şerveţele de unică folosinţă sau instalaţii electrice şi perii pentru curăţarea suprafeţelor.

58. Atelierele vor fi asigurate cu apă potabilă, vor fi conectate la reţeaua de apeduct sau asigurate cu apă potabilă îmbuteliată.

59. Atelierele vor fi dotate cu trusă medicală şi brancardă pentru acordarea primului ajutor în caz de traumatisme.

60. Vestiarele vor fi izolate de încăperile destinate pentru echipamentul de protecţie.

61. Tot utilajul de atelier se va menţine în stare bună şi va fi fixat de pardoseală şi/sau de mese.

62. Materialele şi detaliile se depozitează în locuri speciale, fără ca ele să blocheze culoarele de circulaţie ale atelierului. Înălţimea stivelor de materiale depozitate nu va depăşi 1 m.

63. Transmisiile vor dispune de grile de protecţie.

64. Transmisiile care se află în interiorul agregatelor trebuie să fie complet izolate. Accesul la acestea se va efectua prin dispozitive de deschidere. Valţurile vor fi dotate cu dispozitive de protecţie pentru a preveni accidentările cauzate de prinderea hainelor sau a degetelor.

65. Tot utilajul de atelier care prelucrează metale fragile va avea dispozitive de protecţie pentru evitarea traumatismelor elevilor. Pentru protecţia de aşchii, strungul de frezare va fi dotat cu un paravan. Strungul pentru geluit va fi dotat cu un vas pentru acumularea surcelelor.

66. Utilajul de atelier va fi vopsit în culori deschise. Dispozitivele periculoase vor fi vopsite în roşu aprins.

67. Funcţionalitatea strungurilor se verifică la începutul lucrului de către profesor. Activitatea la strungurile deteriorate nu este permisă.

68. Pornirea şi oprirea utilajului de atelier nu trebuie să prezinte risc pentru sănătate.

69. Dispozitivele de pornire vor asigura pornirea lină a agregatelor şi vor exclude posibilitatea de oprire a acestora de sine stătător. Nu se admit mai multe dispozitive de pornire. În vecinătatea locului de lucru al profesorului va fi instalat un întrerupător pentru deconectarea utilajului din tot atelierul. Dispozitivele de pornire a utilajului de atelier vor fi instalate fără risc pentru sănătate.

70. Îndepărtarea aşchiilor, prafului şi murdăriei se efectuează cu ajutorul periilor în timpul staţionării utilajului de atelier. Curăţarea fără echipamentele necesare este interzisă.

71. Ungerea utilajului de atelier se efectuează sistematic, conform instrucţiilor specifice. Sistemul de ungere trebuie să prevină vărsarea şi stropirea cu ulei şi să fie sigur pentru utilizatori.

72. Repararea utilajului de atelier în timpul funcţionării acestuia sau în timpul lecţiilor este strict interzisă.

73. Locul de muncă se organizează astfel încât să fie evitate accidentele. Fiecare loc de muncă se marchează cu semne de siguranţă. Locurile de muncă se dotează cu mese, dulapuri, rafturi şi suporturi pentru instrumente, precum şi cu ochelari de protecţie. Instrumentele de pe rafturi nu trebuie să depăşească dimensiunile acestora. Este interzisă blocarea locului de muncă cu materiale sau piese care nu sunt necesare în momentul respectiv.

74. Este strict interzisă depozitarea în atelierele şcolare a altor materiale şi unelte de lucru în afara celor care sunt utilizate curent în activitatea de instruire.

75. Managerii instituţiilor de învăţământ şi profesorii de educaţie tehnologică sunt obligaţi:

75.1. să le prezinte elevilor informaţii detaliate referitoare la tehnica securităţii;

75.2. să le asigure elevilor instrumentele necesare pentru desfăşurarea activităţilor practice;

75.3. să verifice periodic funcţionalitatea instrumentelor;

75.4. să verifice corectitudinea executării operaţiunilor de muncă conform normelor de siguranţă.

76. Instrumentele utilizate în ateliere diferă ca dimensiune. Acestea vor fi depozitate în casete speciale, plasate în dulapuri, pe mese sau, după caz, conform instrucţiunilor, în interiorul maşinilor-unelte.

77. Masa greutăţilor transportate manual nu trebuie să depăşească:

77.1. pentru adolescenţi (15 ani) – 8,2 kg;

77.2. pentru adolescente (15 ani) – 5,0 kg;

77.3. pentru tineri (16-18 ani) – 16,4 kg;

77.4. pentru tinere (16-18 ani) – 10,2 kg.

Timpul de transport al greutăţilor nu trebuie să depăşească 1/3 din timpul total de lucru. Transportarea greutăţilor de către elevii cu vârsta mai mică de 15 ani nu este permisă.

78. Pentru ridicarea, amplasarea şi instalarea greutăţilor se folosesc dispozitive speciale, cum ar fi mesele cu rotile, care asigură protecţia elevilor şi facilitează activitatea acestora.

79. La orele de educaţie tehnologică, elevii şi profesorii vor fi asiguraţi cu echipament de protecţie corespunzător. Elevii vor beneficia de mijloace de individuale de protecţie, inclusiv halate, şorţuri, mănuşi, ochelari de protecţie şi, după caz, alte echipamente necesare.

80. În situaţia în care activitatea se desfăşoară în genunchi sau în poziţie orizontală, elevii vor fi asiguraţi cu saltele speciale.

81. La orele de educaţie tehnologică, profesorii sunt obligaţi să supravegheze utilizarea mijloacelor individuale de protecţie de către elevi, asigurându-se că acestea sunt păstrate în condiţii de curăţenie. Toţi profesorii de educaţie tehnologică sunt obligaţi să cunoască şi să aplice regulile de securitate a muncii în domeniile respective.

82. Elevii nu pot participa la activităţi practice sau opera utilaje dacă nu au învăţat regulile specifice de lucru pentru fiecare utilaj şi dacă nu au fost instruiţi în privinţa normelor de securitate la locul de muncă.

Efectuarea instruirii în domeniul protecţiei muncii se consemnează în registrul de evidenţă.

83. Atelierele din instituţiile de învăţământ profesional tehnic, unde în procesul de instruire are loc eliminarea substanţelor chimice (aparate de sudură, dispozitive de asamblare) şi producerea de pulberi, vor fi dotate cu sisteme de ventilaţie mecanică prin refulare şi aspiraţie conforme cu normele şi documentaţia specifică.

84. Suprafaţa minimă recomandată pentru locurile destinate atelierelor de instruire şi producţie, în funcţie de capacitatea şi tipul acestora, este prevăzută în anexa nr.3.

85. Menghinele de pe mesele de lăcătuşărie trebuie instalate la o distanta de cel puţin 1 m între axe. Lăţimea mesei trebuie să fie de cel puţin de 0,75 m. În scopul protecţiei elevilor, se instalează scuturi din plasă metalică cu o înălţime minimă de 1 m, mesele universale de lăcătuşărie şi tâmplărie având scuturi detaşabile. Menghinele trebuie să fie fixate bine, iar suprafaţa fălcilor trebuie să fie în stare bună pentru a asigura fixarea sigură a pieselor.

86. Distanţa dintre mesele de lăcătuşărie, amplasate perpendicular faţă de culoar, trebuie să fie de cel puţin 0,9 m, iar între mesele amplasate frontal, în linie, de cel puţin 1,6 m. Distanţa dintre mesele destinate prelucrării lemnului, aranjate într-un rând, trebuie să fie de cel puţin 65 cm, iar între rândurile de mese – de cel puţin 70 cm. Distanţa de la strunguri până la mesele de lăcătuşărie (tâmplărie) trebuie să fie de cel puţin 90 cm.

87. Ciocanele şi baroasele trebuie să aibă o suprafaţă convexă netedă, fără crăpături sau bavuri. Mânerul acestora trebuie să fie trainic.

88. Mânerele ciocanelor şi baroaselor trebuie să fie confecţionate din lemn de esenţă tare (stejar, mesteacăn sau arţar). Utilizarea lemnului de esenţă moale (brad sau pin) este interzisă.

89. Mânerele dălţilor, şurubelniţelor, pilelor şi ferăstraielor vor fi ajustate şi dotate cu inele metalice. Dimensiunea mânerelor va corespunde cerinţelor igienice şi dimensiunilor uneltelor. Utilizarea uneltelor cu mânere deteriorate este interzisă.

90. La utilizarea dălţii este obligatorie purtarea ochelarilor de protecţie. Profesorii sunt responsabili de monitorizarea purtării corecte a ochelarilor de către elevi.

91. Uneltele pentru modelarea lemnului (gealău) vor avea calapoade netede. Capătul posterior şi partea superioară a gealăului vor fi rotunjite. Mânerul calapodului va fi neted. Lama gealăului va fi bine ascuţită, ajustată la calapod şi nu va avea bavuri sau fisuri.

92. Atelierele de asamblare din instituţiile de învăţământ profesional tehnic vor fi dotate cu cabine de asamblare cu dimensiuni de cel puţin 1,5x1,5 m. Cabinele destinate pentru sudarea cu gaz şi sudarea cu arc electric vor avea o suprafaţă de cel puţin de 4 m², cu un perete lateral de cel puţin de 2,0 m înălţime. Aparatele de sudură cu mai multe locuri se instalează într-o încăpere separată, izolată de alte încăperi de studii. Locurile de muncă destinate sudării cu gaz vor fi amenajate în cabine izolate, dotate cu o masă pentru sudură, un scaun şi un vas cu apă. Atelierele pentru electromotori, unde se efectuează lucrări de sudură, vor fi dotate cu mese care au un înveliş metalic (cu dimensiuni de cel puţin 300x300 mm) şi dispozitive pentru fixarea materialelor şi uneltelor.

93. În funcţie de profilul instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, trebuie să existe încăperi sau depozite pentru stocarea şi distribuirea uneltelor şi a inventarului, cu o suprafaţă de cel puţin 15 m², pentru depozitarea pieselor, materiilor prime şi produselor fabricate (0,2-0,3 m² pentru fiecare maşină-unealtă). Fiecare atelier va fi echipat cu dulapuri pentru depozitarea echipamentelor de protecţie (salopete, şorţuri, mănuşi, ochelari de protecţie) şi cu lavoare cu apă rece şi caldă (minimum 2 bucăţi).

V. NORME SANITARE PENTRU CĂMINE

94. Căminele includ dormitoare, încăperi auxiliare, de cultură şi medicale.

95. Fiecare cameră din cămin va fi dotată conform prevederilor Regulamentului-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţământ de stat aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2007.

96. Dormitoarele sunt destinate pentru cazarea a 2-3 elevi. Într-un dormitor se permite cazarea a maximum 4 elevi. Suprafaţa minimă destinată fiecărui elev va fi de cel puţin de 6 m².

97. Fiecare grup de dormitoare este însoţit de grupuri sanitare (toaletă, duş, lavoar), o bucătărie echipată cu un aragaz/reşou, un lavoar, o masă-dulap şi un frigider corespunzător (destinate pentru un număr de maximum 10 elevi), precum şi încăperi pentru activităţi şi odihnă.

98. Dormitoarele vor fi decomandate, iar lăţimea minimă a acestora va fi de cel puţin 2,2 m. Dormitoarele sunt prevăzute cu ieşiri separate spre coridor sau hol, iar uşile acestora se deschid spre interior.

99. Dormitoarele sunt dotate cu dulapuri încastrate pentru depozitarea hainelor şi lenjeriilor de pat. Numărul compartimentelor din dulapuri corespunde numărului de elevi cazaţi în dormitorul respectiv, iar dimensiunile minime ale unui compartiment sunt de 0,6x0,6 m. Dulapurile pot fi instalate şi în hol.

100. Componenţa încăperilor auxiliare este prevăzută în anexa nr.4. Încăperile destinate pregătirii temelor şi recreării vor fi dotate cu scaune şi mese corespunzătoare taliei elevilor. Locurile pentru activităţi vor fi iluminate local.

101. Bucătăriile vor fi utilate cu aragaze/plite electrice, lavoare, mese pentru gătit, dulapuri şi frigidere, conform următoarelor criterii: un aragaz/plită electrică, un lavoar, o masă, un dulap şi un frigider la fiecare 10 elevi. În încăperea auxiliară se va instala un dispozitiv de încălzire a apei.

102. Saloanele din izolator vor avea câte 2 paturi (cu o suprafaţă minimă de 7 m² pentru fiecare pat). Fiecare salon va fi dotat cu toaletă, chiuvetă şi duş. Izolatorul va avea ieşire directă spre exterior şi va dispune de un sistem autonom de ventilaţie prin aspiraţie.

103. Cabinetul medical, încăperile auxiliare, sălile de festivităţi, de odihnă şi de menaj vor fi amplasate, de regulă, la parter. În subsol se permite amplasarea depozitelor pentru lenjeriile de pat murdare, echipamentele sportive şi gospodăreşti, a spălătoriei pentru lenjerii, a încăperilor pentru uscarea hainelor şi încălţămintei, precum şi a încăperilor tehnice.

104. Încăperile pentru curăţarea şi călcarea hainelor vor fi dotate cu un lavoar, mese de călcat şi dulapuri încastrate.

105. La intrarea în cămin va fi amenajat un tambur.

VI. NORME SANITARE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI

PENTRU INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC

106. În timpul instruirii profesionale şi al practicii de producţie se vor evalua caracterul, frecvenţa, nivelul şi durata acţiunii zgomotului.

107. În vederea reducerii nivelului de zgomot în blocurile de studii, se respectă următoarele norme sanitare:

107.1. în sălile de odihnă, de sport şi în ateliere, tavanul şi pereţii vor fi căptuşiţi cu materiale fonoizolante;

107.2. atelierele, inclusiv cele de producţie, vor fi dotate cu utilaje moderne cu un nivel redus de zgomot, al căror paşaport tehnic include date despre caracteristicile zgomotului;

107.3. utilajele grele (instalaţii, maşini-unelte) vor fi montate la parter, pe o fundaţie specială din beton sau, în lipsa acesteia, pe o suprafaţă amortizantă;

107.4. utilajele de pe mese vor fi montate pe suprafeţe amortizante şi fixate pe masă; se recomandă montarea maşinilor de masă uşoare pe o placă grea, cu amortizatoare sub placă;

107.5. reparaţiile utilajelor, înlocuirea pieselor şi mecanismelor uzate, precum şi echilibrarea părţilor mobile ale maşinilor se efectuează la timp;

107.6. încăperile cu nivel ridicat de zgomot (ateliere, săli de studii, săli de sport, cantine) vor fi amplasate departe de spaţiile destinate studiilor, de cabinetul medical, de birourile administrative şi de bibliotecă. Plăcile de finisare ale atelierelor vor avea proprietăţi fonoabsorbante. Atelierele vor fi separate prin pereţi solizi, iar între două ateliere se poate amenaja o încăpere pentru depozitarea uneltelor sau alte depozite;

107.7. în ateliere, sălile de studii, blocurile alimentare şi sălile de sport, timpul de reverberaţie nu va depăşi o secundă;

107.8. în cazul în care încăperile destinate profesorilor sunt amplasate în vecinătatea atelierelor, se vor respecta normele sanitare de protecţie împotriva zgomotului, inclusiv prin instalarea uşilor duble cu garnituri speciale din cauciuc. În sălile de clasă, ultimul rând de mese va fi amplasat la o distanţă de cel puţin 0,2 m de uşă în lungime şi cel puţin 0,5 m în lăţime;

107.9. în sala de sport nu se vor permite activităţi simultane ale două grupe. Instalaţiile de gimnastică destinate săriturilor vor avea garnituri amortizatoare (din cauciuc) pe perimetru;

107.10. picioarele meselor şi ale scaunelor din sălile de clasă vor fi căptuşite cu pâslă sau cauciuc;

107.11. pereţii încăperilor cu nivel ridicat de zgomot nu vor fi acoperiţi cu faianţă ceramică sau vopsea. În cazul în care există ateliere cu nivel ridicat de zgomot, se va amenaja o încăpere de odihnă;

107.12. proiectele vor include compartimentul "Protecţia fonică", cu calcule acustice pentru reducerea zgomotului.

108. În cazul în care nivelul de zgomot depăşeşte normele în vigoare (70 dBA), gradul de impact negativ al zgomotului asupra organismului poate fi limitat prin următoarele măsuri:

108.1. utilizarea obligatorie a căştilor de protecţie;

108.2. reglementarea nivelului maxim admis de zgomot în funcţie de vârstă, conform anexei nr.5;

108.3. lucrul în condiţiile în care nivelul şi durata zgomotului depăşesc normele indicate în tabelul din anexa nr.5 se realizează cu utilizarea echipamentelor de protecţie individuală sau colectivă. Durata lucrului în condiţii de zgomot de tip impuls este redusă cu un nivel faţă de cel indicat în tabel (de exemplu, pentru 70 dB(A), durata este de 3,5 şi 5 ore);

108.4. în timpul instruirii profesionale şi al practicii de producţie, se vor lua pauze de 10-15 minute la fiecare 45 de minute de lucru. Elevii trebuie să se afle în încăperi cu nivel redus de zgomot.

VII. NORME SANITARE PENTRU LABORATOARELE DE INFORMATICĂ

109. Laboratoarele de informatică (în continuare – LI) dotate cu tehnică de calcul (în continuare – TC) pot fi amplasate la orice etaj, cu excepţia demisolurilor.

110. Suprafaţa LI depinde de tipul şi de numărul calculatoarelor instalate. Pentru un loc de muncă este necesară o suprafaţă de cel puţin 6 m².

111. Podeaua în LI dotate cu TC va fi netedă, antiderapantă, uşor de curăţat şi va avea proprietăţi antistatice.

112. Înălţimea tavanului în LI dotate cu TC va fi de cel puţin 3 m.

113. Pereţii din LI dotate cu TC vor fi vopsiţi în culori albastru-deschis, verde-deschis, gri-deschis; se admit şi pereţi în culori galben sau bej.

114. La ferestre vor fi folosite draperii sau jaluzele în ton cu pereţii, menite să menţină lumina naturală. Folosirea draperiilor de culoare neagră este interzisă.

115. În LI cu terminale video (în continuare – TV) cu 10 şi mai multe locuri va fi amenajată o încăpere de laborator cu o suprafaţă de cel puţin 18 m², dotată cu o masă de montaj radio cu ventilaţie locală prin aspiraţie şi rafturi pentru depozitarea echipamentelor şi pieselor de schimb.

116. La intrarea în LI cu TV vor fi amplasate dulapuri sau rafturi pentru depozitarea genţilor şi a altor obiecte personale ale elevilor.

117. Locurile de lucru în LI vor avea o construcţie specială pentru a asigura elevilor o poziţie corectă.

118. Mesele din LI cu TV sunt proiectate pentru unul sau două locuri de lucru. Lungimea mesei de lucru pentru un singur loc trebuie să fie de cel puţin 70 cm, iar lăţimea să asigure un spaţiu de cel puţin 30 cm în faţa tastaturii pentru caiet şi antebraţele elevului. Mesele vor fi vopsite în nuanţe de lemn natural, albastru-deschis, verde-deschis sau gri-deschis.

119. Mesele de lucru cu TV vor avea două suprafeţe separate: una orizontală pentru amplasarea monitoarelor, cu posibilitatea de ajustare lentă a înălţimii între 520 mm şi 760 mm, şi a doua pentru tastatură, cu ajustare lentă a unghiului de înclinare între 0 şi 15 grade, asigurând o fixare în poziţia optimă (12-15^o), permiţând menţinerea unei poziţii corecte de lucru a elevilor, evitând înclinarea excesivă a capului înainte.

120. În sălile de clasă şi în LI cu TV, înălţimea meselor şi a scaunelor trebuie să corespundă taliei elevilor, conform normativelor igienice pentru mobilierul şcolar prevăzute în anexa nr.6.

121. În cazul în care înălţimea mesei şi a scaunului nu corespunde taliei elevilor, se vor utiliza suporturi reglabile pentru picioare, ajustate la înălţimea necesară.

122. Suportul trebuie să aibă următoarele dimensiuni: lăţimea – cel puţin 300 mm, lungimea – cel puţin 400 mm, cu un unghi de înclinare faţă de sol de minimum 20^o. Suportul trebuie să fie reglabil în înălţime în limita a 150 mm. Suprafaţa suportului, cu relief la marginea anterioară, va avea o margine cu înălţimea maximă de 10 mm.

123. Scaunele şi spătarele vor fi acoperite cu materiale semi-moi, permeabile la aer, uşor de curăţat şi cu efect antistatic.

124. Locurile de lucru cu TV vor fi amplasate perpendicular faţă de ferestre, astfel încât lumina să cadă dintr-o parte, de preferat din stânga.

125. Amplasarea locurilor de lucru cu TC şi TV poate fi realizată în trei moduri: de-a lungul perimetrului, în rânduri (1-3 rânduri) sau în centru. Varianta optimă este amplasarea acestora de-a lungul perimetrului.

126. La amplasarea locurilor de lucru de-a lungul perimetrului se respectă următoarele distanţe:

126.1. după lăţimea LI dotate cu TC: distanţa dintre peretele cu ferestre şi mesele de lucru va fi de cel puţin 0,8 m; distanţa dintre peretele opus ferestrelor şi mesele cu TC şi TV va fi de cel puţin 0,1 m, iar în unele cazuri, în funcţie de tipurile de terminale video folosite, mesele vor fi amplasate nemijlocit la perete;

126.2. după lungimea LI cu TV: mesele pentru două locuri cu TC şi TV vor fi amplasate una lângă alta, iar mesele pentru un loc vor fi amplasate la o anumită distanţă, determinată de numărul lor şi de suprafaţa încăperilor.

127. Distanţa dintre suprafeţele laterale ale monitoarelor video trebuie să fie de cel puţin 1,2 m. În cazul în care numărul locurilor de lucru cu TC sau TV este redus, se preferă amplasarea acestora la peretele opus ferestrelor. În cazul amplasării meselor cu TC şi TV de-a lungul perimetrului, LI vor fi dotate suplimentar cu mese şcolare şi scaune conform standardelor naţionale, pentru elevii care nu lucrează cu TC sau TV. În funcţie de numărul locurilor de lucru cu TC sau TV, mesele şcolare vor fi amplasate în unul sau două rânduri. Nu se permite alipirea a două mese şcolare, iar distanţa dintre rânduri trebuie să fie de cel puţin 0,5 m.

128. La amplasarea meselor pentru un loc cu TC sau TV în unul, două sau trei rânduri, trebuie respectate următoarele distanţe:

128.1. pe lungimea LI cu TV: în fiecare rând, distanţa dintre mesele de lucru trebuie să fie de cel puţin 2 m, iar distanţa dintre ultimele mese de lucru şi perete trebuie să fie de cel puţin 0,8 m.

În cazul în care uşa este situată lângă ultimele mese, distanţa dintre acestea şi peretele lateral trebuie să fie de cel puţin 1,2 m;

128.2. pe lăţimea LI dotate cu TC: distanţa dintre peretele cu ferestre şi primul rând de mese cu TC sau TV trebuie să fie între 0,8 şi 1,1 m; distanţa dintre al treilea rând de mese (de la ferestre) şi perete va varia între 0,8 şi 0,9 m; distanţa dintre părţile laterale ale monitoarelor video va fi de cel puţin 1,2 m.

129. În cazul amplasării meselor cu TC sau TV în două rânduri, spaţiul dintre rânduri trebuie să fie mărit în mod corespunzător.

130. În cazul în care mesele cu TC sau TV sunt amplasate central, cu două rânduri situate în centrul LI, monitoarele video vor fi orientate în direcţii opuse, iar TV vor fi aranjate spate în spate. Distanţa dintre mesele de lucru cu monitoare video trebuie să fie de cel puţin 2 m (măsurată între ecranul unui monitor video şi spatele celuilalt), iar distanţa dintre suprafeţele laterale ale monitoarelor video trebuie să fie de cel puţin 1,2 m.

131. Încăperile de lucru cu TV vor fi dotate cu sisteme centrale sau autonome de încălzire, precum şi cu sisteme de ventilaţie mecanică prin refulare şi aspiraţie sau de climatizare, în conformitate cu normativele tehnice în construcţii.

132. La organizarea LI dotate cu TC în încăperi adaptate, unde lipseşte ventilaţia prin refulare şi aspiraţie, este necesar să se asigure climatizarea aerului în perioada caldă şi de tranziţie, asigurând o temperatură interioară de 24 °C±1,5 °C.

133. În LI cu TV va fi efectuată zilnic curăţarea umedă.

134. LI vor avea iluminare naturală şi artificială. Fluxul principal de lumină naturală va veni din partea stângă. Razele solare şi lumina reflectată nu vor ajunge în câmpul vizual al elevului sau pe ecranul monitorului video.

135. Coeficientul de iluminare naturală (CIN) nu trebuie să fie mai mic de 1,5%.

136. Iluminarea artificială în încăperile cu TV se va realiza printr-un sistem de iluminare generală, cu montarea corpurilor de iluminat care să asigure un nivel optim de iluminare. Corpurile de iluminat vor fi dispuse uniform pe tavan în benzi paralele cu ferestrele. Ecranul monitorului va fi plasat într-o zonă protejată de corpurile de iluminat pentru a evita reflexiile şi strălucirea pe suprafaţa ecranului. Corpurile de iluminat se vor conecta pe rânduri, separat, pentru a asigura o iluminare suficientă şi uniformă în întreaga încăpere.

Corpurile de iluminat vor fi curăţate de praf de cel puţin 2 ori pe an şi ori de câte ori este necesar.

137. Coeficientul de pulsare nu va depăşi 5%.

138. Iluminarea suprafeţei mesei de lucru în zona de lucru cu documentele va fi de 300-500 lx. Sistemul de iluminare nu trebuie să creeze reflexii pe ecran şi nu trebuie să crească nivelul iluminării ecranului mai mult de 300 lx.

139. Distanţa de la ochi până la ecran va fi de 0,6-0,7 m.

140. Nivelul maxim permis al parametrilor iradierii electromagnetice neionizante şi al conţinutului de aeroioni uşori este stabilit în anexa nr.7.

141. Nivelul maxim permis al zgomotului la locurile de lucru în timpul funcţionării calculatoarelor este prevăzut în anexa nr.8.

142. Durata pauzelor dintre lecţii în timpul cărora se utilizează TC sau TV va fi de 10-20 de minute.

143. Durata lecţiilor şi a activităţilor extraşcolare pentru elevii claselor I-IV, în timpul cărora se utilizează TC şi TV, nu va depăşi 25 de minute, pentru elevii claselor V-IX nu va depăşi 30 de minute, iar pentru ceilalţi elevi nu va depăşi 35 de minute. Astfel de activităţi se vor organiza cel mult de 2 ori pe săptămână.

144. Durata jocurilor pe calculator în timpul lecţiilor nu trebuie să depăşească 10 minute pentru elevii claselor I-IV şi 15 minute pentru elevii claselor V-XII. Jocurile pe calculator se vor organiza la finalul lecţiilor.

145. Pentru prevenirea surmenajului, este necesară organizarea unei pauze de înviorare între ore pentru elevii claselor X-XII, în cazul lecţiilor perechi de informatică. Aceasta va include exerciţii fizice cu acţiune generală care ameliorează starea funcţională a sistemului nervos, cardiovascular şi respirator, eliminând oboseala muşchilor din zona umerilor, braţelor, trunchiului şi picioarelor.

Se recomandă alternarea seturilor de exerciţii.

VIII. NORME SANITARE PENTRU CLASELE/GRUPELE

CU PROGRAM PRELUNGIT DIN INSTITUŢIILE

DE ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR, SECUNDAR,

CICLUL I ŞI CICLUL II

146. Clasele/grupele cu program prelungit se organizează pentru elevii claselor I-IV în instituţiile în care sunt create condiţiile necesare. Numărul maxim de elevi într-o grupă este de 25-30. Clasele/grupele cu program prelungit sunt formate din elevi din aceeaşi clasă sau din clase paralele. Programul zilnic de activitate în aceste clase/grupe are o durată de 3-6 ore astronomice şi se finalizează nu mai târziu de ora 18:00.

147. Pentru clasele/grupele cu program prelungit pentru elevii clasei I sunt prevăzute săli de joacă. În cazul în care instituţia nu dispune de săli separate pentru joacă, se foloseşte o încăpere universală unde se organizează activităţile de joc ale elevilor. Pentru clasele/grupele cu program prelungit pentru elevii claselor II-IV se recomandă amenajarea unor săli dedicate pentru jocuri, activităţi şi cluburi.

148. Se recomandă ca, în timpul aflării în clasele/grupele cu program prelungit, elevii să îşi schimbe hainele şi încălţămintea. Încăperile pentru clasele/grupele cu program prelungit trebuie să fie dotate cu dulapuri individuale pentru depozitarea hainelor, a încălţămintei şi a obiectelor de igienă personală. Aceste dulapuri se amplasează şi în sălile de joacă.

149. Programul zilnic trebuie să includă următoarele elemente: alimentaţie, odihnă activă în aer liber, pregătirea temelor şi activităţi extraşcolare.

150. În caz de surmenaj (scăderea randamentului activităţilor), în orele de meditaţie se recomandă o pauză dinamică (1-2 minute) la minutul 20-25. La orele de matematică şi de citire din clasele primare sunt prevăzute două pauze dinamice: la minutul 15-17 şi la minutul 30-32.

151. În vederea restabilirii capacităţii de învăţare după finalizarea lecţiilor, se organizează o pauză de odihnă pentru elevi de 2-3 ore, de preferinţă în aer liber. Plimbările se planifică după cum urmează: după terminarea lecţiilor – 1 oră, înainte de pregătirea temelor – 1 oră (pentru elevii din clasa I – somn) şi după pregătirea temelor – 1 oră. În timpul plimbărilor se organizează jocuri dinamice, exerciţii fizice şi jocuri sportive.

152. Activităţile dinamice în aer liber se desfăşoară sub supravegherea cadrului didactic. Înotul în bazin se recomandă de două ori pe săptămână.

153. Pentru creşterea eficienţei de restabilire este necesar ca:

153.1. activităţile dinamice să fie mai intense în prima jumătate a activităţii sportive sau a plimbării, iar în ultimele 10 minute să se reducă intensitatea acestora;

153.2. activităţile trebuie să fie adecvate vârstei elevilor;

153.3. intensitatea activităţilor dinamice trebuie să fie ajustată în funcţie de starea de sănătate şi de pregătirea fizică a elevilor.

154. Elevii din grupa medicală specială trebuie să participe la activităţile dinamice, dar fără a depune efort fizic.

155. La pregătirea temelor trebuie respectate următoarele cerinţe:

155.1. orele de meditaţie se desfăşoară în sala de clasă în care învaţă elevii sau în altă sală, cu condiţia ca mobilierul să corespundă taliei elevilor;

155.2. orele de meditaţie încep nu mai târziu de ora 16:00;

155.3. durata orelor de meditaţie este de maximum 1 oră pentru elevii din clasa I, maximum 1,5 ore pentru elevii din clasa a II-a şi maximum 2 ore pentru elevii din clasele III-IV;

155.4. elevii pot alege independent primul obiect la care se pregătesc;

155.5. elevii pot face o pauză după finalizarea unui anumit volum de lucru;

155.6. există pauze dinamice (1-2 minute) cu efectuarea a 3-5 exerciţii fizice.

156. Activităţile extraşcolare se organizează după pregătirea temelor şi includ participare la cercuri tematice, lectură în bibliotecă şi jocuri liniştite.

157. Durata activităţilor extraşcolare (cor, cerc de dans, orchestre, artă decorativă aplicată, design, ikebana, artizanat, pictură, grafică, activităţi de cercetare pentru disciplinele şcolare) este de maximum 30 de minute pentru elevii din clasele I-II şi maximum 1,5 ore pentru ceilalţi elevi, cu o pauză de 10 minute după fiecare 45 de minute de activitate.

158. Se recomandă participarea la cel mult două cercuri extraşcolare. Pentru organizarea activităţilor extraşcolare se vor utiliza sălile de lectură, sălile de festivităţi şi cele de sport, biblioteca, atelierele, laboratoarele, terenurile de sport şi laboratoarele de robotică.

159. Alimentaţia elevilor se organizează de 3 ori pe zi: micul dejun (09:00-10:00), prânzul (12:00-13:00) şi gustarea (16:00). Cheltuielile pentru asigurarea micului dejun vor fi acoperite din bugetul de stat.

IX. ILUMINATUL NATURAL ŞI ARTIFICIAL

160. Nivelul iluminatului natural şi artificial în instituţiile de învăţământ trebuie să corespundă prevederilor actelor de proiect, elaborate în conformitate cu normele tehnice în construcţii NCM C.04.02:2017 "Exigenţe funcţionale. Iluminatul natural şi artificial".

161. Toate încăperile trebuie să fie iluminate în mod natural. La locul de lucru al elevilor se asigură lumina din partea stângă.

162. Toate încăperile de studii şi de cazare, atelierele şi încăperile de odihnă trebuie să dispună de iluminare naturală directă şi laterală. Iluminatul poate fi realizat în formă de benzi, cu dispozitive de protecţie solară. În cazul în care unele încăperi au o adâncime mai mare de 6 metri, este necesar ca iluminarea naturală să fie asigurată din ambele părţi.

163. Lumina din partea dreaptă (cu excepţia celei destinate elevilor stângaci), din spate şi din faţă nu este admisă.

164. Este permis iluminatul indirect al coridoarelor, lavoarelor şi vestiarelor. Iluminatul artificial poate fi folosit în spaţiile de depozitare, coridoarele cantinei, toaletele pentru personal, încăperile cu echipament sportiv, precum şi în duşurile şi toaletele de lângă sala de sport.

165. Coeficientul de iluminare naturală trebuie să fie de cel puţin 1,5%, iar pentru elevii cu deficienţe de vedere şi de auz, de minimum 2,5%.

166. Coeficientul de iluminare în sălile de clasă ale elevilor trebuie să fie de 1:4-1:5.

167. Băncile trebuie să fie de culoare verde-deschis sau de culoarea naturală a lemnului. Pereţii, tavanul, podeaua şi mobilierul trebuie să aibă o suprafaţă mată. Pereţii claselor şi ai încăperilor trebuie să fie vopsiţi în tonuri calde, iar culoarea tavanului trebuie să fie albă. Amplasarea florilor pe pervazuri este interzisă. Dulapurile trebuie să fie instalate la peretele interior al sălii de clasă.

168. În sălile de clasă trebuie să se utilizeze mijloace de reducere a luminii solare, precum draperiile şi jaluzelele, care se recomandă să fie în culori deschise.

169. Copacii trebuie plantaţi la cel puţin 10 m de clădirea şcolii.

170. Iluminarea artificială se efectuează în conformitate cu cerinţele actelor normative.

171. Pentru elevii cu deficienţe severe de vedere, nivelul iluminatului artificial în sălile de clasă şi în sălile de sport trebuie să fie de cel puţin 600-800 lx, iar pentru elevii care suferă de fotofobie, nu mai mult de 300 lx.

172. Încăperile de studii pentru elevii cu deficienţe severe de vedere trebuie să fie echipate cu un sistem combinat de iluminat artificial.

173. Pentru a crea un mediu confortabil pentru elevii cu sensibilitate la lumină, la masa de lucru a acestora se prevede, în mod obligatoriu, un sistem de aprindere separată a unor grupuri de lămpi pentru iluminat general.

174. Corpurile de iluminat din rândul al treilea al sălii de clasă (cel mai îndepărtat de ferestre) şi cele de la tablă trebuie să aibă întrerupătoare separate pentru a permite controlul individual al iluminatului în aceste zone.

175. Mobilierul din ateliere se aranjează astfel încât lumina să cadă din partea stângă a elevului. Băncile de tâmplărie se amplasează la un unghi de 30-45^o faţă de ferestre, la o distanţa între ele de cel puţin 65-80 cm. Mesele de lăcătuşărie se amplasează de-a lungul ferestrelor, la o distanţa de cel puţin 1,2 m între rânduri. Este permisă şi amplasarea lor perpendiculară. Maşinile de cusut se aranjează de-a lungul ferestrelor în unul sau două rânduri astfel încât lumina să cadă din partea stângă.

176. În afară de iluminatul general, în ateliere trebuie prevăzut şi iluminatul local pentru băncile de tâmplărie şi mesele de lăcătuşărie, precum şi pentru strunguri. În cabinetul medical, în biroul directorului şi în cancelarie trebuie să existe, de asemenea, surse locale de lumină.

177. Pentru încăperile de producţie cu condiţii normale (fără temperatură ridicată, praf, umiditate) şi dificile (prezenţa prafului, umiditate ridicată, substanţe chimice active) sursele de iluminat se utilizează în funcţie de destinaţia lor.

178. Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spaţiilor în care se desfăşoară activitatea, fără efecte de pâlpâire, orbire şi/sau modificare a culorilor.

179. La exploatarea sistemelor de iluminat se respectă recomandările producătorului, precum şi prevederile normelor referitoare la verificarea instalaţiilor electrice, înlocuirea corpurilor de iluminat utilizate, curăţarea periodică a echipamentelor de iluminat şi a suprafeţelor reflectorizante din încăpere (ferestre, pereţi, tavan).

180. Lămpile fluorescente utilizate trebuie depozitate în încăperi inaccesibile elevilor, urmând a fi evacuate conform regulilor stabilite.

X. MICROCLIMA, VENTILAŢIA, ÎNCĂLZIREA

181. În perioada rece a anului, în timpul orelor de lucru, temperatura normată a aerului în încăperi este de 18-20°C, cu excepţia sălii de sport – 16°C, a atelierelor de prelucrare a metalelor şi lemnului – 17°C, a duşurilor – 25°C şi a dormitoarelor din cămine – 20-22°C. Umiditatea relativă în încăperile instituţiilor de învăţământ trebuie să fie între 30% şi 60%.

182. În perioada caldă a anului, în timpul orelor de lucru, temperatura normată a aerului în încăperi este de 26°C ± 1,5°^oC, cu excepţia sălilor de sport – 24°C ± 2°C şi a sălilor de calculatoare – 24°C ± 1,5°C.

183. Temperatura apei în bazinul de înot este de 26-28°C, temperatura aerului interior în încăperea bazinului de înot este cu 1-2°C mai mare decât temperatura apei, umiditatea relativă este de 50-60%, iar temperatura podelei din jurul bazinului de înot este de 30-31°C.

184. În instituţiile de învăţământ profesional tehnic nu se permite efectuarea practicii de producţie pe terenuri deschise în sezonul rece al anului, când parametrii temperaturii şi ai vitezei vântului depăşesc următoarele valori: -25°C şi 2,0-2,5 m/s; -20°C şi 3,5-4,0 m/s; -15°C şi 4,5-5,0 m/s; -10°C şi 6,0-6,5 m/s; -5°C şi 7,0-7,5 m/s; 0°C şi 8,0-9,5 m/s.

185. Viteza curenţilor de aer în încăperile destinate elevilor nu va depăşi 0,3 m/s.

186. În timpul orelor de lucru, în încăperile destinate elevilor, concentraţia de dioxid de carbon (CO₂) nu trebuie să depăşească 800 ppm.

187. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor în clădirile dotate cu sistem de ventilaţie naturală se realizează astfel încât să se evite disconfortul termic şi să se asigure schimbul continuu de aer în încăperi. În cazul renovării capitale a clădirilor existente, se recomandă instalarea unui sistem de ventilaţie mecanică. În lipsa acestuia, încăperile destinate elevilor trebuie să fie ventilate natural în pauzele dintre lecţii, prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade, elevii trebuie să părăsească încăperea. Pe timp de vreme caldă, activităţile se vor desfăşura cu oberlihturile sau ferestrele deschise. Pentru prevenirea accidentării elevilor şi împiedicarea accesului insectelor zburătoare, ferestrele vor fi dotate cu plase de protecţie.

188. Pentru a asigura o ventilaţie naturală constantă, oberlihturile şi ferestrele trebuie să aibă o suprafaţă totală de cel puţin 1/50 din suprafaţa încăperii şi să direcţioneze aerul spre tavan. Este interzisă lipirea sau fixarea acestora cu cuie.

189. Utilizarea aparatelor de aer condiţionat şi a altor sisteme de ventilaţie sau climatizare se face cu respectarea strictă a parametrilor de microclimat (fluxul de aer, temperatură, nivelul de zgomot, frecvenţa de igienizare a filtrelor conform recomandărilor producătorului şi amplasarea corectă a acestora). În sălile de clasă, în cantină şi în sala de festivităţi, sistemele de ventilaţie trebuie să asigure un debit de refulare şi aspiraţie a aerului de 20 m³/h per persoană, iar în sala de sport trebuie să fie asigurat un debit de refulare-aspiraţie de 80 m³/h.

190. Încăperile cu ventilare mecanică destinate elevilor trebuie să fie ventilate continuu, cu aport de aer proaspăt (fără amestec), respectând parametrii normativi pentru temperatura aerului introdus, umiditatea şi puritatea aerului, precum şi viteza normată la refularea aerului proaspăt. Distribuţia aerului trebuie să fie asigurată prin flux laminar pentru a exclude curentul de aer.

191. Grupurile sanitare trebuie să fie dotate cu un sistem de ventilaţie de aspiraţie mecanică şi care asigură un debit de aspiraţie al aerului de 50 m³/h pentru un vas WC, 25 m³/h pentru un pisoar şi 75 m³/h pentru o cabină de duş.

192. Laboratoarele de chimie trebuie să fie dotate cu dulapuri pentru păstrarea substanţelor chimice, echipate cu sisteme locale de aspiraţie mecanică.

193. Laboratoarele, atelierele de formare profesională, utilajul de atelier şi mecanismele în care se elimină căldură, gaze şi pulberi trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilaţie locală prin aspiraţia aerului şi sisteme de ventilaţie generală, care menţin nivelurile substanţelor nocive la valori admise.

194. Mesele de lucru din atelierele de sudură trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilaţie mecanică locală prin aspiraţia aerului (5-6 m/s). Aerul aspirat trebuie compensat prin sistemul de refulare a aerului. Dacă sudura electrică se efectuează în locaţii variabile, încăperea trebuie să fie prevăzută cu un sistem de ventilare prin refulare şi aspiraţie, calculat în funcţie de conţinutul celor mai toxice componente ale electrozilor utilizaţi. Mesele destinate pentru instalarea echipamentelor electrice trebuie să fie dotate cu dispozitive de aspiraţie locală (5-6 m/s).

195. Clădirea instituţiei de învăţământ trebuie să fie dotată cu un sistem de încălzire (centralizat sau autonom) şi cu ventilaţie mecanică.

196. Sistemele de încălzire în instituţiile de învăţământ trebuie să fie conforme normelor sanitare pentru clădirile şi construcţiile publice. Utilizarea sistemelor de încălzire cu abur este interzisă.

197. Instalaţiile de încălzire trebuie să fie îngrădite. Temperatura agentului termic pentru încălzire trebuie să fie de 55-75 °C.

198. Dispozitivele de încălzire trebuie curăţate de praf săptămânal sau conform instrucţiunilor de utilizare.

199. Asigurarea cu căldură se poate face prin pompe termice, sisteme de alimentare centralizată cu energie termică, centrale termice autonome pe gaz natural, peleţi, brichete, lemne sau cărbune, amplasate în clădiri separate, integrate (nu mai jos de nivelul solului) sau în anexele adiacente clădirilor instituţiei, executate în conformitate cu normele de securitate împotriva incendiilor.

200. Amplasarea centralelor termice autonome în apropierea sau sub sălile în care se desfăşoară procesul educaţional, în zonele de odihnă şi pe căile de evacuare este interzisă. Proiectarea centralelor termice se realizează în conformitate cu normele de construcţie în vigoare.

201. Utilizarea sobelor şi a convectoarelor pe gaz pentru încălzirea încăperilor este interzisă.

XI. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ ŞI SANITAŢIA

202. Instituţiile de învăţământ sunt dotate cu sisteme centralizate de alimentare cu apă rece, caldă şi canalizare. În cazul în care nu există sisteme centralizate de alimentare cu apă caldă, aceasta va fi produsă la nivel local. Calitatea apei trebuie să respecte standardele de potabilitate stabilite prin Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile. Consumul mediu de apă potabilă în instituţiile de învăţământ primar şi secundar, ciclul I şi ciclul II, este de minimum 20 de litri pe zi pentru un elev, inclusiv 1,5-2 litri pe zi destinaţi exclusiv consumului de apă potabilă.

203. În localităţile unde alimentarea cu apă se face prin sisteme mici de alimentare cu apă potabilă trebuie respectate prevederile Regulamentului sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1466/2016.

204. În situaţia în care calitatea apei potabile nu corespunde prevederilor legale sau în cazul întreruperii alimentării cu apă din sistemul public de alimentare cu apă din cauza defecţiunilor în reţea, se permite utilizarea provizorie a apei potabile îmbuteliate până la remedierea situaţiei.

205. În instituţiile de învăţământ, consumul de apă potabilă îmbuteliată se realizează utilizând butelii sau recipiente dotate cu dozatoare, în conformitate cu normele de consum şi de depozitare, asigurându-se respectarea datei de fabricaţie şi a termenului de valabilitate indicate pe ambalaj de către producător.

206. Laboratoarele de chimie, fizică, biologie, sălile de educaţie tehnologică, de educaţie plastică, atelierele, sălile destinate claselor primare şi grupelor cu program prelungit, cantina, bufetul, grupurile sanitare, duşurile şi încăperile pentru necesităţi tehnice (după caz) trebuie să fie dotate cu chiuvetă conectată la reţeaua de apă şi la sistemul de canalizare.

207. La începutul fiecărui an de studii, apa potabilă trebuie să fie supusă unei testări conform parametrilor reglementaţi în Regulamentul sanitar privind supravegherea şi monitorizarea calităţii apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.651/2023.

208. Instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclurile I şi II, şi profesional tehnic trebuie să fie racordate la sistemul centralizat de canalizare. În localităţile în care nu există sistem centralizat de canalizare se vor implementa soluţii alternative autorizate pentru gestionarea apelor uzate, cu respectarea strictă a normelor de mediu şi sanitare. Aceste soluţii pot include:

208.1. sisteme individuale de colectare şi epurare a apelor uzate, conforme cu standardele naţionale;

208.2. bazin vidanjabil pentru colectarea apelor uzate şi nămolurilor, urmate de transportul şi epurarea apelor uzate şi nămolului la o staţie de epurare autorizată.

[Pct.208 în redacţia Hot.Guv. nr.330 din 05.06.2025, în vigoare 07.07.2025]

208¹. La solicitarea fondatorului instituţiei de învăţământ şi cu coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale, în instituţiile de învăţământ în care nu există spaţiu suficient în clădirile existente, grupurile sanitare pot fi proiectate în anexe, cu sisteme de încălzire, ventilare, utilaj sanitar şi instalaţii de apă şi canalizare autonomă. În acest caz, stocarea apelor uzate se realizează prin intermediul bazinelor vidanjabile pentru colectarea apelor uzate şi nămolurilor, urmate de transportul şi epurarea apelor uzate şi nămolurilor la o staţie de epurare autorizată.

[Pct.208¹ introdus prin Hot.Guv. nr.330 din 05.06.2025, în vigoare 07.07.2025]

208². Distanţa de la bazinele vidanjabile şi de la sistemele individuale de colectare şi epurare cu o capacitate de până la 10 m³/zi este de minimum 15 m până la construcţiile rezidenţiale şi nerezidenţiale.

În cazul sistemelor individuale de colectare şi epurare a apelor uzate, evacuarea apelor uzate epurate se realizează în conformitate cu prevederile normelor tehnice şi de protecţie a sănătăţii şi mediului.

[Pct.208² introdus prin Hot.Guv. nr.330 din 05.06.2025, în vigoare 07.07.2025]

XII. AMENAJAREA ÎNCĂPERILOR

209. Fiecare elev este asigurat cu un loc de lucru în bancă sau la masă, care trebuie să corespundă taliei (în încălţăminte), acuităţii vizuale şi auditive a acestuia.

210. Construcţia mobilierului şcolar trebuie să respecte cerinţele standardelor SM EN 1729-1:2016 "Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţii de învăţământ. Partea 1: Dimensiuni funcţionale" şi SM EN 1729-2:2023 "Mobilier. Scaune şi mese pentru instituţii de învăţământ. Partea 2: Cerinţe de securitate şi metode de încercare".

211. Fiecare sală de clasă trebuie să fie dotată cu mobilier de 2-3 dimensiuni diferite, corespunzătoare taliei elevilor.

212. Băncile de dimensiuni mai mici trebuie să fie amplasate mai aproape de tablă. Elevii cu deficienţe de vedere şi de auz trebuie să fie aşezaţi în primele bănci, luând în considerare talia acestora.

Elevii cu afecţiuni reumatice, angină sau boli ale căilor respiratorii superioare trebuie să fie aşezaţi în băncile situate mai departe de ferestre.

213. Sala de clasă se dotează cu o plăcuţă colorată pe care sunt indicate categoriile de mobilier pentru ca elevii să poată identifica uşor mobilierul corespunzător taliei lor, fie de sine stătător, fie la indicaţia profesorului.

214. La începutul anului de studii, lucrătorul medical din instituţia de învăţământ întocmeşte pentru fiecare clasă o fişă medicală, care este avizată de către cadrul didactic şi aprobată de directorul instituţiei de învăţământ.

215. În sălile de clasă, distanţa de la pereţi până la bănci (amplasate în trei rânduri) trebuie să fie de cel puţin 0,5 m, de la tablă până la primele bănci trebuie să fie între 2,4 şi 2,7 m, de la tablă până la ultimele bănci trebuie să fie de cel mult 8,6 m.

216. În sălile de clasă, pentru elevii cu deficienţe severe de vedere şi pentru cei cu retard mintal trebuie să fie instalate mese universale individuale, cu parametri reglabili, design simplu şi construcţii sigure.

217. În sălile de clasă, pentru elevii cu deficienţe severe de auz şi dereglări severe de vorbire trebuie să fie instalate mese individuale cu telecomandă, microfon şi echipament auditiv. Masa profesorului va fi prevăzută cu un panou de control de la distanţă, care include un amplificator şi un comutator, conectat printr-o linie de joasă tensiune la panourile de control de la fiecare masă. Echipamentul auditiv trebuie montat pe mesele fixe destinate elevilor şi profesorilor.

218. În cazul în care se prevăd locuri pentru elevii cu deficienţe de vedere sau de auz, distanţele trebuie să fie:

218.1. dintre masă/mese şi pereţii fără ferestre – minimum 0,7 m;

218.2. dintre masă/mese şi pereţii cu ferestre – minimum 0,5 m.

219. Dimensiunile mesei destinate elevilor cu deficienţe de vedere trebuie să fie de minimum 1,0 m în lăţime şi 0,6 m în lungime pentru a permite aranjarea literaturii şi a materialelor didactice tipărite în alfabetul Braille şi a dispozitivelor tiflotehnice. În sălile de clasă de grupă standard, este suficient ca masa/mesele elevului/elevilor cu deficienţe de vedere sau de auz să fie amplasată/e cât mai aproape de fereastră sau de sursa de lumină, iar pentru elevul/elevii care utilizează scaun/scaune cu rotile, trebuie să fie prevăzute 1-2 locuri lângă uşă. În cazul în care mesele cu două locuri sunt înlocuite cu mese cu un singur loc, trebuie respectate distanţele dintre mesele elevilor cu scaune cu rotile, dintre mese şi pereţi, precum şi distanţa de la uşa de intrare până la tablă.

220. Dimensiunile spaţiului pentru un singur loc de şedere, cu posibilitatea de rotire a scaunului cu rotile, trebuie să fie de cel puţin 1,8x1,8 m.

221. În sălile de clasă, inclusiv în centrele de resurse pentru educaţia incluzivă, se va furniza mobilier special pentru elevii cu dizabilităţi locomotorii.

222. Tabla şcolară poate fi de culoare maro închis sau verde închis şi trebuie să fie dotată cu un suport pentru cretă şi burete.

223. Amenajarea laboratoarelor de chimie, fizică şi biologie se realizează conform cerinţelor stricte de securitate şi igienă, respectând standardele de dotare actuale.

XIII. NORME SANITARE PENTRU MENŢINEREA

 ÎNCĂPERILOR ŞI A TERITORIULUI

224. Toate încăperile clădirilor şi teritoriul trebuie să fie menţinute în ordine şi curăţenie. Curăţarea încăperilor se face zilnic prin metoda umedă, utilizând produse de curăţare, cu oberlihturile deschise, în următoarele intervale de timp:

224.1. în dormitoare – dimineaţa;

224.2. în sălile de clasă şi ateliere – după terminarea lecţiilor şi activităţilor în secţii tematice;

224.3. în coridoare – după fiecare pauză;

224.4. în cantină – după fiecare masă;

224.5. în vestiar – la sfârşitul zilei;

224.6. în cabinetul medical – dimineaţa;

224.7. în sala de festivităţi – la sfârşitul zilei;

224.8. în cabinele de duş – după fiecare utilizare;

224.9. în toaletă – după fiecare recreaţie, utilizând produse biocide;

224.10. în celelalte încăperi – la sfârşitul zilei şi ori de câte ori este necesar pe parcursul zilei.

225. Curăţarea ferestrelor se efectuează trimestrial pe partea exterioară şi de 1-2 ori pe lună pe partea interioară.

226. Echipamentul pentru curăţarea toaletelor se depozitează separat de restul echipamentului şi se marchează corespunzător. Produsele biocide şi cele de curăţare se vor stoca în spaţii bine ventilate şi întunecate, special destinate acestui scop, cu acces limitat pentru elevi. Produsele dezinfectante, de curăţare şi biocide sunt utilizate conform destinaţiei şi în concentraţiile adecvate.

Cerinţele tehnice pentru achiziţionarea şi utilizarea produselor biocide în instituţiile de învăţământ sunt prevăzute în anexa nr.9.

227. Vasele WC se curăţă zilnic cu apă fierbinte, produse de curăţare şi biocide. Podeaua în grupurile sanitare, bucătărie, spălătorie şi baie trebuie să fie acoperită cu plăci de ceramică netede şi impermeabile.

228. Produsele necesare pentru igiena personală sunt furnizate în grupurile sanitare ale instituţiei de învăţământ în funcţie de numărul de copii (hârtie igienică, săpun, mijloace pentru uscarea mâinilor etc.).

229. Intrarea în instituţia de învăţământ este dotată cu dispozitive, vase, covoraşe şi mături pentru curăţarea şi spălarea, la necesitate, a încălţămintei. O dată pe lună se organizează o zi de igienizare, cu utilizarea produselor biocide, conform Regulamentului sanitar privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.344/2020.

230. Toate încăperile din blocul alimentar, utilajele, instalaţiile, inclusiv canalele de scurgere şi ustensilele, sunt menţinute permanent în stare de curăţenie şi funcţionare adecvată. Se efectuează zilnic o curăţenie minuţioasă: spălarea podelei, ştergerea mobilierului, îndepărtarea pânzei de păianjen şi a prafului, spălarea ferestrelor. În fiecare săptămână, pereţii, corpurile de iluminat şi sticla de la ferestre se curăţă de praf şi de funingine cu ajutorul produselor de curăţare. O dată pe lună se face o curăţenie generală, cu ulterioara dezinfectare a tuturor încăperilor, utilajelor şi inventarului. În cantină se face curăţenie după fiecare masă servită.

231. Curăţenia umedă în sala de sport se face după fiecare lecţie. Saltelele se curăţă zilnic cu aspiratorul sau se şterg cu o cârpă umedă, iar o dată pe săptămână se scot la aerisit.

232. În cămine, podeaua din toalete şi lavabourile se spală cu apă caldă folosind produse de curăţare şi biocide (în timpul zilei, în funcţie de utilizarea lor, dar nu mai puţin de 2 ori pe zi). Vasele WC se spală zilnic cu apă fierbinte, produse de curăţare detergent şi biocide.

233. Toate camerele din cămine se menţin în ordine de către elevi, iar spaţiile auxiliare se curăţă de către personalul pentru curăţenie. O dată pe lună se efectuează, în mod obligatoriu, o curăţenie generală a tuturor încăperilor din cămin (ştergerea prafului de pe pereţi şi de pe tavan, spălarea podelei, ferestrelor, pervazurilor, uşilor, obiectelor şi utilajului), cu aerisirea şi scuturarea lenjeriilor de pat. Toate încăperile din cămin, în special dormitoarele, trebuie aerisite, după necesitate, în timpul curăţeniei şi înainte de culcare, prin deschiderea oberlihturilor iarna şi prin deschiderea ferestrelor vara.

234. Echipamentul pentru curăţenie (perii, găleţi, cârpe) trebuie să fie marcat şi păstrat în dulap. După fiecare curăţenie, tot echipamentul trebuie spălat cu apă caldă, folosind produse de curăţare. Pentru colectarea reziduurilor, pe teren se instalează coşuri de gunoi.

235. Spălarea în baie sau la duş, schimbarea lenjeriei de corp şi a lenjeriilor de pat trebuie să se facă o dată la 7 zile sau mai des, dacă este necesar. Toţi elevii trebuie să aibă acces la apă caldă pe parcursul zilei, indiferent de programul lor de plecare şi întoarcere de la lecţii. În fiecare an, la începutul anului de studii, în toate încăperile din cămin trebuie să se facă reparaţii, iar înainte de răcirea vremii trebuie să se întreprindă măsuri pentru păstrarea căldurii. Zugrăvirea tavanului şi pereţilor în dormitoare se face o dată pe an, iar în încăperile auxiliare, în funcţie de condiţiile sanitare, de două ori pe an.

236. Terenul căminelor trebuie să fie îngrădit, înverzit, amenajat, curăţat sistematic, iar în sezonul cald trebuie să fie udat. Fiecare cămin va elabora un regulament intern care să asigure liniştea şi odihna elevilor. Administraţia căminului este obligată să viziteze zilnic (dimineaţa şi seara) toate încăperile pentru a verifica respectarea normelor sanitare şi, în cazul identificării persoanelor bolnave, să le izoleze şi să cheme medicul.

237. Zona de sport trebuie menţinută curată. Primăvara devreme şi toamna târziu trebuie efectuate lucrări de curăţare a teritoriului. Se interzice depozitarea materialelor pe teritoriul zonei de sport şi utilizarea acestuia pentru stocare necorespunzătoare.

238. Terenul trebuie curăţat zilnic. Tomberoanele trebuie golite atunci când gunoiul ocupă 2/3 din volumul lor, cu dezinfectarea ulterioară a acestora (cu o soluţie de 10% de clorură de var sau alte produse biocide permise de Ministerul Sănătăţii). În timpul verii, trotuarele şi căile de acces trebuie udate şi măturate, iar iarna trebuie curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante. În timpul verii, copacii şi arbuştii trebuie udaţi zilnic.

XIV. ORGANIZAREA ALIMENTAŢIEI ELEVILOR

239. Organizarea alimentaţiei elevilor se realizează conform Instrucţiunii privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţământ general, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.722/2018.

239¹. Organizarea alimentaţiei pentru elevii care beneficiază de mic dejun la pachet în sălile de clasă se realizează în condiţiile prevăzute de ordinul comun elaborat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

[Pct.239¹ introdus prin Hot.Guv. nr.259 din 29.04.2025, în vigoare 30.05.2025]

240. Blocul alimentar/cantina instituţiei de învăţământ este supus(ă) controlului privind siguranţa alimentelor până la data de 1 septembrie a anului în curs.

241. Alimentaţia elevilor trebuie să fie de calitate, echilibrată şi diversificată în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare şi să asigure organismului în creştere aportul necesar de substanţe nutritive. Meniurile pentru elevi sunt întocmite pe baza meniurilor standard pentru 10 zile, specifice fiecărui sezon (vară-toamnă, iarnă-primăvară), elaborate anual pentru 10 zile şi coordonate cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică (în continuare – ANSP).

242. Cu privire la alimentaţia elevilor, instituţia de învăţământ respectă strict următoarele principii:

242.1. asigurarea diversităţi alimentare, ceea ce înseamnă consumul de alimente din toate grupele şi subgrupele alimentare pe parcursul zilei;

242.2. asigurarea proporţionalităţii dintre grupele şi subgrupele alimentare, cu un consum mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte şi produse lactate, comparativ cu alimentele bogate în grăsimi şi adaos de zahăr;

242.3. consumul moderat al anumitor produse alimentare, cu alegerea alimentelor cu conţinut scăzut de grăsimi saturate şi adaos de zahăr;

242.4. interzicerea încălzirii produselor alimentare gata preparate.

243. Lucrătorul medical este responsabil de întocmirea şi realizarea meniului. În cazul prezenţei şefului de producere în instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, responsabilitatea pentru întocmirea meniului zilnic de repartiţie revine acestuia, în colaborare cu lucrătorul medical.

Pentru elevii care necesită o dietă specială, se întocmeşte un meniu separat pe baza recomandărilor lucrătorului medical şi/sau la cererea părinţilor/reprezentantului legal. Lista elevilor care necesită alimentaţie specială se afişează în blocul alimentar şi în cabinetul medical.

244. În scopul profilaxiei deficitului de micronutrienţi (vitamine şi săruri minerale), în alimentaţia elevilor se folosesc produse fortificate cu micronutrienţi.

245. Produsele alimentare sunt pregătite şi servite nu mai târziu de 2 ore de la finalizarea procesului tehnologic.

246. În instituţiile de învăţământ se admit următoarele tehnologii de preparare a produselor alimentare: fierbere, gătire la aburi, înăbuşire şi coacere. Produsele alimentare prăjite sunt interzise.

247. Alimentaţia elevilor se desfăşoară conform unui orar aprobat de directorul instituţiei de învăţământ. Distribuirea produselor alimentare se face numai după evaluarea acestora de către membrii comisiei de triere, formată prin ordinul directorului instituţiei de învăţământ, şi după notarea corespunzătoare în registrul de triaj al produselor culinare pentru fiecare fel de produse alimentare.

248. În instituţiile de învăţământ care nu au bloc alimentar propriu sau care au bloc alimentar propriu/cantină, dar capacitatea acestora nu permite alimentaţia tuturor elevilor beneficiari de mic dejun gratuit, se permite organizarea alimentaţiei elevilor prin sistem catering sau cu oferirea pachetului alimentar, cu respectarea următoarelor condiţii:

248.1. compania de catering şi unitatea de alimentaţie care prestează servicii de alimentaţie la pachet trebuie să deţină autorizaţie sanitar-veterinară sau certificat de înregistrare în domeniul siguranţei alimentelor, atât pentru activităţile de catering, cât şi pentru mijlocul de transport concret, în conformitate cu prevederile legislative în domeniu;

248.2. meniul zilnic de repartiţie şi conţinutul pachetului alimentar se elaborează şi se semnează de către lucrătorul medical al instituţiei de învăţământ pe baza meniului-model pe 10 zile, coordonat cu bucătarul-şef şi cu conducătorul instituţiei de învăţământ şi în colaborare cu un specialist în nutriţie din cadrul companiei de catering şi al unităţii care prestează servicii de alimentaţie la pachet, după caz, şi aprobat de subdiviziunile teritoriale ale ANSP. Meniul zilnic de repartiţie şi conţinutul pachetului alimentar vor fi însoţite de o listă a ingredientelor, cu indicarea gramajului per porţie individuală, în funcţie de grupul de vârstă;

248.3. produsele alimentare gata preparate vor fi transportate în recipiente permise de legislaţie, cu asigurarea temperaturii corespunzătoare pentru produsele alimentare finite, iar produsele care fac obiectul pachetului alimentar vor fi livrate în porţii individuale, în ambalaje alimentare care să respecte legislaţia privind materialele în contact cu alimentul, sigilate şi etichetate corespunzător;

248.4. amenajarea unui spaţiu pentru recepţionarea produselor alimentare gata preparate, a produselor pentru pachetele alimentare şi dotarea acestuia cu utilaje frigorifice, veselă şi echipamente pentru spălătorie, asigurând accesul la apă rece şi caldă. În cazul în care produsele alimentare livrate la pachet nu sunt servite timp de 60 de minute, acestea sunt păstrate până la servire, în condiţiile indicate de producător, cu respectarea termenelor de valabilitate;

248.5. personalul va utiliza echipament special: halat, mănuşi de unică folosinţă şi bonetă. Acesta trebuie să deţină dovada examenelor medicale, cu menţiuni ce atestă că a fost supus controlului medical şi instruirii igienice;

248.6. păstrarea de probe zilnice, în recipiente sterile, în cantităţi de cel puţin 150 g per produs din toate produsele alimentare, la o temperatură cuprinsă între 1 °C şi 4 °C, timp de 72 de ore, însoţite de meniul zilnic de distribuţie în instituţia de învăţământ şi în cadrul companiei de catering;

248.7. compania de catering şi unitatea de alimentaţie care prestează servicii de alimentaţie la pachet sunt responsabile de efectuarea analizei calitative şi cantitative a alimentaţiei copiilor;

248.8. produsele alimentare pentru pachetul alimentar sunt procurate, transportate, recepţionate, păstrate şi preparate, după caz, în strictă conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, ale Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor şi ale Regulamentului sanitar pentru unităţile de alimentaţie publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.206/2023 cu privire la aprobarea regulamentelor şi a regulilor din comerţul interior şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.

[Pct.248 modificat prin Hot.Guv. nr.259 din 29.04.2025, în vigoare 30.05.2025]

249. Elevilor li se asigură condiţiile necesare pentru igiena mâinilor. În coridorul de acces spre cantină se instalează lavoare, respectând proporţia de un lavoar la un număr maxim de 20 de locuri din cantină. Lavoarele sunt conectate la reţelele inginereşti cu apă rece şi caldă şi sunt dotate cu săpun lichid, prosoape de unică folosinţă sau uscătoare electrice pentru mâini.

250. Suprafaţa destinată unui elev cu dizabilităţi locomotorii în scaun cu rotile trebuie să fie de minimum 3,2 m². Distanţa dintre mese şi locul de distribuţie trebuie să fie de cel puţin 150-200 cm, iar distanţa dintre rânduri şi perete trebuie să fie de minimum 40-60 cm.

251. Mesele pentru servirea produselor alimentare trebuie să aibă o suprafaţă igienică, uşor de spălat şi rezistentă la acţiunea temperaturilor înalte şi a soluţiilor dezinfectante. După fiecare repriză alimentară, mesele pentru servirea produselor alimentare trebuie să fie şterse cu o cârpă umedă curată.

252. Pentru servirea mesei se permite utilizarea veselei emailate, fabricate din faianţă, porţelan, inox sau sticlă. Se interzice folosirea veselei ştirbite, din plastic, aluminiu sau ceramică.

253. În spaţiile interioare se instalează surse de apă potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente-dozatoare de apă potabilă prevăzute cu pahare de unică folosinţă. Pentru asigurarea regimului de consum al apei potabile, se utilizează butelii sau recipiente cu apă potabilă dotate cu dozatoare, respectând normele de consum şi de păstrare indicate pe ambalaj de către producător şi în avizele sanitare pentru toate materialele care vin în contact cu apa potabilă.

254. Personalul angajat în zonele de manipulare a produselor alimentare este obligat să menţină un grad înalt de curăţenie personală pe toată durata serviciului, să poarte vestimentaţie sanitară de protecţie, să efectueze examene medicale profilactice şi să urmeze instruiri igienice. Bijuteriile (inele, cercei, brăţări şi pandantive) trebuie scoase, iar purtarea acestora este interzisă pe toată durata manipulării produselor alimentare.

255. Activitatea cantinelor se desfăşoară în conformitate cu cerinţele prevăzute în capitolul XVIII din Instrucţiunea privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţământ general, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.722/2018.

XV. ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAŢIONAL

Secţiunea 1

Norme sanitare pentru organizarea procesului educaţional în

instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II

256. Procesul educaţional în instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, trebuie să fie organizat astfel încât să le asigure elevilor:

256.1. protecţia sănătăţii;

256.2. menţinerea performanţei pe parcursul zilei, săptămânii şi anului de studii;

256.3. activitatea fizică necesară.

257. Elevii sunt încadraţi în procesul educaţional 5 zile pe săptămână.

258. Numărul maxim de ore pe săptămână se stabileşte după cum urmează:

258.1. în clasa I – 20 de ore;

258.2. în clasa a II-a – 22 de ore;

258.3. în clasa a III-a – 22 de ore;

258.4. în clasa a IV-a – 23 de ore;

258.5. în clasele V-IX – 26-30 de ore;

258.6. în clasele X-XII – 29-32 de ore.

[Pct.258 în redacţia Hot.Guv. nr.330 din 05.06.2025, în vigoare 07.07.2025]

259. La întocmirea orarului lecţiilor se ţine cont de alternarea disciplinelor de matematică, fizică etc. cu cele de educaţie muzicală, educaţie plastică, educaţie tehnologică şi educaţie fizică. Lecţiile perechi se permit doar în clasele X-XII şi în cadrul lecţiilor de laborator şi de educaţie tehnologică.

260. Pentru evitarea oboselii digitale a ochilor se recomandă utilizarea mijloacelor tehnice la un număr de 3-4 lecţii pe săptămână pentru clasele primare şi gimnaziale şi la 4-6 lecţii pe săptămână pentru clasele liceale. Durata folosirii mijloacelor tehnice la lecţii este prevăzută în anexa nr.10.

261. Se evită planificarea a mai mult de două teze pe săptămână, iar pentru clasele în care sunt prevăzute doar două teze se va planifica o teză pe săptămână. Tezele şi evaluările nu se vor stabili în prima şi în ultima zi a săptămânii şcolare şi nici în două zile consecutive.

262. Procesul educaţional se desfăşoară în primul schimb. Durata recreaţiilor trebuie să fie de cel puţin 10-30 de minute. În timpul recreaţiilor, se recomandă ca elevii să se afle în aer liber.

263. Timpul alocat pentru pregătirea temelor este stabilit după cum urmează:

263.1. în clasa I: maximum 1 oră;

263.2. în clasa II: maximum 1,5 ore;

263.3. în clasele III-IV: maximum 2 ore;

263.4. în clasele V-VII: maximum 2,5-3 ore;

263.5. în clasele VIII-XII: maximum 4 ore.

264. Volumul şi greutatea manualelor, rechizitelor şi altor materiale necesare în procesul de învăţământ, pe care elevii le poartă zilnic la şi de la şcoală, trebuie să fie adaptate la capacitatea de efort fizic corespunzătoare vârstei acestora.

Se recomandă ca elevii din învăţământul primar şi cei din învăţământul secundar, ciclul I, să folosească ghiozdane şcolare ortopedice.

Greutatea conţinutului ghiozdanului nu trebuie să depăşească 10% din greutatea elevului.

Secţiunea a 2-a

Norme sanitare pentru organizarea procesului educaţional

 în instituţiile de învăţământ profesional tehnic

265. Practica de producţie la specialităţile incluse în lista profesiilor pentru care este interzisă munca adolescenţilor sub 18 ani este permisă pentru elevii care au împlinit vârsta de 16 ani, cu respectarea următoarelor cerinţe:

265.1. durata zilei de lucru constituie 50% din durata zilei de lucru a angajaţilor adulţi;

265.2. excluderea anumitor tipuri de activităţi (operaţiuni) şi a condiţiilor de muncă interzise pentru adolescenţi;

265.3. condiţiile de muncă nu depăşesc parametrii clasei de nocivitate 3.1 pentru substanţele chimice, conform criteriilor de evaluare şi clasificare a condiţiilor de muncă.

266. Durata recreaţiilor în timpul procesului educaţional nu trebuie să fie mai mică de 10 minute. Durata pauzei pentru organizarea alimentaţiei elevilor este de 45 de minute.

267. Structura zilei de lucru în timpul practicii de producţie este următoarea:

267.1. în prima etapă se acordă o pauză de 10 minute la fiecare 50 de minute;

267.2. în a doua etapă se acordă pauze de 10 minute la fiecare 1,5-2 ore;

267.3. în etapa finală, regimul de lucru este similar cu cel al unui angajat adult, cu condiţia ca pauza de prânz să fie oferită după 3 ore.

268. Regimul de învăţământ şi formare profesională trebuie să fie stabilit după cum urmează:

268.1. pentru profesiile fără risc pentru sănătate:

268.1.1. în primul an, 1 zi de practică alternează cu 1 sau 2 zile de cursuri teoretice;

268.1.2. în al doilea an, numărul zilelor de practică poate fi dublat;

268.1.3. în al treilea an, numărul zilelor de practică poate fi triplat sau zilele de practică pot fi combinate alternativ cu orele teoretice;

268.2. pentru profesiile cu o durată de instruire de 1-1,5 ani:

268.2.1. în primul semestru, zilele de formare profesională alternează cu cele teoretice, peste o zi;

268.2.2. în al doilea semestru este permis un regim de 3 zile de practică (formare profesională), dintre care 2 pot fi consecutive;

268.3. pentru profesiile în care munca adolescenţilor sub 18 ani este interzisă, activităţile practice alternează cu cele teoretice pe parcursul zilei.

269. Practica de producţie în primul şi în al doilea an de studii începe nu mai devreme de ora 08.00, iar în al treilea an de studii şi pentru profesiile cu durata de instruire de 1 an, nu mai devreme de ora 07.30. Instruirea şi practica de producţie în tura de noapte sunt interzise. Aceste prevederi sunt incluse în contractul privind organizarea instruirii şi practicii de producţie dintre instituţiile de învăţământ profesional tehnic şi agentul economic.

270. Orarul lecţiilor se întocmeşte în funcţie de gradul de complexitate al disciplinelor, cu respectarea următoarelor norme sanitare:

270.1. disciplinele din grupul de formare profesională şi cele teoretice fac parte din grupul disciplinelor cu nivel sporit de complexitate şi se includ în orar în zilele cu productivitate ridicată, cu excepţia zilelor de luni şi vineri;

270.2. disciplinele din grupul de educaţie umanistă, socială şi ştiinţifică de bază se includ, de asemenea, în zilele cu productivitate ridicată (marţi, miercuri şi joi);

270.3. disciplinele din grupul de pregătire opţională se includ în orar în zilele de luni şi vineri;

270.4. în parcursul zilei, disciplinele teoretice din ciclul profesional se includ în orar între orele 14.00-16.00;

270.5. frecvenţa includerii disciplinei în orar pe parcursul săptămânii este de o dată la 2 zile, dar nu mai rar de o dată la 3 zile;

270.6. pe parcursul zilei, disciplinele de cultură generală alternează cu cele de formare profesională;

270.7. sunt permise lecţiile perechi, cu excepţia celor de educaţie fizică.

271. Durata activităţilor pe calculator în timpul lecţiilor pentru elevii din anul I de studii nu depăşeşte 30 de minute, iar pentru cei din anul II – 3 ore academice, cu condiţia ca durata lucrului pe calculator să nu depăşească 50% din timpul total al lecţiilor, făcând pauze de 15-20 de minute după fiecare oră de studiu, cu ieşirea elevilor pe teren şi aerisirea sălii de clasă.

272. În anii II-III de studii sunt permise lecţiile perechi, cu durata lucrului pe calculator de 30 de minute pentru fiecare lecţie, cu o pauză de 20 de minute între lecţii. Dacă elevii învaţă într-un singur schimb, după 3-4 ore se face o pauză de 50-60 de minute pentru odihnă şi prânz. După fiecare 20-25 de minute de lucru la TV sau în cazul apariţiei disconfortului vizual, se recomandă efectuarea exerciţiilor pentru relaxarea ochilor şi pauze pentru activităţi fizice. Seturile de exerciţii se schimbă la fiecare 2-4 săptămâni.

273. Durata activităţii cercurilor tematice şi a lecţiilor facultative pe parcursul săptămânii nu trebuie să depăşească 2 ore, inclusiv lucrul nemijlocit pe calculator – 1 oră, care se desfăşoară la 50-60 de minute după finalizarea lecţiilor de bază. Durata de lucru pe calculator în timpul practicii de producţie (fără lecţii) nu trebuie să depăşească 3 ore pe zi, cu respectarea regimului de activitate şi a măsurilor profilactice.

274. Orarul lecţiilor se stabileşte pentru un semestru.

275. Se recomandă organizarea următoarelor activităţi fizice:

275.1. gimnastica de dimineaţă (8-10 minute);

275.2. lecţii de educaţie fizică (se recomandă 4 ore pe săptămână);

275.3. lecţii facultative de educaţie fizică (se recomandă 2-4 ore pe săptămână);

275.4. pauze pentru activităţi fizice (3-5 minute) în a doua jumătate a celei de-a 3-a şi a 5-a lecţii teoretice;

275.5. jocuri şi activităţi în aer liber în timpul recreaţiilor (20 de minute), după 2 lecţii teoretice;

275.6. cercuri sportive (1,5-2 ore de 2-3 ori pe săptămână).

276. Elevii, după efectuarea examenelor medicale, sunt repartizaţi în grupuri medicale: grupul principal, pregătitor şi special. Elevii care nu au fost supuşi examenului medical nu sunt admişi la orele de educaţie fizică. Lecţia de educaţie fizică (pentru grupurile principal şi pregătitor) are următoarea structură: partea introductivă (8-10 minute), conţinutul de bază (25-30 de minute) şi partea finală (3-5 minute). Densitatea activităţilor fizice este de 60-80%, cu o frecvenţă a pulsului de 170-180 de bătăi/minut. Durata exerciţiilor profesional-aplicative nu trebuie să depăşească 20-40% din durata totală a lecţiei.

277. Instruirea profesională şi practica de producţie a elevilor din anul I de studii se efectuează în atelierele instituţiilor de învăţământ profesional tehnic. Practica de producţie a elevilor din anii II şi III de studii, în cazul programelor cu o durată de 1-1,5 ani, este permisă la întreprinderi şi instituţii a căror activitate este autorizată de subdiviziunile teritoriale ale ANSP şi de inspecţia muncii. Locurile de muncă trebuie să fie certificate în modul stabilit.

XVI. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE A ELEVILOR

278. Educaţia pentru sănătate a elevilor trebuie să se bazeze pe un proces complex de formare a deprinderilor igienice. Educaţia pentru sănătate presupune participarea activă a lucrătorului medical, a cadrelor didactice şi a psihologului şcolar.

279. Educaţia pentru sănătate trebuie să fie orientată spre oferirea suportului necesar elevilor în cunoaşterea modalităţilor de protecţie împotriva factorilor care au un impact negativ asupra sănătăţii.

280. Elevii trebuie să fie informaţi despre efectele factorilor de mediu şi ale activităţilor profesionale asupra organismului. Toţi elevii trebuie să cunoască metodologia efectuării procedurilor de călire, a gimnasticii de dimineaţă, a masajului autoaplicat, a autocontrolului stării de sănătate, inclusiv a măsurilor de profilaxie a diferitelor boli şi traumatisme. O atenţie deosebită în procesul educaţiei pentru sănătate se va acorda promovării unui stil de viaţă sănătos, combaterii viciilor (fumat, alcoolism, narcomanie), promovării educaţiei fizice şi a educaţiei sexuale.

281. Educaţia pentru sănătate a elevilor din instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, se realizează în cadrul lecţiilor de ştiinţe, biologie, educaţie pentru sănătate şi dezvoltare personală, conform curriculumului şcolar, precum şi prin activităţi extraşcolare tematice.

XVII. ASISTENŢA MEDICALĂ

282. Instituţiile de învăţământ trebuie să dispună de lucrător medical.

283. Elevii sunt supuşi examenului medical conform legislaţiei în domeniu.

284. Elevii care prezintă simptome de boală infecţioasă sau au fost diagnosticaţi cu astfel de afecţiuni nu sunt admişi în instituţiile de învăţământ.

285. Lucrătorul medical examinează periodic, dar nu mai rar de o dată pe lună, elevii din clasele primare pentru detectarea pediculozei. Rezultatele acestor examinări se înregistrează într-un registru special. Elevii cu pediculoză nu sunt admişi în instituţiile de învăţământ primar, secundar, ciclul I şi ciclul II, până la însănătoşire.

286. Lucrătorul medical va monitoriza rata de vaccinare în instituţia de învăţământ şi va ţine evidenţa copiilor nevaccinaţi, specificând motivele nevaccinării acestora.

287. Cabinetul medical din cadrul instituţiei de învăţământ dispune de documentaţia medicală prevăzută în anexa nr.11. Asigurarea cu medicamente şi echipamente medicale a cabinetului medical din instituţia de învăţământ se va realiza în conformitate cu legislaţia în domeniu. De asemenea, în cabinetul medical vor fi disponibile produse pentru igiena menstruală pentru fete şi un spaţiu destinat recuperării acestora în caz de dureri menstruale, pentru a reveni cât mai rapid la procesul de învăţământ.

XVIII. ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ

288. Instituţiile de învăţământ trebuie să dispună de psiholog şcolar.

289. Psihologul şcolar evaluează nevoile specifice ale elevilor prin discuţii individuale, chestionare sau observaţii, pentru a identifica factorii ce pot afecta capacitatea de învăţare şi performanţa şcolară.

290. Psihologul şcolar oferă suport în gestionarea emoţiilor negative legate de presiunea academică şi stresul asociat examenelor şi evaluărilor.

291. Psihologul şcolar oferă suport în gestionarea relaţiilor cu colegii de clasă, profesorii şi părinţii, influenţând astfel în mod pozitiv mediul educaţional în instituţia de învăţământ.

292. Psihologul şcolar identifica posibile dificultăţi de învăţare sau probleme de sănătate mentală ale elevilor din instituţia de învăţământ, oferind recomandări pentru intervenţie şi sprijin profesional.

293. Cabinetul psihologului şcolar trebuie să fie echipat cu mobilier confortabil care să faciliteze consilierea (fotolii sau canapea confortabile, o măsuţă mică etc.). Gama de culori trebuie să contribuie la crearea unei stări de bine şi de linişte.

XIX. DISPOZIŢII SPECIALE

294. Monitorizarea respectării normelor sanitare prevăzute în prezentul Regulament se realizează de către ANSP, iar blocurile alimentare trebuie înregistrate oficial în domeniul siguranţei alimentelor de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – ANSA), anual, înainte de începerea noului an de studii.

295. Orice modificare a activităţii instituţiilor de învăţământ, a condiţiilor de instruire şi de educaţie a elevilor trebuie să fie coordonată cu ANSP.

296. Instituţiile de învăţământ sunt supuse autorizării sanitare de funcţionare conform prevederilor din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice şi de către ANSA conform Legii nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

297. Angajaţii sunt obligaţi să treacă un examen medical şi să urmeze o instruire în igienă conform legislaţiei în domeniu. Angajarea lucrătorilor care nu au trecut examenul medical şi nu au susţinut instruirea în igienă nu este permisă.

298. Responsabilitatea pentru respectarea normelor sanitare prevăzute în prezentul Regulament revine fondatorului şi conducătorului instituţiei de învăţământ.